Nicușor Dan atacă la CCR cota de minimum 40% jucători români la competițiile sportive naționale

Președintele României, Nicușor Dan, atacă la CCR cota de minimum 40% jucători români la competițiile sportive naționale, a anunțat, pe Facebook, deputatul PNL Ionuț Stroe. Acesta a fost primul care a criticat legea inițiată de trei parlamentari AUR prin care se impune o cotă de minimum 40% jucători români la competițiile sportive naționale. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Stroe a scris pe Facebook că „soluția corectă rămâne aceea de a investi în academii, centre de copii și juniori și în formarea tinerilor români, nu de a bloca sportul prin constrângeri legislative”. Nicușor Dan atacă la CCR cota de minimum 40% jucători români la competițiile sportive naționale „Salut decizia Președintelui României, Nicușor Dan, de a trimite la Curtea Constituțională legea discriminatorie care afectează valoarea echipelor românești pe criterii de cetățenie. Ca inițiator al petiției publice transmise Administrației Prezidențiale, am cerut explicit ca această lege să nu fie promulgată și să fie atacată la CCR sau trimisă din nou în Parlament pentru reexaminare, pentru că încalcă principiile competiției, libertatea de muncă și regulamentele sportive europene. Cel mai important este că vocea sportului a fost ascultată. Numeroase cluburi de fotbal și handbal, oameni cu experiență în sport, antrenori, manageri, foști sportivi s-au raliat demersului, semnând această petiție și susținând ideea că performanța nu se obține prin cote impuse, ci prin muncă, investiție și merit. Le mulțumesc enorm pentru susținere! Această lege, promovată în mod populist, ar fi lovit direct în cluburi, în sportivii tineri și în imaginea României în competițiile internaționale. Decizia președintelui este o dovadă de respect pentru sport, pentru Constituție și pentru principiile europene ale jocului corect. Este clar: politicul nu are ce căuta în vestiar! Am încredere deplină în Curtea Constituțională și sunt convins că toate argumentele juridice, constituționale și de drept european - dar și cele de natură sportivă- vor fi convingătoare. Soluția corectă rămâne aceea de a investi în academii, centre de copii și juniori și în formarea tinerilor români, nu de a bloca sportul prin constrângeri legislative”, a arătat deputatul PNL, fost ministru al Sportului. Acum trei săptămâni, tot el arăta că această lege distorsionează competiția sportivă, lovește cluburile, sportivii și suporterii și transformă sportul românesc într-un experiment în care pașaportul devine criteriu de selecție, în locul valorii și meritului sportiv.

Vlad Gheorghe: „Miroase a infracțiuni la CSM” Foto: Facebook

Politică

Vlad Gheorghe: „Miroase a infracțiuni la CSM”. Acuzații penale împotriva șefei CSM

„Miroase a infracțiuni la CSM”, scrie pe Facebook fostul europarlamentar Vlad Gheorghe, care arată că plenul CSM nu a luat, de fapt, nici o decizie în ceea ce privește depunerea unei plângeri penale împotriva Oanei Gheorghiu, vicepremier în cabinetul Bolojan. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Vlad Gheorghe scrie că „semnatara plângerii penale, președinta CSM, este pasibilă de abuz în serviciu, fals și instigare la uz de fals”. El se referă la controversata judecătoare Elena Costache, considerată a fi o apropiată a Liei Savonea. Vlad Gheorghe: „Miroase a infracțiuni la CSM” „Dacă vă amintiți, înainte de documentarul Recorder, CSM a făcut o nefăcută: plângerea penală împotriva Oanei Gheorghiu de la Dăruiește Viață. Am contestat atunci decizia CSM și le-am cerut explicit: 1. să o publice; 2. să precizeze cum au luat acea decizie, în condițiile în care nu existase nicio ședință a Consiliului în perioada respectivă. Am primit acum răspunsul prin care, practic, recunosc că am avut dreptate: NU AU NICIO DECIZIE LUATĂ DE PLENUL CSM PENTRU DEPUNEREA PLÂNGERII PENALE Răspunsul lor este penibil din punct de vedere juridic, pentru că se referă strict la comunicatul de presă, susținând că aș fi contestat comunicatul. Niciun răspuns despre cererea mea de publicare a deciziei în sine și nici despre vreo ședință a Consiliului în care s-ar fi decis așa ceva. Pentru că nu au existat. În acest moment, semnatara plângerii penale, președinta CSM, este pasibilă de abuz în serviciu, fals și instigare la uz de fals. Pentru că nu putea semna ceva ce CSM nu a decis niciodată și nu trebuia să comunice public ceva ce nu a existat. Doamnă președintă, sunați-o pe Lia, că v-a băgat în ceva de competența ei… penală”, a afirmat Vlad Gheorghe.

Eveniment

Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri

Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, Dana Gârbovan, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție, arată publicația de limbă maghiară Transtelex. Dana Gârbovan a fost propusă ministru al Justiției, în 2019, dar președintele Iohannis a respins propunerea. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Transtelex îl citează pe István Szakáts, activist civic și președinte și co-fondator al Fundației AltArt din Cluj. Acesta afirmă, pe Facebook, că această curte de apel „s-a transformat într-o adevărată «fabrică a prescripției». Marile cazuri de corupție, de infracțiuni financiare, li s-au scurs judecătorilor printre degete, iar inculpații au scăpat de condamnări”. Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri Ce arată István Szakáts, citat de Transtelex: „Curtea de Apel Cluj ar trebui să afiseze public, în cadrul hotărârilor de colegiu, schimbările dictate în complete. Acest lucru nu s-a mai întâmplat din 2022. Singurele comunicări de colegiu din ultimii trei ani se referă la puncte de vedere (vezi aici, aici, aici și aici) care au legătură cu protejarea pensiilor speciale” „Lista de mai jos, cu procesele în care a fost lăsată să intervină prescripția răspunderii penale este doar partea vizibilă a unui aisberg care ascunde acest mecanism. Sunt sute de asemenea dosare care nu mai sunt postate deoacere sistemul portal.just.ro are un mecanism intern prin care dosarele mai vechi de trei ani sunt sterse automat din baza de date. La dosarele „rezolvate” prin metoda prescripției mai pot fi adăugate și cele în care probele de interceptări sau declarații de martori au fost anulate, pentru ca acuzațiile procurorilor să nu mai poată fi susținute” Ce cazuri prezintă activistul maghiar: „În 2021, omul de afaceri Căpriță Neicuțescu a fost achitat definitiv la Curtea de apel Cluj. Judecătorii GÎLCĂ Mihai-Iulian și MARIAN Mihăiţă Lucian de la această instanță au dat o sentință definitivă în dosarul de evaziune fiscală, de aproximativ un milion de euro, în care omul de afaceri clujean a fost trimis în judecată în 2016. ”În baza art. 421 al. 1 lit. b din C.p.p. respinge ca nefondate apelurile declarate de către DNA – ST Cluj şi partea civilă DGRFP Cluj-Napoca – AJFP Cluj împotriva sentinţei penale nr. 145/31 mai 2019 pronunţată de Tribunalul Cluj. În baza art. 275 alin. 2 din C.p.p. obligă partea civilă la plata sumei de 500 de lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat în apel. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 aprilie 2021”, arată soluția pe scurt a instanței. În 2014, Pop Rares Vasile, fostul șef al ISCTR Cluj a fost trimis în judecată pentru corupție. În 2025 a fost achitat (arhivat aici) ca urmare a intervenirii prescripției. Procesul a fost strămutat de la instanțele din Cluj-Napoca la cele din Alba Iulia, iar completele s-au schimbat de mai multe ori. În 2019, Lăcan Ioan Paul, om de afaceri clujean din domeniul energiei, alături de alți 9 inculpați au fost trimiși în judecată pentru o evaziune de peste jumătate milion de lei. În 2024 a intervenit prescripția. În 2022, Cătălin Hideg, denunțătorul foștilor generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, a fost trimis în judecată pentru un prejudiciu de 14 milioane de lei. În 2024, fost condamnat de Tribunalul București la patru ani de închisoare. Dosarul a fost strămutat la Tribunalul Cluj, iar condamnarea va fi stearsă ca urmare a intervenției prescripției pentru că judecarea s-a reluat de la zero. În 2017 trei oameni de afaceri au fost trimiși în judecată într-un dosar de evaziune. În 2023, Tribunalul Cluj a decis că a intervenit prescripția faptelor și inculpații au scăpat. În 2016, omul de afaceri clujean Ioan Bene a fost trimis în judecată pentru exploatarea unei balastiere fără să dețină licență. În 2021, Judecătoria Cluj-Napoca a constat că a intervenit prescripția faptei și acuzațiile au fost șterse. În 2015, doi oameni de afaceri apropiați de fostul ministru PNL Lucian Bode au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. În 2024, Tribunalul Cluj a încetat procesul penal împotriva lor ca urmare a intervenției prescripției. În 2018, Traian Florinel Cuc, fost consilier județean PSD, a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală. În decembrie 2022, instanța a anunțat că va emite o sentință. De la acea dată termenul a fost amânat de 10 ori până la jumătatea anului 2023, când judecătorii au decis că este nevoie de o expertiză contabilă. A urmat o nouă rundă de amânări pe motiv că raportul de expertiză întârzie să apară. Din cauza trecerii timpului va interveni prescripția. În 2017, mai mulți oameni de afaceri au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. Făceau tranzacții cu sarea de la Salina Dej. Procesul a fost înregistrat la Tribunalul Cluj unde judecătorii au fost schimbați. În cauză va interveni prescripția faptelor. În 2019, Eugen Cecan, șeful DRDP Cluj a fost trimis în judecată pentru delapidare. În martie 2024 a intervenit prescripția faptelor și a scăpat de acuzații. În 2015, patru inculpați conectați politic au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. În 2021, Curtea de Apel Cluj a decis că a intervenit prescripția și inculpații au scăpat de acuzații. Liviu Lola este om de afaceri care are contracte cu statul și fiul fostului șef RAADPP Cluj. A fost trimis în judecată în 2020 pentru evaziune fiscală. Procesul este tergiversat astfel că va interveni prescripția. În 2020, un istoric clujean, angajat al Academiei Române, a fost trimis în judecată pentru corupție. Tribunalul Cluj l-a judecat până în 2024, când a intervenit prescripția faptelor. Un om de afaceri și un inspector de la Camera de Conturi Cluj au fost trimiși în judecată în 2021 pentru luare și dare de mită. Dosarul și-a urmat cursul până în 2024, când curtea de Apel Cluj a decis rejudecarea, începând cu etapa de cameră preliminară, adică cu reluarea probelor de la zero. În acest caz va interveni prescripția. În 2020, clujeanul Vasile Bercan, om de afaceri și fost secretar de stat într-unul din guvernele Boc, a fost trimis în judecată pentru spălare de bani. În 2024, Tribunalul Cluj a constat că a intervenit prescripția faptelor. În 2020, TECAR V. FLORIN-VASILE, om de afaceri din Dej apropiat de PSD, a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală. La jumătatea anului 2025, Tribunalul Cluj a decis că a intervenit prescripția și acuzațiile au fost șterse. În 2016, la Tribunalul Cluj a început procesul în care 10 polițiști clujeni au fost trimiși în judecată pentru corupție. În 2022, Curtea de Apel Cluj a decis că a intervenit prescripția și faptele au fost șterse. BORŞ-UIFĂLEAN SIMION TOADER, unul dintre cei mai cunoscuți hackeri clujeni care a spart site-ul președenției României, a fost trimis în judecată în 2018 pentru spălare de bani. În 2023, Tribunalul Cluj a constat intervenția prescripției, iar procesul penal a încetat. În 2014, mai mulți oameni de afaceri și judecători din Suceava au fost trimiși în judecată pentru corupție. După mai multe tergiversări, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, iar în 2023 s-a constat intervenția prescripției. În 2014, mai mulți oameni de afaceri, judecători și polițiști din Sălaj au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. La jumătatea anului 2025, Curtea de Apel Cluj constată că a intervenit prescripția și încetează procesul penal. În 2020, mai mulți oameni de afaceri clujeni au fost trimiși în judecată pentru spălare de bani. În 2025, Tribunalul Cluj constată intervenția prescripției și încetează procesul. În 2016, omul de afaceri clujean Sebastian Popa a fost trimis în judecată pentru delapidare. În 2023, Tribunalul Cluj încetează procesul pe motiv de prescripție. În 2020, același inculpați, alături de alți trei inculpați sunt trimiși în judecată, în alt dosar, de această dată pentru spălare de bani. Tot în 2023, instanța încetează procesul pe considerentul prescripției. În 2020, patronul unei cunoscute firme de construcții din Cluj a fost trimis în judecată pentru spălare de bani. Procesul durează până în aprilie 2024, când Tribunalul Cluj încetează procesul pe motiv de prescripție a faptelor. Directorul Aeroportului Internațional Cluj Napoca, David Ciceo, și omul de afaceri Ioan Bene, au scăpat de răspunderea penală dintr-un proces de luare de mită. Dosarul a fost trimis în judecată în 2017 și a fost judecat până în 2023, când s-a constat intervenția prescripției. Un inculpat dintr-un dosar de evaziune, cu un prejudiciu de 15 milioane euro, trimis în instanță în 2020, a scăpat de răspunderea penală după ce Curtea de Apel Cluj a constatat în 2023 intervenția prescripției. În 2021, la Curtea de Apel Cluj este înregistrat dosarul în care un avocat, soț al unei judecătoare din Mureș, este acuzat de evaziune fiscală. În 2023, instanța dispune încetarea procesului ca urmare a constatării intervenției prescripției. În 2021, un inculpat este trimis în judecată pentru act sexual cu un minor. În 2023, Judecătoria Zalău dispune încetarea procesului penal pe motiv că ar fi intervenit prescripția faptei. Dosarul ajunge la Curtea de Apel Cluj care desființează soluția de prescripție și dispune rejudecarea dosarului. PSD-istul clujean Mădălin Glăvan a fost trimis în judecată în 2021 sub acuzația de înșelăciune. În 2023, Curtea de Apel Cluj constată intervenția prescripției și dispune încetarea procesului. Omul de afaceri Călin Mitică, alături de alți 10 inculpați, au fost trimiși în judecată în 2015 pentru spălare de bani. Procesul a durat până în 2023, când acuzații au scăpat prin intervenția prescripției. În 2017, un șef de ocol silvic și mai mulți pădurari au fost trimiși în judecată pentru spălare de bani. În 2023, Curtea de Apel Cluj a constatat prescripția faptelor și a încetat procesul penal. Peste 500 de dosare de corupție faultate de prescripție”, a arătat István Szakáts.

Eveniment

Periculoșii evazioniști cu fasole, din Buzău, au fost reținuți, anunță Poliția

Periculoșii evazioniști cu fasole, din Buzău, au fost reținuți, anunță Poliția județeană. Se va cere arestarea, mai precizează această instituție. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Șapte persoane din județul Buzău sunt cercetate pentru evaziune fiscală, fals în înscrisuri și înșelăciune, prin intermediul unor achiziții de mărfuri agroalimentare, patru dintre acestea fiind reținute, prejudiciul în acest caz ridicându-se la aproximativ 1 milion de lei. Periculoșii evazioniști cu fasole, din Buzău, au fost reținuți, anunță Poliția Polițiștii Serviciul de Investigare a Criminalității Economice Buzău au organizat, luni, 12 percheziții domiciliare în București, Râmnicu Sărat și Râmnicelu, într-un dosar privind infracțiunile de evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată și înșelăciune. Potrivit unor surse judiciare, persoanele în cauză ar fi realizat operațiuni comerciale cu fasole. „Din cercetări a reieșit că, în calitate de administratori ai unor societăți comerciale, persoanele cercetate, șapte bărbați cu vârste cuprinse între 20 și 62 de ani, din Râmnicu Sărat și Râmnicelu, ar fi indus în eroare persoana vătămată, o societate comercială din Tulcea, folosindu-se de mijloace frauduloase (bilete la ordin, facturi), cu privire la achiziționarea unor mărfuri agroalimentare, creând un prejudiciu de aproximativ 900.000 de lei. Totodată, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat, în cursul lunii aprilie, una dintre persoanele implicate ar fi livrat produse agroalimentare, fără a înregistra în contabilitate și fără a declara organelor fiscale veniturile obținute în totalitate. De asemenea, aceasta ar fi înregistrat în evidența contabilă 41 de facturi fiscale privind operațiuni de achiziție nereale, cauzând un prejudiciu bugetului de stat de peste 100.000 de lei”, a transmis Inspectoratul de Poliție Județean Buzău. Polițiștii au ridicat, în urma perchezițiilor, documente și suma de aproximativ 71.000 de lei. „Totodată, în urma materialului probator administrat, patru persoane, cu vârste cuprinse între 20 și 56 de ani, au fost reținute, pentru 24 de ore, urmând ca astăzi, 16 decembrie, să fie prezentate Parchetului, pentru a dispune cu privire la măsura preventivă”, mai informează polițiștii.

Justiție

Zeci de dosare ale unor violatori, pedofili, tâlhari, tergiversate cu anii la Curtea de Apel Oradea

Zeci de dosare ale unor violatori, pedofili, tâlhari sau traficanți de persoane sunt tergiversate cu anii la Curtea de Apel Oradea, scrie azi Bihoreanul. Toate dosarele analizate de această publicație sunt la două judecătoare care au mai dat sentințe controversate, Denisa Vidican și Delia Udroiu. Aceasta din urmă este soția controversatului judecător Mihai Udroiu, care s-a pensionat recent, la doar 48 de ani, de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Vidican și un alt coleg de la Curtea de Apel Oradea au redus de la 15 ani la cinci ani și șase luni sentința lui Ioan Ciprian Pogana, acuzat că și-a terorizat familia și și-a împins concubina la sinucidere. Cei doi judecători au apreciat că agresorul ar fi încercat să-și „protejeze” copiii, trimițându-i în camerele lor când își bătea concubina. Udrea este co-autoare, alături de judecătorul Constantin Manoliu, a deciziei de desființare a probelor obținute de investigatori sub acoperire în cazul a 5 polițiști de frontieră din PTF Borș acuzați de luare de mită . Ei au apreciat că investigația este o „provocare”. Dosarul s-a prăbușit, a fost întors la procurori. Zeci de dosare ale unor violatori, pedofili, tâlhari, tergiversate cu anii la Curtea de Apel Oradea Ce arată, acum, Bihoreanul, despre tergiversările din dosarele gestionate de cele două judecătoare: 24 de procese penale în care pronunțarea verdictului a fost amânată pe perioade cuprinse între 6 luni și aproape 3 ani, deși legea prevede un termen maxim de 120 de zile pentru deliberare și redactarea hotărârii. „Violatori, bătăuşi, pedofili, traficanţi de persoane, hoţi şi tâlhari au în continuare cazierele curate pentru că instanţa orădeană amână fără motiv să pronunţe verdictele, iar prejudiciile datorate statului și despăgubirile pentru victime rămân neachitate”, arată Bihoreanul. „Recordul negativ de tergiversare îl deține procesul de fraudă ce-i are în prim-plan pe reprezentanții Asfalt Construct SRL, o firmă abonată o vreme la contracte publice în vestul țării, acuzaţi că s-au folosit de facturi pentru servicii fictive, ca să reducă artificial taxele datorate statului (...) Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Oradea pe 29 decembrie 2022, dar din 22 februarie 2023 se află în pronunțare”. Bihoreanul a cerut un punct de vedere Curții de Apel, care a răspuns că cercetează datele și va oferi un răspuns la 22 decembrie, înainte de Crăciun.

Politică

Fostul premier Stolojan, atac la măsurile guvernului: reforma, anhilată de coteria trans-politică

Fostul premier și lider al PNL, Theodor Stolojan, a lansat un atac neobișnuit de dur la măsurile guvernului: „Unde s-a poticnit reforma? Exact acolo unde trebuie anihilată coteria trans-politică din administrația publică, locală și centrală, și din companiile cu capital de stat”, a scris el, pe Linkedin. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Fostul premier Stolojan, atac la măsurile guvernului: reforma, anhilată de coteria trans-politică Ce arată Stolojan, critic: „Pensionarii care provin din clasa de mijloc (care a avut venituri salariale între 3.000 și 10.000 mii de lei brut) au puterea de cumpărare cea mai lovită de pachetele de măsuri fiscale”. Stolojan amintește că acest grup de pensionari plătește în plus 10% contribuția socială la sănătate pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei. „Mai mult, baremul de 3000 de lei a rămas neschimbat, deși în anul trecut am avut o inflație mare, iar în acest an suntem aproape de 10%”, scrie fostul premier. „Sectorul privat care furnizează bunuri publice (sănătate, educație, cultură) va suporta din plin mărirea impozitelor și taxelor locale pe clădiri, și terenuri, în timp ce instituțiile de stat care furnizează același gen de bunuri publice sunt exceptate nu numai de la plata acestor impozite, dar și de la costul amortizării echipamentelor tehnologice folosite (echipamente medicale de exemplu, foarte costisitoare-computer tomograf, RMN etc.. ; de aceea, nu este de mirare că găsim astfel de echipamente finanțate din bugetele publice și din fonduri europene care stau nefolosite sau sunt întreținute necorespunzător)” „Sectorul privat cu investiții mari, în special în infrastructura energetică, de comunicații și IT, care este supus în continuare la impozite aberante de genul, impozitului pe cifra de afaceri și ,«taxa pe stâlp»”. Acum circa o lună, Stolojan scria ironic despre Eximbank: „Felicitări EximBank România ! A reușit să facă creșterea de capital de peste 1 miliard de lei, finanțată de către Ministerul Finanțelor din bugetul de stat. Între timp, românii de rând suportă prețurile majorate cu creșterea de TVA și alte impozite și taxe. Eximbank este banca de stat care a reușit performanța să plătească o chirie de trei ori mai mare decât chiria pe care o firmă privată o achită pentru o clădire închiriată de la stat (RAPS)”.

Politică

Ce prevede articolul încălcat de PSD când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu

Ce prevede articolul încălcat de PSD - din Acordul Politic semnat la 23 iunie 2025 de șefii formațiunilor aflate la guvernare - când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu: „Niciun parlamentar, membru al partidelor şi formațiunilor politice care fac parte din Coaliție nu va semna, nu va susține și nu va vota o moțiune simplă îndreptată împotriva vreunui membru al Guvernului sau o moţiune de cenzură împotriva Guvernului”. Citește și: Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu: un senator PSD, un doctor făcut în China și Andrei Caramitru Ce prevede articolul încălcat de PSD când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Acest text apare în articolul 19 din acord. Acest document poate fi găsit pe site-ul UDMR. Documentul a fost semnat de Grindeanu, Bolojan, Fritz, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian, de la grupul minorităților naționale. De altfel, PSD a mai încălcat un alt paragraf acest articol, inițiind proiecte de lege care contraveneau politicilor Guvernnlui. Tot în articolul 19 din acord se arată că: „Nu se va iniția sau vota un proiect de lege sau amendament care presupune creşteri de cheltuieli, facilități, sporuri, angajări, achiziții fără acordul prealabil al conducerii Coaliției”. Însă PSD a inițiat, printre altele, două proiecte de lege privind eliminarea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veteranii și văduvele de război, invalizii, foștii deținuți politici, personalul monahal și, respectiv, pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului. Acordul politic nu prevede măsuri pentru nerespectarea articolului 19. În cazul în care se încalcă alte câteva articole - de exemplu, nici o măsură nu poate fi trecută de premier prin ședința de guvern fără acordul vicepremierilor sau „Deciziile Coaliției sunt obligatorii pentru toate persoanele susținute în funcţii publice de către aceasta. Revocarea acestor persoane poate avea loc după o evaluare şi cu informarea motivată şi prealabilă a formatțiunii politice care a făcut propunerea” - acordul poate fi deunțat unilateral.

PSD a votat alături de AUR moțiunea simplă împotriva lui Buzoianu Foto: Facebook

Politică

PSD a votat alături de AUR moțiunea simplă împotriva lui Buzoianu. Moțiunea a trecut

PSD a votat alături de AUR moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu, ministrul USR al Mediului. Moțiunea a trecut cu 74 de voturi ”pentru” şi 43 de voturi contra. S-a înregistrat şi o abţinere. Citește și: Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu: un senator PSD, un doctor făcut în China și Andrei Caramitru Legal, o moțiune simplă nu obligă la demisia ministrului. PSD a votat alături de AUR moțiunea simplă împotriva lui Buzoianu Senatorul PSD Daniel Zamfir a anunţat în plen că PSD va vota moţiunea împotriva ministrului USR. „Este datoria noastră să-i reprezentăm şi toţi colegii mei care au vorbit în circumscripţii, cetăţenii le-au cerut să voteze împotriva Ministrului Mediului”, a arătat el. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat luni, în plenul Senatului, la dezbaterea moţiunii, că iniţiativa Opoziţiei nu este un document politic, ci este mai degrabă un film prost, fără scenariu, fără acţiune şi cu foarte mult fum, o moţiune Bambilici, cerută de PSD şi executată de AUR şi S.O.S. Buzoianu a anunţat că va continua curăţenia şi reformele şi atâta timp cât va rămâne la Ministerul Mediului, nimeni nu o să poată să o şantajeze cu funcţia, pentru că nu le convine lor că zboară oamenii lor incompetenţi din funcţii de la nivel local. Senatorul PSD Daniel Zamfir a declarat că ministrul Diana Buzoianu este ”un Dorel obraznic, un Dorel impertinent, care se răsteşte şi care acuză isteric pe cei pe care o acuză pentru gafele ei monumentale”, a completat el. El s-a adresat premierului Ilie Bolojan, arătând că există o complicitate în ceea ce priveşte ministra USR, pentru că invocă acel acord politic al coaliţiei, care nu permite să voteze o moţiune împotriva ministrului unui alt partid, dar tot în acordul politic şi-au asumat, la Mediu, reforma autorităţilor de control şi reglementare. ”Aţi spus că, atunci când eşti pus într-o demnitate publică, trebuie să îţi asumi responsabilitatea funcţiei. Ori, asumarea politică înseamnă plecarea din funcţie”, i-a mai spus Zamfir premierului Bolojan. În moţiune, iniţiatorii se refereau la ”situaţia gravă” din judeţele Prahova şi Dâmboviţa, unde ”peste 100.000 de cetăţeni au fost lăsaţi fără apă potabilă, apă caldă şi căldură”, ajungând să trăiască „ca în Evul Mediu”. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a spus că nu va demisiona din funcţie, ea arătând că a văzut presiunea din sfera PSD şi AUR şi nu va ceda.

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide Foto Inquam/Octav Ganea

Politică

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide, dimpotrivă: în decembrie, subvențiile au crescut

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide, dimpotrivă: în decembrie, subvențiile lunare pentru oligopolul partidelor parlamentare au crescut, arată datele publicate pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP). Presa a scris, în octombrie, că, la rectificarea bugetară, printr-o ordonanță de urgență, s-ar fi redus din aceste subvenții. Citește și: Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu: un senator PSD, un doctor făcut în China și Andrei Caramitru Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide Ce arată datele AEP: Din mai în august 2025, subvenția totală pentru partide a fost, cu foarte mici variații, de 19,006 milioane lei. În decembroe 2025, subvenția totală a crescut la ușor sub 19,988 milioane de lei. Creșterea totală a fost de peste 5%. De exemplu, PSD a primit în octombrie și decembrie puțin peste 6,3 milioane de lei. În decembrie a luat 6,631 milioane lei. PNL a sărit de la 3,4 milioane la 3,6 milioane de lei AUR, de la 3,72 milioane la 3,92 milioane de lei USR: 2,43 milioane lei în noiembrie, 2,56 milioane de lei în decembrie. Un raport Expert Forum (EFOR) arăta că până în luna noiembrie, inclusiv, cele opt partide au primit subvenții în valoare de 212 milioane de lei, astfel: PSD – 70,4 milioane de lei, AUR 41,6 mil. lei, PNL 38,3 mil lei, USR 27,2 mil lei, SOS România 18,1 mil lei, POT 14,6 mil lei, PMP 995 mii lei și Forța Dreptei 941 mii de lei. Circa jumătate din cheltuielile partidelor au fost pentru „presă și propagandă”, mai arată EFOR.

Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției, Dana Girbovan, atacă dur ancheta Recorder Foto: Inquam/Octav Ganea

Politică

Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției atacă dur ancheta Recorder

Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției, Dana Gîrbovan, atacă dur ancheta Recorder. „Dezbaterile legitime cu privire la probleme punctuale din sistem au fost denaturate în scopuri vădit politice, sub pretextul generalizat, absolut inadmisibil, al unei așa-numite «justiții capturate»”, se arată într-un comunicat a trei ONG-uri, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) şi Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), conduse de judecatoarele Dana Girbovan, Andreea Ciuca si Florica Roman. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder În august 2019, președintele Klaus Iohannis a repins propunerea PSD ca Dana Gârbovan să fie numită ministru al Justiției. Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției atacă dur ancheta Recorder „Modul în care reportajul prezintă istoricul modificărilor legislative privind competența de anchetare a judecătorilor și procurorilor este profund subiectiv, vădit tendențios și cu scopul evident de a produce suficientă emoție pentru a readuce legislativ competență DNA în materie. Modificarea acestei competente a fost, însă, determinată de faptul că, în perioada în care DNA ancheta judecătorii, s-a folosit acest instrument ca o veritabilă armă de presiune împotriva lor, în special a celor ce dețineau funcții importante sau judecau cauze de competență DNA”, mai susțin cele trei ONG-uri. „Astfel, de exemplu, în dosarele DNA «au fost vizați 1962 judecători (351 în materie penală și 1590 în materie civilă - între care un membru al Curții Constituționale, 13 judecători membri/foști membri ai CSM și 16 inspectori judiciari)», ceea ce, coroborat cu durata excesivă a anchetelor (de pildă, un dosar deschis din oficiu unui judecător ICCJ a fost ținut în nelucrare 5 ani) demonstrează că anchetarea judecătorilor și a procurorilor de către DNA a devenit un mijloc vădit de presiune asupra acestora. Toate aceste abuzuri și disfuncționalități consemnate în raportul Inspecției Judiciare au constituit amenințări grave la adresa independenței justiției, pentru corectarea cărora a fost necesară modificarea legislativă, prezentată tendențios în materialul Recorder”, mai arată ONG-urile conduse de cele trei judecătoare.

Politică

Un fost președinte de Consiliu Județean, liberal, îi cere lui Bolojan să-l dea afară pe Predoiu

Un fost președinte de Consiliu Județean, liberal, Romeo Dunca, îi cere lui Ilie Bolojan să-l dea afară pe ministrul de Interne Cătălin Predoiu. Într-o lungă postare pe Facebook, Dunca arată cum plângerile sale penale împotriva liderilor PSD din Caraș Severin au fost îngropate. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Romeo Dunca este patron al unei firme de transport internațional. Un fost președinte de Consiliu Județean, liberal, îi cere lui Bolojan să-l dea afară pe Predoiu Ce relatează Dunca, care a pierdut, în 2024, alegerile pentru președinția CJ Caraș-Severin, fiind înlocuit cu un pesedist: „Am formulat peste 10 plângeri penale ce prezentau amănunțit fapte de corupție grave, cu prejudicii de zeci de milioane de lei. Văzând latența cu care erau instrumentate, am formulat un memoriu către ministrul justiției de atunci, domnul Predoiu. La petiție mi-a răspuns dl. Alex Florin Florența, actual procuror-șef, despre care mai târziu am aflat că era în concediu exact cu unii dintre cei pe care i-am reclamat” - Dunca se referă probabil la deplasarea în Brazilia la care au participat Florența, Corina Corbu - pe atunci președintele ICCJ, Alina Gorghiu - pe atunci ministru al Justiției și Georgian Pop (PSD), secretar de stat. „Nu s-a întâmplat absolut nimic care să fi dus la un rezultat concret, însemnând o condamnare a celor vizați ca infractori. Deși în memoriu aminteam de fapte comise de persoane influente aflate în anturajul șefilor PSD din județ sau al șefilor din structurile de forță ale statului, acestea au scăpat și au continuat să-și exercite practicile ilegale cu care erau obișnuite” „Dacă ești «din sistem» și furi, poți fi cercetat cu întârziere și, în multe situații, scapi cu banii furați cu tot. Dacă ești corect, dar fără ajutor, ori chiar împotriva celor care au putere politică, dreptatea uneori vine mai greu sau deloc, și doar după un întreg calvar de timp și cheltuieli”. „Ministrul de Interne, fost și de Justiție, dl Predoiu, are cel puțin 10 ani de când face regulile la vârf. Avertizările mele au fost neglijate, iar cei menționați au scăpat bineînțeles cu toții și continuă să facă legea în județul Caraș-Severin. În afară de asta, o astfel de situație în justiție, ca cea prezentată ieri, nu poate să nu se datoreze și unei persoane care, timp de minimum 10 ani, s-a aflat la pârghiile de conducere” „Problemele dintre judecători nu pot fi, cu siguranță, rezolvate de premier, dar demisia sau înlocuirea din functie a acestui ministru si totodată om influent pollitic poate și trebuie să fie cerută de domnul Ilie Bolojan. Chiar dacă partizanii din parlament ai actualului ministru al internelor nu vor fi de acord, orientarea spre rezolvarea situației trebuie să fie arătată tuturor” „În funcție de cum vor evolua lucrurile, vom analiza ce avem de făcut: închiderea progresivă, în următorul an, a porților acestei companii ce produce bani la buget de 32 de ani, în așa fel încât să nu prejudiciem activitatea clienților noștri, sau reluarea lucrului în forță și cu dorința de a crește, așa cum am avut-o și în anii anteriori”, își încheie Dunca postarea.

Politică

Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu

Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu: un senator PSD, un doctor făcut în China, un vicepreședinte ANCOM desemnat de PNL și influencerul Andrei Caramitru. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Acum câteva zile, această alianță a organizat o gală la care moderatorul postului controlat de Dan Voiculescu a primit premiul pentru Jurnalism de Excelență 2025. Actualul ministru de Interne, Cătălin Predoiu, a beneficiat de Premiul Internațional pentru Serviciu Public. Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu „El a salvat România și merită toate mulțumirile voastre, mulțumirile mele și mulțumirile fiecărui român pentru ceea ce a făcut, asumându-și pericolul propriei vieți și siguranțe. Așa că, Mihai, mulțumesc! E o plăcere să vă înmânez premiul”, a declarat Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, când l-a premiat pe Gâdea. Cine face parte din structurile de conducere ale acestui ONG: în Consiliul Consultativ apare Claudiu Daniel Catană, senator PSD de Teleorman, fost polițist local la Sectorul 2, potrivit propriului CV. El ar avea licențe de contabil și de inginer la Spiru Haret și Bioterra. Manager de programe este Florina Lepădatu care, potrivit datelor de pe Linkedin, are un masterat și un doctorat la Tsinghua University din China. În 2020, ea spunea că este bursieră a statului „a statului chinez”. Marius Bostan, fost ministru al Comunicațiilor în guvernul Cioloș, este în Consiliul Consultativ Pavel Popescu, fost parlamentar PNL, acum vicepreședinte ANCOM - în Consiliul Consultativ Andrei Caramitru - în Consiliul Consultativ Duminică, Adrian Zuckerberg, fostul ambasador al SUA în România, a scris un comentariu pe site-ul Antenei 3: „Munca lui Predoiu a dat magistraților români demnitatea de a nu mai fi considerați de mâna a doua în Europa. Și implicit a scos România din poziția de țară europeana de mâna a doua”.

„Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi”, spune Băsescu Foto: Inquam/Gyozo Baghiu

Politică

Băsescu: „Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi”

„Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi. Dacă magistratul vrea să fie independent, el este independent. Nu are cine ce-i face. Cei care s-au lăsat intimidaţi şi au acceptat schimbări de complet până se merge la prescripţie, ei singuri şi-au pierdut independenţa, nu le-a luat-o nimeni cu forţa”, a declarat fostul președinte Traian Băsescu, la Digi 24. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder „Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi” Pe de altă parte el l-a criticat pe fostul ministrul al Justiției, Cătălin Predoiu. „Este clar că legile lui Predoiu sunt o prostie (...) Este clar că legile lui Predoiu sunt o prostie”, a afirmat Băsescu. Potrivit fostului președinte, „poate şi domnul Predoiu va fi trimis într-o vacanţă”, la fel ca ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. „M-am uitat la analiza fostului procuror general Augstin Lazăr, care fixează foarte corect momentul în care a început din nou degradarea Justiţiei. Asta însemană că trebuie modificate nişte legi modificate în 2022. Dacă eu înţeleg bine, este vorba de rezolvarea câtorva chestiuni. Prima este legată de repartizarea aleatorie, a doua - permanentizarea completului de judecată (...) Deci trebuie nişte adăugiri la legislaţie”, a declarat Traian Băsescu, duminică seară, la Digi 24.

Încă un VIP, Nicusor Constantinescu, scapă de un proces de corupție prin prescriere Foto: Stirile Pro TV

Justiție

Încă un VIP scapă de un proces de corupție prin prescriere, dosarul s-a târâit 10 ani prin instanțe

Încă un VIP scapă de un proces de corupție prin prescriere, dosarul s-a târâit 10 ani prin instanțe: Tribunalul Constanța a închis așa-numitul dosar Geotop în care fostul președinte al Consiliului Județean Constanșa, Nicușor Constantinescu, a fost acuzat de o fraudă de peste 11 milioane de lei. Nicușor Constantinescu și complicii săi vor trebui să restituie către Consiliul Județean Constanța suma de 11,6 milioane de lei. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Încă un VIP scapă de un proces de corupție prin prescriere Însă este puțin probabil că acest lucru se va întâmpla, întrucât fostul baron PSD de Constanța, bun prieten cu Radu Mazăre, este deja la închisoare. El are cinci sentințe definitive care totalizează 32 de ani de închisoare. Dosarul Geotop a ajuns la Tribunalul Constanța în 2016 și, până în martie 2025, s-au scurs 94 de termene de judecată. El mai stătuse la DNA București cinci ani, din 2010 în 2015. În 2016, DNA Constanța a finalizat dosarul în șase luni. Procurorii i-au acuzat pe fostul președinte al Consiliului Județean Constanța și pe fostul arhitect șef al județului Constanța, Titi Cenușă, că și-ar fi coordonat acțiunile în așa fel încât lucrările de cadastrare a drumurilor județene și comunale din județ să fie atribuite, în mod preferențial, către o anumită firmă, fraudând bugetul județului. Fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a scapăt, în octombrie 2025, tot prin prescripție, și de procesul penal în dosarul privind lucrările ilegale la Herghelia Mangalia și pe Lacul Corbu, însă trebuie să plătească un prejudiciu de 5,5 milioane de lei.

Politică

Până și Adrian Năstase își bate joc de dispariția liderilor PSD după apariția dezvăluirilor Recorder

Până și Adrian Năstase își bate joc de dispariția liderilor PSD după apariția dezvăluirilor Recorder. Fostul premier a scris, pe blogul său, azi: „Diversi adversari ai lui Dinamo ma întreabă: «Psd unde e?» Sincer, nu stiu”. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Însă cea mai mare parte a acestui articol de pe blogul său el sugerează că ceea ce se petrece acum este o lovitură de stat împotriva Justiției. Până și Adrian Năstase își bate joc de dispariția liderilor PSD după apariția dezvăluirilor Recorder „De obicei, tentativele de lovitura de stat se concentrează pe schimbarea executivului (președinte, premier, guvern). Tehnicile de lovituri de stat se modifică însă odată cu timpul. Astfel, o formulă nouă este aceea care se concentrează pe atacarea unei alte puteri a statului – justiția, pentru ca ulterior să poată fi preluat controlul asupra celorlalte branse. Este vizat uneori și postul de ministru al justiției pentru că acesta va face viitoarele propuneri de șefi ai parchetelor”, a scris fostul premier Năstase. De altfel, DeFapt.ro a scris despre partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder: PSD. De altfel, chiar un primar al acestui partid, Constantin Toma, din Buzău, a remarcat tăcerea prelungită a formațiunii sale politice. Întrebat la Antena 3 de ce conducerea PSD nu a avut nicio reacție în acest scandal, Constantin Toma a spus: „Întrebați-l pe domnul Grindeanu, eu cu toți membri PSD cu care vorbesc, toți spun ceea ce simt și eu și ceea ce v-am spus și dumneavoastră. Suntem revoltați. Vreau să vă informez că nu mi-a dat raportul unde este. E o problemă foarte gravă și partidul pierde prin această tăcere. Și tăcerea înseamnă multe cuvinte uneori”.

Autor: Mircea Marian

Nicușor Dan atacă la CCR cota de minimum 40% jucători români la competițiile sportive naționale

Vlad Gheorghe: „Miroase a infracțiuni la CSM”. Acuzații penale împotriva șefei CSM

Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri

Periculoșii evazioniști cu fasole, din Buzău, au fost reținuți, anunță Poliția

Zeci de dosare ale unor violatori, pedofili, tâlhari, tergiversate cu anii la Curtea de Apel Oradea

Fostul premier Stolojan, atac la măsurile guvernului: reforma, anhilată de coteria trans-politică

Ce prevede articolul încălcat de PSD când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu

PSD a votat alături de AUR moțiunea simplă împotriva lui Buzoianu. Moțiunea a trecut

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide, dimpotrivă: în decembrie, subvențiile au crescut

Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției atacă dur ancheta Recorder

Un fost președinte de Consiliu Județean, liberal, îi cere lui Bolojan să-l dea afară pe Predoiu

Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu

Băsescu: „Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi”

Încă un VIP scapă de un proces de corupție prin prescriere, dosarul s-a târâit 10 ani prin instanțe

Până și Adrian Năstase își bate joc de dispariția liderilor PSD după apariția dezvăluirilor Recorder

Ultima oră