miercuri 11 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pensii speciale

214 articole
Politică

BREAKING Cheltuielile cu pensiile speciale vor crește enorm în 2026, fiind circa 0,9% din PIB

Cheltuielile cu pensiile speciale vor crește enorm în 2026, fiind circa 0,9% din PIB, arată proiectul de buget pe 2026, publicat acum de ministerul de Finanțe. Aceste cheltuieli sunt camflate în Anexa 3 a bugetului, la ministerele care plătesc astfel de pensii, sub denumirea de cheltuieli cu „asistența socială”. Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct Cheltuielile cu pensiile speciale vor crește enorm în 2026, fiind circa 0,9% din PIB În 2026, ele vor depăși 18,5 miliarde de lei, cea mai mare alocare fiind la ministerul de Interne și la Apărare. La un PIB estimat de 2.045 miliarde de lei, ele sunt de circa 0,9% din acesta. Datele publicate de ministerul de Finanțe arată cum s-au majorat de la an la an cheltuielile cu „asistența socială”.  Ce cheltuieli cu pensiile speciale sunt prevăzute pentru 2026: ministerul de Interne, 9,45 miliarde de lei față de 8,9 miliarde de lei în 2025, creștere de 5,35%. În 2027 se estimează că vor fi 10,2 miliarde de lei ministerul Apărării: 6,53 miliarde de lei față de 6,1 miliarde de lei în 2025, creștere de 6,9%. În 2027 vor ajunge la peste 7,5 miliarde de lei.  SRI: 1,23 miliarde lei, față de 1,2 miliarde, creștere de 2%. În 2027 se estimează că vor fi de 1,34 miliarde de lei În plus, ministerul Justiției are o alocare de 1,2 miliarde de lei în 2026, la capitolul „Asistența Socială”, față de doar 110 milioane de lei în 2025, creștere de 992%. Nu există, în anexa 3/Ministerul Justiției, vreo explicație pentru această sumă.  La Înalta Curte de Casație și Justiție, cheltuielile pentru asistența socială sunt de circa 54 milioane de lei. 

Cheltuielile cu pensiile speciale vor crește enorm în 2026, fiind circa 0,9% din PIB - proiect buget 2026 (sursa: ÎCCJ)
Consilier al guvernatorului BNR: reducerea cheltuielilor administrației locale, „insuficientă” Foto: Guvernul României
Eveniment

Consilier al guvernatorului BNR: reducerea cheltuielilor administrației locale, „insuficientă”

Un consilier al guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, afirmă, într-un articol pentru site-ul contributors, că reducerea cu 10% a cheltuielilor administrației locale, este „ cu totul insuficientă”. El mai arată că cinci milioane de persoane vor munci până la 65-70 de ani, iar 200-250 de mii de pensionari speciali vor duce „un trai tihnit, de la o vârstă la care pot să se gândească să devină părinți”.  Citește și: Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție Consilier al guvernatorului BNR: reducerea cheltuielilor administrației locale, „insuficientă” „În loc să eliberăm resurse pentru mai multă eficiență economică, pentru reducerea ocupării forţei de muncă în administraţie, o parte însemnată a clasei politice pare încremenită în anul 1968, dar cu o tot mai insaţiabilă nevoie de resurse financiare. O prăpădită de reducere cu 10% a costurilor de funcționare a administrației locale, cu totul insuficientă de altminteri, reprezintă singurul obiectiv pe care, poate, îl vom vedea legiferat în 2026, ceea ce va duce la economii cu totul marginale în cheltuirea banului public şi fără vreo modificare de substanţă a caracterului extractiv al filosofiei de funcţionare a sistemului”, a scris Rădulescu.  El mai arată că numărul pensionarilor speciali depășește 200 de mii, iar pensiile speciale se apropie la 1% din PIB. „Dacă nu rezolvăm această situație spinoasă, vom avea o falie dramatică în mijlocul societății, pentru că 5 milioane de persoane vor munci până la 65-70 de ani, iar alții 200-250 de mii, poate și mai mulți în câţiva ani, vor duce un trai tihnit, de la o vârstă la care pot să se gândească să devină părinți. Aici nu mai este vorba doar de instituții extractive, ci și de fracturi sociale greu de surmontat”, a explicat consilierul guvernatorului BNR. 

Judecătorii sugerează că la pensii între 11.960 și 19.268 lei ar putea ceda tentației șpăgilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Judecătorii sugerează că la pensii între 11.960 și 19.268 lei ar putea ceda tentației șpăgilor

Judecătorii îi sugerează lui Nicușor Dan că la pensii între 11.960 și 19.268 lei ar putea ceda mai ușor tentației șpăgilor. Sugestia apare în scrisoarea trimisă de președinții curților de apel către președintele României, în care solicită ca proiectul guvernului Bolojan să fie retrimis la Parlament, după ce acesta a trecut de CCR.  Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor În lunga scrisoare de 14 pagini, semnatarii nu se referă la mită sau șpagă, folosind teremnul eufemistic de „presiuni exterioare”.  Judecătorii sugerează că la pensii între 11.960 și 19.268 lei ar putea ceda tentației șpăgilor „Criteriul nivelului adecvat al remunerației/pensiei – «[Nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având în vedere contextul socioeconomic al statului membru în cauză, pentru a le conferi o independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului ca eventuale intervenții sau presiuni exterioare să poată dăuna neutralității deciziilor lor» (C-762/23, punctul 35; Hotărârea din 7 februarie 2019, Escribano Vindel, C-49/18, EU:C:2019:106, punctele 70-73). Acest criteriu «este valabil mutatis mutandis pentru judecătorii pensionați», întrucât «faptul că judecătorii în activitate au garanția că vor primi, după pensionare, o pensie suficient de ridicată este de natură să îi protejeze împotriva riscului de corupție în perioada lor de activitate» (C-762/23, punctul 37)”, explică președinții curților de apel.  Mai mult, ei se tem că justițiabilii vor crede că judecătorii iau mită fiindcă au pensii prea mici: „O intervenție legislativă, precum cea în discuţie este de natură să genereze îndoieli legitime în percepția justițiabililor cu privire la protecția magistraților față de presiuni externe, afectând astfel garanțiile de independență inerente unei protecții jurisdicționale efective”. Potrivit calculelor făcute în acest document, dacă legea Bolojan va intra în vigoare un judecător de judecătorie va primi o pensie de 11.310 lei, în timp ce cei de la Înalta Curte vor beneficia de o pensie de 19.268 lei. 

Lia Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan Foto: ICCJ
Eveniment

Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan, dacă aceasta va fi promulgată de președintele Nicușor Dan, arată calculele judecătorilor de la Curțile de Apel. Aceștia i-au cerut, azi, șefului statului să nu promulge noile modificări la pensiile magistraților. Citește și: Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date ministerul de Finanțe Într-o lungă scrisoare, de 14 pagini, ei se plâng ce sume importante ar pierde la pensie. Legea a trecut de CCR, la 18 februarie.  Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan Ce arată calculele judecătorilor curților de apel: Pe legea Bolojan, pensia ar fi de 19.268 lei pentru judecătorii cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un judecător cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 27.525 lei (100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 8.257 lei mai puţin; iar conform Legii nr.303/2004, un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are o pensie în cuantum 31.060 lei, deci o diferenţă de 11.792 lei.  pensia va fi de 15.917 lei pentru procurorii cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un procuror cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 22.738 lei ( 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 6.821 lei mai puțin judecătorii de la Curțile de Apel care au ieșit la pensie pe vechea lege, din 204, au 23.107, pe nooua lege ar rămâne cu doar 14.242 la pensie judecătorii de la tribunale coboară de la 20.450 lei, pe legea din 2004, respectiv 17.947 lei pe legea din 2023, la 12.563 de lei. „În consecinţă, este de netăgăduit că, diminuarea succesivă a cuantumului pensiei de serviciu (în medie, cu peste 45%), într-o perioadă foarte scurtă de timp (mai puţin de 3 ani) în condiţiile în care, potrivit proiectului de lege, este necesară şi realizarea unui stagiu de cotizare mult mai mare, de 35 de ani de vechime efectivă în muncă, din care 25 de ani vechime în magistratură (faţă de 25 de ani vechime în magistratură, iniţial), nu respectă, în mod evident, standardele reținute constant în jurisprudența CJUE, și anume un venit din pensie cât mai apropiat de ultimul venit din timpul activității”, susțin Curțile de Apel. „În consecinţă, stimate Domnule Preşedinte al României, apreciem oportună sesizarea Parlamentului României, în vederea reexaminării Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025). Cu aleasă consideraţie!”, se încheie scrisoarea acestora.  

Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută Foto: Facebook
Economie

Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută

Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută, anunță agenția Bloomberg, citată de site-ul Profit. „Dobânda la împrumuturile pe 10 ani a scăzut cu 6 puncte de bază și a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, aproximativ 6,4% pe an, conform Bloomberg. Scăderea randamentului cu 0,06 pp este ușor peste variația medie de 0,01-0,02 pp pentru o zi fără evenimente semnificative, dar nu este o îmbunătățire majoră”, arată această agenție.  Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută Tot azi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunţat că a notificat, atât informal, cât şi printr-un e-mail la nivel tehnic, Comisia Europeană cu privire la decizia CCR pe pensiile magistraţilor iar un al doilea demers iniţiat este o scrisoare prin care va încerca să justifice întârzierea îndeplinirii jalonului, din motive mai debrabă procedurale şi nu de fond. Întrebat care sunt şansele ca ţara noastră să recupereze 231 de milioane de euro din PNRR, oficialul a spus că nu poate vorbi în procente şi a subliniat că, în trecut, au existat state membre care, prin depăşirea de termene, nu au primit banii. „Comisia Europeană nu comentează până nu văd până la capăt desăvârşit jalonul. Asta înseamnă să vedem legea promulgată", a mai spus Dragoş Pîslaru.

Reforma pensiilor speciale din Interne și Apărare (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Ilie Bolojan anunță reforme pentru pensiile speciale din Interne și Apărare

Guvernul pregătește noi proiecte de lege pentru reformarea pensiilor speciale din sistemele de Interne, Apărare și ordine publică. Premierul Ilie Bolojan a declarat că Executivul își propune ca, în luna martie, să vină cu inițiative legislative care să aplice și în aceste domenii principiul stabilit recent de Curtea Constituțională în cazul pensiilor magistraților. Declarațiile au fost făcute miercuri, într-o intervenție telefonică la Digi24, în contextul întrebărilor legate de soarta celorlalte categorii de pensionari speciali și de posibilitatea extinderii modelului aplicat în cazul magistraților. Creșterea vârstei de pensionare Premierul a subliniat că este necesară corectarea situațiilor în care pensionarea este posibilă la 50–52 de ani, în condițiile în care beneficiarii sunt încă în deplinătatea capacităților fizice și intelectuale, iar pensia ajunge la nivelul ultimului salariu. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților „Pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă de 50, 51, 52 de ani, atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale și unde pensia este egală cu ultimul salariu, lucrurile trebuie corectate”, a afirmat Ilie Bolojan. Șeful Guvernului a explicat că reforma este necesară nu doar pentru a elimina inechitățile evidente, care au generat nemulțumiri și au afectat încrederea cetățenilor în stat, ci și pentru a asigura sustenabilitatea sistemului public de pensii și stabilitatea economică pe termen lung. Dezechilibru demografic Un alt argument invocat de premier vizează scăderea demografică. Potrivit acestuia, actualele generații active, estimate la 300.000–400.000 de persoane, nu vor putea fi înlocuite numeric de generațiile tinere, care numără doar 150.000–250.000 de persoane. În lipsa unei creșteri a vârstei de pensionare pentru anumite categorii, România riscă să se confrunte, în anii următori, cu un deficit major de personal în structurile esențiale ale statului. Cine ar putea beneficia în continuare de pensionare anticipată Premierul a precizat că reforma nu va fi aplicată uniform, ci va ține cont de specificul activității desfășurate în cadrul Ministerului de Interne, al structurilor de Apărare și al instituțiilor din zona de ordine publică și siguranță națională. Există categorii profesionale unde condițiile speciale de muncă și solicitările fizice intense justifică menținerea unor avantaje privind pensionarea. Exemplele oferite au vizat parașutiștii sau jandarmii aflați în prima linie, pentru care anii de muncă ar putea fi echivalați diferit, permițând o retragere mai rapidă din activitate. În schimb, pentru personalul care își desfășoară activitatea în condiții obișnuite – în posturi de pază sau în birouri – premierul consideră că nu există motive obiective pentru pensionarea înainte de 65 de ani. Perioadă de tranziție pentru a evita un posibil exod Întrebat dacă există riscul unui val de plecări din sistem, pe fondul anunțurilor privind modificarea condițiilor de pensionare, Ilie Bolojan a făcut trimitere la modelul aplicat în sistemul de justiție. Acesta a subliniat că este necesară o perioadă tranzitorie, care să permită celor care îndeplinesc condițiile actuale să beneficieze în continuare de drepturile prevăzute de legea în vigoare. O astfel de etapă de tranziție ar avea rolul de a respecta principiile juridice și de a preveni plecările masive din sistem. „Mi se pare normal și de bun-simț ca și în aceste sisteme să existe o perioadă tranzitorie, pentru a nu avea plecări și pentru ca cei care doresc să beneficieze de drepturile actuale să poată face acest lucru”, a precizat premierul.

Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor Foto: CCR
Eveniment

Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor

Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor, ceea ce deschide calea spre alte reduceri ale pensiilor speciale. „Cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia”, a arătat, azi, CCR, în comunicatul în care explică de ce a respins obiecțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție la proiectul de reducere a pensiilor speciale ale magistraților.  Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor În plus, potrivit comunicatului, „legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare”.  Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial. Dacă această frază va fi menținută, guvernul Bolojan va putea tăia toate pensiile speciale, inclusiv ale militarilor, sau eventual, ar putea diminua și mai mult pensiile magistraților.  „În luna martie vom veni cu un proiect de lege care va continua corecțiile. Într-un stat democratic, respectul față de magistrați este o piatră de temelie. Nu am nicio îndoială că în urma acestei reforme acest respect nu doar că nu va fi știrbit, ci dimpotrivă, va fi consolidat. Reforma pensiilor magistraților are și o componentă financiară, cele 230 de milioane de euro aferente jalonului din PNRR.  Imediat ce legea va fi promulgată, vom continua toate demersurile pentru a evita pierderea banilor”, a scris premierul Bolojan, pe Facebook.  Acum câteva zile, la TVR, el explica: „Pe componenta de ordine publică și pe cea de Apărare, unde în momentul de față nu avem un surplus de personal, practic economia pe fondul de salarii se va face prin creșterea vârstei de pensionare. Este o necesitate pe care nu o putem evita, atât din considerente de sustenabilitate a fondului de pensii, atât din considerente de cheltuieli bugetare, dar și din considerente legate de o economie mai sănătoasă”. 

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă

Lia Savonea, șefa ÎCCJ, s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, iar guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: acestea sunt consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților. Ce s-a petrecut? Foarte simplu: judecătoarea Mihaela Ciochină, numită de Iohannis, care părea că este în tabăra PSD (votase cu aceasta pentru respingerea din motive procedurale a legislației privind pensiile magistraților), a schimbat direcția și a votat cu judecătorii desemnați de PNL, UDMR, USR și Nicușor Dan în favoarea legii Bolojan.  Nici Savonea, nici PSD, nu au vrut să accepte noua realitate, probabil că au exercitat presiuni asupra lui Ciochină, dar aceasta și-a menținut poziția, așa că noile modificări la sistemul de pensionare a magistraților au trecut de CCR. De ce Savonea s-a făcut de rușine? Problema nu este că a contestat legea Bolojan la CCR - mai toți judecătorii cereau asta - ci modul stupid-agresiv în care a acționat când a văzut că pierde: a trimis la CCR o expertiză contabilă, cu autori necunoscuți, ușor de demontat a cerut CCR să sesizeze Curtea de Justiție a UE, deși ar fi trebuit să știe că există precedente, Curtea Constituțională refuzând acest gest Azi, s-a văzut că puterea Liei Savonea nu este chiar așa de mare pe cât se sugera. Nu doar că ea pierde, dar întreaga breaslă a judecătorilor se va face de râs prin asociere.  De ce PSD a pierdut? PSD a sabotat legea privind pensiile magistraților, subteran, sperând să pună eșecul pe seama lui Bolojan. Formațiunea lui Grindeanu se teme de Savonea, se teme de judecători, nu dorea să-i ostilizeze. Grindeanu a organizat chiar o întâlnire cu Savonea (cu care apoi s-a lăudat), evident cu scopul de a-l scurtcircuita și sabota pe premierul Bolojan.  Judecătorii PSD au votat constant împotriva legii Bolojan. În ultima clipă, omul plasat de PSD-Grindeanu în CCR a dezertat și a trecut de partea celor care doreau să se taie pensiile magistraților. Votul său oricum nu conta, exista deja majoritatea de cinci. Dar Grindeanu va spune de acum înainte că judecătorii plasați în CCR de Dragnea și Ciolacu au sabotat modificările la legea pensiilor magistraților, nu omul său. De ce a câștigat Guvernul Bolojan? a înfrânt opoziția subterană a PSD pare că are o majoritate în CCR, care să-i susțină și alte legi Ce trebuie făcut? Mai multe reforme, într-un ritm mai alert. PNL și USR trebuie, de exemplu, să refacă legislația privind declarațiile de avere ale demnitarilor. Ce a făcut CCR-ul condus de omul lui Ion Iliescu, Marian Enache, poate desface acum - desigur, respectând precedentul... - Curtea dominată de judecători non-PSD.   

CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este constituțională Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

BREAKING CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este constituțională

CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor speciale ale magistraților este constituțională. Decizia a fost luată după cinci amânări și o opoziție constantă a celor patru judecători numiți la CCR la propunerea PSD. Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Votul ar fi fost de șase la trei. Potrivit unor surse din presă, pesedistul Mihai Busuioc, numit de PSD la CCR după plecarea lui Ciolacu de la conducerea partidului, ar fi schimbat tabăra. Doar judecătorii PSD numiți cu susținerea lui Dragnea sau Ciolacu, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga, au continuat să se opună acestei legi.  Însă azi, la CCR, s-au dat mai multe voturi legate de acest proiect. Astfel, solicitarea ÎCCJ de sesizare a CJUE a fost respinsă cu un vot de 5 la 4. Sesizarea ÎCCJ pe fondul legii a fost respinsă cu un vot de 7 la 2. Sesizarea ÎCCJ pe cuantumul pensiei din prevederea legală a fost respinsă cu un vot de la 6 la 3, arată surse CCR. CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este constituțională CCR a fost sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea.  La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de ICCJ, judecătorii instanţei supreme solicitând magistraţilor constituţionali să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe motiv că legea ar trata „discriminatoriu” magistraţii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”. Însă, acum, CCR a respins cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, formulate de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și de judecătorul CCR Gheorghe Stan.  

Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale” Foto: ICCJ
Eveniment

Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale”

Președintele Înalttei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, îl acuză pe premierul Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale”. Reacția ei vine după ce Bolojan a scris CCR, arătând că  România depinde de decizia CCR din 11 februarie pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistrațiloe din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Citește și: În plină austeritate, Guvernul a închiriat zeci de mașini de la RAAPPS la prețuri uriașe Șefa IICJ spune că afirmațiile lui Bolojan sunt false.  Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale” „În exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii pe care ați adresat-o președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026. Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat. Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil. Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare. Vă adresăm, domnule Prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”, a scris Savonea. 

Militari angajați pe pile munceau în curțile șefilor și li se inventau misiuni pentru pensii mărite Foto. Facebook
Eveniment

Militari angajați pe pile munceau în curțile șefilor și li se inventau misiuni pentru pensii mărite

Militari angajați pe pile munceau în curțile șefilor și li se inventau misiuni pentru pensii mărite, a relatat, azi, ministrul USR al Apărării, Radu Miruță. Batalionul Multinaţional de Geniu „Tisa” a fost constituit în scopul participării, la cererea naţiunii afectate, la salvarea populaţiei sinistrate, a bunurilor acesteia, la limitarea şi înlăturarea efectelor inundaţiilor de proporţii în bazinul hidrografic al Râului Tisa. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat, joi, într-o conferință de presă, că MApN sesizează DNA după un control la Batalionul 52 Geniu Tisa din Satu Mare, unde au fost descoperite nereguli grave. Comandatul batalionului a fost destituit. Militari angajați pe pile munceau în curțile șefilor și li se inventau misiuni pentru pensii mărite „În urma controlului operativ la Batalionul 52 Geniu 'Tisa' de la Satu Mare, s-a găsit ocuparea ilegală a unor posturi de soldat şi soldat gradat profesionist, s-a găsit situaţia modificării rezultatelor de secţie a unor candidaţi, astfel încât să fie declaraţi admişi cei care fuseseră declaraţi respinşi, s-a găsit modificarea rezultatelor, iar în conformitate cu declaraţiile unora dintre cei implicaţi, schema asta s-a întâmplat inclusiv prin sume de bani date celor care organizau aceste selecţii", a declarat Radu Miruţă „Au fost, de asemenea, inventate de personalul militar de acolo activităţi inexistente, pentru a se încasa sume de bani, sume de bani care, pe lângă faptul că au fost încasate pe activităţi care nu au fost desfăşurate, au dus la creşterea pensiei pentru cei care şi-au autoinventat astfel de activităţi şi cu 2.000 de lei pe lună în plus pentru pensie. S-a găsit tot în această unitate utilizarea camioanelor militare în scopuri personale. S-a găsit o reţea de magazine ilegală, care nu îndeplinea absolut nicio condiţie şi care nici măcar nu îndeplinea condiţiile de sanitare, nu declara absolut nicio sumă de bani", a mai spus demnitarul USR.  „Au fost identificate situaţii în care militarii din această unitate erau folosiţi de superiori pentru activităţi în proprietăţi personale. Au fost găsite situaţii de tăieri masive şi ilegale de lemn, care au fost duse în mediul gospodăresc al celor care conduceau unitatea, utilizându-se inclusiv camioanele militare pentru transportul acestor mase lemnoase. Au fost găsite misiuni fictive de transport al personalului din conducere pentru care se decontau combustibil şi sumele de bani aferente deplasării”, a mai declarat ministrul Apărării. 

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale Foto: CCR
Eveniment

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale ale magistraților, anunță ministrul Dragoș Pîslaru. El a explicat, la Digi 24, că vineri a avut loc o întâlnire la Bruxelles cu privire la cererile de plată trei și patru din PNRR, iar „Comisia Europeană a precizat foarte clar” că jalonul privind pensiile magistraților nu a fost îndeplinit. Citește și: În plină austeritate, Guvernul a închiriat zeci de mașini de la RAAPPS la prețuri uriașe România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale „În acest moment, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană pentru că până la 28 noiembrie România nu a promulgat legea, iar în perioada de discuții ulterioare cu privire la analiza acestui jalon, România nu a putut să arate că a promulgat legea. Deci astea sunt consecințele. Evident că așteptăm să vedem ce se întâmplă mai departe. Prim-ministrul a spus că va comunica CCR, în momentul în care vom îndeplini reforma putem să anunțăm Comisia Europeană, dar cred că a fost foarte explicit prim-ministrul, și întăresc afirmația domniei sale, că există o consecință directă a acestui demers și că Comisia Europeană consideră că nu este îndeplinit acest jalon în valoare de 231 de milioane de euro”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. „Va trebui să acoperim din bugetul național 231 de milioane pentru a ne respecta proiectele de investiții așa cum le avem. Vă atrag atenția că nu putem să renunțăm la proiectele de investiții, pentru că atunci primim penalitate că nu ne îndeplinim nici investițiile, deci va trebui să compensăm din bugetul de stat 231 de milioane de euro pentru aceste investiții”, spus ministrul.

Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților Foto: CCR
Politică

BREAKING Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților

 Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților. Motivul invocat de această dată sunt documentele transmise de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), cea care a sesizat CCR în legătură cu acest proiect. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu O decizie se va lua la 11 februarie, teoretic. Aceasta este a patra amânare, alte două fiind rezultatul boicotului judecătorilor PSD din CCR.   Judecătorii CCR amână din nou Legea privind pensiile speciale ale magistraților „Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, a anunțat CCR.  Lia Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia: un comunicat la Înaltei Curți de Casație și Justiție, difuzat la 15 ianuarie, arăta că, dacă varianta Guvernului va fi legiferată, pensiile speciale ale judecătorilor de la ÎCCJ se vor reduce cu peste 50%. Această „expertiză de specialitate independentă” va fi depusă de ÎCCJ la CCR. ÎCCJ se plânge că guvernul Bolojan i-a confiscat pensia „Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale. În contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan. Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: - pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; - pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin; - pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. - pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin. Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene. Prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituțională, Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept. Înalta Curte subliniază că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, se arată în comunicatul ICCJ. 

Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea Foto: Facebook
Politică

Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea

Festivalul insultelor pe pagina lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea : „Grindene, până unde mergeți cu tupeul și nesimtirea de a bloca tara?”, îi scrie unul dintre zecile de comentatori enervați pe blocajul de pe legea privind pensiile speciale ale magistraților.  Citește și: Dobîrcianu, falsul spion SRI cu legături la Moscova, ca la el acasă în biroul lui Predoiu. Ministrul de Interne spune că nu-l cunoaște Până acum, nici un lider PSD nu a reacționat la blocajul din PSD. Doar deputatul Adrian Câciu, care nu mai deține nici o poziție majoră în partid, a spus la Antena 3 că premierul Bolojan ar trebui să scrie CCR. Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea Însă, pe Facebook, la o postare a lui Grindeanu cu ocazia Sfântului Ștefan, au curs atacurile și insultele: „Lache, numele tău de alint e Lia?” - Florin Vilciu „Înger îngerașul meu, să dizolve PSDu’”, îi urează Neagu Ciprian „Grindene, pana unde mergeti cu tupeul si nesimtirea de a bloca tara?” - Daniel Cristian Cătălin DC: „Felicitări PSD-ului pentru capacitatea pe care o are de a călca pe cadavre pentru a-și atinge obiectivele…au mai inventat pesediștii o metodă prin care să boicoteze țara pentru a apăra privilegiile celor care îi țin departe de pușcăria pe care o merită majoritatea celor din psd cu funcții publice” „2028 sub 17 la sută ...”, prevesteste Kosti Kosti, dar Ovidiu Tindea supralicitează, „O sa ajungeti la 5% daca blocati legile prin CCR”. Ionuț Tănase: „4.5% în 2028”.  Marian Anghel: „Dragă Sorin, de ce nu ieși public să condamni comportamentul celor 4 judecători ccr, care își fac programul după dictare? Chiar nu înțelegi că veți ajunge la 3%?” Alexandru Sârb: „Ce surpriza domnule Grindeanu, fix judecatorii vostrii nu s-au prezentat la sedinta. Ce coincidenta dar de, voi vreti reforme, asa e?” Ludovic Nietzsche: „Bai, boschetarilor! Iar faceti manevre cu CCR-ul? Nu prea va place cand e de luat decizii importante si cu impact pentru tara, a? Ori va e frica ca deveniti puscariabili?” În plus, mai multi comentatori îl roagă pe Sf. Ștefan să scape țara de PSD: „Sfinte Stefan ne ajută să scăpăm de PSD”. 

Eliminarea pensiilor speciale pentru aleșii locali (sursa: Facebook/Claudiu Nasui)
Eveniment

Nou proiect de lege pentru eliminarea pensiilor speciale ale primarilor și șefilor de CJ

O propunere legislativă care vizează eliminarea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene se află în prezent în consultare publică la Camera Deputaților, până la finalul lunii ianuarie. Cine sunt inițiatorii și ce prevede proiectul de lege Inițiativa aparține deputaților USR Claudiu Năsui și Cristina Prună. Citește și: Ministrul Apărării, către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” Proiectul prevede abrogarea articolului 210 din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, articol care reglementează indemnizațiile pentru limită de vârstă destinate aleșilor locali. Textul propunerii este explicit: articolul 210 din OUG 57/2019, publicată în Monitorul Oficial în 2019, „se abrogă”. Ce reprezintă articolul 210 din Codul administrativ Articolul 210 se referă la indemnizația pentru limită de vârstă acordată următoarelor categorii: primari viceprimari președinți de consilii județene vicepreședinți de consilii județene Pot beneficia de acest drept persoanele care, începând cu anul 1992, au ocupat una dintre aceste funcții și îndeplinesc condițiile de pensionare prevăzute de legislația actuală. Cum se calculează indemnizația pentru limită de vârstă Indemnizația pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate, cu condiția exercitării cel puțin a unui mandat complet. Cuantumul acesteia se calculează ca produs între: numărul lunilor de mandat 0,40% din indemnizația brută lunară aflată în plată pentru funcția respectivă Aceste sume se adaugă pensiei obișnuite, având caracterul unei pensii speciale. Argumentele inițiatorilor: context economic și angajamente europene În expunerea de motive, inițiatorii subliniază că abrogarea acestor pensii speciale este „o acțiune necesară și urgentă”, justificată prin: contextul macro-financiar critic al României obligațiile asumate la nivel european nivelul ridicat al deficitului bugetar și al datoriei publice Ei arată că un fost președinte de consiliu județean ar putea primi o pensie specială între 6.260 lei și 18.780 lei pe lună, adică de aproximativ șapte ori mai mare decât pensia medie din România. Deficit bugetar ridicat și apel la reducerea cheltuielilor publice Conform documentului, România se confruntă cu un deficit bugetar de aproximativ 9% din PIB și o datorie publică de peste 50% din PIB. Inițiatorii critică faptul că, până în prezent, măsurile de echilibrare bugetară au vizat în principal creșteri de taxe și impozite și măsuri de austeritate pentru populație, și nu reducerea cheltuielilor și privilegiilor din sistemul public. „Un semnal politic esențial”, chiar dacă efectele bugetare nu sunt imediate Chiar dacă dreptul la aceste pensii speciale este în prezent suspendat, USR subliniază că: eliminarea lor ar avea mai ales valoare simbolică și politică ar demonstra disponibilitatea clasei politice de a renunța la privilegii ar reprezenta „testul de credibilitate” al decidenților față de electorat Inițiatorii afirmă că, fiind un drept neaplicat încă, este și „cel mai simplu privilegiu de tăiat” din punct de vedere tehnic și financiar. Senatul, cameră decizională Proiectul legislativ urmează parcursul parlamentar obișnuit. Camera Deputaților este prima cameră sesizată, iar Senatul va avea rolul de cameră decizională în privința eliminării pensiilor speciale ale aleșilor locali.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră