miercuri 29 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

savonea

61 articole
Justiție

Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează

Judecătoarea Dana Gârbovan, de la Curtea de Apel Cluj, s-a înscris la concursul pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), unde președinte este Lia Savonea. Ea vrea să ajungă la Secția de contencios administrativ și fiscal. Citește și: Gheorghiță, directorul spitalului SRI: „Sistemul medical din România trebuie regândit. Salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile” CSM a constat îndeplinite condițiile de participare la concurs pentru 19 judecători, care vor concura pentru cinci posturi. Gruparea Savonea din ICCJ se va consolida În august 2019, Dana Gârbovan, propusă de premierul Viorica Dăncilă pentru funcţia de ministru al justiţiei, şi-a prezentat astăzi demisia din magistratură pentru a putea face parte din Executiv.  Președintele Klaus Iohannis a respins însă propunerea, iar în septembrie 2019 secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat în ședința de marți cererea Danei Gîrbovan de retragere a demisiei din magistratură. Votul a fost 8-1 pentru acceptarea cererii. În decembrie 2025, Gîrbovan a atacat dur ancheta Recorder. „Dezbaterile legitime cu privire la probleme punctuale din sistem au fost denaturate în scopuri vădit politice, sub pretextul generalizat, absolut inadmisibil, al unei așa-numite «justiții capturate»”, se arăta într-un comunicat a trei ONG-uri, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) şi Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), conduse de judecatoarele Dana Girbovan, Andreea Ciuca si Florica Roman. Candidează la un loc la Secția penală și Liana Arsene, de la Curtea de Apel București. În decembrie 2025, în timpul unei conferințe de presă, Arsene a preluat un mesaj transmis de Lia Savonea în care îl apăra pe ministrul Cătălin Predoiu. Mesajul i-a fost transmis de colega ei Ionela Tudor, care a plecat din conferința de presă ca să discute cu Savonea.  CV-ul foarte modest al lui Arsene Șefa Curții de Apel București, Liana Arsene, a studiat la facultatea de drept din Craiova, Nicolae Titulescu, are un CV modest și este urmașa lui Savonea la conducerea acestei instanțe, a arătat de Defapt.ro în decembrie 2025. O biografie a Lianei Arsene este de negăsit pe site-ul Curții de Apel. Doar portaljust.ro are un mic CV, pe o listă cu „informații relevante” despre judecători de la Tribunalul Teleorman care au ajuns la Curtea de Apel București.  Potrivit acestui document, Arsene a studiat la facultatea Nicolae Titulescu de la universitatea din Craiova, unde și-a luat licența în 2002 - dar nu se știe când s-a născut, unde și ce liceu a urmat. A fost avocat pentru foarte puțin timp, iar din 2004 este judecătoare. Înainte de a ajunge la București, cea mai importantă funcție a fost de vicepreședinte a Tribunalului Teleorman. În 2016, a ajuns la Curtea de Apel București, iar în 2023 a fost numită președinte interimar al acestei curți, în locul Liei Savonea, care fusese promovată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe site-ul Curții de Apel, nu se mai publică hotărâri de colegiu din 2022.   

Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează
Curtea lui Savonea o achită pe fosta șefă de post din Bârsana, condamnată inițial pentru contrabandă
Eveniment

Curtea lui Savonea o achită pe fosta șefă de post din Bârsana, condamnată inițial pentru contrabandă

Înalta Curte de Casație și Justiție a achitat-o, ieri, pe fosta șefă de post de poliție din Bârsana, Maramureș, Silvia Pop. Ea a fost condamnată ințial de Curtea de Apel Cluj la 49 de luni de închisoare. Citește și: Deficitul comercial continuă să scadă, cresc exporturile de alimente, scad importurile Silvia Pop era acuzată că a sustras 4.002 pachete de țigări de contrabandă aflate în custodia poliției și le-a înlocuit cu rumeguș. Avocații celor acuzați au susținut însă că nu inculpații au sustras țigările și că acestea nu proveneau din contrabandă. Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile în casație ale tuturor inclupaților din acest dosar - inclusiv soțul Silviei Pop - și i-a achitat pe acuzația principală de contrabandă având limite de la 5 la 15 ani și care a dus la pedeapsa cu executare, astfel că vor fi puși în libertate, iar cauza va fi rejudecată la Curtea de Apel. Prin decizia pronunțată în 9 iulie 2026, Înalta Curte a stabilit că fapta de contrabandă, în forma reținută în rechizitoriu, nu întrunește condițiile prevăzute de lege și a dispus achitarea tuturor inculpaților pentru această infracțiune, în baza articolului 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, care prevede că fapta nu este prevăzută de legea penală în forma reținută de acuzare. Curtea lui Savonea o scoate din pușcărie “Înlătură reținerea circumstanței agravante prevăzute de art. 77 lit. a) din Codul penal (săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună). Anulează mandatele de executare a pedepsei închisorii emise în baza Deciziei penale nr. 374/A din 23 februarie 2026, pronunțată de Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților Pop Silvia, Rednic Lorinț, Rus Alexandra Lăcrămioara și Rus Lorinț, dacă nu sunt arestați sau reținuți în altă cauză“, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție.  În februarie 2026, Curtea de Apel Cluj a reținut că în seara zilei de 4 decembrie 2022, inculpata – agent de poliție și gestionar de fapt al bunurilor – s-a deplasat la post împreună cu concubinul și ceilalți doi inculpați. Aceștia ar fi transferat cartușele în apartamentul de serviciu de la etaj, unde, timp de aproximativ șase ore, au înlocuit țigările din 4.002 pachete cu rumeguș adus în saci menajeri. “Curtea constată că gravitatea faptelor imputate inculpaţilor este una ridicată, aceştia dând dovadă de o periculozitate sporită şi de o indiferenţă reprobabilă faţă de consecinţele faptelor comise. Prin prisma calităţii deţinute de inculpata Pop Silvia la momentul comiterii faptelor, gravitatea faptelor imputate acesteia este una mai ridicată în comparaţie cu cea a celorlalţi inculpaţi, cu atât mai mult cu cât a acţionat în calitate de autor al infracţiunilor de delapidare şi de sustragere sau distrugere de probe sau înscrisuri, în timp ce în sarcina celorlalţi inculpaţi s-a reţinut complicitatea la aceste infracţiuni. Aceste fapte au fost comise pe timp de noapte, prin modul în care au acţionat fiind evident că aceştia au urmărit să nu fie surprinşi de alte persoane în timpul activităţilor pe care le-a implicat sustragerea ţigaretelor din imobilul în care se afla sediul postului de poliţie, după ce inculpata le-a mutat în apartamentul de serviciu care se afla la etajul clădirii“, mai arăta Curtea de Apel. 

De Ziua Justiției, șefa procurorilor, Cristina Chiriac, s-a photoshopat puțin. Și Savonea a făcut-o
Eveniment

De Ziua Justiției, șefa procurorilor, Cristina Chiriac, s-a photoshopat puțin. Și Savonea a făcut-o

De Ziua Justiției, Ministerul Public a postat, pe Facebook, o fotografie oficială a noii șefe a Parchetului General, Cristina Chiriac, care diferă substanțial de imaginile anterioare. În imaginea difuzată de Parchetul General, Chiriac pare mult întinerită, mai slabă și nu se vede alunița de pe obraz.  Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Chiriac preia obiceiurile lui Savonea Ea are circa 42 de ani și este căsătorită.  Recent, Cristina Chiriac a luat poziție publică alături de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) împotriva Guvernului (condus de premierul interimar Ilie Bolojan) cu privire la decizia executivului de a sesiza Curtea Constituțională a României (CCR) legată de plata restanțelor salariale ale magistraților. Instituția condusă de Chiriac a transmis un comunicat prin care își exprimă solidaritatea instituțională cu ÎCCJ în apărarea independenței justiției și a subliniat că autoritatea judecătorească trebuie să rămână neatinsă de imixtiuni politice sau administrative În decembrie 2025, și șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a publicat pe site-ul instituției pe care o conduce fotografii în care părea brusc întinerită, arăta DeFapt.ro. Fotografiile de pe pagina de Facebook a ÎCCJ au fost postate pe 9 decembrie a.c., pretextul fiind un "dialog cu societatea civilă" organizat de această instanță. Postarea conține 31 de fotografii. În 12 dintre acestea apare și Lia Savonea, multe fiind prim-planuri. Chiar cu ochiul liber, este evident că figura judecătoarei este impecabilă, nefiresc de "perfectă". La o comparație cu fotografii făcute de jurnaliști Liei Savonea, diferențele devin foarte vizibile.

De Ziua Justiției, Savonea o atacă pe Kovesi și cere solidaritate de la avocați și procurori
Justiție

De Ziua Justiției, Savonea o atacă pe Kovesi și cere solidaritate de la avocați și procurori

De Ziua Justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, controversata Lia Savonea, o atacă indirect pe Laura Codruța Kovesi: “Experiențele ultimelor decenii ne-au arătat că statul de drept poate fi vulnerabilizat nu doar de corupție, ci și de tentația de a combate corupția prin mijloace care slăbesc garanțiile fundamentale ale procesului echitabil“.  Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Gruparea Savonea se opune ca DNA să reprimească atribuții de anchetare a magistraților.  Pe de altă partea, în mesajul transmis cu ocazia Zilei Justiției, șefa ÎCCJ cere “solidaritate“ din partea procurorilor, avocaților și cadrelor universitare. “O justiție cu adevărat independentă nu este aceea în care judecătorul este lăsat singur în fața presiunilor“ “Justiția nu își măsoară succesul doar prin volumul de activitate, ci mai ales prin capacitatea de a oferi fiecărui cetățean o soluție legală, echitabilă și motivată. Adevărata măsură a unei justiții democratice este capacitatea sa de a rămâne independentă, imparțială și fidelă legii chiar și în cele mai dificile momente. O justiție puternică nu este aceea care inspiră teamă, ci aceea care inspiră încredere. Experiențele ultimelor decenii ne-au arătat că statul de drept poate fi vulnerabilizat nu doar de corupție, ci și de tentația de a combate corupția prin mijloace care slăbesc garanțiile fundamentale ale procesului echitabil. Nicio cauză, oricât de legitimă, nu poate justifica diminuarea independenței judecătorului, afectarea dreptului la apărare, relativizarea prezumției de nevinovăție sau transformarea eficienței instituționale într-o valoare superioară drepturilor și libertăților fundamentale. Avem datoria de a recunoaște că în spatele fiecărei erori judiciare există oameni, familii, cariere și destine. De aceea, justiția trebuie să rămână întotdeauna preocupată nu doar de tragerea la răspundere a celui vinovat, ci și de protejarea celui nevinovat, de apărarea drepturilor fiecărei persoane și de restabilirea echilibrului pe care conflictul l-a rupt. Forța unei societăți democratice nu se măsoară prin severitatea represiunii, ci prin capacitatea sa de a garanta că niciun cetățean nu va fi lipsit de libertate, de demnitate sau de drepturile sale în afara legii și a unui proces echitabil. Astăzi, mai mult ca oricând, avem obligația de a apăra independența reală a judecătorului. Niciun magistrat nu trebuie să judece sub presiunea fricii, a intereselor de moment, a campaniilor publice sau a unor raporturi de putere dezvoltate în afara sălii de judecată. Libertatea interioară a judecătorului reprezintă una dintre cele mai importante garanții ale libertății cetățeanului, deoarece independența judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci un drept al fiecărei persoane care ajunge în fața instanței. În egală măsură, experiențele trecutului ne arată necesitatea dezvoltării unei autentice culturi a solidarității profesiilor juridice. Judecători, procurori, avocați, cadre universitare, precum și toate profesiile care participă la înfăptuirea justiției au responsabilitatea comună de a apăra independența justiției ori de câte ori aceasta este pusă în pericol. O justiție cu adevărat independentă nu este aceea în care judecătorul este lăsat singur în fața presiunilor, ci aceea în care întreaga comunitate juridică înțelege că apărarea independenței sale reprezintă o obligație comună și permanentă. Ziua Justiției trebuie să fie și o zi a memoriei instituționale. O justiție matură este aceea care are curajul să își privească atât reușitele, cât și greșelile, să învețe din experiențele trecutului și să își consolideze permanent mecanismele de protecție împotriva oricărei forme de abuz, indiferent din ce direcție ar proveni acesta. Mai presus de orice însă, trebuie să nu uităm niciodată că în centrul actului de justiție nu se află instituțiile, statisticile, carierele sau disputele dintre autorități. În centrul justiției se află cetățeanul. Toate garanțiile constituționale, toate regulile procesuale și toate exigențele privind independența magistratului există pentru protejarea persoanei și a drepturilor sale fundamentale. Justiția există pentru cetățean, iar legitimitatea sa derivă din capacitatea de a-i apăra libertatea, demnitatea și drepturile. În această zi, adresez întreaga mea recunoștință tuturor celor care, prin profesionalism, integritate și discreție, contribuie în fiecare zi la înfăptuirea actului de justiție: judecătorilor, magistraților-asistenți, asistenților judecătorilor, grefierilor, personalului auxiliar de specialitate și întregului personal din justiție. Munca fiecăruia este indispensabilă pentru funcționarea unei justiții independente și eficiente. Totodată, transmit respectul și aprecierea mea tuturor celor care au slujit și continuă să slujească justiția cu onoare, loialitate față de lege și devotament față de valorile statului de drept“, a scris Savonea. 

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești
Politică

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești

Mai sunt doar șapte zile până când Înalta Curte de Casație și Justiție va judeca procesul în care chiar Înalta Curte de Casație și Justiție cere Guvernului să plătească imediat 4,8 miliarde de lei pentru salariile magistraților. Citește și: EXCLUSIV Pensionara lui Marian Neacșu, 112.000 de euro net anual de la ROMATSA și Loteria Română. Constanța Coman, sinecuristă în serie Acest proces a fost inițiat de ÎCCJ în martie 2026. Cu mare celeritate, el a fost judecat la Curtea de Apel București, care a dat câștig de cauză ÎCCJ, la 5 mai 2026. Ministerul de Finanțe a făcut recurs, iar acesta se va judeca la 9 iulie la ÎCCJ.  Azi, într-un gest fără precedent, Guvernul a sesizat CCR “cu un posibil conflict juridic de natură constituțională ivit între Guvernul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte“.  Imediat, Înalta Curte a contestat dreptul guvernului de a sesiza CCR pe motiv că are puteri limitate ca urmare a demiterii prin moțiunea de cenzură.  ICCJ cere dobanzi de 365% pe an Ce cere Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit unei note care s-a aflat azi pe ordinea de zi a Guvernului: “Finanțarea drepturilor salariale restante ale magistraților și ale celorlalte categorii de personal îndreptățite, stabilite prin titluri executorii scadente în anul 2026, în cuantum total de aproximativ 4,8 miliarde lei“. Ministerul de Finanțe arată că ÎCCJ nu a explicat cum a calculat această sumă. Penalitate de 1% pe fiecare zi de întârziere, calculată asupra valorii obligației. Raportat la un cuantum al titlurilor de ordinul a 4,8 miliarde lei, penalitatea poate atinge aproximativ 48–50 milioane lei pe zi, respectiv în jur de 9 milioane euro pe zi. Amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, aplicată Guvernului și Ministerului Finanțelor care se face venit la bugetul de stat – aproximativ 800–810 lei pe zi. Dobânzi legale penalizatoare aferente sumelor neachitate (la nivelul ratei dobânzii de referință a BNR – 6,5% pe an în iunie 2026 – majorată cu 4 puncte procentuale, respectiv cca. 10,5% pe an). Pentru un debit de ordinul a 4–4,8 miliarde lei, dobânda se ridică la aproximativ 420–470 milioane lei pe an, respectiv circa 1,2 milioane lei pe zi, și se adaugă continuu la debitul principal, majorând expunerea pe măsura prelungirii neexecutării. Actualizarea cu indicele prețurilor de consum (IPC) a sumelor, în faza de executare silită, potrivit art. 628 din C Cheltuieli de executare silită, precum și cheltuieli cu onorariile avocațiale, în faza de executare. “Dincolo de dimensiunea constituțională, soluția are potențial de precedent pentru toți ordonatorii principali de credite. Dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de sumele alocate prin legea bugetului ar putea obține, pe calea contenciosului administrativ, obligarea Ministerului Finanțelor la suplimentarea propriului buget, sub presiunea penalităților zilnice“, mai arată Guvernul. 

Protest în Piaţa Victoriei: „Când sună Lia, România onestă iese în stradă să apere democraţia”
Politică

Protest în Piaţa Victoriei: „Când sună Lia, România onestă iese în stradă să apere democraţia”

Mai multe organizaţii civice anunţă organizarea unui protest în Piaţa Victoriei, vineri, între orele 19 şi 23, ca un răspuns la ultimele decizii din Justiţie. Citește și: Veștea, ajutat de Nazare - care ar urma să fie la Finanțe și în viitorul Guvern - să-și facă program „Comemorăm statul de drept, democraţia şi direcţia pro-europeană a României” „România e sub asediu! Când tot sistemul se luptă din răsputeri să nu se schimbe nimic este timpul să ieşim iar în stradă. Când justiţia este pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă, vocile cetăţenilor cer dreptate. Când instituţiile acţionează parcă doar la ordin este o datorie patriotică să protestăm împotriva unui stat capturat. Când sună Lia, România onestă iese în stradă să apere democraţia. Am fost sute de mii în stradă pentru Justiţie, NU corupţie! Suntem tot aici. Este nevoie IAR de fiecare dintre noi. Pentru că România este a noastră şi nu o vom lăsa niciodată să fie a lor. Împreună, comemorăm statul de drept, democraţia şi direcţia pro-europeană a României. Este ruşinos că trebuie să facem asta la 36 de ani de la Mineriadele care au înăbuşit în mod sângeros protestele democratice din Piaţa Universităţii. Istoria se repetă doar dacă permitem asta. Haideţi în stradă!", se arată într-un anunţ postat vineri pe Facebook. Organizatorii evenimentului sunt "Corupţia ucide", "Rezistenţa", "Iniţiativa România" şi "Asociaţia MEA".Protestul are loc în contextul a trei decizii ale Justiţiei luate joi, toate fiind considerate împotriva celor care îl susţin pe Bolojan.Astfel, Tribunalul Ilfov a suspendat deciziile BPN al PNL privind sancţionarea parlamentarilor partidului care ar vota pentru învestirea Guvernului Veştea. Decizia a fost luată în timp record, şi anume în aceeaşi zi în care a fost depusă cererea în instanţă de 16 membri din tabăra anti-Bolojan.De asemenea, Instanţa supremă, condusă de Lia Savonea, a decis definitiv că primarul municipiului Timişoara, Dominic Fritz, s-a aflat în conflict de interese.Tot joi, DNA l-a pus sub acuzare pe primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, care este şi prim-vicepreşedinte al PNL, pentru că ar fi primit în timpul campaniei electorale din 2025 foloase necuvenite constând în servicii de publicitate şi consultanţă electorală. 

Oana Gheorghiu se autodenunță: „Sunt vinovată de «decredibilizarea justiției»”
Politică

Oana Gheorghiu se autodenunță: „Sunt vinovată de «decredibilizarea justiției»”

Vicepremierul Oana Gheorghiu a reacționat dur la lista neagră a CSM, care i-a identificat cu nume, prenume și apartenență politiocă pe cei care ar fi decredibilizat Justiția. Ea a scris, pe Facebook, că „pensionarea la 48-50 de ani, cu pensii de câteva ori mai mari decât salariul mediu pe economie, nu este un instrument al independenței judiciare”. Citește și: Liderii PSD, revoltați că doar Grindeanu și-a promovat oamenii, nu vor să voteze guvernul Tomac - surse Oana-Clara Gheorghiu recunoaște că a ieșit în stradă „Autodenunț: subsemnata, Gheorghiu Oana-Clara, declar pe proprie răspundere că sunt vinovată de „decredibilizarea justiției” (așa cum susține CSM-ul) pentru că mi-am permis să afirm că pensiile speciale ale magistraților reprezintă un privilegiu care trebuie eliminat. Da, este adevărat, consider că România nu își mai permite să aibă pensionari speciali, din magistratură ori alt domeniu, care să se retragă din activitate la 48-50 de ani.   Am constatat ieri că am ajuns pe lista neagră a Consiliului Superior al Magistraturii, alături de alți oameni și entități.   Ca să fie cât se poate de clar: ca simplu cetățean, am fost în stradă și am militat pentru o justiție independentă, corectă, dreaptă. Am crezut atunci și cred și acum că magistrații trebuie plătiți bine. Chiar foarte bine!   Un judecător corect, independent, care rezistă presiunilor politice și pecuniare, merită un salariu care să îl pună la adăpost de orice tentație.   Însă pensionarea la 48-50 de ani, cu pensii de câteva ori mai mari decât salariul mediu pe economie, nu este un instrument al independenței judiciare. Este un privilegiu. Și privilegiile nu fac justiția mai dreaptă, ci o izolează de societatea pe care ar trebui să o slujească.   Regret cu sinceritate dacă există magistrați care s-au simțit „decredibilizați” ca urmare a afirmațiilor mele, însă nu pot să nu constat, în același timp, că apar tot mai multe voci din magistratură care spun că nu au fost consultați și nu au votat raportul de 70 de pagini al CSM-ului.   Chiar și așa, este regretabil că cei aflați la conducerea CSM au adoptat această atitudine publică.   Da, cu siguranță că judecătorii merită independență reală și salarii care să garanteze acest lucru.   În egală măsură însă, atunci când există privilegii ori beneficii nejustificate, cred că fiecare cetățean are tot dreptul să își exprime opinia neîngrădit.   Nicio instituție dintr-o democrație nu are dreptul să fie la adăpost de critică.   Nici măcar cea care împarte dreptatea”, a scris ea pe Facebook.  În noiembrie 2025, Gheorgiu spunea: „Le-aș transmite magistraților un mesaj: e foarte greu să renunți la un privilegiu care ți s-a dat zeci de ani și dintr-o dată să ți se spună că nu-l mai ai. Dar cred că a fost un fel de Caritas (joc piramidal - n.r.) acest lucru. Ei au fost prinși într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârșit. Și oamenii care sunt pragmatici și raționali ar trebui să înțeleagă asta: România nu își mai permite să plătească acești bani, nu-și permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum! Iar dacă banii ăia trebuie să se ducă la ei pentru că își dau sentințe, îi iau de undeva. Și îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”.    

Bolojan arată că Savonea habar nu are legea: bugetul de stat este adoptat de Parlament
Politică

Bolojan arată că Savonea habar nu are legea: bugetul de stat este adoptat de Parlament

Premierul Ilie Bolojan arată că Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), habar nu are legea: bugetul de stat este adoptat de Parlament, aceasta fiind instituția care a modificat propunerea Guvernului și a decis ca banii destinați salariilor restante ale judecătorilor să fie distribuiți către proiecte de asistență socială. „Cred că o atenție mai mare ar fi fost binevenită când declanșezi această acțiune”, a spus Bolojan. Citește și: Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță. Procesul, judecat la instanța „A sunat Lia” Bolojan arată că Savonea habar nu are legea: bugetul de stat este adoptat de Parlament Reacția sa, la Digi 24, vine după ce, azi, ÎCCJ a dat Guvernul și ministerul de Finanțe în judecată, cerând plata integrală a salariilor restante care, potrivit unor decizii judecătorești, trebuie plătite până la final de 2026. ÎCCJ cere „obligarea pârâților la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026”. Dar legea bugetului de stat este adoptată de Parlament.  „Guvernul a promovat un buget. Acest buget a fost amendat în Parlament și, indiferent de sentița care va fi dată, ea practic nu poate fi pusă în aplicare, că nu guvernul a definitivat proiectul de buget, ci Parlamentul. Cred că o atenție mai mare ar fi fost binevenită când declanșezi această acțiune. Guvernul a propus un buget care a fost modificat în Parlament. Nu guvernul este responsbil pentru această situație. E o problemă de suportabilitate ca, atunci când nu ai bani suficienți și trebuie achitate sume care vin istoric din spate, personal, din punct de vedere moral, ai dreptul să te gândești la eșalonări”, a explicat Ilie Bolojan, potrivit unei transcrieri G4Media. 

Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță. Procesul, judecat la instanța „A sunat Lia”
Eveniment

Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță. Procesul, judecat la instanța „A sunat Lia”

Cu ce amenzi sadice îl amenință Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) pe premierul Ilie Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță: acestea vor fi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere pentru Bolojan și ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, personal, dacă vor mai fi membri ai Guvernului la data când ÎCCJ va câștiga.  În plus, Guvernul va plăti dobânzi penalizatoare cămătărești de 2% pe zi. Pentru comparație, dobânda la titlurile de stat Tezaur, cu termen de scadență la cinci ani, este de doar 7%. Inflația în România este de circa 9,8%.  Citește și: Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați Azi, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin semnătura Liei Savonea, a dat în judecată Guvernul și Ministerul de Finanțe cerând ca, prin bugetul de stat pe acest an, să i se pună la dispoziție toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026. La presiunea PSD, guvernul Bolojan a tăiat cheltuielile de personal alocate ICCJ prin bugetul pe 2026 și a redirijat banii către diverse proiecte sociale.  Procesul se va judeca la Curtea de Apel București, celebră pentru conferința de presă în timpul căreia a sunat Lia Savonea, ca să le spună vorbitoarelor ce să comunice în legătură cu Cătălin Predoiu. „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, i-a spus judecătoarea Ionela Tudor președintei Curții, Liana Arsenie.  Amenzile și dobânzile pe care le cere ICCJ în caz că  va câștiga procesul depășesc visele cămătarilor: „stabilirea prin dispozitiv a unui termen de executare de maxim 10 zile precum şi a amenzii prevăzute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 544/2004, respectiv amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor şi prim-ministrul României, pentru neexecutarea obligației stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive, precum şi obligarea acestora la plata despăgubirilor pentru neexecutare” „aplicarea penalităţilor de 2% pe fiecare zi de întârziere”  Anexele care arată cât are Guvernul de plătit către judecătorii care au dat statul în judecată pentru a-și mări salariile nu sunt publice, dar se estimeaază că ar fi vorba de circa două miliarde de euro. 

Savonea vrea să dea Guvernul în judecată pentru că banii magistraților au ajuns ajutoare sociale. Însă ICCJ a ascuns anexa care arăta cât are Guvernul de plătit
Politică

Savonea vrea să dea Guvernul în judecată pentru că banii magistraților au ajuns ajutoare sociale. Însă ICCJ a ascuns anexa care arăta cât are Guvernul de plătit

Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, vrea să dea Guvernul în judecată pentru că banii magistraților au ajuns ajutoare sociale: ICCJ a transmis Executivului o așa-numită „plângere prealabilă” „împotriva refuzului nejustificat al Guvernului României și al Ministerului Finanţelorde a asigura şi pune la dispoziția reclamantei toate fondurile necesare pentru platadrepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionaleîndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, conform anexelor laprezenta”.  Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus Însă ICCJ nu a publicat exact anexele. Acestea ar arăta exact ce sume au câștigat judecătorii dând statul în judecată pentru a-și mări astfel salariile.  Savonea vrea să dea Guvernul în judecată pentru că banii magistraților au ajuns ajutoare sociale Inițial, Guvernul Bolojan prevăzuse 4,5 miliarde de lei pentru salariile judecătorilor, dar ulterior a tăiat peste 1,4 miliarde de lei din această sumă.  Acum, ÎCCJ vrea ca Guvernul să rectifice bugetul și să-i dea banii înapoi. „În caz de nesoluționare favorabilă a prezentei plângeri prealabile, ne rezervăm dreptulde a sesiza instanța de contencios administrativ competentă, în temeiul Legii nr. 554/2004.Persistarea în această conduită de refuz nejustificat va angaja nu doar răspundereaautorităților publice sesizate, ci şi, în condițiile legii, răspunderea persoanelor care aucontribuit la menținerea refuzului de soluționare a cererii, urmând a solicita în fața instanțeiobligarea acestora la plata despăgubirilor, în solidar cu autoritatea publică, pentruprejudiciul cauzat prin întârziere. În plus, în ipoteza neexecutării hotărârii judecătoreşti ce va fi pronunțată, vom solicita aplicarea mecanismelor coercitive prevăzute de Legea nr. 554/2004, respectiv penalități, amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere şi despăgubiri pentru neexecutarea obligației”, amenință ICCJ. 

ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților
Opinii

ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților

Lia Savonea, șefa ÎCCJ, s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, iar guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: acestea sunt consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților. Ce s-a petrecut? Foarte simplu: judecătoarea Mihaela Ciochină, numită de Iohannis, care părea că este în tabăra PSD (votase cu aceasta pentru respingerea din motive procedurale a legislației privind pensiile magistraților), a schimbat direcția și a votat cu judecătorii desemnați de PNL, UDMR, USR și Nicușor Dan în favoarea legii Bolojan.  Nici Savonea, nici PSD, nu au vrut să accepte noua realitate, probabil că au exercitat presiuni asupra lui Ciochină, dar aceasta și-a menținut poziția, așa că noile modificări la sistemul de pensionare a magistraților au trecut de CCR. De ce Savonea s-a făcut de rușine? Problema nu este că a contestat legea Bolojan la CCR - mai toți judecătorii cereau asta - ci modul stupid-agresiv în care a acționat când a văzut că pierde: a trimis la CCR o expertiză contabilă, cu autori necunoscuți, ușor de demontat a cerut CCR să sesizeze Curtea de Justiție a UE, deși ar fi trebuit să știe că există precedente, Curtea Constituțională refuzând acest gest Azi, s-a văzut că puterea Liei Savonea nu este chiar așa de mare pe cât se sugera. Nu doar că ea pierde, dar întreaga breaslă a judecătorilor se va face de râs prin asociere.  De ce PSD a pierdut? PSD a sabotat legea privind pensiile magistraților, subteran, sperând să pună eșecul pe seama lui Bolojan. Formațiunea lui Grindeanu se teme de Savonea, se teme de judecători, nu dorea să-i ostilizeze. Grindeanu a organizat chiar o întâlnire cu Savonea (cu care apoi s-a lăudat), evident cu scopul de a-l scurtcircuita și sabota pe premierul Bolojan.  Judecătorii PSD au votat constant împotriva legii Bolojan. În ultima clipă, omul plasat de PSD-Grindeanu în CCR a dezertat și a trecut de partea celor care doreau să se taie pensiile magistraților. Votul său oricum nu conta, exista deja majoritatea de cinci. Dar Grindeanu va spune de acum înainte că judecătorii plasați în CCR de Dragnea și Ciolacu au sabotat modificările la legea pensiilor magistraților, nu omul său. De ce a câștigat Guvernul Bolojan? a înfrânt opoziția subterană a PSD pare că are o majoritate în CCR, care să-i susțină și alte legi Ce trebuie făcut? Mai multe reforme, într-un ritm mai alert. PNL și USR trebuie, de exemplu, să refacă legislația privind declarațiile de avere ale demnitarilor. Ce a făcut CCR-ul condus de omul lui Ion Iliescu, Marian Enache, poate desface acum - desigur, respectând precedentul... - Curtea dominată de judecători non-PSD.   

Curtea lui Savonea plătește o monitorizare strictă a presei, cu alerte pe cuvinte cheie în două minute de la apariție
Eveniment

Curtea lui Savonea plătește o monitorizare strictă a presei, cu alerte pe cuvinte cheie în două minute de la apariție

Curtea lui Savonea plătește o monitorizare strictă a presei, cu alerte pe cuvinte cheie în două minute de la apariție: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) are un contract de 2.700 de lei pe lună cu Agerpres, pentru acest serviciu. Agerpres oferă, printre altele: „Servicii de alertă prin e-mail, SMS sau apel telefonic - pentru numerele de telefon mobil, indicate de Beneficiar (8 numere). Timpul de alertare (prin SMS; apel telefonic, e-mail): maxim 2 minute”.  Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant În februarie, Savonea lansa amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder: „Să ne gândim: ce putem să facem să preîntâmpinăm astfel de situații”, a spus ea, în ședința CSM. Inspecția Judiciară a concluzionat, despre ancheta Recorder, că „nu se confirmă niciuna dintre acuzaţiile prezentate în materialul de presă”. Curtea lui Savonea plătește o monitorizare strictă a presei, cu alerte pe cuvinte cheie Și alte instituții, precum CCR, DIICOT sau ministerul Justiției, au contracte cu Agerpres pentru monitorizarea presei, dar la sume mai mici și fără „servicii de alertă”.  Nu este clar de ce Înalta Curte de Casație și Justiție are nevoie de o monitorizare atât de amplă a presei și a rețelelor sociale, inclusiv alerte. Contractul a fost încheiat prin achiziție directă.  Ce oferă Agerpres: „Servicii de monitorizare presa scrisa centrala, presă scrisă locală, audio-video naţională, web (presa online) pe bază de cuvinte-cheie comunicate de catre Beneficiar, social media, analiza media lunară, cu facilităţi de acces la platforma web dedicată si alertare prin e-mail pentru presa online si fluxul AGERPRES pe baza cuvintelor-cheie si SMS pentru tv” „AGERPRES va furniza servicii de alertă prin e-mail, SMS sau apel telefonic - pentru numerele de telefon mobil, indicate de Beneficiar (8 numere). Timpul de alertare (prin SMS; apel telefonic, e-mail): maxim 2 minute. Se transmit alerte pentru ştirile/materialele de interes, transmise la TV - AGERPRES va furniza alerte automate prin e-mail sau SMS ori de căte ori în mediul online apar cuvintele cheie indicate de dumneavoastră” „Monitorizarea emisiunilor radio-TV cu apariţie periodică va conţine atât captura, cât şi transcriptul materialului jurnalistic”. Curtea Constituțională plătește doar 1.950 de lei pe lună pentru servicii de monitorizare a presei, tot de către Agerpres. Și CCR are servicii de alertare prin e-mail și SMS, dar din datele publicate pe platforma sicap.ai, nu există condiția ca timpul de alertare să fie de maximum două minute. „Servicii de monitorizare presa scrisa centrala, presă scrisă locală, audio-video naţională, web (presa online) pe bază de cuvinte-cheie comunicate de catre Beneficiar, social media, analiza media lunară, cu facilităţi de acces la platforma web dedicată si alertare prin e-mail pentru presa online si fluxul AGERPRES pe baza cuvintelor-cheie si SMS pentru tv”, este oferta Agerpres către CCR. 

Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale”
Eveniment

Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale”

Președintele Înalttei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, îl acuză pe premierul Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale”. Reacția ei vine după ce Bolojan a scris CCR, arătând că  România depinde de decizia CCR din 11 februarie pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistrațiloe din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Citește și: În plină austeritate, Guvernul a închiriat zeci de mașini de la RAAPPS la prețuri uriașe Șefa IICJ spune că afirmațiile lui Bolojan sunt false.  Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale” „În exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii pe care ați adresat-o președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026. Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat. Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil. Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare. Vă adresăm, domnule Prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”, a scris Savonea. 

Savonea, amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder: „Să ne gândim: ce putem să facem să preîntâmpinăm astfel de situații”
Eveniment

Savonea, amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder: „Să ne gândim: ce putem să facem să preîntâmpinăm astfel de situații”

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder: „Să ne gândim: ce putem să facem să preîntâmpinăm astfel de situații”, a spus ea, în ședința CSM. Inspecția Judiciară a concluzionat că „nu se confirmă niciuna dintre acuzaţiile prezentate în materialul de presă”. Citește și: Ministerul de Externe a lăsat fundația auristului Dungaciu fără principala sursă de finanțare Inspecția Judiciară a mai susținut că „nu se confirmă existenţa unui fenomen de influențare a actului de justiție prin modificarea completurilor de judecată la nivelul Curții de Apel Bucureşti. Criticile formulate în materialul de presă sunt construite preponderent pe interpretări subiective și pe corelații aparente, fără suport factual sau juridic și fără identificarea vreunei încălcări concrete a normelor legale aplicabile”.  Savonea, amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder Raportul Inspecției Judiciare - instituție condusă de o apropiată a Liei Savonea, Roxana Petcu - a fost prezentat Secției de judecători a CSM, care l-a validat, cu doar două voturi împotrivă, ale judecătorilor Ramona Milu și Narcis Erculescu. La finalul ședinței CSM a luat cuvântul Lia Savonea, care a avut o reacție pasiv-agresivă, sugerând că urmează să fie luate măsuri împotriva celor care mai critică situația din Justiție. Ea a afirmat că ancheta Recorder este o manipulare.  „A selecta patru dosare din zeci de mii după cum vedem, pentru că la 2.061 de completuri dacă luăm în medie 30-40 de dosare pe ședință, deși sunt și 80, avem zeci de mii de dosare. A selecta patru dosare și a le prezenta ca pe un fenomen eu cred că nu este o analiză, este o selecție interesată. Raportul acesta a arătat și el ce a putut să arate. Ce nu poate să constate, să explice și va trebui să rămână o problemă pentru noi este cui a folosit, de ce s-au întâmplat toate lucrurile astea și mai ales cum s-a făcut ca doi colegi să se fi lăsat implicați în această manipulare? Eu pot să o numesc că folosind jumătăți de adevăr și adăugând tot felul de suspiciuni ai obținut o manipulare care a lovit puternic în încrederea actului de justiție la cea mai mare instanță din România, dar din păcate a lovit în temelia sistemului nostru de justiție, în general. Este păcat. Cred că trebuie să ne gândim: ce putem să facem să preîntâmpinăm astfel de situații la care am asistat în ultimele două luni și care nu au fost deloc benefică pentru noi. Din punctul meu de vedere lucrurile sunt foarte clare, concluziile Inspecției Judiciare sunt limpezi”, a spus șefa ICCJ. 

Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Daniel Tudorache, deși acesta a fost condamnat penal
Justiție

Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Daniel Tudorache, deși acesta a fost condamnat penal

Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Daniel Tudorache, deși acesta a fost condamnat penal: judecătorii au apreciat că procurorii nu au putut proba că averea impresionantă a fostului edil PSD provinde din infracțiuni, arată Buletin de București.  Citește și: BoardingPass demontează o minciună suveranistă: „Traficul cargo a început să scadă dramatic” Completul de la Înalta Curte de Casație și Justiție care a dat această soluție este alcătuit din judecătoarele Valerica Voica, Ioana Delia Lucaci, Luminița Criștiu-Ninu, Isabel Tocan și Simona Cristina Crăciunoiu, arată G4Media.  Tudorache a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru trafic de influență, dar a fost achitat pentru acuzația de spălare de bani.  Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Tudorache, deși a fost condamnat Judecătorii au acceptat acuzația DNA că fostul primar a primit mită aproape 57.000 de lei (11.000 de euro). În consecință, de la Tudorache s-a confiscat doar această sumă și a fost obligat să plătească  cheltuielile de judecată de 52.000 de lei. Însă el a rămas cu o avere uriașă.  Conform DNA, în perioada 2008-2018, Daniel Tudorache a deschis conturi pe numele soției și menajerei și a cumpărat pe numele fostei soții imobile în valoare de 305.000 euro și 470.000 lei, precum și bijuterii de sute de mii de euro, între care un diamant de 190.000 de euro. DNA îl acuza de spălare de bani prin achiziționarea de bijuterii, inclusiv diamante, a căror valoare urmează a fi stabilită (au fost identificate facturi fiscale pentru o serie de bijuterii, printre care: un inel în valoare de 58.500 de euro, un set de bijuterii în valoare de 64.225 USD, un inel cu diamant în valoare de 80.000 euro și un diamant de 190.000 de euro (avans 35.000 de euro), un inel de 65.000 euro, un set cercei și lănțișor cu pandantiv în valoare de 11.200 de euro, etc.).  Însă judecătorii au decis că procurorii nu pot dovedi că sumele cheltuite de Tudorache şi soţia lui şi pe care nu le pot justifica din veniturile legale provin din infracţiuni. Judecătorii au arătat şi că procurorii ar fi putut cere confiscarea extinsă în cadrul acuzaţiei de complicitate la trafic de influenţă, explică Buletin de București. Astfel s-ar fi putut prezuma rezonabil că banii pe care fostul primar şi soţia lui nu îi pot justifica provin din infracţiuni de corupţie din moment ce s-a dovedit că a primit mită într-o situaţie concretă. Însă procurorii au cerut confiscarea extinsă doar în apel când era deja prea târziu pentru că măsura nu ar fi putut fi dezbătută în dublu grad de jurisdicţie sau două cicluri procesuale, fond şi apel.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră