sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pensii speciale

116 articole
Eveniment

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB

Pensiile speciale vor înghiți, în 2025, circa 0,9% din PIB, mai mult de 17 miliarde de lei, arată datele bugetului de stat pentru anul 2025. La ministerul Apărării, suma prevăzută pentru aceste pensii scade ușor, dar la Apărare și SRI ele cresc puțin. România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Pensiile de serviciu ale civililor - printre care magistrații, diplomații și angajații Curții de Conturi - nu sunt prevăzute separat în buget, dar pot fi estimate pe baza plăților făcute în ianuarie. Ce sume sunt prevăzute pentru pensiile speciale, camuflate în bugetele instituțiilor militarizate la capitolul „Asistența socială”: 8,47 miliarde de lei - ministerul de Interne 5,9 miliarde de lei - ministerul Apărării 1,16 miliarde de lei - SRI Aceste trei instituții dețin propriile case de pensii. La Senat și Camera Deputaților mai sunt 46 de milioane de lei pentru pensii speciale ale foștilor parlamentari. La ele se adaugă pensiile speciale ale civililor, denumite „pensii de serviciu” și plătite din bugetul casei de pensii. Ele pot fi doar estimate. De exemplu, în ianuarie erau 5.622 de magistrați care beneficiau de o pensie medie de 25.185 de lei. Un calcul simplu ar arăta că, în 12 luni, aceștia vor primi pensii de 1,7 miliarde de lei. Încă 215 milioane de lei ar fi pensiile personalului aviatic, 78,5 milioane de lei - foștii diplomați, 65 de milioane de lei - funcționarii parlamentari și circa 83 de milioane de lei pentru pensionarii din Curtea de Conturi. În total, bugetul achită pensii speciale de aproximativ 17,6 miliarde de lei. PIB-ul României este estimat, în 2025, la 1.912 miliarde lei, deci pensiile speciale consumă peste 0,92% din PIB.

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR

România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat, azi, într-un interviu pentru Agerpres, ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Guvernul taie un miliard din banii Capitalei. „Cer scuze bucureştenilor că le-am transmis că partidele la guvernare vor înţelege ceva” – Nicușor Dan România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR Mai întâi, demnitarul PNL a arătat, folosind același limbaj întortocheat, că legea pensiilor speciale a fost modificată după ce se primise acceptul Comisiei Europene. „Concluzia a fost că legea privind pensiile speciale a fost validată de către Comisia Europeană. Dar (există) toată această reactivare pe care noi o avem prin diversele decizii, fie ale Parlamentului, poate uneori chiar și ale Guvernului României, care nu țin cont de ireversibilitate, pentru că aici avem o regulă fundamentală care ține de implementarea PNRR-ului, și anume cea care privește ireversibilitatea jaloanelor. Dacă vom activa de fiecare dată jaloane închise, vom avea parte de același tratament, respectiv costul usturător al reformelor se va regăsi în pierderile pe care ni le asumăm. Dar este un cost mult prea mare față de oportunitatea pe care o avem, pentru că acești bani din PNRR stau la baza celor 113 obiective de investiții pe care le derulează România, cu o valoare de 28 de miliarde de euro”. Ulterior, el a arătat cât costă „reversibilitatea” acestui jalon: „Jalonul cu pensiile speciale, 660 de milioane de euro”. În același interviu pentru Agerpres, Marcel Boloș a arătat că menținerea unor conduceri politizate în companiile de stat costă 1,1 miliarde de euro.

Două pensii speciale cât 13 pensionari obișnuiți are Ilie Sarbu Foto: Facebook
Politică

Două pensii speciale cât 13 pensionari obișnuiți

Fostul socru a lui Ponta, Ilie Sârbu, are două pensii speciale uriașe, cât primesc 13 pensionari obișnuiți la un loc - după majorările din spetembrie 2024 ale pensiilor bazate pe contributivitate . Citește și: Suma astronomică pe care a cheltuit-o guvernul Ciolacu, în 2024, pe petreceri la casele de oaspeți RAAPPS și pe mașinile de protocol ale angajaților Executivului În ultima declarație de avere depusă de Ilie Sârbu, în 2024, când a fost scos din consiliul de administrație al Romsilva, el consemna o pensie specială de la Senat și una plătită prin casa națională de pensii - probabil pentru funcțiile pe care le-a avut în conducerea Curții de Conturi. Două pensii speciale cât 13 pensionari obișnuiți Pensia de senator a lui Ilie Sârbu era, în anul fiscal 2023, net, 109.428 de lei. Pensia de la casa de pensii: 324.156 de lei. În medie, lunar, el a încasat peste 36.000 de lei pe lună - în 2023. În decembrie 2024 - deci după majorări - pensia medie a unui contribuabil era de circa 2.800 de lei, deci aproximativ a 13-a parte din ce încasează Ilie Sârbu. În 2023, el a încasat, net, anual, și 256.000 de lei salariu de la Curtea de Conturi. Ilie Sârbu deține două apartamente în București, de unul de aproape 120 mp, altul de circa 200 mp. „Sunt persoane în Regia Națională a Pădurilor Romsilva care la pensionare, conform contractului colectiv de muncă legal discutat cu sindicatul, cu consiliul de administrație, cu conducerea executivă, dar în conformitate cu acel contract colectiv de muncă, persoana respectivă, la pensionare, a încasat 500.000 lei”, arăta, ieri, ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială Foto: Captură video
Politică

Funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială

Cine îl huiduie pe Ilie Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună. Ultimele date publicate de Casa Națională de Pensii arată că, în decembrie 2024, erau 888 de funcționari parlamentari care primeau această pensie specială. Citește și: Ponta și-a mai luat un apartament în străinătate, pe lângă cel din Istanbul. Daciana Sârbu, cu care s-a căsătorit la Beijing, expulzată din declarația de avere Directorii din Senat câștigă lunar, brut - potrivit datelor publicate pe site-ul Senatului - între 14.000 și 17.700 de lei, plus sporul de condiții vătămătoare, de 1.500 de lei. Funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială Pensia specială medie a foștilor angajați ai Senatului era, în decembrie 2024, de 6.133 de lei, din care 3.516 lei erau subvenția de la bugetul de stat. În sistemul public de pensii, pensia medie era de peste 2.800 de lei, mai puțin decât subvenția la aceste pensii speciale. De această pensie beneficiază „funcționarii publici parlamentari care au realizat stagiul complet de cotizare prevăzut de sistemul public de pensii, din care cel puțin 20 de ani în structurile Parlamentului, și care solicită pensionarea cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare”, potrivit noii legi a pensiilor speciale. Anterior, condițiile de pensionare erau mult mai relaxate. Președintele Senatului, Ilie Bolojan (PNL), se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției. Potrivit unui memorandum propus, azi, în ședința Biroului Permanent al Senatului, numărul angajaților instituției se va reduce cu 189, de la 796 la 607.

Protest al angajaților Senatului față de reorganizarea Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Protest al angajaților Senatului față de reorganizarea Bolojan

Protest al angajaților Senatului față de reorganizarea propusă de Bolojan: nu este benefică pentru funcționari și „familiile lor”. Funcționarii parlamentari beneficiază, printre altele, de pensii speciale. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” Protest al angajaților Senatului față de reorganizarea Bolojan Sindicatul Funcţionarilor Publici Parlamentari, Sindicatul Personalului Contractual şi Sindicatul Şoferilor din Senatul României au protestat în comun, afirmând, într-un comunicat, că „o reorganizare făcută în grabă care să aibă în vedere strict factorul economic (scăderea cheltuielilor salariale) este extrem de îngrijorătoare şi nebenefică atât pentru funcţionarea instituţiei, cât şi pentru angajaţi şi familiile lor. O astfel de acţiune în forţă ridică serioase semne de întrebare şi îngrijorări la nivelul întregului aparat tehnic al Senatului”. „Angajaţii Senatului sunt esenţiali pentru funcţionarea eficientă a procesului legislativ. Orice proces de reorganizare trebuie să fie realizat cu respectarea drepturilor acestora şi fără a afecta stabilitatea instituţiei. Facem apel la toţi senatorii să sprijine o reformă bazată pe echitate şi raţionalitate”, se arată în protest. În consecință, aceste sindicate solicită "implementarea unei reorganizări bazate pe criterii transparente şi echitabile, respectarea drepturilor angajaţilor, inclusiv protejarea categoriilor vulnerabile, cum ar fi familiile monoparentale şi persoanele cu dizabilităţi, precum şi organizarea unei consultări pentru analizarea impactului măsurilor asupra funcţionării Senatului". Președintele Senatului, Ilie Bolojan (PNL), se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției. Potrivit unui memorandum propus, azi, în ședința Biroului Permanent al Senatului, numărul angajaților instituției se va reduce cu 189, de la 796 la 607. Din cele 797 de posturi prevăzute acum în organigramă, circa 30 sunt libere.

Magistrații încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei Foto: ICCJ
Eveniment

Magistrații încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei

Magistrații români încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei, din care 21.945 de lei este subvenția contribuabililor, arată datele publicate marți de Casa Națională de Pensii Publice. La începutul anului, în ianuarie 2024, pensia specială medie a magistraților era de 22.505 lei, deci a crescut cu circa 12%. La acel moment, subvenția era de doar 19.944. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Magistrații încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei Numărul magistraților cu pensii speciale era, potrivit CNPP, de 5.625, in decembrie 2024. În ianuarie 2024 erau 5.498. Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în luna noiembrie, 811 persoane (711 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.928 de lei, din care 2.975 de lei pensie de la bugetul de stat. În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 888 de persoane (663 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.133 de lei (3.516 de lei de la bugetul de stat). Conform CNPP, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.382 de pensionari (toţi cu pensie din BASS), iar pensia medie se ridica la 12.992 de lei, din care 8.129 lei suportaţi din bugetul de stat. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 681 de persoane (680 cu pensie din BASS), media fiind de 10.144 de lei, din care 2.249 lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 2.301 de pensionari (1.925 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 6.732 de lei, din care 3.960 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie Foto: PSD
Eveniment

Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie

Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2025, dacă Ciolacu nu dă ordonanță de urgență, explică deputatul USR Claudiu Năsui pe Facebook. Însă actualul premier PSD refuză. Potrivit OUG 57/2019, pensia specială pentru primari se calculează astfel: „Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată”. Această „indemnizație” se cumulează cu pensia pe bază de contributivitate. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Un calcul exact al impactului ei nu a mai fost făcut, întrucât intrarea în vigoare a acestei prevederi a fost sistemtic amânată, de la an la an. Însă, dacă prevederea se aplică, aceste pensii nu vor mai putea fi abrogate, urmare a deciziilor CCR. Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie „De la 1 ianuarie urmează să intre în vigoare o groază de legi cu impact bugetar cât casa, dacă nu prorogă guvernul termenul lor de intrare în vigoare. Legi precum pensiile speciale ale primarilor (știu, o să sară că nu sunt „pensii speciale”) sau x% din PIB pentru nu-știu-ce domeniu. Legile astea există de mulți ani. Dar în loc să le abroge, clasa politică le ține acolo și nu le aplică. Le tot prorogă în fiecare an. De ce? Pentru că e nepopular să spui unor oameni cărora în teorie le-ai dat de toate, că le abrogi legea prin care le dai de toate pe hârtie. Tipic socialist, pe hârtie avem de toate: dreptul la sănătate, educație gratuită, etc. În practică e dezastru. Marcel Ciolacu mai are câteva zile să dea această ordonanța. La negocieri a zis că nu vrea să o dea, ca să o dea următorul guvern. Nu vrea să facă el lucruri nepopulare. El vrea doar să îndatoreze România cât poate iar apoi să paseze sarcina grea de a opri îndatorarea și a rambursa împrumuturile la alții. Tipic pentru politicienii escroci”, a scris Năsui, pe Facebook. El a mai arătat că „din 1.000 de lei cheltuiți de stat, aproximativ 250 au fost pe datorie”. „Asta înseamnă „deficit de 9%”. Veniturile vor fi pe la ~30% din PIB, iar cheltuielile pe la ~40% din PIB. Nu mediul privat a fost problema, nici baubaul etern evaziunea. Veniturile statului au tot crescut. Problema a fost clasa politică care a explodat cheltuielile”, a scris el.

Pensiile speciale dezechilibrează bugetul, admite Guvernul (sursa: Facebook/Casa Națională de Pensii Publice)
Eveniment

Pensiile speciale dezechilibrează bugetul, admite Guvernul

Pensiile speciale dezechilibrează bugetul, admite Guvernul. Reforma pensiilor din România, prezentată în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu (2025-2031), include măsuri precum creșterea contribuțiilor la Pilonul II de la 4,75% la 6% până în 2031, digitalizarea sistemului de pensii private, introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor și reducerea posibilității de pensionare anticipată. Reforma face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește consolidarea rezilienței sociale și economice a României. Creșterea contribuțiilor la Pilonul II Una dintre măsurile esențiale ale reformei este creșterea contribuțiilor la Pilonul II, care va asigura un flux stabil de fonduri pentru pensiile private, contribuind la viabilitatea pe termen lung a acestora. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Această măsură este în conformitate cu recomandările europene privind asigurarea sustenabilității sistemului de pensii. Digitalizarea sistemului de pensii private Reforma vizează digitalizarea completă a sistemului de pensii private pentru a îmbunătăți eficiența administrativă, acuratețea datelor și timpii de procesare. Platformele digitale vor facilita monitorizarea contribuțiilor și plăților, sprijinind coordonarea între entitățile publice și private. Diversificarea investițiilor pentru fondurile de pensii din Pilonul II Pentru a proteja fondurile de pensii private împotriva volatilității pieței, reforma prevede diversificarea investițiilor pe diferite clase de active. Astfel, fondurile de pensii vor fi mai reziliente, iar economiile pentru pensie ale contribuabililor vor fi mai bine protejate. O nouă formulă de calcul și reguli de indexare pentru pensii Reforma propune o nouă formulă de calcul pentru pensiile aflate în plată și cele viitoare, bazată pe capacitatea economică a țării și principiul contributivității. De asemenea, este prevăzută introducerea unei reguli de indexare bazate pe criterii clare, pentru a menține creșterile pensiilor în limite sustenabile și previzibile. Limitarea pensionării anticipate Pentru a reduce presiunea fiscală asupra sistemului de pensii, se vor limita oportunitățile de pensionare anticipată, în special pentru pensiile speciale. Reforma promovează echitatea și sustenabilitatea, asigurând că nivelul pensiilor reflectă contribuțiile din perioada activă. Pensiile speciale dezechilibrează bugetul, admite Guvernul Reforma include recalibrarea pensiilor speciale, eliminând categoriile suplimentare și simplificând sistemul. Pensiile speciale vor fi plafonate astfel încât să nu depășească veniturile din perioada de contribuție, asigurând o echitate fiscală și eliminând discrepanțele între pensiile publice și cele speciale. În ceea ce priveşte Reforma pensiilor speciale (R9), aceasta are ca obiectiv recalibrarea sistemului de pensii prin introducerea unei noi formule de calcul, revizuirea regulilor de indexare a pensiilor, restrângerea posibilităţilor de pensionare anticipată şi promovarea unei vieţi active prelungite. "Această reformă, specificată în PNRR al României, este menită să îmbunătăţească sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, să asigure echitatea şi să abordeze recomandările de ţară privind eficienţa administraţiei publice şi sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii publice", potrivit Planului. Interzicerea unor noi categorii de pensii speciale Reforma interzice crearea de noi categorii de pensii speciale şi le simplifică pe cele existente, reducând complexitatea şi discrepanţele din sistem. Această măsură contribuie la echitatea socială şi rezilienţa economică prin alinierea beneficiilor la capacitatea financiară a sistemului. De asemenea, prin măsura de calculare a pensiilor speciale pe baza principiului contributivităţii, vechimii şi ajustării veniturilor se asigură că pensiile speciale sunt corelate cu contribuţiile şi vechimea profesională, eliminând discrepanţele dintre pensiile speciale şi cele publice, asigurând o echitate a acestor venituri. Reforma mai prevede plafonarea pensiilor speciale la venitul obţinut în perioada de contribuţie. "Introducerea unui plafon pentru pensiile speciale astfel încât să nu depăşească veniturile obţinute în timpul perioadei de contribuţie asigură echitate fiscală şi sustenabilitate, eliminând dezechilibrele şi nemulţumirile publice din sistemul de pensii", se precizează în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 - 2031. Extinderea perioadei de ajustare a deficitului bugetar Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu sprijină extinderea perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la șapte ani. Conform estimărilor, deficitul pentru 2024, conform metodologiei ESA, va fi de 7,9% din PIB, și va constitui baza de ajustare pentru anii următori. Planul a fost discutat public pe 16 octombrie în cadrul Consiliului Național Tripartit și cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai autorităților locale. Acesta urmează să fie transmis Comisiei Europene, care și-a oferit acordul de principiu.

Pensiile speciale, acoperite majoritar de stat (sursa: portal.just.ro)
Eveniment

Pensiile speciale, acoperite majoritar de stat

Pensiile speciale, acoperite majoritar de stat. Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în septembrie 2024, de 11.777 persoane, în scădere cu 17 persoane comparativ cu luna anterioară, cei mai mulţi, respectiv 5.665, fiind beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, din care 2.644 beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Pensiile speciale, acoperite majoritar de stat În cazul beneficiarilor Legii 303/2002 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.166 lei, din care 21.896 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 7.272 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. Citește și: DOCUMENT Ce salariu avea pensionarul special Mircea Geoană la NATO. Fostul lider PSD primește pensie specială de fost diplomat Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în luna august, 821 persoane (721 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.912 de lei, din care 2.960 de lei pensie de la bugetul de stat. Piloții, pensie medie de 12.995 de lei În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 897 de persoane (671 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.130 de lei (3.501 de lei de la bugetul de stat). Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.391 pensionari (toţi cu pensie din BASS), iar pensia medie se ridica la 12.995 de lei, din care 8.168 lei suportaţi din bugetul de stat. La Curtea de Conturi, pensie medie de 10.120 de lei Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 686 de persoane (685 cu pensie din BASS), media fiind de 10.120 de lei, din care 2.302 lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 2.317 de pensionari (1.938 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 6.706 de lei, din care 3.951 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat Foto: Digi 24
Eveniment

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat ajung în 2024 la astronomica sumă de 14,63 miliarde lei, arată un document al ministerului de Finanțe. Ele reprezintă puțin peste 0,8% din PIB-ul estimat pentru 2024. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat Din această sumă, cea mai mare parte, respectiv 5,84 miliarde de lei, ajunge la pensiile foștilor angajați ai Internelor. Încă 3,86 miliarde se duc la pensiile plătite de casa de pensii a apărării, iar 768 de milioane de lei încasează, în 2024, pensionarii SRI. Documentul ministerului de Finanțe mai arată că, în 2024, contribuabilii vor plăti 129,4 milioane de lei pentru pensiile foștilor parlamentari. Mai mulți parlamentari PNL, în frunte cu liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, au depus, la 11 septembrie, un proiect de majorare a pensiilor militarilor, apreciind că aceștia ar fi discriminați față de pensionarii obișnuiți. Ce propun inițiatorii: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special”. În prezent, cuantumul pensiilor militare de stat „se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică”.

Polițiștii din penitenciare acuză pensii inechitabile (sursa: Facebook/Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor FSANP)
Eveniment

Polițiștii din penitenciare acuză pensii inechitabile

Polițiștii din penitenciare acuză pensii inechitabile. Potrivit unui comunicat de presă al Federației Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, marţi, 03 septembrie 2024, poliţişti, militarii şi poliţiştii de penitenciare iau cu asalt sediile centrale ale PSD şi ale PNL Polițiștii din penitenciare acuză pensii inechitabile "Coaliţia PSD - PNL alege să îşi bată joc de rezerva militară a ţării, iar acest lucru este inacceptabil. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj În data de 03.09.2024, începând cu ora 10:30, poliţiştii, militarii şi poliţiştii de penitenciare iau cu asalt sediile centrale ale Partidului Social Democrat (PSD) şi ale Partidului Naţional Liberal (PNL) din România, cerând actualizarea urgentă a pensiilor militarilor rezervişti pentru a corespunde nivelurilor salariale ale personalului militar activ. Ca şi în rândul pensiilor civile, există inechităţi majore şi între pensionarii militari, despre care clasa politică omite cu intenţie să vorbească. Deşi în discursul lor politic, atât şeful PSD, Marcel Ciolacu, cât şi şeful PNL, Nicolae Ciucă, manifestă interes pentru militarii rezervişti, în realitate, cei doi lideri politici nu dau doi bani pe poliţişti, militari şi pe poliţiştii de penitenciare, fiind interesaţi doar de satisfacerea intereselor camarilei de partid. Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) subliniază că inechităţile dintre pensionarii militari sunt inacceptabile, având în vedere că rezerviştii sunt chemaţi la luptă în timp de război. Cu o conflagraţie la graniţa României, nu este normal ca statul să menţină asemenea disparităţi în rândul pensionarilor militari, deoarece actualii militari rezervişti au servit ţara cu onoare şi demnitate şi merită să fie trataţi cu respectul pe care l-au câştigat." Lipsa "valorii acordate apărării" Poliţiştii, militarii şi poliţiştii de penitenciare îşi exprimă, de asemenea, frustrarea faţă de lipsa de valoare acordată apărării, securităţii şi ordinii publice a ţării de către politicienii care urmăresc mai mult interesul propriu, decât pe cel al alegătorilor. Cosmin Dorobanţu, preşedintele sindicatelor din penitenciare afirmă: "Nu poţi să-ţi baţi joc de armată! Onoarea şi demnitatea armatei sunt călcate în picioare de politicienii corupţi care nu apreciază sacrificiile făcute de forţele armate, de oamenii legii care luptă împotriva criminalităţii, în ciuda unor legi care sprijină mai mult infractorii decât victimele fărădelegilor." Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) consideră că decăderea în curs a armatei române este un rezultat direct al neglijării statului şi cere Guvernului Români să ia măsuri imediate pentru a rezolva problema oamenilor care, la ordin, ar putea să lupte pentru ţară. "Coaliţia PSD - PNL alege să îşi bată joc de rezerva militară a ţării, iar acest lucru este inacceptabil. Cerem ca pensiile militarilor rezervişti să fie actualizate pentru a reflecta adevărata valoare a serviciului militar pentru România!", declară Cosmin Dorobanţu, preşedintele FSANP.

Pensionar PSD cu Mercedes are 3 pensii speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Pensionar PSD cu Mercedes are 3 pensii speciale

Un pensionar PSD cu Mercedes GLC și vilă are trei pensii speciale și indemnizație de revoluționar de Gorj: Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, care în campania electorală îl amenința pe Nicușor Dan, a câștigat din pensiile speciale plus indemnizație, în anul fiscal 2023, peste 400.000 de lei, net, anual. Citește și: EXCLUSIV. FOTO Ciolacu s-a „tunat” estetic la medici pentru a arăta prezidențiabil: și-a înlăturat câteva alunițe de pe față și și-a schimbat dinții Cu toate acestea, recent, Curtea de Conturi a descoperit că a luat în plus, din salarii, 24.000 de euro de la Autoritatea Electorală Permanentă, potrivit unei anchete snoop.ro. Pensionar PSD cu Mercedes are 3 pensii speciale Ce pensii speciale, care nu sunt bazate pe contributivitate: 320.268 de lei pentru că a fost judecător la Curtea Constituțională 49.740 de lei pensia de fost senator 18.384 de lei pensia de avocat Indemnizația de revoluționar a fost de 15.060 de lei. Presa a scris că Greblă nu poate explica diploma de revolutionar, dar a profitat de ea ca să își ia loc de veci gratuit. În anul fiscal 2023, el a fost plătit de stat cu 262.260 de lei de la AEP (salariu și diurnă) și 36.590 de lei pentru cele trei luni în care a fost prefect de București. Toni Greblă deține o casă la Târgu Jiu și un Mercedes GLC - un SUV - din 2018. În 2023 el a vândut o casă și un teren, fiecare cu suma de 360.000 de euro. Probabil că este vorba de o casă din Târgu Jiu de 180 mp cu un teren de 710 mp care apăreau în precedentele declarații de avere - un preț cu totul neobișnuit pentru acest oraș. În mai 2024, Greblă a spus că, la finalul campaniei electorale, atunci când Nicușor Dan va veni cu materialele foto și video pentru a fi decontate de către AEP, va fi amendat pentru folosirea imaginilor cu copii.

Pensionara care conduce Avocatul Poporului, Renate Weber, ignoră nedreptățile „recalculării” (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Politică

Pensionara Avocatul Poporului ignoră nedreptățile „recalculării”

Pensionara cu pensie de peste 280.000 de lei, net, anual, care conduce Avocatul Poporului, Renate Weber, ignoră complet nedreptățile „recalculării” pensiilor. A fost nevoie ca un parlamentar USR din Gorj, Radu Miruță, să sesizeze Avocatul Poporului în legătură cu problemele celor care au muncit în condiții grele - în mine, metalurgie sau chimie. În 2020, ea a fost mult mai vigilentă cu pensiile speciale și a atacat la CCR impozitarea lor. „Este vorba de o discriminare pe care noi am indentificat-o, pentru că, dacă vă uitați în cuprinsul legii, deși se vorbește de taxe, în realitate nu sunt taxe, ci sunt impozite”, a explicat ea, pentru Europa Liberă. Ulterior, Curtea Constituțională a decis cu unanimitate de voturi că proiectul de lege care prevedea impozitarea cu 85% a pensiilor speciale peste 7.000 de lei și cu 10% a celor între 2000 și 7000 de lei este neconstituțională. Pensionara care conduce Avocatul Poporului ignoră nedreptățile „recalculării” Renate Weber, Avocat al Poporului din 26 iunie 2019, are nu mai puțin de trei pensii: 40.225 de euro, net, pentru anul fiscal 2023, de la Parlamentul European, 49.728 de lei de la casa de pensii a avocaților și 23.818 lei de la sistemul public de pensii. Ea cumulează aceste trei pensii cu indemnizația de Avocat al Poporului, de 153.312 lei, net pentru anul 2023. Însă, în ceea ce privește actuala recalculare a pensiilor, Renate Weber nu a avut, până acum, nici o reacție. DeFapt.ro a arătat că recalcularea pensiilor a generat un haos fără precedent, dar a adus și o uriașă propagandă electorală pentru Marcel Ciolacu și o gaură la buget de 21,5 miliarde de lei, doar în 2024. Citește și: Cât a plătit Victor Negrescu să fie propus comisar european de către premierul Marcel Ciolacu: 1,2 milioane de lei. Suma a fost împrumutată de Negrescu de la rude De exemplu, un pensionar care primește o decizie greșită, trebuie să se ducă la Arhivele Naționale pentru a obține actele necesare re-recalculării, la Casa Națională de Pensii Publice. Arhivele Naționale au tarife uriașe, iar costurile procesării documentelor necesare recalculării pot ajunge la 2.800 lei, mult peste pensia medie lunară.

“Clasa politică a furat până a crăpat“, scrie Eugen Rădulescu
Eveniment

“Clasa politică a furat până a crăpat“

Fost director în BNR, furios după ce a străbătut 130 de kilometri, spre Valea Prahovei, în cinci ore: “Clasa politică a furat până a crăpat“, a scris Eugen Rădulescu, pe Facebook. În 2023, când era încă director la BNR, el a criticat dur sistemul pensiilor speciale: “Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%“. Acum, Eugen Rădulescu arată, printre altele, că un astfel de sistem de pensii speciale nu mai există pe lume. Citește și: J.K. Rowling, intervenție dură după ce, la Jocurile Olimpice, o boxeriță s-a retras, plângând, din confruntarea cu un “bărbat”, după cum îl definește scriitoarea “Clasa politică a furat până a crăpat“ “Drumul de la București până pe Valea Prahovei ar trebui parcurs în ceva mai mult de o oră. Ieri l-am făcut în 5 ore!!! Eu și alte mii de vehicule, în care oamenii și-au tocat nervi, au ars aiurea tone de benzină, au irosit timp și bani. Eu am blestemat întreaga clasă politică a României, care a înhățat puterea după ce sute de tineri s-au jertfit în decembrie 1989. Clasa politică a rezolvat câteva lucruri : 1. A furat până a crăpat. Cei mai mulți dintre ei foști (foști ?) securiști sau nomenclaturiști, care au făcut averi colosale, jefuind fără rușine țara. 2. S-au asigurat că nimeni nu are să le tulbure îmbuibarea, construind un sistem de legi și un aparat « de drept » care, ce să vezi, constată că se tot prescriu faptele criminale ale jefuitorilor banului public. 3. Au inventat un sistem de pensii cum nu mai există nicăieri pe fața pământului, ca să se poată bucura de cât au jefuit cât mai mulți ani, cel puțin 30 de ani fiecare, în care să încaseze și pensii de 20-30-50 de ori mai mari decât pensia medie. După atâta efort, evident că nu au mai avut timp și resurse pentru prostii precum o infrastructură care să nu transforme în calvar orice deplasare prin țară. Idioții pot să stea, bine mersi, pe drumuri cu o bandă pe sens sau în trenuri care merg cu viteză medie de 30 km/oră. Vom avea, posibil, o autostradă care să treacă peste Carpați, dar probabil doar atunci când vom sărbători 100 de ani de la căderea lui Ceaușescu. Deocamdată, avem alte treburi. Am ajuns de la 0 la peste 50% din PIB datorie publică, iar guvernanții ne explică ce bine va fi dacă reducem deficitul de la 8% din PIB în 2024 la 3% din PIB prin 2030-3040. Că între timp mai sunt câțiva stăpânitori care încă nu au pensii speciale, o mai fi ceva de furat din banii Uniunii Europene, care poate să se facă că nu observă, cât timp e război în Ucraina. Până atunci, datoria publică poate ajunge și la 100% din PIB. Ghinion, cum ar spune un cunoscut personaj. Iar această datorie publică nu a servit la NIMIC. 130 km pe șosea în 5 ore ! Atât s-a putut“, a scris Rădulescu.

Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul Foto: Facebook CSM
Justiție

Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul

Magistrații cu pensii speciale au mai descoperit o metodă să spolieze statul: cer indemnizația de pensionare, egală cu șapte salarii brute. Guvernul, prin legi și ordonanțe succesive, blocase plata acestei indemnizații. Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Lățirea plajelor crește riscul de înec și infecții Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul Această indemnizație era prevăzută în legea 303/2004, la articolul 81: „Judecătorii și procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la dată pensionarii sau a eliberării din funcție pentru alte motive neimputabile, de o indemnizație egală cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii”. Din 2011, după apariția în 2010 a legii salarizării unitare, Guvernul nu a mai plătit această indemnizație. Însă, în 2022, un grup de 18 magistrați pensionari au dat statul în judecată, pentru a obține plata acestei indemnizații și pentru cei care s-au retras din activitate după 2011. Pe fond, Tribunalul Maramureș a respins această solicitare. Însă, la Curtea de Apel Cluj, s-a decis, în octombrie 2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ): „Dispune sesizarea ÎCCJ. Dispune suspendarea până la soluţionarea HP de către ÎCCJ, în temeiul art. 520 al.2 Cod proc.civ.”. Curtea de Apel cere ÎCCJ să se pronunțe „în sensul de a se stabili dacă aceste prevederi prin care s-a dispus, în mod succesiv, neacordarea indemnizației de pensionare prevăzute de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, au fost de natură să afecteze însăși existența dreptului sau au avut doar un efect de suspendare ori de amânare a exercițiului acestui drept”. ICCJ va judeca la 20 mai „Problema de principiu este dacă o suspendare îndelungată a aplicării unor legi, chiar dacă se face pe durata determinată, eventual și cu îndeplinirea celorlalte condiții stabilite de legislație, nu ar fi totuși de natură să afecteze principiul general al statului de drept. Însă această chestiune este una de drept constituțional, a cărei competență de soluționare soluționare este rezervată Curții Constituționale, depășind așadar cadrul prezenței proceduri”, întreabă judecătorii clujeni, citați de Luju.ro. În noiembrie 2023, și Curtea de Apel Timișoara a formulat către ÎCCJ o solicitare asemănătoare, la sesizarea unui procuror militar. ÎCCJ a stabilit pentru 20 mai 2024 judecarea acestor sesizări.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră