marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: îccj

110 articole
Eveniment

Ce averi consistente judecătorii achitat ucigașii Ursu

Ce averi consistente au făcut, în capitalism, judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Gh. Ursu și au făcut apologia ceaușismului: nici unul nu câștiga, în 2022, mai puțin de 24.000 de lei pe lună, au case și mașini occidentale de lux și vor beneficia de pensii speciale de 7-8 ori mai mari decât pensia medie a unui român obișnuit. Ce averi consistente au făcut judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Ursu Iată cine sunt și ce averi au judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție care au apreciat că Gheorghe Ursu n-a fost „opozant al regimului comunist” și, de fapt, a fost deținut de drept comun, întrucât deținea „mijloace de plată străine, care erau interzise la deținere”: judecătorul Alin Sorin Nicolescu deține 40.000 de euro și 30.000 de dolari în conturi bancare. Are patru mașini de lux: Audi, Mercedes, Honda și Infiniti. Deține două case și patru apartamente împrăștiate prințară: Gorj, București sau Mamaia. În medie, anul trecut a câștigat circa 24.000 de lei pe lună. Soția sa, avocat, a primit de la părinți o donație de 85.000 de euro. El încasează și o pensie privată, a cărei valoare a fost de 136.000 de lei în 2022. pensia este administrată de fondul olandez NN Pensii. Judecătorul Epure Constantin: deține o casă de 241 mp la Săcele, în Brașov, și un Volvo. Nu deține conturi în valută, dar deține investiții de 183.000 de lei la NN Pensii, fond administrat de un grup olandez. În medie a câștigat de la statul român, circa 27.500 lei/lună în 2022. Judecătorul Voica Valerica: singura deținătoare a unei mașini produse în România, o Dacie Logan. Are în conturi circa 90.000 de euro, pe lângă circa 100.000 de lei. A câștigat de la statul român circa 27.000 lei/lună în 2022. Ursu ar fi fost un banal deținut de drept comun, care deținea valută, apreciază ICCJ Cei trei au scris despre disidentul Gheorghe Ursu că „victima H nu a fost un opozant al regimului comunist și nu s-a aflat în relații de adversitate cu organele de securitate ale statului, atât timp cât opiniile sale și dezacordul față de politica și conducerea de stat nu au fost făcute publice”. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 Ei au arătat că Ursu ar fi fost arestat pentru „o infracțiune de drept comun, respectiv operațiuni interzise cu mijloace de plată străine, infracțiune recunoscută de victimă, în condițiile în care, la percheziția domiciliară, au fost găsite la domiciliul său mijloace de plată străine, care erau interzise la deținere”. „Spre deosebire de anii 1948-1964, în care s-au produs acele atrocități împotriva poporului român, reținute și în hotărârile anterior menționate, la nivelul anului 1985 nu se mai poate considera că există o intenție clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităților statului”, au mai filosofat cei trei.

Ce averi consistente au făcut judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Ursu  Foto: captură video
ICCJ, elogiu adus ceaușismului și comunismului Foto: Președintele ICCJ, Alina Corbu, președintele ICCJ, fotografiată de Basilica.ro
Politică

ICCJ, elogiu adus ceaușismului și comunismului

Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați este un elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii 80, pus în antiteză cu regimul comunist de până în 1964. ICCJ, elogiu adus ceaușismului și comunismului Iată câteva afirmații politice făcute în motivare, potrivit documentului publicat de G4Media: Motivarea consideră că supravegherea lui Ursu de către Securitate este un banal act de cercetare penală: „Așa-zisele acțiuni de reprimare și intimidare invocate de parchet sunt metode de supraveghere sau cercetare și procedee probatorii folosite în anchetarea infracțiunilor. Prin natura lor, mare parte dintre acestea (exceptând percheziția domiciliară ș audierea) sunt secrete, necunoscute de persoana pe care o vizează, astfel că e foarte greu de înțeles cum astfel de acțiuni pot fi incluse în noțiunea de «alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferințe mari sau vătămări ale integrității fizice sau psihice». Într-adevăr, atunci când sunt aduse la cunoștința persoanei cercetate poate produce acesteia unele suferințe, însă sunt inerente oricărei activități de cercetare penală. Și în prezent sunt folosite astfel de metode”. Judecătorii ICCJ nu consideră că regimul comunist era în conflict cu populația: „Înalta Curte, în acord cu prima instanță, reține că nu este îndeplinită situația premisă, aceea a existenței unui conflict (adversități) între organele statului, pe de o parte, și populația civilă sau o colectivitate, pe de altă parte, în cadrul căruia să se recurgă la supunerea acestora la tratamente neomenoase, tortură, mutilare sau exterminare, așa cum se prevede în textul incriminator” Apologia ceaușismului: „Spre deosebire de anii 1948-1964, în care s-au produs acele atrocități împotriva poporului român, reținute și în hotărârile anterior menționate, la nivelul anului 1985 nu se mai poate considera că există o intenție clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităților statului”. Apologia securității ceaușiste: „Împrejurarea evocată de procuror în sensul că represiunea organizată de securitate ar avea un caracter sistematic și s-ar exercita prin controlul informativ al „întregii populații active” (și prin aceasta s-ar face dovada situației premisă cerută de textul incriminator) dat fiind numărul cetățenilor români supravegheați sau urmăriți de securitate în anii 1974-1989 nu poate fi reținută de Înalta Curte” ICCJ consideră că supravegherea, de către Securitate, a 110.000 persoane, în 1985, nu este relevantă: „La nivelul anului 1985 populația României număra peste 22 de milioane de persoane, iar dacă numai jumătate din aceasta ar fi fost activă, cele 110.000 (indicate de parchet ca existând la nivelul anului 1989) de persoane aflate în diverse forme de urmărire informativă, ar reprezenta un procent de 1% din populația activă și nicidecum întreaga populație activă cum se susține de către procuror” Apologia securității ceaușiste: „Totodată, prin rechizitoriu se susține, în privința metodelor utilizate de securitate în acțiunile represive, că tortura a fost principala metodă ilegală de anchetă, dar și folosirea bătăii și a subalimentației prelungite, în scopul obținerii de declarații acuzatoare, presiuni morale pentru constrângerea persoanelor anchetate de a declara ce li se impunea etc., însă nu s-a indicat nicio probă din care să rezulte folosirea acestor metode la nivelul anului 1985 și, ceea ce este mai important, nu s-a invocat, cu trimitere la probe, intenția sistematică de torturare, mutilare sau exterminare a persoanelor căzute sub puterea adversarului”. „Nu s-a făcut dovada existenței, în perioada în care se reține comiterea infracțiunii de către inculpați, a unui conflict (adversități) între autorități și populație sau parte din aceasta, în cadrul căruia să existe o preocupare sistematică a autorităților de exterminare fizică sau psihică a populației sau a unei părți din acesta pe diverse motive (așa cum s-a întâmplat în perioada anilor 1948-1965, împrejurări reținute prin hotărârile penale la care s-a făcut referire în cele ce preced)”. Disdentul Gheorghe Ursu, prea-liber, în viziunea ICCJ: „Victima s-a bucurat de libertate de mișcare, călătorind de nenumărate ori în Occident, în scop turistic, așa cum rezultă inclusiv din propriile declarații (...) Victima H a avut un tratament diferit față de majoritatea celorlalte persoane, astfel că, nu numai că nu și-a pierdut locul de muncă după plecarea fiicei sale, ci a și primit viză de călătorie să se întâlnească cu aceasta în SUA, unde se stabilise definitiv încă din anul 1983”. Un complet format din trei judecători i-a achitat azi pe foștii securiști Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, acuzați de procurori de uciderea disidentului Gheorghe Ursu. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW

Parchetul General analizează o cale extraordinară de atac Foto: news.ro
Eveniment

Parchetul General analizează cale extraordinară atac

Parchetul General anunţă că analizează soluţia dată de ICCJ în ”Dosarul Ursu” pentru a identifica o cale extraordinară de atac. Azi, securiștii acuzați că l-au ucis în bătaie pe Ursu au fost achitați definitiv. Parchetul General analizează o cale extraordinară de atac „Cu referire la soluţia de achitare dispusă astăzi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cauza cunoscută generic sub denumirea de «Dosarul Ursu», în care PÎCCJ – Secţia parchetelor militare a dispus trimiterea în judecată pe data de 1 august 2016, conducerea PÎCCJ a dispus efectuarea unei analize a soluţiei, inclusiv în privinţa identificării posibilităţii juridice de a declara o cale extraordinară de atac”, a transmis, joi, Biroul de informare şi relaţii publice al PICCJ. Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, au fost achitaţi joi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar decizia este definitivă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să respingă ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de părţile civile din acest dosar. “Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, de părţile civile Ursu Andrei Horia, Ursu Ştefan Olga şi Ursu Sorana şi de părţile responsabile civilmente Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinţei penale nr. 196/F din 17 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, în dosarul nr. 2500/2/2017 (1030/2017). Obligă pe fiecare dintre apelantele părţi civile şi pe apelanta parte responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice rămân în sarcina statului. Definitivă”, se arată în minuta instanţei. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti hotărâseră, în octombrie 2019, achitarea torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu - Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, fiindu-le schimbată şi încadrarea juridică a faptelor, de la crime contra umanităţii, la tratamente neomenoase. Procesul a început în 2016 Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată în 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instanţei supreme, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar fostul ministru al Internelor George Homoştean şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, de complicitate la aceste infracţiuni. Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş sunt acuzaţi că au exercitat acţiuni represive sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate “ostile regimului comunist". Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodiş, au participat la torturarea sistematică şi, în final, la uciderea disidentului, susţin procurorii.

CCR a amânat decizia privind pensiile speciale Foto: CCR
Eveniment

CCR a amânat decizia privind pensiile speciale

CCR a amânat decizia privind pensiile speciale oentru data de 2 august. PNRR ar putea fi în pericol, pentru că România nu a îndeplinit acest jalon. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a contestat, la 29 iunie, la Curtea Constituțională în întregime legea pensiilor speciale și legea care interzice cumulul pensie-salariu la stat. Decizia a fost luată în unanimitate. CCR a amânat decizia privind pensiile speciale Judecătorii îi motivează decizia prin „necesitatea unor lămuriri suplimentare“. - Dosar nr.1727A/2023 - Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție - amânat pentru 2 august - Dosar nr.1726A/2023 - Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție - amânat pentru 21 septembrie. Amânarea afectează depunerea cererii pentru tranșa a treia pentru banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, deoarece Guvernul trebuie să adopte cele două legi până la începutul lunii septembrie. Citește și: Firea și Pandele au părăsit România și se află în țara în care este refugiat Sorin Oprescu. Cei doi, demascați de amicul lor, Ciutacu: Firea a plecat pe la protocol, cu pălărie mare și ochelari de soare „La data de 29.06.2023, ora 13.00, constituită în Secţii Unite ale ICCJ, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu participarea unui număr de 87 de judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de lege, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce priveşte: Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023); Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare”, conform unui comunicat al ICCJ.

Înalta Curte a decis să atace la CCR noua lege a pensiilor Foto: ICCJ
Eveniment

Înalta Curte decis să atace la CCR noua lege a pensiilor

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să atace la CCR și noua lege a pensiilor speciale și pe cea privind cumulul pensiei cu salariul. Ieri, președintele ICCJ, Alina Corbu, a convocat adunarea generală a judecătorilor din această instituție pentru a dezbate dacă vor contesta sau nu noua lege a pensiilor. Înalta Curte a decis să atace la CCR noua lege a pensiilor Azi, ICCJ a decis să sesizeze, vineri, Curtea Constituțională, deși pentru magistrați, reforma pensiilor speciale nu se va aplica până în 2028, iar toate schimbările se vor petrece treptat, până în 2043, anunță Pro TV. În plus, potrivit unor surse, ei vor ataca și legea care limitează cumulul pensiei cu salariul. Vicepremierul Cătălin Predoiu, ministru de Interne, a fost întrebat, joi, cum comentează intenţia ÎCCJ de a ataca la CCR proiectul de lege care a trecut de Parlament privind pensiile speciale. „Şi primul-ministru şi preşedintele Senatului şi subsemnatul şi alţi colegi din partide au avut consultări cu sistemul judiciar, permanent. Am explicat ce se poate şi ce nu se poate din perspectiva limitelor destul de rigide impuse de criteriile stabilte anterior în PNRR dar în acelaşi timp că prevederile legale vor respecta tot ceea ce înseamnă statutul magistraţilor şi independenţa magistratului” , a spus ministrul Predoiu, potrivit News.ro. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde „Nu ar fi un eveniment inedit pentru că în general, Înalta Curte îşi manifestă un rol destul de proactiv, am văzut în ultimii ani, în a sesiza CCR, a făcut-o recent şi cu Codurile de procedură penală şi Codul penal, unele sesizări au fost respinse, altele admise. Până la urmă este un mecanism democratic dar sunt curios care sunt motivele”, a mai afirmat demnitarul liberal.

Judecătorii ICCJ vor sesiza CCR Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Judecătorii ICCJ vor sesiza CCR

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au fost convocați, joi, pentru a decide dacă vor sesiza CCR în legătură cu noua lege a pensiilor speciale, scrie G4Media. Judecătorii ICCJ vor sesiza CCR „La data de 29 iunie 2023, ora 13:00, judecătorii instanței supreme sunt convocați în sistem de videoconferință pentru constituirea în secții unite în vederea exercitării atribuției pentru: 1. Sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate înainte de promulgare asupra legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a legii nr. 227/2015 privind codul fiscal; 2. Sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate înainte de promulgare asupra legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a legii nr. 227/2015 privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare”, se arată în convocarea transmisă de Corina Corbu, președintele ICCJ. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde Mai multe analize arată însă că noua lege nu abrogă nici o pensie specială, iar impactul bugetar este, probabil, nesemnificativ. Guvernul a refuzat să publice propria evaluare privind imactul buegtar sau să facă publică evaluarea Băncii Mondiale.

Dan Voiculescu: Îl aștept cu drag pe Cristi, acasă
Politică

Îl aștept cu drag pe Cristi, acasă

Coincidență fericită: cu 38 de zile înainte ca primarul Sectorului V, Cristian Popescu Piedone, să fie eliberat, Dan Voiculescu, liderul informal al PPUSL, îi transmitea pe blogul său: “Îl aștept cu drag pe Cristi, acasă“. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după ce fusese condamnat la patru ani de închisoare în dosarul Colectiv, magistraţii admiţând recursul în casaţie, iar fostul edil urmează să fie pus în libertate. Faptele care i s-au imputat au avut loc în perioada în care era primar al Sectorului 4. Prefectura Capitalei a anunţat Că Cristian Popescu Piedone îşi va putea relua funcţia de primar al Sectorului 5, câştigată în 2020. Voiculescu a scris un mic articol pe blogul său, la un an de la încarcerarea lui Popescu Piedone. “Îl aștept cu drag pe Cristi, acasă“ “Opinia mea este că el e nevinovat, este o eroare judiciară. Cristi a stat în pușcărie nevinovat. Este greu de exprimat în cuvinte ce simte un om care este privat de libertate pe nedrept. Mă întreb cum trăiesc liniștiți judecătorii care condamnă oameni nevinovați. Cum pot să doarmă fără coșmaruri. Cum se vor prezenta la Judecata de Apoi. Justiție înseamnă dreptate. Noi, oamenii de rând, ne uităm la judecători ca la mici Dumnezei, care fac dreptate. Din păcate sunt și judecători care nu au demnitate, onoare și nici curaj! Îl aștept cu drag pe Cristi, acasă, și îl asigur, în cunoștință de cauză, că ce nu te omoară te întărește. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Hai acasă, Cristi!!“, a scris Dan Voiculescu, el însuși condamnat la zece ani de închisoare pentru fapte de corupție, dar eliberat înainte de termen.

Popescu Piedone anunță triumfător că se întoarce la primărie Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Popescu Piedone anunță că se întoarce la primărie

Cristian Popescu Piedone, achitat azi de către Înalte Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în dosarul Colectiv, nunță că se întoarce la primărie, dar nu va cere despăgubiri statului român. Popescu Piedone a fost condamnat pentru activitatea de primar al Sectorului IV, dar, ulterior, a fost ales primar al Sectorului V, funcție pe care o îndeplinea la momentul condamnării și încarcerării. Cristian Popescu Piedone a fost întrebat la ieşirea din Penitenciar dacă se întoarce la primăria Sectorului 5. „Cu siguranţă, da, dacă nu au făcut alegeri, ce să fac? Scaunul e liber, trebuie să mă întorc”, a răspuns el. Foto: Inquam/George Calin Popescu Piedone anunță triumfător că se întoarce la primărie „Pierdusem speranţa, dar nu pierdusem speranţa în Dumnezeu. Am spus Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la ultimul meu cuvânt, că mai sus de această treaptă a justiţiei din România nu există decât Dumnezeu (...) La Dumnezeu m-am rugat să audă rugile mele, a deschide ochii judecătorilor, dacă sunt judecători drepţi, pentru că, până la Înalta Curte, nu am avut parte decât de acele culoare despre care vorbiţi (..) de acele comenzi, de acei scheleţi în dulap ai unor procurori şi judecători. (..) Există o speranţă în România pentru dreptate”, a declarat primarul, citat de news.ro. „În 30 de ani de administraţie, să îmi zică mie orice politician din România, din lume, că e fată mare. Nu, nu există, fiecare cu păcatele lui, eu am vrut de la început să răspund pentru păcatele mele, din păcate am răspuns pentru altcineva. Puterea exemplului pentru cine, dat de cine? De cei 3.600 de primari ai României, cu primul primar al ţării, astăzi preşedinte, care a semnat la fel ca şi mine şi nu a răspuns şi nu răspunde. Pe 1 ianuarie i-am cerut graţierea lui, nu mie”, a mai afirmat el. Foto: Inquam/George Calin Grijuliu cu banii publici El a continuat: ”Să nu mă întrebaţi, veţi cere despăgubiri morale. Nu, nu voi cere, şi aşa statul este aşa cum e, dator, mai vin şi eu să îi cer ce? Voi câştiga, nu am nevoie. Voi fi repus în funcţie, îmi voi duce sectorul până la capăt, mă voi gândi ce am de făcut în viitorul meu”. Cristian Popescu Piedone le-a transmis un mesaj şi rudelor celor morţi la Colectiv, afirmând că le-a spus că, dacă copiii lui erau acolo în acea seară şi mureau, susţinea în continuare că este nevinovat, dar că le înţelege furia. Foto: Inquam/ George Calin El le-a transmis un mesaj şi colegilor săi de la Primăria sectorului 5, care „au stat bine mersi şi s-au gândit că Piedone o muritu”. ”Piedone n-o muritu, doar puţin s-o odihnitu”, a spus primarul. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni „Vreau să le spun să plece liniştiţi, iar şi-au bătut joc de bani, iar au făcut achiziţii şi o să avem seriale în continuare”, a mai afirmat Piedone la poarta penitenciarului.

CSM, presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Eveniment

CSM, presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale

CSM exercită noi presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale: acest consiliu arată că peste 1.500 de magistrați se vor pensiona dacă le crește „intempestiv” vârsta de pensionare. La Înalta Curte de Casație și de Justiție ar pleca 82 din cei 104 judecători aflați acum în funcție. Reacţia CSM vine după ce ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat luni că vârsta de pensionare va creşte treptat până la 65 de ani pentru toţi românii, în urma discuţiilor cu Comisia Europeană privind eliminarea pensiilor speciale. Modificarea urmează să fie aplicată prin introducerea unor amendamente în Parlament. CSM, presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale Într-o hotărâre adoptată joi de Plenul CSM, se arată că, la sfârşitul anului 2023, ar fi eligibili pentru pensionare 540 judecători şi 331 procurori; în anul 2024 ar fi eligibili alţi 273 judecători şi 73 procurori, iar în anul 2025 s-ar putea pensiona încă 199 judecători şi 111 procurori, totalul fiind de 1.527 de magistraţi care se pot pensiona până la sfârşitul anului 2025. Edificatoare în acest sens este situaţia de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde dintr-o schemă de 122 posturi, îşi desfăşoară activitatea 104 judecători, dintre care 82 îndeplinesc condiţiile legale de pensionare sau le vor îndeplini până la sfârşitul anului 2023. De asemenea, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dintr-o schemă de 161 posturi, funcţionează efectiv 68 de procurori, dintre care 28 îndeplinesc condiţiile de pensionare până la sfârşitul acestui an. În acest moment, transmite CSM, sunt vacante 1.129 de posturi de judecători, dintr-o schemă de 5.304 posturi, respectiv 818 posturi vacante de procurori, dintr-o schemă de 2.948 posturi. Numărul mare al locurilor vacante este rezultatul valului de pensionări din magistratură din ultimii ani, ca urmare a discuţiilor din spaţiul public privind eliminarea pensiilor speciale. Astfel, analiza datelor statistice relevă că numărul judecătorilor şi procurorilor care au părăsit sistemul judiciar în anul 2022 este aproape dublu comparativ cu anul 2021. Dacă în anul 2020 s-au pensionat 174 de judecători şi 129 de procurori, iar în anul 2021 s-au pensionat 248 de judecători şi 143 de procurori, s-a ajuns ca în anul 2022 sa se pensioneze 464 de judecători şi 256 de procurori. CSM, de acord cu modificări, dar peste 15-20 de ani CSM propune ca soluţie o creştere etapizată a vârstei de pensionare, poate într-un interval de 15-20 de ani. "Orice modificare a condiţiilor de pensionare, atât din perspectiva modului de calcul, cât şi din cea a stagiului minim obligatoriu şi a vârstei de pensionare, nu poate interveni intempestiv, cu afectarea aşteptărilor fireşti ale magistraţilor în funcţie, care ar îndeplini aceste condiţii pe viitor. Aşadar, aplicarea unor dispoziţii legale de această natură nu se poate realiza decât etapizat, pe o perioadă de timp rezonabilă, tocmai pentru a răspunde cerinţei de previzibilitate a cadrului normativ, evocată constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale", spune CSM. O reglementare etapizată a condiţiilor de pensionare trebuie să asigure recunoaşterea în continuare, în mod real, a dreptului la pensionare, într-un interval care să nu difere fundamental de aşteptările beneficiarilor, întemeiate în mod legitim pe cadrul normativ în vigoare, arată reprezentanţii Consiliului. "Un exemplu edificator în acest sens este oferit de reglementări anterioare în domeniul legislaţiei privind sistemul public de pensii, în care majorarea vârstei de pensionare şi a stagiului de cotizare a fost realizată etapizat pe o perioadă îndelungată de timp, prin creşterea treptata a condiţiilor menţionate, astfel încât impactul unor asemenea modificări să fie minim din perspectiva beneficiarilor. Astfel, prin Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care vârsta de pensionare a fost majorată de la 57 ani la 63 ani pentru femei, respectiv de la 62 ani la 65 ani pentru bărbaţi, perioadele de creştere de 6 ani şi, respectiv de 3 ani, au fost etapizate pe o durată de aproximativ 20 ani şi, respectiv 15 ani", argumentează CSM. Amenințarea depopulării sistemului CSM atrage atenţia că pensionarea în masă a magistraţilor va duce la un veritabil blocaj în activitatea judiciară. "Imaginea depopulării sistemului judiciar devine şi mai accentuată dacă este avută în vedere şi perspectiva extrem de probabilă în care judecătorii şi procurorii aflaţi în prima parte a carierei ar părăsi sistemul judiciar ca efect al demotivării lor, în condiţiile pierderii oricărei posibilităţi de dobândire a unei pensii de serviciu, aşa cum aceasta este prevăzută de reglementarea în vigoare. În acest sens, trebuie avut în vedere că, la 1.12.2023, în sistemul judiciar vor exista un număr de 1.403 judecători şi 658 de procurori cu o vechime de cel mult 10 ani, care ar putea opta pentru alte profesii, mai puţin solicitante, fără interdicţiile şi incompatibilităţile specifice şi cel puţin la fel de motivante financiar", consideră CSM. Citește și: Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator de venituri de la stat: 13 instituții de învățământ l-au plătit, în 2021. Liderul sindical, latifundiar și proprietar peste trei case și un apartament

Cea mai mare pensie din Bihor: o judecatoare de la ICCJ
Eveniment

Cea mai mare pensie din Bihor

Cea mai mare pensie specială din județul Bihor este de 36.608 lei/ lună, brut, adică 31.148 de lei net. Bihoreanul scrie că pensia este încasată de „o fostă judecătoare care a activat şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ)”. În decembrie 2022, pensia medie obișnuită era, în Bihor, de 1.739 de lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cea mai mare pensie din Bihor În 2022, de la ICCJ s-a pensionat judecătoarea Adina Claudia Cioflan, care până a fi numită la Înalta Curte a activat la diferite instanțe din Bihor. Cioflan a terminat dreptul la Universitatea din Oradea, în 1996, deci, probabil avea sub 50 de ani când s-a pensionat. Soțul ei este polițist, deci va beneficia de pensie specială. Interesant este că, potrivit ultimei declarații de avere, din 2022 - care acoperă anul fiscal 2021, când activa la Curtea de Apel Oardea - media veniturilor ei salariale lunare a fost puțin peste 20.000 lei pe lună. Cu o pensie netă de peste 31.000 de lei pe lună, ea a câștigat un plus la venituri de circa 50% - probabil urmare a celor circa nouă luni în care a activat la ICCJ. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR Bihoreanul mai scrie că, în acest județ, pensia medie a foştilor magistraţi este de 21.333 lei. „66 din cei 136 primesc lunar între 20.000 şi 25.000 lei, 45 încasează între 15.000 şi 20.000 lei, 23 au pensii între 25.000-30.000 lei, iar 2 peste 30.000 lei. În ce îi priveşte pe foştii grefieri, cea mai mare pensie este de 15.823 lei, iar media e de 5.060 lei”, mai arată publicația.

Alexe "Tablă" are șanse să scape (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Alexe "Tablă" are șanse să scape

Alexe "Tablă" are șanse să scape. Procurorii DNA vor avea ocazia să demonstreze că rechizitoriul întocmit pe numele președintelui Consiliului Județean descrie clar faptele de care este acuzat. Alexe "Tablă" are șanse să scape Înalta Curte de Casație și Justiție va analiza peste două săptămâni contestația înaintată de procurori împotriva deciziei de a li se returna dosarul pentru clarificare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Costel Alexe este acuzat de procurorii DNA că, pe când îndeplinea funcția de ministru al Mediului, ar fi primit drept mită 22 tone de tablă și produse metalice de la fostul director general al combinatului Liberty Galați, Bogdan Grecu. Citește și: Grindeanu și „greaua moștenire” din CFR: ministrul Transporturilor nu-și găsește nici o vină pentru accidentul de la Galați, nu-și dă demisia pentru „o emoție de moment” La schimb, acesta ar fi garantat alocarea, cu titlu gratuit, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru combinat și monitorizarea măsurilor luate de combinat pentru închiderea unei halde de zgură. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Onorariu pentru câteva zile: 100.000 EUR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Onorariu pentru câteva zile: 100.000 EUR

Speță civilă cu foarte multe semne de întrebare la Înalta Curte: cu numai câteva zile înainte de ultimul termen de judecată, o parte în dosar a pus 100.000 de euro cash pe masa unei case de avocatură în care activează unii dintre foștii colegi ai actualilor judecători ai instanței supreme. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Asociată în casa de avocatură este o fostă judecătoare de la Înalta Curte, admisă în Baroul București în septembrie 2022. Mai mult, la aceeași casă de avocatură este partener chiar fostul președinte al fostei Secții comerciale de la Înalta Curte, precum și un alt fost judecător de la ÎCCJ, admis în Baroul București în anul 2018. Faliment în instanță din 2011 În 2011, o companie înregistrată în România, Inter Distribution Company (IDC) SRL, controlată din Chișinău (de persoane cunoscute a avea legături cu cercurile politice înalte din Rusia), și-a cerut insolvența în instanță. Deși au trecut aproape 12 ani, dosarul de faliment nu a ajuns la final, iar luptele între creditori sunt dure. Alte procese civile au fost deschise pe lângă procesul principal. Într-unul din aceste procese secundare, unul dintre creditori, compania Lukoil România, se luptă cu IDC pentru rezilierea unui contract. Procesul se află în faza finală la Înalta Curte de Casație și Justiție. La penultimul termen de judecată, în octombrie 2022, în procedura de filtru, s-a decis ca termenul următor să aibă loc pe 1 martie 2023. Onorariu pentru câteva zile: 100.000 EUR + 7% Cu câteva zile înainte de termenul de pe 1 martie, termen de pronunțare, adică pe 22 februarie a.c., principalul creditor al Inter Distribution Company SRL, Big Logistic SRL (firmă de asemenea controlată din Chișinău) a propus "angajarea POPESCU & ASOCIAȚII S.p.a.r.l., conform condițiilor din Contractul de asistență juridică seria B nr. 2379852/22.02.2023 și Anexei la contractul de asistență juridică seria B nr. 2379852/22.02.2023 (publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 3486/24.02.2023), onorariul forfetar de 100.000 euro +TVA urmând a fi plătit către casa de avocatură de către societatea Big Logistic SRL în calitate de unic asociat al societății Inter Distribution Company SRL.". În plus, în contract se prevede și un bonus de succes de 7%, adică peste un milion de euro. Toate aceste sume uriașe au fost contractate pentru reprezentarea la un singur termen de judecată, deși dosarul în cauză se află în fața instanțelor din 2015. Suma enormă, doar pentru prezență la proces După ce propunerea a fost aprobată, casa de avocatură a fost angajată pentru un onorariu de 100.000 de euro (la care se adaugă TVA) și 7% bonus de succes. Suma enormă a fost stabilită pentru ca avocații să reprezinte Inter Distribution Company SRL în instanță cu câteva zile înainte de termen. Inexplicabil, câtă vreme recursul fusese deja redactat de reprezentantul legal al IDC cu mult timp înainte, la ultimul termen de judecată nemaiputându-se formula noi motive de recurs sau dezvolta apărări noi. În cele din urmă, pronunțarea a fost amânată pentru 15 martie a.c. Potrivit portalului Înaltei Curți de Casație și Justiție, dosarul în care sunt părți Lukoil România SRL și Inter Distribution Company SRL este judecat de către un complet al Secției a II-a Civile. Șapte ani de succes de business Inter Distribution Company SRL (IDC), înființată la sfârșitul lui 2004 în București, a avut în primii ani de activitate cifre de afaceri de peste 100 de milioane de lei (peste 25 de milioane de euro) și nimic nu prevestea ce avea să urmeze după 2010. Activitățile principale ale companiei erau de comerț en-gros, în principal, și en-detail în patru supermarketuri, dar și de vânzări de bunuri alimentare și nealimentare și închirierea spațiului publicitar în stațiile de alimentare cu combustibil sub brand Lukoil. La jumătatea lui 2011, însă, Inter Distribution Company SRL și-a cerut insolvența în instanță, potrivit Newsweek România. Conform lichidatorului judiciar Delta IPURL, "efectele crizei s-au făcut resimțite în special în activitatea comercială, respectiv comerțul și serviciile prestate populației, ca urmare a înăspririi condițiilor de creditare care au condus la o diminuare a volumului de activitate în toate sistemele economice". Lichidatorul judiciar, suspect pentru ANAF Conform tabelului final al creditorilor, datoriile totale ale IDC erau de aproape 26 de milioane de lei, atât către stat, cât și către privați, în cea mai mare parte. Statul, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, a avut de la bun început suspiciuni în legătură cu toată procedura. În primă fază, ANAF nu a fost de acord nici măcar cu desemnarea Delta IPURL ca lichidator judiciar. Spre deosebire de creditorul Mizara Impex SRL (o companie din cercul de interese al lui Vladislav Chetrar, care are sediul la aceeași adresă cu asociatul unic al Inter Distribution Company SRL, Big Logistic SRL), care a votat, ca lichidator judiciar, "pentru DELTA IPURL și propunem onorariul de 4.500 lei+TVA/lună și un onorariu de succes de 7% din contravaloarea sumelor recuperate și a bunurilor aduse în averea debitoarei, precum și 10% din valoarea bunurilor valorificate aflate în averea debitoarei", ANAF s-a opus. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public "ANAF solicită schimbarea lichidatorului judiciar DELTA IPURL desemnat provizoriu de judecătorul sindic cu practicianul în insolvență selectat de Comisia de selecție a practicienilor în insolvență agreați de ANAF, respectiv Management Reorganizare Lichidare SPRL cu onorariu lunar de 0 lei și onorariul de succes 1,5% din sumele obținute prin valorificarea bunurilor, exclusiv TVA", arată un Buletin al Procedurilor de Insolvență din 2011.

Secția specială o ține în șah pe Kovesi Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Secția specială o ține în șah pe Kovesi

Șefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, cere Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) să oblige procurorii de la Parchetul General să finalizeze dosarul deschis pe numele ei de Secţia specială în urmă cu patru ani. Procesul are ca obiect "contestaţie durată proces", cu termen de dezbatere pentru marţi. Secția specială de anchetare a magistraților a fost desființată, iar dosarele anchetate de SIIJ trebuiau transmise, în termen de trei luni, respectiv 60 de zile lucrătoare, prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) către parchetele competente, pentru soluționare. La finalul anului 2021, la SIIJ erau circa 7.000 de dosare în lucru. După desființrarea SIIJ, competenţele ei au fost preluate de o structură inspirată din modelul Parchetului European, cu 12 procurori la centru şi 30 în teritoriu, spunea ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. Secția specială o ține în șah pe Kovesi Dosarul a fost deschis în decembrie 2018 de procuroarea Adina Florea de la Secţia specială, care între timp s-a pensionat. Cauza a fost preluată apoi de Parchetul General, după desfiinţarea Secţiei speciale. Kovesi se plânge de faptul că are trei hotărâri ale Instanţei supreme prin care procurorii sunt obligaţi să finalizeze acest dosar - fie îl clasează, fie o trimit în judecată - însă Parchetul General le ignoră. În octombrie 2022, într-un interviu acordat publicaţiei G4Media, Kovesi spunea că dosarul nu este închis de Parchetul General din dorinţa, probabil, "de a intimida alţi magistraţi din sistem". "Există trei hotărâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care se explică faptul că fie că tot ceea ce s-a făcut este nelegal şi trebuie închis, fie s-a stabilit un termen de finalizare a dosarului. În continuare, procurorii care au acest dosar ignoră nişte hotărâri definitive. Dosarul nu este închis (...) Este foarte ciudat. Este foarte greu să îmi explic. Îmi este greu să explic atitudinea procurorilor ierarhic superiori (...) O să continui să aplic demersurile procedurale. Sunt trei hotărâri ale ICCJ care sunt ignorate (...) Din martie 2019, nu s-a întâmplat nimic în dosar. În afară de plângeri şi demersuri instituţionale, pe care eu le-am făcut prin avocat, nu s-a întâmplat nimic (...). Este ţinut acolo, probabil în dorinţa de a intimida pe alţi magistraţi din sistem, de a-l arăta. Uitaţi ce vi se poate întâmpla (...) Cred că este doar o încercare de a ţine presiunea pe procuror, de a arăta că, atunci când îţi faci treaba, este cineva care îţi va crea probleme", declara, atunci, Kovesi. Adina Florea acționează pe maza declarațiilor fugarului Ghiță În decembrie 2018, Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruţa Kovesi, la acea vreme procuror şef al DNA, pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă, într-un dosar care are legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia. Acesta susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-ar fi cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară, cu un avion, din Indonezia, a lui Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare. Conform actului de acuzare, în anul 2011, pe vremea când era procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa. Acesta fugise din ţară, pentru a scăpa de o condamnare de 15 ani închisoare primită în dosarul prăbuşirii FNI, fiind localizat în Jakarta (Indonezia). Concret, banii primiţi de la Sebastian Ghiţă ar fi fost folosiţi pentru plata cheltuielilor de transport cu avionul trimis în Indonezia, Nicolae Popa fiind adus în ţară de poliţişti şi un ofiţer SRI. Kovesi, pusă sub control judiciar De asemenea, Adina Florea o acuza pe Kovesi de mărturie mincinoasă, deoarece aceasta ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiţă, deşi în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deţinută de omul de afaceri. Ulterior, în martie 2019, Florea a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi România. Kovesi a contestat controlul judiciar în instanţă iar în aprilie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a revocat măsura dispusă de Adina Florea. Citește și: Țările NATO au luat o decizie importantă, spune secretarul general al Alianței – vor furniza mai multe arme grele Ucrainei: Suntem într-o fază decisivă a războiului Judecătorul care a luat această decizie a explicat în motivare că măsura controlului judiciar luat faţă de Kovesi este nelegal, iar acuzaţiile aduse acesteia erau lipsite de "precizie, claritate şi de suport probator".

Încep să curgă deciziile de prescriere (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Încep să curgă deciziile de prescriere

Încep să curgă deciziile de prescriere. Bulgărele de zăpadă al dosarelor închise în urma deciziei de săptămâna trecută a Curţii Constituţionale privind prescripţia a început să se rostogolească şi la Iaşi. Încep să curgă deciziile de prescriere Fostul primar al comunei Popricani, Valeriu Pârlog, a fost „albit” complet luni de Curtea de Apel. Pârlog fusese condamnat în primă instanţă, după ce arendase terenurile primăriei către firma condusă de soţia şi fiul său. Citește și: Amenințări de o gravitate fără precedent de la Moscova: „Doar victoria Rusiei garantează evitarea conflictului nuclear mondial”. Suedia și Finlanda acceptă instalații nucleare NATO Condamnarea fusese cu suspendare, dar lui Pârlog i se interzisese participarea viitoare la viaţa politică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DNA anunță că 557 de cauze penale vor fi închise Foto: Facebook DNA
Politică

DNA anunță că 557 de cauze penale vor fi închise

DNA anunță că, urmare a deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție privind prescrierea, 557 de cauze penale, cu prejudiciu de 1,2 miliarde euro şi valoare a mitei şi a traficului de influenţă de 150 milioane euro, vor fi închise. DNA anunță că 557 de cauze penale vor fi închise Parchetul anticorpție arată că va solicita sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanţei deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene şi jurisprudenţa CJUE, care, printre altele prevăd obligaţia statului român de a cerceta şi sancţiona, într-o manieră efectivă, faptele de corupţie şi fraudarea fondurilor europene. ”Ca urmare a Deciziilor CCR nr. 297/2018, nr. 358/2022 şi a Deciziei ICCJ din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescripţia răspunderii penale, Direcţia Naţională anticorupţie (DNA) a întocmit o situaţie estimativă privind impactul aplicării respectivei Decizii asupra dosarelor penale. În urma analizării cauzelor penale ale DNA, a rezultat că aplicarea directă a deciziilor menţionate va avea consecinţe asupra unui număr de 557 cauze penale aflate în curs de urmărire penală şi în faţa instanţelor de judecată. În aceste 557 de dosare, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă se ridică la 150 milioane euro, magistraţii vor fi nevoiţi să constate încetarea proceselor penale şi înlăturarea răspunderii penale pentru infracţiuni de corupţie, asimilate corupţiei şi având ca obiect fraudarea fondurilor europene”, transmite DNA, citat de news.ro. Câte dosare se închid și cu ce prejudicii estimate Situaţia detaliată se prezintă astfel: Dosare aflate în curs de urmărire penală (pe rolul DNA)- 190 dosare- prejudiciu estimat 648.207.688 euro- valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă 50.997.625 euro Dosare în diferite stadii de judecare (aflate pe rolul instanţelor) de judecată, în diferite stadii- 367 dosare- prejudiciu estimat 561.230.056 euro- valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă 99.471.962 euro DNA va sesiza CJUE ”În perioada în care au avut cauze penale în lucru, procurorii DNA au respectat prevederile legale în vigoare şi au întocmit acte de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale, conform Codului penal şi Codului de procedură penală, începând din 1 februarie 2014 (data intrării in vigoare a noilor Coduri) şi în conformitate cu Decizia nr. 297/2018 a CCR începând cu anul 2018 (de la data intrării în vigoare a Deciziei respective). Concret, în considerarea Deciziei nr. 297/2018 a CCR şi în conformitate cu practica ICCJ, procurorii DNA au întrerupt cursul prescripţiei numai ca urmare a întocmirii unor acte din categoria celor care se comunică suspecţilor şi inculpaţilor (începerea urmăririi penale in personam, punerea în mişcare a acţiunii penale, finalizarea dosarului penal cu trimitere în judecată, etc)”, precizează DNA. Citește și: Dodon primea un salariu lunar de 45.000 de dolari de la Moscova, scrie Washington Post. Plus: „Servicul rus de securitate subminează guvernul pro-vestic al Moldovei” Instituţia de asigurări că procurorii DNA vor fi consecvenţi în dosarele în care se va invoca prescripţia răspunderii penale şi vor solicita sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanţei deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene şi jurisprudenţa CJUE, care, printre altele prevăd obligaţia statului român de a cerceta şi sancţiona, într-o manieră efectivă, faptele de corupţie şi fraudarea fondurilor europene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră