luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pensii speciale

216 articole
Politică

Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților

Fostul ministru PNL Raluca Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților: „Îmi cer scuze, dar așa se vede”, a spus ea la RFI, întrebată dacă sugerează că a fost vorba de un sabotaj al PSD în privința legii pensiilor speciale pentru magistrați. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Mai mulți lideri PSD au respins azi acuzațiile că acest partid ar fi influențat Curtea Constituțională să respingă proiectul guvernului Bolojan de modificare a sistemului de pensii speciale ale magistraților. Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților „Nu poți să nu vezi că sunt anumiți judecători propuși de PSD în CCR, au votat contrar unui proiect al Guvernului din care PSD face parte, cu ministere, inclusiv Ministerul Justiției, în condițiile în care până în acest moment, jurisprudența CCR nu prevedea un aviz obligatoriu de primit cu caracter în felul acesta de aviz conform din partea CSM-ului”, a arătat Turcan. „În mod evident, decizia CCR nu poate fi separată de PSD. Am văzut cu toții ce se întâmplă în coaliția de guvernare, faptul că nu toată lumea pare să tragă la aceeași căruță, că decizii ale premierului sunt contestate de către PSD în spațiul public, mai mult decât atât, avem și voturi în Parlamentul României împotriva unor decizii luate în Guvern, avem instituții care funcționează pe vot politic, în care PSD-ul practic își face propriul joc, sfidând așteptările oamenilor. Și la CCR pare să avem o decizie influențată de către PSD”, a declarat ea. Turcan a explicat și vina ministerului Justiției, condus de pesedistul Radu Marinescu. „Până acum, toată jurisprudența CCR prevedea ca pentru decizii privind sistemul judiciar, avizul CSM să fie unul facultativ, el trebuie solicitat, dar în nici un caz nu este o condiționalitate pentru a adopta legislație pe domeniu. Decizia CCR completează din nefericire și jurisprudența Curții, dar și legislația în vigoare, pentru că reiese că dacă Guvernul nu a avut avizul CSM, atunci există un viciu de procedură. Însă în același timp, nu putem scoate din ecuație nici Ministerul Justiției, în sensul în care Ministerul Justiției este ministerul avizator pentru tot ceea ce înseamnă act normativ elaborat de Guvern. Dacă exista un viciu de procedură, primul care ar fi trebuit să se sesizeze ar fi trebuit să fie Ministerul Justiției”, a arătat Raluca Turcan.   

Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților Foto: Facebook
Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale: la mai multe instanțe au avut loc adunările generale ale judecătorilor și aceștia au votat să revină la lucru din 22 octombrie. Deciziile vin după ce CCR a respins, luni, proiectul guvernului Bolojan prin care se modifica legislația privind pensiile magistraților.  Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Greva ilegală a judecătorilor și procurorilor fusese declanșată în august. Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale Însă unele instanțe au votat doar suspendarea, de teamă că Guvernul va depune din nou același proiect, respins de CCR din motive procedurale. „Cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi, adunarea generală a hotărât suspendarea formei de protest constând în suspendarea soluţionării cauzelor, cu excepţia celor în care se exercită funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în faza de urmărire penală (art. 3 alin. 1 lit. b Cod proc. pen.), a cauzelor având ca obiect dispoziţia asupra măsurilor preventive privative de libertate (în faza de cameră preliminară şi în faza de judecată), suspendarea executării actelor administrative şi cu excepţia procedurilor de verificare şi regularizare a cererilor şi a amânărilor de pronunţare, măsură adoptată prin Hotărârea nr. 2/26.08.2025 a Adunării generale a judecătorilor Curţii de Apel Târgu Mureş, până la retragerea proiectului de lege”, a decis, azi, Curtea de Apel Târgu Mureş. Alte instanțe au precizat că sunt gata să intre din nou în grevă. „Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Satu Mare va fi convocată la un moment ulterior pentru a hotărî dacă se impune reevaluarea măsurii adoptate astăzi, în raport de evoluţia şi circumstanţele concrete care privesc statutul profesiei de judecător”, arată această instanță. 

Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR: Mihaela Ciochină, obscură funcționară cu o uriașă pensie specială Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR: obscură funcționară cu o uriașă pensie specială

Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR: jurista Mihaela Ciochină, obscură funcționară din Senat, promovată de Iohannis, cu o uriașă pensie specială. Ea și-a cerut pensia specială imediat ce a ajuns judecătoare la CCR, în 2022. Născută în 1967, ea a devenit pensionară la 55 de ani, deși nu a fost niciodată procuror sau judecător.  Întrucât a fost funcționară parlamentară, este posibil ca ea să aibă dreptul și la pensie specială pentru această activitate. Legislația nu interzice cumularea mai multor pensii speciale.  Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Mihaela Ciochină a votat, alături de patru judecători promovați de PSD în CCR, ca noua lege privind pensiile speciale ale magistraților să fie declarată neconstituțională.  Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR Potrivit ultimei declarații de avere, publicată în 2024, pensia specială a lui Ciochină era de 417.000 de lei, net, anual, în anul fiscal 2023. În același an ea a mai primit „diferențe restante drepturi pensie pentru perioada septembrie 2022-octombrie 2023” în valoare de 180.000 de lei. În septembrie 2025, salariul brut al unui judecător CCR era de circa 59.000 de lei, deci aproape 35.000 de lei, net.  În funcția de consilier prezidențial, ea avea o indemnizație de circa 153.000 lei, net, anual, deci doar pensia specială depășește de aproape trei ori venitul de la Cotroceni.  Ciochină a fost juristă în Senat din 1992 în 2015. Ea ajunsese în poziția de director la direcția legislativă. În 2015 a ajuns consilier prezidențial al președintelui Iohannis, iar în 2022 acesta a promovat-o la Curtea Constituțională. G4Media a scris că Mihaela Ciochină a fost în echipa lui Dan Mihalache, fostul șef al cancelariei lui Klaus Iohannis. În 2024, deși avea un salariu de circa 413.000 lei, net, anual, de la CCR, și pensie specială de 417.000 lei, plus restanțele de 180.000 de lei, Ciochină nu declara nici un cont bancar sau altă formă de investiție/economisire de peste 5.000 de euro - ea încasa, lunar, aproape 14.000 de euro. Ciochină nu avea casă sau mașină - ceea ce îi dă dreptul la chirie și diurnă decontate de CCR. În declarația de avere apar trei împrumuturi, contractate în 2022 și 2023, în valoare totală de 260.000 de lei, însă nu este clar care era scopul lor.  În iulie 2025, presa scria că gruparea PSD din CCR ar fi dorit ca ea să fie președintele CCR, în locul lui Marian Enache. Până la urmă, poziția a fost câștigată de Simina Tănăsescu, trimisă tot de Iohannis în CCR, în 2019, dar care acum ar fi votat în favoarea legii de modificare a pensiilor speciale ale magistraților.  Cine este în tabăra PSD Cine sunt clienții PSD care au desființat legea guvernului Bolojan: Mihai Busuioc, un apropiat al lui Dragnea, cu studii de bază la școala de subofițeri de poliție Gheorghe Stan, un procuror modest din Botoșani care a condus secția specială a Parchetului care a anchetat-o pe Laura codruța Kovesi Cristian Deliorga, judecător din Constanța, considerat un apropiat al cercurilor de putere locale din jurul lui Sorin Strutinski, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu.  Bogdan Licu, procurorul care a renunțat la doctorat după ce au apărut dovezi că l-a plagiat Dacă Ciochină nu se alătura acestui grup, noile modificări la pensiile magistraților ar fi intrat în vigoare și s-ar fi îndeplinit un jalon PNRR. 

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară: patru pesediști, plus omul lui Iohannis

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară: patru pesediști, plus omul lui Iohannis, Mihaela Ciochină, plasată la acaeastă curte în 2022 de către fostul președinte. Cei cinci au decis că noua tentativă de a modifica pensiile speciale ale magistraților este neconsituițională.  Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară Patru judecători - unul numit de Iohannis, unul susținut de PNL, unul de UDMR și cel numit de președintele Nicușor Dan - au considerat că legea este constituțională. Cine sunt clienții PSD plus Iohannis care au desființat legea guvernului Bolojan: Mihai Busuioc, un apropiat al lui Dragnea, cu studii de bază la școala de subofițeri de poliție Gheorghe Stan, un procuror modest din Botoșani care a condus secția specială a Parchetului care a anchetat-o pe Laura codruța Kovesi Cristian Deliorga, judecător din Constanța, considerat un apropiat al cercurilor de putere locale din jurul lui Sorin Strutinski, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu.  Bogdan Licu, procurorul care a renunțat la doctorat după ce au apărut dovezi că l-a plagiat Lor li s-a alăturat Mihaela Ciochină, juristă obscură la Senat, ulterior consilier prezidențial în mandatul lui Iohannis și numită de acesta, în 2022, la CCR. A absolvit dreptul la 25 de ani.  Cine a considerat că legea este constituțională: președinta CCR, Simina Tănăsescu, numită în funcție de Iohannis, Laura Scantei - promovată de PNL, Asztalos Csaba - fost președinte al CNCD, propus de UDMR și Cosmin Dragos, numit de președintele Nicușor Dan. 

Dominic Fritz reacționează la decizia CCR (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Eveniment

Dominic Fritz, reacție dură după decizia CCR. Cere referendum pentru eliminarea pensiilor speciale

Președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat luni după decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind neconstituționalitatea legii care prevedea reducerea pensiilor speciale ale magistraților. Liderul USR propune refacerea actului normativ sau, dacă este cazul, organizarea unui referendum pentru modificarea Constituției. Refacerea legii sau referendum Curtea Constituțională a admis, luni, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la legea pensiilor magistraților, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Actul normativ a fost declarat neconstituțional, iar motivarea urmează să fie publicată în perioada următoare. Dominic Fritz a precizat, într-o postare pe Facebook, că USR va analiza atent motivarea Curții Constituționale pentru a decide pașii următori. „Va trebui să citim cu atenţie motivarea. Dacă legea este respinsă pe o problemă de procedură, o refacem. Dacă legea este respinsă pe fond, adică dacă nu este constituţional să desfiinţăm pensiile speciale, atunci USR va propune un referendum pentru modificarea Constituţiei”, a transmis liderul USR. „Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al Guvernului” Fritz a subliniat că eliminarea pensiilor speciale reprezintă un test major pentru actuala guvernare și că această reformă trebuie continuată. „Avem, cu adevărat, voinţa să reformăm statul. De aceea, Guvernul trebuie să meargă mai departe. Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al Guvernului. Majoritatea românilor cere eliminarea acestei nedreptăți, iar noi, partidele, avem datoria să găsim o soluție”, a afirmat liderul USR. „Statul trebuie să funcționeze pentru toți cetățenii, nu doar pentru privilegiați” Președintele USR a reiterat poziția partidului potrivit căreia statul trebuie să recompenseze performanța prin salarii corecte, nu prin pensionări timpurii și privilegii. „Credinţa USR este că rolul statului e să motiveze performanţa prin salarii corecte, nu competiţia cine se pensionează primul. Statul trebuie să funcţioneze pentru toţi cetăţenii, nu doar pentru unii privilegiaţi”, a transmis Dominic Fritz. CCR blochează reforma pensiilor speciale Decizia CCR vine după ce Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru un pachet de legi de reformă, printre care și cea privind pensiile magistraților. Prin hotărârea de luni, Curtea Constituțională a stabilit că actul normativ este neconstituțional, relansând astfel dezbaterea asupra echilibrului dintre independența justiției și echitatea sistemului de pensii.

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL

Nu dați vina (doar) pe judecătorii de la CCR pentru că țin captivă o țară întreagă și își bat joc de 18 milioane de contribuabili. Vom pierde zeci de milioane din PNRR pentru că blochează reforma pensiilor speciale. Dar trebuie spus clar: acești ziși judecători - clienți politici, de fapt - au fost plasați în CCR, în majoritatea lor, de PSD și PNL/Klaus Iohannis, care știau exact ce oameni au trimis acolo și ce vor face.  Ultima numire, cea mai scandaloasă, este a lui Mihai Busuioc, absolvent al școlii de subofițeri de poliție, omul lui Liviu Dragnea. A fost propus de PSD, dar senatorii PNL, UDMR și USR l-au votat, în numele stabilității coaliției. Puteau spune PSD că e prea mult, că dezastrul de la CCR trebuie, cumva, oprit. Nu au făcut-o. Mai avem în CCR un plagiator notoriu, Bogdan Licu. După apariția acuzațiilor de plagiat, Licu a renunțat la doctorat - ca și cum un hoț, prins cu marfa în brațe, s-ar întoarce, ar plasa-o de unde a luat-o și apoi ar fi angajat la Poliție.  Azi, când CCR a respins din nou atacul asupra privilegiilor magistraților, cine ar fi fost alături de gruparea PSD? Mihaela Ciochină, o modestă juristă de la Senat, numită apoi consilier prezidențial al lui Iohannis și trimisă de acesta în CCR.  Tot PSD Dragnea l-a plasat în Curtea Constituțională pe procurorul Gheorghe Stan care a condus secția specială care trebuia să o bage la pușcărie pe Kovesi. Votul din camera Deputaților a fost secret, dar presa scrie că UDMR ar fi susținut propunerea.  Însă momentul cheie care a transformat CCR în cea mai antireformistă instituție a fost în 2018, când Dragnea le-a oferit o mită uriașă, iar lor le-a plăcut. Ce le-a oferit Dragnea: superimunitate! Încuviinţarea reţinerii, arestării, percheziţiei sau trimiterea în judecată a unui judecător CCR se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii Constituţionale. Practic, procurorii nu pot să se atingă de judecătorii CCR.  pensii speciale uriașe, cumulate cu salariu și, eventual, cu alte pensii. „Judecătorii Curţii Constituţionale cu o vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi”. Așa a ajuns Marian Enache să ia, în 2023, o pensie de peste 670.000 de lei (net, anual) de la CCR, peste 8.000 de lei pe lună, net, pensie de la parlament și salariu de circa 40.000 lei/lună, net de la CCR.  Singurul lucru care-i mai deranja pe acești judecători era că presa făcea scandal când le citea declarațiile de avere. Așa că le-a secretizat! Liderii actualei colaiții majoritare au promis că vor corecta această sfidare a CCR. Au uitat. 

Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM: Dragoș Pîslaru susține că CSM minte Foto: Facebook
Politică

Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM: face afirmații nefondate și periculoase

Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM: această instituție face afirmații nefondate și periculoase, care afectează credibilitatea României în fața Comisiei Europene, a scris pe Facebook ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru (PNL). Citește și: Grindeanu se opune ca România să ajute R.Moldova dacă este atacată și îl contrazice pe șeful Armatei Pîslaru a respins declarația CSM care susține că jalonul privind pensiile speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023. „Contrar afirmațiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215”, a susținut CSM la 10 octombrie. Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM „Declarația recentă a Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit căreia jalonul privind pensiile speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023, este gravă și falsă. Este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică și să contrazică, în mod direct, realitatea confirmată de Comisia Europeană.   Din perspectiva Comisiei, jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit, motiv pentru care fondurile europene aferente — 231 de milioane de euro — au fost suspendate până la clarificarea situației.   Am discutat personal cu doamna Céline Gauer, coordonatoarea implementării PNRR la nivel european, și am primit confirmarea că, în momentul în care guvernul finalizează modificările asumate, jalonul va fi considerat îndeplinit.   Prin urmare, afirmațiile CSM sunt nu doar nefondate, ci și periculoase — ele afectează credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană și alimentează o percepție falsă că statul român nu respectă angajamentele asumate.   Nu este vorba despre o «vânătoare de magistrați». Este vorba despre un sistem de pensii nesustenabil, care trebuie reformat pentru ca România să-și poată ține promisiunile față de propriii cetățeni și față de partenerii europeni.   Guvernul condus de Ilie Bolojan lucrează într-un cadru de echilibru, responsabilitate și respect pentru principiul separației puterilor în stat, astfel încât, la termenul limită din 28 noiembrie, România să poată debloca cele 231 de milioane de euro suspendate în prezent.   Reforma nu înseamnă atac la o categorie profesională. Înseamnă corectitudine, echitate și sustenabilitate — valori pe care orice stat european modern trebuie să le apere”, a scris ministrul Pîslaru. 

Bolojan vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală Foto: Guvernul României
Politică

Bolojan vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală

Premierul Ilie Bolojan (PNL) vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală. La finalul lunii august, procurorii și judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată, protestând astfel față de proiectul Guvernului de a le diminua pensiile speciale și de a-i pune să muncească mai mulți ani. Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Acest proiect așteaptă acum să la judecata CCR. La 24 septembrie, Curtea Constituțională a amânat pentru 8 octombrie decizia privind constituționalitate pensiilor magistraților. Bolojan vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală Azi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, premierul a apreciat că „dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial”. „Personal nu am ce să fac pe această chestiune, dar consider că Ministerul Justiției poate să inițieze un dialog cu magistrații, cu CSM-ul, pentru că, dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial. Altfel, nu cred că este în regulă și nu este un aspect de respect pentru cetățenii români, dintre care unii dintre ei depind de o sentință sau de alta și au nevoie de un serviciu public, așa cum toate celelalte instituții trebuie să asigurăm un serviciu public decent, din respect pentru cetățenii”, a afirmat Bolojan. El a fost întrebat dacă se va implica „în rezolvarea blocajului din justiție care afectează numeroși cetățeni prin faptul că magistrații nu se prezintă în instanțe sau, în fine, aleg doar procesele pe care le consideră urgențe”. 

Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile de la MApN, Interne și SRI Foto: Facebook
Politică

Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile de la MApN, Interne și SRI

Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile speciale de la MApN, Interne și SRI: peste 700 de milioane de lei.  Citește și: AEP primește, la rectificare, 169 de milioane lei, rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale. Nimic despre reducerea subvenției pentru partide La SRI se acordă, în plus față de ceea ce se prevăzuse inițial în bugetul pentru 2025, o sumă de 40 de milioane de lei. Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile de la MApN, Interne și SRI La ministerul de Interne a fost nevoie de un plus de 475 de milioane de lei strict pentru pensii, iar la Apărare de 195,9 milioane de lei.  În total, SRI primește la retificarea bugetara ușor peste 92 de milioane de lei, din care 75 de milioane de lei pentru salarii și 40 de milioane de lei pentru pensii. Însă SRI va tăia 22 de milioane de lei.  Clubul Dinamo va primi șase milioane de lei „pentru asigurarea condițiilor de pregătire la cele mai bune standarde și pentru asigurarea remunerației sportivului David Popovici și staff-ului tehnic”.  În iulie, premierul Ilie Bolojan a anunțat că în toamnă va veni cu reforma pensiilor militarilor, polițiștilor, jandarmilor și angajaților din servicii: „Dar nu doar pensiile magistraților trebuie corectate, ci în această toamnă ar trebui venit cu un pachet care să corecteze și celelalte pensii speciale, adică să vină să reglementeze aceste aspecte cât se poate de clar, atât din punct de vedere al pensionării propriu-zise, dar și a unei salarizări care să clarifice mecanismele de salarizare”. 

CCR a desființat deja, de facto, modificările la pensiile magistraților Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

CCR a desființat deja, de facto, modificările la pensiile magistraților

CCR a desființat deja, de facto, modificările la pensiile magistraților: judecă pe 8 octombrie un proiect care trebuia să intre în vigoare la 1 octombrie. Noul calcul al vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor era legat de acest termen. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul De altfel, nu este clar nici măcar dacă la 8 octombrie CCR va lua o decizie, surse citate de presă susținând că va avea loc o nouă amânare, după reuniunea EcoFin (miniștrii de Finanțe din UE) din 10 octombrie.  CCR a desființat deja, de facto, modificările la pensiile magistraților În acest proiect, pe care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, scrie explicit că intră în vigoare la 1 octombrie.  Însă CCR a amânat, azi, pentru 8 octombrie, sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern, inclusiv cea privind pensiile magistraților. Sesizările au fost depuse de AUR, S.O.S. şi POT.  Doi avocați, adversari declarați ai măsurilor guvernării Bolojan, susțin acum că proiectul privind pensiile magistraților trebuie modificat, urmare a acestei probleme legate de intrarea în vigoare. „Neîntrarea virtuală în vigoare la 1 octombrie determină în mod obligatoriu retrimiterea legii în Parlament pentru a reface toate termenele, inclusiv eșalonarea majorării vârstei de pensionare”, a scris avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, pe Facebook. „Amânarea pentru 8 octombrie a discutării obiecției de neconstituționalitate pe Statutul magistraților, o face să fie de plano neconstituțională, pentru că data intrării în vigoare a dispozițiilor principale din lege este 1 octombrie. Și nu poți pune în vigoare o lege anterior publicării ei în Monitorul Oficial (legal, juridic, căci practic orice nelegalitate/neconstituționalitate a devenit banală în statul de 'drepți')”, a susținut avocata Ingrid Mocanu, o susținătoare a lui George Simion. 

„Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB”, arată Ciprian Ciucu Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Politică

BREAKING Prim-vicepreședinte PNL: „Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB”

„Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB”, a anunțat, pe Facebook, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Cicu. El a avertizat că, dacă proiectul privind pensiile speciale ale magistraților nu trece, miercuri, de CCR, România nu va scăpa de declanșarea procedurii de deficit excesiv. Citește și: Simion, mitocănie pe Facebook, supărat că presa a relatat chiolhanul său, cu miei la proțap „Credibilitatea țării a suferit mult, hai să fim măcar acum oameni serioși și să facem ceea ce este corect în această Coaliție a neîncrederii. Totul este conectat, se lucrează în paralel pe mai multe fronturi. Grecizarea României poate fi evitată”, a mai scris el pe Facebook.   „Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB”   „Declanșarea procedurii de deficit excesiv/suspendarea fondurilor europene   1. Ar fi un semnal foarte prost să amâne Curtea Constituțională decizia de mâine. La fel de prost ar fi să anuleze măsurile de echilibrare bugetară.   2. Oamenii aceștia care cântă prohodul guvernului... Ei proști nu sunt, înțeleg situația și au acces la date. Dar totuși nu îmi explic de ce o fac. Ce are de câștigat România dintr-o criză politică? Și voi explica mai jos.   Eu pot să accept că simplii cetățeni nu înțeleg situația efectiv dezastruoasă în care Guvernul Ciolacu a lăsat bugetul țării. Și mai pot accepta că diferiți influențări nu înțeleg.   Dar nu-i pot înțelege pe acești membri PSD. Pentru că EI ÎNȚELEG situația, au acces la date. Ei știu că dacă nu continuăm aceste măsuri, va fi mult, infinit mai greu. Deci, întrebarea mea este simplă si clară: de ce?   Atacurile concertate ale membrilor PSD la adresa premierului Ilie Bolojan în situația de astăzi, forțează prematur blocaje în deciziile esențiale și cultivă neîncrederea în Guvernul României.   Așa că o spun frust:   Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB. În 2009 deficitul Greciei era de 9%. În 2010 a fost de 15%. Da, și Grecii au mințit Comisia, și-au mințit cetățenii și au ascuns realitatea.   Politicienii lor au fost iresponsabili, iar cetățenii au trecut printr-o perioadă extrem de grea: falimente, șomaj, tragedii personale.   Procedura de deficit a adus în Grecia FMI-ul iar pentru o perioadă grecii chiar nu și-au mai aparținut. Și asta în timp ce grecii erau în Ecofin!! Adică aveau întreaga protecție a Uniunii Europene pentru că era afectată direct moneda euro.   Ilie Bolojan ne-a mulțumit noua, membrilor PNL, în Biroul Politic că nu am răspuns atacurilor membrilor PSD. Contraintuitiv. Dar nu vrea să mai intre în logica conflictului dur care a erodat încrederea oamenilor, Nicu și Marcel. Acum, la televizor este doar Marcel.   Și revin la început: să nu se aștepte nimeni să scăpăm de procedura de deficit dacă Curtea Constituțională va fi amânat decizia mâine sau va pica reformele.   Credibilitatea țării a suferit mult, hai să fim măcar acum oameni serioși și să facem ceea ce este corect în această Coaliție a neîncrederii.   Totul este conectat, se lucrează în paralel pe mai multe fronturi. Grecizarea României poate fi evitată”, a scris Ciucu. 

Suma uriașă pe care ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari Foto: Facebook
Eveniment

Suma uriașă pe care Ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari

Suma uriașă pe care ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari pentru că au fost impozitați neconstituțional: 68,77 milioane de lei. Acesta este efectul deciziei CCR care a decis că este neconstituțională aplicarea unui impozit de 10% la pensiile militare care sunt mai mari de 10.000 de lei. Citește și: Cum a profitat Gâdea de prezența lui Nicușor Dan ca să susțină că Dan Voiculescu este nevinovat Însă CCR nu doar că a decis că acest impozit este neconsituțional, dar a stabilit că sumele colectate trebuie returnate indiferent dacă beneficiarii se adresează sau nu instanței, pentru a-și recupera banii. Suma uriașă pe care ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari „Pe de o parte, sub aspectul efectelor deciziei sus-menționate, este de remarcat că, potrivit considerentelor reținute de Curtea Constituțională la paragraful 110 din respectiva decizie, «repararea prejudiciului patrimonial cauzat beneficiarilor pensiilor de serviciu aflate în plată se va realiza ex officio, indiferent dacă aceştia au promovat sau nu o acțiune în justiție, începând cu data introducerii impozitului progresiv în fondul activ al legislației, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu luarea în considerare, potrivit legii, a modificării plafonului neimpozabil prevăzut de art. 101 din Codul fiscal»”, arată ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu într-un răspuns la o interpelare.  Însă ministerul Apărării așteaptă de la Finanțe să-i explice cum să aplice această decizie.  „Sub aspectul modalității de restituire efectivă a sumelor reprezentând diferenţe de impozit rezultate ca urmare a aplicării cotei de impozitare progresivă, instituţia militară va putea pune în executare dispozitivul deciziei Curții Constituţionale după adoptarea prevederilor legale de către autoritatea competentă în domeniul fiscal, aceasta fiind singura instituție în măsură să indice, în concret, procedura de restituire a impozitului calculat, reţinut şi virat la destinație, aferent perioadei 01.01.2024 - 30.01.2025, în funcție de resursele financiare alocate efectuării plăţii acestor drepturi”, mai arată Moșteanu.     

Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare Foto: Facebook
Politică

Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare

Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare, atât a specialilor, cât și în general: în decurs de circa 16 ore, premierul Ilie Bolojan, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, și Guvernul României au transmis mesaje complet diferite. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare Ce declarații au fost făcute, ieri, pe acest subiect, în ordinea cronologică: Ionuț Moșteanu: „Nu este momentul acum să discutăm despre pensiile militarilor. Pensiile de serviciu ale militarilor au fost discutate şi răsdiscutate (...) Altfel, în pachetul 3 nu va fi vorba de pensiile de serviciu ale militarilor”. Ilie Bolojan la TVR: „Practic, dacă nu creşti vârsta de pensionare în general, la toate categoriile inclusiv în zona de pensii speciale, vom ajunge într-o situaţie de nesustenabilitate a sistemului de pensii peste cinci ani, peste zece ani” Guvernul României, marți dimineața: „Guvernul nu are în vedere şi nu discuta în acest moment posibilitatea creşterii vârstei standard de pensionare (...) În interviul de la TVR, premierul Ilie Bolojan s-a referit exclusiv la vârstă de pensionare a categoriilor cu statut special în această privinţă, deci la elimnarea excepţiilor de la vârstă standard”.  La 5 septembrie, acum patru zile, și președintele Nicușor Dan făcea o declarație complet diferită de cea a lui Moșteanu: „În pachetul II sunt niște măsuri legate de pensiile magistraților, consiliile de administrație, instituții precum ASF-ul, ANCOM. În pachetul trei probabil o să vorbim și de celelalte categorii de pensii speciale”, a spus el la Antena 1. 

George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale Foto: Facebook
Politică

George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale

Președintele AUR, George Simion, este singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori din fruntea Statului se aruncă asupra unei puteri a statului, pe care o amenință cu măsuri abuzive, în speranța că o vor pune în subordinea lor”, afirmă el, într-o scrisoare deschisă transmisă judecătorilor din România. Citește și: Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un, dar misiunea s-a încheiat prost În mesaj, el preia aproape toate argumentele magistraților în favoarea menținerii pensiilor lor speciale.  Simion nu și-a publicat scrisoarea pe Facebook, ea a fost difuzată de Realitatea TV.  Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale „Respectul care se cuvine puterii judecătorești a fost efectiv transformat în batjocură de actuala putere, iar un întreg corp profesional a fost pus la zid și făcut responsabil de situația economică dezastruoasă în care actuala coaliție a aruncat România, fiind folosite apelative incalificabile la adresa tuturor judecătorilor și procurorilor, de genul: «nesimțiți», «îmbuibați», «lacomi», «leneși», «incompetenți», etc. Toate acestea, fără a se aduce însă niciun argument concret, real, pentru aceste invective, ci folosindu-se de dezinformări, tot astfel cum atât eu, cât și partidul din care fac parte suntem catalogați în permanență de aceleași canale de propagandă, fără argumente, drept «extremiști», «pro-ruși» sau «anti-europeni», fără a se aduce în sprijinul acestor invective argumente sau fapte concrete, ci prin prezentarea unor minciuni și speculații ieftine, fără fundament. În loc să găsească soluții pentru ca veniturile tuturor cetățenilor să atingă un nivel decent, acești profitori din fruntea Statului se aruncă asupra unei puteri a statului, pe care o amenință cu măsuri abuzive, în speranța că o vor pune în subordinea lor, așa cum au procedat cu toate persoanele ce dețin funcții publice în stat și cu cea mai mare parte a presei, pentru a continua parcursul anti-democratic, autoritar, al Statului Român și a pauperiza toată populația, fără consecințe politice sau juridice pentru ei (...) Puterea judecătorească a rămas ultima pavăză în calea puterii discreționare, a autoritarismului puterii executive, fiind stavila care mai poate apăra drepturile și libertățile cetățenilor, inclusiv ale mele, George Simion, ca simplu cetățean. Echilibrul puterii în stat nu se respectă nici în raport cu puterea legislativă: aceste pachete ale foamei sunt trecute samavolnic prin Parlament, fără dezbateri, fără posibilitatea reală de a le îmbunătăți (...) Vă cer, așadar, să apărați drepturile tuturor, atât ale voastre, cât și ale cetățenilor hăituiți de actuala putere, prin samavolnice tăieri de salarii și pensii și abuzive creșteri de taxe și impozite, concedieri discreționare și înlocuiri în funcții a profesioniștilor cu sinecuriști și clientelă de partid (...) Nu este momentul să cedați independența voastră în fața unor uzurpatori care practică în mod constant arta șantajului, a minciunii și a denigrării (...) Eu, cetățeanul George Simion, voi apăra orice cetățean al acestei țări care este nedreptățit de autoritățile statului, ceea ce vă rog să o faceți voi toți, judecători și procurori, fiind singurii care mai aveți prerogativa restabilirii ordinii constituționale și a legalității în acest marasm de nelegalitate și haos legislativ”, se arată în scrisoarea publicată de Realitatea TV.   

Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult

Lia Savonea și judecătorii ÎCCJ au trimis o plângere-fluviu la CCR pentru că premierul Ilie Bolojan îi pune să muncească prea mult: sesizarea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu are 40 de pagini. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Savonea este președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).  Din cei 101 judecători ai Curții, la ședința la care a fost adoptată această sesizare au fost prezenți 86. Potrivit unor surse, toți cei 86 au votat pentru sesizarea CCR. Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult În plângere, judecătorii ÎCCJ contestă, printre altele, eliminarea bonificației de 1% pentru magistrații care se pensionau după 25 de ani de activitate. „Eliminarea pe viitor a majorării pensiei de serviciu a magistraților pentru fiecare an ce depășește vechimea de 25 de ani necesară obținerii acesteia, în cazul celor care îndeplineau sau îndepliniseră condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, încalcă principiul neretroactivității, deoarece suprimă un drept cert și determinat, recunoscut persoanelor care, din loialitate față de profesie, și-au continuat activitatea dincolo de momentul în care aveau o vocație efectivă la pensionare”, se arată în plângerea ICCJ.  Judecătorii explică CCR cum le taie Bolojan pensia specială: „Diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu rezultată, pe de o parte, din micșorarea procentului luat în calcul pentru stabilirea acestui cuantum, iar, pe de altă parte, ca urmare a creșterii numărului lunilor care sunt avute în vedere pentru stabilirea mediei veniturilor salariale care intră în baza de calcul asupra căruia se aplică procentul astfel diminuat (procentul este scăzut de la 80% la 55%, iar numărul lunilor luate în calcul pentru stabilirea mediei salariale este crescut de la 48 la 60 de luni de activitate înainte de data pensionării), la care se adaugă celelalte condiționări impuse de Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cum ar fi majorarea vârstei de pensionare, majorarea procentului aplicat ca penalizare pentru accesarea anticipată a pensiei de serviciu, înlăturarea pentru viitor a beneficiului bonificației de 1% pentru fiecare an adăugat peste vechimea de 25 de ani, înlăturarea începând cu data de 1 octombrie 2025 a beneficiului actualizării procentuale a pensiei de serviciu în raport cu indemnizația brută lunară a magistraților din activitate, ş.a. - sunt de natură să afecteze dreptul magistraților la pensia de serviciu, în substanţa sa, și, astfel, să aducă o atingere gravă principiului independenței justiției consacrat prin art. 124 alin. (3) din Constituție (...) Acest aspect este relevat, o dată în plus, de limitarea la maxim 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate a cuantumului pensiei de serviciu, această limitare având scopul de a împiedica orice posibilitate ca venitul magistraților pensionați să se apropie de venitul avut în perioada de activitate”, se arată în plângere. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră