marți 15 iulie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pensii speciale

137 articole
Politică

Atac fără precedent al tuturor președinților curților de apel împotriva lui Bolojan

Atac fără precedent al tuturor președinților curților de apel împotriva lui Bolojan, în apărarea pensiilor speciale: toți cei 16 judecători cu funcții de conducere condamnă „un veritabil discurs al urii îndreptat asupra corpului magistraților”. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Printre semnatari se află și Dana Gîrbovan, care trebuia să fie ministru al Justiției în guvernarea PSD, iar acum este președintele Curții de Apel Cluj. Atac fără precedent al tuturor președinților curților de apel împotriva lui Bolojan Întreaga scrisoare se concentrează pe apărarea sistemului de pensii speciale de care beneficiază magistrații. Cei 16 președinți ai curților de apel „constată cu îngrijorare ca o dezbatere privind vârsta și condițiile de pensionare ale judecătorilor, ce ar fi trebuit să se poarte responsabil, obiectiv, cu respectarea standardelor europene atât de mult clamate, a fost înlocuită de un demers politicianist, populist și extrem de nociv, prin consecințe, asupra justiției, dublat de o campanie publică agresivă, bazată pe dezinformare, și de un veritabil discurs al urii îndreptat asupra corpului magistraților”.  Ce susțin șefii curților de apel: „Salarizarea magistraților NU este 'nesimțită', de sute de mii de euro anual, ci este similară altor categorii bugetare”. Ei afirmă că un judecător stagiar are un salariu de 7.200 lei și doar cei la Înalta Curte ajung la 27.252 de lei pe lună (probabil net, nefiind clar din comunicat). Din datele oferite nu este clar dacă aici sunt incluse sporurile și alte beneficii.  „Încărcătura medie pe judecător a fost, în 2024, de 1.519 dosare la nivel de judecătorie, 982 dosare la nivel de tribunal, 606 dosare la curțile de apel și 619 dosare la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție” „ În mod evident, un program normal de 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână este insuficient, motiv pentru care larga majoritate a judecătorilor efectuează în mod constant ore suplimentare. Acestea nu sunt nici salarizate suplimentar, nici compensate cu timp liber, pentru că munca unui judecător nu este normată și tot acest efort ar trebui să fie compensat prin nivelul indemnizațiilor și condițiilor de pensionare. Volumul de muncă al unui judecător roman depășește de până la zece ori volumul din alte state europene, cu care suntem comparați atunci când se discută chestiunea condițiilor de pensionare” „În perioada următoare, curțile de apel vor prezenta cetățenilor realitatea privind volumul de activitate specific al instanțelor, problemele legate de infrastructură, condiții de muncă și resurse umane cu care se confruntă, pentru o corectă informare”, promit cei 16. 

Atac fără precedent al tuturor președinților curților de apel, inclusiv Dana Girbovan, împotriva lui Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
CSM îl ceartă pe Bolojan fiindcă critică vârsta de pensionare a magistraților Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

CSM îl ceartă pe Bolojan: „numai” cinci judecători pensionați în mandatul său aveau 48 de ani

CSM îl ceartă pe premierul Ilie Bolojan: „numai” cinci judecători pensionați în mandatul său de președinte interimar aveau 48 de ani. Media celor pensionați între 12 februarie 2025 – 26 mai 2025 a fost de 52 de ani și trei luni, afirmă CSM. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Însă această medie este mult ridicată de o judecătoare pensionată la 67 de ani.  CSM îl ceartă pe Bolojan „În perioada 12 februarie 2025 – 26 mai 2025, au fost înaintate pentru emiterea decretelor de pensionare 35 de hotărâri ale Secției pentru judecători. Potrivit datelor statistice, rezultă că vârsta medie de pensionare în perioada indicată a fost de aproximativ 52 de ani şi 3 luni, contrar informaţiilor eronate transmise în spaţiul public. Statistic rezultă că, din totalul judecătorilor pensionați în această perioadă, numai 5 judecători aveau vârsta de 48 de ani, peste 85% având o vârstă mai înaintată, cea mai mare fiind de peste 67 de ani. Prezentarea în continuare a informaţiei potrivit căreia, ca regulă, judecătorii se pensionează la 48 de ani, deşi Consiliul a precizat public de mai multe ori că aceasta nu este reală, are ca scop dezinformarea societăţii şi antagonizarea acesteia în continuare faţă de corpul judecătorilor”, se arată în comunicatul CSM. „„Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani. Mi-am propus, n-am ajuns încă, dar o să o caut, să-i duc un buchet de flori, pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa”, a spus Bolojan, la 11 iulie. 

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților Foto: Facebook CSM
Eveniment

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR: toate măsurile avansate acum de premierul Bolojan și de ministrul Muncii au fost deja respinse. Citește și: Sondaj făcut de o firmă apropiată PSD, CURS: partidul lui Grindeanu cade, AUR crește accelerat Ce vor premierul Ilie Bolojan și ministrul Muncii, Florin Manole: creșterea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor magistraților la 65% din veniturile pe ultimele 48 de luni. Dar CSM a respins încă din aprilie 2025 aceste variante, invocând decizii ale CCR. Acum, ele sunt la nivelul a 80% din veniturile pe ultimele luni.  CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților Cum a susținut CSM că nu se pot tăia aceste pensii speciale, la 15 aprilie 2025: „Reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 luni de activitate, față de 80% cât este în prezent, este în mod evident contrară jurisprudenței Curții Constituționale care a statuat în mod constant că legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”. CSM invocă decizia 900/2020 a CCR. „Legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”, citează CSM din CCR.  Și propunerea de creștere a vârstei de pensionare, de la 48 de ani la 65 de ani, s-a ciocnit de opoziția CSM. Inteersant este că, în aprilie, CSM recunoștea că vârsta de pensionare este de 48 de ani. Acum câteva zile, un comunicat al CSM afirma: „Contrar celor exprimate în spaţiul public, în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani”. 

Pensiile speciale, vizate în pachetul doi (sursa: Facebook/Mircea Abrudean)
Eveniment

Pensiile speciale, vizate în al doilea pachet de reforme anunțat de Guvern

Pensiile speciale, vizate în pachetul doi. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că pachetele de măsuri luate de Guvern sunt esențiale pentru stabilitatea economică a României. Potrivit acestuia, primul set de măsuri are efect imediat, iar un al doilea pachet va fi adoptat în următoarele două-trei săptămâni, incluzând reforme precum eliminarea pensiilor speciale și restructurarea consiliilor de administrație. Soluție de urgență validată extern Abrudean a declarat la B1TV că măsurile actuale au fost adoptate rapid, în baza unor date economice reale prezentate de Ministerul Finanțelor. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată „Nu există altă soluție pentru ca România să nu intre în colaps”, a spus el, adăugând că pachetul 1 este susținut de partenerii externi, inclusiv Comisia Europeană și ECOFIN. Oficialul a subliniat că piețele internaționale au reacționat pozitiv, iar dobânzile la care România se împrumută au început să scadă, semn al încrederii în direcția asumată. Pensiile speciale, vizate în pachetul doi Președintele Senatului a admis că măsurile din primul pachet pot fi corectate în cel de-al doilea, dacă se constată inechități: „Dacă unele dintre ele sunt nedrepte, vor fi ajustate în pachetul 2.” Acesta va include: reforma pensiilor speciale, reducerea numărului de membri în consiliile de administrație, limitarea indemnizațiilor nejustificate Abrudean a explicat că nu a existat timp suficient pentru reforme atât de complexe în doar două săptămâni, deoarece beneficiile și privilegiile s-au acumulat în ani de politici legislative fragmentate. Industria jocurilor de noroc Oficialul a explicat și de ce impozitarea câștigurilor din jocurile de noroc a fost diminuată față de forma inițială: „Exista riscul ca această industrie să se mute în zona pieței negre, ceea ce ar fi redus și mai mult veniturile la bugetul de stat.” Propuneri ale PSD Referindu-se la propunerile PSD pentru pachetul al doilea, Abrudean a spus că multe dintre acestea au fost deja discutate și par rezonabile. Ele au fost analizate și în grupul de lucru de la Cotroceni și vor fi parte integrantă din noile măsuri economice ale coaliției. Măsuri nepopulare, dar necesare Mircea Abrudean a recunoscut că măsurile adoptate sunt nepopulare, dar a insistat că ele sunt absolut necesare pentru a evita dezechilibre majore. „Nimeni nu își dorește să fie hulit, nici măcar Ilie Bolojan”, a afirmat el, dar reformele structurale trebuie să continue, indiferent de costul politic.

Injustiția din sistemul de pensii, corectată (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Injustiția din sistemul de pensii va fi corectată, susține Ilie Bolojan

Injustiția din sistemul de pensii, corectată. Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, într-o emisiune la Digi24, că este necesar ca vârsta de pensionare să fie adusă la un nivel unitar, astfel încât să se aplice tuturor cetățenilor români. El a subliniat că problema pensionărilor timpurii generează inechități și dezechilibre economice grave pe termen lung. Pensionările anticipate în sectorul public, sub analiză Bolojan a precizat că trebuie analizată posibilitatea ca persoanele pensionate anticipat să nu mai poată activa în sectorul public. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Totuși, premierul admite că, în anumite cazuri, statul are nevoie de oameni calificați, dar aceștia ar trebui să lucreze pe salariu, nu cumulând pensia și salariul. „Este păcat că unii specialiști nu lucrează, dar e anormal să ia și pensie, și salariu”, a spus premierul. Corectarea sistemului necesită legi bine fundamentate Premierul a explicat că reformele trebuie construite temeinic, astfel încât să nu fie respinse de Curtea Constituțională: „Au mai fost astfel de condiții anulate de CCR. Vrem să luăm măsuri care chiar să aibă finalitate, nu doar spectacol.” El a cerut public răbdare pentru elaborarea unor legi solide, afirmând că este nevoie de „o lună, două” pentru a pregăti măsuri sustenabile din punct de vedere legal. Injustiția din sistemul de pensii, corectată Premierul a atras atenția că sistemul actual de pensii este marcat de privilegii și discrepanțe majore, în special în cazul unor categorii speciale: „Sunt mulți oameni care se pensionează prea repede, cu pensii prea mari față de media națională. Asta înseamnă inechitate, anormalitate și probleme economice grave.” Bolojan a spus că a fost șocat să afle, în perioada în care era președinte interimar, că vârsta medie de pensionare a magistraților este de doar 48 de ani, iar pensia medie depășește 5.000 de euro. Premierul a subliniat că reforma pensiilor speciale nu este doar o cerință de justiție socială, ci și un angajament european esențial pentru accesarea fondurilor: „Corecția pensiilor speciale este unul dintre jaloanele pe care România trebuie să le îndeplinească. Va fi inclusă în pachetul doi de reforme.”

Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale Foto: Facebook
Politică

Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale

Premierul PNL Ilie Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale și explică de ce mai întâi a majorat impozitele: “Nu am avut timp, pentru că mâine este un consiliu al miniștrilor de finanțe. Ministrul Nazare a plecat deja în această seară spre Bruxelles, iar unul din punctele de pe ordinea de zi este o evaluare a României cu privire la modul în care țara își respectă angajamentele fiscale, nu pentru că ne-a obligat CE, ci pentru că asta înseamnă o bună guvernare, a opri deficitul și a putea accesa fonduri europene“.  Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale Bolojan a amintit că reforma pensiilor speciale este un jalon PNRR. “Una dintre condițiile actuale este tocmai reforma pensiilor speciale. În pachetul al doilea, care urmează să fie implementat la sfârșitul lunii iulie, după ce renegociem cu Comisia Europeană prioritizarea proiectelor finanțate din fonduri europene, această măsură va fi inclusă. Astfel, vom corecta o inechitate socială, recunoscută și de Comisia Europeană. Nu facem acest lucru doar pentru a primi finanțări, ci pentru că este o necesitate și un semn de respect față de oamenii care muncesc în țara noastră“, a susținut premierul.  231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale, a spus fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la o audiere în Parlament, în aprilie.  Milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale „Sunt în lucru două variante. Varianta în care peste un anumit prag al pensiilor se va impune un anumit procent de impozitare a veniturilor, dar această măsură este parte a pachetului de măsuri pentru reforma fiscală, pentru că avem şi un jalon în ceea ce priveşte reforma fiscală. Acest prag urmează să fie discutat în funcţie de simulările pe care le avem la Ministerul de Finanţe, pentru că echitatea priveşte cât ia în mână un magistrat raportat la ceilalţi beneficiari din sistemul public de pensii. (...) A doua variantă este cea pe care experţii Băncii Mondiale au elaborat-o în ceea ce priveşte procentul care se primeşte sub formă de pensie din venit la data pensionării. Acum este 85% din acest venit brut realizat şi stagiul de cotizare luat în calcul este de 5 ani. În acest context discutăm de un procent şi un stagiu de cotizare ajustat, dar şi aici trebuie să definitivăm simulările împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene", a explicat Boloș, în aprilie.  Demnitarul a arătat că România are șase luni să rezolve această problemă sau va pierde banii.   

Mircea Marian
Opinii

Nicușor Dan este de vină pentru pensiile speciale. Deci să nu îndrăznească să taie de la Dăscălime!

Toată lumea știe: Nicușor Dan, Bolojan și Daniel David sunt vinovați de pensiile speciale. Să nu îndrăznească, deci, să ceară Dascălilor să muncească mai mult și mai bine - eventual să-i pună să treacă și prin chinul unor reevaluări periodice - fără să taie specialele! Nu se taie, nu se reformează nimic în Eduație, atât de simplu este.  Serios: nimic nu e mai grețos decât spectacolul autoproclamaților intelectuali de pe rețelele sociale care fornăie ca morsele în călduri, cerând ca Marii noștri Dascăli să nu fie deranjați cu vreo tăiere sau evaluare periodică. La fel a fost executat și Claudiu Năsui când a arătat ce număr uriaș de institute de cercetare are România și a sugerat nu desființarea lor, ci comasarea, pentru ca resursele destinate cercetării să nu se risipească pe CA-uri pline de sinecuriști. De ani întregi, sistemul de stat din educație se prăbușește. Familiile care au resurse fug de el, preferă să plătească sume imense la școlile private.  După 13 ani de vorbe goale, Daniel David este primul care încearcă să schimbe “ceva“. A urmat un val de răgete indignate: toți vor reforme dure, dar cum, domle, să fie chiar el cel pus să muncească mai mult? Iar cea mai mizerabilă dintre lozincile cu care sunt biciuiți David, Bolojan și Nicușor Dan este cea în care li se cere să nu facă nimic până nu taie pensiile speciale. Ce să taie? Fiindcă avem nenumărate decizii ale CCR care resping orice tentativă de diminuare a acestor privilegii. Poate, cu juriști excepționali și având noi oameni în CCR, se va vota o nouă lege de tăiere a pensiilor speciale, lege care să treacă de CCR. Dar cu siguranță acesta va fi un proces lung și riscant. Este aberant să condiționezi reformele de tăierea pensiilor speciale.  Eu sper ca Bolojan și Daniel David să nu se predea. Cu Nicușor Dan nu am emoții, el are mandat de cinci ani și va merge înainte ca broasca țestoasă din fabula lui La Fontaine: încet, indiferent la galerie, și de neoprit. Dar Bolojan și David, care ar putea fi concediați mâine, ar putea avea ezitări. Nu trebuie să se întâmple asta. Cu cât urletele sindicatelor pesedizate sunt mai mari, cu atât e mai cert că fac lucruri bune.  Iar dacă cineva din sectorul de stat se simte nedreptățit de tăieri, îl așteptăm cu drag la noi, în sectorul privat.   

Condamnații pentru corupție, fără pensii speciale (sursa: Facebook/Tanasă Ștefan)
Eveniment

Condamnații definitiv pentru corupție să rămână fără pensii speciale, proiect de lege al USR

Condamnații pentru corupție, fără pensii speciale. Deputatul USR Ștefan Tanasă a depus în Parlament o inițiativă legislativă care prevede eliminarea pensiilor speciale pentru toate persoanele condamnate definitiv pentru fapte de corupție. Condamnații pentru corupție, fără pensii speciale Proiectul urmărește să transmită un semnal ferm că privilegiile nu pot fi păstrate de cei care au trădat încrederea publică. Citește și: Cea mai nerușinată sinecură: comitetul secret de unde 17 penali și politruci de top iau, fiecare, câte 21.000 de lei pe lună Potrivit proiectului, orice persoană condamnată definitiv pentru fapte de corupție își va pierde pensia specială începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. Instanța de judecată va fi obligată să menționeze expres această prevedere în dispozitivul deciziei. Plățile efectuate după condamnare vor fi anulate Inițiativa mai prevede că hotărârea de condamnare va fi transmisă imediat autorităților competente, care vor dispune fără întârziere pierderea beneficiului. Orice plată realizată ulterior va fi considerată nulă și va trebui restituită integral, de îndată. Pensie contributivă în locul celei speciale În cazul pierderii pensiei speciale, persoana condamnată va putea beneficia, dacă îndeplinește condițiile legale, de o pensie calculată pe baza principiului contributivității. De asemenea, dacă pensia specială nu era încă pusă în plată, aceasta va fi anulată înainte de a fi acordată. Monitorizare anuală a aplicării legii Proiectul prevede și o obligație pentru Guvern: odată la 12 luni, ministerele de resort trebuie să monitorizeze aplicarea acestor dispoziții și să întocmească rapoarte anuale prezentate Parlamentului. „Este esenţial ca societatea românească să continue să promoveze valori precum corectitudinea, transparenţa şi responsabilitatea. Această iniţiativă legislativă reprezintă un pas concret în această direcţie”, a declarat deputatul Ștefan Tanasă. Potrivit acestuia, proiectul are rolul de a reconstrui încrederea în instituțiile statului și de a arăta că legea se aplică tuturor, inclusiv celor privilegiați. Măsura vizează toate categoriile, inclusiv magistrații USR precizează că, spre deosebire de alte proiecte similare, această inițiativă nu prevede excepții. Se aplică tuturor categoriilor de beneficiari de pensii speciale, inclusiv magistraților, și acoperă o gamă extinsă de infracțiuni de corupție, atât din Codul Penal, cât și din legi speciale, precum Legea 78/2000. „Această iniţiativă nu este doar o corectare morală, ci şi un pas esenţial pentru o Românie în care legea e lege, inclusiv pentru privilegiaţi”, se arată în comunicatul transmis de USR.

Marian Enache are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport Foto: Facebook
Politică

Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport

Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport, pe lângă salariu și două pensii speciale, arată datele de pe site-ul Curții Constituționale.  Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori Salariul brut al lui Enache este de 47.074 de lei.  Marian Enache are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport Pe lângă acesta, el primește:   Spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, 11.769 de lei Spor pentru păstrarea confidențialității, 2.354 de lei Spor pentru condiții de muncă vătămătoare, 1.500 de lei Indemnizație de doctor, 950 de lei Salariul său lunar, brut, se apropie de 64.000 de lei. El beneficiază și de bani de chirie, diurnă și transport.  Dar Enache primește și două pensii speciale. Cea de magistrat a fost, în anul fiscal 2023 (acestea fiind ultimele date publice), net, de  679.800 de lei. Cea de deputat: 82.980 lei. Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, figurează cu dosar Fond Rețea la Securitate, dar Serviciul Român de Informații susține că „dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Istoricul Mihai Demetriade a explicat pentru DeFapt.ro că această sintagmă se referă la faptul că dosarul a fost distrus, adică nu mai există fizic. Cel mai probabil, dosarul a fost distrus în decembrie 1989 la ordinul generalului Iulian Vlad, care a ordonat distrugerea arhivei Securității. Însă a rămas numărul de dosar: 7259/Vaslui.  

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR Foto: Facebook
Politică

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane EUR pe PNRR (motive: pensii speciale, politizare)

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR. Motive: pensiile speciale și politizarea companiilor de stat, în primul rând a celor din energie, controlate de ministrul PNL Sebastian Burduja.  Citește și: Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: două pensii speciale și un salariu imens Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR Ce a explicat, azi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș: „Primul jalon suspendat este cel legat de operaţionalizarea şi funcţionalizarea Autorităţii de Monitorizare a Indicatorilor de Performanţă a Întreprinderilor Publice, cum este cunoscută instituţia cu denumirea prescurtată AMEPIP, pentru care în prezent sunt suspendaţi 330 de milioane de euro, urmând ca până la data de 28 noiembrie 2025 să soluţionăm acest jalon cu numărul 440, respectiv să fie selectată şi numită conducerea AMEPIP după criteriile, respectiv standardele pe care le impune Comisia Europeană. Procedura se găseşte în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului” „Cel de-al doilea jalon care a fost suspendat este cel în legătură cu administratorii de companii de la Ministerul Energiei. Aceştia sunt 43 de administratori care în prezent sunt revocaţi. Suma suspendată este de 227 de milioane de euro şi suntem în următoarea situaţie: proceduri reluate pentru desemnarea administratorilor la opt companii - Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, CE Oltenia, Midia Green Energy şi CNCIR. Cele nereluate sunt la Societatea de Administrare a Participaţiilor în Domeniul Energiei - SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele şi Institutul nostru de Resurse Minerale în domeniul energiei. Termenul pentru ca noii administratori să fie numiţi este 28 noiembrie 2025” „Pentru componenta de pensii speciale - Jalonul 215, sunt suspendaţi 231 de milioane de euro. În prezent, proiectul de act normativ care priveşte componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistraţi este trecut de dezbaterile în comisii în Senatul României şi are două prevederi importante, respectiv creşterea vârstei de pensionare progresiv, până la 65 de ani, respectiv până în anul 2045. De asemenea, baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puţin deocamdată, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile în plen în Senatul României, la 85% din veniturile nete” Comisia Europeană a aprobat însă plata, în cadrul PNRR, a sumei de 1,279 miliarde de euro, din care componenta de grant este de 622 de milioane de euro, iar cea de împrumut de 657 de milioane de euro. 

Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă de pe ordinea de zi a Senatului

Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților a fost retrasă subit de pe ordinea de zi a Senatului. Senatoarea Oana Țoiu (USR) susține că ea era neconstituțională. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare Potrivit lui Țoiu, decizia scoaterii de pe ordinea de zi a Senatului a fost luată la solicitarea grupului SOS România, deși PSD, PNL și UDMR aveau o majoritate care le permitea să refuze cererea opoziției. Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă „Legea pensiilor speciale ale magistraților tocmai a fost amânată pentru după alegeri. Amânarea a fost la cererea SOS!! susținută de președintele de comisie PSD. I-am prins că vor să facă doar un truc electoral neconstituțional și au dat înapoi: două săptămâni amânare la comisia pentru muncă din Senat.   Nu vor de fapt să facă nimic, o puteau repara şi debloca cele 230.000.000 de euro blocate din PNRR, dar ei caută lozinci nu soluții. Proiectul “special, urgent, semnat de liderii coaliției, proiectul esențial pentru țara ACUM”, cel cu pensiile speciale ale magistraților, a dispărut oricum de vineri de pe ordinea de zi a plenului Senatului pentru săptămâna asta.   Vi se pare incredibil acest haos ? Puteți verifica ușor pe site-ul Senatului.   De bine ce miercuri ne-au convocat de urgență în paralel cu plenul și au lăsat doar 20-30 de minute între publicarea raportului final și introducerea proiectului pentru vot în plen, astăzi urgența a dispărut miraculos.   Chiar și domnul Crin Antonescu, fost parlamentar, a spus că deși este ideea lui o nouă lege a pensiilor speciale totuși azi își dă seama că nu au scris chiar bine alții proiectul (Alții fiind Ciolacu, că el era inițiator principal)   V-am spus de atunci că este doar un fluturaș electoral, unul neconstituțional, doar că tactica asta este o joacă neserioasă cu sistemul de justiție și cu relația cu Comisia Europeană (fiind jalon PNRR).   Tactica asta de păcăleli și amânări năruie treptat și încrederea oamenilor în legislativ, atât cât mai e, fragilă și în scădere.   Bun, și acum întrebarea de 100 de puncte este ce a fost în capul lor? Chiar au crezut că le merge iar și iar aceeași păcăleală ?   Atât de prost e proiectul de lege încât comisiile juridice nici măcar nu au vrut să primească la raport legea, deși în celelalte legi care priveau pensiile magistraților comisiile juridice erau decidente pe raportul pe fond”, a scris Țoiu pe Facebook.    „Am solicitat cu fermitate astăzi coaliției de guvernare, la această reuniune, să terminăm odată cu pensiile speciale din magistratură, cu vârstele de pensionare diferite, pentru că trebuie să existe un principiu de echitate pentru toți cetățenii acestei țări”, a anunțat Crin Antonescu, la 7 aprilie. În scurt timp, la 8 aprilie, Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu și Kelemen Hunor au depus un proiect de lege în acest sens. Acesta este proiectul scos acum de pe ordinea de zi. 

Minimum 60% din primării trebuie desființate, spune decanul FABIZ, Tănase Stamule Foto: PSD
Politică

Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”

„Minimum 60% din primării trebuie desființate. Sustinerea unor structuri administrative ineficiente care nu își acopera din colectarea de taxe propriile cheltuieli este ineficientă economic și social. Ultimele alegeri ne-au arătat ca argumentul suprem al partidelor clasice nu mai are valoare. Primarii nu mai aduc voturi!”, scrie Tănase Stamule, decanul facultăţii de Administrare a Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ), care face parte din Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti. Citește și: Suma astronomică plătită celor șase membri ai CA-ului CNAIR, numiți politic de Grindeanu: 2,27 milioane lei. Președintele CA, un polițist din Timiș Minimum 60% din primării trebuie desființate Într-o postare pe Facebook, acesta scrie că „trebuie să începem să vorbim de toți elefanții din societate”: „Nicio clasā sub 15 elevi. Asta va duce la fuziuni masive de școli în mediul rural astfel încât să se ajungă la cohorte sustenabile. Nebunia asta prin care fiecare primar își apără școala din localitate pentru a păstra câteva sinecuri pentru apropiați deși nu are copii suficienți în localitate trebuie să înceteze” „Învățamântul universitar trebuie să se alinieze cu piața. Nu se poate să avem facultățile din anii 90 în anul 2025. E clar că statul nu va mai avea bani pentru a crește finanțarea. Cu excepția câtorva specializări ce țin de identitate și siguranță națională restul trebuie decis de piață” „Trebuie să ne uităm la sistemele care se bazează pe credite de studii. Parinții îți plătesc primul an, din anul 2 iți iei credit și toată lumea muncește dupa studii 2-3 ani ca să își platească datoriile. În felul asta nimeni nu va mai merge la studii pe care piața nu le cere” „Gratuități pentru reabilitarea de blocuri, gunoi, sanatate, învățământ superior, preț plafonat la electricitate, taxe mici pe proprietate, subvenții pentru orice: toate duc la falimentul sigur al statului” „Actualul sistem de pensii speciale este monstruos. Cei ce au avut diferite privațiuni la job merită să primească ceva în plus la pensie însă la 65 de ani nu la 45 (...) Toți trebuie să ieșim la aceeași vârstă la pensie. Povestea că unii sunt mai stresați ca alții și de aia trebuie pensionați mai repede este o ipocrizie fără margini” „Trebuie să vorbim despre problemele noastre mari dar și să căutăm soluții. Altfel, oamenii vor căuta să voteze orice nebun populist doar ca să scape de actuala clasă politică”, își încheie Stamule postarea. 

CSM critică dur proiectul pensiilor speciale (sursa: Facebook/INM)
Eveniment

Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească

CSM critică dur proiectul pensiilor speciale. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) consideră „inacceptabil” faptul că independența justiției a devenit o temă recurentă în campaniile electorale, într-un stat membru al Uniunii Europene. Reacția instituției vine în contextul procedurii parlamentare privind modificarea unor acte normative ce vizează pensiile de serviciu ale magistraților. CSM critică dur proiectul pensiilor speciale Potrivit unui comunicat, CSM susține că toate modificările discutate în Parlament contravin flagrant principiilor fundamentale ale statului de drept. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Printre acestea se numără independența justiției, securitatea juridică, predictibilitatea legislativă, protecția așteptărilor legitime, egalitatea în drepturi și nediscriminarea. Aceste principii sunt susținute constant și de jurisprudența Curții Constituționale. Consiliul avertizează că modul în care puterea legislativă intervine asupra statutului magistraților ignoră grav valorile fundamentale ale democrației constituționale și ale statului de drept. De asemenea, este pus sub semnul întrebării „principiul cooperării loiale” dintre autoritățile publice. CSM subliniază că schimbările legislative apar de la o zi la alta, într-o manieră abruptă, afectând esențial statutul magistraților. Aceste modificări, avertizează Consiliul, pot avea consecințe iremediabile asupra întregului sistem judiciar. „Este inacceptabil ca într-un stat de drept, membru al UE, independența justiției să fie temă electorală recurentă.” Camera Deputaților adoptă proiectul privind pensiile magistraților În paralel, plenul Camerei Deputaților a adoptat miercuri proiectul de lege privind pensiile de serviciu pentru magistrați. Inițiat de liderii coaliției de guvernare, proiectul a fost votat cu 259 de voturi „pentru”, un vot „contra” și 25 de abțineri. Printre cele mai importante schimbări se numără eliminarea eșalonării vârstei de pensionare, urmând ca toți magistrații să se pensioneze la 65 de ani începând cu 1 ianuarie 2026. De asemenea, a fost modificat modul de calcul al pensiei de serviciu, incluzând un amendament propus de USR. Noile condiții de pensionare pentru magistrați Conform amendamentului adoptat, magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani pot beneficia de pensie de serviciu la vârsta de 65 de ani. Aceasta va fi în cuantum de 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate. Cuantumul net al pensiei nu va putea depăși 100% din suma netă a ultimei indemnizații lunare. Urmează dezbaterea în Senat, for decizional Proiectul de lege urmează să fie dezbătut de Senat, care este camera decizională în acest caz. Decizia finală va avea un impact major asupra viitorului statut al magistraților și al echilibrului între puterile statului.  

Reforma pensiilor înfurie șefii sistemului judiciar (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Furioși că li se taie pensiile speciale, șefii sistemului judiciar somează Guvernul să-i primească

Reforma pensiilor înfurie șefii sistemului judiciar. Președinții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Parchetului General solicită organizarea de urgență a unei întâlniri cu liderii coaliției de guvernare pentru a discuta proiectul de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților. Reforma pensiilor înfurie șefii sistemului judiciar Conform unui comunicat transmis de CSM, miercuri, judecătorul Elena Costache (președintele CSM), judecătorul Corina Corbu (președintele ÎCCJ) și procurorul general Alex Florența solicită o întâlnire joi cu inițiatorii proiectului legislativ depus în Parlament. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” Inițiativa aparține liderilor coaliției: Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian. Noile condiții pentru pensionarea magistraților: minim 25 de ani vechime și vârstă de 48 de ani Proiectul de lege propune ca, începând cu 1 ianuarie 2026, magistrații să se poată pensiona doar dacă au minimum 25 de ani vechime exclusiv în funcții din sistemul de justiție și au cel puțin 48 de ani. Totodată, vârsta de pensionare va crește gradual până în 2045, când pragul standard va deveni de 65 de ani. Pensiile magistraților vor fi de 65% din media veniturilor din ultimii patru ani Proiectul stabilește o rată unică de înlocuire de 65% pentru toate pensiile de serviciu, calculată din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente din ultimele 48 de luni de activitate. Pensia netă nu va putea depăși venitul net din ultima lună de activitate. Calendarul creșterii vârstei de pensionare până în 2045 Conform Anexei 3 a proiectului de lege, în 2026–2029: vârsta de pensionare va crește cu 6 luni pe an, ajungând la 49 ani și 6 luni în 2029. Din 2030: creștere anuală de 1 an, până la atingerea vârstei de 65 de ani în 2045. Pe toată durata tranziției, vechimea necesară rămâne de 25 de ani. Legea vizează și personalul auxiliar din instanțe și parchete, inclusiv criminaliștii și tehnicienii, care vor putea beneficia de pensie de serviciu în aceleași condiții de vechime (25 de ani) și vârstă, cu o pensie echivalentă cu 65% din media salariilor brute lunare și a sporurilor permanente din ultimele 48 de luni. Reforma cerută de PNRR Potrivit expunerii de motive, reforma pensiilor speciale este o cerință inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul: corectarea inechităților dintre pensiile de serviciu și cele din sistemul contributiv, în numele echității și justiției sociale. Inițiatorii subliniază că rata unică de 65% și creșterea graduală a vârstei de pensionare vor contribui la o aliniere coerentă a sistemului, atât din perspectiva contribuției, cât și a sustenabilității financiare.

Pensiile speciale dispar, minte Marcel Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Pensiile speciale vor dispărea, minte Ciolacu, vorbind de un proiect de lege cu țintă electorală

Pensiile speciale dispar, minte Marcel Ciolacu. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, marți, că împreună cu liderii coaliției de guvernare a depus în Parlament un proiect de modificare a Legii pensiilor speciale. Miza: evitarea pierderii a 230 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ce nu spune Ciolacu este că această lege, dacă va fi votată, se va aplica doar în cazul celor care devin magistrați după intrarea în vigoare a legii. Practic, această lege va putea fi aplicată la aproximativ 40 de ani de la intrarea în vigoare. Pensiile speciale dispar, minte Marcel Ciolacu Inițiativa a fost lansată, potrivit lui Ciolacu, la propunerea liderului informal al Coaliției, Crin Antonescu, și semnată de Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR Premierul a explicat că este o măsură necesară pentru a respecta angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene. Ciolacu a precizat că modificările urmăresc corectarea diferențelor dintre pensionari, atât în ceea ce privește contributivitatea, cât și vârsta de pensionare, care ar trebui să fie de 65 de ani pentru toți, inclusiv pentru beneficiarii de pensii speciale. „România are nevoie de un președinte mediator, un om al dialogului”, a declarat premierul, exprimându-și încrederea că Crin Antonescu va promulga legea. Proiectul, dezbătut în regim de urgență în Parlament Biroul permanent al Camerei Deputaților a decis ca proiectul legislativ să fie analizat în procedură de urgență. Termenul-limită pentru depunerea amendamentelor este 15 aprilie, iar raportul comisiilor de specialitate trebuie emis până la 23 aprilie. Ce prevede proiectul Potrivit propunerii legislative, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, magistrații de la Curtea Constituțională și personalul juridic de specialitate vor putea beneficia de pensii de serviciu doar dacă: au cel puțin 25 de ani vechime exclusiv în aceste funcții; au vârsta minimă de 48 de ani la data pensionării. Vârsta de pensionare pentru magistrați urmează să crească treptat, urmând să ajungă la 65 de ani până în 2045.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră