sâmbătă 16 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8291 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran

Secretarul de stat al SUA Marco Rubio a criticat dur NATO pentru atitudinea în conflictul din Iran, dar a lăudat sprijinul oferit de unele țări, printre care România. Rubio a făcut aceste afirmații într-un interviu la Fox News. Citește și: Fostul ministru PSD Câciu, ironizat dur după ce a demonstrat că nu știe cum funcționează bursele În interviu, secretarul de stat a lăudat armata Ucrainei: „ Forțele Armate Ucrainene sunt, în acest moment, cele mai puternice și mai bine echipate forțe armate din întreaga Europă – evident, datorită ajutorului substanțial pe care l-au primit, dar și datorită experienței dobândite pe câmpul de luptă”.  Cine a susținut SUA: Portugalia, Polonia, România, Bulgaria  Iată transcrierea declarațiilor lui Rubio, vorbind despre NATO și România: „ÎNTREBARE: Sunt îngrijorat în privința NATO. Am avut impresia că nu au dat dovadă de claritate morală în ceea ce privește principalul stat care sponsorizează terorismul. SECRETARUL RUBIO: Da. ÎNTREBARE: Asta mă îngrijorează. SECRETARUL RUBIO: Da, problema cu NATO – și am fost un susținător al NATO pe tot parcursul carierei mele în Senat. Și unul dintre motivele pentru care am susținut NATO a fost faptul că ne-a oferit drepturi de staționare. Ne-a permis să avem baze în Europa pe care le-am putea folosi în situații de urgență, cum ar fi cele din Orientul Mijlociu, unde am putea avea avioane care să zboare dintr-o țară din Europa și să ne protejeze efectiv interesul național în Orientul Mijlociu, de exemplu, sau în Africa. Așadar, când partenerii NATO ne refuză utilizarea acestor baze – când motivul principal pentru care NATO este benefic pentru America ne este acum refuzat de Spania, de exemplu – atunci care mai este scopul Alianței? Începe să devină un fel de „sunt aliați când vor ei”. ÎNTREBARE: Un tigru de hârtie. SECRETARUL RUBIO:  Și, să fim sinceri, există țări din NATO care ne-au fost de mare ajutor.  Să menționez doar una – Portugalia.  Au acceptat înainte chiar să le cerem – le-am spus care era problema.  ÎNTREBARE:  Polonia. SECRETARUL RUBIO:  Polonia. Deci există țări – România, Bulgaria.  Alte țări, precum Spania, s-au comportat îngrozitor, pur și simplu oribil.  Așadar, cred că există câteva întrebări foarte legitime de pus despre NATO, și anume:  Care este scopul de a face parte dintr-o alianță al cărei beneficiu pentru noi constă în aceste drepturi de staționare, dacă, într-un moment de conflict precum cel pe care l-am avut cu Iranul, ne pot refuza utilizarea acelor baze?  Deci, de ce suntem acolo?  Doar pentru a-i proteja, dar nu pentru a ne promova interesul național?  Aceasta este o întrebare foarte legitimă pe care trebuie să o abordăm. ÎNTREBARE: Și noi plătim două treimi din factură”.  În martie, după o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), șeful statului român a transmis parlamentului documentele prin care solicita legislativului să aprobe dislocarea capabilităților militare SUA pe teritoriul României. Demersul lui Nicușor Dan venea în urma unei solicitări a SUA privind prezența în România unor ”capabilități defensive ale Statelor Unite”. Solicitarea viza bazele Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, americanii solicitând dislocarea pentru 90 de zile a aproximativ 400-500 de militari în România. Solicitarea șefului statului a fost aprobată imediat de parlament. AUR a refuzat să voteze pentru.     

Marco Rubio a lăudat armata Ucrainei și a criticat dur aliații din NATO care au refuzat să sprijine acțiunea SUA în Iran Foto: Facebook State Department
Bolojan îl provoacă pe Grindeanu să preia guvernarea Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan nu vrea tehnocrat cu PSD în spate: „PSD vrea la șurubăreală”

„În condiţiile în care se va face o propunere de guvern tehnocrat, vom analiza care este această propunere, ce vrea să facă acest guvern, dar, indiferent dacă ai un guvern tehnocrat şi Partidul Social-Democrat este în interiorul lui, nu poţi să funcţionezi”, a spus Ilie Bolojan într-un interviu la Hotnews. El a spus că PSD nu-și va schimba comportamentul „de pe o zi pe alta”.  Citește și: Fostul ministru PSD Câciu, ironizat dur după ce a demonstrat că nu știe cum funcționează bursele În interviu el a acuzat PSD că nu vrea să-și asume guvernarea, ci să rămână „în spate, la șurubăreală”. Grindeanu nu are „demnitatea” de a-și asuma guvernarea, spune Bolojan „Eu, după atâţia ani de experienţă, am considerat că întotdeauna cel mai corect lucru este să le spui oamenilor asta se poate face, asta nu se poate face, uite în ce condiţii se poate face şi ei nu au decât să aprecieze. Nu o să îi poţi convinge pe toţi, pentru că şi în Grecia acum nişte ani exista un partid, Syriza, care le-a promis grecilor că există nişte soluţii deosebite. Şi în alegeri o bună parte din cetăţenii greci au votat cu Syriza. Syriza s-a aliat cu euroscepticii, deci extrema stângă s-a aliat cu extrema dreaptă, au guvernat nişte ani de zile, au făcut un referendum în care s-au opus unor măsuri de plata datoriilor şi au dus Grecia într-o fundătură. Dar, a trebuit să îi vadă oamenii. Pe ai noştri, cei de la PSD - vor să fie în guvernare, dar nu în faţă, ci în spate, la şurubăreală. Nu merge această chestiune”, a afirmat premierul PNL. El a spus că guvernarea PSD-PNL a generat deficite care au dat „foc la acoperișul casei”. „Când corectăm deficite enorme ale celor două partide PSD și PNL, atunci o corecție de deficit nu se poate face fără niște costuri. Când niște guverne își dau foc la acoperișul casei aruncând cu bani. A venit un alt guvern care a început să stingă incendiul și este guvernul al cărui premier eram eu. Dacă ar fi avut o soluție deosebită, ar trebui să o fi auzit de la domnul Grindeanu de câteva luni de zile, dar în afară de retorica găunoasă pe care nu o mai crede nimeni nu mai auzim. Dacă ar avea soluții foarte bune, și-ar asuma guvernarea, ar cere președintelui să formeze guvernarea. Dar nu au asemenea demnitate”, a afirmat premierul.   

Bulgaria crește economic, deși a trecut printr-o lungă instabilitate politică Foto: Facebook
Economie

Bulgaria, locul II în UE la creșterea PIB-ului, după ce a adoptat euro, în pofida crizelor politice

PIB-ul Bulgariei a crescut în primul trimestru din 2026 cu 2,9%, față de primul trimestru din 2025, arată Eurostat. Doar Cipru a înregistrat o creștere mai mare, cu 3%. Citește și: Fostul ministru PSD Câciu, ironizat dur după ce a demonstrat că nu știe cum funcționează bursele Economia Spaniei a crescut cu 3%.  Economia Bulgariei duduie, în pofida instabilității politice În schimb, PIB-ul României a scăzut cu 1,5%. Cea mai drastică scădere a produsului intern a fost înregistrată de Irlanda, cu 6,3%. O astfel de evoluție a PIB-ului în Irlanda nu înseamnă neapărat că întreaga economie internă s-a prăbușit; ea poate reflecta practicile contabile ale multinaționalelor, calendarul exporturilor, activitățile legate de proprietatea intelectuală sau fluctuațiile de producție din cadrul câtorva mari întreprinderi.  Bulgaria a adoptat euro, la începutul acestui an. Pe de altă parte, Bulgaria a organizat 8 runde de alegeri parlamentare în ultimii 5 ani. Ultimele alegeri parlamentare din Bulgaria, desfășurate pe 19 aprilie 2026, au fost câștigate detașat de partidul „Bulgaria Progresistă” (PB), condus de fostul președinte Rumen Radev. Acesta are o orientare politică descrisă ca fiind de centru-stânga, populistă și naționalist moderată, definită în special prin poziții sceptice față de Occident și favorabile Rusiei.  Consumul privat a fost principalul motor al creșterii economice din Bulgaria, susținut de creșterea salariilor, a pensiilor și a cheltuielilor din sectorul public, care au început deja să-și facă simțită prezența în economie. Investițiile au avut, de asemenea, o contribuție semnificativă, formarea brută de capital înregistrând o creștere de 8,0% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar Banca Națională a Bulgariei (BNB) anticipase deja că investițiile și consumul vor susține creșterea economică până în 2026.  Însă rata anuală a inflației în Bulgaria a crescut la 6,8% în aprilie 2026, conform datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (NSI). În timp ce indicatorul național (CPI) indică 6,8% - 7,1%, Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (HICP) calculat de Eurostat plasează inflația la 6,2%, transformând Bulgaria în țara cu cea mai mare inflație din zona euro pentru luna respectivă.

Fostul ministru de finanțe Câciu, acum în gruparea Olguței Vasilescu, nu stie cum funcționează bursa de valori Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Fostul ministru PSD Câciu, ironizat dur după ce a demonstrat că nu știe cum funcționează bursele

Fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, a fost ironizat dur după ce a demonstrat că nu știe cum funcționează bursele: el a scris, pe Facebook, că acțiunile OMV Petrom, tranzacționate pe bursa de la București, ar putea fi revândute pe bursa de la Viena. Însă OMV Petrom nu este aceeasi cu OMV Austria, având acționariat diferit, coduri fiscale diferite, coduri de listare bursieră diferite (SNP la Bursa București și OMV la Viena).  Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Potrivit lui Câciu, „cineva (posibil să fi avut informații confidențiale, nu știu, este treaba autorităților) cumpără acțiuni OMV pe Bursa de Valori de la București de 100 de milioane de euro (...) Acel cineva vinde acțiunile OMV pe Bursa de la Viena unde plusul este de 26%”.  Ulterior, Câciu și-a șters postarea.  Câciu, trimis să cumpere un Big mac din București și să-l revândă la New York „Dovadă că PSD este condus de oligofreni funcționali: Adrian Câciu! (fost Ministru de Finanțe).  Enormitatea e, ca să zic așa, atât de mare încât sper să mă iertați dacă nu întru în foarte multe detalii, însă sunt convins că majoritatea veți înțelege într-un minut, dacă citiți frazele scrise de ipochimen. Compania OMV nu se tranzacționează pe BVB. Se tranzacționează doar o altă companie, OMV Petrom (SNP), în care OMV are o participație de 51%. N-ar fi putut nimeni cumpără acțiuni OMV de pe BVB. Și dacă ar fi cumpărat acțiuni SNP de pe BVB nu le-ar fi putut vinde pe Bursa de la Viena, unde SNP nu se tranzacționează”, scrie Dragoș Dehlean. „Să-i explice cineva dlui Adrian Câciu, fost ministru de finanțe, că pe BVB (în România) avem OMV Petrom (SNP), iar în Austria avem OMV (AG). Sunt două companii diferite! Am mai spus-o: cea mai mare problemă a țării nu este că ăștia sunt hoți, ci că sunt incompetenți.   Încă o dată, ăsta ne-a fost ministru de finanțe!!!”, arată Niță Ionuț.    „Fir logicLa New York un BigMac costa 7usd. La noi costa 4usd. Cineva care are informatia asta privilegiata, poate binemersi sa vina la Bucuresti sa cumpere burgeru si sa se duca cu el la NY sa-l manance, castigand 3usd. Daca scalezi asta, poti ajunge usor la cateva miliarde usd pe an.   Easy money!”, a scris pe Linkedin Consultantu Cristi, autor al unor show-uri de comedie.    Cristian Păun: „Câciule, vezi că mai sunt câteva forme de a face bani ușor, nu doar aia cu cumpărarea de acțiuni OMV Petrom aici și vânzarea lor în Viena, unde nu se pot vinde căci nu sunt listate:   - Dacă te duci la casa de schimb valutar, vei vedea că cursul de cumpărare este mai mic decât cursul de vânzare. De exemplu, cursul de cumpărare la Euro este 5,2 lei/EUR și cel de vânzare este de 5,4 lei / EUR. Cumperi cu 5,2 și vinzi cu 5,4, 0,2 lei / EUR, profit. Easy money, cum spui tu.   - Dacă te împrumuți în Euro plătești 4% dobândă. Cu creditul, faci un depozit în lei pe care iei 8%. Randament dublu. Dublezi banii, Câciule. Nu spui tu și Zamfir mereu că dobânda e dublă pe aici? Știi tu ce ceva. Easy money, cum spui tu.   - Îl dai jos pe ”Bolovan”, cumperi acțiuni la OMV Petrom, îl pui la loc pe ”Bolovan” și vinzi acțiunile în profit. Sus ”Bolovan” la loc, Câciule, și scoți ”easy money” din asta;   - Cumperi acțiuni la ”Hidroelectrica”, vorbești cu prietenii tăi din partid puși în CA la companie, cu cei din ANRE și cu cei din SAPE (firma aia care gestionează Hidroelectrica) să creșteți prețurile la energia electrică. Cresc profiturile companiei, crește prețul acțiunilor companiei, le vinzi apoi înainte să vină ”Bolovan” să facă lumină peste schemă.   - Faci reclamă la ”Huawei”, iei un comision de la ei, îl investești în ”Apple”.   Mai vrei? Că mai am...”. 

Ex-jandarmul Gigi Ștefan, procurorul care te proteja, la prețul adecvat Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Averea uriașă a celor mai influenți procurori din Constanța, prinși că luau șpagă și reținuți de DNA

Procurorii Teodor Niță și Gigi Ștefan de la Parchetul Curții de Apel Constanța, prinși că luau o șpagă pentru a salva o persoană și o firmă de problemele penale și sancțiuni ISU, au o avere neobișnuit de mare. Presa locală îi definește drept „cei mai influenți procurori” din Constanța.  Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Luptătorul cu gunoaiele era cam șpăgar Niță avea o prezență masivă în presă, fiindcă a organizat numeroase conferințe de presă direct în port, pe diguri sau în fața containerelor cu gunoaie confiscate. El a fost judecător, dar în 2000, pentru a evita sancțiuni disciplinare, a demsionat și a devenit avocat, iar ulterior a revenit în magistratură ca procuror. Ce avere declară Niță, în ultima declarație de avere publică, din 2024:  o casă în Constanța de 527 mp trei mașini, inclusiv un BMW 330XD, plus o motocicletă Honda, de 28.500 euro, donată de fratele său a vândut, în 2024, două apartamente, cu valoare totală de 225.000 euro. Ele îi fuseseră donate de mamă și de soacră, tot în 2024.  în anul fiscal 2023, a avut un salariu net de 220.000 de lei Celălat procuror reținut, Gigi Valentin Ștefan, originar din județul Călărași, a lucrat inițial ca ofițer de jandarmi. Ulterior, a făcut trecerea în magistratură la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, ajungând în timp să ocupe cele mai înalte funcții de conducere, inclusiv cea de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, scrie Info Sud-Est. Bunurile imobile ale familiei sale includeau terenuri care au făcut parte din circuitele imobiliare devalizate sub mandatul fostului primar Radu Mazăre. Deși Mazăre a fost condamnat, procurorul nu a fost inculpat în acele dosare vechi.  Fiul magistratului conducea mașini extrem de scumpe prin Constanța, fiind văzut la volanul unor mărci de lux precum McLaren GT sau BMW M5.  Gigi Ștefan consemna în declarația de avere din 2024 - ultima care e publică - un BMW și un apartament de 155 mp. Salariul său net, în 2023, a fost de 267.964 lei.  Ce au anunțat procurorii Ce a anunțat Parchetul: „Cu privire la primul inculpat, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat următoarea situație de fapt: La data de la data de 08 aprilie 2026, inculpatul, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în biroul său din incinta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, a primit în mod direct, pentru sine, suma de aproximativ 60.000 euro de la o persoană, lăsând să se creadă că are influență asupra unui procuror din cadrul unei unități de parchet subordonate, promițând că îl va determina pe acesta să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, respectiv de a soluționa într-un sens favorabil un dosar penal. De asemenea, în același context, după primirea sumei de bani, inculpatul a lăsat să se creadă că are influență asupra unor judecători și a promis că îi va determina pe aceștia să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle lor de serviciu, respectiv de a soluționa favorabil  două cauze civile. Totodată, în perioada decembrie 2025 – mai 2026, inculpatul, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu și prevalându-se de influența și autoritatea conferite de funcția deținută, a acceptat promisiunea și a primit, în mod repetat, în mod direct, pentru sine, suma de aproximativ 110.000 euro, bunuri ori alte foloase necuvenite de la diverse persoane interesate în soluționarea favorabilă a unor cauze penale, administrative ori profesionale. În schimbul acestor foloase, acesta și-a exercitat sau a promis că își va exercita influența asupra unor funcționari publici, procurori, polițiști, personal din cadrul instituțiilor publice ori alte persoane cu atribuții decizionale, pentru a determina urgentarea unor proceduri, obținerea unor soluții favorabile, intervenții în dosare penale, intervenții pentru urgentarea demersurilor privind redobândirea permisului de conducere, facilitarea unor transferuri profesionale, emiterea unor avize și documente sau intervenții pentru sprijinirea unor afaceri și proiecte economice, inclusiv prin facilitarea unor contacte și demersuri pe lângă funcționari publici și persoane cu funcții de conducere din cadrul unor instituții publice. Cu privire la cel de al doilea inculpat, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat următoarea situație de fapt: La data de 15 ianuarie 2026, în prezența a două persoane, inculpatul ar fi exercitat demersuri de influențare a unui ofițer din cadrul ISUJ Constanța, în scopul neaplicării măsurilor legale față de o societate controlată, administrată de o persoană apropiată inculpatului. În concret, inculpatul, prevalându-se de autoritatea și influența conferite de funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, i-a solicitat ofițerului să comunice măsurile necesare pentru evitarea dispunerii sancțiunii încetării activității comerciale față de societatea controlată și să adopte o conduită administrativă favorabilă unui om de afaceri”. 

Clientul PSD Răzvan Pîrcălăbescu, slugarnic cu Simion, căruia îi susține tezele anti-SAFE Foto: Captură video
Politică

VIDEO Șeful Romarm, client PSD, îl susține pe George Simion și atacă programul SAFE cu o minciună

O filmare distribuită de George Simion pe Facebook îl arată pe șeful Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, propulsat în acest post cu susținerea fostului ministru al Economiei, Radu Oprea, ghidându-l cu umilință pe președintele AUR la Black Sea Defense, Aerospace and Security (BDSA), o expoziție de tehnică militară. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Pîrcălăbescu se plânge la Simion că Romarm nu a primit contracte finanțate prin SAFE, ceea ce este fals: un contract de peste 816 milioane de euro, pentru armament și muniție de tip NATO a fost încredințat asocierii SSI Legion SRL, filiala Sig Sauer Inc. SUA, și Compania Națională Romarm – Fabrica de Arme Cugir și Uzina Mecanică Sadu.  Înregistrarea publicată de Simion pe Facebook îl arată pe Pîrcălăbescu susținând tezele AUR. Clientul PSD Pîrcălăbescu susține tezele AUR anti-SAFE „Simion: Dom director, e frumos ce ne arătați, am încredere că sunt performante, dar am o mare problemă (...): Nu sunt nemțești! (Pîrcălăbescu râde) Pîrcălăbescu: Cine înjură industria de apărare eu cred că face un rău României și își bate joc de securitatea națională (...) Noi ca Romarm nu am câștigat nici un proiect din programul SAFE (...) Dacă noi am primi aceste 16 miliarde de euro, să-i facem la Romarm și să ne alegem noi partenerii străini, dacă avem nevoie, ar fi un program foarte bun (...) Avem capacitatea, dar nu primim nici un ban de investiții de la minister”.  Însă șeful Romarm nu pare să știe că peste patru miliarde de euro din SAFE sunt pentru proiecte de infrastructură, respectiv dezvoltarea unor legături spre Republica Moldova, iar compania pe care o conduce nu poate construi poduri sau autostrăzi.  DeFapt.ro a arătat că Răzvan Marian Pîrcălăbescu, șeful Companiei Naționale Romarm, s-a aflat în incompatibiliate în perioada august – noiembrie 2025 pentru că a deținut simultan și funcția publică de consilier în cadrul Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior. DeFapt.ro a dezvăluit că Răzvan Pîrcălăbescu se află și în conflict de interese pentru că deține în continuare și funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Carfil SA, una din fabricile de armament din subordinea Romarm. Cariera controversatului Razvan Marian Pîrcălăbescu este strâns legată de cea a protectorului său, pesedistul Radu Oprea, actualul secretar general al Guvernului, căruia i-a fost șef de cabinet. Din această postură, Pîrcălăbescu a fost propulsat la conducerea Companiei Naționale Romarm, deținută de Ministerul Economiei, în urma unui simulacru de selecție organizat în baza Ordonanței 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. În noiembrie 2025, ministrul (Economiei, în acel moment) Radu Miruță anunța că a sesizat Direcția Națională Anticorupție în legătură cu procesul de selecție în urma căruia Răzvan Pîrcălăbescu a fost numit în funcția de director general al Romarm.

PSD l-a lăsat pe Bolojan să taie și să crească taxele, s-a revoltat când premierul a vrut să se atingă de interesele clientelei sale, arată Dragoș Pîslaru Foto: PSD
Politică

VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri

PSD nu a opus nici o rezistență la măsurile luate de guvernul Bolojan care afectau populația, dar s-a revoltat când trebuia să se facă reforma guvernanței corporative, ceea ce i-ar fi afectat interesele, spune ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Însă el crede că, fiind interesat de banii de la Bruxelles, PSD va coopera pentru finalizarea PNRR.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor PSD și-a abandonat electoratul, s-a bătut pentru clientela sa „Pîslaru: E foarte e foarte interesant că PSD când a fost reformă care afectează populația cu măsuri grele, cu tăieri, cu lucruri, cu sectoare care sunt social afectate așa, domnule, n-a depus nici moțiune și a fost și de acord cu ele, le-a și votat. Tot ok.  Când s-a ajuns însă în zona în care au început să fie afectate interesele lor patrimoniale directe, clientele de partid, guvernanță corporatistă, lucruri care țin de anumite reforme care le zdruncinau niște controale... Deci brusc, când a fost acest lucru s-a tăiat filmul și a venit moțiunea și dăm jos cu Bolojan și așa mai departe. Deci asta este un lucru foarte important de spus. reforme cu populație, costul populației, nicio problemă.  Q: Mai precis, care dintre reforme?  Pîslaru: Guvernanța corporatistă. Asta e o chestiune care în mod clar a fost pusă în spațiul public cu «nu ne vindem țara», în spate... na... Q: Și atunci, iertați-mă, de ce am crede că același PSD care s a folosit de AUR, AUR nefiind vreun naiv în povestea asta, participând în cunoștință de cauză, da, la moțiune, la succesul moțiunii... Deci de ce același PSD, acum, până în la finalul lui august ar veni și ar spune pentru țară noi ne-am răzgândit, susținem reforma companiilor de stat pentru că, iată a fost ministrul Pâslaru la «Cum e de fapt», podcastul defapt.ro, și ne a arătat calea și ne predăm. De ce ar accepta asta??  Pîslaru: Pentru că, dacă vor să mai guverneze ceva, unde să poate să vă dea vreun ban Q: Credeți că nu se știa asta și până acuma? Pîslaru: Eu am constatat că sunt foarte pragmatici și că atunci când e vorba de a se trece și bifa niște lucruri care să poată să ducă la un pic de remediere a situației economice... E foarte complicat să guvernezi într-o situație în care ești aproape Grecia. Deci cumva nu este un act de totală iresponsabilitate... iraționalitate. Iresponsabilitate este, dar nu este totală iraționalitate în zona respectivă. Eu unul de aia v-am zis, deci eu am lucrat bine cu miniștrii PSD pentru că era un interes comun să faci lucrurile respective.”

Bolojan le spune celor 1,28 milioane de bugetari că unii ar trebui concediați Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan le spune bugetarilor că trebuie să mai dea afară sau nu va putea mări salariile celor rămași

„Dacă se doresc într-adevăr corecții de amplitudine mai mare, creșteri mai mari și reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducerea de personal acolo unde nu se justifică, în așa fel încât spațiile eliberate să permită plata mai bună a celor care lucrează cu adevărat în sectorul public”, a spus premierul Bolojan într-o conferință de presă la Palatul Victoria.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor Potrivit premierului, „avem un milion două sute optzeci de mii de posturi în sectorul public din România” (doar 1.277.461 în martie 2026, potrivit ministerului Finanțe).  Bolojan arată de ce numărul bugetarilor ar trebui redus „Astăzi avem 8,1% din PIB și, deci, nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că, efectiv, nu ne putem permite. Nu pentru că cineva nu vrea, ci pentru că altfel am intra într-o fundătură. Astăzi, de exemplu, avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli salariale în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din datele comunicate de Ministerul de Finanțe” a spus Bolojan. Potrivit datelor dintr-o notă discutată azi în ședința de guvern, în ceea ce privește legea salarizării - care este jalon PNRR - „a fost obținut impactul bugetar de la Ministerul Finanțelor care se ridică la 7,3% din PIB” -  față de 8,8% în 2025 și 9,4% în 2026.  Bolojan a arătat că 39% din veniturile colectate la buget se duc pe salariile bugetarilor.  „Avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din țările Uniunii Europene, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar, ca procent din veniturile fiscale. Și aici sunt două axe importante. Aceasta este axa în care veniturile medii în țările Uniunii Europene sunt de 40% din PIB, venituri publice; România se situează într-o zonă în care suntem undeva la 30%. Deci, mult sub cele mai multe venituri publice europene. De asemenea, a doua axă este procentul pe care îl reprezintă cheltuielile de personal ca procent din venituri și, așa cum vedeți, avem un procent de 40%, printre cele mai mari. Deci, o poziționare în această zonă care nu ne avantajează și sunt niște constrângeri pe care orice legiuitor trebuie să le ia în calcul. Deci, venituri mai mici decât celelalte țări europene raportate la PIB, cheltuieli de personal cu o pondere destul de mare din venituri, în așa fel încât astăzi, practic, din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”, a explicat premierul. „Sper ca în zilele următoare oamenii politici responsabili din România să cadă de acord că aceste aspecte care țin de absorbția fondurilor europene, de reformele făcute cu cap, care sunt sustenabile, care nu generează amăgiri în rândul cetățenilor, nici măcar al celor din sectorul public, și care țin cont de situația financiară a țării noastre, vor găsi o formulă normală pentru a avea o lege a salarizării care să respecte acest jalon”, a mai spus Ilie Bolojan.   

Grindeanu a blocat guvernul Bolojan exact când trebuia salvat PNRR-ul. România riscă sancțiuni devastatoare Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Pîslaru: România riscă o penalizare de 15 miliarde euro fiindcă reformele din PNRR merg foarte greu

„La acest moment, un număr de 38 de ținte și jaloane aferente reformelor sunt neîndeplinite și au asociată o penalizare potențială totală de peste 15 mld. Euro, sumă care depășește valoarea rămasă de încasat la nivelul întregului PNRR”, arată o notă aflată, azi, pe ordinea de zi a ședinței de guvern. Nota este semnată de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor PNRR, la limita unui dezastru fără precedent: sancțiuni de 15 miliarde euro Doar două din aceste jaloane pot fi rezolvate prin hotărâri de guvern. Acestea se referă la instituirea unui sistem permanent de elaborare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a politicii CDI și restructurarea a trei companii de stat și contribuie la evitarea unei penalizări cumulate de 0,33 mld. Euro.  Executivul Bolojan fiind demis nu poate emite ordonanțe și nici nu poate iniția proiecte de lege. Alte 24 de ținte și jaloane, cu o valoare a penalizărilor de cca. 7,3 mld. Euro, sunt în sarcina ministerelor de linie și se află în diverse stadii de implementare. „Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi, fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări sporite din partea coordonatorilor responsabili”, cere Pîslaru.  Nota are o anexă care marchează cu roșu reformele cele mai dificile. În cazul ANAF, de exemplu, Comisia Europeană așteaptă „instituirea unui sistem de testare a integrității pentru personalul ANAF, inclusiv utilizarea camerelor purtate pe corp în cel puțin trei zone de operare (controlul mărfurilor, transport, HoReCa/comerț cu amănuntul)”. Un ordin al președintelui ANAF ar trebui emis până la 30 iunie.  Este în testare „includerea unei aplicații mobile dedicate care să le permită cetățenilor să verifice chitanțele fiscale, sporind transparența, cultura conformității și integrarea datelor privind dispozitivele fiscale”.  Un jalon de a cărei îndeplinire depind 770 milioane de euro din PNRR se referă la declarațiile de avere și presupune emiterea unei ordonanțe de urgență care să prevadă „lista persoanelor deponente și a persoanelor cu privire la care se va face publicarea declarațiilor de avere”. Și acest jalon este marcat cu roșu. Cu roșu este marcată și reforma salarizării unice, unde impactul bugetar ar trebui să fie de 7,3% din PIB - față de 8,8% în 2025 și 9,4% în 2026.   

RAAPPS va fi obligată să spună ce vile are și cine stă în ele Foto: Captură video
Politică

Bolojan obligă RAAPPS să declare cine ocupă locuințele de protocol destinate nomenklaturii

Pentru prima oară, Guvernul vrea să oblige controversata regie a protocolului de stat, RAAPPS, să publice lista celor care ocupă locuințele gestionate de această regie. RAAPPS este moștenitoarea fostei Gospodării a PCR.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor Un proiect de hotărâre de guvern, dezbătut în prima lectură în ședința de guvern de azi prevede și publicarea integrală, de către RAAPPS, a listei tuturor imobilelor, proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea regiei. Lista se publică de două ori pe an, la 31 mai și noiembrie.  Misterioasa listă a vilelor de protocol a RAAPPS și funcțiile ocupanților lor vor fi publice În august 2025, Diana Buzoianu, ministrul USR al Mediului, a anunțat, pe Facebook, că RAAPPS a făcut recurs la decizia instanței care obliga regia să facă publice lista imobilelor pe care le gestionează, beneficiarii și chiriile. Ce prevede proiectul de hotărâre:  „în cazul persoanei fizice care utilizează imobilul se precizează:  (i) categoria funcției beneficiarului: demnitar, înalt funcționar public, funcționar public, personal cu statut special, personal contractual, altă categorie, fără a se menționa titulatura explicită a funcției” - probabil pentru a se evita problemele legate de GDPR.  „Regia Autonomă «Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat» publică pe pagina proprie de internet, în datele de 31 mai şi 30 noiembrie ale fiecărui an, şi menține publicată lista tuturor imobilelor, proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea regiei, cuprinzând următoarele: adresa imobilului, suprafața desfășurată, suprafața terenului; destinația imobilului: spațiu de locuit, spațiu pentru birouri, spațiu cu altă destinație”.  „Prețul contractului sau chiria lunară, dacă este cazul” Din 27 aprilie, Secretariatul General al Guvernului (SGG) este useristul Dan Reșitnec, care îl înlocuiește pe pesedistul Radu Oprea. Reșitnec este inginer IT și a lucrat la primăria Timișoara, unde primar este președintele USR, Dominic Fritz. Ăn august 2025 a ajuns secretar general adjunct al Guvernului. RAAPPS este subordonată SGG.  În iunie 2025, premierul Ilie Bolojan a declarat, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria, că activitatea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RAAPPS) necesită reforme urgente. Premierul a dat exemplul unei clădiri de pe Șoseaua Kiseleff, aflată în administrarea RAAPPS, dar închiriată de o bancă de stat printr-un intermediar privat. „RAAPPS a închiriat unui privat. Și privatul, cu câteva zeci de mii de euro lunar, o închiriază de mulți ani unei bănci de stat. La un salariu de 20.000 de euro net, nu v-ați interesat de ce plătiți unui intermediar sume exorbitante lună de lună?”, a spus Bolojan, adresându-se retoric directorului băncii respective. Marius Grăjdan conduce RAAPPS din 2017. La acel moment, soția sa lucra la ENEL. Însă, odată cu avansarea soțului, ea ajunge la controversatul monopol de stat Transgaz, unde era director la HR. În anul fiscal 2021, salariul lui Marius Grăjdan era de 251.572 de lei, net, anual. În 2023 a sărit la 316.042 de lei. În 2021, soția sa, Vasilica, lua circa 449.000 de lei de la Transgaz și filiala din Republica Moldova, Eurotransgaz.  În 2023, ea ajunsese la 681.000 de lei - bani luați de la Transgaz, Eurotransgaz și Nuclearelectrica, fiind plasată în CA-ul aceste companii. Vasilica Grăjdan este absolventa unei facultati de economie din Brasov si din 1992 în 1997 a fost contabilă la Electrica Transilvania Sud. 

Manda și Grindeanu, mărci protejate. Nu este calr de ce nu și Olguța Vasilescu Foto: Facebook
Politică

Grindeanu şi Claudiu Manda vor ca numele lor să devină mărci înregistrate

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, şi secretarul general al acestui partid, Claudiu Manda au depus cerere la Oficiul Român de Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru ca numele lor să devină mărci înregistrate, anunță Profit, citat de News.ro. Manda a explicat că vrea să-și recupereze site-ul, claudiumanda.ro, care acum este folosit pentru a promova jocuri de noroc.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor Grindeanu și Manda dețin controlul pe produsele de papetărie sau hainele care ar putea purta numele lor „Pentru anumite tipuri de comunicări oficiale prin operatori de telefonie, materiale promoţionale sau campanii online, este necesară protejarea şi utilizarea legală a denumirii. În plus, dacă accesaţi site-ul claudiumanda.ro, puteţi observa că acesta afişează în prezent conţinut asociat jocurilor de noroc, motiv pentru care demersurile făcute au legătură şi cu clarificarea şi recuperarea acestui domeniu”, a spus Manda pentru News.ro. Întra-adevăr, site-ul claudiumanda.ro titrează, la deschidere, „Cazinouri Noi România”. „Lumea cazinourilor noi evoluează rapid, aducând platforme tehnologice moderne și experiențe captivante. Aceste casino noi România, reglementate prin licențe ONJN, pun accent pe securitate și joc responsabil. Oferă un mediu controlat și sigur, cu portofolii variate de jocuri, perfecte pentru jucătorii care caută noutate și divertisment. În 2025, noile platforme aduc surprize și distracție la fiecare rundă, fiind alegerea ideală pentru cei ce vor experiențe fresh și senzații tari”, se arată pe acest site.  Solicitările celor doi lideri social-democraţi sunt încă în aşteptare, conform datelor analizate de Profit.ro. Ele figurează ca fiind depuse în 28 aprilie. Grindeanu şi Manda au făcut cereri pentru mărci strict ″verbale″, fără logo-uri asociate. Mărcile ar urma să vizeze, în mare, produse de imprimerie şi papetărie, obiecte vestimentare, media, publicitate, marketing, sondaje de opinie, organizarea de evenimente, consultanţă politică, finanţare politică, redactarea de discursuri politice, servicii juridice, organizarea de campanii electorale şi altele. În cazul ambilor lideri PSD, este vorba despre 6 clase de produse şi servicii.  Taxa de examinare pentru o clasă, pentru mărcile individuale: este de 559 lei pentru o marcă verbală. Pentru fiecare clasă suplimentară se plăteşte suma de 356 lei, deci cei doi au plătit circa 2.500 de lei pentru a-și înregistra propria marcă. În plus, odată cu depunerea cererii vor trebui achitate taxa de depunere a acesteia în valoare de 51 lei şi taxa de publicare a ei, care are valoarea de 152 lei pentru mărcile alb-negru şi 508 lei pentru cele color.

Florin Manole a ținut la sertar legea salarizării, iar când i-a dat drumul avea un impact devastator asupra bugetului Foto: Facebook
Politică

VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării

Demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026, arată ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Legea salarizării unitare în sectorul public reprezintă Jalonul nr. 420 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul inițial stabilit în calendarul oficial al PNRR pentru intrarea în vigoare a legii salarizării (Jalonul 420) a fost Trimestrul IV din anul 2023 (31 decembrie 2023). Legea a fost reasumată de Guvern ca jalon restant, având ca termen limită data de 31 august 2026 pentru a nu pierde fondurile europene. În ceea ce privește salariile bugetarilor, vor crește cele de debutant, în timp ce la vârf „stau pe loc”, spune Pîslaru.  Legea salarizării: abandonată în 2023, abandonată în 2024, resuscitată abia în 2026, dar dădea un tun la buget Ce a arătat ministrul Pîslaru despre proiectul legii saalrizării unice:  „Pe reforme, sub nivelul mării (...). O treime” - despre stadiul reformelor din PNRR „Proiectul cu legea salarizării a fost discutat în 2022, abandonat, 2023 pusă din nou până în 2024, abandonat, reluat de ministrul Manole în ianuarie 2026 atenție la dată (...). Atunci au cerut din nou Băncii Mondiale să vină să refacă calculele. În ianuarie 2026 reintră Banca Mondială, face repede calculele și pregătește proiectul. Proiectul există, proiectul e pregătit, este gata de a fi adoptat.” Despre ce pregătise ministrul PSD Manole: „Era un proiect cu care nu se consultase cu ministerul de finanțe (...). Era un proiect de 8 miliarde în ultima versiune.”  „Deci în acest moment pe datele pe care le am de la finanțe, care încă nici nu sunt oficiale, Dumnezeule, în fine, dar am zis că vin aici, vin, trebuie să ajungi la 7,9% cheltuielile cu privire la salarii, ceea ce îți lasă un spațiu fiscal de 7,3 miliarde. Proiectul era de opt, dar pe anumite zone nu era calculat un anumit impact. Deci cumva era de un opt în condiții optimiste”.  Ce a spus Pîslaru despre salariile bugetarilor: „Salariile de bază oricum vor crește mult, 20 și ceva la sută în medie, pentru că incluzi toate sporurile în salariul de bază. Discutăm de la 154 de sporuri, le razi majoritatea. Le bagi în salariul de bază. Venitul salarial (...) nu va crește la banii ăștia pe care îi avem decât foarte puțin (...). Pentru debutanți undeva 10-15, pentru cei de sus stau pe loc (...). Adică, cu alte cuvinte, e un principiu de protecție salarială. Cei care sunt acuma cu venituri și sporuri și așa mai departe depășesc mult locul lor în grilă deja. Cam asta e ideea. Cei care sunt sus în ierarhie.”  Președintele PSD, Sorin Grindeanu i-a reproșat însă lui Pîslaru întârzierile la legea salarizării: „De săptămâna trecută trebuia să se discute, dacă nu mă înşel, conform calendarului, în Senat, legea salarizării. Nu s-a ajuns acolo, domnul ministru interimar a uitat că trebuie să facă lucrurile astea. De-abia azi cred că a început ceva discuţii. Şi asta, legea salarizării, dacă nu e asumată politic şi pică doar pe umerii unui ministru tehnocrat poate să dea drumul la o avalanşă de amendamente, de reaşezări, care să ducă această lege într-o zonă care se scape de sub control.”

Mihai Savin a ajuns șef al Vămilor cel mai probabil cu susținere PSD Foto: Inquam/Alexandra Pandrea
Politică

Mihai Savin, șeful Vămilor, reținut de DNA, era clientul PSD, deși numit în funcție de Bolojan

Mihai Savin, șeful Vămilor, reținut de DNA, era clientul PSD, mai exact al Gabrielei Firea, deși a fost numit în funcție de Bolojan, arată datele din biografia sa: din iulie 2019 în iulie 2020 el a ocupat mai multe funcții de conducere în companiile municipale ale Capitalei.  Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Mihai Savin, președinte al Autorității Vamale Române (AVR), a fost reţinut de procurori într-un caz de fals şi uz de fals, după ce ar fi emis retroactiv un ordin de misiune pentru a salva permisul de conducere al unui angajat. În acelaşi dosar, au fost reţinuţi şi un consilier şi un alt funcţionar de la Galaţi.  În urmă cu aproximativ o lună, un oficial al Vămilor și consilierul de la cabinet se îndreptau către Galați, iar în județul Ialomița i-ar fi oprit Poliția, deoarece circulau cu girofarul si cu viteză.  Consilierul a rămas fără permis. El nu a putut justifica folosirea sistemelor de urgență. Apoi, potrivit acuzaţiilor din dosar, s-ar fi emis retroactiv, în fals, ordinul de misiune pe care l-ar fi depus ca probă în contestaţia depusă de consilier, în instanță.  Savin a fost adus de Firea la conducerea celebrelor companii municipale Deși mai multe publicații insistă pe faptul că Savin a fost numit în funcție de premierul Bolojan, biografia sa arată că a fost în anturajul Gabrielei Firea și, probabil, a fost propus de PSD. Mihai Savin a fost: Membru in Consiliul de Administratie la Compania Muncipala de Dezvoltare Duabila, Bucuresti, din noiembrie 2019 în iulie 2020. Director General la Compania Muncipala Managementul Transportului, Bucuresti, din martie în iulie 2020 Director General la Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, din iulie 2019 în ianuarie 2019 Toate aceste companii erau subordonate primăriei Capitalei, condusă la acel moment de Gabriela Firea. Savin a părăsit aceste funcții când Nicușor Dan a venit la primărie.  Din martie în noiembrie 2022 a fost director general la Termoficare Prahova, o companie a municipiului Ploiești. În 2022, primar era Andrei Voloșevici, un penelist care a trecut la PSD. Din biografia sa lipsesc locurile de muncă din 1991, când a terminat TCM-ul la Politehnica București, până în 2011. El susține că are un „Executive MBA, Insitutul National de Arte si Meserii, Paris”, luat în 2002, când România nu era membră a UE. Ulterior, între 2006 și 2008, ar fi obținut și un „Certificat Profesional in Management, Open University, London”.  Fanatik scrie că în ultima sa declarație de avere publică el figura cu un venit anual de 624.000 de lei de la Apa Nova, companie unde era director general adjunct. Asta înseamnă că, pe lună, ajungea la un salariu de 52.000 de lei, o sumă considerabilă chiar și pentru standardele companiilor multinaționale din România. Tot în acea perioadă, mai încasa un salariu anual de 63.000 de la Veolia Apa Servicii și puțin peste 23.000 de lei de la Veolia Energie Iași. La momentul numirii în fruntea ASSMB, Mihai Savin avea în conturile bancare aproximativ 3 milioane de lei, mai arată Fanatik.   

Dragoș Pîslaru povestește cum a acceptat Comisia Europeană să salveze PNRR-ul românesc Foto: Facebook
Politică

VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum reușește să salveze sume uriașe din PNRR, care ar fi fost pierdute pentru că multe proiecte sunt întârziate: mută proiectele întârziate și care acum sunt finanțate din „grant” - partea nerambursabilă din PNRR - pe „loan”, partea de împrumuturi. Iar proiectele care acum erau finanțate prin împrumuturile avantajoase oferite prin PNRR și care pot fi finalizate până la data limită, 31 august, se trec pe grant-uri.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Potrivit lui Pîslaru, Comisia Europeană a acceptat în principiu această manevră. Și alte state - pe care Pîslaru nu le-a nominalizat - ar face același lucru. „Există un interes comun ca PNRR ul să fie un succes și pentru Comisie și pentru România” Transcrierea începe la minutul 3.34:  „Păslaru: Și acuma revenind, de ce sunt eu încrezător că pe investiții rezolvăm lucrul? Păi, sunt încrezător pentru că deja eu am prenegociat cu comisia, o chestie pe care acuma na o află toată lumea, ca să mai am încă ocazie să așez lucrurile până la sfârșitul lunii mai. Q: Ah... Păslaru: Vedeți, e momentul de ah, pentru că eu am anticipat faptul că nu toată lumea o să-și respecte lucrurile. Și atunci eu ce fac acuma? Până la sfârșitul lunii mai iau proiectele de pe împrumut care sunt gata cu fundiță și le mut în grant ca să mă asigur că toate sunt termină și asta înseamnă că ce: nu mai iau acuma decât ce sunt 100% sigur că se termină Și vă răspund acuma la Umbrărescu. Am două loturi pe grant la care am un semn de întrebare. Încă nu e clar că nu se termină în sensul că de asfaltat se va asfalta. Q: Nu o să se deschidă, să circule mașina pe acolo, că asta-i ideea... Pîslaru: Eu nu pot să spun că n-o să se, eu pot să spun că există un risc. Da. Și atuncea, dacă am pe feroviar de o valoare chiar mai mare lucruri pe care le-am făcut și pe care le mutasem vara trecută de pe grant pe loan pentru că erau întârziate, dar acuma le-am recuperat întârzierea, le iau frumos, le pun frumos pe grant, se închide lucrul, am terminat. Deci, pe scurt,  spitalele le facem pe cele de pe grant. Deci acolo n-am o problemă (...) Pe grant am suficiente proiecte care sunt certe care să ne facă să luăm toți banii pe grant mutând din împrumut.  Q: Pe grant, și mutând din împrumut. Și Comisia acceptând deja... Pîslaru: Acceptînd principiul, până nu treci pragul, nu pot să spun că am obținut. Da, aici e o diferență, dar noțiunea și principiul este un lucru pe care l-am prediscutat. De exemplu, anul trecut în vară, vă aduceți aminte, un mare succes a fost că am reușit să băgăm 1.200 de ambulanțe pentru zona de intervenție, partea civilă, domnul Arafat cu zona dumnealui. Da. Cele 1200 de ambulanțe pe care le-am introdus foarte greu le-am pus atunci pe împrumut pentru că comisia zicea „Mai dă-vă încolo! Ați stat de cinci ani de zile și n-ați făcut chestii și ziceți voi că-mi luați 1.200 de ambulanțe.” Ei, le-au luat. Deci au luat 1.200 de ambulanțe și eu acuma, dacă am 1.200 de ambulanțe luate pe împrumut, țuști, le mut pe partea de grant. E, una peste alta, ideea este că când știi cu ce te ocupi și ce e de făcut, știi, ai un plan”.  Ulterior, la finalul interviului, Pîslaru a spus că Comisia Europeană este de acord cu acest transfer de la loan-uri la grant-uri și invers pentru că dorește ca PNRR-ul să fie un succes în România. „Q: Dar se aprobă ușor? Comisia spune: «bine, domnule faceți așa»?  Pîslaru: Nu se aprobă ușor. Q: Dar de ce? Și ce trebuie să facă o țară ca să primească totuși aprobarea asta?  Păslaru: Comisia Europeană nu are de nu are de ce să aprobe, adică nu este obligată de nimic să aprobe așa ceva. Q: Și de ce a aprobat în cazul României? Pîslaru: Pentru că există un interes comun ca PNRR ul să fie un succes și pentru Comisie și pentru România. Știu că există opinii diferite în România, dar Comisia Europeană chiar își dorește ca PNRR-ul să fie un succes pentru români”. 

Sorin Grindeanu pare stresat că echipa lui Bolojan îl caută la fapte penale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Grindeanu și propaganda PSD, enervați că Oana Gheorghiu strânge probe pentru plângeri la Parchet

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a acuzat-o pe Oana Gheorghiu, vicepremier al Guvernului, de „bolșevism” fiindcă aceasta ar dori să se consulte cu procurorii „ca să învățați cum să trimiteți oamenii la pușcărie fără probe”. În realitate, Oana Gheorghiu a afirmat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, exact opusul: că nu dorește să facă plângeri la parchet fără să aibă probe suficiente și dorește să înțeleagă de la procurori cum trebuie procedat. Azi, și site-ul stiripesurse.ro, controlat de Iosif Bubble - soțul unei deputate PSD, Diana Tușa, vicepreședinte a acestui partid - a atacat-o pe Gheorghiu într-un panseu cu titlul: „Gafă a vicepremierului Oana Gheorghiu - Parchetul nu este birou de consultanță pentru Guvern”.  Grindeanu și propaganda PSD, enervați că Oana Gheorghiu strânge probe pentru plângeri la Parchet „Mă refer și la doamna vicepremier Oana Gheorghiu: dacă ați admis că doriți consultanță de la procurori ca să învățați cum să trimiteți oamenii la pușcărie fără probe, asta e bolșevism. Este bolșevism ceea ce faceți dvs. și intenția dvs. Nu se numește altcumva”, a declarat Sorin Grindeanu, într-o conferință de presă.  Însă Oana Gheorghiu, dimpotrivă, a arătat că are nevoie de dovezi „mai adânci” pentru a sesiza Parchetul. Ce a spus Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?” „Q: Dumneavoastră v-ați angajat prin fișa postului, ca să spun așa, sau prin ce v-a trasat premierul Bolojan, să faceți niște analize și niște propuneri, dar puteți să faceți și niște sesizări, niște plângeri... Q: Chiar, ați făcut la DNA sesizări? Gheorghiu: N-am făcut încă pentru că încă analizez contractele, cum vă spuneam, abia au ajuns la noi. Este...noi putem să sesizăm niște situații care din perspectiva noastră sunt de verificat.  Q: Unde trebuie să le sesizați? Aveți corpul de control al premierului. Gheorghiu: Asta am făcut-o. Corpul de control al premierului. I-am trimis tot ce noi am identificat ca fiind probleme și am avut o colaborare foarte bună cu corpul de control. La fel, am primit de la corpul de control informații. Să sesizăm organele de anchetă avem nevoie de niște dovezi mai adânci. Urmează să facem și asta, să punem la cap, cap la cap și să avem o întâlnire cu cineva de la parchet în care să înțelegem mai mult cât de mult trebuiesc noi să avem informații. Pentru că e adevărat la momentul ăsta nu avem niște informații atât de evidente în care se spun aici 100% s-a furat”.  Gheorghiu a povestit la „Cum e, de fapt?” că a cerut Secretariatului General al Guvernului (SGG) contractele de mandat de la mai multe companii de stat, dar a fost refuzată - i s-a cerut inclusiv să se documenteze de pe site. Vicepremierul a primit aceste contracte abia după ce Radu Oprea (PSD) a demisionat de la conducerea SGG. De altfel, și fostul ministru PSD al Transporturilor, Ciprian Șerban, a refuzat să-i dea documente similare pentru conducerea Portului Constanța, potrivit Oanei Gheorghiu (VIDEO).  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră