sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: savonea

11 articole
Eveniment

Încă un afacerist dubios, spălat de Înalta Curte

Încă un afacerist dubios, spălat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), controlată de Savonea: beizadeaua Victor Micula, un milionar din Oradea, ar putea scăpa de o pedeapsă de 15 luni de închisoare. Acesta este fiul afaceristului Viorel Micula, unul dintre patronii European Drinks. Citește și: Ciucă sugerează că Ciolacu locuia cu Sorina Docuz într-o vilă de protocol: „Sunt sigur că nu vrea să meargă cu acest secret în turul 2” În ultimele luni, de când ÎCCJ este sub controlul, de facto, al Liei Savonea,, această instanță a anulat mai multe condamnări, folosind recursul în casație. Cel mai scandalos exemplu este al lui Mario Iorgulescu, a cărui pedeapsă de peste 13 ani pentru omucidere a fost desființată de un complet din care făcea parte chiar Savonea. Încă un afacerist dubios, spălat de Înalta Curte, controlată de Savonea Și condamnarea lui Dan Voiculescu la zece ani de închisoare pentru corupție este în curs de revizuire la Tribunalul București. Victor Micula a fost pedepsit, în mai 2024, la 15 luni de închisoare cu suspendare pentru că, în 2019, a tras cu o armă semiautomată, de calibru 7,62 mm, pe un pod din Oradea. El participa la o cursă de mașini, iar viteza pe care ar fi atins-o era de circa 220 km/h, scria Libertatea. „Concret, Victor Micula e acuzat că, în 2019, în timpul unei curse de maşini pe străzile orașului, a tras pe un pod din Oradea cu o puşcă letală semiautomată, „marca UM Sadu (WUM), de calibrul 7,62x39 mm”, luată de la un amic, Cristian Matei, dar şi că după respectivul episod, în decurs de o singură lună, a cumpărat 10 arme și sute de cartușe, în valoare de 40.000 euro, prin intermediul unui interpus”, scrie Bihoreanul. Deocamdată nu există o motivare a ICCJ în cazul Micula.

Încă un afacerist dubios, Victor Micula, spălat de Înalta Curte, controlată de Savonea Foto: Facebook
Ciolacu vrea să dea CCR pe mâna Înaltei Curți, unde Savonea va fi președinte (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Ciolacu vrea dea CCR mâna Înaltei Curți, unde Savonea președinte

Ciolacu vrea să dea CCR pe mâna Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde Lia Savonea va fi, extrem de probabil, președinte din 2025. Acesta este, de fapt, un proiect mai vechi, conceput în perioada regimului Dragnea de Florin Iordache. În 2019, mai multe publicații au scris că Iordache se întâlnea cu Lia Savonea în casele conspirative ale PSD. Citește și: Ciolacu recunoaște ceea ce DeFapt.ro a arătat acum un an: poartă pantofi italienești, produși manual, de circa 1.500 de dolari Ciolacu vrea să dea CCR pe mâna Înaltei Curți, unde Savonea va fi președinte Potrivit unor surse politice din PSD, și acum, cel care a aranjat manevra prin care Daniela Șoșoacă era scoasă din cursa pentru prezidențiale - pentru a-l propulsa pe George Simion în turul II - ar fi tot Florin Iordache, coordonat de Viorel Hrebenciuc. Luni seara, după ce CCR a publicat controversata motivare în cazul Șoșoacă, Marcel Ciolacu și-a anunțat intenția de a „reforma” instituția. „Motivarea Curții Constituționale în cazul doamnei Șoșoacă întărește discuția privind necesitatea unei ample reforme a CCR. Această discuție trebuie să plece de la realitatea că procedura actuală transformă CCR într-o instanță care nu îi oferă celui în cauză dreptul la apărare sau recurs. De aceea, consider că între BEC și CCR ar trebui să existe un filtru de legalitate pe care îl poate asigura doar Înalta Curte de Casație și Justiție. De aici trebuie să pornim discuția, pentru a nu exista nicio urmă de îndoială”, a scris Ciolacu. Deși CCR este dominat de oamenii PSD - decizia în cazul Șoșoacă a fost luată de patru judecători propuși de acest partid, plus unul susținut de UDMR - Ciolacu ar prefera să-i dea control deplin Liei Savonea, care are toate șansele să fie viitorul președinte al ICCJ, după ce expiră mandatul Alinei Corbu. Acesta s-ar termina în iunie 2025. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol În plus, reforma lui Ciolacu ar fi complet contrară cutumelor europene, unde mai toate țările au curți constituționale separate de curtea supremă. Aceste curți constituționale sunt independente de puterea judiciară.

Decizia Liei Savonea de a salva beizadeaua Mario Iorgulescu, desființată de judecătorul Enescu
Justiție

Decizia Savonea de salva beizadeaua Mario Iorgulescu, desființată

Decizia Liei Savonea și a colegei ei de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Adraina Ispas, de a salva beizadeaua Mario Iorgulescu de condamnarea pentru omor, desființată de judecătorul Dan Enescu: „În mod evident, în prezenta cauză, recurentul a acceptat posibilitate producerii rezultatului socialmente periculos, moartea unei persoane”. Citește și: ANALIZĂ Nicușor Dan, cel care ar putea decide viitorul președinte al României: candidații stau la coadă pentru susținerea sa Modul în care Dan Enescu s-a opus deciziei judecătoarelor Savonea și Ispas, care au anulta sentința de condamnare a lui Iorgulescu pentru omor și au dispus rejudecarea, apare în motivarea opiniei separate formulate de acest judecător. Completul de la ICCJ care a judecat cererea de recurs în casație formulată de Iorgulescu a fost format din Savonea, Ispas și Enescu. Decizia Liei Savonea de a salva beizadeaua Mario Iorgulescu, desființată Ce a arătat judecătorul Enescu în motivarea sa: „După pătrunderea în intersecție și observarea autoturismului de culoare închisă care circula pe banda nr. 1, inculpatul Iorgulescu Gino Mario a apăsat mai tare pedala de accelerație (chiar înainte de a se urca pe scuar), viteza autoturismului crescând în timpul manevrelor de trecere pe lângă vehiculul închis la culoare până la 162 km/h, în condițiile în care în acele momente autoturismul inculpatului era urcat cu partea stângă pe scuarul ce despărțea sensurile. Din momentul în care a pătruns în intersecție și până în momentul coliziunii, viteza vehiculului a crescut în mod constant până la 162 km/h, iar accelerația a ajuns la 100%, pentru ca ulterior să scadă la 80% pentru o jumătate de secundă, iar viteza să scadă până la 143 km/h în momentul coliziunii (din cauza urmelor de frecare dintre roțile vehiculului și bordura pe care a urcat). Următorul moment este cel al impactului, în care autoturismul avea viteza de 143 km/h, iar pedala de accelerație era apăsată la maximum” „Susținerile recurentului cu privire la modul în care s-a produs accidentul omit să menționeze faptul că acesta conducea având o îmbibație alcoolică mult peste limita legală, fiind și sub influența drogurilor, că viteza de deplasare era una ce depășea limita de viteză pentru sectorul de drum, că a pătruns pe culoarea roșie a semaforului într-o intersecție, că nu a existat un obstacol în calea sa pentru ca să fie nevoie de o manevră de evitare, ci doar acesta nu a mai putut menține banda pe care era angajat din cauza vitezei excesive”. „În mod evident, în prezenta cauză, recurentul a acceptat posibilitate producerii rezultatului socialmente periculos, moartea unei persoane, conducerea unui autoturism cu o viteză excesivă pe o șosea circulată, pătrunderea pe culoarea roșie a semaforului și accelerarea continuă a autovehiculului, inclusiv după momentul în care acesta a pierdut controlul volanului și a lovit scuarul de separație, demonstrează, fără tăgadă, că nu suntem în prezența unei fapte comise din culpă, ci a unei fapte intenționate. Distincția clară dintre cele două forme de vinovăție rezultă din lipsa de reacție a recurentului în combaterea pericolului evident pe care îl crease, acesta accelerând la maxim până în momentul impactului, fără a schița cel mai mic gest din care să rezulte că dorește să evite producerea rezultatului socialmente periculos, accidentul de circulație, care în condițiile concrete nu putea avea alte rezultate decât unele letale”. „În măsura în care am fi în prezența unei fapte comise din culpă, recurentul ar fi trebuit, măcar în ultimul moment, să încerce să evite prin orice manevră, frânare, virare, producerea accidentului de circulație”, mai arată Enescu. Savonea și Ispas nu văd nici o intenție de a ucide Însă judecătoarele Savonea și Ispas au avut o altă opinie și s-au impus: „În fapt, s-a reţinut că inculpatului Iorgulescu Gino - Mario i s-a imputat că, la data de 08.09.2019, având o alcoolemie de 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei, conducând autoturismul marca Aston Martin model DBS cu nr. de înmatriculare B052885 cu o viteză ce depășea cu mult viteza legală de 60 km/h în localitate, a trecut pe culoarea roșie a semaforului cu viteza de 145 km/h în intersecția dintre Șos. Chitilei și str. Teodor Neagoe, accelerând până la 162 de km/h”. „Elementele de fapt reţinute relevă situaţia tipică a unui accident de circulaţie care a avut drept rezultat decesul unei persoane din culpa exclusivă a conducătorului auto (inculpatul) care nu a respectat dispoziţiile legale ce reglementează regimul circulaţiei pe drumurile publice (a circulat cu viteză excesivă, peste limita legală, aflat sub influenţa băuturilor alcoolice şi a consumului de substanţe interzise). În cazul de faţă, instanţele de fond şi apel au reţinut infracţiunea de omor. Infracţiunea prevăzută de art.188 Cod penal se comite, din punct de vedere al elementului material, printr-o acţiune (sau chiar inacţiune), care trebuie să fie îndreptată asupra victimei. Or, situaţia de fapt relevă, aşa cum s-a menţionat anterior, un accident rutier, definit prin chiar prescripţia normativă ca fiind un eveniment (art. 75 din OUG nr.195/2002)”, se arată în motivarea judecătoarelor Ispas și Savonea. Mario Iorgulescu fusese condamnat la 13 ani și opt luni de închisoare pentru omor. Nu este clar când va începe rejudecarea.

Dan Voiculescu salută anularea condamnării lui Mario Iorgulescu
Eveniment

Dan Voiculescu salută anularea condamnării lui Mario Iorgulescu

Dan Voiculescu salută anularea condamnării lui Mario Iorgulescu și intervenția în acest dosar a Liei Savonea, judecătoarea favorită a lui Liviu Dragnea. Patronul de facto al Antenei 3 preia, pe blogul său, un editorial din Lumea Justiției, luju.ro, scris de Răzvan Savaliuc. “Cea mai virulentă publicație împotriva reformelor din justiție (Luju.ro) a fost plătită de grupul infracțional organizat al lui Marian Vanghelie cu 58 de mii de euro, în tranșe de 4,8 mii € pe lună, timp de un an (...) Platforma Luju.ro (Lumea Justiției) este controlată (prin Jurindex Media) de jurnalistul Răzvan Savaliuc, o prezență constantă în platourile Antena 3 și România TV, fost angajat la ziarul Ziua pe vremea lui Sorin Roșca Stănescu., scris site-ul Captura.ro în ianuarie 2023. Citește și: EXCLUSIV Pacient cu infarct lăsat să vomite pe trotuar, sedat și oxigenat defectuos la „Sf. Pantelimon”, în final ucis de încă un infarct. La plângerea fiului, s-a deschis dosar penal Acum, Savaliuc le laudă pe judecătoarele care l-au salvat pe Mario Iorgulescu, spre încântarea lui Dan Voiculescu. Însă, la final se poate observa o amenințare la adresa judecătorilor care continuă să dea condamnări, cărora li se transmite că deciziile lor ar putea fi anulate de gruparea Savonea de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), iar ulterior acești judecători ar putea răspunde material și penal. Dan Voiculescu își intitulează preluarea din luju.ro “Dumnezeu să-i judece și să le dea ce merită“. DeFapt.ro a scris din octombrie 2023 că n site apropiat Antenei 3, Luju, începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Dan Voiculescu salută anularea condamnării lui Mario Iorgulescu “Bravo, Lia Savonea! Bravo, Adriana Ispas! Bravo pentru soluția din cazul Mario Iorgulescu, dată în calea extraordinară a recursului în casație, în condițiile unui linșaj mediatic infernal și ale unor intervenții politico-judiciare mizerabile (...) Trebuie spus din capul locului ca de când fosta președintă a CSM, judecătoarea Lia Savonea, a venit la Secția penală a ICCJ, recursul în casație nu mai este o vorbă goală în paginile Codului de procedură penală, ci a devenit o cale extraordinară de atac efectivă. Lia Savonea și alți colegi ai ei – precum Adriana Ispas, Luminița Criștiu Ninu, Hermină Iancu, Eleni Marcu, Mihai Udroiu, dar și alții, pentru care ne scuzăm dacă nu i-am amintit – restabilesc, practic, imaginea șifonată a Înaltei Curți din vremea Binomului Coldea (SRI) – Kovesi și repun legea în matca ei. Chiar dacă printre ei se mai afla unii judecători de tip Dan Andrei Enescu, care o țin gaia-matu cu opinii separate pentru condamnare, chiar și în cazuri care impuneau de pe scaun achitarea, cum s-a și întâmplat în unele dosare. Asta e: unii au boala pușcăriei… că doar așa te remarcai pe vremea Binomului Coldea-Kovesi. Realizați cât de important este că recursul în casație să se judece pe bune la Înaltă Curte? Acest lucru este echivalent cu responsabilizarea tuturor judecătorilor care dau sentințe de condamnare definitivă. Care dacă știu că dacă aruncă un om nevinovat în pușcărie, prin hotărâre definitivă, pot ajunge să răspundă penal, material și disciplinar“, a scris Savaliuc. “Să dea Dumnezeu să se repopuleze Înalță Curte și marile instanțe cu cât mai mulți judecători de talia Liei Savonea și a colegilor ei!“, își încheie editorialul jurnalistul admirat de Dan Voiculescu, fost turnător al Securității și condamnat penal pentru corupție.

Sumele astronomice pe care statul trebuie să le plătească magistraților, inclusiv bogătașei Lia Savonea Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Sumele astronomice statul trebuie să le plătească magistraților

Sumele astronomice pe care statul român trebuie să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: ele echivalează cu costurile a circa două spitale regionale ultramoderne. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro Informațiile apar într-o investigație Rise Project, „Justiția, imprimeria personală de bani a magistraților din România”. În octombrie 2023, DeFapt.ro a prezentat un document al ministerului de Finanțe care arăta că magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, dar încă neachitate la acel moment, ajungeau la 3,2 miliarde euro. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Sumele astronomice pe care statul trebuie să le plătească magistraților „În ultimii douăzeci de ani, magistrații români și-au majorat singuri veniturile, pronunțând sute de hotărâri judecătorești prin care i-au impus statului obligația de a le plăti mai mulți bani decât fuseseră prevăzuți de lege. Oferindu-și, în mod discreționar, sume de bani pe care Parlamentul și Guvernul nu fuseseră de acord să li le acorde, magistrații au încălcat Constituția, violând principiul separației puterilor în stat. Frazele pe care le-ați citit mai sus nu reprezintă o opinie jurnalistică. Sunt părerea — reformulată într-un registru jurnalistic — a Curții Constituționale a României, a unor foști procurori generali, a unui fost procuror-șef al DNA, a unor profesori de drept, a unor judecători de instanțe obișnuite și, parțial, a Înaltei Curți de Casație și Justiție”, se arată în investigația Rise Project. Citește și: Decizie istorică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție: contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă Investigația Ries Project arată că: Între ianuarie 2013 și noiembrie 2022, creșterile salariale pe care magistrații și le-au acordat singuri – lor și personalului auxiliar din Justiție – l-au costat pe contribuabilul român 1,13 miliarde de euro. În februarie 2024, potrivit datelor ministerului de Finanțe, datoriile către magistrații care au câștigat în instanță salarii mai mari ajunseseră la 1,4 miliarde de euro. Din această sumă, 200 de milioane de euro sunt dobânzile Spitalul regional de la Iași va costa doar 700 de milioane de euro, adică jumătate din pretențiile pentru 2024 ale magistraților. Investigația Rise Project mai arată că printre cei care au deschis calea acestor procese se află controversata judecătoare Lia Savonea, considerată o apropiată a PSD, și fostul procuror Codruț Olaru. Poți citi aici întreaga investigație „JUSTIȚIA, IMPRIMERIA PERSONALĂ DE BANI A MAGISTRAȚILOR DIN ROMÂNIA”. În anul fiscal 2022, Savonea a primit indemnizații în valoare de circa 530.000 de lei.

Mario Iorgulescu ar putea scăpa Foto: Captură video
Justiție

Mario Iorgulescu ar putea scăpa

Beizadeaua Mario Iorgulescu ar putea scăpa, după ce a fost condamnat la 13 ani și opt luni de închisoare pentru că, drogat fiind, a ucis un om cu mașina. Citește și: EXCLUSIV Legături periculoase ale judecătoarei care-l poate scăpa pe Mario Iorgulescu: fiica sa ia bani de la o firmă favorizată de fostul primar Daniel Tudorache, prietenul lui Gino Iorgulescu Judecătoarea Adriana Ispas, de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), a admis „în principiu” cererea de recurs în casație formulată de condamnat. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Iorgulescu era beat criță și plin de droguri, la momentul la care a ucis un om, arată motivarea sentinței sale, publicată de Curtea de Apel București. În prezent, el este refugiat în Italia. Mario Iorgulescu ar putea scăpa Judecătoarea Adriana Ispas de la ICCJ, cea care a deschis posibilitatea ca Iorgulescu să scape, mai este menționată în presă pentru că: a) alături de Lia Savonea a luat o decizie în favoarea prescrierii dosarelor de mare corupție și b) a fost singurul magistrat din completul de trei de la Curtea de Apel Constanța care s-a pronunțat împotriva sentinței primite de afaceristul Sorin Strutinsky, condamnat definitiv la peste zece ani de închisoare. Totuși, Ispas a refuzat cererea de suspendare a executării pedepsei primite de Mario Iorgulescu în octombrie anul trecut. „În temeiul art. 440 alin. 4 C.pr.pen., admite în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul Iorgulescu Gino Mario împotriva deciziei penale nr. 1485/A din 18 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bucureşti – Secția a II-a Penală, în dosarul nr. 20691/3/2020 (892/2023). Trimite cauza în vederea judecării recursului în casa?ie, Completului nr. 6. Fixează termen de judecată, în ședință publică, la data de 28 martie 2024, cu citarea părţilor. Se va încunoştiinţa apărătorul ales al recurentului inculpat Iorgulescu Gino Mario despre termenul fixat în cauză. Respinge cererea de suspendare a executării hotărârii atacate, formulată de recurentul inculpat Iorgulescu Gino Mario. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 martie 2024”, se arată în minuta ICCJ. Mario Iorgulescu s-ar afla internat într-o clinică privată din Italia, părinţii săi reuşind să-l scoată din ţară cu un avion privat, imediat după accident. Însă, în martie 2023 el își bătea joc de justiția din România. „Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie”, a declarat el la Pro TV.

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM Foto:Basilica.ro
Eveniment

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și CSM

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM, în legătură cu împărțirea banilor de salarii. După ce, marți, secția de judecători a CSM i-a trimis o listă publică de întrebări Alinei Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), azi, adunarea generală a judecătorilor de la ICCJ s-a solidarizat în unanimitate cu șefa instituției. Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM În comunicatul ICCJ se vorbește despre „declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator” și pur și simplu li se spune judecătorilor de la CSM că nu este de competența lor s-o întrebe pe Corbu - care gestionează bugetul tuturor instanțelor - cum a distribuit banii de salarii. Discuția este generată de faptul că, după ce judecătorii au câștigat sume uriașe la salarii dând statul în judecată, ministerul de Finanțe a putut achita doar o parte din aceste drepturi câștigate de magistrați. Finanțele au transmis către ICCJ mai multe tranșe de bani pentru plata salariilor restante, dar ICCJ le-ar fi împărțit discreționar, distribuind sume mai mari către judecătorii acestei instanțe. Citește și: A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție: secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii Pe de altă parte, conflictul de acum se datorează și tensiunilor între gruparea Savonea și Alina Corbu. Cum răspunde acum ICCJ întrebărilor transmise de secția de judecători a CSM: „În loc de declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator, indiferent de forma sau de emitentul acestora, constructiv ar fi ca autorităţile să depună diligenţe raţionale şi sporite în cadrul dialogului instituţional legal, pentru găsirea soluţiilor care să corespundă intereselor fiecăruia. Chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 38 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 305/2022, singura atribuţie recunoscută de lege în materia bugetului este exclusiv în favoarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi doar cu privire la ,«elaborarea propriului proiect de buget cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor» şi la ,«emiterea avizelor conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor.» Modalitatea în care preşedintele instanţei supreme, ca ordonator principal de credite, îşi exercită atribuţiile, în condiţiile legii, nu poate fi în niciun caz una care să afecteze independenţa judecătorilor, ea putând fi, eventual, supusă verificării organelor legal abilitate”, se arată în Rezoluția Adunării Generale a judecătorilor ICCJ. Unanimitate în ICCJ „În acest context, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi manifestă solidaritatea şi susţinerea faţă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte exercitarea de către acesta a plenitudinii atribuţiilor conferite prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, precum şi în calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, fără interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii publice în afara competenţelor conferite de către legiuitor acestora”, mai arată magistrații. Rezoluția a fost adoptată în unanimitate, în Adunarea Generală a Judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, convocată la solicitarea a 48 de judecători, prin votul a 72 de judecători din totalul de 101 de judecători în funcţie

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii. Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a trimis o scrisoare lui Corbu, în care îi adresează trei întrebări legate de distribuirea banilor de salarii, sugerând că aceasta a favorizat ICCJ. Citește și: EXCLUSIV Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare Secția de judecători este dominată de gruparea Savonea. Până la finalul anului 2023, șeful CSM a fost judecătorul Daniel Grădinaru, care în trecut a dat mai multe sentințe extrem de controversate împreună cu chiar Lia Savonea. În scrisoarea obținută de DeFapt.ro, secția de judecători a CSM sugerează și că Alina Corbu a capitulat în fața Guvernului, care nu a alocat sumele necesare pentru plata drepturilor salariale câștigate de magistrați prin procese. În debutul scrisorii se vorbește de o stare de „nemulțumire generală pe fondul alocării, lipsite de transparență, a sumelor necesare plății drepturilor salariale restante la sfârșitul anului 2023, cu efecte negative asupra bunei înfăptuiri a actului de justiție în beneficiul justițiabilului”. Din 2023, bugetul instanțelor de judecată este gestionat de Înalta Curte de Casație și Justiție. A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu Iată cele trei întrebări trimise de secția de judecători a CSM către președintele ICCJ: „1. Care este procentul alocat instanțelor judecătorești, în anul 2023, de Guvernul României, din totalul sumelor necesare pentru plata drepturilor izvorâte din titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătorești și acte administrative? 2. La alocarea către Înalta Curte de Casație și Justiție și Curțile de Apel, a sumelor primite în condițiile de mai sus, ați păstrat procentul rezultat din răspunsul la întrebarea nr.1? Dacă NU, ce procent ați alocat fiecărei Curți de Apel, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție, din sumele scadente în anul 2023, la nivelul fiecăreia dintre acestea? 3. Ce criterii ați avut în vedere la stabilirea procentelor despre care s-a făcut vorbire la întrebarea nr. 2, având în vedere că modalitatea de alocare a sumelor de mai sus este percepută ca fiind de natură a încălca independența justiției din perspectiva componentei financiare și de a afecta statutul constituțional al judecătorilor?”

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar Foto: Captură video
Eveniment

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar, poreclit în presă „trompeta PSD în CSM”: în anul fiscal 2022, el a încasat 473.519 de la CSM, unde a fost propus de PSD ca reprezentant al „societății civile”, și 86.875 de lei de la Scoala Nationala De Studii Politice Si Administrative. Citește și: Şefa Spitalelor Bucureşti: În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată din lipsă de personal. La Spitalul Gomoiu, doi medici preiau zilnic 170 de copii În medie, el câștiga, în 2022, peste 45.000 de lei pe lună, dar mandatul său în CSM a expirat în 2023, așa că, în decembrie 2023, a primit o nouă sinecură. Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar Informațiile apar într-o declarație de avere depusă în decembrie, în care Alistar arată că este „consilier la Inalta Curte De Casatie Si Justitie”. G4Media scrie că, de fapt, el a ajuns consilier al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Corina Corbu. „Alistar a sprijinit majoritatea anti-reformistă din Consiliu conturată în jurul judecătoarei Savonea, care pretindea că se luptă cu abuzurile din justiţie”, mai arată acest site. Corbu, fata unui primar PSD, a câștigat un proces în care DNA o acuza de corupție, dar a secretizat dosarul. În plus, ea a fost acuzată că și-a plagiat doctoratul. În anul fiscal 2022, pe lângă salariile de la stat, Alistar a încasat peste 75.000 delei de la un ONG, Asociația Română pentru Transparență. Pe vremea în care primarul Capitalei era Viorel Lis, Victor Alistar a fost acuzat că a primit ilegal un apartament din fondul locativ municipal. Era, la vremea aceea, şeful protocolului din primăria lui Lis. Ulterior, un control efectuat în mandatul de edil general al lui Traian Băsescu, a evidenţiat că şi mama lui Alistar primise un apartament, repartizat tot din fondul locativ, iar cei doi locuiau împreună. Potrivit relatărilor de presă, Alistar a renunţat în cele din urmă la apartament şi a pierdut şi un proces. Susținut de Ponta, preluat de Dragnea În 2012, în perioada de formare a Cabinetului condus de Victor Ponta, propunerea iniţială a acestuia pentru portofoliul Transparenţă Decizională, în persoana lui Victor Alistar, a picat înainte de nominalizarea oficială, după ce presa a descoperit că acesta pierduse un proces cu ANI și fusese declarat incompatibil. Însă regimul Ponta nu l-a abandonat și l-a trimis în CSM; ca reprezentant al societății civile. În 2017, susținut de PSD și ALDE, Alistar a ajuns din nou în CSM. În 2018, Ziarul de Vrancea scria: „Oprișan plătește 10.000 de euro ONG-ului condus de omul PSD din CSM”. Citește și: Salariul uriaș pe care-l va păstra fostul președinte al Universității Harvard, Claudine Gay, după ce a fost forțat să demisioneze. Avalanșă de ironii pe rețelele „Consiliul Județean plătește aproape 10.000 de euro unui ONG condus de avocatul Victor Alistar, reprezentantul societății civile propus de PSD în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unul dintre susținătorii și promotorii legilor anti-justiție inițiate de comisia Iordache. Alistar a propus și susținut, în comisia Iordache, un amendament prin care președintele României pierde dreptul veto asupra propunerilor pentru șefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, arăta această publicație.

Șeful CSM, decizii în favoarea corupților și interlopilor Foto: CCR.ro
Justiție

Șeful CSM, decizii în favoarea corupților și interlopilor

Cine reprezintă judecătorii din România: șeful CSM, Daniel Grădinaru, este amicul Liei Savonea, alături de care a dat mai multe sentințe controversate, și co-autor a unor decizii în serie în favoarea corupților și interlopilor. O serie de publicații îl definesc și drept „judecătorul lui Dragnea”, după ce presa a scris că „s-ar fi implicat masiv în stabilirea completului care să-l judece pe Liviu Dragnea în 2019”. Citește și: Judecătoarea Lia Savonea, favorita lui Dragnea, acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie. Veriga de legătură între Savonea și interlopi: primarul din Chiajna, Mircea Minea O analiză făcută de G4Media, în iunie 2023, ajungea la concluzia că Grădinaru și-a plagiat doctoratul „intenționat”. „Judecătorul Daniel Grădinaru este considerat un apropiat al Liei Savonea, șefa CSM. De altfel, el a fost purtătorul de cuvânt al Curții de Apel București, când Savonea era președinte. Trebuie precizat în context și că Lia Savonea este soția avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet cu senatorul PSD Cătălin Voicu, condamnat tocmai pentru coruperea unor judecători de la ICCJ”, arăta G4Media, în februarie 2019. Șeful CSM, decizii în favoarea corupților și interlopilor Iată câteva din deciziile la care Grădinaru a fost co-autor și care par să fi favorizat corupții și interlopii: În martie 2023, Ziare.com cita un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție care susținea că Daniel Grădinaru este co-autorul celebrei și controversatei decizii a ICCJ denumite „marea prescripție”.„«Marea prescripție» prin care mii de dosare penale se vor închide nu este neapărat opera Curții Constituționale, ci a Înaltei Curți, care a interpretat decizia instanței de control constituțional în așa fel încât efectele acesteia se aplică retroactiv, nu doar pe viitor așa cum prevăd normele de drept. Un complet condus de judecătorul Daniel Grădinaru – actualul șef al CSM – a fost cel care făcut posibilă interpretarea deciziei privind prescripția ca lege mai favorabilă, în ciuda faptului că hotărârile CCR nu sunt legi, au explicat pentru Ziare.com surse din magistratură. «Această interpretare dată de completul ICCJ condus de Grădinaru Daniel, cunoscut drept «omul Liei Savonea» a generat încetarea proceselor penale pentru autorii unor infracțiuni foarte grave, prejudiciile pentru bugetul de stat fiind estimate la miliarde de euro», a declarat pentru Ziare.com un judecător sub protecția anonimatului”. „Savonea și Grădinaru au făcut, pentru un an, între 2015 și 2016, echipă în completul de judecată al dosarului FNI, ajutându-l pe Vîntu să-și scadă pedeapsa prin prescrierea unor fapte”, arăta Newsweek România, în mai 2022. Comisarul, 2018: „El este judecătorul pesedist care a vrut-o achitată pe Andreea Cosma. Pe el îl vrea Dragnea la conducerea completului care-l va achita dacă nu se dau amnistia și grațierea. Se numește Daniel Grădinaru. Și este pupilul șefei comandoului PSD din Justiție, Lia Savonea”. Magistraţii Instanţei Supreme Horia Şelaru şi Francesca Vasile au decis condamnarea deputatei PSD Andreea Cosma la 4 ani de detenţie cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul Ciuperceasca, instrumentat de DNA Ploieşti, mai arată Comisarul. Judecătorul Daniel Grădinaru a făcut opinie separată în sensul achitării. În 2016, Lia Savonea și judecătorul Daniel Grădinaru au hotărât că frații Bogdan și Răzvan Măraru să fie eliberați și cercetați în arest la domiciliu, într-un dosar privind atentatul din cartierul bucureștean Vitan din 2012. Fraţii Bogdan şi Răzvan Mararu au fost condamnaţi definitiv în 2017 la 11 ani şi 3 luni, respectiv 8 ani şi 3 luni de închisoare în dosarul în care au fost acuzaţi că au angajat un asasin plătit ca să-l ucidă pe duşmanul lor. A secretizat dosarul în care Alina Corbu, președintele ICCJ, a fost achitată de acuzațiile DNA. Practic, publicul nu poate ști de ce foștii colegi ai lui Corbu au salvat-o. Prădător sexual lăsat în libertate El a făcut parte și din completurile de judecată care i-au achitat pe Călin Popescu Tăriceanu, Sebastian Ghiță și Ludovic Orban. Citește și: Membrii CSM și-au dat în judecată propria instituție pentru 500.000 de lei de persoană (presă). În 2020, indemnizațiile Liei Savonea au fost de 475.545,44 lei Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților.

Membrii CSM și-au dat în judecată propria instituție. Lia Savonea câștiga, în 2020, 475.000 lei/ an Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Membrii CSM dat judecată propria instituție

Nu mai puțin de 13 din cei 14 membrii aleși din CSM și-au dat în judecată propria instituție pentru a recupera suma de 100.000 de euro, arată Europa Liberă România. Cei 13 susțin că au fost discriminați începând cu anul 2017. Doar judecătoarea Andreea Chiș din CSM nu a intentat proces. Membrii CSM și-au dat în judecată propria instituție „În urmă cu șase ani, guvernul a majorat cu 25% salariile consilierilor de probațiune, adică cei care se ocupă de reintegrarea socială a condamnaților din România. Trei ani mai târziu, cei 13 membri nemulțumiți din CSM au ajuns la concluzia că, începând cu 2017, au fost discriminați. Din moment ce salariile consilierilor de probațiune au crescut cu o pătrime și fac parte din familia ocupațională „justiție”, aceasta ar însemna că și salariile celor din CSM, care fac parte din aceeași familie ocupațională, trebuie să crească cu 25%”, explică Europa Liberă România. Acest site a calculat că, dacă vor câștiga, vor primi circa 500.000 de lei de persoană. Procesul se judecă la Curtea de Apel Pitești și are următorul termen pe 26 mai. Ultima declarație de avere depusă de Lia Savonea, membră a CSM, arată că, în anul fiscal 2020, ea a încasat „indemnizații și alte asemenea venituri” în valoare de 475.545,44 lei. În 2021, judecătorul Bogdan Mateescu - care a depus o declarație de avere în februarie 2022 - primea de la stat: 330.511 lei - indemnizație de președinte CSM, 163.457 lei - diurnă delegare și detașare și 40.713 lei - decontare chirie și transport. În total: circa 535.000 de lei. Procurorul Codruț Olaru - deținătorul a două mașini Audi - a încasat de la CSM și de la Ministerul Public, în 2021, circa 540.000 de lei. Judecătoarea Evelina Oprina: 330.000 de lei de la CSM, în 2021. Printre altele, ea deține trei apartamente în București, ultimul fiind cumpărat în 2022, fără să fi apelat la vreun împrumut. În declarația de avere nu figurează venituri din chirie. Judecătoarea Gabriela Baltag, posesoarea unui Audi Q3, a unui apartament și a unei case de vacanță, la Piatra Neamț: 331.389 lei - indemnizație CSM, în 2020, diurnă detașare - 151.000 lei, alocații locuință și transport - 42.000 de lei și încă 7.100 de lei pentru alte drepturi. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră