vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pensii speciale

192 articole
Eveniment

Patru judecători CCR demontează argumentele prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale

Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD din această curte, prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale ale magistraților: Asztalos Csaba, Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș și Laura Scântei acuză CSM, într-o așa-numită opinie separată, de „colaborare loială”.  Citește și: Anca Alexandrescu îl atacă pe Băluță și apoi face o ciorbă de lobodă Dar ei amintesc și faptul că CCR a încălcat acum propriile decizii, mai vechi: „Curtea Constituţională a statuat - în mod constant până la prezenta decizie adoptată cu majoritate de voturi - și că lipsa avizului din partea autorităţilor publice solicitate să îl emită nu conduce în mod automat la neconstituţionalitatea legii asupra căreia acesta nu a fost dat, întrucât ceea ce prevalează este obligaţia Guvernului de a-l solicita. Împrejurarea că autoritatea care trebuie să emită un astfel de aviz, deşi i s-a solicitat, nu şi-a îndeplinit această atribuţie constituie o înţelegere greşită a rolului său legal şi constituţional, fără a fi însă afectată constituţionalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul”.  Patru judecători CCR demontează argumentele prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale „În lumina condițiilor constituționale ale angajării răspunderii și calendarului menționat, perioada de așteptare a inițiatorului (22-29 august) poate fi apreciată ca fiind rezonabilă. Guvernul avea competența legală de a-și asuma răspunderea în fața Parlamentului asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu chiar în lipsa comunicării avizului consultativ al CSM, întrucât acesta fusese solicitat de inițiator potrivit legii. Absența unui aviz în acest termen (30 august-1/3 septembrie) se înscrie în coordonatele nerespectării atribuției legale a CSM de avizare ceea ce reflectă și o lipsă de colaborare loială a autorității avizatoare, CSM, în cadrul procesului de legiferare. Prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin. (4) din Constituție, sub aspectul solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii și a adoptării legii în lipsa acestui aviz”, scriu cei patru judecători CCR.  Ei contrazic argumentul majorității PSD, care a respins noile modificări cerute de Guvern la pensiile speciale ale magistraților pe motiv că Executivul nu a așteptat timp de 30 de zile după avizul CSM. „Termenul de 30 de zile nu are o relevanță constituțională, ci una pur legală ce nu impune obligații în sarcina Guvernului, ci doar a CSM în sensul că are competența de a emite un astfel de aviz în cel mult 30 de zile (și nu după împlinirea termenului). Faptul că nu a emis un aviz într-un termen rezonabil raportat la data sesizării sale și la complexitatea actului normativ ce trebuia avizat, în condițiile în care în discuție era o procedură de angajare a răspunderii Guvernului reglementată de Constituție cu termene imperative și scurte, nu face altceva decât să demonstreze că acest termen a fost folosit de CSM cu scop dilatoriu, ceea ce nu este permis în procesul de avizare a actelor normative”, se arată în opinia separată la decizia CCR.  „Guvernul și-a îndeplinit obligația legală de solicitare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu și-a îndeplinit obligația legală de avizare a proiectului Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se mai afirmă.  Cei patru judecători punctează că CSM a fost preocupat de greva ilegală a magistraților, nu să avizeze proiectul Guvernului: „Consiliul Superior al Magistraturii s-a întrunit și a hotărât convocarea adunărilor generale al judecătorilor și procurorilor, fapt ce a rezultat în adoptarea de către acestea a unor declarații comunicate public, dar nu și în redactarea și transmiterea unui aviz către Guvern. Avizul nu a fost adoptat/comunicat Guvernului nici înainte de depunerea proiectului de lege la Parlament, nici ulterior acestui moment”. 

Patru judecători CCR, printre care Asztalos Csaba, demontează argumentele prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Pensiile speciale blochează proiecte PNRR (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Eveniment

Ce proiecte PNRR pierde România din cauza pensiilor speciale

România riscă să piardă finanțări importante prin PNRR, iar printre cauze se numără și menținerea pensiilor speciale. Pensiile speciale blochează proiecte PNRR Ministerul Investițiilor și Finanțelor Publice urmează să publice lista actualizată a proiectelor eligibile, după pierderea celor 7,5 miliarde de euro din fondurile europene acordate în 2020. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR În județul Iași, din cele peste 860 de proiecte aprobate prin PNRR, doar 30 au fost finalizate, restul aflându-se încă în implementare. Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, termenul-limită pentru finalizarea tuturor jaloanelor este 31 august 2026, iar plățile finale trebuie efectuate până la 31 decembrie 2026. Continuarea, în Ziarul de Iași

Primul judecător român la tribunalul UE, Valeriu Ciucă, desființează modul în care CCR protejează pensiile speciale Foto: cuzanet.ro
Eveniment

Primul judecător român la tribunalul UE desființează modul în care CCR protejează pensiile speciale

Primul judecător român la tribunalul UE, Valeriu Ciucă, acum profesor universitar, desființează modul în care CCR protejează pensiile speciale: „Curtea trebuia să se abțină, să-și declare necompetența în această cauză de ordin trivial, comun, cauză proprie tuturor, deci și ei înseși”, a spus el, într-un interviu pentru Aktual24.ro. Citește și: O companie românească bate Wizz Air la curse low cost internaționale: zboruri de la 23 de euro „Sunt fost judecător civil-militar și european, iar în prezent sunt profesor universitar și predau drept roman, drept privat comparat și filozofia dreptului european în România și în alte universități din străinătate, la toate nivelurile, licență, masterat și doctorat”, se definea Ciucă, într-un discurs din 2021.  Primul judecător român la tribunalul UE desființează modul în care CCR protejează pensiile speciale „În momentul în care ea devine un arbitru al intereselor materiale, mai ales personale, ea își pierde vocația morală și prestigiul intelectual. Pot trece decenii pentru a vedea că ringul căderii tale mai este anturat de credincioși în dreptatea ta…”, a mai spus Ciucă. El a criticat dur și CSM și ÎCCJ: „Un CSM și o Înaltă Curte ce au semănat neîncredere în rândul cetățenilor români prin înverșunarea cu care au utilizat determinismele procedurale în definirea valorilor juridice sociale”. Însă Ciucă a lăudat decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale din 2024.  „Când Parlamentul devine formal, iar Executivul guvernează prin ordonanțe de urgență, Curtea rămâne singura instanță de raționalitate juridică. Într-un fel, este o reacție de autoconservare a dreptului în fața arbitrariului politic. Așa s-a întâmplat în cazul alegerilor viciate de sarabanda de măsluiri moscovite. Atunci, doar Curtea a salvat statul român de la marea degringoladă politică și de la căderea în abisul dictatorial putinist. Pentru acest eroism juridico-jertfelnic, probabil, cândva, acelei Curți i se vor ridica statui. A salvat România pentru decenii întregi”, a apreciat fostul judecător la Tribunalul UE. 

Suma astronomică la care au ajuns cheltuielile cu toate pensiile speciale Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Suma astronomică la care au ajuns cheltuielile cu toate pensiile speciale, potrivit lui Năsui

Suma astronomică la care au ajuns cheltuielile lunare cu toate pensiile speciale, potrivit lui deputatului USR Claudiu Năsui: peste 1,52 miliarde de lei, adică circa 300 de milioane de euro. Năsui a anunțat că a depus, azi, o inițiativă legislativă de desființare a pensiilor speciale ale primarilor. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Acestea ar fi trebuit să intre în vigoare în 2020, dar aplicarea legii a fost amânată de la an la an. Acum, Năsui arată că, oricând, primarii pot ataca la CCR faptul că Guvernul amână aplicarea legii privind pensiile lor speciale și au șanse să câștige. Suma astronomică la care au ajuns cheltuielile cu toate pensiile speciale „Am depus proiectul de desființare a pensiilor speciale ale primarilor. Dacă guvernul tot a crescut taxele și a generat creșteri în lanț de prețuri, atunci ar trebui să taie și de la politicieni. Nu de alta, dar deocamdată de la ei nu a tăiat nimic.   Luna trecută statul a dat 1.5 miliarde de lei pe pensii speciale.   Din această sumă, pensiile speciale ale magistraților reprezintă doar 8%. Da, toată lupta din guvern/coaliție și de la CCR a fost pentru doar 8% din problemă.   Pe acestea nu a reușit nici măcar guvernul Boc să le taie, care până acum e singurul guvern care chiar a tăiat pensii speciale.   Restul pensiilor speciale, însă, pot fi tăiate. Dar de ele guvernul nu se atinge. Pensiile speciale ale primarilor n-au intrat în vigoare până acum pentru că fiecare guvern a tot amânat aplicarea lor.   Dar de ce fac asta și nu abrogă direct legea? Pentru că vor să pară că nu sunt de acord cu pensiile speciale, dar și le doresc. Așa că vor să intre în vigoare cu mâna CCR. Motivul va fi că nu poți amâna la nesfârșit aplicarea unei legi. Un lucru corect. Și un lucru pe care CCR l-a mai spus.   După care guvernul va da din umeri și va spune «N-avem ce face. Ne obligă CCR să dăm pensii speciale și la primari. Noi n-am vrut, dar ne obligă ei».    Eu vă propun să nu ajungem acolo. De aceea am depus un proiect de desființare a pensiilor speciale ale primarilor de pe acum.   Tocmai ca să eliminăm riscul că vor intra în vigoare prin CCR. Vă voi ține la curent dacă guvernul Bolojan îl susține sau nu. Și, evident, cu votul în parlament al fiecărui partid”, a scris Năsui pe Facebook. 

Grindeanu uzurpă atribuțiile premierului, convoacă miniștrii și negociază cu magistrații pensiile Foto: Facebook
Politică

Grindeanu uzurpă atribuțiile premierului, convoacă miniștrii și negociază cu magistrații pensiile

Președintele PSD, Sorin Grindeanu uzurpă atribuțiile premierului, convoacă miniștrii PSD și negociază cu magistrații, în frunte cu Lia Savonea, pensiile speciale: el a anunțat, pe Facebook, că a avut azi, la Parlament, „un dialog constructiv cu toți actorii relevanți din justiție”. La 3 septembrie, șefele CSM și ÎCCJ, Elena Costache și Lia Savonea, au refuzat o discuție cu ministrul Justiției, dar se pare că acum acestea s-au prezentat la convocarea liderului social-democrat.  Citește și: Sondaj PNL/INSCOP pe București: Băluță, Ciucu, Anca Alexandrescu și Drulă în top 4 intenție de vot Grindeanu uzurpă atribuțiile premierului, convoacă miniștrii și negociază cu magistrații pensiile „Dialog constructiv astăzi, la Parlament, cu toți actorii relevanți din justiție. Așa cum am anunțat public, am inițiat o consultare în vederea elaborării rapide a unui proiect de lege privind pensiile magistraților care să răspundă cu adevărat așteptărilor românilor și să deblocheze tranșa de 231 de milioane de euro din PNRR până la data de 28 noiembrie. Demersul meu vizează două obiective clare: deblocarea situației din justiție și formarea unui grup de lucru cu specialiști, sub coordonarea Parlamentului, care să identifice cu celeritate soluția legislativă constituțională.   Le mulțumesc pentru deschidere președintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, președintei Înaltei Curți de Casație și de Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea și procurorului General, Alex Florența. De asemenea, apreciez implicarea ministrului Justiției, Radu Marinescu, a ministrului Muncii, Florin Manole și a vicepremierului Marian Neacșu”, a  scris Grindeanu pe Facebook.    Sorin Grindeanu nu a postat nici o fotografie de la aceste discuții.    La ora redactării acestei știri, nici CSM, nici ÎCCJ, nu comunicaseră public nimic despre vreo întâlnire cu Grindeanu.    La 3 septembrie, șefele instanței supreme și CSM au refuzat invitația ministrului Justiției la întâlnirea cu conducerile instituțiilor judiciare.    „ICCJ nu va participa la o întâlnire organizată într-un moment extrem de dificil pe care justiția îl traversează. Prin felul în care a fost concepută și mediatizată pare mai degrabă un exercițiu de imagine decât un dialog real. Reunirea în acest cadru a opt instituții cu roluri și competențe fundamentale, dar cu totul diferite, riscă să relativizeze specificul fiecăreia și să deturneze discuția de la problemele reale și concrete al justiției”, arăta Savonea. 

Bolojan și Tanczos Barna contra „grupului de lucru” propus de Grindeanu pe tema pensiilor speciale Foto: Facebook Tanczos Barna
Politică

Bolojan și Tanczos Barna contra „grupului de lucru” propus de Grindeanu pe tema pensiilor speciale

Premierul Ilie Bolojan și vicepremierul UDMR Tanczos Barna au fost contra „grupului de lucru” propus de președintele PSD, Sorin Grindeanu, pe tema pensiilor speciale, arată stenograme publicate de site-ul România TV de la discuțiile dintre liderii coaliției. Însă Grindeanu s-a supărat, a plecat din ședință și a trecut la atacuri publice tot mai dure împotriva lui Bolojan. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Bolojan și Tanczos Barna contra „grupului de lucru” propus de Grindeanu pe tema pensiilor speciale „Ilie Bolojan: Legea nu a picat pe fond, nu are sens să schimbăm proiectul, ci să avem grijă să avem toate avizele. Nu e ca și cum nu am mai vorbit cu magistrații. Am stat de vorbă cu ei, am făcut concesii, am pus 10 ani perioada de tranziție. Ce au înțeles ei să facă? Au suspendat activitatea a doua zi după ce am cerut avizul, au intrat în grevă… Ministerul Justiției nu a inițiat proiectul, ci Ministerul Muncii. Sorin Grindeanu: Dacă PSD e de vină, atunci pe noi nu ne mai aveți ca parteneri. Tanczos Barna: Știți că dacă facem acum un grup de lucru, cel puțin patru luni am îngropat subiectul”, se afirmă în aceste stenograme.  Azi, președintele PSD a afirmat că știe „pe surse” din CCR că proiectul privind noile modificări la pensiile magistraților au fost respinse și pe fond. În CCR, proiectul a picat prin votul a patru judecători desemnați de PSD și unul numit de fostul președinte Iohannis.  „Dacă nu se face grupul de lucru și își mai asumă încă o dată în același mod într-un proiect asumat de dânsul și lucrat de dânsul, atunci Guvernul va trebui să plece acasă”, a afirmat, marți, Grindeanu, la România TV.  Stenogramele publicate azi de România TV mai arată că Ilie Bolojan refuză o anexă la protocolul coaliției referitoare la alegerile din București. Din nou, Grindeanu amenință că rupe coaliția:  „Ilie Bolojan: Noi ne respectăm înțelegerile. Nu avem nicio problemă cu anexa, dar ce facem? De fiecare dată când apare o problemă mai facem o anexă? Sorin Grindeanu: Dacă facem șmecherii de tipul că ne retragem candidatul sau nu ne mai punem candidat, atunci pe noi ne-ați pierdut ca parteneri. Dacă nu se respectă, Coaliția se rupe”.

Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților Foto: Facebook
Politică

Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților

Fostul ministru PNL Raluca Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților: „Îmi cer scuze, dar așa se vede”, a spus ea la RFI, întrebată dacă sugerează că a fost vorba de un sabotaj al PSD în privința legii pensiilor speciale pentru magistrați. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Mai mulți lideri PSD au respins azi acuzațiile că acest partid ar fi influențat Curtea Constituțională să respingă proiectul guvernului Bolojan de modificare a sistemului de pensii speciale ale magistraților. Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților „Nu poți să nu vezi că sunt anumiți judecători propuși de PSD în CCR, au votat contrar unui proiect al Guvernului din care PSD face parte, cu ministere, inclusiv Ministerul Justiției, în condițiile în care până în acest moment, jurisprudența CCR nu prevedea un aviz obligatoriu de primit cu caracter în felul acesta de aviz conform din partea CSM-ului”, a arătat Turcan. „În mod evident, decizia CCR nu poate fi separată de PSD. Am văzut cu toții ce se întâmplă în coaliția de guvernare, faptul că nu toată lumea pare să tragă la aceeași căruță, că decizii ale premierului sunt contestate de către PSD în spațiul public, mai mult decât atât, avem și voturi în Parlamentul României împotriva unor decizii luate în Guvern, avem instituții care funcționează pe vot politic, în care PSD-ul practic își face propriul joc, sfidând așteptările oamenilor. Și la CCR pare să avem o decizie influențată de către PSD”, a declarat ea. Turcan a explicat și vina ministerului Justiției, condus de pesedistul Radu Marinescu. „Până acum, toată jurisprudența CCR prevedea ca pentru decizii privind sistemul judiciar, avizul CSM să fie unul facultativ, el trebuie solicitat, dar în nici un caz nu este o condiționalitate pentru a adopta legislație pe domeniu. Decizia CCR completează din nefericire și jurisprudența Curții, dar și legislația în vigoare, pentru că reiese că dacă Guvernul nu a avut avizul CSM, atunci există un viciu de procedură. Însă în același timp, nu putem scoate din ecuație nici Ministerul Justiției, în sensul în care Ministerul Justiției este ministerul avizator pentru tot ceea ce înseamnă act normativ elaborat de Guvern. Dacă exista un viciu de procedură, primul care ar fi trebuit să se sesizeze ar fi trebuit să fie Ministerul Justiției”, a arătat Raluca Turcan.   

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale: la mai multe instanțe au avut loc adunările generale ale judecătorilor și aceștia au votat să revină la lucru din 22 octombrie. Deciziile vin după ce CCR a respins, luni, proiectul guvernului Bolojan prin care se modifica legislația privind pensiile magistraților.  Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Greva ilegală a judecătorilor și procurorilor fusese declanșată în august. Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale Însă unele instanțe au votat doar suspendarea, de teamă că Guvernul va depune din nou același proiect, respins de CCR din motive procedurale. „Cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi, adunarea generală a hotărât suspendarea formei de protest constând în suspendarea soluţionării cauzelor, cu excepţia celor în care se exercită funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în faza de urmărire penală (art. 3 alin. 1 lit. b Cod proc. pen.), a cauzelor având ca obiect dispoziţia asupra măsurilor preventive privative de libertate (în faza de cameră preliminară şi în faza de judecată), suspendarea executării actelor administrative şi cu excepţia procedurilor de verificare şi regularizare a cererilor şi a amânărilor de pronunţare, măsură adoptată prin Hotărârea nr. 2/26.08.2025 a Adunării generale a judecătorilor Curţii de Apel Târgu Mureş, până la retragerea proiectului de lege”, a decis, azi, Curtea de Apel Târgu Mureş. Alte instanțe au precizat că sunt gata să intre din nou în grevă. „Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Satu Mare va fi convocată la un moment ulterior pentru a hotărî dacă se impune reevaluarea măsurii adoptate astăzi, în raport de evoluţia şi circumstanţele concrete care privesc statutul profesiei de judecător”, arată această instanță. 

Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR: Mihaela Ciochină, obscură funcționară cu o uriașă pensie specială Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR: obscură funcționară cu o uriașă pensie specială

Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR: jurista Mihaela Ciochină, obscură funcționară din Senat, promovată de Iohannis, cu o uriașă pensie specială. Ea și-a cerut pensia specială imediat ce a ajuns judecătoare la CCR, în 2022. Născută în 1967, ea a devenit pensionară la 55 de ani, deși nu a fost niciodată procuror sau judecător.  Întrucât a fost funcționară parlamentară, este posibil ca ea să aibă dreptul și la pensie specială pentru această activitate. Legislația nu interzice cumularea mai multor pensii speciale.  Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Mihaela Ciochină a votat, alături de patru judecători promovați de PSD în CCR, ca noua lege privind pensiile speciale ale magistraților să fie declarată neconstituțională.  Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR Potrivit ultimei declarații de avere, publicată în 2024, pensia specială a lui Ciochină era de 417.000 de lei, net, anual, în anul fiscal 2023. În același an ea a mai primit „diferențe restante drepturi pensie pentru perioada septembrie 2022-octombrie 2023” în valoare de 180.000 de lei. În septembrie 2025, salariul brut al unui judecător CCR era de circa 59.000 de lei, deci aproape 35.000 de lei, net.  În funcția de consilier prezidențial, ea avea o indemnizație de circa 153.000 lei, net, anual, deci doar pensia specială depășește de aproape trei ori venitul de la Cotroceni.  Ciochină a fost juristă în Senat din 1992 în 2015. Ea ajunsese în poziția de director la direcția legislativă. În 2015 a ajuns consilier prezidențial al președintelui Iohannis, iar în 2022 acesta a promovat-o la Curtea Constituțională. G4Media a scris că Mihaela Ciochină a fost în echipa lui Dan Mihalache, fostul șef al cancelariei lui Klaus Iohannis. În 2024, deși avea un salariu de circa 413.000 lei, net, anual, de la CCR, și pensie specială de 417.000 lei, plus restanțele de 180.000 de lei, Ciochină nu declara nici un cont bancar sau altă formă de investiție/economisire de peste 5.000 de euro - ea încasa, lunar, aproape 14.000 de euro. Ciochină nu avea casă sau mașină - ceea ce îi dă dreptul la chirie și diurnă decontate de CCR. În declarația de avere apar trei împrumuturi, contractate în 2022 și 2023, în valoare totală de 260.000 de lei, însă nu este clar care era scopul lor.  În iulie 2025, presa scria că gruparea PSD din CCR ar fi dorit ca ea să fie președintele CCR, în locul lui Marian Enache. Până la urmă, poziția a fost câștigată de Simina Tănăsescu, trimisă tot de Iohannis în CCR, în 2019, dar care acum ar fi votat în favoarea legii de modificare a pensiilor speciale ale magistraților.  Cine este în tabăra PSD Cine sunt clienții PSD care au desființat legea guvernului Bolojan: Mihai Busuioc, un apropiat al lui Dragnea, cu studii de bază la școala de subofițeri de poliție Gheorghe Stan, un procuror modest din Botoșani care a condus secția specială a Parchetului care a anchetat-o pe Laura codruța Kovesi Cristian Deliorga, judecător din Constanța, considerat un apropiat al cercurilor de putere locale din jurul lui Sorin Strutinski, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu.  Bogdan Licu, procurorul care a renunțat la doctorat după ce au apărut dovezi că l-a plagiat Dacă Ciochină nu se alătura acestui grup, noile modificări la pensiile magistraților ar fi intrat în vigoare și s-ar fi îndeplinit un jalon PNRR. 

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară: patru pesediști, plus omul lui Iohannis

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară: patru pesediști, plus omul lui Iohannis, Mihaela Ciochină, plasată la acaeastă curte în 2022 de către fostul președinte. Cei cinci au decis că noua tentativă de a modifica pensiile speciale ale magistraților este neconsituițională.  Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară Patru judecători - unul numit de Iohannis, unul susținut de PNL, unul de UDMR și cel numit de președintele Nicușor Dan - au considerat că legea este constituțională. Cine sunt clienții PSD plus Iohannis care au desființat legea guvernului Bolojan: Mihai Busuioc, un apropiat al lui Dragnea, cu studii de bază la școala de subofițeri de poliție Gheorghe Stan, un procuror modest din Botoșani care a condus secția specială a Parchetului care a anchetat-o pe Laura codruța Kovesi Cristian Deliorga, judecător din Constanța, considerat un apropiat al cercurilor de putere locale din jurul lui Sorin Strutinski, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu.  Bogdan Licu, procurorul care a renunțat la doctorat după ce au apărut dovezi că l-a plagiat Lor li s-a alăturat Mihaela Ciochină, juristă obscură la Senat, ulterior consilier prezidențial în mandatul lui Iohannis și numită de acesta, în 2022, la CCR. A absolvit dreptul la 25 de ani.  Cine a considerat că legea este constituțională: președinta CCR, Simina Tănăsescu, numită în funcție de Iohannis, Laura Scantei - promovată de PNL, Asztalos Csaba - fost președinte al CNCD, propus de UDMR și Cosmin Dragos, numit de președintele Nicușor Dan. 

Dominic Fritz reacționează la decizia CCR (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Eveniment

Dominic Fritz, reacție dură după decizia CCR. Cere referendum pentru eliminarea pensiilor speciale

Președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat luni după decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind neconstituționalitatea legii care prevedea reducerea pensiilor speciale ale magistraților. Liderul USR propune refacerea actului normativ sau, dacă este cazul, organizarea unui referendum pentru modificarea Constituției. Refacerea legii sau referendum Curtea Constituțională a admis, luni, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la legea pensiilor magistraților, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Actul normativ a fost declarat neconstituțional, iar motivarea urmează să fie publicată în perioada următoare. Dominic Fritz a precizat, într-o postare pe Facebook, că USR va analiza atent motivarea Curții Constituționale pentru a decide pașii următori. „Va trebui să citim cu atenţie motivarea. Dacă legea este respinsă pe o problemă de procedură, o refacem. Dacă legea este respinsă pe fond, adică dacă nu este constituţional să desfiinţăm pensiile speciale, atunci USR va propune un referendum pentru modificarea Constituţiei”, a transmis liderul USR. „Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al Guvernului” Fritz a subliniat că eliminarea pensiilor speciale reprezintă un test major pentru actuala guvernare și că această reformă trebuie continuată. „Avem, cu adevărat, voinţa să reformăm statul. De aceea, Guvernul trebuie să meargă mai departe. Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al Guvernului. Majoritatea românilor cere eliminarea acestei nedreptăți, iar noi, partidele, avem datoria să găsim o soluție”, a afirmat liderul USR. „Statul trebuie să funcționeze pentru toți cetățenii, nu doar pentru privilegiați” Președintele USR a reiterat poziția partidului potrivit căreia statul trebuie să recompenseze performanța prin salarii corecte, nu prin pensionări timpurii și privilegii. „Credinţa USR este că rolul statului e să motiveze performanţa prin salarii corecte, nu competiţia cine se pensionează primul. Statul trebuie să funcţioneze pentru toţi cetăţenii, nu doar pentru unii privilegiaţi”, a transmis Dominic Fritz. CCR blochează reforma pensiilor speciale Decizia CCR vine după ce Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru un pachet de legi de reformă, printre care și cea privind pensiile magistraților. Prin hotărârea de luni, Curtea Constituțională a stabilit că actul normativ este neconstituțional, relansând astfel dezbaterea asupra echilibrului dintre independența justiției și echitatea sistemului de pensii.

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL

Nu dați vina (doar) pe judecătorii de la CCR pentru că țin captivă o țară întreagă și își bat joc de 18 milioane de contribuabili. Vom pierde zeci de milioane din PNRR pentru că blochează reforma pensiilor speciale. Dar trebuie spus clar: acești ziși judecători - clienți politici, de fapt - au fost plasați în CCR, în majoritatea lor, de PSD și PNL/Klaus Iohannis, care știau exact ce oameni au trimis acolo și ce vor face.  Ultima numire, cea mai scandaloasă, este a lui Mihai Busuioc, absolvent al școlii de subofițeri de poliție, omul lui Liviu Dragnea. A fost propus de PSD, dar senatorii PNL, UDMR și USR l-au votat, în numele stabilității coaliției. Puteau spune PSD că e prea mult, că dezastrul de la CCR trebuie, cumva, oprit. Nu au făcut-o. Mai avem în CCR un plagiator notoriu, Bogdan Licu. După apariția acuzațiilor de plagiat, Licu a renunțat la doctorat - ca și cum un hoț, prins cu marfa în brațe, s-ar întoarce, ar plasa-o de unde a luat-o și apoi ar fi angajat la Poliție.  Azi, când CCR a respins din nou atacul asupra privilegiilor magistraților, cine ar fi fost alături de gruparea PSD? Mihaela Ciochină, o modestă juristă de la Senat, numită apoi consilier prezidențial al lui Iohannis și trimisă de acesta în CCR.  Tot PSD Dragnea l-a plasat în Curtea Constituțională pe procurorul Gheorghe Stan care a condus secția specială care trebuia să o bage la pușcărie pe Kovesi. Votul din camera Deputaților a fost secret, dar presa scrie că UDMR ar fi susținut propunerea.  Însă momentul cheie care a transformat CCR în cea mai antireformistă instituție a fost în 2018, când Dragnea le-a oferit o mită uriașă, iar lor le-a plăcut. Ce le-a oferit Dragnea: superimunitate! Încuviinţarea reţinerii, arestării, percheziţiei sau trimiterea în judecată a unui judecător CCR se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii Constituţionale. Practic, procurorii nu pot să se atingă de judecătorii CCR.  pensii speciale uriașe, cumulate cu salariu și, eventual, cu alte pensii. „Judecătorii Curţii Constituţionale cu o vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi”. Așa a ajuns Marian Enache să ia, în 2023, o pensie de peste 670.000 de lei (net, anual) de la CCR, peste 8.000 de lei pe lună, net, pensie de la parlament și salariu de circa 40.000 lei/lună, net de la CCR.  Singurul lucru care-i mai deranja pe acești judecători era că presa făcea scandal când le citea declarațiile de avere. Așa că le-a secretizat! Liderii actualei colaiții majoritare au promis că vor corecta această sfidare a CCR. Au uitat. 

Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM: Dragoș Pîslaru susține că CSM minte Foto: Facebook
Politică

Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM: face afirmații nefondate și periculoase

Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM: această instituție face afirmații nefondate și periculoase, care afectează credibilitatea României în fața Comisiei Europene, a scris pe Facebook ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru (PNL). Citește și: Grindeanu se opune ca România să ajute R.Moldova dacă este atacată și îl contrazice pe șeful Armatei Pîslaru a respins declarația CSM care susține că jalonul privind pensiile speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023. „Contrar afirmațiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215”, a susținut CSM la 10 octombrie. Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM „Declarația recentă a Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit căreia jalonul privind pensiile speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023, este gravă și falsă. Este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică și să contrazică, în mod direct, realitatea confirmată de Comisia Europeană.   Din perspectiva Comisiei, jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit, motiv pentru care fondurile europene aferente — 231 de milioane de euro — au fost suspendate până la clarificarea situației.   Am discutat personal cu doamna Céline Gauer, coordonatoarea implementării PNRR la nivel european, și am primit confirmarea că, în momentul în care guvernul finalizează modificările asumate, jalonul va fi considerat îndeplinit.   Prin urmare, afirmațiile CSM sunt nu doar nefondate, ci și periculoase — ele afectează credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană și alimentează o percepție falsă că statul român nu respectă angajamentele asumate.   Nu este vorba despre o «vânătoare de magistrați». Este vorba despre un sistem de pensii nesustenabil, care trebuie reformat pentru ca România să-și poată ține promisiunile față de propriii cetățeni și față de partenerii europeni.   Guvernul condus de Ilie Bolojan lucrează într-un cadru de echilibru, responsabilitate și respect pentru principiul separației puterilor în stat, astfel încât, la termenul limită din 28 noiembrie, România să poată debloca cele 231 de milioane de euro suspendate în prezent.   Reforma nu înseamnă atac la o categorie profesională. Înseamnă corectitudine, echitate și sustenabilitate — valori pe care orice stat european modern trebuie să le apere”, a scris ministrul Pîslaru. 

Bolojan vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală Foto: Guvernul României
Politică

Bolojan vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală

Premierul Ilie Bolojan (PNL) vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală. La finalul lunii august, procurorii și judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată, protestând astfel față de proiectul Guvernului de a le diminua pensiile speciale și de a-i pune să muncească mai mulți ani. Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Acest proiect așteaptă acum să la judecata CCR. La 24 septembrie, Curtea Constituțională a amânat pentru 8 octombrie decizia privind constituționalitate pensiilor magistraților. Bolojan vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală Azi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, premierul a apreciat că „dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial”. „Personal nu am ce să fac pe această chestiune, dar consider că Ministerul Justiției poate să inițieze un dialog cu magistrații, cu CSM-ul, pentru că, dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial. Altfel, nu cred că este în regulă și nu este un aspect de respect pentru cetățenii români, dintre care unii dintre ei depind de o sentință sau de alta și au nevoie de un serviciu public, așa cum toate celelalte instituții trebuie să asigurăm un serviciu public decent, din respect pentru cetățenii”, a afirmat Bolojan. El a fost întrebat dacă se va implica „în rezolvarea blocajului din justiție care afectează numeroși cetățeni prin faptul că magistrații nu se prezintă în instanțe sau, în fine, aleg doar procesele pe care le consideră urgențe”. 

Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile de la MApN, Interne și SRI Foto: Facebook
Politică

Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile de la MApN, Interne și SRI

Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile speciale de la MApN, Interne și SRI: peste 700 de milioane de lei.  Citește și: AEP primește, la rectificare, 169 de milioane lei, rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale. Nimic despre reducerea subvenției pentru partide La SRI se acordă, în plus față de ceea ce se prevăzuse inițial în bugetul pentru 2025, o sumă de 40 de milioane de lei. Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile de la MApN, Interne și SRI La ministerul de Interne a fost nevoie de un plus de 475 de milioane de lei strict pentru pensii, iar la Apărare de 195,9 milioane de lei.  În total, SRI primește la retificarea bugetara ușor peste 92 de milioane de lei, din care 75 de milioane de lei pentru salarii și 40 de milioane de lei pentru pensii. Însă SRI va tăia 22 de milioane de lei.  Clubul Dinamo va primi șase milioane de lei „pentru asigurarea condițiilor de pregătire la cele mai bune standarde și pentru asigurarea remunerației sportivului David Popovici și staff-ului tehnic”.  În iulie, premierul Ilie Bolojan a anunțat că în toamnă va veni cu reforma pensiilor militarilor, polițiștilor, jandarmilor și angajaților din servicii: „Dar nu doar pensiile magistraților trebuie corectate, ci în această toamnă ar trebui venit cu un pachet care să corecteze și celelalte pensii speciale, adică să vină să reglementeze aceste aspecte cât se poate de clar, atât din punct de vedere al pensionării propriu-zise, dar și a unei salarizări care să clarifice mecanismele de salarizare”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră