sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pensii speciale

116 articole
Eveniment

Pensia medie a magistraților a ajuns la 23.180 lei

Pensia medie a magistraților a ajuns, în februarie, la 23.180 lei, de peste 10 ori peste pensia oamenilor obișnuiți, pensie care este de 2.290, arată ultimele date publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Această instituție nu gestionează pensiile Apărării, Internelor și ale foștilor angajați SRI, care au propriile case de pensii. Citește și: VIDEO Laura Vicol, deputată PSD, defilare de modă în Parlament, difuzată pe TikTok. Pe fundal, piesa „Femei în Parlament” a trapperiței Erika, autoarea „Macarena” Pensia medie a magistraților a ajuns la 23.180 lei Datele CNPP arată că în februarie 2023 pensia medie a magistraților era de doar 21.477, ceea ce arată că pensiile magistraților au crescut în același ritm cu inflația, de circa 6,7%. Însă numărul magistraților pensionați a crescut substanțial: în februarie 2022 erau doar 4.514m în februarie 2023 - 5.137, iar în februarie 2024 - 5.522. Cele mai mici pensii sunt în Botoșani, unde contribuabilii obișnuiți au o pensie medie de 1.822 de lei, pe locul II fiind Vrancea, cu o pensie medie de 1.826 lei. Cele mai mari pensii sunt în Sectorul 1, pensia medie fiind aici de 3.407 lei. În ianuarie 2024, presa relata cazul unui pensionar special din Mehedinți, care primește o pensie lunară de 33.785 de lei. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic În octombrie 2023, cea mai mare pensie din România era de 58.191 de lei și era tot a unui pensionar special, un fost magistrat.

Pensia medie a magistraților a ajuns la 23.180 lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50% Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR, plus sporurile lor, au crescut cu aproape 50%, arată informațiile publice de pe site-ul Curții Constituționale, publicate la „Transparența veniturilor de natură salarială”. Și pensiile speciale pe care mulți judecători le cumulează cu salariul, vor crește, probabil. Citește și: Un localnic din Bihor a fost bătut, încătușat și amendat de poliție fiindcă a sesizat la 112 transporturile ilegale de pietriș. Transporturile, escortate chiar de polițiști Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50% Ce arată datele de pe site-ul CCR: În septembrie 2022, președintele CCR, Marian Enache, fost consilier al lui Ion Iliescu, suspectat că a turnat la Securitate, avea un salariu brut de 29.663 de lei și multiple sporuri în valoare totală de circa 12.400 de lei. În total, septembrie 2022: circa 42.000 de lei. În septembrie 2023, când s-au publicat ultimele liste salariale, Enache avea un salariu brut de 47.074 de lei, ceea ce a ridicat și sporurile sale la suma de circa 15.000 de lei. În total, septembrie 2023: circa 62.000 de lei. El mai beneficiază de diurnă și decontarea cheltuielilor de chirie și transport, dar sumele nu sunt precizate. Enache are mai multe terenuri lângă București, dar nu a trecut în declarația de avere nici o locuință. Și judecătorii CCR au înregistrat creșteri substanțiale ale veniturilor salariale: de la un total de circa 41.500 de lei în septembrie 2022 la puțin sub 60.000 de lei în septembrie 2023. Secretarul general al CCR: brut, 26.200 de lei, lunar, în septembrie 2022. Însă, în septembrie 2023, avea aceleași venituriu salariale. Președintele CCR, Marian Enache, are două pensii speciale - de magistrat și de parlamentar - a căror valoare totală a fost în anul fiscal 2022 de puțin sub 500.000 de lei. Președintele CCR, Marian Enache, deține peste 7.400 de metri pătrați de teren în două comune de lângă București. Cel mai valoros teren, de peste 1.100 de metri pătrați, se află la Corbeanca. Într-un cont bancar, Enache a pus în anul fiscal 2022 suma de 68.000 de euro (diferența dintre 258.000 de euro, cât era suma din cont în declarația din 2022, și 326.000 de euro, sumă declarată în 2023). Adică peste 5.600 de euro economisiți, lunar, în medie.

Numărul pensionarilor speciali din Interne care primesc peste 10.000 lei/lună Foto: Facebook
Eveniment

Numărul pensionarilor speciali Interne primesc 10.000 lei/lună

Numărul consistent al pensionarilor speciali din ministerul de Interne care primesc pensii de peste 10.000 lei/lună: din 76.266 de pensionari speciali aflați în plata acestui minister, aproape 3.300 au primit pensii, nete, de peste 2.000 de euro. Citește și: Post controlat de Dan Voiculescu va plăti 75.000 de lei daune morale către manelistul Culiță Sterp, pentru o știre falsă. Și televiziunea lui Sebastian Ghiță, RTV, are de achitat 100.000 de lei Datele sunt din aprilie 2023, dar la finalul anului trecut au ieși la pensie, doar în acest minister, încă 2.500 de cadre militare sau cu statut special. Numărul pensionarilor speciali din Interne care primesc peste 10.000 lei/lună Potrivit unui răspuns la o interpelare a deputatului Claudiu Năsui, existau, la acel moment, în plata ministerului de Interne, 241 de pensionari speciali cu pensii de peste 15.000 de lei. Alți 94 aveau între 14.000 și 15.000 de lei, 140 între 13.000 și 14.000, 320 între 12.000 și 13.000, alți 721 - 11-12.000 lei/lună și 1.248 de la 10.000 la 11.000 lei/lună. Datele oferite de Interne arată că cel mai mare lot de pensionari speciali din ministerul de Interne, peste 25.000, primesc între 4.000 și 5.000 de lei pe lună. La ministerul Apărării, sunt 458 de pensionari speciali cu peste 15.000 lei/lună, fără a-i lua în calcul pe magistrații militari. În total, circa 4.300 de pensionari aflați în plata ministerului Apărării primeau peste 10.000 lei/lună, potrivit datelor transmise de acest minister către deputatul USR Claudiu Năsui.

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Foto: Digi 24
Eveniment

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei

Pensiile speciale vor ajunge la circa 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023, arată datele din proiectul bugetului pe anul 2024. Pensiile speciale plătite de SRI, ministerul de Interne și cel al Apărării cresc cu mult peste 10%, însă există o scădere a celor plătite de Senat și Camera Deputaților. Informațiile apar la capitolul „Asistență socială” din bugetele instituțiilor care plătesc astfel de pensii. Bugetul de stat pe 2024 a fost pus azi în dezbatere publică. Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Situația din 2024 se prezintă astfel: Pensii speciale ministerul de Interne: 7,85 miliarde de lei în 2024, față de 6,96 miliarde lei în 2023, creștere de 12,83% Pensii speciale ministerul Apărării: 5,76 miliarde lei față de 5,01 miliarde lei în 2023, creștere de peste 14,93% Pensii speciale SRI: 1,1 miliarde de lei față de 0,95 miliarde în 2023, majorare de 16,74% Inalta Curte de Casație și Justiție: 50 milioane de lei, exact ca-n 2023 Ministerul Justiției: 21 de milioane de lei, față de 29 de milioane de lei în 2023, scădere de 27% Camera Deputaților și Senatul, împreună: 31 de milioane de lei În 2022, Apărarea, Internele și SRI - cei mai mari plătitori de pensii speciale - au cheltuit împreună circa 10,5 miliarde de lei la acest capitol. O parte din pensiile speciale care vor fi plătite în 2024 sunt plătite direct de Casa Națională de Pensii Publice, deci sunt greu de anticipat aceste cheltuieli, însă impactul lor este mic. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu.

CCR a declarat neconstituțională legea care abrogă pensiile speciale ale parlamentarilor Foto: CCR
Politică

CCR neconstituțională legea abrogă pensiile parlamentarilor

CCR a declarat din nou neconstituțională legea care abrogă pensiile speciale ale parlamentarilor. Decizia a fost luată în unanimitate. Totuși, legea ar putea fi aplicată pe viitor, arată unele interpretări. Citește și: Cine este necunoscutul medic de la unul din cele mai jalnice spitale din România care câștigă, lunar, 11.000 de euro de la stat. Cum a explodat salariul său, în doar doi ani Curtea Constituțională a decis că privilegiile parlamentarilor sunt de neatins, la fel ca în cazul magistraților „Prin retragerea și eliminarea normativă a indemnizației pentru limită de vârstă în privința acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea şi substanța unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat și s-a creat o insecuritate juridică vădită, încălcându-se componenta de neretroactivitate a securității juridice. Evenimente viitoare şi incerte – de natură normativă – nu pot afecta nici dreptul care a fost dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei și nici efectele deja epuizate ale unui act – exercitarea cel puțin a unui mandat reprezentativ. Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) privind principiile statului de drept și al securității juridice, ale art.15 alin.(2) privind neretroactivitatea legii și ale art.44 alin.(1) teza întâi și alin.(2) privind dreptul de proprietate privată”, se arată în comunicatul CCR Vechea lege prin care se desființau pensiile speciale ale parlamentarilor, promulgată în februarie 2021, a picat la CCR în 15 luni de la promulgare, adică în mai 2022, după ce a fost contestată de sute de foști aleși. Legea din 2021 a căzut la CCR din vicii de procedură. Noua lege, care acum a picat la CCR, ar fi fost ințiată de PSD. CCR a declarat neconstituțională legea care abrogă pensiile speciale ale parlamentarilor Aproape imediat după adoptarea noii legi de abrogare, în iunie 2023, foștii deputați și senatori au deschis procese, pentru a deschide astfel calea sesizării CCR. Doar în Maramureș erau 15 foști parlamentari care au dat în judecată Legislativul. Printre aceștia se află și Viorica Cherecheș, mama primarului municipiului Baian Mare, Cătălin Cherecheș, care a fost condamnat recent la cinci ani de pușcărie, dar este de negăsit. Potrivit 2MNews.ro, sunt două procese colective deschise împotriva secretariatelor generale ale Senatului și Camerei Deputaților, unul deschis de trei foști parlamentari și altul de 12 ex-parlamentari. Și fostul deputat Eugen Nicolicea, reprezentat al Asociaţiei foştilor parlamentari, anunţase că va ataca în instanţă proiectul pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, susţinând că acesta este un „copy paste” după actul normativ declarat anterior neconstituţional de Curtea Constituţională. „Fiecare parlamentar sau fost parlamentar va acționa în instanță în momentul în care nu va primi această indemnizație. După care, în Instanță, se face o sesizare către Curtea Constituțională. De ce spun această procedură cu Instanța? Pentru că premierul nu vrea și nu are motive să facă o sesizare către Curtea Constituțională, parlamentarii nu se adună 50, 25 de deputați sau 25 de senatori, președintele nici atât, avocatul poporului, după timorarea de data trecută nu știu ce va face, și prin urmare nefiind un control de constituționalitate ex-ante, nu poți ajunge acolo decât pe calea unui proces”, a explicat Nicolicea.

Pensiile speciale ale magistraților au depășit borna de 22.000 de lei pe lună Foto: ICCJ
Eveniment

Pensiile speciale ale magistraților au depășit 22.000 de lei pe lună

Pensiile speciale ale magistraților au depășit borna de 22.000 de lei pe lună: aceștia au avut o pensie medie de 22.180 lei/lună, în noiembrie, față de 21.980 lei în octombrie, arată datele publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Citește și: Cine este judecătoarea care, din lene, era să-i scape pe presupușii criminali ai omului de afaceri din Sibiu: fost avocat, cu o avere consistentă, câștigă circa 20.000 lei/lună Pensiile speciale ale magistraților au depășit 22.000 de lei pe lună Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în noiembrie 2023, de 10.628, mai mult cu 187 comparativ cu luna anterioară, majoritatea (5.407) fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor. În cazul beneficiarilor Legii 303/2004, adică a magistraților, s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 22.180 lei, din care 19.960 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.645 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat, arată datele difuzate de Agerpres. Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în octombrie 2023, de 10.441, mai mult cu 73, comparativ cu luna anterioară, majoritatea fiind foști magistrați. În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, s-a înregistrat în octombrie 2023 şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.980 lei, din care 19.778 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.623 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. În ianuarie 2023 erau doar 4.988 magistrați pensionați, iar pensia lor medie era de 19.945 de lei. Citește și: Mămică de 21 de ani povestește cum și-au bătut joc cadrele medicale de ea, la Maternitatea Bega. După naștere: „Infecție severă și miros urât, plagă deschisă, cusături anapoda” În sistemul public de pensii, pensia media este, în noiembrie, de 2.009 lei, cu fix un leu față de luna anterioară.

Ce sumă uriașă a cheltuit Guvernul cu plata pensiilor speciale Foto: Inquam/ Ovidiu Matiu
Eveniment

Ce sumă uriașă a cheltuit Guvernul cu plata pensiilor speciale

Ce sumă uriașă a cheltuit Guvernul cu plata pensiilor speciale, inclusiv cele din sistemul militarizat, în primele nouă luni din an: 10,1 miliarde de lei - peste două miliarde de euro - se arată într-un răspuns oficial al ministerului de Finanțe la interpelarea unui deputat USR, Radu Ciornei. Dacă aceste cheltuieli se mențin constante - deși, de obicei, spre final de an, ele creșteau - înseamnă că bugetul va plăti pentru pensiile aproximativ 13,5 miliarde de lei, adică puțin sub 0,9% din PIB-ul estimat. Citește și: Năsui: un român obişnuit, pe salariul mediu, după 35 de ani de muncă, ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună, dacă nu ar depinde de politic. Acum, are 1.785 lei/lună Ce sumă uriașă a cheltuit Guvernul cu plata pensiilor speciale „Din datele disponibile la nivelul Ministerului Finanțelor, precizăm că la nivelul ordonatorilor principali de credite care aigură plata pensiilor de serviciu/pensii militare de stat care fac obiectul proiectului de lege menționat, în primele nouă luni ale anului 2023 au fost efectuate cheltuieli cu asistență socială în sumă de 10,1 miliarde de lei”, arată Finanțele, sub semnătura secretarului general adjunct Petronel Munteanu. Citește și: ANALIZĂ Cea mai bună lună pentru Putin de când a atacat Ucraina: Vestul, concentrat pe conflictul din Israel, ofensiva Kievului – blocată, economia Rusiei crește peste cea a Marii Britanii Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, afirma, la 25 ianuarie 2023, Eugen Rădulescu, la acel moment director la Direcţia stabilitate financiară în Banca Naţională a României. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, a spus Eugen Rădulescu.

Tripla pensionară Weber, uitată în fruntea unei instituții care nu face nimic Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Tripla pensionară Weber, fruntea instituții nu face nimic

Tripla pensionară Renate Weber, uitată în fruntea unei instituții care nu face nimic, dar consumă zeci de milioane de lei pe an: ultima acțiune spectaculoasă a Avocatului Poporului a fost în iunie 2020, când a sesizat CCR cu privire la supraimpozitarea pensiilor speciale. În schimb, în scandalul „azilurilor groazei”, Weber a afirmat că tot ce ar fi putut face era să emită recomandări, dar nu a fost sesizată de rudele bătrânilor internați în aceste centre. Citește și: Contracte cu dedicație: profesorii pot folosi prima de carieră didactică la un număr limitat de magazine! Câțiva retaileri mari, excluși Mandatul lui Weber este de cinci ani, ea fiind numită de PSD în acest post în iunie 2019. În 2021, PNL a încercat să o schimbe din funcție printr-un vot al Parlamentului, dar CCR a decis că procedura a fost neconstituțională. Citește și: STENOGRAME Și Renate Weber, Avocatul Poporului, știa de abuzurile din azilele din Ilfov, dar a spus public că habar n-avea Tripla pensionară Weber, uitată în fruntea unei instituții care nu face nimic Instituția are, potrivit datelor ministerului de Finanțe, 144 de angajați, iar salariile variază între 19.200 de lei, brut, cu sporuri, pentru un director „coordonator” și puțin sub 5.000 de lei pentru un șofer. În plus, angajații primesc indemnizație de hrană și vouchere de vacanță. Salariile angajaților Avocatului Poporului vor costa contribuabilii, în anul 2023, peste 21 de milioane de lei, întregul buget fiind de 26 de milioane de lei. Renate Weber este beneficiara a trei pensii din care a obținut, în anul fiscal 2022: 38.417 euro pensia specială de europarlamentar - chiar dacă ea este plătită din bugetul UE, banii provin din contribuțiile statelor membre 43.440 de lei pensia de fost avocat 8.395 de lei pensia publică, bazată pe contributivitate Ca Avocat al Poporului, ea a câștigat, net, peste 12.500 de lei pe lună, în anul fiscal 2022. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la stat În iulie, în scandalul azilurilor groazei, Weber a spus că nu poate face nimic și a dat vina pe rudele bătrânilor, care nu au sesizat-o. „Să ştiţi că acesta este pentru noi un semn de întrebare, pentru că în condiţiile în care se relatează astăzi despre neajunsuri uriaşe, grave probleme în aceste centre, este într-adevăr de mirare că nimeni dintre rudelor celor care erau internaţi acolo nu ne-au sesizat niciodată nimic”, a spus ea, explicând că, și dacă ar fi descoperit nereguli, tot ce putea face era să emită „recomandări”.

Președintele CCR încasează trei sporuri și o indemnzație Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Președintele CCR încasează trei sporuri și indemnzație

Deși are un salariu brut de puțin peste 47.000 lei/ lună și două pensii speciale - una de magistrat și alta de fost parlamentar - președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație, arată datele publicate chiar pe site-ul CCR. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Cel mai consistent dintre sporurile lui Enache este cel pentru „condiții vătămătoare de muncă”, deși sediul CCR se află în Palatul Parlamentului, într-o zonă centrală a Bucureștiului. Enache a avut „dosar de rețea” la Securitate, dar acesta a dispărut. Citește și: Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubiri către familia celui ucis, plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Condamnatul, în Italia, unde râde de stat Într-o adeverință din 19 mai 2009 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) instituția precizează că nu are date că Marian Enache a fost colaborator al Securității după ce Serviciul Român de Informații (SRI) a comunicat că „domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, spune Europa Liberă. Președintele CCR încasează trei sporuri și o indemnzație CCR a respins constant modificările la legile pensiilor speciale. Ce primește, de la stat, președintele CCR Marian Enache: Pensie specială de magistrat - 438.965 de lei în anul fiscal 2022 Pensie specială de deputat - 55.536 de lei în anul fiscal 2022 Un salariu (indemnizație) brut de 47.074 de lei pe lună, potrivit datelor din septembrie 2023. Spor de solicitare neuropsihică - 5.884 de lei/ lună Spor pentru păstrarea confidențialității - 1.176/ lună Spor de condiții vătămătoare - 7.061 lei/ lună Indemnizație de doctorat - 950 de lei pe lună În total, Enache câștigă lunar circa 62.000 de lei, fără pensiile speciale. Recent CCR a respins legea care interzicea cumulul pensiei cu salariu - cum se întâmplă atât în cazul lui Enache, cât și a majorității judecătorilor de la CCR. Citește și: Medicul Chirițescu din Roman câștiga peste 19.000 de lei pe lună, dar nu venea deloc sau stătea doar două ore la serviciu. Are o avere uriașă, inclusiv două BMW-uri și două vile „Curtea (Constituțională n.r.) a considerat că dispoziţiile criticate referitoare la interdicţia cumului pensiei cu salariul contravine dreptului fundamental la muncă garantat de Constituţie. În aceste condiţii, legea se întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curţii Constituţionale, în temeiul articolului 147 din Constituţia României”, a explicat președintele CCR, Marian Enache.

Magistrați și pensionari speciali cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Eveniment

Cer ÎCCJ atace CCR noua variantă a pensiilor speciale

Magistrați și pensionari speciali cer Înaltei Curți de Casați și Justiție (ÎCCJ) să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale, care se vor reduce prin supraimpozitare. Asociația Magistraților din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociația Procurorilor din România și Asociația Națională a Magistraților Pensionari din România și RoJust i-au scris președintelui ÎCCJ, reluând argumentul că pensiile lor sunt o garanție a independenței Justiției. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat Cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a pensiilor speciale Memoriul este semnat de vicepreședintele AMR, judecătorul Cezar Filip, de judecătoarea Florica Roman președintele AJADO, și de două procuroare aflate la pensie Elena Iordache (APR) și Katalin Kibedi (ANMPR). Însă, ieri, președintele CSM, judecătorul Daniel Grădinaru a spus că magistrații din instituția pe care o conduce sunt mulțumiți de noua variantă a legii pensiilor. „Din partea judecătorilor și procurorilor în funcție, la nivel de CSM feedbackul este bun. Noi nu avem persoane care să nu fie mulțumite. Poate își doreau mai mult, poate își doreau să rămână așa cum era până acum. Dar modalitatea în care se face schimbarea este acceptată și acceptabilă. Din ce am înțeles eu, nemulțumiți sunt foștii colegi, care acum sunt pensionari și care au beneficiat de anumite pensii, mai mari, care acum urmează să scadă. Se face o impozitare și va fi o scădere. Dar eu zic că nu va fi o scădere atât de dramatică, încât să afecteze dreptul în sine. Este la nivel acceptabil, rezonabil. Dar bineînțeles că există nemulțumiri, pentru că orice tăiere a veniturilor este o tăiere și nu mulțumește pe nimeni”, a spus Grădinaru, pentru Luju. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Grădinaru urmează să piardă circa 6.000 de lei pe lună, dacă noua lege va intra în vigoare: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției.

Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special Foto: CSM
Eveniment

Pensia astronomică răsplătit pensionar special

Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: este de aproape patru ori salariul șefului statului, care are circa 15.000 de lei pe lună, net. Antena 3 a prezentat, pe site, un clasament al celor mai mari pensii speciale din România, pensii aflate în plata Casei Naționale de Pensii Publice. Citește și: Șefii serviciilor de informații din grupul „Five Eyes”, reuniune fără precedent în California: China fură masiv secretele industriale ale țărilor occidentale Luni, Camera Deputaților a votat noua lege a pensiilor speciale care, potrivit președintelui interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis (PSD), vor fi „mai puțin nesimțite”. Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special Potrivit acestui post, cea mai mare pensie specială din România este de 58.191 de lei. De ea beneficiază un magistrat. „A doua pensie, ca venit brut, este de 56.875 de lei, în timp ce a treia are o valoare de 56.447 de lei. Și pensiile de pe locurile 4 și 5 sar de 55.000 de lei, adică 55.900 de lei, respectiv 55.191 de lei. După cum se poate observa, toate sunt ale unor foști angajați din instanțe judecătorești sau parchete. A șasea pensie specială ca valoare este de 50.895 de lei, în timp ce pensiile de pe locurile șapte și opt sunt 50.392 de lei, respectiv 50.359 de lei. Începând cu a noua pensie, veniturile lunare scad sub 50.000 de lei, de la 49.792 de lei până la 43.539 de lei. Pensiile acestea sunt plătite din două bugete diferite, după cum arată și CNPP”, arată Antena 3. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției. Acest site prezintă un tabel, neasumat, dar care ar circula în rândul magistraților, în care se arată care ar fi impactul noii variante a legii pensiilor speciale.

Viitoarele pensii speciale vor fi mai puțin nesimțite, spune pesedistul Alfred Simonis
Politică

Viitoarele pensii speciale vor fi mai puțin nesimțite

Președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis (PSD), a declarat, despre viitoarele pensii speciale, care vor intra în vigoare dacă noul proiect este promulgat: „După intrarea în vigoare a acestei legi, vor fi mai puţin nesimţite aceste pensii”. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Proiectul a fost votat, azi, de deputații PSD, PNL și ai grupului minorităților. USR, AUR și 22 de deputați neafiliați au votat „Nu”. UDMR, deși a criticat proiectul, s-a abținut, cu excepția unui parlamentar, care a votat alături de opoziție. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Viitoarele pensii speciale vor fi mai puțin nesimțite „E suficient? Răspunsul e nu, şi ăsta este adevărul. E uşor să tai complet pensiile speciale din România, aşa cum am făcut cu pensiile parlamentarilor. Astăzi, în plată, foştii parlamentari nu mai au pensii speciale”, a spus Simonis. „Impozitarea actuală abia dacă zgârie sumele mari. La o pensie de 22.000 de lei, impozitul plătit în plus va fi de circa 1.600 de lei. Cam ce credeţi că rezolvă un astfel de impozit?”, a comentat deputatul UDMR Miklos Zoltan. El a spus că că soluţia găsită, impozitarea veniturilor suplimentare, pe partea necontributivă, este ridicolă, iar UDMR a propus o impozitare drastică a tuturor veniturilor care depăşesc indemnizaţia preşedintelui. Premierul Marcel Ciolacu, liderul PSD, a declarat, luni, după adoptarea proiectului legii pensiilor speciale, că deciziile Curţii Constituţionale se pun în aplicare. Citește și: Imagini șocante la Spitalul Județean Neamț, parohia lui Ionel Arsene și a PSD: pereți cu găuri imense, pline de mucegai. 15 de bolnavi de cancer la o toaletă, tărgi din 2007 Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a afirmat luni că a trăit, cu prilejul şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor, în care a fost votat proiectul pensiilor speciale, "încă un moment ruşinos al democraţiei româneşti - menţinerea încă 40 de ani a pensiilor speciale".

pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei Foto: Ziarul Unirea
Justiție

Pensia șefului CSM ar putea să scadă

Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției. Acest site prezintă un tabel, neasumat, dar care ar circula în rândul magistraților, în care se arată care ar fi impactul noii variante a legii pensiilor speciale. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual În prezent, șeful CSM, judecătorul Daniel Grădinaru deține un adevărat palat în Chiajna, de 537 de metri pătrați, pe un teren de 700 metri pătrați. El are și un apartament de 73 mp în București. Familia Grădinaru – soția sa este și ea judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție – are trei mașini, inclusiv un BMW. Pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei Potrivit acestor date, pensiile judecătorilor vor fi între 18.414 lei și 39.188 lei, față de 20.086 și 45.700, cât sunt acum. Șefii CSM ar suferi cele mai mari pierderi, de circa 6.511 lei pe lună. Ar urma judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu vechime între 12 și 36 luni la această instanță, a căror pensii s-ar diminua de la circa 35.000 de lei la 28.888 de lei, pierzând astfel ușor peste 5.000 de lei. Un simplu membru al CSM ar coborî de la o pensie de peste 42.000 lei pe lună la 38.500 lei pe lună. Citește și: Judecătorii din CSM, conduși de amicul Liei Savonea, apără vehement halucinanta sentință în care securiștii care ar fi coordonat asasinarea disidentului Gheorghe Ursu au fost achitați „Calculele sunt făcute prin aplicarea noilor impozite de 15% și 20% pe părțile necontributive din pensie (în funcție de depășirea salariului mediu net și a salariului mediu brut) și ținând cont de noua metodă de calcul, adică 80% din media indemnizațiilor și sporurilor din ultimele 48 de luni (patru ani) de activitate”, scrie LuJu.ro. Privilegii menținute, pensionare anticipată Guvernul s-a predat în fața magistraților: se pot pensiona la 60 de ani, nu la „vârsta standard”, adică 65 de ani, arată lista amendamentelor depuse de ministerul Muncii la Parlament la legea pensiilor speciale. Executivul vine cu aceste noi propuneri după ce proiectul a căzut la CCR, urmare a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție. Un alt amendament favorabil viitorilor pensionari speciali din magistratură este cel potrivit căruia pensia nu va putea depăși veniturile nete din ultima lună de activitate. Aceasta va permite viitorilor pensionari speciali să acumuleze, în ultima lună de serviciu, cât mai multe sporuri și majorări salariale pentru a-și salva pensia specială – o practică deja cunoscută. În plus, acum, pensia specială va fi de 80% din media indemnizațiilor brute și sporurile din ultimele 48 de luni. Anterior, Guvernul instituia o schemă mai complicată de calculare a pensiei.

Guvernul s-a predat în fața magistraților Foto: ICCJ
Justiție

Guvernul s-a predat în fața magistraților

Guvernul s-a predat în fața magistraților: se pot pensiona la 60 de ani, nu la „vârsta standard”, adică 65 de ani, arată lista amendamentelor depuse de ministerul Muncii la Parlament la legea pensiilor speciale. Executivul vine cu aceste noi propuneri după ce proiectul a căzut la CCR, urmare a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Guvernul s-a predat în fața magistraților Un alt amendament favorabil viitorilor pensionari speciali din magistratură este cel potrivit căruia pensia nu va putea depăși veniturile nete din ultima lună de activitate. Aceasta va permite viitorilor pensionari speciali să acumuleze, în ultima lună de serviciu, cât mai multe sporuri și majorări salariale pentru a-și salva pensia specială - o practică deja cunoscută. În plus, acum, pensia specială va fi de 80% din media indemnizațiilor brute și sporurile din ultimele 48 de luni. Anterior, Guvernul instituia o schemă mai complicată de calculare a pensiei. În cazul personalului auxiliar din instanțele judecătorești, procentul pensiei speciale crește de la 65% la 80% din media salriilor brute și sporurilor din ultimele 48 de luni. Pe de altă parte, Guvernul crește ușor, la 20%, impozitul aplicat sumelor din pensie care depășesc salariul mediu brut. Inițial, era prevăzut doar un impozit de 15% pe sumele care depășeau salariul mediu net. În noua formă a textului de lege, pensiile de serviciu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Impozit progresiv pe pensiile magistraților Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat Proiectul se află, azi, în dezbaterea Senatului. Nici acum nu există un studiu al impactului modificărilor la legislația pensiilor speciale.

Guvernul a majorat sumele alocate pensiilor speciale plătite de ministerul de Interne Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul a majorat sumele alocate pensiilor speciale

Pe șest, în timp ce se preface că vrea să reducă deficitul bugetar, Guvernul a majorat cu 100 de milioane de euro sumele alocate pensiilor speciale din ministerul de Interne. Măsura a fost luată printr-o hotărâre de guvern (HG) care nu a fost prezentată presei, dar a apărut în Monitorul Oficial. HG-ul a fost publicat la 21 septembrie, dar nu a generat nici o discuție publică. Citește și: Haos și corupție la spitalul Mioveni, unde primarul PSD cerea 30.000 de euro șpagă la angajare. Condus de iubitul fiicei edilului, spitalul funcționează la jumătate din capacitate „Am depus astăzi, la Camera Deputaților, amendamentele prin care dorim să închidem definitiv subiectul pensiilor speciale. Aceste modificări au ca scop eliminarea unor abuzuri și inechități care au durat prea multă vreme. Mi-am asumat public acest rol și sunt decis să merg până la capăt", anunța Marcel Ciolacu, la 29 mai 2023, pe Facebook. Guvernul a majorat sumele alocate pensiilor speciale Prin HG 869/2023, „se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2023 cu suma de 500.000 mii lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare, la capitolul 68.01 «Asigurări și asistență socială», titlul 57 «Asistență socială», din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru plata unor drepturi de natură socială”. Prin „plata unor drepturi de natură socială”, Guvernul se referă la pensiile speciale plătite de ministerul de Interne. Și nota de fundamentare evită să precizeze că se plătesc, astfel, pensiile speciale. „Având în vedere evoluția execuției bugetare pe anul 2023, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne se constată necesitatea asigurării fondurilor pentru achitarea unor obligații de plată a căror amânare ar conduce la afectarea drepturilor pentru anumite categorii de beneficiari. Printre acestea se regăsesc drepturile sociale finanțate de la Capitolul 68.01 «Asigurări și asistență socială» – Titlul 57 «Asistență socială», plătite de către unitățile Ministerului Afacerilor Interne”, se arată în Nota de fundamentare. Hotărârea de guvern apare în Monitorul Oficial sub semnătura lui Bogdan Desprescu, secretar de stat, nu a ministrului de Interne, Cătălin Predoiu. Potrivit bugetului pe 2023, Internele au puțin sub 5,8 miliarde de lei pentru plata pensiilor speciale din acest minister - sumă care figurează la capitolul „Asistență socială”. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, declara, în ianuarie 2023, Eugen Rădulescu, la acel moment director la Direcţia stabilitate financiară din cadrul Băncii Naţionale a României.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră