vineri 09 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pensii speciale

201 articole
Politică

Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea

Festivalul insultelor pe pagina lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea : „Grindene, până unde mergeți cu tupeul și nesimtirea de a bloca tara?”, îi scrie unul dintre zecile de comentatori enervați pe blocajul de pe legea privind pensiile speciale ale magistraților.  Citește și: Dobîrcianu, falsul spion SRI cu legături la Moscova, ca la el acasă în biroul lui Predoiu. Ministrul de Interne spune că nu-l cunoaște Până acum, nici un lider PSD nu a reacționat la blocajul din PSD. Doar deputatul Adrian Câciu, care nu mai deține nici o poziție majoră în partid, a spus la Antena 3 că premierul Bolojan ar trebui să scrie CCR. Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea Însă, pe Facebook, la o postare a lui Grindeanu cu ocazia Sfântului Ștefan, au curs atacurile și insultele: „Lache, numele tău de alint e Lia?” - Florin Vilciu „Înger îngerașul meu, să dizolve PSDu’”, îi urează Neagu Ciprian „Grindene, pana unde mergeti cu tupeul si nesimtirea de a bloca tara?” - Daniel Cristian Cătălin DC: „Felicitări PSD-ului pentru capacitatea pe care o are de a călca pe cadavre pentru a-și atinge obiectivele…au mai inventat pesediștii o metodă prin care să boicoteze țara pentru a apăra privilegiile celor care îi țin departe de pușcăria pe care o merită majoritatea celor din psd cu funcții publice” „2028 sub 17 la sută ...”, prevesteste Kosti Kosti, dar Ovidiu Tindea supralicitează, „O sa ajungeti la 5% daca blocati legile prin CCR”. Ionuț Tănase: „4.5% în 2028”.  Marian Anghel: „Dragă Sorin, de ce nu ieși public să condamni comportamentul celor 4 judecători ccr, care își fac programul după dictare? Chiar nu înțelegi că veți ajunge la 3%?” Alexandru Sârb: „Ce surpriza domnule Grindeanu, fix judecatorii vostrii nu s-au prezentat la sedinta. Ce coincidenta dar de, voi vreti reforme, asa e?” Ludovic Nietzsche: „Bai, boschetarilor! Iar faceti manevre cu CCR-ul? Nu prea va place cand e de luat decizii importante si cu impact pentru tara, a? Ori va e frica ca deveniti puscariabili?” În plus, mai multi comentatori îl roagă pe Sf. Ștefan să scape țara de PSD: „Sfinte Stefan ne ajută să scăpăm de PSD”. 

Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea Foto: Facebook
Eliminarea pensiilor speciale pentru aleșii locali (sursa: Facebook/Claudiu Nasui)
Eveniment

Nou proiect de lege pentru eliminarea pensiilor speciale ale primarilor și șefilor de CJ

O propunere legislativă care vizează eliminarea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene se află în prezent în consultare publică la Camera Deputaților, până la finalul lunii ianuarie. Cine sunt inițiatorii și ce prevede proiectul de lege Inițiativa aparține deputaților USR Claudiu Năsui și Cristina Prună. Citește și: Ministrul Apărării, către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” Proiectul prevede abrogarea articolului 210 din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, articol care reglementează indemnizațiile pentru limită de vârstă destinate aleșilor locali. Textul propunerii este explicit: articolul 210 din OUG 57/2019, publicată în Monitorul Oficial în 2019, „se abrogă”. Ce reprezintă articolul 210 din Codul administrativ Articolul 210 se referă la indemnizația pentru limită de vârstă acordată următoarelor categorii: primari viceprimari președinți de consilii județene vicepreședinți de consilii județene Pot beneficia de acest drept persoanele care, începând cu anul 1992, au ocupat una dintre aceste funcții și îndeplinesc condițiile de pensionare prevăzute de legislația actuală. Cum se calculează indemnizația pentru limită de vârstă Indemnizația pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate, cu condiția exercitării cel puțin a unui mandat complet. Cuantumul acesteia se calculează ca produs între: numărul lunilor de mandat 0,40% din indemnizația brută lunară aflată în plată pentru funcția respectivă Aceste sume se adaugă pensiei obișnuite, având caracterul unei pensii speciale. Argumentele inițiatorilor: context economic și angajamente europene În expunerea de motive, inițiatorii subliniază că abrogarea acestor pensii speciale este „o acțiune necesară și urgentă”, justificată prin: contextul macro-financiar critic al României obligațiile asumate la nivel european nivelul ridicat al deficitului bugetar și al datoriei publice Ei arată că un fost președinte de consiliu județean ar putea primi o pensie specială între 6.260 lei și 18.780 lei pe lună, adică de aproximativ șapte ori mai mare decât pensia medie din România. Deficit bugetar ridicat și apel la reducerea cheltuielilor publice Conform documentului, România se confruntă cu un deficit bugetar de aproximativ 9% din PIB și o datorie publică de peste 50% din PIB. Inițiatorii critică faptul că, până în prezent, măsurile de echilibrare bugetară au vizat în principal creșteri de taxe și impozite și măsuri de austeritate pentru populație, și nu reducerea cheltuielilor și privilegiilor din sistemul public. „Un semnal politic esențial”, chiar dacă efectele bugetare nu sunt imediate Chiar dacă dreptul la aceste pensii speciale este în prezent suspendat, USR subliniază că: eliminarea lor ar avea mai ales valoare simbolică și politică ar demonstra disponibilitatea clasei politice de a renunța la privilegii ar reprezenta „testul de credibilitate” al decidenților față de electorat Inițiatorii afirmă că, fiind un drept neaplicat încă, este și „cel mai simplu privilegiu de tăiat” din punct de vedere tehnic și financiar. Senatul, cameră decizională Proiectul legislativ urmează parcursul parlamentar obișnuit. Camera Deputaților este prima cameră sesizată, iar Senatul va avea rolul de cameră decizională în privința eliminării pensiilor speciale ale aleșilor locali.

Ministrul Apărării către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” Foto: Facebook
Politică

Ministrul Apărării, către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!”

Ministrul Apărării, Radu Miruță, către cei patru judecători PSD din CCR: „Judecați și asumați-va, nu vă bateți joc!”, a scris el pe Facebook. Până acum, nici un lider PSD nu a comentat evenimentele de la CCR, deși presa a scris că toți cei patru judecători care au boicotat luarea unei decizii privind pensiile speciale ale magistraților au fost nominalizați de formațiunea social-democrată. Citește și: Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR: „Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor” Ministrul Apărării către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” „CCR, 4 din 9, vă cam bateți joc și duceți în derizoriu importanța instituției! Nu se poate sa fii judecător CCR și să ieși din sală de 2 ori pentru a nu face cvorum, pe o temă cu impact major pentru România. Judecați și asumați-va, nu vă bateți joc!”, a scris Miruță pe Facebook.  Preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunţat luni că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor a fost amânată pentru data de 16 ianuarie din lipsă de cvorum. Potrivit unor surse din CCR, la şedinţa de luni nu s-au prezentat cei patru judecători propuşi de PSD la Curtea Constituţională - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc.  

Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR

Președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR: „Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor”. Ea se referă la faptul că, în ședința de duminică a acestei curți, unul dintre judecătorii nominalizați de PSD, Cristian Deliorga, ar fi cerut amânarea dezbaterii până la primirea unor noi studii de impact de la ministerul Justiției. Cerera lui Deliorga a fost susținută de alți doi judecători PSD, Gheorghe Stan și Bogdan Licu. Citește și: Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR Cei trei au invocat un articol din legea CCR unde se afirmă că: „În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinându-se seama de urgenţa cauzei”. Duminică, Simina Tănăsescu le-a refuzat cererea, așa că cei trei, plus Mihai Busuioc - tot desemnat de PSD - au părăsit reuniunea și au lăsat curtea fără cvorum Însă, azi, Tănăsescu a explicat că cererea lui Deliorga nu avea legătură cu dosarul care trebuia judecat.  „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul. În ședința de ieri, plenul a început în formație completă. S-a diminuat pe parcurs, azi nu a putut fi întrunit deloc. Pentru că am constatat, am citit, mai citesc şi eu presa, am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat şi unele speculaţii legate de o posibilă amânare a pronunţării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări şi în acest sens. Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere, procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbatării. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen. Dar pentru că am văzut în presă speculaţii legate de un eventual studiul de impact, trebuie să precizez: studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de legea 24/2000, nu e o noutate. Şi nu fac altceva decât să precizez informaţii care sunt cunoscute în spaţiul public pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial. Curtea Constituţională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră", a spus președintele CCR, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro.   Tănăsescu a sugerta că colegii ei au chiulit nejustificat: „Pentru săptămâna în curs, singura persoană care avea concediu eram eu, l-am anulat azi dimineață”.  Curtea Constituțională avea programată astăzi, de la ora 10:00, o nouă ședință pentru a fi analizată obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind Legea pentru pensiile de serviciu ale magistraților. Însă cei patru judecători PSD au venit la CCR, dar nu au intrat în sala de ședință, așa că nu s-a întrunit cvorumul de șase din nouă. 

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale Foto: Facebook CCR
Politică

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale: unul dintre ei, Cristian Deliorga, a cerut un nou studiu de impact de la ministerul Justiției, afirmă surse politice. Alți doi judecători PSD din CCR, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, i-au susținut cererea. Citește și: Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale Ei au invocat articolul 58, alineatul 3, din legea CCR: „În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinându-se seama de urgenţa cauzei”.  Președinta CCR, Simina Tănăsescu (numită în această funcție de fostul președinte Klaus Iohannis), le-a respins solicitarea. În consecință, cei patru judecători PSD au anunțat că părăsesc ședința, deci cvorumul, de șase din nouă judecători, nu mai exista.  Judecătorii PSD au solicitat o nouă ședință pentru 15 ianuarie 2026, dar Tănăsescu a stabilit-o pe 29 decembrie 2025.  În consecință este extrem de puțin probabil ca în acest an să se ia o decizie, la CCR, în ceea ce privește noile reglementări privind pensiile magistraților.  La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Înalta Curte au decis, cu unanimitate de voturi, să trimită proiectul la CCR. Magistrații au fost convocați de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de noua reformă a pensiilor speciale. Cei 102 judecători prezenți au votat în bloc pentru sesizarea Curții Constituționale. De îndeplinirea acestui jalon din PNRR depind 231 de milioane de dolari.

Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale

Judecătorii PSD au boicotat, în această după-amiază, ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, așa că o decizie ar putea fi luată luni.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Dimitrie-Bogdan Licu și Mihai Busuioc, care au ajuns în CCR cu sprijinul PSD, au cerut din deschiderea ședinței, care a început la ora 13.00, să nu se ia azi o decizie. Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale Ceilalți judecători, cinci la număr, s-au opus, așa că tabăra PSD a cerut mai întâi o pauză, dar, după această întrerupere, cei patru au părăsit ședința și nu a mai existat cvorum.  „Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – amânare pentru mâine”, a anunțat, oficial, CCR.  Însă este posibil ca nici luni să nu se ia o decizie și judecarea acestui proiect, crucial pentru deblocarea a zeci de milioane de euro din PNRR, să aibă loc abia în ianuarie.  La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Înalta Curte au decis, cu unanimitate de voturi, să trimită proiectul la CCR. Magistrații au fost convocați de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de noua reformă a pensiilor speciale. Cei 102 judecători prezenți au votat în bloc pentru sesizarea Curții Constituționale.

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan: balanța din CCr va fi înclinată, probabil, de Mihaela Ciochină, o obscură funcționară din Senat, promovată de Iohannis, cu o uriașă pensie specială. În octombrie 2025, ea a votat alături de grupul PSD din CCR - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc - iar noua lege privind pensiile speciale, promovată de guvernul Bolojan, a fost respinsă din motive procedurale.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Însă, potrivit unor surse politice, azi, Mihaela Ciochină ar putea vota în favoarea legii, care este acum verificată pe fond, dacă este sau nu constituțională.  Dacă legea va fi din nou respinsă de CCR, pe de o parte România ratează un important jalon din PNRR, pe de altă parte este posibil ca PSD să-l preseze pe premierul Bolojan să își asume acest eșec și să demisioneze.  În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan Ciochină și-a cerut pensia specială imediat ce a ajuns judecătoare la CCR, în 2022, arată declarațiile ei de avere de până în 2024. Născută în 1967, ea a devenit pensionară la 55 de ani, deși nu a fost niciodată procuror sau judecător.  Întrucât a fost funcționară parlamentară, este posibil ca ea să aibă dreptul și la pensie specială pentru această activitate. Legislația nu interzice cumularea mai multor pensii speciale.  Potrivit ultimei declarații de avere, publicată în 2024, pensia specială a lui Ciochină era de 417.000 de lei, net, anual, în anul fiscal 2023. În același an ea a mai primit „diferențe restante drepturi pensie pentru perioada septembrie 2022-octombrie 2023” în valoare de 180.000 de lei. În septembrie 2025, salariul brut al unui judecător CCR era de circa 59.000 de lei, deci aproape 35.000 de lei, net.  Mihaela Ciochină a fost juristă, în Senat, la Departmentul Legislativ, din 1992 în 2015.  Din 19 ianuarie 2015 în 10 iunie 2022, a fost consilier prezidențial, lucrând pentru Klaus Iohannis, iar din 11 iunie 2022 a ajuns judecător la Curtea Constituțională. În iulie 2025, presa scria că gruparea PSD din CCR ar fi dorit ca ea să fie președintele CCR, în locul lui Marian Enache. Până la urmă, poziția a fost câștigată de Simina Tănăsescu, trimisă tot de Iohannis în CCR, în 2019. 

Pensiile speciale ale primarilor nu vor intra în plată nici în 2026, spune Bolojan Foto: Guvernul României
Politică

Pensiile speciale ale primarilor nu vor intra în plată nici în 2026, spune Bolojan

Pensiile speciale ale primarilor nu vor intra în plată nici în 2026, spune premierul Ilie Bolojan, care sugerează că ar trebui abrogate. „Cu siguranță nu există capacitate financiară, nu știu, să introducem în plată drepturi care astăzi sunt suspendate, gen indemnizații pentru primar”, a afirmat el, într-o conferință de presă. Citește și: Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale Pensiile speciale ale primarilor nu vor intra în plată nici în 2026, spune Bolojan Șeful Executivului a arătat că așa-numita ordonanță-trenuleț, care amâna, an de an, plata unor drepturi, va fi adoptată și la final de decembrie 2025. Însă el a afirmat și că „lucruri care nu sunt normal să mai fie în lege trebuie nu prorogate, anulate, în așa fel încât să punem lucrurile în curat”.  „Cu siguranță nu există capacitate financiară, nu știu, să introducem în plată drepturi care astăzi sunt suspendate, gen indemnizații pentru primar și așa mai departe. Acest lucru, cu siguranță, nu se va întâmpla. Deci, foarte probabil, în luna decembrie vom avea o astfel de ordonanță, pentru că anumite măsuri expiră la finalul anului, nu putem fugi de acest lucru, le vom anunța, în așa fel încât ceea ce este prorogat să fie în continuare prorogat. Din punctul meu de vedere, unul din lucrurile pe care trebuie să le facem este ca lucruri care nu sunt normal să mai fie în lege trebuie nu prorogate, anulate, în așa fel încât să punem lucrurile în curat și nu, an de an, să amânăm niște lucruri pe care lumea politică nu a avut forța să le atace în așa fel încât să le anuleze de tot”, a spus Bolojan.  Însă el nu a răspuns la întrebarea dacă salariul minim și punctul de pensie vor rămâne înghețate: „Veți primi aceste elemente în zilele următoare. Așa cum v-am spus, din punctul meu de vedere, și pentru salariul minim nu avem spații foarte mari de creștere, datorită realităților economice și bugetare pe care le avem”. 

De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale: judecătorii sunt discriminați

De ce a atacat Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), la CCR, noua lege a pensiilor speciale: judecătorii/magistrații sunt discriminați față de pensionarii speciali din poliție sau de la CCR. Sesizarea către Curtea Constituțională are nu mai puțin de 38 de pagini și a fost adoptată în unanimitate de 102 judecători ai ICCJ. Citește și: Cine este partenera de viață a lui Ilie Bolojan, cu care s-ar fi căsătorit recent, în secret În realitate, sesizarea către CCR a ICCJ este un adevărat act de acuzare al intregului sistem de pensii speciale: doar în 2024, acestea au consumat, de la buget 16,2 miliarde de lei, din care 14 miliarde de lei pentru pensiile militarilor, se arată în document. Aceasta sumă este echivalentul a circa 3,2 miliarde euro. Pentru comparație, toată alocarea pentru România prin PNRR este de 21,4 miliarde euro.  De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale De ce se simt judecătorii discriminați prin noua lege: „pragul maxim stabilit de lege pentru cuantumul pensiei de serviciu a magistraților este cel de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. În schimb, alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu fie nu sunt limitate la un maxim, fie beneficiază de un prag mult mai ridicat (de exemplu, militarii beneficiază, în temeiul art. 30 din Legea nr. 223/2015, de un maxim de 85% din baza de calcul, stabilită prin raportare la veniturile salariale brute).   cuantumul pensiei judecătorilor de la CCR este de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute „Creșterea vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor la 65 de ani va genera o discriminare negativă a magistraților care, spre deosebire de alte categorii profesionale care beneficiază de mecanisme de reducere a vârstei standard de pensionare ca efect al unor condiții specifice de muncă, nu au reglementate astfel de mecanisme, deși condițiile de muncă ale magistraților sunt în mod constant deosebit de solicitante” „Judecătorii Curții Constituționale cu o vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior de cel puțin 25 de ani, indiferent de vârstă și de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute. Pentru fiecare an care depășește vechimea menționată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăși”, mai arată ICCJ.  Judecătorii ICCJ arată că, de fapt, principalii consumatori de pensii speciale sunt cei din sistemul militar: „din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi, etc.)”.  Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei.  Toți ceilalți beneficiari de pensii speciale, civilii, inclusiv magistrații, au primit de la buget 2,2 miliarde de lei. 

Lia Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor

Lia Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor: vineri, 5 decembrie, a fost convocată şedinţa Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a încasat 350.000 de euro pe vila lui în 2022, dar locuiește și acum în acea casă Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor „La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, a fost convocată şedinţa Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu prevederile art. 27 lit. b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, având ca obiect al ordinii de zi Sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”, anunţă, joi, ICCJ, într-un comunicat de presă.   Potrivit documentului citat, în cadrul şedinţei Secţiilor unite se va analiza textul actului normativ în raport de atribuţiile stabilite în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Tot pentru vineri, Opoziţia a anunţat depunerea unei moţiuni de cenzură. Marţi a avut loc şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în care Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 522/2025). Proiectul stabileşte condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii. Poriectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstiţuţional, întrucât nu a fost aşteptat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.  

Sumă astronomică plătită în 2024 pentru pensionarii speciali ai casei de pensii a Internelor Foto: Facebook
Eveniment

Sumă astronomică plătită în 2024 pentru pensionarii speciali ai casei de pensii a Internelor

Sumă astronomică plătită de la buget în 2024 pentru pensionarii speciali ai casei de pensii a Internelor: 9.044.474.503 lei, arată datele oferite site-ului Economica de către ministerul de Interne. Potrivit acestui site, din 2016 în 2024 această sumă a crescut de patru ori. Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a încasat 350.000 de euro pe vila lui în 2022, dar locuiește și acum în acea casă Casa de pensii a Internelor achită pensiile speciale și pentru foștii angajați din alte structuri, precum administrația penitenciarelor sau STS.  Sumă astronomică plătită în 2024 pentru pensionarii speciali ai casei de pensii a Internelor Pensia medie achitată de această casă este de  7.800 de lei brut lunar în anul 2024 şi este cu 18% mai mare decât valoarea acestui indicator din 2023. Pensia netă este de 5.800 de lei, potrivit economica.net.  Pensia medie bazată pe contributivitate era de 2.250 de lei în iunie 2024 și 2.735 de lei în octombrie 2024.  Publicația citată arată cum au evoluat plățile și numărul de pensionari ai Internelor: 2016: 48.447 beneficiari de pensie specială, pensie medie brută - 3.784 de lei, fond de pensii - 2,2 miliarde lei 2020: 70.431 beneficiari, pensie medie brută - 4.933 de lei, fond de pensii - 4,16 miliarde lei 2023: 90.150 beneficiari, pensie medie brută de 6.597 de lei și fond de 7,13 miliarde de lei Din aprilie 2025, sunt peste 100.000 de pensionari la casa de pensii a Internelor. 

Reforma pensiilor magistraților intră în Parlament (sursa: Pexels/Sora Shimazaki)
Justiție

Ultima șansă ca pensiile speciale ale magistraților să fie tăiate și vârsta de pensionare, crescută

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, în care Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul privind pensiile magistraților, a început marți, conform calendarului stabilit de Birourile permanente reunite. Decizia Birourilor permanente: ședință după ceremonia de 1 Decembrie Birourile permanente reunite au stabilit ca ședința comună pentru angajarea răspunderii să se desfășoare marți, de la ora 14:30, imediat după ședința solemnă dedicată aniversării Zilei Naționale a României – 1 Decembrie. Citește și: Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer și un autodefinit „profesionist” cu studii la Româno-Americană Proiectul vizat modifică și completează mai multe acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Guvernul a aprobat forma finală a proiectului, fără amendamente Executivul a adoptat marți, într-o ședință extraordinară, forma finală a legii privind pensiile magistraților, în varianta transmisă Parlamentului, fără amendamente. Noul proiect de lege, aprobat vineri de Guvern, introduce o serie de modificări importante: - Creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani; - Limitarea pensiei la cel mult 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate; - Aplicarea reformei pentru mai multe categorii de personal. Cine intră sub incidența noilor reguli Proiectul nu vizează doar magistrații, ci și: - personalul auxiliar din instanțe și parchete; - angajații Institutului Național de Expertize Criminalistice; - magistrații asistenți; - personalul de specialitate juridică de la Curtea Constituțională.

CSM, vot negativ la noile modificări ale pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

CSM, vot negativ la noile modificări ale pensiilor speciale. Ministrul PSD al Justiției s-a abținut

CSM a dat un previzibil vot negativ la noile modificări ale pensiilor speciale propuse de guvernul Bolojan. Ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, s-a abținut, deși în nota de fundamentare a proiectului apare co-inițiator, alături de ministrul PSD al Muncii, Florin Manole. Citește și: Chirurgul Burnei a experimentat pe copii - operații nejustificate care au lăsat sechele grave, spun judecătorii. Cum a scăpat de închisoare De altfel, pe nota de fundamentare apar doar numele numele unor demnitari PSD: Manole și Marinescu, în calitate de inițiatori, și vicepremierul Marian Neacșu, în calitate de avizator. CSM, vot negativ la noile modificări ale pensiilor speciale Avizul negativ nu va împiedica guvernul Bolojan să-și asume răspunderea pe acest proiect de lege, ceea ce se va petrece probabil în cursul zilei de vineri. Rămâne de văzut dacă Comisia Europeană va considera îndeplinit acest jalon, înainte ca legea să treacă de CSM. Dacă se consideră că nu este îndeplinit, România pierde 231 milioane de euro. Termenul limită pentru îndeplinirea jalonului este 28 noiembrie.  Toți membrii CSM, mai puțin Marinescu, care s-a abținut, au votat pentru avizul negativ. Din CSM fac parte și doi reprezentanți ai societății civile, desemnați de majoritatea PSD din Parlament și având legături directe cu acest partid.  La ședința CSM a participat și Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). „Voi da un vot categoric «împotrivă» deoarece asistăm la o eliminare de facto a pensiilor de serviciu (...) Asistăm la o eliminare de facto a pensiilor de serviciu”, a spus ea, la sosirea la reuniunea CSM.  Și șefa CSM, judecătoarea Elena Costache a atacat proiectul și a spus că „cei care au pornit toată această situație, care au generat-o nici până la această oră nu au înțeles să iasă public și să spună adevărul și nu au înțeles să-și ceară scuze, în opinia mea”. 

Suma uriașă pe care România ar putea să o piardă din cererea 3 de plată din PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Suma uriașă pe care România ar putea să o piardă din cererea 3 de plată din PNRR, peste așteptări

Suma uriașă pe care România ar putea să o piardă din cererea 3 de plată din PNRR, peste așteptările de până acum: circa 360 de milioane de euro. Până acum se discuta doar de ratarea a circa 230 de milioane de euro, urmare a neîndeplinirii jalonului privind pensiile speciale, dar se pare că România a ratat și alte ținte. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Până pe 28 noiembrie, autoritățile trebuie să finalizeze trei jaloane esențiale din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): reforma pensiilor speciale ale magistraților (231 milioane euro), operaționalizarea AMEPIP (330 milioane euro) și reforma guvernanței companiilor din energie (227 milioane euro). Suma uriașă pe care România ar putea să o piardă din cererea 3 de plată din PNRR Informația a fost făcută publică de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. „Cererea de plată 3 este o cerere cu suspendările de care știm cu toții. Așteptarea mea este ca măcar 500 de milioane de euro să intre din această cerere de 860 (milioane euro) care este suspendată. Evident, încercăm acum să maximizăm la maxim și pe jalonul cu pensiile vom încerca să venim cu argumentare, să vedem dacă putem să găsim o cale să sugerăm că, dacă proiectul pe care îl vom repune după avizul CSM de joi nu va fi atins, înseamnă că voința României a fost exprimată, deci dacă nu mai există nicio modificare ulterioară, să considerăm cumva că exprimarea voinței a fost în deadline. Dar, după cum vedeți, este un artificiu, deci probabil că acolo există un risc însemnat”, a spus Pîslaru. 

Un vot împotriva deciziei judecătorilor de a respinge noile propuneri privind pensiile magistraților Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Un vot împotriva deciziei judecătorilor de a respinge noile propuneri privind pensiile magistraților

Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri ale guvernului Bolojan privind pensiile magistraților. Din 243 de judecători au votat 216, iar în favoarea respingerii au fost 215, arată un comunicat al acestei curți. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale Un vot împotriva deciziei judecătorilor de a respinge noile propuneri privind pensiile magistraților „Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, întruniţi în Adunarea Generală, astăzi, 24 noiembrie 2025, fiind prezenţi 216 din 243 judecători, cu o majoritate covârşitoare de 215 judecători, îşi exprimă punctul de vedere prin care resping propunerea legislativă privind modificarea completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, consecvenţi fiind în susţinerea demersurilor promovate de Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a anunțat Curtea de Apel București, condusă de judecătoarea Liana Arsene.  Comunicatul nu precizează cine ste judecătorul care a votat împotriva majorității.  Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă.    Totodată, perioada de tranziţie până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026.   Îmsă CSM și ÎCCJ doresc un cuantum al pensiei de 65% din ultimul venit brut și o o creștere a vârstei de pensionare etapizată pe 17 ani. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră