miercuri 28 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7698 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Justiție

Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM

Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, a fost linșată ca la Antena 3 de colegii ei din CSM, secția judecători: a fost acuzată că a mințit, i s-au ținut lungi discursuri de înfierare și a fost chestionată dacă a fost vreodată la Judecătoria Lehliu Gară. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Acum câteva zile, Milu a arătat că 65% din funcțiile de conducere din instanțe sunt numite prin delegare. Potrivit lui Milu, „actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional”.  Însă, în ședința CSM din 27 ianuarie, judecătorul Liviu Odagiu a deschis ședința cu un atac la Milu, complet în afara ordinii de zi. „Din situația existentă la nivelul de compartimentului de resurse umane, rezultă că avem anumite instanțe unde funcțiile de conducere nu au fost niciodată ocupate prin concurs, începând cu anul 2008 – și mă refer, de exemplu, la Judecătoria Lehliu Gară, cea mai veche funcție de conducere neocupată vreodată prin concurs. Niciodată acolo un judecător nu a dorit să-și asume funcția de conducere prin concurs. Putem continua cu Târgu Bujor (2012 – data vacantării funcțiilor), Măcin (2015), Darabani (2016), Caransebeș (2018). Sunt doar câteva exemple (...) La Judecătoria Hațeg, prima delegare a colegei noastre judecător (n.r. Lavinia Borca) a avut loc în anul 2024, când era singurul judecător din instanță. Tot doamnei colege i-am prelungit delegarea cu încă 6 luni. Și aș vrea, dacă doriți, să-i explicați colegei noastre de la Judecătoria Hațeg cine ați fi vrut dumneavoastră în aceste condiții să conducă Judecătoria Hațeg? Sau poate că nu era necesar să fie condusă această instanță de o anumită persoană? Și care este, în concret, modalitatea prin care, de exemplu, în cazul Judecătoriei Hațeg (fără a fi singura instanță, că mai sunt și altele), modalitatea concretă prin care la Judecătoria Hațeg ar putea să fie numit prin concurs un președinte, ca să nu mai ajungem să ținem sistemul sub control prin intermediul acestor delegări”, i-a spus Odagiu lui Milu.  Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM După acest prim atac, moderat, a preluat cuvântul judecătorul ÎCCJ Daniel Grădinaru, partenerul Liei Savonea într-o serie de decizii controversate: „Mi se pare tendențios, pentru că se induce o idee falsă (...) Dar prin modul în care ați alcătuit materialul, la prima citire, prima dată mi-a sărit în ochi și am spus că este un fals, este o minciună”. Odagiu a revenit în discuție și a spus că Milu o umilește pe judecătoarea care conduce acum judecătoria Hațeg: „Spuneți-i dânsei, în concret, care este modalitatea prin care la acea instanță poate fi ocupată funcția de conducere, astfel încât colega noastră să nu aibă impresia nici că este umilită de un vot prin care s-a respins o propunere de prelungire a delegării, nici să nu aibă impresia că cumva dumneavoastră, ca reprezentantă a întregului sistem judiciar, nu v-ați aplicat îndeajuns asupra Judecătoriei Hațeg și că nu cunoașteți care este situația de acolo. Explicați-i dânsei, nu nouă!” Milu: „Nu am să răspund acestui interogatoriu”.  Liviu Odagiu: „Aceasta este o poziție asumată, pe care dumneavoastră trebuie să v-o asumați în fața unor colegi, să le spuneți de ce nu ați votat”. (...) Liviu Odagiu: „Judecătoria Lehliu Gară – ați trecut vreodată pe acolo?” Ramona Milu: „Da. Cred că este suficient acest interogatoriu. Mulțumesc”.  Liviu Odagiu: „Nu este un interogatoriu. Sunt întrebări concrete despre o situaţie pe care dumneavoastră refuzaţi s-ocontextualizaţi. Ați aruncat niște cifre brute, știind foarte bine la ce vor duce aceste cifre”.  Urmează momente în care Odagiu și Alin Ene lansează în serie diferite acuzații și îi cer lui Milu să răspundă.  Liviu Odagiu: „Nu vreau să trecem. Îmi pare rău, dar vreau un răspuns concret, doamna judecător, dacă este posibil. Nu sunt posibile jumătățile de adevăr. Adevărul este unul singur”.  Alin Ene: „Mai am ceva de spus în completarea a ceea ce ați spus și dumneavoastră, și domnul Grădinaru. Ce observ eu că s-a întâmplat aici este că s-au prezentat niște date statistice fără context – și asta este o jumătate de adevăr care se numește manipulare. Și dacă avem după 8 luni în care noi ne chinuim să demontăm manipulările și dezinformările din afara sistemului, uite că a venit vremea să încercăm să le demontăm și pe cele din interior! Probabil era de așteptat să vină, că e natural”.  Lia Savonea: „Vreau să-i răspund domnului Ene, că spune că nu a văzut un context. Eu vă contrazic. Contextul e foarte clar. E contextul conjuncturii – nu e vizibil? Despre asta vorbim, de fapt” Alin Ene: „Exact ce am spus...” Lia Savonea: „Doamna judecător s-a făcut vocea acestui ecou al conjuncturii. Din păcate, în opinia mea. Cum e lumea acum? E nemulțumită. Ce poți să faci să livrezi un discurs de succes? Să amplifici cumva, dacă poți, această nemulțumire, s-o ții aprinsă, să nu cumva să se stingă, nu cumva să se clarifice. Mie așa mi se pare, cel puțin”.  Ramona Milu: „Pentru că simt nevoia să am ultimul cuvânt în această ședință acuzatorială la adresa mea: vreau să vă spun că mă bucură faptul că am avut ocazia să ne justificăm fiecare opțiunea pe această chestiune. Pe de altă parte, continui să fiu îngrijorată (și poate că nu suficient de tare asupra acestui aspect) asupra faptului că eu cred că sunt o problemă sistemică funcțiile de conducere. Continui să cred acest lucru”.   

Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM Foto: captură youtube
EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Foto: Facebook Snoop
Economie

EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei

Banca de stat EximBank, unde premierul Ilie Bolojan nu poate da afară managerul, încheie anul 2025 cu un deficit de 602 milioane lei, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Bolojan a declarat azi la RFI că nu-l poate da afară pe Traian Halalai, președintele Eximbank, „datorită contractelor care au fost încheiate în anii anteriori”.  Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Datele publicate azi de ministerul de Finanțe, când a anunțat execuția bugetară pe 2025, arată că Eximbank a închis anul trecut pe un minus de 602 milioane de lei. Veniturile băncii au fost de 1.010 milioane de lei, iar cheltuielile de 1.612 milioane de lei. Duminică seara, premierul Ilie Bolojan a arătat că o companie de stat controlată politic de PSD, mai precis de Olguța Vasilescu, Electrocentrale Craiova, a dat o țeapă de 70 milioane de euro celor de la Eximbank. „Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri nu au investit acolo?”, a afirmat premierul, acum câteva zile, la Digi 24.  În iulie 2025, Bolojan a cerut demisia directorului Eximbank, Traian Halalai, după scandalul vilei RA-APPS, dar acesta a refuzat. „Am cerut ministerului de finanțe sa înceapă procedura de înlocuire din funcție a directorului Eximbank. În aceste zile va pleca sesizarea la Parchet”, spunea Ilie Bolojan la Digi24, dar nu s-a petrecut nimic.  Creditul către Electrocentrale Craiova a fost acordat în 2024. La acel moment, aceste credite erau aprobate de controversatul Comitet Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari (CIFGA), de pe lângă Eximbank.  În comitet erau 17 membri - guvernul Bolojan a redus la doar cinci - numele lor era secrete și puteau fi identificate doar pe baza declarațiilor de avere.  În 2024, din comitet făcea parte Marian Neacșu (PSD), deși el avea o condamnare penală. În 2016, Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. El și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar în perioada cât a fost deputat de Ialomița. Meseria de bază a lui Neacșu este de specialist în furajare.  Pentru prezența în CIFGA, Neacșu primea lunar, net, circa 21.000 de lei.  Potrivit Digi 24, Sorin Grindeanu îl plasase în acest comitet pe Ion Simu, directorul CFR SA, apropiatul său - deși acesta nu are nici o legătură cu domeniul bancar. În 2025, la scurt timp după ce Bolojan îl critcase dur, Halalai a fost filmat în cluburi exclusiviste din Saint-Tropez, Franța, potrivit Snoop. Potrivit imaginilor publicate pe rețelele sociale, acesta a petrecut în cluburile Casa Amor și Le Quai, cunoscute pentru atmosfera extravagantă și clienții cu venituri ridicate.  

PSD îl atacă pe Bolojan indirect, sabotând Bucureștiul și pe primarul Ciucu Foto: Inquam/Sabin Cîrstoveanu
Politică

ANALIZĂ PSD îl atacă pe Bolojan indirect, sabotând Bucureștiul și pe primarul Ciucu

PSD îl atacă pe Bolojan indirect, sabotând Bucureștiul și pe primarul Ciucu: nu aprobă restructurări la nivelul Capitalei, nu vrea ca primăria generală să primească mai mulți bani de la buget și se opune majorării prețului biletului STB pe transportul în comun. Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” Ciprian Ciucu a înaintat Consiliului General al Municipiului București (CGMB) un pachet de reorganizări instituționale care vizează desființarea unor servicii publice locale și transferul activității acestora către alte structuri din subordinea municipalității. Aceste măsuri ar urma să se voteze joi, în CGMB.  PSD îl atacă pe Bolojan indirect, sabotând Bucureștiul și pe primarul Ciucu „Scumpirea tarifelor pentru transportul în comun sau lăsarea fără loc de muncă a oamenilor care lucrează în instituțiile publice din subordinea PMB sunt măsuri care trădează disperare, lipsă de soluții și o mare nedreptate la adresa oamenilor”, a declarat acum câteva zile primarul PSD al Sectorului 4, Daniel Băluță (PSD), care a vrut să fie primar general dar a ieșit pe locul III, după Anca Alexandrescu.  PUSL, partidul lui Dan Voiculescu, a preluat atacul PSD la adresa lui Ciucu: „Al doilea om din România, după numărul de voturi obținute, nu se poate comporta ca un ONG-ist, nici limita la postări pe Facebook. Bucureștiul nu se conduce din online, nici cu acuzații la adresa grelei moșteniri, de care domnul Ciucu este perfect responsabil, dacă ne gândim la parteneriatul pe care l-a avut, timp de 5 ani, cu Nicușor Dan. Știam cu toții că <nu va fi ușor> să pună Capitala <la punct>, dar nici să propună, pompieristic, tot pedepsirea locuitorilor”, a spus Bogdan Ion Jelea, vicepreședinte PUSL și lider al grupului umanist din cadrul Consiliului General al Municipiului București, citat de Antena 3, postul controlat de Dan Voiculescu.  Societatea de Transport București este controlată de o grupare din PNL apropiată de Hubert Thuma, șeful Consiliului Județean Ilfov. Această grupare este în conflict cu premierul Ilie Bolojan, dar și cu aliatul acestuia, Ciprian Ciucu.  Ieri, într-o ședință a conducerii PNL, Ciucu ar fi spus că PSD nu-l sprijină, în Consiliul General al Municipiului București. „Primăria Capitalei nu mai are bani, va trebui să bag STB în insolvență, să fac comasări de instituții, să dau oameni afară, să măresc prețul biletului la STB. Nu pot face majoritate în Consiliul General pentru că nu am sprijinul PSD (...) Eu înțeleg că sunt de sacrificiu. Fac reforme, reduc cheltuieli, dau afară oameni, dar haideți să facem să fie bine pentru București.”, a spus Ciucu, potrivit unor stenograme publicate de Antena 3.  Patru instituții municipale înființate în mandatul fostului primar general Gabriela Firea urmează să fie desființate ca persoane juridice, prin comasare, începând cu 1 aprilie 2026: Centrul Cultural „Lumina”; Centrul pentru Seniori al Municipiului București; Centrul pentru Tineret al Municipiului București; Centrul Cultural „Expo Arte”. Tot în ședința de joi, consilierii generali urmează să se pronunțe și asupra desființării Companiei Municipale Imobiliare București S.A., înființată în anul 2017 pentru activități de întreținere și reparații ale fondului imobiliar, societate care dubla atribuțiile Administrației Fondului Imobiliar.  

Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra Foto: pressalert.ro
Politică

Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra

Deputatul PNL Marilen Pîrtea, rector al Universității de Vest din Timișoara, recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Presa a arătat, ieri, că el a depus plângere la poliție pentru că i-a fost spartă casa din Dumbrăvița, Timiș, dar acest imobil, estimat la 700.000 de euro și în care stă de doi ani, nu apare în declarația de avere. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra „Fac o precizare clară: imobilul în care locuiesc nu îmi aparține și, tocmai de aceea, nu figurează în declarația mea de avere. Este un fapt simplu, verificabil și perfect legal.   Pentru acest imobil există o promisiune de vânzare-cumpărare, încheiată la notar, cu proprietarul de drept al imobilului. Până la finalizarea tranzacției și transferul efectiv al dreptului de proprietate, imobilul nu poate fi declarat ca bun personal”, a scris Pîrtea.   Însă promisiunea de cumpărare nu înseamnă transferul dreptului de proprietate. Pîrtea nu a explicat cum s-a mutat, legal, deși vila, legal, nu-i aparține.    Deputatul PNL consemnează în declarația de avere trei apartamente - două în Timișoara și unul în Năvodari - și două case, la Timișoara (din 2005) și Garana, Caraș-Severin (deținută din 2024). În declarație nu apare vreun teren în Dumbrăvița, Timiș.    De Fapt.ro a arătat că Grindeanu a făcut o șmecherie asemănătoare, folosindu-se tot de o așa-numită „promisiune de cumpărare”: a încasat 350.000 de euro pe vila sa din Giroc, Timiș, dar locuiește și azi, la mai bine de trei ani de la tranzacție, în aceeași casă.   Șeful PSD a explicat pentru DeFapt.ro că nu a părăsit casa "pentru că (cumpărătorul - n.r.) nu a închis (contractul – n.r.). A plătit prin bancă cred că 350.000 (de euro - n.r.) până acuma din 450.000. Până nu se închide, rămâne la mine. Nu e închis (contractul - n.r.) ca să poată să treacă pe CF (carte funciară - n.r.) la cumpărător." DeFapt.ro nu a reușit să-l identifice pe Petru Stanoia, cel care s-a angajat să plătească 450.000 de euro pe vila lui Grindeanu, sumă din care a achitat deja 350.000 de euro, potrivit declarației șefului PSD. Este cert, însă, că acest Petru Stanoia își dorește foarte tare casa lui Sorin Grindeanu, câtă vreme a plătit în ultimii trei ani 350.000 de euro fără să primească nimic în schimb.

În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR Foto: Facebook Consiliul Județean Bihor
Eveniment

În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR

În timp ce primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, cere agresiv bani de la Guvern pentru a rezolva problema căldurii, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR: cinci pasaje vor fi gata până în vară, a anunțat Consiliul Județean, condus până în 2024 de Ilie Bolojan.  Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR Consiliul construiește opt pasaje subterane și supraterane, dar doar cinci sunt cu bani din PNRR. Unul este aproape finalizat, şase urmează să fie inaugurate în vara acestui an, iar ultimul este la stadiul de proiect. Valoarea totală a celor opt pasaje este de peste 233 de milioane de lei, circa 45 milioane de euro, prin PNRR fiind finanţate cinci dintre cele opt, în valoare totală de 139 de milioane de lei, adică peste 27 de milioane de euro.Într-un comunicat de presă al CJ se arată că pasajul suprateran, construit la ieşirea din Oradea spre Arad (DN 79), pe o arteră foarte aglomerată, a ajuns la un stadiu de execuţie de 65%. Potrivit sursei, au început lucrările de montare a primelor grinzi, dintre cele 25 ce vor fi amplasate în total, lucrările având loc în paralel cu realizarea rampelor de acces.Pasajul suprateran va avea o lungime totală de 535 de metri şi este construit peste sensul giratoriu existent care asigură accesul la mai multe centre comerciale din zonă. Valoarea lucrărilor este de 25.384.126,30 lei, fără TVA.În continuarea pasajului suprateran, se construieşte un al doilea pasaj. Acesta va fi subteran, poziţionat la intersecţia dintre Calea Aradului şi Centura Oradea şi va avea o lungime totală de 406 metri. Lucrările au început pe 19 ianuarie. Valoarea lucrărilor este de 26.453.889,63 lei, fără TVA.Ambele pasaje sunt construite de o asociere de firme, lucrările urmând să fie finalizate până în vara acestui an."Prin construirea celor două pasaje, circulaţia va deveni mai fluentă pe una dintre cele mai aglomerate artere din Oradea, într-o zonă cu numeroase centre comerciale şi principala rută către Aeroportul Oradea", se menţionează în comunicat.Proiectele sunt realizate prin fonduri europene (PNRR) şi contribuţii bugetare de Consiliul Judeţean Bihor, în parteneriat cu Primăria Oradea şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.Lucrările au fost finalizate la primul dintre obiective. Traficul a fost deschis pe Pasajul Oşorhei în 21 noiembrie 2025.Se lucrează la alte cinci pasaje: cele două pasaje de pe Calea Aradului, pe DN 79; un pasaj suprateran la ieşirea din Oradea spre Biharia, pe DN 19; un pasaj subteran la intersecţia străzilor Tudor Vladimirescu, Oneştilor şi Lăpuşului şi un pasaj suprateran pe Centura Oradea, în zona Metro.Cel de-al şaptelea pasaj va fi construit pe Centura Oradea peste calea ferată care face legătura între Oradea şi Băile Felix, iar cel de-al optulea va fi un pasaj suprateran construit pe strada Matei Corvin din Oradea (în proiect).

Un vicepreședinte CSM, Claudiu Sandu, face cea mai dură analiză a legilor Justiției Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Vicepreședinte CSM, cea mai dură analiză a legilor Justiției: „Favorizează infractorii”

Un vicepreședinte CSM, Claudiu Sandu, face cea mai dură analiză a legilor Justiției: „Nu spune nimeni că legile sunt sub orice critică. Că favorizează infractorii. Cum nu spune nimeni că mulți magistrați sunt cuprinși de milă când trebuie să trimită un infractor la pușcărie”, a scris el, pe Facebook.  Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Postarea a pornit de la faptul că, luni, un criminal care a ucis un polițist nu s-a mai întors la penitenciar după permisia de trei zile. „Cum poate un criminal să primească dreptul să iasă din închisoare? Este scris în lege.  Poți să stai la terasă și la masă alăturată să fie un criminal care își bea liniștit cafeaua. Acum găsim justificări”, a afirmat Sandu. El nu a trecut nici peste evaziunea masivă și modul în care acționează ANAF. „Legea evaziunii fiscale, lăudată de toți greii justiției, este o catastrofă. Am îngrozit Uniunea cu nivelul de fraudă pe TVA. Rezolvă ANAF-ul. Sigur. Prin creșterea taxelor”, a scris procurorul. Vicepreședinte CSM, cea mai dură analiză a legilor Justiției: „Favorizează infractorii” „PARADISUL INFRACTORILOR Un criminal primește permisie și fuge din țară. Cum poate un criminal să primească dreptul să iasă din închisoare? Este scris în lege. Poți să stai la terasă și la masa alăturată să fie un criminal care își bea liniștit cafeaua.   Acum găsim justificări.   Trebuie operate modificări în lege spun unii. Să luăm brățări spun alții. Până se ia o decizie oamenii uită.   Tot timpul sunt alții de vină.   Nu spune nimeni că legile sunt sub orice critică. Că favorizează infractorii. Cum nu spune nimeni că mulți magistrați sunt cuprinși de milă când trebuie să trimită un infractor la pușcărie.   Dorim să încriminam femicidul.   Dar legea actuală ce are? Nu sunt suficienți 30 de ani de pușcărie? Nu prea vedem asemenea pedepse, dar dacă le-am vedea nu ar fi suficient? Oare nu ar fi mai bine că, în loc să facem spectacol public, să găsim niște magistrați responsabili care chiar să pronunțe asemenea pedepse?   Am modificat multe legi în ultimii ani pretinzând că le modernizăm. De fapt, am distrus orice coerentă în legislația penală.   Camera preliminară era o idee revoluționară. Se dovedește o nenorocire procedurală.   Legea evaziunii fiscale, lăudată de toți greii justiției, este o catastrofă. Am îngrozit Uniunea cu nivelul de fraudă pe TVA. Rezolva ANAF-ul. Sigur. Prin creșterea taxelor.   Am desființat pedepsele pentru minori. Acum copiii ucid alți copii.   Cum se face că, deși am adoptat legi moderne nenorocirile vin una după altă?   O fi de vină doar lipsa educației?   O fi de vină accesul la rețele sociale?   Ne lăsăm așa ușor păcăliți și manipulați?   În realitate am uitat să fim responsabili. Am uitat că legile trebuie să fie coerente și specialiștii trebuie consultați pentru efectele acestor legi. Am uitat că magistrații trebuie să fie responsabili și severi și să impună legea cu forța dacă este necesar.   Îi luăm în brațe pe infractori și îi considerăm victime”, a scris Claudiu Sandu. 

Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele Foto: Inquam/George Calin
Politică

Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele

Premierul Ilie Bolojan acuză aliații - referindu-se, probabil, la PSD - că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele: „Orice fel de scandal gratuit, folosit doar pentru promovare internă, are un cost, pe care îl plătim direct sau indirect sub formă de dobânzi mai mari, decizii întârziate și pierdere de credibilitate”, a declarat el la RFI, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro.  Citește și: Marioneta pe mâna căreia România lasă 10 miliarde de euro din fondurile SAFE: cărător de geantă al lui Radu Oprea (PSD), cu dosar la DNA În plus, pentru prima oară, Bolojan a vorbit despre un guvern minoritar, fără să respingă complet această ipoteză. Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele „Am mai ajuns la guverne minoritate în crize. Nu exclud că se pot întâmpla astfel de lucruri în perioada următoare, dar e de dorit să avem stabilitate politică (...) Nu am vrut să spun că e o ipoteză de lucru, ci doar că dacă apar crize politice, guvernarea se poate face cu guvern minoritar și eu nu încurajez această soluție”, a spus el. Când moderatorul emisiunii i-a spus că PSD a blocat reformele, Bolojan nu a respins afirmația, ci a comentat: „Cu siguranță, dacă am fi respectat protocolul de coaliție și programul de guvernare, multe măsuri care nu au fost adoptate ar fi fost deja adoptate. E o problemă de politici de responsabilitate”.  „Problema sunt oamenii care trebuie să respecte un contract. Aici este vorba despre responsabilitate și seriozitate. Nu cred că o modificare de protocol schimbă lucrurile, ci o analiză mai serioasă și un comportament pe măsură: respectarea angajamentelor dintre parteneri, a actului de guvernare”, a mai spus el.     

Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea care nu apare în declarația de avere Foto: Facebook Marilen Pirtea
Politică

Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea care nu apare în declarația de avere

Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere: presa a scris, acum câteva zile că, la 24 ianuarie, a fost jefuită locuința din Dumbrăvița a politicianului liberal. Dar o astfel de locuință nu apare în ultima sa declarație de avere, din decembrie 2024, unde sunt consemnate trei apartamente - două în Timișoara și unul în Năvodari - și două case, la Timișoara (din 2005) și Garana, Caraș-Severin (deținută din 2024). În declarație nu apare nici vreun teren în Dumbrăvița, Timiș.  Citește și: EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea care nu apare în declarația de avere Publicația Puterea a sesizat această problemă: „O vilă deținută de rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, care este și deputat PNL de Timiș, a fost călcată de hoți în acest weekend, dar respectiva casă… nu prea există în documentele celui care se visează ministrul Educației”. Acest site susține că vila este evaluată la circa 700.000 de euro, iar Pirtea locuiește acolo de doi ani.  În anul fiscal 2023, rectorul Pârtea a încasat de la stat - de la universitatea din Timișoara și Parlament - puțin sub 480.000 de lei pe an, net, iar soția sa a câștigat, de la ADR Vest, 301.301 lei, net anual. Plasamentele în bănci și împrumuturile acordate de familia Pîrtea ajungeau la două milioane de lei.  Familia evaluează ceasurile și bijuteriile deținute la 85.000 de euro.  „La data de 24.01.2026, poliţiştii Secţiei 1 Rurale Ghiroda au fost sesizaţi de către doi bărbaţi cu privire la faptul că din locuinţele acestora situate în localitatea Dumbrăviţa persoane necunoscute ar fi sustras o sumă de bani şi mai multe bunuri. În cauză, poliţiştii continuă cercetările sub coordonarea procurorului de caz, în vederea stabilirii situaţiei de fapt, identificării şi depistării persoanelor bănuite de comiterea faptelor şi dispunerii măsurilor legale care se impun”, a transmis IPJ Timiş. Ulterior, s-a aflat că cei doi sunt rectorul Universității de Vest din Timișoara, deputatul Marilen Pirtea, respectiv managerului Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș”, medicul Cristian Oancea. După spargere, Pirtea a refuzat să spună presei ce i s-a furat, apreciind doar că „a fost mai mare deranjul”.   

Deținut turc, condamnat pentru uciderea unui polițist, evadat. Beneficiase de zeci de permisii, arată ministrul Justiției, Radu Marinescu (PSD) Foto: Inquam/Codrin Unici
Eveniment

Deținut turc, condamnat pentru uciderea unui polițist, evadat. Beneficiase de zeci de permisii

Un deținut turc, Abdullah Atas, condamnat pentru uciderea unui polițist, a evadat. El trebuia să fie în permisie timp de trei zile, din 23 în 26 ianuarie, dar luni nu s-a mai întos la penitenciarul Rahova. Presa speculează că el ar fi deja în Turcia.  Citește și: EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Anul trecut, deținuții au preluat controlul total al sistemului informatic din penitenciare, influențând pedepse, anunța, pe site-ul propriu, sindicatul polițiștilor din penitenciare, SNPP. Acest sindicat susținea că deținuții „au avut acces TOTAL la ABSOLUT ORICE, nu DOAR SĂ VADĂ ci ȘI SĂ MODIFICE adică să INFLUENȚEZE pedepse, drepturi, mobilități deținuți și în general… ORICE”. Situația ar fi fost descoperită din întâmplare de o polițistă, dar directorul Administrației Penitenciarelor, Geo Bogdan Burcu, ar fi vrut să mușamalizeze situația, așa că nu se știe amploarea capturării sistemului.  Deținut turc, condamnat pentru uciderea unui polițist, evadat. Beneficiase de zeci de permisii În 2015, cetăţeanul turc l-a ucis pe polițistul Gheorghe Ionescu, zis Dulăul. Atas nu a oprit la un filtru al poliției, l-a luat pe capotă pe polițist, iar la o manevră bruscă agentul a fost aruncat prin aer, aproape patru metri în înălţime și aproape zece, în lungime. În cădere, polițistul s-a lovit de bordura podului.  Acesta beneficiase de zeci de permisii, a recunoscut, azi, ministrul Justiției, Radu Marinescu (PSD).  „Prin trecerea timpului și prin comportamentul bun până la acest moment, pe care l-a avut, s-a decis trecerea sa în regim semi-deschis. A fost recompensat de 72 de ori în sistemul penitenciar, a avut 24 de permisii de ieșire din penitenciar, fără a se fi întâmplat până în momentul de față nimic”, a declarat Radu Marinescu, la Digi 24.  „Acest lucru se întâmplă etapizat. Acest om executase 10 ani din pedeapsă. S-a apreciat în timp, în cei 10 ani de zile, prin evaluarea sa sistematică. Evaluarea se face de către specialiști, studiindu-i comportamentul, atitudinea, participarea la alte activități din penitenciar”, a adăugat Radu Marinescu. Abdullah Atas a fost dat în urmărire națională pe parcursul zilei de luni, 26 ianuarie.

Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro Foto: Facebook Visit Bulgaria
Economie

Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro

Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro:  Institutul pentru Analize şi Evaluări în Turism (IAAT) din țara vecină apreciază că tarifele de cazare ar urma să urce cu aproximativ 10%, în timp ce preţurile în restaurante şi unităţile de alimentaţie cu aproximativ 7%. Citește și: Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci... sună Lia!” Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro Introducerea euro în sectorul turismului bulgar se derulează calm şi fără perturbări, iar numărul vizitatorilor în acest an ar urma să se situeze la aproximativ 14 milioane, a previzionat Rumen Draganov, director în cadrul Institutului pentru Analize şi Evaluări în Turism (IAAT), informează Novinite. Pentru comparație, în România, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, sosirile au însumat 13,01 milioane de persoane, în scădere cu 2,2% față de aceeași perioadă din 2024. Dintre acestea, 81,6% au fost turiști români, iar 18,4% turiști străini.În Bulgaria, conversia la euro progresează lin, în pofida temerilor anterioare, şi până acum nu au apărut dificultăţi semnificative. Inspecţiile efectuate în hoteluri şi în staţiunile montane nu au avut rezultate concrete şi nu au fost aplicate sancţiuni, a adăugat Draganov.Acesta se aşteaptă în următoarele luni la o creştere moderată a preţurilor. Tarifele de cazare ar urma să urce cu aproximativ 10%, în timp ce preţurile în restaurante şi unităţile de alimentaţie cu aproximativ 7%. Per ansamblu, în perioada ianuarie - aprilie, creşterea medie a preţurilor ar urma să se situeze la aproximativ 7%.Aceste ajustări se reflectă de asemenea în veniturile previzionate. Sectorul turismului se aşteaptă să genereze venituri de aproape 170 milioane de euro în perioada ianuarie - aprilie, echivalentul a circa 333 milioane de leva, ceea ce ar reprezenta o creştere de aproximativ 7% comparativ cu perioada similară din 2025.Draganov a subliniat că turismul continuă să fie printre domeniile cu cele mai solide performanţe din economia bulgară, înregistrând o creştere a veniturilor robustă şi sustenabilă.Comentând informaţiile privind preţurile ridicate din staţiunea de ski Bansko, Draganov a descris problema ca fiind mai degrabă una locală şi nu o tendinţă la nivel naţional. El a avertizat că în condiţiile pieţei unice europene, astfel de practici sunt dăunătoare nu doar afacerilor individuale, cât şi reputaţiei întregii destinaţii, şi a subliniat că efectele negative sunt cauzate şi de cazurile izolate.

Țeapă de 70 milioane de euro dată de compania susținută de Olguța Vasilescu unei bănci de stat Foto: Facebook Gazeta de Sud
Politică

Țeapă de 70 milioane de euro dată de compania susținută de Olguța Vasilescu unei bănci de stat

Țeapă de 70 milioane de euro dată de compania de stat susținută politic de Olguța Vasilescu, Electrocentrale Craiova (care, de jure, aparține de ministerul Energiei), unei bănci de stat, a arătat Bolojan: „Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri nu au investit acolo?”, a afirmat premierul, acum câteva zile, la Digi 24.  Citește și: Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci... sună Lia!” La aproape trei zile de la această declarație, EximBank, ministerul de Finanțe - care controlează această bancă de stat - și Olguța Vasilescu nu au avut nici o reacție. Țeapă de 70 milioane de euro dată de compania susținută de Olguța Vasilescu unei bănci de stat În iulie 2025, Bolojan a cerut demisia directorului Eximbank, Traian Halalai, după scandalul vilei RA-APPS, dar acesta a refuzat. „Am cerut ministerului de finanțe sa înceapă procedura de înlocuire din funcție a directorului Eximbank. În aceste zile va pleca sesizarea la Parchet”, spunea Ilie Bolojan la Digi24, dar nu s-a petrecvut nimic.  Creditul a fost acordat în 2024. La acel moment, aceste credite erau aprobate de controversatul Comitet Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari (CIFGA), de pe lângă Eximbank.  În comitet erau 17 membri - guvernul Bolojan a redus la doar cinci - numele lor era secrete și puteau fi identificate doar pe baza declarațiilor de avere.  În 2024, din comitet făcea parte Marian Neacșu (PSD), deși el avea o condamnare penală. În 2016, Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. El și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar în perioada cât a fost deputat de Ialomița. Meseria de bază a lui Neacșu este de specialist în furajare.  Pentru prezența în CIFGA, Neacșu primea lunar, net, circa 21.000 de lei.  Potrivit Digi 24, Sorin Grindeanu îl plasase în acest comitet pe Ion Simu, directorul CFR SA, apropiatul său - deși acesta nu are nici o legătură cu domeniul bancar. Mai făceau parte din comitet Radu Oprea (PSD), la acel moment șeful cancelariei premierului, Adrian Țuțuianu (PSD), secretar general adjunct al Guvernului, sau liberala Cristina Trăilă, șefa secretariatului general al Guvernului. Nici unul dintre aceștia nu avea legătură cu domeniul bancar.  Oprea, fost ministru al Economiei în guvernul Ciolacu I, a fost trimis în judecată în ianuarie 2016 pentru evaziune fiscală și spălarea banilor alături de Mihai Ștefănescu, partenerul său de afaceri.  Recent, ministerul Energiei, condus de pesedistul Bogdan Ivan, a cerut 350 de milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului pentru Electrocentrale Craiova. 

Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci...Sună Lia!” Foto: Facebook Catalina Grama/Jojo
Eveniment

Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci... sună Lia!”

Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Ai dosarul în pronunțare și aștepți pedeapsă mare, de te apucă pandalia, nu-ți fă griji căci...Suntă Lia!”, a recitat Toni Grecu, pe scena Sălii Mari a Palatului, spre bucuria publicului. Piesa a fost construită astfel încât sala strige după fiecare strofă a scenetei: „Sună Lia!”. Actrița Cătălina Grama, Jojo, a interpretat-o pe Savonea.  Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Filmare a fost postată pe Facebook de fostul judecător Cristi Danileț. Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci...Sună Lia!” Sceneta pornește de la un moment bine cunoscut de la Curtea de Apel București, când șefele aceseti instanțe s-au oprit în plină conferință de presă pentru că Lia Savonea le sunase pentru a le da indicații despre cum să răspundă întrebărilor jurnaliștilor referitoare la Cătălin Predoiu. Ele nu și-au dat sema că microfoanele înregistrează dialogul purtat în șoaptă.  Ce a recitat Toni Grecu (în dialog cu sala, dar lipsesc primele cuvinte): „...Și ăștia te-au priponit/ Se rezolvă tragedia Numai dacă...Suntă Lia! Ai dosarul în pronunțare și aștepți pedeapsă mare/ De te apucă pandalia Nu-ți fă griji căci...Suntă Lia! Minunat! Tu vrei amânări cu anii/ Ca să nu-ți ia statul banii.Îți zic eu care-i magia. Spune-le că...Suntă Lia! Dacă ai o condamnare și-ți dorești o anulare/ Știi care e șmecheria.  Scapi doar dacă... Suntă Lia! V-aș mai spune multe cazuri/ Dar nu vreau să am necazuri.Termin aici poezia, pentru că mă...Sună Lia!”. 

OECD arată haosul birocratic prin care trec antreprenorii: 502 licențe emise de 65 de instituții Foto: Guvernul României
Economie

OECD arată haosul birocratic prin care trec antreprenorii: 502 licențe emise de 65 de instituții

OECD arată haosul birocratic prin care trec antreprenorii: „raportul se bazează pe o analiză aprofundată a unui inventar al licențelor comerciale, care conține informații administrative și procedurale detaliate privind 502 licențe emise de 65 instituții publice românești”, se arată în studiul intitulat „Reformele în domeniul licențierii afacerilor în România”. Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova OECD arată că folosește termenul de „licență” și pentru „aprobări” sau „avize”. OECD arată haosul birocratic prin care trec antreprenorii: 502 licențe emise de 65 de instituții Ce arată raportul: „Antreprenorii sunt adesea obligați să consulte mai multe surse și să navigheze pe mai multe platforme și agenții pentru a determina ce licențe se aplică activității și modelului lor de afaceri, ceea ce crește costurile de conformitate”. Acest haos „nu numai că încetinește eforturile de reformă, dar și subminează încrederea investitorilor și descurajează antreprenoriatul”.  „Lipsa unei ordini clar definite pentru procedurile de acordare a licențelor reprezintă o provocare semnificativă pentru antreprenori, în special atunci când sunt necesare mai multe licențe pentru o singură activitate comercială. În consecință, antreprenorii sunt adesea obligați să viziteze diverse instituții sau să angajeze experți pentru a înțelege diferitele proceduri administrative, costurile aferente și pentru a reduce potențialele întârzieri”.  Disponibilitatea și claritatea informațiilor privind licențierea în România rămân inegale între instituții. În timp ce unele instituții oferă orientări procedurale, altele oferă doar liste parțiale de documente, iar multe nu furnizează liste de verificare cuprinzătoare. Această inconsecvență duce la confuzie și incertitudine, în special pentru întreprinderile noi sau mici. Complexitatea terminologiei privind licențele este exacerbată și mai mult de utilizarea interschimbabilă a termenilor precum „licență”, „permis”, „aprobare”, „autorizație” etc. În plus, există mulți alți termeni utilizați, de exemplu „aviz”, care ar putea fi tradus ca o opinie fără caracter obligatoriu, dar care, în unele cazuri, are un caracter obligatoriu.  Doar 51% din cele 502 licențe incluse în Inventarul licențelor comerciale elaborat de OCDE pentru a urmări în mod sistematic cerințele de licențiere din sectoarele industrial, comercial și al serviciilor permit depunerea online a cererilor, cealaltă jumătate necesitând depunerea personală a cererilor. Pentru multe dintre licențele pentru care este posibilă depunerea online a cererii, aceasta se face prin intermediul diferitelor site-uri web și canale, și nu prin intermediul punctului unic de contact electronic al României. Chiar și pentru cele pentru care este posibilă depunerea online a cererii, procesul rămâne oarecum greoi. De exemplu, nu există un sistem automatizat care să informeze solicitanții cu privire la stadiul cererilor lor. Informațiile privind licențierea în România sunt dispersate pe site-urile web ale diverselor instituții, fiecare prezentând conținutul în formate și niveluri de detaliere diferite. Absența unei structuri standardizate pentru modul în care sunt comunicate cerințele de licențiere face ca sistemul să fie dificil de navigat și de prevăzut.  Principiul „o singură dată” nu este aplicat în mod consecvent, ceea ce duce la duplicarea procedurilor de acordare a licențelor și a solicitărilor de informații. Antreprenorii se confruntă frecvent cu necesitatea de a completa formulare de mai multe ori, repetând aceleași informații sau informații similare pentru diferite agenții. În unele cazuri, mai multe copii pe hârtie ale aceluiași document trebuie depuse la un singur organism emitent.  Doar 2% din licențele incluse în Inventarul licențelor comerciale menționează în mod explicit aplicabilitatea principiului „tăcerea înseamnă consimțământ”, iar pentru 98% dintre acestea, principiul nu este specificat sau nu se aplică în practică. Acest lucrucreează incertitudine pentru antreprenori, care nu știu dacă o licență este acordată în absența unui răspuns formal.  Raportul OECD mai arată că „pentru aproximativ 20 % din totalul autorizațiilor, termenele de aprobare prevăzute de lege sunt mai lungi decât termenul efectiv necesar pentru eliberarea autorizațiilor”. 

Majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova, arată CURS Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova

Majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova, arată un sondaj CURS publicat azi. CURS aparține soțului unei deputate PSD, Diana Tușa. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1067 respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14–23 ianuarie 2026. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%.  Majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Potrivit CURS, 56% dintre respondenți declară că ar vota pentru reunire la un eventual referendum. În același timp, 37% afirmă că nu ar susține un astfel de demers, iar 7% nu au o opinie clară. În ceea ce privește intenția de vot pentru partide, ea este aproape neschimbată față de precedentul sondaj CURS, din decembrie 2025: AUR ar obține 35% din voturi, PSD - 23%,  PNL - 18%, USR - 10%, în timp ce UDMR și SOS România sunt creditate fiecare cu 5%. Partidul Oamenilor Tineri și alte formațiuni ar întruni câte 2%.  Călin Georgescu este evaluat pozitiv de 36% dintre respondenții sondajului CURS, față de 60% opinii negative, iar George Simion și Dan Nicușor obțin niveluri similare de încredere, de 32%, respectiv 31%, în condițiile unor rate ridicate de neîncredere, de peste 60%. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă cu un nivel accentuat de respingere, de peste 70%, în timp ce Diana Șoșoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere, de 80%. În cazul unor figuri precum Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă, se remarcă un nivel semnificativ de necunoaștere publică, ceea ce indică o vizibilitate limitată la nivel național. 

Aliata lui Trump, Giorgia Meloni, s-a supărat: este uluită de declarațiile privind NATO Foto: X/Twitter
Internațional

Aliata lui Trump, Giorgia Meloni, s-a supărat: este uluită de declarațiile privind NATO

Aliata lui Donald Trump, premierul italian Giorgia Meloni, s-a supărat: ea este uluită de declarațiile președintelui SUA privind intervenția NATO în Afganistan. „Guvernul italian a luat cunoștință cu uimire de declarațiile președintelui Trump, potrivit cărora aliații NATO ar fi «rămas în urmă» în timpul operațiunilor din Afganistan”, a postat ea, pe Twitter.  Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Într-un interviu acordat joi postului american Fox News, Trump a pus la îndoială fiabilitatea alianței și a respins amploarea contribuțiilor aliaților în Afganistan, unde trupele europene au luptat alături de forțele americane timp de aproape două decenii.  Referindu-se la aliații NATO, Trump a declarat: „Nu am avut niciodată nevoie de ei. Nu le-am cerut niciodată nimic. Știți, ei vor spune că au trimis niște trupe în Afganistan, și au făcut-o – au rămas puțin în spate, puțin în afara liniei frontului”.  Aliata lui Trump, Giorgia Meloni, s-a supărat: este uluită de declarațiile privind NATO „În urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, NATO a activat articolul 5 pentru prima și singura dată în istoria sa: un act extraordinar de solidaritate față de Statele Unite. În cadrul acestei operațiuni de amploare împotriva celor care au alimentat terorismul, Italia a răspuns imediat alături de aliații săi, desfășurând mii de soldați și asumându-și întreaga responsabilitate pentru Comandamentul Regional Vest, una dintre cele mai importante zone operaționale ale întregii misiuni internaționale. De-a lungul a aproape douăzeci de ani de angajament, națiunea noastră a suportat un cost incontestabil: 53 de soldați italieni căzuți și peste 700 răniți în timpul operațiunilor de luptă, misiunilor de securitate și programelor de instruire pentru forțele afgane. Din acest motiv, declarațiile care minimalizează contribuția țărilor NATO în Afganistan sunt inacceptabile, mai ales dacă provin de la o națiune aliată. Italia și Statele Unite sunt legate de o prietenie solidă, fondată pe o comunitate de valori și o colaborare istorică, care este și mai necesară în fața numeroaselor provocări actuale. Dar prietenia necesită respect, o condiție fundamentală pentru a continua să asigure solidaritatea care stă la baza Alianței Atlantice”, se arată în declarația guvernului de la Roma. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră