duminică 20 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pensii speciale

124 articole
Justiție

Furioși că li se taie pensiile speciale, șefii sistemului judiciar somează Guvernul să-i primească

Reforma pensiilor înfurie șefii sistemului judiciar. Președinții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Parchetului General solicită organizarea de urgență a unei întâlniri cu liderii coaliției de guvernare pentru a discuta proiectul de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților. Reforma pensiilor înfurie șefii sistemului judiciar Conform unui comunicat transmis de CSM, miercuri, judecătorul Elena Costache (președintele CSM), judecătorul Corina Corbu (președintele ÎCCJ) și procurorul general Alex Florența solicită o întâlnire joi cu inițiatorii proiectului legislativ depus în Parlament. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” Inițiativa aparține liderilor coaliției: Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian. Noile condiții pentru pensionarea magistraților: minim 25 de ani vechime și vârstă de 48 de ani Proiectul de lege propune ca, începând cu 1 ianuarie 2026, magistrații să se poată pensiona doar dacă au minimum 25 de ani vechime exclusiv în funcții din sistemul de justiție și au cel puțin 48 de ani. Totodată, vârsta de pensionare va crește gradual până în 2045, când pragul standard va deveni de 65 de ani. Pensiile magistraților vor fi de 65% din media veniturilor din ultimii patru ani Proiectul stabilește o rată unică de înlocuire de 65% pentru toate pensiile de serviciu, calculată din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente din ultimele 48 de luni de activitate. Pensia netă nu va putea depăși venitul net din ultima lună de activitate. Calendarul creșterii vârstei de pensionare până în 2045 Conform Anexei 3 a proiectului de lege, în 2026–2029: vârsta de pensionare va crește cu 6 luni pe an, ajungând la 49 ani și 6 luni în 2029. Din 2030: creștere anuală de 1 an, până la atingerea vârstei de 65 de ani în 2045. Pe toată durata tranziției, vechimea necesară rămâne de 25 de ani. Legea vizează și personalul auxiliar din instanțe și parchete, inclusiv criminaliștii și tehnicienii, care vor putea beneficia de pensie de serviciu în aceleași condiții de vechime (25 de ani) și vârstă, cu o pensie echivalentă cu 65% din media salariilor brute lunare și a sporurilor permanente din ultimele 48 de luni. Reforma cerută de PNRR Potrivit expunerii de motive, reforma pensiilor speciale este o cerință inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul: corectarea inechităților dintre pensiile de serviciu și cele din sistemul contributiv, în numele echității și justiției sociale. Inițiatorii subliniază că rata unică de 65% și creșterea graduală a vârstei de pensionare vor contribui la o aliniere coerentă a sistemului, atât din perspectiva contribuției, cât și a sustenabilității financiare.

Reforma pensiilor înfurie șefii sistemului judiciar (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Pensiile speciale dispar, minte Marcel Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Pensiile speciale vor dispărea, minte Ciolacu, vorbind de un proiect de lege cu țintă electorală

Pensiile speciale dispar, minte Marcel Ciolacu. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, marți, că împreună cu liderii coaliției de guvernare a depus în Parlament un proiect de modificare a Legii pensiilor speciale. Miza: evitarea pierderii a 230 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ce nu spune Ciolacu este că această lege, dacă va fi votată, se va aplica doar în cazul celor care devin magistrați după intrarea în vigoare a legii. Practic, această lege va putea fi aplicată la aproximativ 40 de ani de la intrarea în vigoare. Pensiile speciale dispar, minte Marcel Ciolacu Inițiativa a fost lansată, potrivit lui Ciolacu, la propunerea liderului informal al Coaliției, Crin Antonescu, și semnată de Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR Premierul a explicat că este o măsură necesară pentru a respecta angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene. Ciolacu a precizat că modificările urmăresc corectarea diferențelor dintre pensionari, atât în ceea ce privește contributivitatea, cât și vârsta de pensionare, care ar trebui să fie de 65 de ani pentru toți, inclusiv pentru beneficiarii de pensii speciale. „România are nevoie de un președinte mediator, un om al dialogului”, a declarat premierul, exprimându-și încrederea că Crin Antonescu va promulga legea. Proiectul, dezbătut în regim de urgență în Parlament Biroul permanent al Camerei Deputaților a decis ca proiectul legislativ să fie analizat în procedură de urgență. Termenul-limită pentru depunerea amendamentelor este 15 aprilie, iar raportul comisiilor de specialitate trebuie emis până la 23 aprilie. Ce prevede proiectul Potrivit propunerii legislative, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, magistrații de la Curtea Constituțională și personalul juridic de specialitate vor putea beneficia de pensii de serviciu doar dacă: au cel puțin 25 de ani vechime exclusiv în aceste funcții; au vârsta minimă de 48 de ani la data pensionării. Vârsta de pensionare pentru magistrați urmează să crească treptat, urmând să ajungă la 65 de ani până în 2045.

CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Politică

CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro

CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR dacă nu îndeplinește corect jalonul 215. Acest jalon prevede „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”. Inițial, jalonul a fost considerat îndeplinit, dar CCR a decis că este neconsituțională impozitarea progresivă a acestor pensii. Urmare a deciziei CCR, care modifica ceea ce fusese deja convenit cu Bruxelles-ul, Comisia Europeană a suspendat complet plata celei de-a treia tranșe din PNRR.  Citește și: Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu și ministerul de Finanțe România va pierde 230 de milioane de euro dacă nu elimină sau modifică sistemul de pensii speciale, a spus ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, acum patru zile. Cu toate acestea CSM a anunțat a că refuză orice modificare a pensiilor speciale și amenință cu un „blocaj” - o posibilă sugestie la o nouă grevă ilegală a judecătorilor.  Potrivit luju.ro, acest comunicat a fost adoptat și de procurorii, și de judecătorii din CSM, un extrem de rar moment de unitate.  CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale „Orice reluare a dezbaterilor publice referitoare la pensia de serviciu readuce în actualitate riscul revenirii la situația extrem de dificilă cu care sistemul judiciar s-a confruntat în anii anteriori pe fondul acelorași incertitudini ale magistraților în privința statutului lor, fapt care ar conduce la un un real blocaj la nivelul instituțiilor autorității judecătorești”, se arată în comunicatul CSM. „Consiliul atrage atenția că orice modificare a legislației privind drepturile magistraților se poate face numai cu respectarea standardelor constituționale în materie și, în orice caz, în urma unui dialog autentic și onest cu reprezentanții sistemului judiciar. Pe de altă parte, nu poate fi ignorat faptul că reglementarea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost amendată de dată recentă, în anul 2023 fiind adoptată Legea nr. 282/2023 prin care s-a stabilit soluția normativă potrivită sub aspectul pensiilor magistraților, cu asigurarea garanțiilor adecvate din perspectiva acestei componente financiare a independenței justiției, situație care a avut efectul stabilizator în privința resurselor umane din sistemul judiciar”, mai atrage atenția consiliul - fără a preciza că această lege a fost schimbată prin decizia CCR.  Furia CSM pare să fi fost declanșată de intenția ca liderii PSD, PNL și UDMR să-și asume un nou proiect de modificare a sistemului de pensii speciale, proiect care să marcheze îndeplinirea jalonului 215 din PNRR.   

Asociația personalului din Justiție cere Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale Foto: CSM
Eveniment

Asociația personalului din Justiție cere Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale

RoJust, asociația personalului din Justiție, cere agresiv Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale ale magistraților. Potrivit unui comunicat RoJust, „reformarea pensiilor de serviciu ale magistraților s-a realizat cu respectarea normelor constituționale – care prevăd inclusiv principiul universal al neretroactivității legii civile, dar și cu respectarea Jalonului nr. 215 din PNRR”. Citește și: Cine ar fi trimișii speciali ai lui Ciolacu la Trump: un ex-fan Călin Georgescu și Lucian Romașcanu, fost director de tabloid Comisia Europeană a blocat o tranșă de 231 milioane de euro din PNRR după ce Curtea Constituțională a decis că este neconstituțională supraimpozitarea pensiilor speciale ale magistraților - încălcându-se astfel ceea ce se convenise cu această comisie. Ministrul investițiilor europene, Marcel Boloș, a explicat că România are șase luni să rezolve problema. Asociația personalului din Justiție cere Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale Însă, acum, magistrații din RoJust refuză să accepte orice atingere adusă pensiilor lor.  RoJust a scris Comisiei Europene și Guvernului. „Am solicitat, în esență   Comisiei Europene, prin Grupul operativ pentru reformă și investiții să își revizuiască observațiile cu privire la neîndeplinirea jalonului nr. 215 din Planul National de Reziliență și Redresare al României, întrucât apreciem că, reformarea pensiilor de serviciu ale magistraților s-a realizat cu respectarea normelor constituționale – care prevăd inclusiv principiul universal al neretroactivității legii civile,  dar și cu respectarea Jalonului nr. 215 din PNRR și că nu s-ar putea reveni asupra constatării inițiale de îndeplinire a obligațiilor pentru singurul motiv al intervenirii Deciziei Curții Constituționale nr.724/2024 prin care a fost înlăturată supraimpozitarea pensiilor de serviciu in condițiile în care în Jalonul 215, s-a prevăzut în mod expres că pensiile magistraților beneficiază de protecția deciziilor Curții Constituționale, în limitele explicite din argumentele Curții”, susțineRoJust. Boloș și RoJust au date diferite despre baza de calcul a pensiilor În scrisoare, RoJust susține că jalonul din PNRR a fost îndeplinit prin „reducerea bazei de calcul prin diluarea ei la un procent de 80% din media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării- perioadă când de regulă magistrații pot activa la instanțe inferioare și au o indemnizație mai mică decât cea din ultima lună de activitate, cum se prevedea anterior”. Dar recent, în Parlament, ministrul Boloș a vorbit despre un alt procent, de 85%, sugerând că acesta ar trebui redus: „A doua variantă este cea pe care experţii Băncii Mondiale au elaborat-o în ceea ce priveşte procentul care se primeşte sub formă de pensie din venit la data pensionării. Acum este 85% din acest venit brut realizat şi stagiul de cotizare luat în calcul este de 5 ani. În acest context discutăm de un procent şi un stagiu de cotizare ajustat”.  RoJust mai scrie că: „Problema de echitate a impozitării pensiilor magistraţilor nu a facut parte din continutul jalonului 215 si impunerea unei asemenea conditii pentru efectuarea platii transei excede celor convenite cu partea română”. 

231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș

231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la o audiere în Parlament.  Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii El a explicat și care sunt cele două variante de rezolvare a acestei situații, subliniind că problemele sunt legate de pensiile magistraților, nu de pensiile militarilor.  Milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale „Sunt în lucru două variante. Varianta în care peste un anumit prag al pensiilor se va impune un anumit procent de impozitare a veniturilor, dar această măsură este parte a pachetului de măsuri pentru reforma fiscală, pentru că avem şi un jalon în ceea ce priveşte reforma fiscală. Acest prag urmează să fie discutat în funcţie de simulările pe care le avem la Ministerul de Finanţe, pentru că echitatea priveşte cât ia în mână un magistrat raportat la ceilalţi beneficiari din sistemul public de pensii. (...) A doua variantă este cea pe care experţii Băncii Mondiale au elaborat-o în ceea ce priveşte procentul care se primeşte sub formă de pensie din venit la data pensionării. Acum este 85% din acest venit brut realizat şi stagiul de cotizare luat în calcul este de 5 ani. În acest context discutăm de un procent şi un stagiu de cotizare ajustat, dar şi aici trebuie să definitivăm simulările împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene", a explicat Boloș. Demnitarul a arătat că România are șase luni să rezolve această problemă sau va pierde banii. 

Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR Foto: Inquam/George Calin
Politică

Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale

Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale, arată un comunicat al oficialilor de la Bruxelles. Citește și: Fox News: 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români De altfel, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mircea Boloș, avertizase în termeni diplomatici că acest lucru se va întâmpla, pentru că, după ce UE și-a dat acordul pe o formă a legii pensiilor speciale și a fost aprobată plata unei tranșe din PNRR fiindcă am îndeplinit acest jalon, PSD și PNL au inițiat modificarea legii.  Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR Ce anunță Comisia Europeană: „Activarea procedurii de suspendare Astăzi, Comisia a constatat, de asemenea, că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă. Acest jalon se adaugă altor cinci jaloane din cea de a treia cerere de plată a României, pe care Comisia le-a evaluat ca fiind nesatisfăcute în comunicarea sa din 15 octombrie 2024. Aceste repere includ investiții pentru modernizarea infrastructurii feroviare și dezvoltarea rețelei de transport subteran din București și Cluj-Napoca, precum și reforme pentru managementul bazat pe performanță în domeniul transporturilor, îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat. Prin urmare, Comisia activează procedura de «suspendare a plăților», astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în același timp plăți parțiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes”. Ce va urma: Comisia va aproba o serie de plăți punctuale pentru reformele care au fost, totuși, făcute „Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei pentru suspendările plăților (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre. Din acel moment, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini obiectivele de etapă restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost atinse în mod satisfăcător” România a depus a treia cerere de plată în decembrie 2023 și nici până acum nu a primit nici un euro. Este singura țară care a depus cerere în decembrie 2023 și nu a primit sumele solicitate.  În afară de problema pensiilor speciale, jaloanele neîndeplinite țin de miniștrii Grindeanu (PSD) și Burduja (PNL). 

Pensiile speciale ale magistraților au înghețat Foto: CCR
Politică

Premieră: pensiile speciale ale magistraților au înghețat

Premieră: pensiile speciale ale magistraților au înghețat în 2025, arată datele oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Date privind pensiile speciale ale foștilor militari nu sunt publicate de casele de pensii ale Internelor, Apărării și SRI. Citește și: CCR îi poate aplica lui Călin Georgescu precedentul Șoșoacă de pe 10 martie. În ce condiții îi poate fi interzisă candidatura Ministrul Marcel Boloș a explicat că modificările aduse legii pensiilor speciale după ce aceasta fusese convenită cu Uniunea Europeană au blocat cererea trei de plată din PNRR, iar România riscă o tăiere a fondurilor.  Pensiile speciale ale magistraților au înghețat În decembrie 2024, erau 5.625 de magistrați cu pensii speciale, pensia medie fiind de 25.194 de lei, din care 21.945 de lei era subvenția de la stat. În ianuarie 2025, erau 5.622 de beneficiari cu o pensie medie 25.185 de lei, din care subvenția - 21.933. Februarie 2025 (ultimele date): 5.596 beneficiari, 25.197 pensia medie, din care subvenția de 21.953 lei.  Pentru comparație, în februarie 2024, pensia medie a magistraților era de 23.180 de lei.  În februarie 2025, pensia medie bazată pe contributivitate era de doar 2.811 lei.  Numărul total al beneficiarilor de indemnizaţie socială pentru pensionari a fost, în februarie 2025, de 916.293 persoane, cu 1.116 mai are în comparaţie cu luna precedentă.   

Deputată AUR, cu două pensii speciale, are case și apartamente de 2.000 mp Foto: Facebook
Politică

Deputată AUR, cu două pensii speciale, are case și apartamente de 2.000 mp

O deputată AUR, Monica Iagăr, cu două pensii speciale, are case și apartamente de 2.000 mp, dar nu declară nici un venit din chirie. Iagăr nu are nici un cont bancar peste 5.000 de euro, potrivit declarației de avere din 13 ianuarie 2025.  Citește și: Postare virală a lui Traian Băsescu despre „șarlatanul” Georgescu: „A reușit cea mai incredibilă performanță” Deputată AUR, cu două pensii speciale, are case și apartamente de 2.000 mp Monica Iagăr a obținut o medalie de aur la săritura în înălțime la Campionatele Europene din 1998 de la Budapesta. De două ori, în 2000 și 2004, a participat la Jocurile Olimpice. În 1996, a fost suspendată șase luni pentru dopaj.  Averea imobiliară a Monicăi Iagăr este impresionantă: o casă de 1.500 mp în Sighetu Marmației o casă de 380 mp în București încă o casă de 58 mp tot în București două apartamente, de 48 mp și 57 mp, tot în București, cumpărate de „neacsucristi” (sic!), probabil partenerul ei Monica Iagăr are doi copii în întreținere. În declarația de avere apare Severus Neacșu, probabil soțul ei, care a câștigat, în anul fiscal 2024, suma de 39.000 de lei în calitate de director la Fitness Family.  Deputata AUR are două pensii speciale: 116.796 de lei, net, în 2024, de la ministerul de Interne, și 62.500 de lei de la Agenția Națională pentru Sport. 

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB

Pensiile speciale vor înghiți, în 2025, circa 0,9% din PIB, mai mult de 17 miliarde de lei, arată datele bugetului de stat pentru anul 2025. La ministerul Apărării, suma prevăzută pentru aceste pensii scade ușor, dar la Apărare și SRI ele cresc puțin. România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Pensiile de serviciu ale civililor - printre care magistrații, diplomații și angajații Curții de Conturi - nu sunt prevăzute separat în buget, dar pot fi estimate pe baza plăților făcute în ianuarie. Ce sume sunt prevăzute pentru pensiile speciale, camuflate în bugetele instituțiilor militarizate la capitolul „Asistența socială”: 8,47 miliarde de lei - ministerul de Interne 5,9 miliarde de lei - ministerul Apărării 1,16 miliarde de lei - SRI Aceste trei instituții dețin propriile case de pensii. La Senat și Camera Deputaților mai sunt 46 de milioane de lei pentru pensii speciale ale foștilor parlamentari. La ele se adaugă pensiile speciale ale civililor, denumite „pensii de serviciu” și plătite din bugetul casei de pensii. Ele pot fi doar estimate. De exemplu, în ianuarie erau 5.622 de magistrați care beneficiau de o pensie medie de 25.185 de lei. Un calcul simplu ar arăta că, în 12 luni, aceștia vor primi pensii de 1,7 miliarde de lei. Încă 215 milioane de lei ar fi pensiile personalului aviatic, 78,5 milioane de lei - foștii diplomați, 65 de milioane de lei - funcționarii parlamentari și circa 83 de milioane de lei pentru pensionarii din Curtea de Conturi. În total, bugetul achită pensii speciale de aproximativ 17,6 miliarde de lei. PIB-ul României este estimat, în 2025, la 1.912 miliarde lei, deci pensiile speciale consumă peste 0,92% din PIB.

România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR

România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat, azi, într-un interviu pentru Agerpres, ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Guvernul taie un miliard din banii Capitalei. „Cer scuze bucureştenilor că le-am transmis că partidele la guvernare vor înţelege ceva” – Nicușor Dan România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR Mai întâi, demnitarul PNL a arătat, folosind același limbaj întortocheat, că legea pensiilor speciale a fost modificată după ce se primise acceptul Comisiei Europene. „Concluzia a fost că legea privind pensiile speciale a fost validată de către Comisia Europeană. Dar (există) toată această reactivare pe care noi o avem prin diversele decizii, fie ale Parlamentului, poate uneori chiar și ale Guvernului României, care nu țin cont de ireversibilitate, pentru că aici avem o regulă fundamentală care ține de implementarea PNRR-ului, și anume cea care privește ireversibilitatea jaloanelor. Dacă vom activa de fiecare dată jaloane închise, vom avea parte de același tratament, respectiv costul usturător al reformelor se va regăsi în pierderile pe care ni le asumăm. Dar este un cost mult prea mare față de oportunitatea pe care o avem, pentru că acești bani din PNRR stau la baza celor 113 obiective de investiții pe care le derulează România, cu o valoare de 28 de miliarde de euro”. Ulterior, el a arătat cât costă „reversibilitatea” acestui jalon: „Jalonul cu pensiile speciale, 660 de milioane de euro”. În același interviu pentru Agerpres, Marcel Boloș a arătat că menținerea unor conduceri politizate în companiile de stat costă 1,1 miliarde de euro.

Două pensii speciale cât 13 pensionari obișnuiți are Ilie Sarbu Foto: Facebook
Politică

Două pensii speciale cât 13 pensionari obișnuiți

Fostul socru a lui Ponta, Ilie Sârbu, are două pensii speciale uriașe, cât primesc 13 pensionari obișnuiți la un loc - după majorările din spetembrie 2024 ale pensiilor bazate pe contributivitate . Citește și: Suma astronomică pe care a cheltuit-o guvernul Ciolacu, în 2024, pe petreceri la casele de oaspeți RAAPPS și pe mașinile de protocol ale angajaților Executivului În ultima declarație de avere depusă de Ilie Sârbu, în 2024, când a fost scos din consiliul de administrație al Romsilva, el consemna o pensie specială de la Senat și una plătită prin casa națională de pensii - probabil pentru funcțiile pe care le-a avut în conducerea Curții de Conturi. Două pensii speciale cât 13 pensionari obișnuiți Pensia de senator a lui Ilie Sârbu era, în anul fiscal 2023, net, 109.428 de lei. Pensia de la casa de pensii: 324.156 de lei. În medie, lunar, el a încasat peste 36.000 de lei pe lună - în 2023. În decembrie 2024 - deci după majorări - pensia medie a unui contribuabil era de circa 2.800 de lei, deci aproximativ a 13-a parte din ce încasează Ilie Sârbu. În 2023, el a încasat, net, anual, și 256.000 de lei salariu de la Curtea de Conturi. Ilie Sârbu deține două apartamente în București, de unul de aproape 120 mp, altul de circa 200 mp. „Sunt persoane în Regia Națională a Pădurilor Romsilva care la pensionare, conform contractului colectiv de muncă legal discutat cu sindicatul, cu consiliul de administrație, cu conducerea executivă, dar în conformitate cu acel contract colectiv de muncă, persoana respectivă, la pensionare, a încasat 500.000 lei”, arăta, ieri, ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială Foto: Captură video
Politică

Funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială

Cine îl huiduie pe Ilie Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună. Ultimele date publicate de Casa Națională de Pensii arată că, în decembrie 2024, erau 888 de funcționari parlamentari care primeau această pensie specială. Citește și: Ponta și-a mai luat un apartament în străinătate, pe lângă cel din Istanbul. Daciana Sârbu, cu care s-a căsătorit la Beijing, expulzată din declarația de avere Directorii din Senat câștigă lunar, brut - potrivit datelor publicate pe site-ul Senatului - între 14.000 și 17.700 de lei, plus sporul de condiții vătămătoare, de 1.500 de lei. Funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială Pensia specială medie a foștilor angajați ai Senatului era, în decembrie 2024, de 6.133 de lei, din care 3.516 lei erau subvenția de la bugetul de stat. În sistemul public de pensii, pensia medie era de peste 2.800 de lei, mai puțin decât subvenția la aceste pensii speciale. De această pensie beneficiază „funcționarii publici parlamentari care au realizat stagiul complet de cotizare prevăzut de sistemul public de pensii, din care cel puțin 20 de ani în structurile Parlamentului, și care solicită pensionarea cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare”, potrivit noii legi a pensiilor speciale. Anterior, condițiile de pensionare erau mult mai relaxate. Președintele Senatului, Ilie Bolojan (PNL), se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției. Potrivit unui memorandum propus, azi, în ședința Biroului Permanent al Senatului, numărul angajaților instituției se va reduce cu 189, de la 796 la 607.

Protest al angajaților Senatului față de reorganizarea Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Protest al angajaților Senatului față de reorganizarea Bolojan

Protest al angajaților Senatului față de reorganizarea propusă de Bolojan: nu este benefică pentru funcționari și „familiile lor”. Funcționarii parlamentari beneficiază, printre altele, de pensii speciale. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” Protest al angajaților Senatului față de reorganizarea Bolojan Sindicatul Funcţionarilor Publici Parlamentari, Sindicatul Personalului Contractual şi Sindicatul Şoferilor din Senatul României au protestat în comun, afirmând, într-un comunicat, că „o reorganizare făcută în grabă care să aibă în vedere strict factorul economic (scăderea cheltuielilor salariale) este extrem de îngrijorătoare şi nebenefică atât pentru funcţionarea instituţiei, cât şi pentru angajaţi şi familiile lor. O astfel de acţiune în forţă ridică serioase semne de întrebare şi îngrijorări la nivelul întregului aparat tehnic al Senatului”. „Angajaţii Senatului sunt esenţiali pentru funcţionarea eficientă a procesului legislativ. Orice proces de reorganizare trebuie să fie realizat cu respectarea drepturilor acestora şi fără a afecta stabilitatea instituţiei. Facem apel la toţi senatorii să sprijine o reformă bazată pe echitate şi raţionalitate”, se arată în protest. În consecință, aceste sindicate solicită "implementarea unei reorganizări bazate pe criterii transparente şi echitabile, respectarea drepturilor angajaţilor, inclusiv protejarea categoriilor vulnerabile, cum ar fi familiile monoparentale şi persoanele cu dizabilităţi, precum şi organizarea unei consultări pentru analizarea impactului măsurilor asupra funcţionării Senatului". Președintele Senatului, Ilie Bolojan (PNL), se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției. Potrivit unui memorandum propus, azi, în ședința Biroului Permanent al Senatului, numărul angajaților instituției se va reduce cu 189, de la 796 la 607. Din cele 797 de posturi prevăzute acum în organigramă, circa 30 sunt libere.

Magistrații încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei Foto: ICCJ
Eveniment

Magistrații încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei

Magistrații români încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei, din care 21.945 de lei este subvenția contribuabililor, arată datele publicate marți de Casa Națională de Pensii Publice. La începutul anului, în ianuarie 2024, pensia specială medie a magistraților era de 22.505 lei, deci a crescut cu circa 12%. La acel moment, subvenția era de doar 19.944. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Magistrații încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei Numărul magistraților cu pensii speciale era, potrivit CNPP, de 5.625, in decembrie 2024. În ianuarie 2024 erau 5.498. Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în luna noiembrie, 811 persoane (711 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.928 de lei, din care 2.975 de lei pensie de la bugetul de stat. În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 888 de persoane (663 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.133 de lei (3.516 de lei de la bugetul de stat). Conform CNPP, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.382 de pensionari (toţi cu pensie din BASS), iar pensia medie se ridica la 12.992 de lei, din care 8.129 lei suportaţi din bugetul de stat. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 681 de persoane (680 cu pensie din BASS), media fiind de 10.144 de lei, din care 2.249 lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 2.301 de pensionari (1.925 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 6.732 de lei, din care 3.960 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie Foto: PSD
Eveniment

Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie

Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2025, dacă Ciolacu nu dă ordonanță de urgență, explică deputatul USR Claudiu Năsui pe Facebook. Însă actualul premier PSD refuză. Potrivit OUG 57/2019, pensia specială pentru primari se calculează astfel: „Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată”. Această „indemnizație” se cumulează cu pensia pe bază de contributivitate. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Un calcul exact al impactului ei nu a mai fost făcut, întrucât intrarea în vigoare a acestei prevederi a fost sistemtic amânată, de la an la an. Însă, dacă prevederea se aplică, aceste pensii nu vor mai putea fi abrogate, urmare a deciziilor CCR. Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie „De la 1 ianuarie urmează să intre în vigoare o groază de legi cu impact bugetar cât casa, dacă nu prorogă guvernul termenul lor de intrare în vigoare. Legi precum pensiile speciale ale primarilor (știu, o să sară că nu sunt „pensii speciale”) sau x% din PIB pentru nu-știu-ce domeniu. Legile astea există de mulți ani. Dar în loc să le abroge, clasa politică le ține acolo și nu le aplică. Le tot prorogă în fiecare an. De ce? Pentru că e nepopular să spui unor oameni cărora în teorie le-ai dat de toate, că le abrogi legea prin care le dai de toate pe hârtie. Tipic socialist, pe hârtie avem de toate: dreptul la sănătate, educație gratuită, etc. În practică e dezastru. Marcel Ciolacu mai are câteva zile să dea această ordonanța. La negocieri a zis că nu vrea să o dea, ca să o dea următorul guvern. Nu vrea să facă el lucruri nepopulare. El vrea doar să îndatoreze România cât poate iar apoi să paseze sarcina grea de a opri îndatorarea și a rambursa împrumuturile la alții. Tipic pentru politicienii escroci”, a scris Năsui, pe Facebook. El a mai arătat că „din 1.000 de lei cheltuiți de stat, aproximativ 250 au fost pe datorie”. „Asta înseamnă „deficit de 9%”. Veniturile vor fi pe la ~30% din PIB, iar cheltuielile pe la ~40% din PIB. Nu mediul privat a fost problema, nici baubaul etern evaziunea. Veniturile statului au tot crescut. Problema a fost clasa politică care a explodat cheltuielile”, a scris el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră