Bolojan l-a epurat pe amicul lui Pandele, Thuma, de la PNL București. Ar urma Burduja

Ilie Bolojan l-a epurat pe amicul lui Pandele, Hubert Thuma, președinte al Consiliului Județean Ilfov, de la PNL București: acesta a fost înlăturat din funcția de coordonator al organizației liberale din Capitală de către Biroul Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal. Ciprian Ciucu, ales primar general al Bucureștiului, va prelua această poziție. Citește și: Locuitorii Sectorului 2 vor plăti 25 de milioane de euro pentru stadionul Internelor, Dinamo Bolojan l-a epurat pe amicul lui Pandele, Thuma, de la PNL București „Eu nu am inițiat niciodată conflicte, mai ales în interiorul partidului. Nu poți să fii plăcut de toată lumea. Nu cred că avem o colaborare acum, ca să fiu drăguț”, spunea Ciucu despre relația cu Thuma, în campania pentru funcția de primar al Capitalei. Hubert Thuma este cel care a propus, în interiorul PNL, ca Crin Antonescu să fie candidat la președinția României. În 2023, Cristian Popescu Piedone anunța că PUSL, partidul lui Dan Voiculescu, susține candidatura lui Thuma la președinția CJ Ilfov. În 2021, Metropola TV a primit 2,4 milioane lei de la CJ Ilfov. La 1 decembrie 2020, Thuma si Pandele au aparut impreuna la acest post. Sebastian Burduja rămâne, deocamdată, președintele PNL București, dar surse din partid apreciază că nu va păstra mult timp acest post. În plus, Ciucu urmează ca, până la finalul lunii ianuarie 2026, să facă o analiză a organizaţiilor liberale de sector (sectoarele 2, 3, 4 şi 5) şi să înainteze măsuri pentru îmbunătăţirea funcţionării acestora.

Bolojan l-a epurat pe amicul lui Pandele, Thuma, de la PNL București Foto: Facebook

Eveniment

Parlamentul European a votat un Schengen militar: fără granițe pentru deplasările de trupe

Parlamentul European a votat pentru un Schengen militar: fără granițe pentru deplasările de trupe și echipamente militare. În afară de eliminarea frontierelor interne pentru deplasările de trupe și echipament militar în Uniunea Europeană, Parlamentul European mai cere modernizarea rețelelor feroviare și rutiere, a tunelurilor și podurilor. Citește și: Locuitorii Sectorului 2 vor plăti 25 de milioane de euro pentru stadionul Internelor, Dinamo Parlamentul European a votat un Schengen militar: fără granițe pentru deplasările de trupe Potrivit rezoluției adoptate de Parlamentul European, statele UE ar trebui să se asigure că trupe pentru reacție rapidă pot trece frontierele interne din UE în 72 de ore pe timp de pace și în 24 de ore în timpul unei situații de criză. Planul simplifică sistemul de permisiuni pentru deplasarea trupelor, statele membre ale UE fiind obligate să aprobe tranzitul în termen de 3 zile în timp de pace și de 6 ore în situații de urgență. Acesta îmbunătățește răspunsul în situații de urgență prin intermediul sistemului EMERS, acordând prioritate accesului militar la infrastructura civilă, cum ar fi drumurile și căile ferate. Coordonarea se îmbunătățește prin intermediul coordonatorilor naționali și al unui fond de solidaritate pentru bunurile comune. Permisiunile pentru tranzitul echipamentelor militare nu mai necesită reînnoiri anuale și rămân valabile până la revocare, extinzându-se în unele cazuri și la statele non-UE. Formalitățile vamale sunt simplificate printr-un formular unic de cerere și procese digitale, cum ar fi formularul UE 302. Normele civile de transport pentru mărfuri periculoase se adaptează acum cu scutiri specifice pentru nevoile militare.

Creștere uriașă a taxelor pe case și mașină, în 2026 Foto: Guvernul României

Politică

Creștere uriașă a taxelor pe case și mașină, în 2026 - calculele primarului din Târgoviște

Creștere uriașă a taxelor pe case și mașină, în 2026: „Un apartament cu o suprafaţă de aproximativ 65 de metri pătraţi în zona centrală, bloc de opt etaje, are în momentul de faţă un impozit de 253 de lei şi va creşte în 2026 la 526 de lei”, a calculat primarul PSD din Târgoviște, Daniel Cristian Stan, citat de Agerpres. Citește și: Locuitorii Sectorului 2 vor plăti 25 de milioane de euro pentru stadionul Internelor, Dinamo În acest caz, creșterea impozituui este de 107,9%. Creștere uriașă a taxelor pe case și mașină, în 2026 „La cele cu o suprafaţă de 150 de metri creşterea este de 79,5%. Cele cu vechime, care aveau un coeficient de reducere pentru vechime, au o creştere de peste 150%. Iar la autoturisme creşterea este, spre exemplu, la un autoturism cu motor termic de 1.400 cm3, de 57%”, a mai spus edilul din Târgoviște. El a criticat dur modul în care Guvernul a majorat taxele și impozitele locale. „Haideţi să vedem de unde vrea Guvernul să ia bani! În afară de persoanele cu venituri medii spre mici, care stau în apartamente şi au maşini sub 1.600 cm3, că acesta este destinatarul principal al măririi de taxe, ce mai face Guvernul? Elimină scutirea pentru clădirea şi terenul la adresa de domiciliu şi a mijloacelor de transport, aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul 1 de invaliditate. Eu nu ştiu ce bani s-ar putea strânge la bugetul de stat prin aceste măsuri, dar impactul este unul devastator pentru persoanele care trebuie să plătească”, a explicat primarul PSD. „La persoane juridice, impozitul nu se măreşte în baza acestor acte normative. De aceea am spus că ţinta o reprezintă românul cu venituri medii spre mici, care stă în apartament şi conduce o maşină de o capacitate cilindrică sub 1.600 cm3. Şi persoanele cu handicap. Şi persoanele vulnerabile. E un cinism pe care rar l-am întâlnit”, a mai afirmat Daniel Cristian Stan.

Politică

Locuitorii Sectorului 2 vor plăti 25 de milioane de euro pentru stadionul Internelor, Dinamo

Locuitorii Sectorului 2 vor plăti 25 de milioane de euro pentru stadionul Internelor, Dinamo, a decis Consiliul Local al Sectorului 2. Au fost 18 voturi pentru și opt abțineri, ale USR. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Stadionul ar urma să coste 854 de milioane de lei, peste 170 de milioane de euro. Locuitorii Sectorului 2 vor plăti 25 de milioane de euro pentru stadionul Internelor, Dinamo Sectorul 2 va vira până la finalul acestui an, către CNI, aproximativ 37 de milioane de lei, iar anul viitor încă 43, aproape 44 de milioane de lei. Asta înseamnă că îndeplinim toate condițiile pentru a începe lucrările la începutul anului viitor”, a declarat Rareș Hopincă, conform gsp.ro. Sectorul 2 poate pompa 25 de milioane de euro într-un stadion, în condițiile în care PMB administrază Arena Națională, iar primăria Capitalei are o situație financiară dezastruoasă. „Am avut un mic şoc. Ştiam, în mare, care sunt problemele, dar nu îmi imaginam că sunt aşa de grave. Îmi încep mandatul cu datorii, per ansamblu, undeva spre 3 miliarde de lei. Iar bugetul la începutul anului, ce va rămâne necheltuit, undeva la 20 de milioane de lei”, a spus primarul ales, Ciprian Ciucu, acum câteva zile. „Referendumul trebuie pus în practică. E nevoie de o formulă predictibilă, să vedem cine ce face, ca banii să urmeze competențele legale. Nu există soluții miraculoase”, a mai spus Ciucu despre redistribuirea banilor între primăria generală și sectoare.

Controversata șefă a Curții de Apel Bucuresti, Liana Arsenie, în contraofensivă la postul lui Sebastian Ghiță Foto: Gyozo Baghiu

Justiție

Controversata șefă a Curții de Apel Bucuresti, în contraofensivă la postul lui Sebastian Ghiță

Controversata șefă a Curții de Apel București, Liana Arsene, în contraofensivă la postul lui Sebastian Ghiță: acuză presiuni ale unei subordonate a lui Kovesi, Elena Grecu. Din declarația lui Arsene nu se poate afla ce probe are pentru a-și susține acuzațiile. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Controversata șefă a Curții de Apel Bucuresti, în contraofensivă la postul lui Sebastian Ghiță Potrivit declarațiilor făcute de Liana Arsenie în emisiunea lui Victor Ciutacu, procuroarea Elena Grecu, care la acel moment activa în cadrul DNA, ar fi venit în biroul său și i-ar fi cerut să dispună declinarea competenței dosarului cunoscut sub numele de „Fațada” către ICCJ. Grecu este acum subordonata Laurei Codruța Kovesi, la Parchetul European, EPPO. Incidentul s-ar fi petrecut în 2017, într-un dosar referitor la Lia Olguța Vasilescu, primarul PSD al Craiovei. „Scopul vizitei a fost de a pretinde o soluție. Pentru mine, e un moment de referință al carierei mele; nu am mai fost pusă în această ipostază nici înainte, nici după. Doamna procuror s-a prezentat la birou și mi-a spus ce soluție trebuie să dau! Este șocant pentru un judecător care este liber. Au fost niște presiuni enorme, care au continuat și a doua zi, în ședința de judecată. Nevoia doamnei procuror de a obține declinarea dosarului către ICCJ… Doamna procuror refuza să se supună deciziilor președintelui de ședință. Este exclusă o astfel de intervenție din partea oricărui magistrat. Soluția se pronunță de completul de judecată. Am semnalat cazul conducerii Curții de Apel București. O colegă m-a avertizat că voi vedea eu ce voi păți”, a spus Arsenie, potrivit transcrierii site-ului România TV. Dosarul pentru care procuroarea Grecu ar fi venit în birou la Arsenie era deschis în 2016 și a fost clasat în 2020. Era vorba despre o cauză în care Lia Olguţa Vasilescu, edilul Craiovei, era acuzată că ar fi cerut unor afaceriști să facă sponsorizări către un ONG, pentru reabilitarea faţadelor blocurilor din centrul orașului. Banii respectivi i-ar fi fost necesari, spuneau anchetatorii, pentru campania electorală.

Politică

Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile, nici o mențiune despre concedieri

Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile de bază și nu face nici o mențiune despre concedieri într-un comunicat de după reuniunea de azi. În comunicat se vorbește despre o reducere cu 10% a cheltuielilor, probabil a celor de personal, dar este neclar cum și de când. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile, nici o mențiune despre concedieri Liderii PSD, PNL, UDMR și USR au mai decis creșterea salariului minim, deși mediul de afaceri s-a opus. Impozitul minim pe cifra de afaceri se reduce de la 1% la 0,5%, deși mai mulți lideri ai coaliției au spus că a avut efecte negative și trebuie complet eliminat. Măsura eliminării ar urma să fie luată în 2027. Ce a decis, azi, coaliția majoritară: „⁠închiderea Pachetului de reformă a administrației prin decizia de reducere cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale fără a afecta nivelul salariilor de bază. Pentru administrația locală a fost menținută decizia anterioară a Coaliției. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) urmează să definitiveze actul normativ în vedere angajării răspunderii Guvernului” „reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori și deputați” „reducerea cu 10% a nivelului subvențiilor încasate de partidele politice” „⁠reducerea la 0,5% a impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2026 și eliminarea acestuia din 2027” „creșterea salariului minim la 4325 de lei începând cu 1 iulie 2026” „măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 urmând să fie incluse în proiecția bugetară de anul viitor” Coaliția nu a comunicat impactul bugetar al acestei măsuri. Comunicatul nu lămurește nici faptul că PSD a încălcat protocolul, susținând și votând o moțiune simplă.

Politică

Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care forțează primăriile să crească taxele locale

Guvernul a adoptat, azi, o ordonanță de urgență care forțează primăriile să crească taxele locale până la final de 2025. Nota de fundamentare nu are impact bugetar, rubrica pur și simplu nu este completată, și nu explică clar costurile suportate de contribuabili. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care forțează primăriile să crească taxele locale Ordonanța are un titlu care evită orice referire la problemele sensibile reglementate: „pentru modificarea Legii nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”. Textul ei a fost publicat abia azi, nu cu 30 de zile înainte, așa cum prevede legea transparenței decizionale. Site-ul Profit scrie că „în ședința de Guvern s-a reintrodus un mecanism de sancționare a autorităților locale, prin suspendarea unor fonduri de la buget, în cazurile în care nu adoptă deciziile privind taxele. Mecanismul de sancționare cu suspendarea de fonduri guvernamentale a fost prevăzut în proiectul inițial, pus în dezbatere vineri de către Guvern, a fost scos din forma proiectului care a intrat în ședința Guvernului, dar a fost reintrodus în timpul ședinței”. Fostul premier Florin Cîțu a scris, azi, că PNRR nu impune creșterea taxelor locale pe mașini și locuințe: „Din contră, în PNRR scrie explicit că atât contribuțiile sociale, cât și impozitul pe proprietate trebuie să aibă un nivel care să promoveze creșterea economică sustenabilă (...) Ce spune, de fapt, PNRR? Guvernul trebuie să dezvolte un sistem informatic operațional de evaluare a proprietăților, iar impozitul să fie calculat în funcție de această valoare. Atât”. În același timp, coaliția de guvernare amână din august orice reducere de personal din administrația locală, deși aproape toate partidele au fost de acord că ar putea fi concediate peste 10.000 de persoane.

Ministru USR amendat dur de AMEPIP pentru numirile la Avioane Craiova Foto: Facebook

Politică

Fără precedent: ministru USR amendat dur de AMEPIP pentru numirile la Avioane Craiova

Fără precedent: un ministru USR, Radu Miruță, a fost amendat dur de AMEPIP pentru numirile la Avioane Craiova. Amenda a fost de 15.000 de lei, iar Miruță a explicat că a fost nevoit să înlocuiască o conducere interimară de opt ani. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Miruță l-a plasat la conducerea Avioane Craiova pe fostul senator USR Nicu Fălcoi, care a fost pilot militar. DeFapt.ro a scris că, în conducerea recent numită a AMEPIP, se află un vicepreședinte, Bogdan Stănescu, doctor al Academiei de Poliție, etern sinecurist și apropiat al Alinei Gorghiu. Potrivit propriului CV, Stănescu a urmat aproximativ în aceeași ani două facultăți: Dreptul, la Hyperion, între 1993 și 1996, și ingineria, la Universitatea de Petrol și gaze din Ploiești, între 1994 și 1999. În 2001 a devenit doctor al Academiei de Poliție, celebră pentru numărul uriaș de doctorate plagiate. Ministru USR amendat dur de AMEPIP pentru numirile la Avioane Craiova Cum explică Radu Miruță amenda primită: „𝐔𝐫𝐦𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐭𝐚𝐩𝐚̆ 𝐚 𝐚𝐛𝐬𝐮𝐫𝐝𝐮𝐥𝐮𝐢: 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢 𝐚𝐦 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢𝐭, 𝐩𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐚̆ 𝐟𝐢𝐳𝐢𝐜𝐚̆, 𝐨 𝐚𝐦𝐞𝐧𝐝𝐚̆ 𝐝𝐞 𝟏𝟓.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚̆ 𝐚𝐦 𝐯𝐫𝐮𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐢 𝐜𝐮𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐫𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐨 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐧𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭. Amenda a fost aplicată de AMEPIP. De ce? Nici ei nu pot explica limpede, din punct de vedere legal. Doar că trebuie. Faptic, este un maxim al ridicolului. Cum s-a ajuns aici: Avioane Craiova are conducere interimară din 2016, numită „din pix”. În decembrie 2016 s-a declanșat formal o procedură de selecție care, potrivit legii, trebuia finalizată în 150 de zile. Au trecut aproape 9 ani și nu s-a terminat. Legea spune clar două lucruri: – nu poți avea interimat mai mult de 12 luni; – nu poți lăsa compania fără conducere. Dar trecusera de 8 ori intervale de cate 12 luni. Când am ajuns ministru, am întrebat de ce nu s-a finalizat selecția începută acum aproape un deceniu. Răspunsul a fost un zâmbet. Interimatul expirase. Legea mă obliga să numesc pe cineva. Am cerut punct de vedere de la AMEPIP: mi s-a spus că „nu am ce face”. Analizând documentele, am constatat nereguli evidente: procedura de selecție nu respectase legea și ocolise chiar AMEPIP – instituție creată tocmai pentru a preveni astfel de situații, pentru a nu fi ocolită. Am făcut ce spune legea: am solicitat oficial ca AMEPIP să preia selecția. Pentru alte companii, în situații identice, AMEPIP a acceptat. Pentru Avioane Craiova – nu. Pentru că am refuzat să girez numiri controversate și am pus temporar oameni de bună-credință, până la clarificarea unei selecții viciate (așa cum a constatat și Corpul de Control), astăzi sunt sancționat. Ani la rând, numirile interimare nu au deranjat pe nimeni. Când am încercat să corectez ce era strâmb, amenda a venit pe numele meu. Legea spune că sancțiunea o plătește cel aflat în funcție la momentul controlului, 15000 lei, fara reducere la jumatate. Nu îmi pare rău. Pentru că, în fața unei alegeri simple – să închid ochii sau să-mi asum – am ales să fac ce e corect. O să contest, evident, dar dacă prețul pentru a face dreptate este să aduc bani de acasă, îl plătesc. Dar România se va curăța abia atunci când nu vom mai sancționa bunele intenții și vom începe să lucrăm, din orice funcție, în aceeași direcție: pentru oameni, nu pentru interese”, a scris Miruță, pe Facebook.

Politică

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Digi FM. El a spus că se va forma un grup de lucru care să anlizeze schimbarea legilor Justiției. Citește și: Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea: susține libertatea de exprimare a judecătorilor și arată că un „număr redus de persoane” controlează Justiția Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul „Fără să fiu specialist, consider că în fapte de corupție grave nu ar trebui să existe prescripție. Faptul că un proces durează foarte mult nu are niciun rol din punct de vedere social. În momentul în care trec cinci ani, oamenii nu mai știu de ce s-a dat o sentință, pentru că fapta a dispărut din memoria socială”, a spus premierul, întrebat fiind dacă este de acord să existe prescriere pentru corupție. „Dar ce trebuie să recunoaștem, ce s-a făcut acum 3-4 ani este că gestionarea sistemului de justiție, pentru a nu mai interfera lumea politică, a fost mutat aproape integral în zona sistemului. De la numiri, avansare, totul depinde de interiorul sistemului de Justiție. Dacă se constată că repararea lucrurilor nu poate fi făcută din interior, atunci în mod cert trebuie intervenit din afară, prin lege”, a mai arătat Bolojan. Acum câteva zile, ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, a sugerat că se opune eliminării prescripției în cazuri de corupție. „Pentru că dacă înlăturăm prescripţia, asta poate să fie un cec în alb pentru un organ judiciar, iarăşi un exerciţiu ipotetic, care considerând că nu mai există un termen în care trebuie să-şi facă treaba, o poate face şi în 20 sau în 30 de ani. Este contrar celerităţii. Prescripţia este acea sancţiune care se aplică organelor judiciare şi statului însuşi, că nu este capabil să tragă la răspundere penală o persoană într-un interval de timp foarte generos”, a afirmat Radu Marinescu.

Politică

Bolojan sugerează că sunt prea mulți beneficari de indemnizații de handicap

Premierul Ilie Bolojan sugerează că sunt prea mulți beneficari de indemnizații de handicap și că va tăia din ajutorul de șomaj. Într-un interviu pentru podcastul lui Andi Moisescu, el a vorbit critic despre sistemul de asistență socială, dar nu a spus ce schimbări ar dori să aducă. Citește și: Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea: susține libertatea de exprimare a judecătorilor și arată că un „număr redus de persoane” controlează Justiția Bolojan sugerează că sunt prea mulți beneficari de indemnizații de handicap Ce a arătat Bolojan, potrivit unei transcrieri stiripesurse.ro: „Trebuie să descurajăm nemunca și trebuie să premiem munca. Asta înseamnă o legislație fără echivoc, care să încurajeze munca reală din economie și să sancționeze orice formă de a fugi de muncă” „Avem posibilități de pensionare anticipată în foarte multe zone. Ori, în condițiile în care te poți pensiona la 48–50 de ani, gândiți-vă că oamenii pleacă din activitate exact la vârful maturității profesionale. Când oamenii ar putea întoarce comunității acumularea pe care au făcut-o în 20–25 de ani, ei pleacă în pensie. Asta nu este sustenabil” „Trebuie să eliminăm posibilitățile de pensionare anticipată și să ducem toate pensionările cât mai aproape de vârsta standard de 65 de ani, în așa fel încât să avem mai mulți oameni și mai mulți oameni de calitate în economia reală” „Suntem în situația în care avem peste 950.000 de persoane care beneficiază de indemnizație de handicap. Deci aproape un milion de români sunt în această situație. În mod evident este mult și, din analizele statistice, se vede că în anumite comunități, în anumite domenii, aceste cifre ies din orice statistică” „În loc să ducem banii exact către cei care au nevoie, care au probleme grave de sănătate, noi disipăm resursele. Oameni care ar putea fi acoperiți de o muncă în economie reușesc, prin diferite tehnici, să fugă de asta” „Avem milioane de zile pe an de concedii medicale luate atât din sectorul public, cât și din sectorul privat, iar anul trecut am plătit aproximativ șase miliarde de lei pentru concedii medicale în România. Nu se pune problema să nu mai dai concedii medicale, oamenii se îmbolnăvesc. Dar când vezi o explozie de îmbolnăviri între Crăciun și Anul Nou sau între Paștele ortodox și cel catolic, înseamnă că ceva nu este în regulă” „Gândiți-vă că la un moment dat piloții Tarom s-au îmbolnăvit într-o dimineață, toți aveau probleme de sănătate în masă. Sunt anormalități care, dacă nu le corectăm, ne costă enorm”. „Dacă stabilim reguli corecte, dacă încurajăm munca și sancționăm nemunca, comportamentele se vor schimba. Altfel, vom continua să ne împrumutăm ca să plătim sisteme care nu funcționează”, a mai spus Bolojan.

ANAF nu-l slăbește pe Iohannis Foto: Inquam/George Calin

Eveniment

ANAF nu-l slăbește pe Iohannis: a atacat decizia de respingere a sechestrului pe bunurile acestuia

ANAF nu-l slăbește pe Iohannis: a atacat în instanță decizia de respingere a sechestrului pe bunurile acestuia. În 20 noiembrie, Tribunalul Sibiu a respins cererea formulată în instanță de statul român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor familiei fostului președinte Klaus Iohannis. Citește și: Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea: susține libertatea de exprimare a judecătorilor și arată că un „număr redus de persoane” controlează Justiția ANAF nu-l slăbește pe Iohannis „Astăzi s-a înregistrat apelul declarat de Statul Român prin DGRFP Brașov împotriva încheierii pronunțată la data de 20 noiembrie 2025 de Tribunalul Sibiu, prin care s-a respins cererea având ca obiect instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor pârâților”, a declarat marți, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Sibiu, Cornelia Prundaru. Dosarul se va înainta Curții de Apel Alba, în vederea soluționării cererii de apel. Statul Român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, a înregistrat la instanța competentă o acțiune prin care solicită obligarea fostului președinte al României, Klaus Iohannis, la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu. ANAF arată că, având în vedere că pârâții, respectiv familia Iohannis, au refuzat plata voluntară, în cadrul acțiunii s-a solicitat instanței și instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestora, pentru garantarea recuperării sumelor cuvenite Statului.

Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea Foto: Facebook Curtea de Apel Brașov

Justiție

Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea: susține libertatea de exprimare a judecătorilor

Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea, cea din Brașov: aceasta a votat, marți, un comunicat în care susține libertatea de exprimare a judecătorilor și arată cum, cu ajutorul legilor, un „număr redus de persoane” controlează Justiția. Citește și: Bolojan „desființează” sistemele de educație și sănătate de stat. Spitale care există pentru salarii, universități „total decuplate” de la economie Adunarea Generală a judecătorilor de la această instanță a solicitat mai multe schimbări ale legii, apreciind că, acum, prevederile privind promovarea, numirile în funcții de conducere sau revocarea din CSM „pot constitui vulnerabilități din perspectiva asigurării independenţei judecătorilor”. Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea „La data de 16 decembrie 2025, ora 11:00, la sediul Curţii de Apel Brașov a avut loc Adunarea Generală a judecătorilor acestei instanţe, convocată de 25 de judecători, ce reprezintă mai mult de 1/3 dintre judecătorii acestei instanţe, conform art. 55 alin. (3) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, în exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 56 alin. (1) it. c) din acelaşi act normativ privind dezbaterea unor probleme de drept. Adunarea Generală, la care au participat un număr de 37 de judecători din cei 41 de judecători din cadrul instanţei, a dezbătut conformitatea cadrului legislativ existent cu necesitatea garantării şi protejării independenţei judecătorilor şi a libertăţii de exprimare a acestora. După dezbateri, Adunarea Generală, cu o largă majoritate, a adoptat următoarea hotărâre: I. Susţinerea libertăţii de exprimare a judecătorilor în spațiul public, garantată conform standardului consacrat prin art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, componentă a principiul independenţei judecătorilor, fără adoptarea unor măsuri cu efect descurajant din perspectiva exercitării acestei libertăţi. Exercitarea libertății de exprimare include respectarea dreptului de a primi informații atât al publicului larg, cât și al judecătorilor, în ceea ce privește funcționarea sistemului judiciar, în ansamblul său, astfel că se impune, de fiecare dată, o reacţie promptă a instituţiilor abilitate, în sensul verificării neregulilor sesizate şi asigurarea transparenţei rezultatelor acestor verificări. II. Sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii în vederea analizării oportunităţii punerii în dezbaterea corpului profesional, prin mecanismele legale de consultare (adunările generale), a cadrului legislativ existent (Legea nr. 303/2022, Legea nr. 304/2022 şi Legea nr. 305/2022) cu privire la dispoziţiile legale care pot constitui vulnerabilități din perspectiva asigurării independenţei judecătorilor, în legătură cu: – promovarea efectivă a judecătorilor la tribunale, tribunale specializate, curți de apel; – promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție; – numirea în funcţii de conducere la instanţe; – componenţa şi atribuţiile colegiului de conducere; – delegarea şi detașarea judecătorilor; – procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii; – durata cursurilor de formare profesională inițială a judecătorilor la INM şi derularea activităţii de către judecătorii stagiari; – inexistenţa unei soluţii legislative privitoare la echilibrarea volumului de activitate; – lipsa unei dispoziţii legale de asigurare a transparenţei modificărilor compunerilor completurilor de judecată în cursul soluţionării procesului, prin depunerea la dosarul cauzei a actului administrativ prin care s-a dispus această modificare. Modul de reglementare actual a celor de mai sus permite să se ajungă la situaţia ca puterea de decizie cu privire la aspecte importante care ţin de funcţionarea sistemului judiciar şi, în final, de independenţa judecătorului, să aparţină unui număr redus de persoane.” a transmis Biroul de informare și relații publice al CA Brașov.

Bolojan desființează sistemele de educație și sănătate de stat Foto: Inquam/George Calin

Politică

Bolojan „desființează” sistemele de educație și sănătate de stat. Spitale care există pentru salarii

Premierul Ilie Bolojan desființează sistemele de educație și sănătate de stat: el a arătat că sunt spitale care există doar pentru a plăti salarii și universități „total decuplate” de la economie. În podcastul lui Andi Moisescu, premierul a mai arătat că facultățile de medicină au între 4.000 și 5.000 de absolvenți, anual, dar piața nu absoarbe decât circa 1.500 pe an. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Bolojan desființează sistemele de educație și sănătate de stat Ce a arătat Bolojan, potrivit transcrierii stiripesurse.ro: „În medicină, noi avem într-un an între 4.000 și 5.000 de absolvenți. După aceea, intră într-o formă de rezidențiat. Avem între 3.500 și 4.000 de oameni care intră în rezidențiat, dar sistemul de sănătate din România nu poate absorbi mai mult de 1.500 de oameni într-un an. A pregăti de trei ori mai mult decât poate absorbi pur și simplu piața înseamnă că lucrurile nu sunt în regulă, că nu există nici măcar o adaptare minimă a învățământului” „Universitățile au mers pe ideea să avem un număr cât mai mare de studenți, pentru că banii pe care îi primim de la bugetul de stat nu țin de calitatea pregătirii, ci de numărul acestora. Și atunci s-a mers pe cantitate, nu pe calitate, oricât ne place sau nu ne place” „Gândiți-vă că avem spitale în România în care 95% din banii care îi primești de la Casa de sănătate se duc pe salarii. Le rămâne o sumă infimă pentru pacienți, pentru medicamente, pentru curățenie, pentru analize, pentru tot ce înseamnă consumabilele, pentru aparate. Înseamnă că acel spital nu există pentru pacienți, așa cum este definiția. Există pentru că oamenii de acolo își iau niște salarii care uneori sunt disproporționate total cu ceea ce fac” „Cât timp managerii de spital vor primi bani de salarii fără să fie legat acest lucru de performanța lor, vor sta într-o zonă de confort. De ce s-ar schimba dacă sunt confortabile și lucrurile merg mai departe? Nici noi nu ne-am face asta. Și atunci trebuie scoși din zona de confort. Asta ca să avem o economie reală. Și cine ar putea să facă asta? Din nou sunt acțiuni care se fac pe linie guvernamentală, că ne place, că nu ne place”. Bolojan a susținut că fără reguli clare și predictibile, orice domeniu public ajunge să funcționeze pentru sine, nu pentru beneficiari, iar efectul este scăderea calității și a încrederii. În cazul spitalelor, a spus premierul, miza este ca finanțarea să fie „după cazurile rezolvate”, astfel încât banii publici să nu mai fie consumați aproape integral de costuri salariale, în detrimentul pacienților.

Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia Foto: Facebook

Eveniment

Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia: Savonea, Alistar și Drăgușin

Fostul judecător Cristi Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia: Lia Savonea, președintele ICCJ, angajatul ei Victor Alistar și Claudiu Drăgușin din CSM, judecător absolvent de Educație Fizică. Într-o serie de trei postări pe Facebook el explică modul incorect în care aceștia au acționat împotriva sa. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, pe 15 decembrie 2025, că România a încălcat dreptul la libertatea de exprimare al fostului judecător Cristi Danileț, prin sancționarea sa disciplinară pentru două postări pe Facebook. Hotărârea Marii Camere, pronunțată cu zece voturi la șapte, este definitivă și confirmă decizia inițială din februarie 2024, pe care Guvernul României a contestat-o. Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia Ce arată Danileț, pe Facebook: „Doamnă Savonea, Pe data de 15 decembrie 2025, cel mai mare for de magistrați care se poate constitui la nivel european – Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, alcătuită din 17 judecători din diverse state europene – a decis că dvs, făcând parte din secția disciplinară de la CSM care a sancționat un magistrat din România, ați încălcat nu niște drepturi legale, ci chiar drepturile omului”. „Cred că sunteți de acord cu mine că nu puteți să continuați să mai fiți judecător în România, cu atât mai mult nu puteți continua să fiți președinte al ICCJ și reprezentant al puterii judecătorești. Modul în care ați procedat dvs în timpul judecății și în care ați motivat acea soluție nu are nicio legătură cu activitatea unui magistrat competent și asumat”, mai scrie Danileț, care cere demisia lui Savonea din magistratură. „Victor Alistar este purtătorul de cuvânt al ICCJ și consilierul președintelui ICCJ, Lia Savonea. Marea Cameră a CEDO a decis că Lia Savonea mi-a încălcat dreptul fundamental la liberă exprimare, sancționându-mă contrar exigențelor Convenției Europene. Dar în cursul procedurii, Asociația Transparency International România (TI-Ro) a depus un punct de vedere favorabil Guvernului, pentru apărarea abuzului comis de Lia Savonea. Așadar, asociația condusă de Victor Alistar a sărit să apere abuzul comis de președintele consiliat de Victor Alistar pe vremea când amândoi erau încadrați la CSM”, explică Danilet. „Claudiu Drăgușin este judecător și membru CSM. La data de 18.12.2024 el a reprezentat Guvernul României în cauza Danileț c. României - iată, mai jos, captura video doveditoare. Guvernul a pierdut cauza, constatându-se că s-a comis un abuz de către CSM. Dar Dragușin a apărat acest abuz, deși rolul său era să apere magistratul! În felul acesta judecătorul Drăgușin a exercitat o funcție executivă în stat pentru o altă putere decât cea în care era încadrat. Mai mult, în cursul procedurii, el a sfătuit Agentul Guvernamental cum să procedeze în cauză. În felul acesta el a încălcat două norme legale”, scrie Danileț despre acest membru al CSM. Claudiu Drăgușin, născut în noiembrie 1978, a absolvit, în 2003, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport. În paralel, el a făcut Dreptul, din 1998 în 2002, la o universitate privată, ”Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Drăgușin a ajuns angajat la Guvern din 2003, iar din 2011 este judecător.

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva șefului DNA, Marius Voineag Foto: Inquam/George Calin

Justiție

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA. În plus, secția pentru procurori din CSM convoacă adunările generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA „În continuarea comunicatului din data de 11 decembrie 2025, referitor la materialul de presă apărut în spațiul public la datele de 09 (publicația Recorder), respectiv 10.12.2025 (TVR1), aducem la cunoștință publică următoarele: În cadrul ședinței din data de 16 decembrie 2025, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a votat, în unanimitate, următoarele puncte aflate pe ordinea de zi: 1. Sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele privind activitatea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie semnalate în materialul de presă difuzat de publicaţia Recorder; 2. Convocarea adunărilor generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției. Urmează ca hotărârea Secției pentru procurori să fie transmisă Inspecției Judiciare pentru a efectua verificări, într-un termen considerat rezonabil. În ceea ce privește al doilea punct al ordinii de zi, hotărârea va fi transmisă unităților de parchet pentru organizarea adunărilor generale, urmând ca hotărârile să fie transmise către Secție până la data de 15.01.2026. Propunerile rezultate vor fi integrate la nivelul secției pentru procurori într-un material care va fi trimis Ministerului Justiției și comisiilor juridice din cele două camere ale Parlamentului României”, se arată într-un comunicat al CSM.

Autor: Mircea Marian

Bolojan l-a epurat pe amicul lui Pandele, Thuma, de la PNL București. Ar urma Burduja

Parlamentul European a votat un Schengen militar: fără granițe pentru deplasările de trupe

Creștere uriașă a taxelor pe case și mașină, în 2026 - calculele primarului din Târgoviște

Locuitorii Sectorului 2 vor plăti 25 de milioane de euro pentru stadionul Internelor, Dinamo

Controversata șefă a Curții de Apel Bucuresti, în contraofensivă la postul lui Sebastian Ghiță

Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile, nici o mențiune despre concedieri

Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care forțează primăriile să crească taxele locale

Fără precedent: ministru USR amendat dur de AMEPIP pentru numirile la Avioane Craiova

Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul

Bolojan sugerează că sunt prea mulți beneficari de indemnizații de handicap

ANAF nu-l slăbește pe Iohannis: a atacat decizia de respingere a sechestrului pe bunurile acestuia

Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea: susține libertatea de exprimare a judecătorilor

Bolojan „desființează” sistemele de educație și sănătate de stat. Spitale care există pentru salarii

Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia: Savonea, Alistar și Drăgușin

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA

Ultima oră

EXCLUSIV Cum a intrat Dobîrcianu, fals sereist cu legături-n Rusia, la Cotroceni: s-a dat de la NATO