miercuri 18 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

9241 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Două autostrăzi blocate de CNAIR: finalizarea A0 și începerea lucrărilor pe Pașcani-Suceava, acuză Horațiu Cosma și Asociația Pro Infrastructură

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) blochează două autostrăzi, acuză fostul secretar de stat la Transporturi Horațiu Cosma (USR) și Asociația Pro Infrastructură: centura Capitalei, A0, care ar fi putut fi finalizată în 2026, și tronsonul Pașcan-Suceava, de pe A7, unde CNAIR nu a emis ordinul de începere a proiectării, deși avea toate condițiile.  Citește și: Dezastru la Tarom: trebuie să returneze ajutorul de stat, a ratat restructurarea, anunță Neacșu. Vicepremierul propune ca Tarom să fie preluat de Aeroporturi București Totuși, Asociația Pro Infrastructură, care a scris pe Facebook despre situația autostrăzii de centură, crede că deschiderea completă în 2026 este încă posibilă. CNIR, pe care PSD vrea să o desființeze, mai eficientă decât CNAIR „Deși foarte dificilă, inaugurarea integrală a ultimilor 17,5 kilometri de pe inelul de autostradă al Capitalei (până) de Crăciun este încă tehnic posibilă. Sectorul celor de la Pizzarotti, între Bâcu (DJ601A) și Buftea (DN1A), este întârziat. Retter, responsabil cu secțiunea DN1A-DN1 si cu toate structurile de pe proiect, mai are hidroizolația, asfaltul și finisajele pe câteva pasaje. Cu un management atent și o accelerare maximă pe ultima sută de metri la asfalt, parapete și marcaje, cei doi antreprenori pot fi gata de deschidere in extremis în decembrie, înainte de pauza de iarnă.   Dar nu se vrea. Este de noaptea minții cum cei de la Retter s-au rugat de conducerea CNAIR în frunte cu Cristian Pistol să facă o descărcare la Buftea, astfel încât segmentul DN1A-DN1 să fie dat în folosință mai devreme. Însă CNAIR nu a dorit. Prea multe contre politice, prea multă bătaie de cap birocratică.   Așa că Retter s-a lăsat păgubaș și, în loc să circulăm între DN1 și DN1A încă din vară, iată că ne apucă decembrie. Iar directorul Pistol ne spune că în acest an primim autostradă doar între DN1 și DN7. Că nu am fost cuminți ca să catadicsească să pună presiune pe Pizzarotti și Retter să termine tot lotul, adică inclusiv bucata DN7-A1. Atât s-a putut. De fapt nu, atât s-a dorit.   Contractul a fost semnat în 20.09.2023, are ordin de începere din 16.10.2023 și prevede 12 luni de proiectare și 22 de execuție. Având în vedere că autorizația de construire a venit în 23.01.2025, termenul de finalizare este noiembrie 2026”, a arătat Pro Infrastructură.   Pe de altă parte, fostul secretar de stat Horațiu Cosma explică faptul că la Autostrada Unirii A8, între Pașcani și Tg. Frumos, gestionată de CNIR, rivalul neoficial al CNAIR, au demarat lucrările, în timp ce pe tronsonul Pașcani-Suceava, în răspunderea CNAIR, nu se întâmplă nimic.    „Pe 1 mai, am semnat la Suceava contractele pentru cele două loturi ale Autostrăzii A7 Pașcani - Suceava. Aproape 62 km de autostradă, 1,16 miliarde de euro și un termen contractual de 30 de luni, dintre care 6 luni pentru proiectare și 24 pentru execuție.   Au trecut mai bine de șase luni. Astăzi puteam avea primele lucrări în teren, după epuizarea celor 6 luni de proiectare. În loc de asta, Cristian Pistol, directorul CNAIR, nu a emis nici până astăzi ordinul de începere a proiectării, deși i-am solicitat-o în repetate rânduri să o facă. Cu alte cuvinte, nici măcar nu au început să curgă cele șase luni prevăzute în contract pentru proiectarea de detaliu, premergătoare șantierului!   Cu o proiectare finalizată, sucevenii ar fi avut toate șansele să circule pe autostradă încă din 2028. Cu această întârziere artificială, borna se mută cel puțin în 2029.   Care este justificarea lui Pistol pentru amânarea ordinului de începere? Că lipsesc anumite formalități bugetare legate de finanțarea SAFE. Este fals!   La doi pași distanță, pe Autostrada Unirii A8, între Pașcani și Tg. Frumos, noua companie de investiții rutiere, CNIR, care gestionează acel proiect, a emis ordinul de începere a proiectării încă din iunie. Același mecanism european de finanțare SAFE, același constructor UMB, aceeași legislație. Proiectarea este în plină desfășurare.   Cum se explică faptul că o companie a reușit să pună autostrada în mișcare, iar cealaltă nu a reușit nici măcar să înceapă proiectarea după jumătate de an? Răspunsul e foarte simplu: Cristian Pistol nu a vrut, nu i-a păsat. După întârzieri pe PNRR, după termene decalate, după bani europeni pierduti, directorul CNAIR, susținut de PSD, face o nouă ”surpriză” Moldovei și blochează cu bună știință continuarea A7 spre Suceava”, a arătat Cosma. 

Două autostrăzi blocate de CNAIR: finalizarea A0 și începerea lucrărilor pe Pașcani-Suceava, acuză Horațiu Cosma și Asociația Pro Infrastructură
Dezastru la Tarom: trebuie să returneze ajutorul de stat, a ratat restructurarea, anunță Neacșu. Vicepremierul propune ca Tarom să fie preluat de Aeroporturi București
Politică

Dezastru la Tarom: trebuie să returneze ajutorul de stat, a ratat restructurarea, anunță Neacșu. Vicepremierul propune ca Tarom să fie preluat de Aeroporturi București

Tarom a ratat restructurarea și va trebui să returneze ajutorul de stat, a anunțat vicepremierul Marian Neacșu, la Antena 3. Însă Neacșu a susținut că această companie nu se va închide, întrucât ar putea fi preluată de Compania de Aeroporturi București - o variantă care, de fapt, ar însemna tot un ajutor de stat și probabil va fi respinsă de Comisia Europeană - sau de un operator aerian din Golf (Tarom are un codeshare activ cu TAROM, semnat în iunie 2026).  Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Vasilcă, șeful STS care a demisionat după crimele din Caracal, angajat la Autoritatea Aeronautică Civilă din România Ajutorul de stat devine rambursabil exclusiv ca sancțiune dacă Comisia Europeană constată că planul de restructurare a eșuat. În cazul în care TAROM nu își îndeplinește angajamentele asumate până la 31 decembrie 2026, statul român este obligat prin legislația europeană să recupereze integral suma de 95,3 milioane de euro, la care se adaugă dobânzile aferente.  Din perspectiva Comisiei Europene, singura modalitate prin care un stat membru este exonerat de obligația de a recupera integral banii este demonstrarea faptului că beneficiarul a intrat în faliment, și-a încetat definitv activitatea, iar activele sale au fost vândute la prețul pieței, statul înscriindu-se la masa credală alături de ceilalți creditori.   „Să facem o fuziune între Compania Națională Aeroporturi București și Tarom” „Mihai Gâdea: Nu falimentează Tarom-ul? Marian Neacșu: Nu. Mihai Gâdea: Să le luăm pe rând: dacă Tarom-ul nu se desființează, cum veți proceda? Marian Neacșu: Problema nu este atât de simplă. Tarom a beneficiat la un moment dat de un ajutor de la Uniunea Europeană la un plan de restructurare și avea niște obligații pe care nu le-am îndeplinit atunci. Acum suntem în faza în care trebuie să găsim sursa de a da înapoi ajutorul pe care l-am primit și de a ține compania în viață. Ea poate fi rentabilizată. Precum multe companii, Tarom n-a ajuns întâmplător acolo. Aceste companii au fost prost gestionate, au fost duse într-o zonă de necompetitivitate economică. Să ne aducem aminte că o cale de rentabilizare, acum un an și jumătate, a fost aceea de a vinde unele dintre cele mai bune sloturi de transport pe care le aveam. Nu asta este soluția. Vom încerca și discuțiile cu Comisia Europeană pentru infuzie de capital dar, în același timp, trebuie să găsim cel mai bun și mai performant management pentru Tarom. Resursele sunt și în interiorul societății și evident că ele trebuie să vină și din partea statului.  Mihai Gâdea: În momentul în care vorbiți despre salvare, vorbiți și despre faptul că am discutat, la un moment dat, că Tarom ar putea să facă un parteneriat cu mai multe companii, unele care erau, să zicem, din Golf. Nu mai țin minte dacă era vorba de de o companie din așa mare. E adevărat, așa este, dar la un moment dat s-a vorbit și despre faptul că niște joacă direct consultant sau cineva de la Constanța a avut niște discuții la cabinetul premierului Bolojan, la Cancelarie, că în momentul de față există vreo discuție. Marian Neacșu: Este adevărat. Mihai Gâdea: La un moment dat s-a vorbit și despre faptul că cineva de la Lufthansa a avut niște discuții la cabinetul premierului Bolojan. În momentul de față, dacă vreți să faceți un parteneriat cu o companie din Vest sau din Golf - cu o companie puternică - există acest plan? Marian Neacșu: Au fost discuții, așa cum ați amintit, și cu companii din zona Golfului. Ele sunt cele mai avansate în momentul ăsta și opinez că avem șanse să ajungem la o înțelegere. Mihai Gâdea: Asta e interesant. Deci aceasta e o știre. Spuneți că avem șanse să ajungem la o înțelegere cu o companie mare din Golf. Discuțiile, în momentul de față, țin de ceva? Marian Neacșu: În momentul acesta, mai sunt în discuții destul de multe aspecte. Ele vizează păstrarea numărului de personal la un nivel rezonabil, înnoirea flotei cu condiții de investiții și relaționarea pe care pe care ar avea-o cu Compania Națională Aeroporturi București. A doua componentă care poate să ducă la salvarea companiei va fi sau ar putea să fie aceea de creștere a participației la Tarom, iar investitorul să fie național. Să facem o fuziune între Compania Națională Aeroporturi București și Tarom. Mihai Gâdea: Foarte important va fi ce va spune Comisia Europeană, pentru că s-au încălcat anumite angajamente. În condițiile în care Comisia Europeană spune 'Ați încălcat angajamentele, ne pare rău' se mai poate face ceva?. Marian Neacșu: Mi-e foarte greu să mă pronunț. Este una dintre situațiile pe care, bineînțeles, nu putem să nu le luăm în calcul, dar pe care nu ni le dorim. Însă cred că dacă soluția internă ar fi cea care ar fi pusă pe masă, cea de care v-am amintit anterior, și vom putea să prezentăm un program foarte clar prin care să restituim împrumutul pe care l-am primit de la Comisia Europeană prin planul de restructurare, atunci cred că putem să avem”.  Comisia Europeană va analiza cu suspiciune o fuziune între AAB și Tarom O fuziune între o linie aeriană și o companie de aeroporturi este cu totul neobișnuită.  Conform normelor europene, o companie de stat profitabilă (CNAB) nu poate injecta capital sau șterge datorii unei alte companii de stat aflate în dificultate (TAROM) decât în condițiile „investitorului privat prudent”. Dacă Comisia Europeană consideră că o preluare nu aduce un randament economic real pentru CNAB, tranzacția va fi blocată ca ajutor de stat ilegal. În plus, regulamentele europene (Directiva 2009/12/CE privind tarifele de aeroport) și Regulamentul privind alocarea sloturilor impun ca administratorul aeroportului să trateze toate liniile aeriene în mod nediscriminatoriu. O integrare pe verticală între administratorul Aeroportului Otopeni și un transportator aerian ar declanșa investigații din partea Consiliului Concurenței și a autorităților europene privind favorizarea TAROM la alocarea sloturilor (mai ales că Otopeni a trecut la coordonare completă de Nivel 3) sau la taxele aeroportuare.  O fuziune cu CNAB (companie de stat profitabilă) ar putea fi interpretată de Comisie ca: Un nou ajutor de stat mascat (transfer de resurse, garantare implicită a datoriilor, acces preferențial la infrastructură). Încălcare a condițiilor de „own contribution” și „burden sharing” din Ghidurile privind ajutoarele de restructurare. Distorsionare a concurenței pe piața transportului aerian, deoarece TAROM ar beneficia de un „sponsor” puternic (aeroportul) pe care competitorii (Wizz Air, Ryanair, Blue Air etc.) nu îl au. Comisia aplică principiul Market Economy Operator (MEO): dacă un investitor privat rațional nu ar face fuziunea în aceleași condiții, operațiunea este ajutor de stat. Având în vedere pierderile cronice ale TAROM și profitabilitatea CNAB, este greu de demonstrat că fuziunea ar trece testul MEO.  

Planul PSD de a prelua CNAS, cu buget de 87 miliarde de lei: își va pune oamenii la casele județene - surse. Șefa interimară, apropiată de Rogobete, studii la Haret
Politică

Planul PSD de a prelua CNAS, cu buget de 87 miliarde de lei: își va pune oamenii la casele județene - surse. Șefa interimară, apropiată de Rogobete, studii la Haret

CNAS a blocat, la presiunea ministerului Sănătății, concursurile organizate corect pentru 16 posturi de directori la casele județene de sănătate, a arătat Defapt.ro în această dimineață. Însă planurile noii guvernări PSD merg mai departe: se intenționează și schimbarea celor 27 de directori de case județene de asigurări de sănătate, deși au fost numiți prin concurs.  Citește și: Cum s-a prefăcut ministrul Dezvoltării că e om din popor și merge cu trenul, la clasa a II-a, de la București la Botoșani Încă din 21 octombrie, la o zi după ce revenise în funcția de ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete (PSD) prezenta acest plan: „Voi audita toate concursurile pe care le-a organizat la Casele judeţene în ultimele luni”.  Cine gestionează 87 miliarde de lei: o absolventă de Spiru Haret, eternă bugetară La 23 octombrie, după ce liberalul Horațiu Moldovan a demisionat din funcția de președinte al CNAS, în fruntea instituției a fost numită, interimar, Larisa Mezinu Bălan. În 2023, ea a fost consilier în ministerul Sănătății și s-a ocupat de implementarea PNRR, adică exact domeniul de care răspundea Rogobete, la acel moment secretar de stat.  Mezinu-Bălan scrie în CV-ul ei că ar fi studiat timp de un an, din 2002 în 2003, la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității Cuza din iași. Nu avea cum să termine facultatea într-un singur an. Însă, din 2003 în 2007, ea studiază la Universitatea Spiru Haret, Departamentul Psihologie şi Sociologie și consemnează: „Diplomă specialitatea Sociologie și Psihologie”. Deci, putem estima că studiile la universitatea de stat din Iași au fost un eșec și s-a înscris la o structură privată, unde a absolvit și a primit diplomă.  Din 2006 în 2008 a urmat un masterat in psihologie judiciară și victimologie, tot la Spiru Haret. dar este neclar cum s-a înscris la mastarat în 2006, dacă abia în 2007 și-a luat diploma de absolvire a facultății.  În CV-ul ei oficial mai figurează: Diplomație și protocol Institutul European din România [ 01/04/2024 – 30/04/2024 ]  Academia AI pentru angajații din sectorul public Google şi ANFP [ 09/09/2026 ]  Mezinu-Bălan lucrează în structurile CNAS din 2012, a fost și purtător de cuvânt, iar în 2023 a fost plasată în consiliul de administrație al acestei case, prin decizia premierului Ciolacu. O zi mai târziu, CA-ul CNAS o alegea vicepreședinte.   Acum, ea a anulat concursurile pentru funcția de director la casele judetene de sănătate din Bacău, Călărași, Covasna, Dolj, Galati, Giurgiu, Ialomita, Iifov, Mehedinti, Neamt, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș, Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autorității Judecătoresti. „În opinia mea, decizia reprezintă o ingerință politică fără precedent în activitatea CNAS. Autonomia instituției se apără tocmai în astfel de momente. Astăzi, conducerea CNAS a cedat.   Arătați actul care a impus anularea.   Îi cer vicepreședintei Larisa Mezinu Bălan să explice public și urgent de ce a fost oprit un concurs aflat în desfășurare. A existat vreo suspiciune de fraudă sau vreo neregulă în organizare? Ce act normativ în vigoare a impus anularea? De când ține o discuție despre reorganizare loc de act normativ?   Cui îi convine să rămână interimar?   Până vin răspunsurile, rămân două întrebări incomode: 1. Nu s-a înscris candidatul pe care îl aștepta cineva? 2. ⁠ Îi convine cuiva să rămână interimar fiindcă nu e pregătit să dea examenul?   Cu fiecare prelungire a interimatului, directorii rămân la mâna celor care decid dacă îi mai țin în funcție. Acolo își face loc presiunea politică”, a comentat, pe Facebook, fostul director al CNAS, Horațiu Moldovan, care a ocupat acest post cu susținerea PNL. 

Fostul cancelar al premierului Bolojan, Mihai Jurca, arată că PSD a refuzat, în fosta guvernare, reforma administrației locale
Politică

Fostul cancelar al premierului Bolojan, Mihai Jurca, arată că PSD a refuzat, în fosta guvernare, reforma administrației locale

Fostul șef al cancelariei prim-ministrului Ilie Bolojan, Mihai Jurca, nu crede că reformele administrative pe care le anunță PSD se vor face vreodată. Jurca amintește că Bolojan a vrut o reformă „cu o problemă reală: unele primării strâng taxe ca să-și plătească angajații, nu ca să ofere servicii sau investiții”, dar PSD a refuzat.  Citește și: Cum s-a prefăcut ministrul Dezvoltării că e om din popor și merge cu trenul, la clasa a II-a, de la București la Botoșani Azi, și primarul Brașovului, George Scripcaru, s-a arătat pesimist în privinţa reformei administrative: "Noi n-am fost în stare să punem în operă referendumul privind numărul de parlamentari şi să restrcuturăm Parlamentul şi noi vrem să reorganizăm România, după ce n-am ţinut cont de opinia poporului care a votat referendumul". „Fiecare vine cu altă hartă, alt număr de județe, alt prag pentru comune” Jurca mai apreciază că ceea ce propune formațiunea social-democrată „e doar o reformă ca partidul să-și pună oamenii pe funcții”. „Am fost la masa coaliției când Ilie Bolojan a pus pe masă reforma administrativă. Nu cu județe desenate pe ascuns, ci cu o problemă reală: unele primării strâng taxe ca să-și plătească angajații, nu ca să ofere servicii sau investiții. Răspunsul PSD a fost atunci că nu se poate. Nu în legislatura asta. Nici măcar cu aplicare din 2032. La fel și cu reforma finanțării partidelor. PSD a frânat tot, iar apoi, împreună cu AUR, a dat jos Guvernul.   Acum, același PSD anunță reforma în trei luni și jumătate și vrea s-o treacă prin asumarea răspunderii, ca Parlamentul să nu se poată atinge de ea. Ce s-a schimbat? Nu nevoia României de reformă, ci nevoia PSD de a părea reformator.   Nu cred că e o reformă reală. Fiecare vine cu altă hartă, alt număr de județe, alt prag pentru comune. Iar o asemenea reformă se face cu consultare, nu prin notificare. Altfel, e doar o reformă ca partidul să-și pună oamenii pe funcții.   România are nevoie de reforma administrativă. Pentru cetățeni, nu pentru partidul-stat”, a scris Mihai Jurca, pe Facebook.  Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a declarat marţi că, dacă la primăvară reforma va însemna doar comasare de trei comune şi la nivelul aparatului statului două agenţii, nu se vede în continuare la conducerea unui partid care anunţă că face reforme şi se moleşeşte pe parcurs. ”Şi eu şi Sorin Grindeanu suntem extrem de determinaţi, sunt sigur că nu ne vom potmoli pe parcurs sau să începem să ajustăm, până nu se mai schimbă nimic”, a mai dat asigurări Manda.   „Şi atunci nu am vrea sau nu suntem doar canalizaţi pe o chestiune de genul: vine PSD-ul la guvernare, măreşte salariile şi pensiile şi se împrumută, aşa cum spune narativul anti-PSD. Nu părăsim publicul ţintă", a mai spus Claudiu Manda la Radio România Actualități. 

Cum s-a prefăcut ministrul Dezvoltării că e om din popor și merge cu trenul, la clasa a II-a, de la București la Botoșani
Politică

Cum s-a prefăcut ministrul Dezvoltării că e om din popor și merge cu trenul, la clasa a II-a, de la București la Botoșani

Acum două zile, ministrul PSD al Dezvoltării, Alexandru Stoica, a postat pe Facebook o filmare de 104 secunde în care arăta cum și-a cumpărat singur bilet de tren la clasa a II-a, de la București la Botoșani, și a mers cu trenul până în nordul Moldovei, vorbind cu cetățeni care preamăreau „stabilitatea”. Însă un jurnalist, Paul Angelescu, a demonstrat că ministrul a mințit: datele de pe biletul pe care-l ținea în mână și care apare în propria filmare arată că a circulat la clasa I. „Prețul de pe bilet: 214,5 lei. De ce e relevantă suma de 214,5 lei? Pentru că atât costă un bilet la clasa 1 pe IR 1655 București–Suceava. Un bilet la clasa a 2-a costă 138,5 lei”, explică Angelescu. Ministrul Stoica a jucat însă o adevărată scenetă de teatru în prorpia sa filmare, în care el dialoghează cu o doamnă de la ghișeul CFR Călători și spune clar că vrea la clasa a II-a. Marcel-Alexandru Stoica provine din județul Buzău, el este fiul primarului PSD din Pănătău, Alexandru Marcel Stoica, fratele Roxanei Robu, secretara șefului CJ Buzău, cumnatul lui Sorin Robu de la DRDP Buzău și nașul lui Marian Ghiveciu, fost deputat PSD. „De ce o fi oare nevoie să plusezi că ai mers la clasa a 2-a când tu ai în mână un bilet la clasa 1?” „Știți povestea cu ministrul care, ca să arate că e om din popor, s-a filmat în gară cum cumpără un bilet la clasa a 2-a, dar în mână ține un bilet la clasa 1? E povestea lui Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării. Vineri, cineva din staff-ul său l-a filmat intrând în Gara de Nord.   «Ce faceți, mergeți cu trenul?», întreabă mirată o voce pe fundal. «Dar ce are cu trenul?», răspunde repede ministrul. Apoi se duce la casierie. «Bună ziua, ce-mi dați și mie până la Botoșani? Vreau să ajung la Botoșani. La 14:10, da? Clasa a doua», zice ministrul. «Clasa a doua, e bine?», îl întreabă doamna de la casierie. «Unde aveți liber», răspunde ministrul.   Se pare că liber a fost la clasa 1. (Ca să ajungă la Botoșani, ministrul a luat trenul spre Suceava și a coborât la Verești, de unde susține că a luat microbuzul.)   Prețul de pe bilet: 214,5 lei. De ce e relevantă suma de 214,5 lei? Pentru că atât costă un bilet la clasa 1 pe IR 1655 București–Suceava. Un bilet la clasa a 2-a costă 138,5 lei .(sursa:bilete.cfrcalatori.ro). IR 1655 e indicativul care apare pe biletul din mâna ministrului.   «Am ajuns, totul a decurs bine», anunță la final Alexandru Stoica. Trenul trebuia să ajungă la Verești la 19:52. A ajuns la 22:43, cu peste două ore și jumătate întârziere. Am aflat de la Mihai Veghes, jurnalist și pasionat de trenuri, că locomotiva care tracta trenul ministrului s-a defectat la Zoița, între Buzău și Râmnicu Sărat. Acesta e motivul întârzierii.   A doua zi, sâmbătă, ministrul Alexandru Stoica a fost într-adevăr la Suceava, la o întâlnire cu primarii. Potrivit ministrului au discutat despre reforma administrativă, comosararea voluntară și despre Anghel Saligny.   De o fi oare nevoie să plusezi că ai mers la clasa a 2-a când tu ai în mână un bilet la clasa 1?”, a întrebat, probabil retoric, jurnalistul. 

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre miraculosul sondaj INSCOP
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre miraculosul sondaj INSCOP

INSCOP a publicat, luni, un sondaj surprinzător, în care PSD creștea miraculos după preluarea guvernării, iar AUR cobora masiv în intenția de vot. Mircea Marian și Cătălin Prisacariu au discutat, la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, acest sondaj și au ajuns la concluzia: doctorul SRI a scos pe piață un nou sondaj care mulțumește securistanul românesc. Citește și: EXCLUSIV La presiunea lui Rogobete, CNAS a anulat concursurile pentru conducerea a 16 case județene de sănătate. Șefa CNAS, o apropiată a ministrului Ștefureac este doctor în științe militare al academiei SRI. Metoda folosită pentru acest sondaj este inedită: printre telefoane la respondenți (metoda CATI) s-au amestecat și chestionare online, prin așa-numitul CAWI, o metodă foarte controversată care nu dă nici o garanție a datelor obținute. CAWI vine din engleză de la Computer Assisted Web Interviewing (interviu web asistat de calculator). Când se folosește CAWI, există riscul ca eșantionul să nu fie complet reprezentativ (excluzând persoanele fără acces la internet).  Marian și Prisacariu au apreciat că sondajul vrea să întărească decizia lui Nicușor Dan, explicată recent în conferință de presă, de a prefera PSD la guvernare și de a exclude AUR. Inexplicabilul salt înainte al PSD „Marian: Nu, nu înțeleg de ce s-a produs acest transfer de voturi între septembrie și noiembrie. Adică ce ar fi putut face AUR atât de greșit în acest interval de timp încât să piardă aproape 6% și ăia repede să fugă înapoi la PSD. Simplul fapt că PSD ajuns la guvernare mie mi se pare insuficient. Marja de eroare a sondajului este undeva la 3%. A fost făcut printr o metodă CATI-CAWI pe care eu n-o știu. Spun sincer, sunt depășit în acest moment. Deci am niște semne de întrebare. Prisacariu: Cati e cea...Cati, Mircea, Cati e cea telefonică. Marian: Da. Și CAWI o să mă uit, dar n-am apucat să... Am scris de sondaj acum un sfert de oră. Hai să zicem, să să acceptăm datele așa cum sunt ele. Dar din nou nu înțeleg ce a făcut AUR atât de greșit. Nu că aș vrea să-l apăr pe George Simion. Ce a făcut atât de greșit AUR încât să piardă 6% și nu pot să cred că simplul fapt că te duci la guvernare îți aduce înapoi atâția oameni. Prisacariu: Avansez...Mircea, o secundă. Avansez și eu o variantă. Poate că arestarea lui Călin Georgescu a afectat încrederea în AUR. Poate că George Simion n-a fost considerat un fan suficient de înfocat al lui Călin Georgescu. Întreb. Nu știu.  Marian: Da, dar asta înseamnă să te duci la PSD, care e parte a sistemului de putere. Nu cred. Dar mai te duceai la Șoșoacă, te duceai la orice altceva, dar nu la PSD. Și dacă ne uităm pe datele INSCOP, un salt atât de brutal în sondaje nu s-a mai văzut. Deci INSCOP prezintă datele din mai 2025, comparativ. În fiecare lună aproape a făcut un sondaj INSCOP și un salt atât de puternic nu mai există. Deci nu s-a petrecut un astfel de salt nici în aprilie 2026 când l-au dat jos pe Bolojan”. 

EXCLUSIV La presiunea lui Rogobete, CNAS a anulat concursurile pentru conducerea a 16 case județene de sănătate. Șefa CNAS, o apropiată a ministrului
Politică

EXCLUSIV La presiunea lui Rogobete, CNAS a anulat concursurile pentru conducerea a 16 case județene de sănătate. Șefa CNAS, o apropiată a ministrului

Toate concursurile pentru ocuparea unor funcții de director a unor case județene de sănătate au fost anulate de șefa interimară a CNAS, Larisa Mezinu Bălan, la presiunea ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete. Acesta din urmă suspendase concursurile organizate de CNAS. Bălan a invocat, potrivit unui document obținut de DeFapt.ro, instalarea noului Guvern. Citește și: Blocat în birocrația ministerului Sănătății: a terminat rezidențiatul, a luat examenul de medic specialist, poate fi șofer de Uber Președinta interimară a CNAS, Larisa Mezinu Bălan, a fost consilieră la ministerul Sănătății, în 2023, unde s-a ocupat de structura care gestiona Componenta 12 din PNRR. În această calitate ea a cooperat cu Alexandru Rogobete, pe atunci secretar de stat responsabil de PNRR.  Acum, ea a anulat concursurile pentru funcția de director la Bacău, Călărași, Covasna, Dolj, Galati, Giurgiu, Ialomita, Iifov, Mehedinti, Neamt, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș, Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autorității Judecătoresti. Măsura anulării, luiată pe motive neclare În documentul CNAS de anulare a concursurilor se arată că măsura este luată: „ținând cont de faptul că la data de 20 octombrie 2026 a fost adoptată de către Parlamentul României Hotărârea nr. 4/2026 pentru acordarea increderii Guvernului, a Programului de Guvernare pentru perioada 2026-2028, in vederea cresterii capacititii institutionale în sisternul public, raportate la cadrul financiar-bugetar vizat pentru perioada 2026-2028, de măsurile prevăzute pentru elaborarea Strategiei fiscal-bugetare pentru, perioada 2027-2029, a Legii pentru aprobarea plafoanelor indicatorilor specificati in cadrul fiscal-bugetar pe anul 2027, a Legii bugetului de stat pentru anul 2027 si a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2027, măsuri transmise prin adresa Ministerului Finantelor - Cabinet Ministru nr. 508.911/03.11.2026 inregistrati la CNAS - Cabinet Presedinte cu nr.P/7714/03.11.2026, precum si de pachetul legislativ de reorganizare administrativ- teritoriale a României, cu termen de realizare imediată (2026-2027) sau de perspectivă, prin reforma structurala la nivel national, având în vedere rezoluția Ministrului Sanatății înregistrată la Cabinet Ministru sub nr. AFR/2017/13.11.2026 si la Cabinet Presedinte CNAS sub nr.P/8520/16.11.2026 privind suspendarea tuturor concursurilor”.  Fostul șef al CNAS, Horațiu Moldovan, a criticat, pe Facebook, decizia de anulare a acestor concursuri: „A fost anulat concursul pentru ultimele 16 posturi de director general al caselor de asigurări de sănătate, încă aflate în interimat de peste 5 ani. Dosarele fuseseră depuse și evaluate, iar contestațiile, soluționate. Candidații se pregăteau să intre în sala de examen”.  „În mandatul meu, aceeași comisie și-a dovedit profesionalismul și imparțialitatea în două runde de concurs. Aceasta ar fi fost a treia și, probabil, ultima. În cele două runde anterioare au picat și oameni cu funcții importante, și oameni cu „spate” politic. Când întrebările se află abia în sala de examen, fără să ți le șoptească nimeni cu o seară înainte prin vreo cameră de hotel, trebuie să înveți. Așa arată un concurs pe bune.   Așa cedează o instituție autonomă.   Astăzi, CNAS invocă o rezoluție a ministrului sănătății privind suspendarea concursurilor și perspectiva unei reorganizări administrative.   În opinia mea, decizia reprezintă o ingerință politică fără precedent în activitatea CNAS. Autonomia instituției se apără tocmai în astfel de momente. Astăzi, conducerea CNAS a cedat.   Arătați actul care a impus anularea.   Îi cer vicepreședintei Larisa Mezinu Bălan să explice public și urgent de ce a fost oprit un concurs aflat în desfășurare. A existat vreo suspiciune de fraudă sau vreo neregulă în organizare? Ce act normativ în vigoare a impus anularea? De când ține o discuție despre reorganizare loc de act normativ?   Cui îi convine să rămână interimar?   Până vin răspunsurile, rămân două întrebări incomode: 1. Nu s-a înscris candidatul pe care îl aștepta cineva? 2. ⁠ Îi convine cuiva să rămână interimar fiindcă nu e pregătit să dea examenul?   Cu fiecare prelungire a interimatului, directorii rămân la mâna celor care decid dacă îi mai țin în funcție. Acolo își face loc presiunea politică.   A început, oare, asaltul final pentru gestionarea după bunul plac al banilor pacienților sau asistăm la o improvizație administrativă, cu concursuri anulate în ultimul moment în numele unor reforme care încă se discută și, foarte probabil, nu se vor concretiza în curând?   Astăzi, CNAS a făcut un mare pas înapoi. De fapt, a făcut doi. Despre al doilea, puțin mai încolo…”, a arătat Moldovan.     

Autoritatea Aeronautică a secretizat componența CA-ului, din care făcea parte fratele lui Marian Neacșu, Mihai, specialist în furaje și arbitru de scrabble
Politică

Autoritatea Aeronautică a secretizat componența CA-ului, din care făcea parte fratele lui Marian Neacșu, Mihai, specialist în furaje și arbitru de scrabble

În ziua de 20 octombrie, când a fost instalat noul guvern Luca Niculescu, iar PSD a revenit la putere, de pe site-ul Autorității Aeronautice Civile (AAC) au dispărut informațiile privind componența consiliului de administrație. Din acest consiliu făcea parte, printre alții, Mihai Neacșu, fratele vicepremierului Marian Neacșu, dar și un prieten și partener al lui Grindeanu, Lucian Taropa.  Citește și: Blocat în birocrația ministerului Sănătății: a terminat rezidențiatul, a luat examenul de medic specialist, poate fi șofer de Uber Sumele încasate de membrii CA sunt uriașe: 35.620 de lei pe lună, brut, potrivit datelor de pe site-ul guvernanta.gov.ro.  Presa a scris că fratele Mihai Neacșu nu avea nici o legătură cu domeniul pe care trebuia să-l administreze. DeFapt.ro a arătat în vara anului 2026: „Un arbitru de scrabble, cu studii de ingineria mașinilor termice, a fost plasat, în 2022, de Sorin Grindeanu în conducerea Autorității Aeronautice Civile (AAC), instituția care reglementează, certifică și supraveghează siguranța aviației civile. Însă acesta este fratele penalului Marian Neacșu, unul dintre principalii negociatori ai PSD în formarea viitorului guvern (...) Fratele său, Mihai Neacșu, este vicepreședinte al Consiliului Județean Ialomița și face parte din Consiliul de Administrație al AAC. Pentru simpla prezență la ședințele CA-ului, a încasat în anul fiscal 2023 - după 2024 nu a mai publicat declarații de avere - 106.476 de lei, net”.  Nu se știe dacă frățiorul Neacșu, arbitru de scrabble rămâne în CA-ul AAC Mandatul consiliului de administrație a expirat la 10 octombrie, de atunci a trecut peste o lună și nu se știe dacă a fost numit un nou CA și cine ar face parte din el.  OUG 109/2011 permite reînnoirea mandatului pe bază de evaluare, fără o nouă procedură de selecție, o singură dată, cu avizul AMEPIP. Astfel, la articolul 28, alin. (8), se arată: administratorii care și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile pot primi o singură reînnoire a mandatului.   Nici datele Agenției pentru Monitorizare și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) nu sunt actualizate. Indicatorii privind guvernanta corporativă sunt din 2024, iar ultima actualizare este din mai 2025.  G4Media arăta, recent, că, la finalul anului trecut, șase dintre cei șapte membri ai Consiliului de Administrație (CA) de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română - printre care și Mihai Neacșu - au intentat un proces în care cer câte 162.000 de lei pentru că, datorită lor, instituția ar fi îndeplinit criteriile de performanță în anul 2023.  În CA-ul AAC se află și Lucian Taropa, prietenul din liceu al lui Grindeanu, director la Aeroportul Timisoara.  Mihai Neacșu era, în 2024, coordonator al Clubului de Scrabble din cadrul CSM București, de unde a încasat, în anul fiscal 2023, 41.085 lei, net. Alți 945 de lei a încasat ca arbitru de scrabble.  În CA-ul AAC se afla și controversatul Bogdan Mîndrescu, directorul aeroporturilor Otopeni și Băneasa.  Drept la replică AAC După acest articol, AAC ne-a trimis un drept la replică în care ne reproșează că le-am trimis o întrebare după terminarea programului de lucru. În plus, se susține că lista CA-ului a fost retrasă pe 12 octombrie, deși pe site scrie clar că ultima modificare a fost pe 20 octombrie. În sfârșit, AAC nu se deranjează să scrie pe site și nici să explice care este situația consiliului de administrație, la peste o lună de la momentul revocării - aceasta fiind problema de fond.  „Ca urmare a solicitării dumneavoastră, primită în data de 16 noiembrie 2026,  la ora 20:32, și a publicării pe site-ul DeFapt.ro, la ora 20:44, a articolului cu titlul „Autoritatea Aeronautică a secretizat componența CA-ului”, ne exprimăm dezamăgirea totală față de modul în care ați tratat acest subiect.   Ne-ați solicitat informațiile la ora 20:32, în afara programului de lucru al AACR, cunoscând faptul că, la majoritatea instituțiilor și companiilor programul de lucru se încheie la ora 16:30, că AACR nu dispune de un serviciu permanent de răspuns  la solicitările de presă, iar subiectul nu impunea publicarea de urgență a articolului. Faptul că ați publicat materialul la doar 12 minute după transmiterea solicitării  ne face să credem că ați acționat cu rea intenție, fără să efectuați demersurile jurnalistice care se impuneau și fără să așteptați un răspuns la întrebările adresate. Vă comunicăm că, în urma controalelor efectuate de către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) atât la AACR,  cât și la alte instituții, AACR este dată ca exemplu de bune practici privind respectarea prevederilor art. 51 alin. (1) din OUG nr. 109/2011, fiind prima în lista dintre instituțiile care merită acest statut. Lista poate fi consultată în documentul publicat de AMEPIP.   Cu toate acestea, pentru a răspunde solicitării dumneavoastră, vă comunicăm că, în data de 12 octombrie 2026, lista membrilor Consiliului de administrație (CA)  a fost retrasă de pe site-ul AACR ca urmare a ordinului emis de către ministrul  în funcție la acea dată prin care a revocat membrii provizorii ai Consiliului  de administrație. Astfel, afirmația privind „secretizarea componenței CA-ului” din articolul publicat reflectă reaua dumneavoastră intenție și lipsa de deontologie profesională. Totodată, precizăm că prezentul răspuns constituie un drept la replică al AACR  la articolul publicat pe site-ul DeFapt.ro și solicităm publicarea acestuia. Atât solicitarea DeFapt.ro, cât și prezentul răspuns vor fi publicate  pe site-ul AACR, în secțiunea „Informații de interes public – Solicitări/răspunsuri – Legea nr. 544/2001”. 

Blocat în birocrația ministerului Sănătății: a terminat rezidențiatul, a luat examenul de medic specialist, poate fi șofer de Uber
Eveniment

Blocat în birocrația ministerului Sănătății: a terminat rezidențiatul, a luat examenul de medic specialist, poate fi șofer de Uber

Un medic care a terminat rezidențiatul și a luat examenul de medic specialist așteaptă de peste o lună hârtiile emise de ministerul Sănătății care să-i permită să profeseze. Andrei Dăescu scrie, pe Facebook: „Dacă am promovat examenul de medic specialist, dar nu pot să profesez din cauza birocrației Ministerului Sănătății, mă angajez la Uber între timp?”. Citește și: Cine este responsabil pentru lipsa unor medicamente esențiale pentru bolnavii de cancer: clientul PSD și al familiei Ciolacu El arată că ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a propus soluții pentru „colegii care nu au promovat examenul”: „Dar noi, cei care AM PROMOVAT examenul, putem rămâne șomeri? Adică, dacă nu promovezi examenul, statul caută o soluție să îți păstreze salariul. Dacă îl promovezi, termini rezidențiatul și aștepți după documentele pe care tot statul trebuie să ți le elibereze, fără să știi exact când vei putea începe să lucrezi”. „Poate ar fi util ca Ministerul Sănătății să publice și un ghid: «Ce meserii poți practica între terminarea rezidențiatului și eliberarea certificatului de specialist». Măcar să știm din timp pentru ce să ne pregătim”, a încheiat el, ironic. „De la terminarea rezidențiatului până la începerea efectivă a activității, să treacă chiar șase luni” „Dacă am promovat examenul de medic specialist, dar nu pot să profesez din cauza birocrației Ministerului Sănătății, mă angajez la Uber între timp? Pe 15 octombrie 2026 am terminat rezidențiatul. Examenul de medic specialist l-am promovat încă din luna MAI.   Astăzi, 16 noiembrie, la mai bine de o lună de la finalizarea rezidențiatului, certificatul meu de medic specialist este încă la Ministerul Sănătății.   Am sunat astăzi să întreb ce se întâmplă cu el. Mi s-a comunicat că încă așteaptă să fie avizat.   Când am întrebat cum este posibil să dureze atât, mi s-a explicat că fiecare compartiment prin care trece documentul are propriul termen de soluționare.   Deci certificatul meu poate sta într-un birou, apoi în alt birou, apoi în altul, fiecare cu termenul lui. Practic, am terminat eu rezidențiatul, dar certificatul meu încă își face propriul rezidențiat prin Ministerul Sănătății.   Și nici măcar nu aceasta este partea cea mai frumoasă!   După ce voi primi certificatul, trebuie să îmi actualizez statutul la Colegiul Medicilor, să închei un contract de colaborare sau să îmi organizez propriul cabinet, să depun documentele pentru codul de parafă și să aștept eliberarea lui.   Dacă vreau propriul cabinet, urmează avizele și autorizațiile. Iar dacă vreau să lucrez în contract cu CNAS, începe un nou episod din serialul „Dosarul cu șină”.   Pentru că, surpriză, nici contractarea cu Casa de Asigurări de Sănătate nu se poate face oricând dorești!   Trebuie să urmărești sesiunile de contractare organizate de casa județeană, să depui documentele în perioada stabilită și să aștepți parcurgerea procedurilor. Iar dacă ai ratat o sesiune pentru că certificatul tău de specialist era încă în excursie prin minister, ghinion!   Și aici nu mai vorbim doar despre medic, ci și despre PACIENȚI.   Eu pot, în cele din urmă, să îmi deschid cabinetul și să ofer consultații contra cost. Dar ce fac pacienții asigurați, cei care contribuie de ani de zile la sistemul public de sănătate și care ar trebui să poată beneficia de consultații decontate de CNAS?   Până reușesc eu să închei contractul cu Casa, pacienții vor trebui să plătească din propriul buzunar dacă vor să se consulte la cabinetul meu.   Așadar, pacientul plătește contribuția la sănătate, medicul vrea să lucreze, dar între cei doi stă, bineînțeles, statul român. Cu un dosar, un aviz și un termen de așteptare.   Așa ajungem ca, de la terminarea rezidențiatului până la începerea efectivă a activității în condițiile dorite, să treacă două, trei sau chiar șase luni.   Și acum vine partea interesantă.   În urma controverselor legate de examenul național de specialitate din toamna acestui an, în special la Cardiologie, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că se caută soluții pentru colegii care nu au promovat examenul.   Una dintre propuneri este ca aceștia să rămână în continuare angajați și plătiți ca medici rezidenți până la următoarea sesiune de examen.   Și foarte bine! Mă bucur că se caută o soluție pentru ei.   Ministrul a afirmat inclusiv că nu poate fi de acord ca medicii să rămână șomeri după cinci ani de rezidențiat.   Dar noi, cei care AM PROMOVAT examenul, putem rămâne șomeri?   Adică, dacă nu promovezi examenul, statul caută o soluție să îți păstreze salariul. Dacă îl promovezi, termini rezidențiatul și aștepți după documentele pe care tot statul trebuie să ți le elibereze, fără să știi exact când vei putea începe să lucrezi.   Interesant sistem de recompensare a performanței!   Și noi din ce trăim între timp? Din economii? Din banii părinților? Din satisfacția că am promovat examenul?   Poate ar trebui să facem Uber, sau alte meserii pentru care nu este nevoie să le arăt diploma de medic specialist la angajare.   Ceea ce nu înțeleg este de ce, dacă Ministerul Sănătății știe din luna mai că am promovat examenul și știe exact când îmi termin rezidențiatul, nu este capabil să îmi pregătească documentele astfel încât din ziua următoare finalizării pregătirii să pot începe să profesez?   De ce trebuie ca un medic care a promovat examenul și și-a încheiat pregătirea să piardă săptămâni sau luni, doar pentru că documentele sale trebuie să treacă printr-un șir interminabil de avize și semnături?   Vorbim mereu despre deficitul de medici, despre cum să păstrăm medicii tineri în România și despre modernizarea sistemului de sănătate.   Dar când un medic tânăr vrea să rămână aici, să muncească, să consulte pacienți și să își deschidă un cabinet, statul îi spune să mai aștepte puțin. Că mai trebuie o semnătură.   Poate că reforma sistemului de sănătate ar trebui să înceapă și cu lucruri simple: să nu mai existe luni de așteptare între momentul în care un medic este pregătit să profeseze și momentul în care statul îi permite efectiv să o facă.   Nu cred că este exagerat să ne dorim ca, după promovarea examenului și finalizarea rezidențiatului, toate documentele necesare exercitării profesiei să fie pregătite și eliberate la timp.   Poate găsește Ministerul Sănătății o soluție și pentru noi, cei care am avut „ghinionul” să promovăm examenul de specialist.   P.S. Poate ar fi util ca Ministerul Sănătății să publice și un ghid: „Ce meserii poți practica între terminarea rezidențiatului și eliberarea certificatului de specialist”. Măcar să știm din timp pentru ce să ne pregătim”, a scris medicul Dăescu. 

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre cinismul lui Rogobete
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre cinismul lui Rogobete

Mircea Marian și Cătălin Prisacariu au încercat să înțeleagă, la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, de ce ministrul Rogobete se ceartă cu bolnavii de cancer încercând să-i convingă că există medicamente care, de fapt, nu se găsesc în farmacii. Citește și: Cine este responsabil pentru lipsa unor medicamente esențiale pentru bolnavii de cancer: clientul PSD și al familiei Ciolacu Așa cum a arătat, azi, un articol DeFapt.ro, Rogobete ar fi trebui să știe că așa-numitul „Sistem Electronic de Raportare” (S.E.R.), care prezintă situația stocurilor de medicamente este complet depășit și dă rateuri - o arată un audit al ministerului Sănătății, publicat la 7 octombrie, când ministru interimar era Cseke Atilla.  Cât despre problema dispariției medicamentelor de cancer, ea este foarte veche, dar o jurnalistă, Liliana Ruse, care face chimioterapie a readus problema în discuție. Însă Rogobete a reacționat agresiv, fără nici o empatie, la sesizările ei.  Oricum, marea problemă este la Agenția Națională a Medicamentului - care nu spune nimic - unde șef este un apropiat al lui Marcel Ciolacu. Această agenție este condusă din 2022 de Răzvan Mihai Prisada, despre care G4Media scria, în octombrie 2024: „Nepotul lui Marcel Ciolacu și afacerile cu farmacii: Șeful Agenției Naționale a Medicamentului, numit în funcție de PSD după ce soția sa i-a făcut cadou cu câțiva ani în urmă o companie farmaceutică lui Mihai Cristian Ciolacu”.  Supraexpunerea mediatică, agresivă, a ministrului Rogobete devine contraproductivă „Prisacariu: Cum îți explici această schimbare de atitudine? Pentru că în anteriorul mandat, până acum cinci luni, da, Alexandru Rogobete făcea foarte frumos la presă, ca să spun așa, și la opinia publică. Era destul de des prezent în la televiziuni de știri. Se lăuda că a mai rezolvat cutare și cutare. Vedem însă acum un ministru foarte agresiv, inclusiv cu pacienții, adică nu doar cu oponenții politici. Ce se întâmplă cu Rogobete? Marian: În primul rând e o problemă de partid, pentru că vina principală nu este la Rogobete. Rogobete, iartă-mă, s a băgat ca boul cu capul direct în zid. Problema principală este la Agenția Medicamentului despre care a scris colegul Petru Zotan, la De fapt, este clientul PSD-Ciolacu. În 2018, nevasta șefului agenției medicamentului i-a cedat nepoțelului lui Ciolacu acțiunile la o rețea de farmacii. Noi nu știm dacă s-a plătit sau nu. Am estima că nu prea s-a plătit sau s-a plătit un preț mai mic. După această cedare din 2018 către nepoțelul lui Ciolacu, cariera acestui farmacist s-a dus în sus. Întâi l-a promovat Sorina Pintea pe la Uniunea Europeană, iar în 2022, când Ciolacu era pe cai mari, l-a făcut șef al agenției medicamentului. Nu înțeleg de ce nu l-au schimbat până acum. Nu înțeleg de ce nu l-au schimbat, pentru că scandalurile sunt lanț acolo. Ăsta e principalul vinovat. Rogobete, efectiv nu înțeleg de ce s-a băgat în povestea asta și începe s-o încaseze pentru că sufocă lumea cu mesaje. Și al doilea lucru: pentru prima oară vedem pagina ministerului, pagina de Facebook a Ministerului Sănătății devine instrumentul de propagandă al unui ministru numit politic, adică inclusiv atacul la Liliana Ruse era pe pagina Ministerului Sănătății. Asta e fără precedent”.    „A crezut că această campanie agresivă pe Facebook îl va ajuta, dimpotrivă, îlodează. Iar acum acest atac agresiv la jurnalista Lilana Ruse a fost complet gratuit. Putea să fie mult mai empatic”, a mai apreciat Marian. 

Un consilier al premierului Niculescu, Alexandru Avram, distruge mitul investițiilor statului: „Vedem că creşterea economică este una care stagnează”
Politică

Un consilier al premierului Niculescu, Alexandru Avram, distruge mitul investițiilor statului: „Vedem că creşterea economică este una care stagnează”

Alexandru Avram, consilier de stat al premierului Luca Niculescu, a arătat, azi, la o conferinţă pe teme de concurenţă, că, deși investițiile statului au crescut puternic, creșterea economică stagnează. El a vorbit și despre necesitatea ca statul român să debirocratizeze și să dereglementeze. Citește și: Cine este responsabil pentru lipsa unor medicamente esențiale pentru bolnavii de cancer: clientul PSD și al familiei Ciolacu Avram a fost secretar general la ministerul Mediului până în octombrie 2026, când a ajuns în echipa premierului Luca Niculescu.  Într-un mesaj publicat pe Facebook, Avram afirma, la acel moment, că, în calitate de ordonator de credite şi coordonator al PNRR la nivelul ministerului, a gestionat 2,5 miliarde de euro şi că a coordonat procesul de aderare a României la OCDE pe componenta de mediu. „Statul nu trebuie şi nu poate să fie singurul motor al dezvoltării” „Câteva observaţii personale (...). Ne confruntăm, într-adevăr, cu un paradox: deşi ponderea investiţiilor publice în termeni nominali s-a dublat, de la 73 de miliarde aproximativ, la peste 160, iar ponderea în PIB de la 5,2 la aproape 8 în 2026, vedem că creşterea economică este una care stagnează, chiar ne aşteptăm undeva la o creştere de 0% - 1%, să spunem o creştere doar din punct de vedere statistic. Aici trebuie să vedem care sunt resorturile prin care trebuie să relansăm componenta de iniţiativă privată, pentru că, pe partea noastră, a statului, investiţiile sunt la un nivel record. Cu toate acestea, repet, suntem într-o situaţie paradoxală. În acelaşi timp, printr-un efect de evicţiune sau de crowding out, statul absoarbe cam toate sursele disponibile de pe piaţă, lăsând un cost ridicat pentru iniţiativa privată. Dacă statul român se împrumută cu 7,5 sau 7,75%, spaţiul dintre randamentul aşteptat de investitori şi costul la care se împrumută este din ce în ce mai mic, lăsând o marjă tot mai mică pentru iniţiativa privată. Mă uitam pe datele primei bănci din sistemul bancar românesc: 160 de miliarde depozite, 100 de miliarde credite acordate, ceea ce înseamnă că este o marjă foarte mare de lichiditate în piaţă, care nu este absorbită de mediul privat", a explicat consilierul. El a mai arătat că relansarea încrederii reprezintă unul dintre fundamentele programului de guvernare. „Pentru toate acestea avem, însă, nevoie de un ingredient fundamental, şi anume încrederea, încrederea investitorilor în stabilitatea deciziilor statului, încrederea antreprenorilor că vor concura în condiţii echitabile, dar şi încrederea cetăţenilor că instituţiile publice le protejează interesele şi bunăstarea. Încrederea nu este doar o valoare socială sau societală, este o resursă economică, influenţează investiţiile, consumul, costul finanţării şi, în cele din urmă, ritmul dezvoltării. Relansarea încrederii reprezintă unul dintre fundamentele programului de guvernare şi este un angajament de reconstrucţie al acestei încrederi", a spus Avram.  „Investitorii trebuie să poată să poată construi planuri de afaceri pe termen lung, fără teamă că regulile se schimbă peste noapte. Consolidarea fiscală este necesară, însă ea trebuie realizată responsabil, printr-un dialog onest şi deschis cu reprezentanţii mediului de afaceri. În al doilea rând, prin mobilizarea investiţiilor publice şi mai ales private. Fondurile europene, modernizarea infrastructurii, investiţiile în energie şi dezvoltarea pieţelor de capital trebuie să devină motoare ale creşterii economice. Statul nu trebuie şi nu poate să fie singurul motor al dezvoltării. Rolul său este să creeze condiţiile în care capitalul privat are încredere să investească. În al treilea rând, prin debirocratizare şi modernizare a administraţiei. Fiecare autorizaţie întârziată, fiecare zi de întârziere pentru înfiinţarea unei noi firme, fiecare procedură inutilă, fiecare decizie administrativă impredictibilă reprezintă un cost pentru economie şi un beneficiu nerealizat de mediul de afaceri", a mai arătat consilierul de stat.  Alexandru Avram a transmis că o administraţie performantă nu se măsoară prin "numărul documentelor solicitate, ci prin capacitatea de a oferi soluţii rapide, corecte şi predictibile".

Documentul pe care Rogobete l-a ignorat când a susținut că stocurile de medicamente sunt suficiente: un audit al ex-ministrului Cseke Atilla
Eveniment

Documentul pe care Rogobete l-a ignorat când a susținut că stocurile de medicamente sunt suficiente: un audit al ex-ministrului Cseke Atilla

Ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, ar fi trebuit să știe că raportările oficiale privind stocurile de medicamente din România sunt depășite: un audit al ministerului Sănătății, din octombrie, arăta că „Sistemul Electronic de Raportare (S.E.R.) nu este încă suficient de automatizat pentru a identifica și semnala în timp real situații de risc privind stocurile, consumul și raportările”. Citește și: Cine este responsabil pentru lipsa unor medicamente esențiale pentru bolnavii de cancer: clientul PSD și al familiei Ciolacu Duminică seara, Rogobete a sugerat că jurnalista Liliana Ruse minte și geneerază panică atunci când susține că din farmacii lipsește medicamentul Lyrica. „A dispărut de piață un antidepresiv folosit și în oncologie pentru neuropatie. Lyrica mă ajută să-mi folosesc mâinile și picioarele, amorțite din cauza chimioterapiei. Nu se găsesc nici genericele. Nu mai spun ce înseamnă lipsa antidepresivelor pentru pacienții cu probleme psihiatrice”, a scris Ruse. Rogobete a scris: „Doar pentru medicamentul Lyrica, în concentrațiile de 75 mg, 150 mg și 300 mg, există 645.834 de unități în stocurile distribuitorilor și ale farmaciilor comunitare.   Aceste cifre demonstrează clar că informația potrivit căreia Lyrica și medicamentele generice cu aceeași substanță activă au dispărut de pe piața din România este neadevărată”.   „Există riscul ca diferențele dintre stocurile fizice și cele raportate în S.E.R. să nu fie identificate suficient de rapid”   Însă un audit al sistemului de raportare a medicamentelor, a cărui sinteză a fost publicată la 7 octombrie de Ministerul Sănătății, pe pagina de Internet, arată că acesta nu funcționează corect.   „Auditul a vizat monitorizarea disponibilității medicamentelor, raportarea stocurilor și consumurilor, gestionarea discontinuităților, medicamentele pentru nevoi speciale și activitatea de control și inspecție.   Principalele deficiențe constatate Auditul a evidențiat o serie de vulnerabilități care limitează capacitatea de identificare și gestionare din timp a riscurilor privind disponibilitatea medicamentelor: Sistemul Electronic de Raportare (S.E.R.) nu este încă suficient de automatizat pentru a identifica și semnala în timp real situații de risc privind stocurile, consumul și raportările. Monitorizarea se bazează în continuare, în mare măsură, pe analize manuale, sesizări și verificări punctuale, ceea ce poate întârzia intervenția în cazul unor situații de deficit. Nu există un flux operațional comun și formalizat pentru utilizarea S.E.R. la nivelul Ministerului Sănătății și ANMDMR. Informațiile publice privind discontinuitățile unor medicamente nu sunt întotdeauna complete și actualizate, ceea ce poate îngreuna identificarea statutului real al unui medicament pe piață. Monitorizarea medicamentelor pentru nevoi speciale prezintă vulnerabilități, inclusiv în ceea ce privește transmiterea situației autorizațiilor aflate în vigoare. Cadrul procedural privind „alte cazuri de necesitate” nu este suficient de clar,ceea ce poate genera interpretări neunitare în procesul de autorizare. Au fost identificate întârzieri în derularea unor etape ale procesului de autorizare, inclusiv în cazul medicamentului LOMUSTINĂ, cu riscul întârzierii asigurării cantității necesare. Necesarul de medicamente pentru unele programe naționale nu este întotdeauna corelat suficient, de către comisiile de specialitate ala MS, cu datele privind pacienții, consumul și decontările, existând riscul stabilirii unor cantități insuficiente sau insuficient fundamentate. Comisiile de specialitate ale MS sau CNAS nu eliberează în termenul stabilit de legislație documentele justificative privind încadrarea unui medicament în categoria celor pentru nevoi speciale şi nu comunică necesarul pentru 12 luni de utilizare, de la primirea solicitării Capacitatea de control și inspecție este limitată raportat la numărul mare de unități monitorizate, iar numărul controalelor inopinate este redus. Există riscul ca neraportările, raportările eronate și diferențele dintre stocurile fizice și cele raportate în S.E.R. să nu fie identificate suficient de rapid. În ansamblu, auditul indică necesitatea trecerii de la un sistem predominant reactiv, bazat pe sesizări și verificări manuale, la unul proactiv, digitalizat și bazat pe indicatori de risc și alerte în timp real”. 

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, chimist PSD, circulă cu BMW-ul universității, iar șoferul îi plimbă câinele
Politică

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, chimist PSD, circulă cu BMW-ul universității, iar șoferul îi plimbă câinele

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, un apropiat al PSD, circulă cu un BMW 7, pus la dispoziție de universitate, iar șoferul îi plimbă cățelul, arată sociologul Cătălin Stoica, care predă la SNSPA.  Citește și: Sondaj INSCOP: AUR a scăzut puternic, PSD a crescut după ce a revenit la guvernare Deși conduce o universitate de științe politice, Pricopie este absolvent al Facultății de Chimie-Fizică din cadrul Universității București. În 2020, Remus Pricopie a fost propus premier de PSD şi Pro România.  În octombrie 2026, plenul Parlamentului a ales-o pe Camelia Pricopie, soția rectorului SNSPA Remus Pricopie, un apropiat al PSD, în funcția de președinte interimar al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi. Ea este din 2023 vicepreședinte al acestei autorități, cu susținerea PSD.  Acum, sociologul Cătălin Stoica arată ce venituri uriașe obține Pricopie, pe lângă BMW și șoferul care-i plimbă câinele. Pricopie, venituri de 567.446 lei din activitati didactice si cercetare, cumul de functii, plata cu oraș proiecte „Fireste, exista si profesori universitari pentru care veniturile din cumul de functii, plata cu ora si alte activitati au fost ceva mai consistente. De exemplu, potrivit declaratiei de avere publice a sotiei sale, depuse in 2025 in calitate de angajata a Curtii de Conturi (vezi poza in comentarii), rectorul SNSPA a incasat in anul 2024 venituri totale de 567.446 de lei din activitati didactice si de cercetare, cumul de functii, plata cu ora si proiecte. Adica, in medie, aproximativ 9.500 de euro pe luna, la cursul mediu din anul respectiv. Asta pare a fi NETUL intrucit ghidul ANI cere precizarea sumelor nete. (E cea mai recenta declaratie de avere in care am putut sa aflu – indirect – veniturile rectorului.) Precizez ca vorbim despre veniturile declarate pentru 2024 (cu 2 ani in urma), nu despre veniturile sale actuale. Nu contest legalitatea acestor venituri. Observ doar ca, la vremea respectiva, cumulul de functii si plata cu ora coexistau foarte bine in cazul rectorului, in timp ce multi colegi nu aveau acces la cumul, iar plata cu ora le aducea sume modeste.   Nu mai pun la socoteala alte avantaje asociate functiei: BMW-ul universitatii (vedeti poza in comentarii), soferul, deplasarile in strainatate. Apropo de sofer, domnul rector Remus Pricopie – cel cu initiativa de a-l nominaliza la Nobelul pentru pace pe Donald Trump in numele SNSPA – obisnuieste sa isi aduca la sediul universitatii din Expozitiei catelul, Cezar, alintat Cezarica. Dupa cum puteti vedea in fotografie, soferul il plimba prin curtea SNSPA intrucit, fireste, si Cezarica are nevoi fiziologice. Nu am nimic cu dumnealui, cu soferul, ba chiar mi se pare un om simpatic; probabil face ceea ce i se solicita.   Sa nu ma intelegeti gresit: iubesc cateii si pisicile. Am si eu un motan – ma rog, fost motan, ca a fost castrat, vedeti poza in comentarii – si ma gindesc ca si el sufera de anxietatea despartirii cind plec de acasa. Eu nu pot insa sa il aduc la facultate. Nu am nici BMW de serviciu si nici sofer care sa il duca la litiera la o adica, nici secretara care sa ii tina de urit si sa-l socializeze, dragul de el”, a scris Stoica. 

Sondaj INSCOP: AUR a scăzut puternic, PSD a crescut după ce a revenit la guvernare
Politică

Sondaj INSCOP: AUR a scăzut puternic, PSD a crescut după ce a revenit la guvernare

Un sondaj INSCOP publicat în această dimineață arată că AUR a scăzut puternic din septembrie în noiembrie. În schimb, PSD pare să-și fi luat voturile înapoi de la AUR și a crescut după ce a revenit la guvernare. Citește și: Cine este responsabil pentru lipsa unor medicamente esențiale pentru bolnavii de cancer: clientul PSD și al familiei Ciolacu Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, care prezintă aceste date pe pagina sa de Facebook, nu precizează: când a fost făcut sondajul, datele exacte, ce marjă de eroare are și cine l-a comandat. El a scris că va posta, in comentarii, un link către sondaj, dar după 30 de minute acest lucru nu se întâmplase.  UPDATE: Sondajul este publicat pe site-ul informat.ro, la comanda căruia ar fi fost realizat. „Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026. Metoda de cercetare: datele au fost culese prin metoda mixed-mode secvențial (CATI - CAWI), volumul eșantionului simplu, aleator fiind de 1197 de persoane, dintre care 1081 de respondenți CATI și 116 CATI to CAWI. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) ale populației neinstituționalizate din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8%, la un grad de încredere de 95%”, arată Informat.  Ștefureac a fost consilier al lui George Maior, fost director al SRI, și are un doctorat în științe militare la academia SRI.  Grindeanu își ia voturile înapoi de la Simion Însă sondajul evaluează și intenția de vot în cazul în care PNL și USR ar candida împreună. În acest caz, voturile s-ar distribui astfel: 35,7% pentru AUR, 28,2% - PNL-USR, PSD- 23%. Alte partide nu ar trece de 5%.  Ce mai arată datele INSCOP, dacă PNL și USR ar candida separat: AUR rămâne, în noiembrie 2026, partidul cu cea mai mare intenție de vot, 34,6%, dar aceasta era la 39,7% în septembrie. Căderea este de 5,1%. PSD este pe locul doi, cu o intenție de vot de 24,6% în noiembrie, față de doar 18,7% în septembrie. Creștere de 5,9%.  PNL este la o cotă de 15,1%, față de 16,3% în septembrie, o scădere în marja de eroare. USR a ajuns la 11,9%, față de 9% în septembrie.  „Intenția de vot pentru partide și Scenariul unei candidaturi comune PNL-USR Încheierea crizei politice și formarea noului Guvern au produs efecte semnificative asupra intenției de vot pentru partide.   AUR pierde, pentru prima dată în ultimele 18 luni, aproximativ 5 procente, ajungând la un scor sub 35%. Corelat cu această scădere a AUR, PSD crește cu aproximativ 6 procente, cea mai probabilă ipoteză fiind că social-democrații recuperează o parte dintre votanții pierduți în favoarea AUR.   Creșterea PSD poate avea legătură și cu plusul de susținere pe care îl înregistrează, în prima lună, orice partid care se instalează la guvernare, mai ales după o perioadă foarte lungă de criză care a produs nemulțumiri profunde în societate.   În ce măsură această creștere se va eroda sau nu în lunile de iarnă rămâne de văzut. PNL a înregistrat o creștere puternică similară în mai 2026, după moțiunea de cenzură, care s-a erodat treptat, pe parcursul celor aproape 6 luni de criză politică.   Testarea, în premieră, a intenției de vot pentru o alianță formată din PNL și USR, în cadrul unui scenariu ipotetic, indică o intenție de vot ridicată care plasează un asemenea proiect politic pe locul doi, aproape de AUR. Acest lucru arată un potențial electoral foarte ridicat care ar putea stimula, în contrapartidă, formule de coagulare alternative, în opoziție față de acest proiect major de construcție politică”, a comentat Ștefureac propriul sondaj. 

Reacții furioase pe pagina de Facebook a lui Rogobete, care neagă că medicamente esențiale pentru bolnavii de cancer și cu probleme psihice lipsesc din farmacii
Politică

Reacții furioase pe pagina de Facebook a lui Rogobete, care neagă că medicamente esențiale pentru bolnavii de cancer și cu probleme psihice lipsesc din farmacii

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a negat, azi, pe Facebook, că medicamentul Lyrica ar lipsi din farmacii. Reacția sa vine după ce jurnalista Liliana Ruse a scris pe Facebook: „A dispărut de piață un antidepresiv folosit și în oncologie pentru neuropatie. Lyrica mă ajută să-mi folosesc mâinile și picioarele, amorțite din cauza chimioterapiei. Nu se găsesc nici genericele. Nu mai spun ce înseamnă lipsa antidepresivelor pentru pacienții cu probleme psihiatrice”.  Citește și: Cine este responsabil pentru lipsa unor medicamente esențiale pentru bolnavii de cancer: clientul PSD și al familiei Ciolacu „Medicamentele sunt distribuite preferențial lanturilor care au depozite in spate sau pleacă la export paralel” Rogobete a respins această afirmație: „Pentru corecta informare a opiniei publice, în urma informațiilor apărute în spațiul public privind presupusa dispariție a medicamentului Lyrica și a alternativelor sale generice, prezint situația reală a stocurilor existente în România. Conform datelor raportate la 13 noiembrie 2026, la nivel național există: 922.627 de unități de medicamente care conțin pregabalină, în stocurile distribuitorilor. 1.429.818 unități în farmaciile comunitare. În total, 2.352.445 de unități, atât din medicamentul original Lyrica, cât și din variantele sale generice.   Mai exact, doar pentru medicamentul Lyrica, în concentrațiile de 75 mg, 150 mg și 300 mg, există 645.834 de unități în stocurile distribuitorilor și ale farmaciilor comunitare.   Aceste cifre demonstrează clar că informația potrivit căreia Lyrica și medicamentele generice cu aceeași substanță activă au dispărut de pe piața din România este neadevărată (...)   Înțeleg îngrijorarea pacienților care au nevoie de aceste tratamente. Tocmai de aceea, informațiile privind disponibilitatea medicamentelor trebuie comunicate cu responsabilitate și verificate înainte de a genera panică”.   „E dragut ca ma faceti mincinoasa. Va dau eu banii, luati-mi si mie o cutie de Lyrica. Din Bucuresti. Uitati-va ce scriu oameni din tara si mai vorbim. Stocuri pe hartie nu ajuta bolnavii. Multumesc!”, i-a răspuns Ruse, care i-a cerut lui Rogobete să-i cumpere o cutie de Lyrica.    Majoritatea comentariilor la postarea lui Rogobete au fost critice.   „Domnule Rogobete, nu mai luati de bune informatiile date de subordonati. Mai incercati o data cu strategia lui Cuza Voda; "deghizati-va" in om obisnuit si luati-o la pas prin farmacii. Pe linga Minister aveti deja multe farmacii. Nici alea din centru de linga dvs nu au. Ia incercati si cu ChatGPT sau Claude: dati-le sa va caute pe unde se gaseste. Eu am gasit medicamentul invocat la Ruse, in Bulgaria. E drept nu e in Bucuresti. Am incercat si la Ploiesti dar fara rezultat”, a scris sociologul Cătălin Stoica.    „Sunt farmacist si va spun ca nici un depozit nu ne livrează Lyrica! Spun ca nu au pe stoc! Nici o farmacie din jurul meu nu are,nu numai noi, din pacate! Si lista este lunga, vaccinurile gripale, Forxiga,Eliquis, Jardiance etc..”, a arătat o farmacistă. Aceasta a mai arătat: „Ne confruntam cu niste dificultăți majore, medicamentele sunt distribuite preferențial lanturilor care au depozite in spate sau pleacă la export paralel... Noi NU avem medicamente esențiale, in mediul rural....Nu suntem auziți si nici văzuți...Ne chinuim sa supraviețuim de la luna la luna,si sa aducem pacientilor cele necesare..”. De altfel, mai mulți farmaciști au confirmat această relatare.    Un alt farmacist a arătat: „Stocurile distribuitorilor sunt irelevante: chiar dacă acele cantități figurează în stoc, ele nu sunt livrate farmaciilor, deoarece sunt destinate exportului. Atata timp cat nu se va interzice exportul paralel, problema medicamentelor deficitare nu se va rezolva. O altă problemă este că distribuitorii livrează cu prioritate medicamentele deficitare către farmaciile din propriul grup de firme”.    „Aloooo, domnule ministru veniti in farmacii ca nu le tinem ascunse!!! Unde este Lyrica? Unde este Forxiga??? Rivotril? Pai domnule ministru ....ele merg la export, da export paralel si se imbogatesc baietii destepti! Poate ele exista dar nu ajung in farmacii! Si inca ceva vaccinul??? Unde este influvac, efluelda?????”, a arătat Andreea Stefania.    Zeci de alte postări arată nenumărate alte medicamente, de la colebil la vaccin antigripal, lipsesc de pe piață.   „Asta suna ca la Colectiv: avem de toate. In realitate nu aveam nimic. Asa-i si cu medicamentele. Ce nu intelege acest ministru e ca unui bolnav, nu trebuie sa ii mai adaugi si grija ca nu va avea acces la medicamente. Acest OSaFieBine cu care defileaza aceasta persoana suna atat de sinistru cand nu ai de unde sa cumperi medicamente”, arată Irita Tanța.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră