marți 16 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: savonea

32 articole
Eveniment

Șefa Curții de Apel București și fratele ei, ascensiune în tandem: el, șeful IPJ Teleorman - presă

Șefa Curții de Apel București (CAB), Liana Arsenie, și fratele ei, Bogdan Florin Petrică, au avut o ascensiune în tandem în sistemul de impunere a legii: în 2023, după ce ea i-a luat locul Liei Savonea la conducerea CAB, el a ajuns șeful IPJ Teleorman. Informația apare în două publicații, presshub.ro și Teleorman news.  Teleorman a fost fieful lui Liviu Dragnea, până la încarcerarea sa, în 2019.  Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Șefa Curții de Apel București și fratele ei, ascensiune în tandem „Fratele ei, Florin Bogdan Petrică, este șeful Poliției Teleorman din 2023. În noiembrie 2023 a fost împuternicit șef adjunct al Inspectoratului Județean de Poliție Teleorman, iar în noiembrie 2024 este desemnat șef al Inspectoratului Județean de Poliție Teleorman. Din iunie 2023, Cătălin Predoiu, fostul ministru al Justiției în perioada în care s-au elaborat și s-au adoptat legile justiției contestate masiv în aceste zile, era numit ministru de Interne. Teleorman News susține că Florin Petrică urma să fie avansat chestor pe 1 decembrie 2025, de ziua României, dar scandalul femicidului de la Beciu de la începutul lunii noiembrie a amânat momentul”, arată Presshub.  În noiembrie 2025, o mamă de 26 de ani a fost ucisă de soțul ei, în acest județ, deși avea ordin de protecție. DeFapt.ro a arătat, azi, că soțul șefei CAB, Adrian Arsenie, a primit onorarii de peste 171.000 de lei pentru expertizele contabile făcute, în cea mai mare parte, la cererea instanțelor de judecată. Astfel, înainte ca soția sa, judecătoarea Liana Arsenie, să devină șefa Curții de Apel București, Adrian Arsenie câștiga anual din expertize contabile între aproape 27.000 de lei și aproximativ 87.000 de lei. După ce Liana Arsenie a devenit șefa CAB, prin plecarea Liei Savonea la Înalta Curte, sumele primite de Adrian Arsenie s-au dublat: peste 170.000 de lei pe an (potrivit declarațiilor de avere depuse de Liana Arsenie în 2023 și 2024).

Șefa Curții de Apel București și fratele ei, ascensiune în tandem Foto: Inquam/Gyozo Baghiu
Numărul magistraților care a semnat protestul anti-Savonea a depășit 800 Foto: ICCJ
Eveniment

BREAKING Numărul magistraților care au semnat protestul anti-Savonea a depășit 800

Numărul magistraților care a semnat protestul anti-Savonea a depășit 800, arată lista publicată în această după-amiază de Antonia Diaconu, procuror șef la DIICOT Pitești. Este posibil ca, la ora redactării acestei știri, numărul să fie mult mai mare. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Numărul magistraților care a semnat protestul anti-Savonea a depășit 800 Diaconu este una dintre inițiatoarele acestei scrisori de protest și, azi, a vorbit la TVR Info. „Secția pentru cercetarea magistraților, care face parte din Parchetul General, trebuie să i se dea putere să aibă instrumente ca să poată face ordine. E normal să fie procurori care să aibă la îndemână instrumente. Găsindu-se doar la București o secție și, la nivelul Curților de Apel, câte 2 procurori care să facă asta, nu e nici pe departe suficient”, a spus ea.  Diaconu a afirmat că a fost supusă la presiuni. „Îmi pare rău… în ultima vreme. Dacă mă întrebați acum 2 ani, aș fi zis nu. Un combo: și politic, și administrativ. Lucrurile sunt spuse într-un anumit fel ca să înțelegi despre ce e vorba”, a arătat ea.  Judecătorul Alin Bodnar, de la Forumul Judecătorilor, a vorbit despre sistemul interimatelor la conducerile instanțelor. „Președinte al instanței fiind, în coordonare cu CSM, face tot ce vrea în instanță. Putem da exemplu Tribunal București: de mult timp n-a mai fost numit un președinte de instanță cu mandat stabil, sunt detașați, delegați, pentru a fi… nu pot spune cuvântul… sunt situații în care trebuie să ne uităm să vedem care e problema. Aici e problema că se controlează prin detașări și delegări: președinte și vicepreședinte de secție se controlează modul în care se supun sau nu Consiliului”, a afirmat Bodnar.  TVR Info îl citează și pe procurorul Claudiu Sandu, vicepreședinte CSM: „Am ajuns într-un punct în care nu prea mai ai ce apăra. Nu poți spune că a afectat independența justiției când critici asemenea situații absurde care frizează și jignesc bunul simț. Nu am mari speranțe. Politicienii așteaptă să treacă emoția colectivă și caută să devieze sub așa fierbinte cu alte tipuri de manipulări publice”. „Fără modificare legislativă sănătoasă și cuprinzătoare, de reforme a sistemului de justiție și reașezare a acestui sistem pe baza unui principiu de balanță de verificare și control, să fie pârghii de control care să împiedice asemenea situații în care magistrați să fie scoși din dosare, afectând grav independența. Nu e normal ca magistrații să fie scoși dintr-un dosar și detașați în altă instituție. Ar trebui să fie situații excepționale. Dacă evaluăm rezolvarea justiției, care a ajuns să revoce condamnări definitive, să excludă probe în dosar și să dea soluții pentru lipsa probelor excluse… ceea ce e absurd”, a mai declarat procurorul Claudiu Sandu. 

De unde sunt magistrații care au semnat protestul împotriva regimului Savonea Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

De unde sunt magistrații curajoși care au semnat protestul împotriva regimului Savonea

De unde sunt magistrații curajoși care au semnat protestul împotriva regimului Savonea: nici un judecător ÎCCJ nu se află printre ei. Lista cu 691 de semnatari a fost publicată de procuroarea Alexandra Lăncrănjan, care s-a ocupat de dosarul Teldrum. Este posibil ca numărul semnatarilor să fi crescut între timp. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie De unde sunt magistrații care au semnat protestul împotriva regimului Savonea Ce arată lista de semnatari: nici un judecător de la ÎCCJ, unde Lia Savonea este președinte, nu a a vut curaj să semneze nici un magistrat de la Inspecția Judiciară, instituție condusă de o aliată a Liei Savonea, Roxana Petcu, nu a semnat nici un magistrat de la CSM nu a semnat prima pe listă: Laura Codruța Kovesi dintre cei 691, peste 70 sunt magistrați pensionari, inclusiv de la ÎCCJ de la controversata Curte de Apel București, unde lucrează 243 de judecători, doar 14 judecători în activitate. Raluca Moroșanu nu semnase până vineri după-amiaza. de la DNA au semnat 21 de procurori aflați în activitate de la DIICOT sunt 79 de semnatari „Subsemnații, judecători și procurori, Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție.   Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol.   Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate.   Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă — în slujba cetățeanului”, se arată în scrisoarea de protest a acestor magistrați. 

Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat

Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat în circa 24 de ore, și fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, a semnat scrisoarea acestora, potrivit news.ro. Mai mult, Kovesi deschide lista semnatarilor scrisorii de susţinere faţă de magistraţii care au vorbit despre problemele din sistem. Citește și: Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD. Primea diurnă și chirie, deși avea vilă în Mogoșoaia UPDATE 18.05: numărul semnatarilor a ajuns la 690, deci a crescut de aproape patru ori față de ziua de joi, când erau doar 178.  Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Unii dintre semnatari sunt însă pensionari, precum procurorul Marius Buluncea sau Ionuț Matei, care a fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.  Șase dintre semnatari sunt judecători la Curtea de Apel București, dar nici un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție nu pare să fi semnat, până la ora actuală.  Pe listă se află și 16 procurori din DNA.  „Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a denunța problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol. Totodată, subliniem că aspectele semnalate nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă — în slujba cetățeanului”, se arată în scrisoarea semnată de sute de magistrați.  Azi, într-un comunicat distribuit către presă, Kovesi afirmă: „Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară în urmă cu doar câțiva ani, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri”.

Savonea, tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, acuză fostul ministru Stelian Ion Foto: ICCJ
Justiție

Savonea, tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, acuză fostul ministru Stelian Ion

Lia Savonea a avut, azi, o tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, încercând să le desființeze și să le reorgenizeze, acuză fostul ministru al Justiției, Stelian Ion (USR). Însă el arată că, după postarea sa, în care prezenta acest plan al șefei ÎCCJ, o decizie a fost amânată pe săptămâna viitoare.  Citește și: Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD. Primea diurnă și chirie, deși avea vilă în Mogoșoaia Savonea, tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, acuză fostul ministru Stelian Ion „Astăzi, la Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a avut loc o ședință cu consecințe extrem de grave pentru funcționarea justiției. În ciuda protestelor și a opoziției exprimate de unii magistrați, toate completele secției penale au fost desființate și reorganizate, inclusiv cele două complete care rămăseseră necontrolate până acum de Lia Savonea. Membrii acestora vor fi înlocuiți cu judecători nou-veniți de la alte secții.   Asta ar putea însemna și că, începând de astăzi, mandatele pe siguranță națională nu mai sunt soluționate de judecătorii de penal, ci de cei veniți din contencios administrativ, fără ca judecătorii din penal să fi fost măcar informați în prealabil despre această schimbare majoră.   În loc să facă un pas în spate după dezvăluirile grave din documentarul Recorder, gruparea Savonea a ales să arunce în aer întreaga Secție penală a ÎCCJ. Nu vorbim despre reformă, ci despre o epurare mascată, făcută în grabă, fără transparență și fără respect față de reguli elementare de funcționare instituțională.   Aceasta nu este justiție. Este capturarea justiției și riscă să devină o problemă de siguranță națională.   LATER EDIT: În urma scandalului provocat de această propunere, a fost amânată decizia, urmând a fi luată o decizie săptămâna viitoare”, a scris Stelian Ion, pe Facebook. 

Lia Savonea cu mâncăruri alese se ține Foto: ICCJ
Eveniment

Savonea cu mâncăruri alese se ține: ce s-a servit la dezbaterea ICCJ cu societatea civilă

Lia Savonea, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu mâncăruri alese se ține: Radu Popa, care lucrează la CNSAS, scrie pe Facebook ce s-a servit la dezbaterea ICCJ cu societatea civilă. El a preluat aceste informații din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, SEAP. Citește și: Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder - propunerile lui Cristi Danileț Savonea cu mâncăruri alese se ține „Hai, băi, sărakilor din societatea civilă, ăia de nu v-ați dus ieri să vă-ntâlniți cu mătrăguna de la ICCJ, să vedeți ce ați ratat: «Preparate reci de tip finger food: Canape cu somon fume si guacamole Canape cu vita si fresh de legume Canape cu pui si tzatziki Caprese lollipop cu tofu – vegan/post Canape cu ciuperci si fresh de legume – vegan/post Mini croissant cu branza de capra si pomodori secchi Pui crispy Pernite de gouda pane Cartofi hash brown – vegan/post Salata cu vita, blue chesse si dressing light de piper Hummus traditional – vegan/post Pita mediteraneana»   Hai, să vă aud că n-are Lia Savonea gusturi rafinate.  Și nici n-a costat mult: 6.540 lei, TVA inclus, fmm”, a scris Radu Popa, pe Facebook.    Citește și: Încă o mărturie publică din sistemul corupt al Liei Savonea: o fostă judecătoare descrie metodele de manipulare a dosarelor penale până la prescriere   Dezbaterea la care se referă a fost intitulată „Cum aparam statul de drept? Justitia si societatea civila in dialog” și la ea a participat și Lia Savonea. Dezbaterea s-a desfasurat la 9 decembrie 2025, la sediul ICCJ.

Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea Foto: Facebook Mihail Udroiu
Justiție

Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea

Un controversat judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), Mihail Udroiou, pensionat la 48 de ani, critică USR-ul și pe Nicușor Dan, dar o preamărește pe Lia Savonea într-un interviu pentru Lumea Justiției. Familia Udroiu are, potrivit ultimei declarații de avere, din 2024, mai multe apartamente decât părinții lui Băluță: cei doi dețin nouă apartamente, o casă de peste 350 mp și un BMW X1.  Citește și: Contabila PSD-ului, cu studii la Hyperion și Academia de Poliție, conduce companii strategice ale statului român Acum, el îl acuză pe Nicușor Dan că, prin criticile aduse procurorului general și DNA-ului încearcă să exercite presiuni asupra parchetelor. Udroiu laudă activitatea DNA: „Sub conducerea procurorului-șef Marius Voineag, asistăm la o recalibrare strategică esențială, pe care o salut. S-a trecut, vizibil, de la «telejustiție» și «spectacolul cătușelor» la un model de profesionalism discret, concentrat pe calitatea dosarelor, nu pe efectul mediatic”. Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea Ce a spus, pentru luju.ro, fostul judecător care, după ce s-a pensionat la 48 de ani, a intrat în avocatură: „Declarațiile publice care vizează activitatea profesională a procurorilor în funcție, care sugerează nemulțumiri față de modul în care aceștia își exercită atribuțiile sau care creează așteptarea unor schimbări la vârful parchetelor pot fi percepute ca forme de presiune incompatibile cu independența Ministerului Public” - despre criticile lui Nicușor Dan la adresa lui Voineag și Florența.  „Evaluez drept toxice opiniile exprimate de liderii USR despre justiție sau de alți susținători sub identitate reală și/sau sub pseudonim ai acestora” „Cunosc activitatea doamnei președinte Lia Savonea de foarte mult timp. Este un magistrat care a demonstrat o reziliență exemplară în fața presiunilor de orice natură (...) Este liderul de care sistemul are nevoie pentru a restabili ordinea și rigoarea. Din ceea ce am observat până acum, aceste așteptări sunt pe deplin justificate.” „Atacurile la adresa doamnei președinte Lia Savonea și implicit la adresa Înaltei Curți reprezintă prețul plătit pentru verticalitate. Este datoria corpului academic și a lumii juridice să facă zid în jurul acestor repere de integritate” Udroiu a fost unul dintre judecătorii din completul de la Înalta Curte de Casație și Justiție care s-au opus arestărilor preventive în dosarul Nordis și care au decis achitarea definitivă a fostului ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu.

De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale: judecătorii sunt discriminați

De ce a atacat Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), la CCR, noua lege a pensiilor speciale: judecătorii/magistrații sunt discriminați față de pensionarii speciali din poliție sau de la CCR. Sesizarea către Curtea Constituțională are nu mai puțin de 38 de pagini și a fost adoptată în unanimitate de 102 judecători ai ICCJ. Citește și: Cine este partenera de viață a lui Ilie Bolojan, cu care s-ar fi căsătorit recent, în secret În realitate, sesizarea către CCR a ICCJ este un adevărat act de acuzare al intregului sistem de pensii speciale: doar în 2024, acestea au consumat, de la buget 16,2 miliarde de lei, din care 14 miliarde de lei pentru pensiile militarilor, se arată în document. Aceasta sumă este echivalentul a circa 3,2 miliarde euro. Pentru comparație, toată alocarea pentru România prin PNRR este de 21,4 miliarde euro.  De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale De ce se simt judecătorii discriminați prin noua lege: „pragul maxim stabilit de lege pentru cuantumul pensiei de serviciu a magistraților este cel de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. În schimb, alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu fie nu sunt limitate la un maxim, fie beneficiază de un prag mult mai ridicat (de exemplu, militarii beneficiază, în temeiul art. 30 din Legea nr. 223/2015, de un maxim de 85% din baza de calcul, stabilită prin raportare la veniturile salariale brute).   cuantumul pensiei judecătorilor de la CCR este de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute „Creșterea vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor la 65 de ani va genera o discriminare negativă a magistraților care, spre deosebire de alte categorii profesionale care beneficiază de mecanisme de reducere a vârstei standard de pensionare ca efect al unor condiții specifice de muncă, nu au reglementate astfel de mecanisme, deși condițiile de muncă ale magistraților sunt în mod constant deosebit de solicitante” „Judecătorii Curții Constituționale cu o vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior de cel puțin 25 de ani, indiferent de vârstă și de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute. Pentru fiecare an care depășește vechimea menționată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăși”, mai arată ICCJ.  Judecătorii ICCJ arată că, de fapt, principalii consumatori de pensii speciale sunt cei din sistemul militar: „din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi, etc.)”.  Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei.  Toți ceilalți beneficiari de pensii speciale, civilii, inclusiv magistrații, au primit de la buget 2,2 miliarde de lei. 

Lia Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor

Lia Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor: vineri, 5 decembrie, a fost convocată şedinţa Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a încasat 350.000 de euro pe vila lui în 2022, dar locuiește și acum în acea casă Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor „La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, a fost convocată şedinţa Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu prevederile art. 27 lit. b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, având ca obiect al ordinii de zi Sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”, anunţă, joi, ICCJ, într-un comunicat de presă.   Potrivit documentului citat, în cadrul şedinţei Secţiilor unite se va analiza textul actului normativ în raport de atribuţiile stabilite în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Tot pentru vineri, Opoziţia a anunţat depunerea unei moţiuni de cenzură. Marţi a avut loc şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în care Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 522/2025). Proiectul stabileşte condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii. Poriectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstiţuţional, întrucât nu a fost aşteptat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.  

Ce reședință oficială ar putea să-i dea Guvernul lui Savonea: un apartament uriaș, cu curte imensă Foto: Captură Google Maps
Eveniment

Ce reședință oficială ar putea să-i dea Guvernul Liei Savonea: un apartament uriaș, cu curte imensă

Ce reședință oficială ar putea să-i dea Guvernul lui Savonea: un apartament uriaș, cu o curte imensă, situat pe Bulevardul Mareșal Constantin Prezan, la nr. 4. Citește și: Minciună stupidă a lui Moșteanu: a fentat stagiul militar obligatoriu iar acum invocă studii fictive Executivul este obligat,  în baza art. 2 lit. a) din O.G. 19/2002, să ofere reședințe de protocol pentru: Președintele României, președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților, prim-ministru, președintele Curții Constituționale, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele Curții de Conturi, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Academiei Române și persoanele care au avut calitatea de șef al statului român. Ce reședință oficială ar putea să-i dea Guvernul lui Savonea: un apartament uriaș, cu curte imensă Azi, pe ordinea de zi a ședinței de guvern, s-a aflat o hotărâre de guvern „privind trecerea unui imobil din domeniul privat al statului în domeniul public al statului”. În nota de fundamentare se arată că acest imobil va deveni reședință oficială, fără să se precizeze funcția și numele beneficiarului: „Urmare adresei nr. 1639/09.09.2025 înregistrată la RA A.P.P.S. cu nr. 13671/11.09.2025  formulată în baza art. 2 lit. a) din O.G. 19/2002, prin care se solicită atribuirea unei locuințe cu destinația de reședință oficială, Sucursala pentru Administrarea şi Întreţinerea Fondului Imobiliar, prin adresa nr.5025/12.09.2025 înregistrată la regie cu nr.13770/12.09.2025, propune  trecerea imobilului situat în b-dul Mareșal Constantin Prezan nr. 4, etaj 1, apartament nr. 2, sector 1, București, din domeniul privat al statului și administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" în domeniul public al statului şi administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" și schimbarea destinației locuinței în reședință oficială”.  Însă, tot azi, Lia Savonea, președintele ÎCCJ, a declarat pentru news.ro că a solicitat, legal, o reședință oficială: „Da, am formulat o solicitare în acest sens, în condiţiile şi potrivit procedurilor prevăzute de cadrul legal aplicabil funcţiei de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.  Viitoarea reședință oficială de pe Bulevardul Mareșal Prezan are cinci camere şi dependinţe, cu suprafaţa totală de 378,31 mp,  suprafaţa utilă de 271,73 mp și un teren aferent de 1.677 mp. Valoarea sa de inventar este de 3,77 milioane de lei, din care inventar construcție de 623.000lei și valoare inventar teren de 3.152.000lei.  Savonea avea, în ultima declarație de avere, din 2024, două case, din care una, de 171 mp, la Chiajna, lângă București. Ea mai deține un BMW și circa 700.000 de euro în conturi.  În acest bloc de protocol, situat între Arcul de Triumf și Piața Charles de Gaulle, au locuit la începutul anilor 2000 Traian Băsescu, Adrian Năstase și Nicolae Văcăroiu. 

CSM, vot negativ la noile modificări ale pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

CSM, vot negativ la noile modificări ale pensiilor speciale. Ministrul PSD al Justiției s-a abținut

CSM a dat un previzibil vot negativ la noile modificări ale pensiilor speciale propuse de guvernul Bolojan. Ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, s-a abținut, deși în nota de fundamentare a proiectului apare co-inițiator, alături de ministrul PSD al Muncii, Florin Manole. Citește și: Chirurgul Burnei a experimentat pe copii - operații nejustificate care au lăsat sechele grave, spun judecătorii. Cum a scăpat de închisoare De altfel, pe nota de fundamentare apar doar numele numele unor demnitari PSD: Manole și Marinescu, în calitate de inițiatori, și vicepremierul Marian Neacșu, în calitate de avizator. CSM, vot negativ la noile modificări ale pensiilor speciale Avizul negativ nu va împiedica guvernul Bolojan să-și asume răspunderea pe acest proiect de lege, ceea ce se va petrece probabil în cursul zilei de vineri. Rămâne de văzut dacă Comisia Europeană va considera îndeplinit acest jalon, înainte ca legea să treacă de CSM. Dacă se consideră că nu este îndeplinit, România pierde 231 milioane de euro. Termenul limită pentru îndeplinirea jalonului este 28 noiembrie.  Toți membrii CSM, mai puțin Marinescu, care s-a abținut, au votat pentru avizul negativ. Din CSM fac parte și doi reprezentanți ai societății civile, desemnați de majoritatea PSD din Parlament și având legături directe cu acest partid.  La ședința CSM a participat și Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). „Voi da un vot categoric «împotrivă» deoarece asistăm la o eliminare de facto a pensiilor de serviciu (...) Asistăm la o eliminare de facto a pensiilor de serviciu”, a spus ea, la sosirea la reuniunea CSM.  Și șefa CSM, judecătoarea Elena Costache a atacat proiectul și a spus că „cei care au pornit toată această situație, care au generat-o nici până la această oră nu au înțeles să iasă public și să spună adevărul și nu au înțeles să-și ceară scuze, în opinia mea”. 

Fost polițist, acum judecător în CSM, acuză protestatarii anti-Savonea că s-au inspirat din Hitler Foto: Facebook Alin Ene
Eveniment

Fost polițist, acum judecător în CSM, acuză protestatarii anti-Savonea că s-au inspirat din Hitler

Un fost polițist, Alin Ene, acum judecător ales în CSM, acuză protestatarii anti-Savonea că s-au inspirat din Hitler și Stalin: „De aceea, se ridică o întrebare pentru organizatorii protestului, ONG-urile Declic, Rezistenta, Corupția ucide, Inițiativa România și Inițiativa Timișoara: de unde v-ați inspirat în scrierea manifestului? Lista autorilor care au folosit exact această retorică e, din păcate, lungă și rușinoasă. Vă puteți alege preferatul: Hitler, Stalin, Mao Zedong sau Hugo Chávez?”.   Citește și: ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică   Fost polițist, acum judecător în CSM, acuză protestatarii anti-Savonea că s-au inspirat din Hitler   Ene a absolvit controversata Academie de Poliție, a fost polițist în Ilfov din 2009 în 2011, iar în 2013 a ajuns judecător la Mangalia. Din ianuarie 2023 este membru al CSM.    Într-o postare pe Facebook, Alin Ene susține că protestele sunt, de fapt, amenințări pentru toți judecătorii. „Pentru că, în fapt, nu se urmărește obținerea revocării președintelui, ci un mesaj pentru toți judecătorii Înaltei Curți. Mesajul e simplu: hotărâți altfel sau urmează execuția pe rețelele sociale și chiar în stradă”, a scris el.    „Fumigena perfectă: scandal cu judecători, ca să nu vezi haosul puterii politice Se protestează astăzi pentru revocarea Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dacă citești manifestul protestului, trecând peste populisme și indignări morale, nu ai cum să nu observi fracturile logice.   Cum poți să susții că protestezi pentru "viitorul în care legea chiar se aplică", atunci când însăși revendicarea protestului tău este să fie înlocuită legea cu emoția populară? În manifest nu se găsește nici urmă de motive legale pentru revocare. Probabil pentru că legea nu se scrie în ritmul furiei de pe Facebook.   Cum poți să afirmi că protestezi "pentru Justiție", când scopul este tocmai să pui presiune pe judecătorii Înaltei Curți pentru că nu îți convin hotărârile judecătorești? Și poate așa se înțelege și de ce protestul nu este organizat în fața CSM, singura autoritate în măsură să dispuna revocarea președintelui ICCJ, ci în fața instanței supreme. Pentru că, în fapt, nu se urmărește obținerea revocării președintelui, ci un mesaj pentru toți judecătorii Înaltei Curți. Mesajul e simplu: hotărâți altfel sau urmează execuția pe rețelele sociale și chiar în stradă. În sfârșit, am descoperit cum funcționează independența justiției: puterea judecătorească trebuie să se subordoneze celor cu portavocea mai puternică.   Dincolo de judecățile de valoare cu privire la trecutul profesional al președintei ICCJ, singurul motiv referitor la activitatea desfășurată după preluarea mandatului privește nemulțumirea referitoare la hotărârile pronunțate în calitate de judecător. Iar acesta este și cel mai grav, contrar Constituției și principiilor oricărui stat de drept. În orice democrație, atacarea judecătorilor pentru hotărârile pronunțate este o formă de presiune inadmisibilă.   De aceea, se ridică o întrebare pentru organizatorii protestului, ONG-urile Declic, Rezistenta, Corupția ucide, Inițiativa România și Inițiativa Timișoara: de unde v-ați inspirat în scrierea manifestului? Lista autorilor care au folosit exact această retorică e, din păcate, lungă și rușinoasă. Vă puteți alege preferatul: Hitler, Stalin, Mao Zedong sau Hugo Chávez?   Justiția nu se apără strigând, ci respectând legea. Iar dacă vrem o societate care să creadă în reguli, trebuie să începem prin a nu le călca în picioare chiar noi, în numele moralității publice”, a susținut Ene. 

Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului

Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului: ea propune, în numele Înaltei Curți de Casație și Justiție, un așa numit „acord pentru justiție și stabilitate instituțională” în care solicită „măsuri de fidelizare” pentru magistrații aflați în activitate. Citește și: Agenție cu activitatea suspendată de peste un an, dar unde zeci de angajați iau salarii imense. Director, un pensionar special Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului „Acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor”, prevede acordul lui Savonea, la ultimul punct.  Acordul mai prevede o „proporție rezonabilă între salariu și pensia de serviciu”, dar nu precizează care ar fi această proporție.  „De asemenea, Înalta Curte solicită elaborarea unui plan realist de etapizare a aplicării oricăror modificări legislative privind pensiile și veniturile magistraților, astfel încât tranziția să se facă gradual, echitabil și fără pierderi bruște de venit, protejând toți magistrații aflați în funcție — de la instanțele de prim grad până la Înalta Curte și parchetele corespunzătoare. Se impune asigurarea protecției statutului profesional și material pentru toți colegii din sistemul judiciar, în mod egal și corespunzător, indiferent de nivelul instanței sau al parchetului”, mai propune ÎCCJ.  Înalta Curte de Casație și Justiție mai cere Guvernului să accepte o minciună: „Clarificarea publică, printr-o poziție comună, în sensul că jalonul 215 privind pensiile magistraților a fost îndeplinit și nu afectează eligibilitatea fondurilor europene”. Aceasta ar însemna că Guvernul nu mai poate invoca PNRR și pierderea a peste 200 de milioane de euro ca motiv pentru modificarea legii privind pensiile speciale ale magistraților.  „Justiția își face datoria; solicităm aceeași responsabilitate din partea celorlalte puteri ale statului”, se afirmă în acordul lui Savonea.  Înalta Curte mai solicită abrogarea, de facto, a dreptului la libera exprimare: „Orice formă de atac politic, discurs denigrator sau presiune publică la adresa instanțelor ori a magistraților este incompatibilă cu principiile statului de drept (...) Toate autoritățile statului își asumă un cod de conduită publică privind comunicarea pe teme de justiție, bazat pe adevăr, echilibru și respect instituțional, pentru a preveni denaturarea informațiilor, presiunile și politizarea actului de justiție”. 

Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorgiu Foto: Facebook
Justiție

Cum a ales CSM să-i facă plângere lui Gheorghiu: 3 voturi contra, tovarășul lui Savonea - instigator

Cum a decis CSM să-i facă plângere penală lui Oana Gheorgiu: s-a votat „pentru” cu o majoritate zdrobitoare, au fost 3 voturi contra, iar tovarășul Liei Savonea, judecătorul Daniel Grădinaru ar fi fost „capul răutăților”, susțin surse din acest consiliu.  Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” Azi, procurorul Claudiu Sandu a susținut, la Digi 24: „În cursul zilei de ieri (n.r. luni) a avut loc o discuție între membrii aleși ai secțiilor de judecători și de procurori. Au fost exprimate mai multe opinii, dar nu a fost niciun vot”. Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorgiu Însă sursele DeFapt.ro îl contrazic, ar fi fost un vot al celor 14 membri aleși ai CSM. Membrii de drept - ministrul Justiției, Radu Marinescu, președinta ICCJ, Lia Savonea, și procurorul general, Alex Florența - nu ar fi participat. Marinescu a declarat public că nu a semnat plângerea penală împotriva vicepremierului Gheorghiu.  Între cei 14 membri aleși ai CSM, trei ar fi votat contra: vicepreședintele CSM Claudiu Sandu, procuror, Daniel Horodniceanu - procuror și judecătoarea Grațiela Milu.  Totuși, la Digi 24, Sandu a părut că apără decizia CSM: „S-a decis formularea acestei plângeri, întrucât s-a considerat că, totuși, campania care nu este întâmplătoare împotriva magistraților a plecat dintr-un punct în care se putea discuta și a ajuns la o instigare la ură împotriva acestei profesii, ceea ce este, cred eu, anormal într-un stat de drept și într-o societate democratică”.  În schimb, judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al CSM, ar fi argumentat, la reuniunea CSM, pentru plângerea penală. Grădinaru este amicul Liei Savonea, alături de care a dat mai multe sentințe controversate, și co-autor a unor decizii în serie în favoarea corupților și interlopilor. O serie de publicații îl definesc și drept „judecătorul lui Dragnea”, după ce presa a scris că „s-ar fi implicat masiv în stabilirea completului care să-l judece pe Liviu Dragnea în 2019”. Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților.

AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea Foto; Inquam/George Calin
Politică

AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu

AUR apără pensiile speciale ale magistraților și, indirect, și pe Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție: europarlamentarul acestui partid Gheorghe Piperea a declarat, azi, că pensiile speciale ale magistraților nu sunt un privilegiu. Mai mult, el a apreciat „beneficiile patrimoniale” ale acestora trebuie să fie „consolidate”.  Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva lui Gheorghiu: toți care cârtim putem fi băgați la pușcărie AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea Piperea a mai afirmat că „asistăm la un tir neîntrerupt de torpile la adresa Curții de Casație în principal”, ceea ce „este extrem de periculos”.  „În primul rând, pentru că nu este vorba despre un privilegiu aici, ca să-i poți spune pensie specială. Privilegiu ar fi, de exemplu, pentru cine știe ce personaj care a lucrat prin aparatul de stat 5-6 ani de zile și pentru acest motiv primește o casă, de exemplu, cum ar fi cazul ex-președinților. Ăsta ar fi un privilegiu, ăsta ar fi un tip de pensie specială. Magistrații, și vă vorbesc, cum să spun, ca un participant la ceea ce înseamnă lupta judiciară, business-ul judiciar, sistemul judiciar, magistrații plătesc un CAS și un CASS, la fel ca noi.  Atâta doar că banii aceștia nu se duc către casa de pensii, așa cum se duc banii noștri, ci se duc direct în bugetul de stat și de acolo li se plătesc și salariile, și după aceea, și pensiile, și celelalte indemnizații. Deci, diferența este doar de denumire. În consecință, și salariile, și pensiile magistraților sunt, cel puțin în parte, contributive, la fel cum sunt și ale noastre. Asta este unu la mână. În al doilea rând, dacă vrem să avem o independență reală a justiției, și nu una, cum să-i spun, teatrală, și nu una care se apără cu mânuțele alea în mână, pe care scrie «Luați laba de pe justiție», în stradă sau pe treptele de la Palatul Justiției, atunci trebuie ca ceea ce s-a consolidat în ani de zile, ca parte a beneficiilor patrimoniale pe care le aduce această funcție, demnitate în stat plină de toate restricțiile și complicațiile din lume, trebuie să rămână consolidat”, a spus Piperea, într-un interviu pentru site-ul stiripesurse.ro. Ulterior, într-o postare pe Facebook, el a spus că Gheorghiu ar trebui anchetată pentru modul în care a gestionat fondurile pentru spitalul „Dăruiește Viața”. „Poate că, în cazul concret al acestei doamne vicepremier, se verifică și onestitatea colectării de fonduri pentru spitalul «privat», cine știe…”, a scris, plin de speranță, europarlamentarul AUR. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră