duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pensii speciale

116 articole
Justiție

Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat

Un document al ministerului de Finanțe prezintă lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță achitate de stat și asistență medicală extinsă. În document nu se precizează care este impactul bugetar al acestor beneficii fără precedent în rândul angajaților la stat. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Nota ministerului de Finanțe a fost alcătuită pentru a avertiza că procesele deschise de magistrați pentru a-și majora retroactiv salariile - și, pe cale de consecință, și pensiile speciale - ar putea duce statul român în incapacitate de plată. Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Ce avantaje au magistrații, potrivit documentului de la Finanțe, alcătuit în august 2023: Salariile variază între 32.207 lei pentru un președinte de curte de apel și puțin peste 17.000 lei, pe lună, brut, la o judecătorie, pentru un judecător cu 3-5 ani vechime. Aceste salarii includ trei sporuri: pentru condiții grele de muncă, suprasolicitare neuropsihică și păstrarea confidențialității. În total, aceste sporuri sunt de 5.500 - 6.000 de lei pe lună. Valoarea medie a pensiei încasate de magistrații români a fost la 1.01.2023 de 21.404 lei. Pentru comparație, valoare medie a pensiei în ianuarie 2023 a fost de 2.003 lei. Magistrații pot ieși la pensie până în 50 de ani. Un cetățean obișnuit, la 63 de ani - femei și 65 de ani - bărbați. Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de şase călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează. În perioada concediului de odihnă, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă. Compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. Prin ordin anual se stabilește până la ce plafon poate fi compensată chiria. Judecătorii care nu beneficiază de locuință proprietate personală ori cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu sau compensarea chiriei, în localitatea în care își desfășoară activitatea, au dreptul la decontarea cheltuielilor de transpor între localitatea în care își au domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității Beneficiază în mod gratuit de asistenţă medical, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate Nota ministerului de Finanțe mai menționează o serie de alte beneficii obținute prin darea în judecată a statului: acordarea „sporului de permanenţă”, acordarea de despăgubiri morale pentru condiţii necorespunzătoare de muncă de până la 500 euro/lună/persoană, acordarea numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar (câte 10 zile pentru fiecare an) şi plata indemnizaţiei de concediu aferente acestor zile - pentru condiții grele de lucru Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro.

Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Foto: Captură video
Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro Foto: Înalta Curte de Casație și Justiție
Justiție

Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro

Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare. Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro „Procesul de acționare în judecată (de tragere la răspundere civilă) a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, în paralel cu a Ministerului Finanțelor a căpătat amploare şi a crescut exponențial (spre exemplu, la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) prin ordine emise de ministrul justiţiei (în care a fost atras și Ministerul Finanțelor) a fost contestată prin alte circa 1.000 de contestaţii, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani. Astfel, pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, se arată în notă. Însă situația pare a fi mult mai gravă, urmare a creșterii retroactive a salariilor magistraților. Cer și dobânzi penalizatoare „Prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a avut loc reîncadrarea beneficiarilor, începând cu anul 2018, drepturile salariale fiind stabilite prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017. Astfel, începând cu luna mai a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale astfel majorate. Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate, pentru perioada 2018-prezent, este estimat la cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) rezultând un total de plată de minim 16.091 milioane lei”, arată nota Finanțelor. Finanțele riscă să intre în incapacitate de plată Documentul subliniază că această ultimă majorare retroactivă a salariilor va duce la creșterea pensiilor speciale ale magistraților și se încheie anunțând un alt val de procese, declanșat de magistrații aflați în pensie, care cer sume tot mai mari, prin recalcularea pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, arată nota, emisă la finalul lunii august 2023.

Ciolacu, avalanșă de gafe și minciuni în emisunea lui Gâdea Foto: Captură video
Eveniment

Ciolacu, avalanșă gafe minciuni în emisunea lui Gâdea

Marcel Ciolacu, avalanșă de gafe și minciuni în emisiunea lui Mihai Gâdea, la Antena 3: premierul și moderatorul au încurcat în mod repetat inflația cu TVA, iar șeful Executivului a oferit informații cu totul eronate despre șomajul din România. Citește și: Bugetarii cu salarii și averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: familia Socol, finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat În emisiune, Gâdea l-a presat pe premier să spună cu cât cresc pensiile, dar a evitat să discute despre pensiile speciale. Ciolacu, avalanșă de gafe și minciuni în emisunea lui Gâdea, la Antena 3 „Am reușit să aduc TVA-ul la o singură cifră”, a spus premierul PSD de două ori, în emisiune. De fapt, el se referea la inflație, întrucât TVA-ul la majoritatea produselor este 19%. Însă Gâdea nu a sesizat gafa, nu l-a corectat, ci dimpotrivă, a întărit: „Deci mențineți TVA-ul la o singură cifră!”. O altă gafă a premierului a fost să afirme că șomajul în România este de 1-2%. În realitate, datele Eurostat arată că șomajul din România era, în iulie 2023, la 5,5%. Aceste date sunt conirmate de Institutul de Statistică. În emisiune, moderatorul l-a întrebat de două ori pe premier cât se va colecta de la „multinaționale și bănci” prin impunerea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri. Marcel Ciolacu a evitat răspunsul. O minciună flagrantă repetată de liderul PSD a fost că doar România și Rusia mai au cota unică de impozitare. DeFapt.ro a arătat din mai 2023 că este fals: în Uniunea Europeană, mai au cotă unică de impozitare, în afară de România, Bulgaria, Estonia și Ungaria. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” În ultimul Indice al competitivității fiscale (The International Tax Competitiveness Index), publicat în octombrie 2022, Estonia – care are cotă unică de impozitare de 20% – ocupă primul loc. În emisiune, Ciolacu a susținut că România va avea din nou cotă progresivă, după ce ANAF va fi informatizat. Fără să fie contrazis de moderator, liderul social-democrat a afirmat: „Eu nu am introdus taxe noi, am scos din excepţii”. În realitate, impozitul de 1% pe cifra de afaceri și cel de 0,3% pe imobile a căror valoare depășește 500.000 de euro și pe mașini peste 75.000 de euro sunt inventate de Executivul său. O altă minciună spusă de premier a fost că Austria, țară neutră, are cheltuieli zero pentru apărare. În realitate, Austria a alocat 0,8% din PIB pentri Apărare, în 2022, respectiv 3,65 miliarde de dolari.

Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat

Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea României este complet blocat, de mai multe luni: reformele PNRR sunt abandonate, reducerea cheltuielilor - inexistentă, iar măsurile de majorare a fiscalității se schimbă zilnic, în funcție de diferite interese punctuale. Oficial, nu există nici un proiect pe care Executivul să-și asume răspunderea, deși Marcel Ciolacu îl anunța încă din august. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri În plus, fără adoptarea așa-numitului pachet de „echilibrare fiscală”, Finanțele nu pot prezenta un proiect de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetară, rectificare care, de obicei, se realiza în august. La început de septembrie trebuia aprobată, la Bruxelles, noua variantă a PNRR, dar, acum, termenul a fost împins la final de octombrie. Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat Iată o listă a proiectelor complet blocate, deși Guvernul se bucură de o majoritate solidă: Legea pensiilor speciale trebuia modificată, conform obiecțiilor CCR, din august. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, declarase chiar că va convoca o sesiune specială a Parlamentului. De circa o lună, nu s-a mai discutat despre acest proiect. Neîndeplinirea acestui jalon ar duce la pierderea a 1,4 miliarde euro din PNRR Noua lege a pensiilor trebuia să fie gata, conform PNRR, din trimestrul I al anului 2023. Premierul Ciolacu spune acum că va fi gata la finalul lui 2023, dar un proiect al ei n-a fost făcut public. Noua lege a salarizării unitare a bugetarilor avea termen 15 iulie. Nu se știe situația ei. „Pachetul de măsuri fiscale” este, oficial, secret, deși mai sunt trei săptămâni până când Guvernul vrea să-l trimită la promulgare, după ce își asumă răspunderea. Legea transparenței prevede o perioadă de o lună pentru dezbaterea publică a proiectelor de lege. Codul Fiscal prevede o perioadă de un an între momentul adoptării unei modificări de legislație și punerea sa în aplicare, pntru ca firmele să se poată adapta. Între timp, în așteptarea tăierilor de cheltuieli, instituțiile de stat se grăbesc să facă angajări. Citește și: Lidl a dat vina pe clienți după ce a fost prins cu marfă expirată și improprie consumului. Instanța a respins argumentele puerile În consecință, până în acest moment, în 2023, România nu a primit nici un euro din PNRR. Potrivit estimărilor ministerului de Finanțe, doar tranșa II, de 3,6 miliarde va fi încasată în acest an.

Comedia desființării pensiilor speciale ale parlamentarilor se repetă Foto: Captură video
Politică

Comedia desființării pensiilor speciale parlamentarilor

Comedia desființării pensiilor speciale ale parlamentarilor se repetă: foștii deputați și senatori atacă în grup noua lege. Aceștia repetă un scenariu care s-a mai jucat: vechea lege prin care se desființau pensiile speciale ale parlamentarilor, promulgată în februarie 2021, a picat la CCR în 15 luni de la promulgare, adică în mai 2022, după ce a fost contestată de sute de foști aleși. Citește și: Rectorul SNSPA: George Simion, declarat persona non-grata de două state vecine, susținut de „vechi simpatizanți ai URSS, unii declarați colaboratori ai Securității” Legea din 2021 a căzut la CCR din vicii de procedură. Comedia desființării pensiilor speciale ale parlamentarilor se repetă Doar în Maramureș, sunt 15 foști parlamentari care au dat în judecată Legislativul. Printre aceștia se află și Viorica Cherecheș, mama actualului primar al municipiului Baian Mare, Cătălin Cherecheș, care susține că ar fi revenit în PSD. Potrivit 2MNews.ro, sunt două procese colective deschise împotriva secretariatelor generale ale Senatului și Camerei Deputaților, unul deschis de trei foști parlamentari și altul de 12 ex-parlamentari. Și fostul deputat Eugen Nicolicea, reprezentat al Asociaţiei foştilor parlamentari, a anunţat că va ataca în instanţă proiectul pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, susţinând că acesta este un „copy paste” după actul normativ declarat anterior neconstituţional de Curtea Constituţională. „Fiecare parlamentar sau fost parlamentar va acționa în instanță în momentul în care nu va primi această indemnizație. După care, în Instanță, se face o sesizare către Curtea Constituțională. De ce spun această procedură cu Instanța? Pentru că premierul nu vrea și nu are motive să facă o sesizare către Curtea Constituțională, parlamentarii nu se adună 50, 25 de deputați sau 25 de senatori, președintele nici atât, avocatul poporului, după timorarea de data trecută nu știu ce va face, și prin urmare nefiind un control de constituționalitate ex-ante, nu poți ajunge acolo decât pe calea unui proces”, a explicat Nicolicea. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV El s-a plâns că are o pensie prea mică: „După 7 mandate, mi s-au luat în considerare trei, adică patru mandate parcă aş fi fost pe stradă. Asta este prima limitare. După trei mandate luate în considerare, a mai intervenit o nouă limitare, că nu pot să depăşesc salariul deputatului în funcţie. (…) Deci, în prezent am 10.951, exact cât are un deputat în funcţie”.

Reforma pensiilor speciale, o caricatură, spune Theodor Stolojan Foto: Facebook
Eveniment

Reforma pensiilor speciale, o caricatură

Fostul premier, președinte al PNL și europarlamentar Theodor Stolojan a criticat, la RFI, actualul proiect de tăiere a pensiilor speciale: cum am propus reforma pensiilor speciale, acum, e o caricatură, ne facem că facem ceva, a susținut el. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact Reforma pensiilor speciale, o caricatură „Cei care se revoltă împotriva Programului Național de Redresare și Reziliență nu înțeleg nimic din ce reforme trebuie să facă România. Putem să nu facem reforma pensiilor speciale? Cum am propus-o acum e o caricatură, ne facem că facem ceva. Putem să nu rezolvăm problema de reformă în sistemul public bugetar, unde teoreticieni de două parale au promovat ideea că putem face creștere economică, mărind veniturile, necorelat cu evoluția productivității muncii și am ajuns unde am ajuns, că salariul mediu net în sectorul bugetar este mult mai mare decât salariul net în sectorul privat, care este o anomalie”, a arătat Stolojan, la RFI. El l-a criticat pe premierul Ciolacu, care s-a plâns că este „fraierul de serviciu”. „Domnul Ciolacu nu este așa cum s-a autointitulat fraierul de serviciu, chemat să pună ordine în finanțele publice, în bugetul României, care în prezent are deficite și mai ales creează o datorie publică nesustenabilă, el este primul-ministru al țării, cu o responsabilitate uriașă, într-un moment critic pentru România (...). Pe termen scurt, Guvernul trebuie să stabilizeze acest deficit bugetar, care nu e sustenabil (...), dar deficitul bugetar, ca orice alt deficit monetar sau valutar, el este un efect, un efect al dezechilibrelor economice care există în economie. De aceea, problema Guvernului, a domnului Ciolacu, ca prim-ministru și nu ca fraier de serviciu, cum se autointitulează dânsul, este și de a face reformele necesare, pentru a corecta aceste dezechilibre economice care au condus la dezechilibrul bugetar. Și aici avem în vedere politicile populiste, unele chiar iresponsabile, din ultimii cinci-șase ani de zile”, a afirmat fostul premier. Însă el a arătat că și „PNL-ul are partea lui de vină”. Bugetul nu trebuie să subvenționeze vile de lux „Noi am susținut cu tărie facilități fiscale pentru constructori și eu mă întreb de ce trebuie ca bugetul țării să subvenționeze construcția de vile de lux, construcția de restaurante, construcția de mall-uri, prin faptul că scutim de impozit pe venit constructorii. S-a spus că nu avem forță de muncă, avem probleme, că nu știu ce. Nu este adevărat. Avem în construcții, aproape la fiecare lucrare de construcții noi facem deviz, nu avem aici prețuri de piață competitive, cum avem la lapte sau mai știu eu la ce alt produs, avem devize, sigur că facem licitații publice, dacă lucrările sunt publice, dar în deviz trebuie să-mi trec manopera, care îmi asigură forța de muncă necesară. Altfel, pur și simplu, mă apuc să subvenționez absolut toate construcțiile din România”, a afirmat liderul liberal.

Tăierea pensiilor speciale, amânată din nou Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Tăierea pensiilor speciale, amânată din nou

Tăierea pensiilor speciale a fost amânată din nou: sesiunea extraordinară a Parlamentului în care ar fi trebuit reglementate obiecțiile Curții Constituționale a fost abandonată, în pofida angajamentelor de acum două săptămâni, susțin surse politice. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale CCR a decis, la începutul lunii august, că pensiile speciale nu pot fi „recalculate negativ”, acestea putând fi doar majorate de legiuitor pentru a fi „în concordanţă cu principiul neretroactivităţii legii”. În legătură cu impozitarea pensiilor speciale, judecătorii CCR au decis că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă, condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie. Impozitarea, însă, nu trebuie să fie prea mare pentru că ar avea „un caracter sancționator”. Tăierea pensiilor speciale, amânată din nou „Săptămâna viitoare vom convoca Parlamentul în sesiune extraordinară pentru a modifica Legea pensiilor speciale în acord cu obiecțiile CCR. Îi solicit Ministrului Justiției ca până atunci să formuleze amendamentele contestate de Curte cu privire la pensiile de serviciu ale magistraților. Este absolut necesar ca această Lege să intre în vigoare cât mai rapid astfel încât România să poată accesa banii europeni din #PNRR. Nu ne permitem să pierdem fonduri europene din cauza pensiilor speciale!”, a scris Ciolacu pe Facebook, la 3 august. Până acum, ministerul Justiției nu a prezentat vreun amendament care să pună proiectul de lege în acord cu obiecțiile CCR. Potrivit unor surse politice, problema pensiilor speciale se amână până când premierul Ciolacu va discuta, la Bruxelles, cu oficialii UE mai multe probleme legate de PNRR, inclusiv procentul de 9,4% din PIB alocat pensiilor. Vizita ar urma să aibă loc pe 23 august și, alături de Ciolacu ar urma să meargă mai mulți miniștri, printre care și cel al Muncii, Simona Bucura Oprescu. Însă alte tentative ale guvernării PSD-PNL de a renegocia prevederea din PNRR privind alocarea din buget, pentru pensii, inclusiv cele speciale, a 9,4% din PIB a fost un eșec. În mai 2023, miniștrii Budăi (Muncă) și Boloș (MIPE, la acel moment) au fost la Bruxelles, dar nu au reușit să elimine acest procent. Comisia Europeană ar fi amânat pentru ianuarie 2024 îndeplinirea condițiilor din jalonul III al PNRR.

Cum explică pensionarii speciali de la CCR decizia de a pica legea care le afecta drepturile Foto: CCR
Eveniment

Cum explică pensionarii speciali CCR pica legea afecta

Cum explică pensionarii speciali de la CCR decizia de a pica legea care le-ar fi afectat drepturile: „recalcularea negativă” a pensiilor magistraților încalcă principiul „securității juridice”, se arată în motivarea deciziei. Însă, spun ei, statul are dreptul să le crească pensiile. Prin această decizie, CCR blochează orice diminuare a pensiilor speciale aflate în plată - nu doar ale magistraților - apreciind că ele pot fi tăiate doar în caz de criză economică mondială. În ceea ce privește recalcularea viitoarelor penii de serviciu, Curtea găsește diferite chichițe juridice pentru a susține că legea este confuză, deci „nu îndeplinește cerințele de calitate a legii”. Cum explică pensionarii speciali de la CCR decizia de a pica legea care le afecta drepturile Iată câteva din inovațiile juridice ale CCR, precum „recalcularea negativă”: CCR arată că pensiile magistraților pot fi recalculate doar pentru a crește: „Cu alte cuvinte, modalitatea de calcul al pensiei respective rămâne guvernată de legea sub imperiul căreia a fost obținută. Nu se poate accepta ca, ulterior acestui moment, legiuitorul să stabilească o nouă modalitate de calcul care să conducă la recalcularea negativă a pensiei, însă, din punctul de vedere al securității juridice, ori de câte ori legiuitorul apreciază ca fiind necesar, o îmbunătățire a modului de calcul care să conducă la o creștere a pensiei aflate în plată este în concordanță cu principiul neretroactivității legii, pentru că neretroactivitatea este o garanție pentru cetățean, o protecție constituțională acordată în beneficiul său. Securitatea juridică cere și impune o protecție ascendentă, de sporire a garanțiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare” CCR decide că este „irațional” ca pensiile magistraților să fie calculate în funcție de veniturile din ultimii 25 de ani, acestea trebuie să fie cât mai apropiate de ultimul salariu: „Adunarea cuantumului indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor cu caracter permanent din cei 25 de ani necesari pensionării și împărțirea sumei rezultate la 300 pentru a determina baza de calcul constituie un aspect lipsit de raționalitate în stabilirea unei pensii de serviciu pentru că, în realitate, reprezintă o modalitate de reducere a bazei de calcul, care nu poate conduce, în mod obiectiv, la un cuantum al pensiei cât mai apropiat de cel al venitului ce reprezintă indemnizaţia pentru activitatea desfăşurată în calitate de magistrat. Categoric, jurisprudența Curții Constituționale nu obligă la stabilirea bazei de calcul ca fiind venitul aferent ultimei luni anterioare pensionării, dar exclude posibilitatea ca baza de calcul să fie stabilită prin raportare la media veniturilor persoanei dintr-un interval de 25 de ani, interval în care aceasta a avut diferite funcții, grade, vechimi care nu corespund cu un moment contemporan cu cel al ieșirii la pensie. Astfel, în stabilirea bazei de calcul poate fi luată în discuție o formulă care să dea expresie veniturilor funcției/gradului/vechimii avute la timpul pensionării, permițând ca valoarea pensiei de serviciu să fie cât mai apropiată posibil de aceea a ultimei remunerații primite”. Pensiile speciale pot fi tăiate doar în caz de criză modnială, acesta fiind motivul pentru care CCR a acceptat legislația guvernului Boc: „Exegeza Deciziei nr.871 din 25 iunie 2010, precitată (și a întregii jurisprudențe a Curții Constituționale bazate pe aceasta) trebuie raportată la situația excepțională de criză economico-financiară în care s-a găsit statul român, în contextul obiectiv al crizei economico-financiare mondiale, aspect care s-a încadrat în cerința apărării securității sale naționale” Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră Documentul arată că decizia CCR a fost adoptată „cu majoritate de voturi”, deci este posibil să existe puncte de vedere diferite și o opoziție la această motivare. media-169142206596457100Download

Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale

Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale. Fost judecător în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, profesorul Valerius Ciucă a blamat decizia de declarare a legii ca neconstituțională. Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale Ciucă a apreciat că dreptul Parlamentului de a reglementa privilegiile nu poate fi îngrădit. Coleg în cadrul Facultății ieșene de Drept, rectorul Universității "A.I. Cuza", fost judecător în cadrul CCR, Tudorel Toader a apreciat că argumentele Curții sunt valide, iar legea trebuie reanalizată. Amândoi consideră însă că o dezbatere profundă nu poate avea loc înainte ca CCR să prezinte motivarea deciziei. Citește și: Guvernul Ciolacu va lăsa Asociația „Dăruiește Viața”, care construiește un spital pentru copiii bolnavi de cancer, fără 50% din venituri: „Sponsorizările sunt șterse” Până acum, în spațiul public a fost difuzat doar un rezumat al acesteia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cei de la PNL aşteptăm scuzele comediantului Ciolacu, spune Robert Sighiartău Foto: Facebook Robert Sighiartău
Politică

Cei de la PNL aşteptăm scuzele comediantului Ciolacu

Liberalul Robert Sighiartau, după ce CCR a declarat parţial neconstituţionale modificările vizând pensiile speciale: „Noi, cei de la PNL, aşteptăm public scuzele comediantului Ciolacu”, a scris vicepreședintele PNL pe Facebook. De altfel, încă din 29 iunie, prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu a spus că Marcel Ciolacu ar trebui să își depună mandatul dacă proiectul pentru eliminarea pensiilor speciale nu este aprobat de Curtea Constituțională. Cei de la PNL aşteptăm scuzele comediantului Ciolacu „Misiune îndeplinită ! Noi cei de la PNL aşteptăm public scuzele comediantului Ciolacu”, a scris Sighiartău miercuri pe Facebook. Cu o zi în urmă, când anunţa că urmează decizia Curţii Constituţionale privind pensiile speciale, deputatul PNL a redistribuit postarea sa din ziua în care legea a fost votată pentru prima dată în Camera Deputaţilor, în 26 iunie. „După ce, timp de 1 an şi 6 luni, Marcel Ciolacu şi ministrul său Budai au aruncat tot felul de tiribombe şi fumigene cu legea pensiilor şi a salarizării, a impozitării globale, a reducerii impozitării etc. astăzi, după votul din plen pentru eliminarea pensiilor speciale, a lansat un atac nedemnn la adresa PNL, deşi împreună cele 2 partide au votat legile propuse de PSD astăzi. Marcel Ciolacu continuă aceeaşi strategie ticaloasă pe care a dus-o la adresa PNL, dar de data asta din calitatea de prim-ministru. Ca atare, îi lansez o provocare lui Marcel Ciolacu în care onoarea joacă un rol important. Asta pentru că dânsul pune un mare preţ, aşa cum a declarat-o de multe ori, pe statura morală a unui om politic. Domnule Ciolacu, dacă CCR declară neconstituţională legea pe care am votat-o astăzi în parlament, vă rog să vă onoraţi cu demnitate cuvântul şi să faceţi un pas în spate. Pentru că aţi stiut că legea va fi neconstituţională şi aţi minţit poporul român, atacând PNL”, afirma atunci Robert Sighiartău. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!”

Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale Foto: Inqaum/ Octav Ganea
Eveniment

Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale

Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD. Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Mureș, controlat de subprefectul Pălășan, omul de casă al „baronului” local PSD Vasile Gliga. „Baronul” și-a făcut fata deputată și șefă PSD Mureș și ginerele, senator Dar și un fost consilier al lui Ion Iliescu, Marian Enache, acum președinte al CCR. Citește și: Motivul halucinant pentru care Colegiul Medicilor nu vrea să-i ancheteze pe medicii de la spitalul Urziceni, unde o gravidă a născut pe trotuar. Vinovată: asistenta Enache, care a avut beneficiat și de avantajele unui certificat de revoluționar, a fost suspectat și de faptul că, pe vremea când era avocat la Vaslui, a fost turnător al Securității. Citește și: CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale și creștea vârsta de pensionare El ar fi autorul raportului de respingere a noii legi de tăiere a pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului Alina Corbu este cea care conduce ÎCCJ, instituția care a atacat la CCR proiectul de lege de tăiere a pensiilor speciale. Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale În 2014, Corbu a fost acuzată de DNA că i-a spus unei alte inculpate din dosar că este interceptată de procurori. Ea a fost trimisă în judecată, a câștigat procesul, dar dosarul a fost secretizat, așa că nu se știe care a fost motivul achitării. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a analizat doctoratul ei și a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Însă, în perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, scria G4Media în 2022. „În 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc «bani negri»”, scria Newsweek România, în 2019. Tatăl lui Corbu a fost primar PSD. Recent, Curtea de Apel București a stabilit ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit în dosarul DNA în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată, a arătat Europa Liberă România. Dublu pensionar special, revoluționar și, probabil, turnător Președintele CCR, Marian Enache a fost consilier al fostului președinte, între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador la Chișinău. În 2016, PNL a contestat numirea sa la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. În 2009, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a precizat că Marian Enache a avut dosar de rețea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Enache a bifat de-a lungul carierei politice cinci partide: FSN (1990-1992), FDSN (1992-1997), ApR (1997-2002), PC (2008-2012) și UNPR (2012-2016). Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” În 2022, el a primit de la statul român: un salariu de judecător la CCR - 374.000 lei/an - pensia de judecător la CCR - 439.000 lei/an - și pensia de ex-deputat - circa 55.000 de lei. De altfel, toți judecătorii CCR sunt sau vor fi beneficiari ai pensiilor speciale. Doi dintre ei, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, au fost plasați la CCR cu influența politică a lui Liviu Dragnea. Un altul, Bogdan Licu, a fost acuzat de plagiat. El a cerut și a câștigat în instanță dreptul de a renunța benevol la titlul de doctor, dar a negat că a plagiat. Și Licu a fost plasat în CCR cu sprijinul PSD.

CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale Foto: CCR
Eveniment

CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale

CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale și creștea vârsta de pensionare a beneficiarilor. Judecătorii CCR sunt ei înșiși beneficiari ai unor pensii speciale uriașe. Unii dintre ei, precum președintele CCR, Marian Enache, cumulează această pensie cu cea de parlamentar. În plus, pensia se acordă de la momentul la care sunt îndeplinite condițiile de pensionare, deci majoritatea judecătorilor CCR o cumulează cu salariul. CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale Curtea Constituţională a discutat, miercuri, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” Judecătorii CCR au decis că legea este constituțională în ansamblul ei, dar are și articole care încalcă Constituția. În aceste condiții, legea se va întoarce la Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR. Pe 29 iunie, ÎCCJ a anunţat că a decis să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu, dar şi a legii privind cumulul pensiei cu salariul. Ambele legi au trecut în 28 iunie de Parlament, fiind în faza de control al constituţionalităţii, înainte de a fi trimise preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. Potrivit unor surse citate de SpotMedia, raportor al raportului de respingere a legiide reducere a pensiilor speciale ar fi fost Marian Enache, fost consilier al lui Ion Iliescu și deputat PDSR. Raportul invocă „independența Justiției” pentru a respinge textele care prevedeau ca baza de calcul a pensiei de serviciu să fie media veniturilor întregii cariere și să nu mai fie actualizată conform veniturilor celor în activitate, iar vechimea viitorilor pensionari să fie de 25 de ani efectiv în magistratură.

CCR va respinge tăierea pensiilor speciale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

CCR va respinge tăierea pensiilor speciale

CCR va respinge, mâine, proiectul de lege privind tăierea pensiilor speciale, afirmă surse Spotmedia. Acest site a obținut raportul de respingere, raport elaborat de însuși președintele CCR Marian Enache, benefiar a două pensii speciale - de magistrat și de fost parlamentar. De altfel toți judecătorii CCR sunt sau vor fi beneficiari ai unor pensii speciale uriașe, de 25-30.000 lei/lună, pe care le vor putea cumula cu salariul de la această curte. CCR va respinge tăierea pensiilor speciale Raportul invocă „independența Justiției” pentru a respinge textele care prevedeau ca baza de calcul a pensiei de serviciu să fie media veniturilor întregii cariere și să nu mai fie actualizată conform veniturilor celor în activitate, iar vechimea viitorilor pensionari să fie de 25 de ani efectiv în magistratură. Nici recalcularea pensiilor aflate în plată n-ar fi posibilă, arată documentul publicat de Spotmedia. Recalcularea ar fi posibilă doar în condiții de criză economică. Puteți citi aici întregul articol Spotmedia: „Exclusiv Pensiile speciale la CCR - Raportul președintelui Curții pregătește daună totală (document)” La 29 iunie, Adunarea Generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pe legea eliminării pensiilor speciale. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă", spunea, în ianuarie Eugen Rădulescu, fost director în cadrul BNR. Citește și: Marțea neagră a sectorului privat: proiect de OUG cu măsurile de spoliere pentru a acoperi gaura de la buget. Afectați: proprietarii de locuințe, microîntreprinderile, IT-iștii

CCR a amânat decizia privind pensiile speciale Foto: CCR
Eveniment

CCR a amânat decizia privind pensiile speciale

CCR a amânat decizia privind pensiile speciale oentru data de 2 august. PNRR ar putea fi în pericol, pentru că România nu a îndeplinit acest jalon. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a contestat, la 29 iunie, la Curtea Constituțională în întregime legea pensiilor speciale și legea care interzice cumulul pensie-salariu la stat. Decizia a fost luată în unanimitate. CCR a amânat decizia privind pensiile speciale Judecătorii îi motivează decizia prin „necesitatea unor lămuriri suplimentare“. - Dosar nr.1727A/2023 - Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție - amânat pentru 2 august - Dosar nr.1726A/2023 - Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție - amânat pentru 21 septembrie. Amânarea afectează depunerea cererii pentru tranșa a treia pentru banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, deoarece Guvernul trebuie să adopte cele două legi până la începutul lunii septembrie. Citește și: Firea și Pandele au părăsit România și se află în țara în care este refugiat Sorin Oprescu. Cei doi, demascați de amicul lor, Ciutacu: Firea a plecat pe la protocol, cu pălărie mare și ochelari de soare „La data de 29.06.2023, ora 13.00, constituită în Secţii Unite ale ICCJ, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu participarea unui număr de 87 de judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de lege, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce priveşte: Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023); Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare”, conform unui comunicat al ICCJ.

AUR, pe locul II în opțiunile de vot Foto: Inquam Photos / George Călin
Politică

AUR, pe locul II în opțiunile de vot

Un sondaj CURS, publicat azi, arată că AUR se situează pe locul II în opțiunile de vot. Sondajul a fost publicat de stiripesurse.ro, site care are același patron ca și CURS, pe Ștefan Bubble, soțul deputatei PSD Diana Tușa. Sondajul mai arată o profundă neîncredere în dorința Guvernului de a tăia pensiile speciale sau de a reduce prețurile. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 1.095 de persoane și are o marjă de eroare de 3%. Metoda de culegere a datelor a fost față-în-față, la domiciliul respondenților. AUR, pe locul II în opțiunile de vot Potrivit acestui sondaj, efectuat în plină criză a „azilelor groazei”, 8-20 iulie, 31% din cei chestionați ar vota cu PSD, 20% cu AUR, 18% cu PNL și 12% cu PNL. Nici un alt partid n-ar trece de bariera de 5% pentru intrarea în Parlament. Iată cum arată datele CURS: PSD - 31% (31% în mai 2023, 33% în martie 2023, 36% în ianuarie 2023, 34% în noiembrie 2022, 35% în septembrie 2022, 37% în iulie 2022, 35% în mai 2022) AUR - 20% (17% în mai 2023, 16% în martie 2023, 14% în ianuarie 2023, 12% în noiembrie 2022, 15% în septembrie 2022, 12% în iulie 2022, 10% în mai 2022) PNL - 18% (20% în mai 2023, 21% în martie 2023, 22% în ianuarie 2023, 24% în noiembrie 2022, 22% în septembrie 2022, 24% în iulie 2022, 23% în mai 2022) USR - 12% (11% în mai 2023, 9% în martie 2023, 8% în ianuarie 2023, 9% în noiembrie 2022, 8% în septembrie 2022, 7% în iulie 2022, 9% în mai 2022) UDMR - 4% (5% în mai 2023 și precedentele) PUSL - 4% SOS România - 4% PMP - 4% Pro România - 2% Altul - 1% Foto: Stiripesurse.ro Sondajul arată că 24% dintre respondenți sunt de părere că AUR este liderul opoziției în acest moment, față de doar 14% în cazul USR. Românii nu cred că Guvernul vrea să taie pensiile speciale sau că va reuși să scadă prețurile Întrebați care sunt principalele două probleme cu care se confruntă România respondenții au indicat inflația (creșterea prețurilor) 20%, veniturile mici (pensii, salarii), nivelul de trai – 18% și corupția, hoția – 16%. La întrebarea „Noul guvern a promis tăierea pensiilor speciale. Credeți că acestea vor fi tăiate în mod real?”, 63% din cei chestionați au spus „Nu, deoarece nu dorește cu adevărat”. doar 22% au apreciat că Justiția se va opune și doar 9% cred în bunele intenții ale Executivului. Citește și: Andreea Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air: „Nu am avut unde să dormim, nu ni s-au găsit zboruri imediate, ci după 2-3 zile. Era ora 4 dimineața, tot în aeroport” Un alt proiect al Guvernului, de reducere a prețurilor, nu are credibilitate. La întrebarea „Guvernul a decis plafonarea adaosului comercial la unele alimente. Ce credeți că se va întâmpla cu prețurile?”, 44% au apreciat că vor rămâne la fel, iar 37% că vor crește! Doar 13% cred că vor scădea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră