duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2076 articole
Politică

Suntem în situația Georgiei sau Republicii Moldova

Sociologul Barbu Mateescu scrie că războiul hibrid împotriva României este în plină desfășurare: „Suntem în situația Georgiei sau Republicii Moldova”, a arătat el, pe Facebook. El a fost ironic cu SRI, amintind că acum circa 18 luni șeful Diviziei CyberInt se lăuda public că „[avem capacitatea] de a contracara campaniile de pe social media, iar dacă e vorba de site-uri, le închidem”. „Să vedem, spuse orbul”, a comentat, ironic, sociologul. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Barbu Mateescu susține că nimic nu s-a schimbat față de turul II al alegerilor prezidențiale și pe rețelele sociale se duc campanii „virulente, bine finanțate, extrem de agile, atacând orice candidat non-Georgescu și non-Simion”. Suntem în situația Georgiei sau Republicii Moldova „Cine duce campanii prezidențiale ca în 2014 sau mai devreme nu știe pe ce lume se află. Trebuie să ai sute de oameni care să muncească non-stop pe TikTok și Facebook, creând conturi, raportând conturi, producând mesaje, distribuindu-le. Sute de oameni pe TikTok, sute de oameni pe Facebook. Boți și scripturi de asemenea. Zilnic. Și asta de dinainte de anunțarea candidaturii. După ce ai anunțat-o deja ai pierdut timp, adică zile decisive cât asamblezi echipa și pui totul la punct. Rusia deja s-a mișcat în tot timpul ăsta. Cam 1% din cititorii acestui status înțeleg sau știu ce se întâmplă pe părțile online-ului românesc pe care nu le vizitează în mod direct. Restul de 99% ați fi terifiați. Campaniile sunt virulente, bine finanțate, extrem de agile, atacând orice candidat non-Georgescu și non-Simion, până și pe cei POTENȚIALI 'avant la lettre', deci pre-emptiv. Absolut nimic nu s-a atenuat față de perioada de dinainte de turul doi. Absolut nimic nu se va atenua până la viitorul tur doi. Șeful diviziei de Cyberint a SRI zicea acum un an juma: "Dacă acea campanie e de dezinformare, de influență, un atac hibrid la ordinea constituțională, adică influențează alegerile, înseamnă că voința electoratului, parte din Constituție, e schimbată. Atunci noi ne folosim toate mijloacele și forța de care dispune un serviciu de informații pentru a elimina acea amenințare (..) [avem capacitatea] de a contracara campaniile de pe social media, iar dacă e vorba de site-uri, le închidem. Dacă e vorba de persoane, luăm un mandat de securitate națională." Să vedem, spuse orbul. Ce trăim în aceste luni nu este politică, campanie electorală sau consultanță politică, ci cu totul altceva, și anume război hibrid. Suntem în situația Georgiei sau Republicii Moldova, nu a Austriei sau Sloveniei. Să vii cu mijloace politice uzuale ca să încerci să obții voturi e o inițiativă cu eficiență redusă sau, poate mai bine spus, complet insuficientă. E precum a da Distonocalm unui pacient care suferă de arsuri grave: medicamentul ajută dar în cu totul alte circumstanțe”, a scris Barbu Mateescu.

Suntem în situația Georgiei sau Republicii Moldova, avertizează Barbu Mateescu Foto: Facebook
Contraofensiva rusă în Kursk, sprijin nord-coreean (sursa: X/Минобороны России)
Internațional

Contraofensiva rusă în Kursk, sprijin nord-coreean

Contraofensiva rusă în Kursk, sprijin nord-coreean. Armata rusă, alături de unități nord-coreene, desfășoară o contraofensivă intensă în provincia rusă Kursk, unde trupele ucrainene ocupă o porțiune de teritoriu. Contraofensiva rusă în Kursk, sprijin nord-coreean Anunțul a fost făcut marți de generalul Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al armatei ucrainene. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță "De trei zile, inamicul desfășoară operațiuni ofensive intense, folosind unități ale armatei nord-coreene. În ciuda acestui fapt, trupele ucrainene rezistă ferm, distrugând personalul și echipamentul inamic", a precizat Sîrski. Pierderi în rândul trupelor nord-coreene Serviciul militar ucrainean de informații (GUR) a anunțat că, în weekend, cel puțin 30 de soldați nord-coreeni care luptau în regiunea Kursk au fost uciși sau răniți. Marți, forțele speciale ucrainene au raportat că au "distrus 50 de militari nord-coreeni" și au rănit alți 47. Președintele Volodimir Zelenski confirmase sâmbătă prezența trupelor nord-coreene în Kursk, afirmând că acestea au fost trimise de Phenian pentru a sprijini Rusia. Potrivit estimărilor Washingtonului, peste 10.000 de soldați nord-coreeni au fost trimiși deja în Rusia. Ofensiva ucraineană din Kursk Incursiunea ucraineană în regiunea Kursk, lansată pe 6 august, a fost cea mai amplă ofensivă pe teritoriul Rusiei de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Succesul inițial al ucrainenilor a reprezentat o surpriză pentru Moscova și a expus vulnerabilitatea unei zone slab apărate. Inițial, Ucraina a revendicat ocuparea a peste 1.000 de kilometri pătrați din regiunea Kursk. Între timp, Rusia a reușit să recupereze aproximativ jumătate din teritoriu, conform surselor oficiale de la Moscova și unor informații occidentale. Rusia vrea recucerirea completă a regiunii Conform presei ruse de opoziție, președintele Vladimir Putin a stabilit un termen clar pentru armata sa: 20 ianuarie, data învestirii președintelui american Donald Trump. Kremlinul intenționează să elibereze complet regiunea Kursk, considerând acest obiectiv o prioritate strategică. Impactul contraofensivei Deși ofensiva ucraineană în Kursk a reprezentat o lovitură simbolică pentru Rusia, obiectivul principal nu a fost atins. Strategia de a reduce presiunea rusă pe frontul din estul Ucrainei nu a avut succes, iar trupele ruse continuă să avanseze spre avanposturi ucrainene cheie. Această evoluție subliniază intensificarea conflictului și dimensiunea internațională pe care războiul o capătă prin implicarea forțelor nord-coreene alături de Rusia.

UE adoptă noi sancțiuni împotriva Rusiei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

UE adoptă noi sancțiuni împotriva Rusiei

UE adoptă noi sancțiuni împotriva Rusiei. Miniștrii de externe din Uniunea Europeană au aprobat luni, 16 decembrie, cea de-a 15-a serie de sancțiuni împotriva Rusiei, marcând un nou pas în răspunsul comunității internaționale la invazia Ucrainei din februarie 2022. Noul pachet de măsuri are ca scop principal combaterea ocolirii sancțiunilor existente și slăbirea armatei și industriei de apărare a Rusiei. UE adoptă noi sancțiuni împotriva Rusiei Un număr de 52 de nave suspectate că fac parte din „flota din umbră” a Rusiei au fost adăugate pe lista sancțiunilor. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Aceste nave sunt acuzate că desfășoară activități de mare risc, cum ar fi transportul de petrol și produse petroliere rusești, livrarea de arme, furtul de cereale și sprijinirea sectorului energetic rus. „Acțiunile acestor nave subminează sancțiunile internaționale și contribuie la continuarea agresiunii rusești”, se arată într-un comunicat oficial. Restricții pentru companii și entități internaționale Pachetul de sancțiuni vizează și 32 de companii, dintre care 20 sunt rusești, iar restul își au sediul în China, India, Iran, Serbia și Emiratele Arabe Unite. Aceste companii sunt acuzate de contribuții semnificative la dezvoltarea tehnologică a sectorului de apărare și securitate al Rusiei. Consiliul UE a subliniat că aceste restricții de export au rolul de a reduce accesul Rusiei la tehnologii strategice. Înghețarea activelor și interdicții de călătorie Un număr suplimentar de 84 de indivizi și entități au fost sancționați prin înghețarea activelor și interdicții de călătorie în UE. Aceste măsuri vizează persoane implicate în acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Declarații de susținere pentru Ucraina Comisarul european pentru servicii financiare, Maria Luís Albuquerque, a subliniat angajamentul neclintit al UE de a sprijini Ucraina: „Cu fiecare nouă rundă de sancțiuni, închidem fisurile și îmbunătățim eficiența măsurilor noastre.” Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a intervenit printr-o legătură video, cerând continuarea presiunii asupra Rusiei pentru a crește costurile războiului și pentru a întări capacitățile de apărare ale Ucrainei. Perspectivele pentru o misiune de pace UE În ciuda intensificării discuțiilor despre o posibilă misiune de pace a UE în Ucraina, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a exclus orice plan concret în acest sens. „Trebuie mai întâi să fie pace pentru a trimite trupe de menținere a păcii. Iar Rusia nu vrea pace”, a declarat ea la sosirea la reuniunea de la Bruxelles. Ce urmează? Adoptarea noilor sancțiuni reflectă eforturile UE de a închide lacunele din măsurile anterioare și de a întări izolarea economică a Rusiei. În timp ce presiunea asupra Moscovei crește, rămâne de văzut cum vor influența aceste măsuri capacitatea Rusiei de a continua agresiunea în Ucraina.

Rusia repatriază personalul diplomatic din Siria (sursa: Facebook/Russian Embassy in Syria)
Internațional

Rusia repatriază personalul diplomatic din Siria

Rusia repatriază personalul diplomatic din Siria. Rusia a anunțat repatrierea unei părți a personalului său diplomatic din Siria, un pas care urmează căderii regimului lui Bashar al-Assad, aliatul său de lungă durată. Iată detaliile acestui eveniment și implicațiile pentru regiune. Rusia repatriază personalul diplomatic din Siria Pe 15 decembrie, o parte din personalul diplomatic rus de la Damasc a fost evacuat cu un zbor special operat de forțele aeriene ruse de la baza aeriană Hmeimim din Siria. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe, avionul a aterizat pe Aeroportul Șkalovski de lângă Moscova. Cu toate acestea, nu au fost oferite detalii despre numărul persoanelor repatriate. Pe lângă personalul rus, zborul a transportat și membri ai misiunilor diplomatice ale Belarusului, Coreii de Nord și Abhaziei – o regiune separatistă din Georgia susținută de Moscova. Acest detaliu subliniază complexitatea relațiilor diplomatice în contextul crizei din Siria. Ambasada Rusiei din Damasc rămâne funcțională Chiar dacă o parte a personalului a fost evacuată, Ambasada Rusiei la Damasc continuă să funcționeze. Această decizie reflectă intenția Kremlinului de a-și menține o prezență diplomatică în Siria, în ciuda schimbărilor politice majore din țară. Ecourile căderii lui Bashar al-Assad Bashar al-Assad a fost înlăturat de la putere în urma unei ofensive de 11 zile condusă de coaliția rebelă dominată de grupul islamist Hayat Tahrir al-Sham (HTS). Fostul președinte sirian și familia sa s-au refugiat în Rusia, ceea ce marchează un eșec semnificativ pentru Kremlin. Moscova a fost unul dintre principalii susținători ai regimului Assad, intervenind militar în Siria din 2015 alături de Iran. Bazele militare ruse din Siria, sub semnul întrebării Căderea regimului Assad ridică semne de întrebare privind viitorul celor două baze militare rusești din Siria: baza navală Tartus și aerodromul militar Hmeimim. Acestea sunt infrastructuri strategice pentru influența Rusiei în Orientul Mijlociu, bazinul Mării Mediterane și Africa. Relațiile Moscovei cu noul regim din Siria Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat miercuri că Rusia este în contact cu autoritățile siriene emergente pentru a discuta soarta bazelor militare. Aceste negocieri vor fi esențiale pentru menținerea poziției strategice a Moscovei în regiune. Retragerea personalului diplomatic și schimbările politice din Siria reprezintă o provocare majoră pentru Rusia. Kremlinul se confruntă cu presiuni pentru a-și redefini strategia în Orientul Mijlociu, pe fondul pierderii unui aliat cheie și a incertitudinilor legate de infrastructura sa militară din regiune.

MApN a respins acuzațiile Ambasadei Rusiei (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

MApN a respins acuzațiile Ambasadei Rusiei

MApN a respins acuzațiile Ambasadei Rusiei. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a respins ferm acuzațiile Ambasadei Federației Ruse, care susține că România a făcut afirmații nefondate împotriva Rusiei. MApN a respins acuzațiile Ambasadei Rusiei Într-un comunicat, MApN susține: Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță "Agresiunea ilegală, nejustificată și profund imorală a Federației Ruse împotriva Ucrainei și consecințele acesteia nu pot fi justificate sau acoperite de nicio formă de propagandă oficială sau încercări de manipulare informațională" se arată într-un comunicat al MApN. Acuzațiile Rusiei Ambasada Rusiei la București a emis, pe 12 decembrie, un comunicat în care acuză MApN că a declarat în mod nefondat că Rusia folosește mine marine în atacurile asupra infrastructurii ucrainene din Marea Neagră. MApN clarifică însă că afirmațiile sale dintr-un comunicat din 11 octombrie nu atribuie utilizarea minelor marine forțelor rusești: "Orice vorbitor de limba română cu studii elementare de gramatică poate să înțeleagă faptul că fraza evidențiată reprezintă o enumerare de elemente egale ca semnificație și importanță. (…) Acest enunț nu a acreditat ideea că forțele ruse ar fi atacat porturile ucrainene cu mine marine." Amenințările din Marea Neagră Potrivit MApN, prezența minelor marine în Marea Neagră reprezintă o amenințare reală și concretă, confirmată de faptul că 107 mine au fost identificate și neutralizate până în prezent de forțele navale ale statelor riverane. "Afirmățiile din comunicatul MApN care au atras atenția ambasadei ruse nu sunt, sub nicio formă, nefondate." Ministerul român subliniază că Federația Rusă este responsabilă pentru transformarea regiunii Mării Negre într-un teatru de război: "Este cât se poate de clar cine a transformat regiunea Mării Negre într-un teatru de război, cu consecințe tragice pentru poporul ucrainean și cu pericole și amenințări cât se poate de grave pentru securitatea regională și chiar globală." În plus, MApN reafirmă angajamentul României de a colabora cu aliații pentru asigurarea securității în regiune. Propaganda Rusiei, contrazisă de realitate Răspunsul ferm al MApN evidențiază pericolul reprezentat de agresiunea Rusiei în Marea Neagră și respinge încercările de manipulare informațională din partea Kremlinului. Situația continuă să evidențieze necesitatea colaborării între aliați pentru menținerea securității regionale.

Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni

Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București (STB) ar putea falimenta, urmare a unui acord dubios din 2020, arată Club Feroviar. În esență, este vorba de angajamentul STB de a cumpăra 40 de tramvaie de la Electroputere VFU asociată cu Reloc SA (ambele din Grupul Grampet al lui Gruia Stoica). Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni Printr-o decizie judecătorească adoptată la 5 decembrie, STB este obligată să achiziționeze aceste tramvaie și să plătească daune zilnice de 307.000 de euro. Dar societatea nu are bani în cont nici să cumpere aceste tramvaie, nici să achite daunele uriașe. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate „Trebuie menționat faptul că tramvaiele pe care STB este obligată să le cumpere sunt produse în Rusia, lucru recunoscut chiar de conducerea societății din Pașcani (vezi facsimil). Mai mult, prețul unui tramvai care ar urma să fie cumpărat de STB este de până la trei ori mai mare decât cel al tramvaielor livrate în Rusia de aceeași firmă”, explică Club Feroviar. Licitația a fost lansată de STB în septembrie 2019, dar între timp Firea falimentase deja bugetul Capitalei. Câștigătorul ei a fost anunțat în iulie 2020, când director al STB era Hazem Kansou, acum numit de PSD în fruntea companiei de stat Radiocom. În 2022, primarul Nicușor Dan a sesizat DNA cu privire la licitația făcută de STB pentru achiziția celor 40 de tramvaie de la firma Electroputere VFU Pașcani. Tramvaie scumpe, prea scurte, din Rusia Ce semne de întrebare ridica Nicușor Dan, într-o postare pe Facebook: De ce conducerea STB reprezentată de la acea dată a continuat demersurile pentru finalizarea procedurii de achiziție, deși la momentul aprobării raportului de procedură nu avea alocate fondurile necesare în conformitate cu prevederile legale? De ce STB a decis încă din anul 2019 să achiziționeze tramvaie de 18 metri în contextul în care fluxul de călători ar justifica o nevoie de tramvaie mai lungi? Opțiunea STB a fost pentru VFU Pașcani care aducea componente din Rusia și vindea apoi la prețuri majorate. În aprilie 2024, Nicușor Dan arăta că „nu există normă legală în acest moment pentru a cenzura un operator economic care vine cu produse din Rusia, din păcate…nu e pe lista de sancțiuni”. „La sfârșitul anului 2020, eu am spus că această achiziție nu e ste utilă și prețul pentru unul de 18 metri e mult prea mare, e aproape cât unul de 36 de metri”, a mai spus el.

Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS (sursa: Google Maps)
Internațional

Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS

Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS. Armata rusă a acuzat Ucraina că a lansat un atac asupra unui aerodrom militar din regiunea Taganrog, utilizând șase rachete balistice americane ATACMS. Atacul a generat tensiuni suplimentare, iar Moscova a promis represalii. Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS Ministerul rus al Apărării a transmis că atacul s-a desfășurat cu utilizarea a șase rachete ATACMS, dintre care două au fost doborâte, iar celelalte au fost deviate de la traiectorie cu ajutorul mijloacelor de război electronic. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Cu toate acestea, resturile rachetelor au provocat pagube materiale și rănirea mai multor membri ai personalului militar. Ministerul a avertizat că acest atac „nu va rămâne fără răspuns” și că vor fi luate „măsuri corespunzătoare”. Replica rusească: racheta hipersonică Oreșnik Un oficial american, citat de agențiile de presă, a declarat că Rusia ar putea lansa un nou atac asupra Ucrainei utilizând racheta balistică hipersonică Oreșnik. Acest tip de rachetă a fost folosit anterior pe 21 noiembrie pentru a lovi o fabrică de armament din Dnipro, într-un atac descris de președintele rus Vladimir Putin drept un răspuns la utilizarea rachetelor ATACMS de către Ucraina. Eficiența rachetelor Oreșnik Potrivit oficialului american, rachetele Oreșnik nu sunt de natură să schimbe situația de pe frontul ucrainean. „Aceste atacuri sunt mai degrabă încercări ale Rusiei de a teroriza Ucraina, dar nu vor reuși”, a subliniat acesta. Decizia Occidentului Pe final de mandat, președintele american Joe Biden a autorizat utilizarea rachetelor ATACMS de către Ucraina pentru a lovi ținte în profunzimea teritoriului rus. Decizii similare au fost luate și de Marea Britanie și Franța, care au permis folosirea rachetelor Storm Shadow/SCALP. De atunci, Ucraina a desfășurat mai multe raiduri asupra unor obiective din Rusia, utilizând arme cu o rază de acțiune de până la 300 km. Putin amenință cu măsuri decisive Ca răspuns la aceste atacuri, Vladimir Putin a avertizat că Rusia va răspunde într-un mod „decisiv și simetric” la orice nouă escaladare a conflictului. Putin a acuzat, de asemenea, implicarea directă a NATO, susținând că Ucraina nu poate localiza țintele fără asistența statelor care furnizează aceste arme. Posibile urmări Atacurile reciproce și amenințările indică o escaladare a conflictului dintre Rusia și Ucraina. În timp ce Moscova își intensifică represaliile, sprijinul occidental pentru Ucraina rămâne puternic, crescând tensiunile geopolitice. Următoarele săptămâni vor fi critice pentru stabilirea unui echilibru sau pentru posibila agravare a conflictului.

Rusia avertizează cetățenii să evite Occidentul (sursa: tass.ru)
Internațional

Rusia avertizează cetățenii să evite Occidentul

Rusia avertizează cetățenii să evite Occidentul. Rusia a emis un avertisment miercuri, îndemnând cetățenii să evite călătoriile în Statele Unite, Canada și anumite țări din Uniunea Europeană. Potrivit declarațiilor oficiale, există riscul ca rușii să fie „vânați” de autoritățile americane. Rusia avertizează cetățenii să evite Occidentul Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că relațiile dintre Rusia și SUA sunt mai conflictuale ca niciodată. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 „Aceste relații se află pe punctul de a se rupe, din vina Washingtonului”, a precizat Zaharova în cadrul unui briefing de presă. Zaharova a subliniat că atât călătoriile private, cât și cele oficiale către SUA implică riscuri majore în acest context tensionat. „Recomandăm cetățenilor ruși să evite deplasările în SUA și în țările aliate acesteia, în special Canada și majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, mai ales pe durata sărbătorilor”, a afirmat aceasta. Relație tensionată cu SUA Diplomați ruși și americani confirmă că relațiile bilaterale nu au mai fost atât de deteriorate din timpul crizei rachetelor din Cuba, în 1962. Tensiunile sunt alimentate de dezacordurile privind războiul din Ucraina, care au culminat luna trecută. Escaladarea conflictului Situația a atins un punct critic recent, după ce Ucraina a utilizat rachete americane și britanice pentru a lovi teritoriul rus. Drept răspuns, Rusia a coborât pragul nuclear, iar acuzațiile reciproce de reținere a cetățenilor pe baza unor motive nefondate au intensificat conflictul. Avertismentul emis de Rusia reflectă gravitatea relațiilor dintre cele două puteri mondiale.

Rusia, Iran, complice crimelor lui Assad (sursa: X/Mark Rutte)
Internațional

Rusia, Iran, complice crimelor lui Assad

Rusia, Iran, complice crimelor lui Assad. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat luni că Rusia și Iranul poartă responsabilitatea pentru crimele comise împotriva poporului sirian, după înlăturarea de la putere a lui Bashar al-Assad. Declarația sa subliniază rolul ambivalent al acestor state în conflictul sirian și evidențiază provocările legate de tranziția politică din regiune. Rusia, Iran, complice crimelor lui Assad Mark Rutte a acuzat Rusia și Iranul că, deși au fost principalii susținători ai regimului Assad, l-au abandonat atunci când nu le-a mai fost util: Citește și: EXCLUSIV Rafila a pus manager la Spitalul Pneumo „Marius Nasta” un economist de CAP care a mai distrus un spital în trecut. Ministrul PSD a dat-o afară din funcție pe dr. Beatrice Mahler „Rusia și Iranul erau principalii susținători ai regimului Assad și împart responsabilitatea pentru crimele comise împotriva poporului sirian. Ele au demonstrat că nu sunt parteneri fiabili”, a afirmat Rutte într-un comunicat oficial. Căderea regimului Assad: între bucurie și incertitudine Secretarul general al NATO a descris căderea regimului Assad ca pe „un moment de bucurie, dar și de incertitudine pentru popoarele din Siria și din regiune”. El a subliniat importanța unei tranziții politice corecte, bazată pe respectarea statului de drept și protecția civililor: „Liderii rebeli trebuie să susțină statul de drept, să protejeze civilii și să respecte minoritățile religioase”, a spus Rutte. Pericolul resurgenței Statului Islamic Deși Mark Rutte nu a făcut referire directă la organizația Stat Islamic (SI), secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat recent asupra riscului resurgenței acestei organizații în Siria: „Avem interese persistente, interese de securitate în continuare de actualitate în Siria, mai ales cel de a fi siguri că SI nu este resuscitat și nu revine”, a declarat Blinken în cadrul unei reuniuni NATO. Rolul NATO în regiune Deși aria geografică a NATO nu include Siria, Alianța supraveghează îndeaproape situația, în special în contextul riscurilor asociate instabilității din regiune. NATO menține o misiune activă în Irak din 2018, pentru a contribui la stabilizarea regiunii și prevenirea reapariției grupărilor extremiste. Declarațiile lui Mark Rutte și avertismentele lui Antony Blinken reflectă preocupările majore legate de viitorul Siriei post-Assad. De la tranziția politică până la prevenirea resurgenței Statului Islamic, regiunea rămâne un punct strategic sensibil pe care NATO continuă să-l monitorizeze. Tranziția către stabilitate va depinde de respectarea drepturilor fundamentale și de gestionarea responsabilă a puterii de către noii lideri.

Bashar al-Assad primește azil în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Bashar al-Assad primește azil în Rusia

Bashar al-Assad primește azil în Rusia. Bashar al-Assad, președintele Siriei, și familia sa au sosit în Rusia, unde au primit azil din considerente umanitare. Informația a fost relatată de agențiile de presă ruse, citând surse din cadrul Kremlinului. Evenimentul marchează o nouă etapă în relațiile ruso-siriene și în eforturile diplomatice privind criza siriană. Bashar al-Assad primește azil în Rusia Potrivit agenției Interfax, Bashar al-Assad și membrii familiei sale au ajuns la Moscova, unde Rusia le-a oferit protecție umanitară. Citește și: Geoană desființează minciunile lui Georgescu: „România nu va intra în război, scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant” Acest gest vine în contextul continuării conflictului din Siria și al eforturilor internaționale pentru găsirea unei soluții politice: „Assad și membrii ai familiei sale au sosit la Moscova. Rusia le-a acordat azil, din considerente umanitare.” Rusia susține reluarea negocierilor pentru Siria Kremlinul consideră necesară reluarea negocierilor pentru soluționarea crizei siriene sub egida Națiunilor Unite. Oficialii ruși și-au reafirmat angajamentul de a colabora cu toate părțile implicate, inclusiv opoziția armată siriană: „Oficiali ruși se află în contact cu reprezentanți ai opoziției armate siriene, ai cărei lideri au garantat securitatea bazelor militare și a instituțiilor diplomatice ale Rusiei de pe teritoriul Siriei.” Relațiile ruso-siriene Rusia a fost un susținător puternic al regimului Assad de-a lungul conflictului sirian, oferind sprijin militar și diplomatic. Azilul oferit familiei Assad reflectă consolidarea legăturilor dintre cele două state, dar și dorința Moscovei de a juca un rol central în negocierile internaționale privind Siria. Acest pas ar putea influența viitorul procesului de pace din Orientul Mijlociu și relațiile dintre Rusia și alte puteri globale implicate în conflict.

Rusia, declarație surprinzătoare despre Bashar al-Assad (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia, declarație surprinzătoare despre Bashar al-Assad

Rusia, declarație surprinzătoare despre Bashar al-Assad. Rusia a făcut o declarație surprinzătoare duminică, anunțând că președintele sirian Bashar al-Assad a demisionat și a părăsit Siria. Anunțul vine în contextul avansului rapid al rebelilor sirieni, conduși de islamiști radicali, care au pus armata siriană în dificultate. Rusia, declarație surprinzătoare despre Bashar al-Assad Potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) al Rusiei, Maria Zaharova, președintele sirian a luat decizia de a demisiona în urma negocierilor cu mai multe părți implicate în conflictul armat. Citește și: GALERIE FOTO Călin Georgescu, păzit ca Putin. Gărzile de corp, în slujba unui mercenar român care are trupe în Congo și este suspectat de legături cu gruparea rusă Wagner Zaharova a precizat că Assad a dat instrucțiuni pentru un transfer pașnic al puterii. „În urma negocierilor între Bashar al-Assad și un anumit număr de participanți la conflictul armat din Siria, el a decis să demisioneze din funcția prezidențială și a părăsit țara”, a declarat oficialul rus. Rusia nu a participat la negocieri Maria Zaharova a subliniat că Rusia nu a fost implicată în discuțiile care au condus la demisia președintelui sirian. Totodată, oficialul rus a menționat că nu există informații despre locul în care se află Bashar al-Assad în acest moment. Moscova îndeamnă la soluții politice în Siria Într-un comunicat oficial, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei și-a exprimat îngrijorarea față de evoluțiile recente din Siria și a cerut tuturor părților să evite violențele. Rusia a reiterat importanța soluțiilor politice pentru rezolvarea conflictului: „Îndemnăm toate părțile implicate să se abțină de la utilizarea violenței și să rezolve toate chestiunile guvernării prin mijloace politice”, se arată în declarația oficială. Bazele militare rusești din Siria, în stare de alertă În contextul situației tensionate, Rusia a plasat bazele sale militare din Siria în stare de alertă. Cu toate acestea, Moscova a precizat că în prezent nu există nicio amenințare semnificativă asupra acestor facilități. Demisia lui Bashar al-Assad marchează un moment crucial în conflictul sirian, aducând noi incertitudini asupra viitorului țării. Rusia, deși declară că nu a participat la negocieri, continuă să joace încă un rol activ regiune.

Rușii nu pot opri rebelii sirieni (sursa: X/МИД России)
Internațional

Rușii nu pot opri rebelii sirieni

Rușii nu pot opri rebelii sirieni. Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a subliniat sâmbătă că este inacceptabil ca grupurile teroriste să preia controlul asupra teritoriilor din Siria, reiterând respectarea acordurilor internaționale. Rușii nu pot opri rebelii sirieni În declarația sa, Lavrov a subliniat importanța respectării suveranității Siriei, invocând Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU: Citește și: Nicușor Dan nu spune nu unei candidaturi la prezidențiale: „Există disponibilitatea de a discuta” „Este inacceptabil să se permită unui grup terorist să preia controlul asupra teritoriilor, încălcând acordurile existente, începând cu Rezoluţia 2254 a Consiliului de Securitate al ONU, care reafirmă ferm suveranitatea, integritatea teritorială şi unitatea Republicii Arabe Siriene”, a spus Lavrov. Iranul pledează pentru dialog politic Iranul, unul dintre susținătorii președintelui sirian Bashar al-Assad, a cerut un dialog politic între guvernul de la Damasc și opoziție, în contextul unei ofensive majore a rebelilor. Ofensiva rebelilor islamiști a condus la ocuparea mai multor teritorii, inclusiv provincia Deraa, din sudul Siriei, apropiindu-se la 20 km de capitala Damasc, potrivit surselor locale. Reuniune diplomatică în Qatar Sâmbătă, miniștrii de externe ai Iranului, Rusiei și Turciei s-au reunit în Qatar pentru a discuta despre situația din Siria, conform agenției iraniene Irna. Cele trei state sunt partenere din 2017 în procesul de pace Astana, inițiat pentru a găsi soluții politice la conflictul sirian, care durează din 2011. Rebelii avansează spre Damasc Facțiunile rebele au preluat controlul asupra provinciei Deraa și se află acum la doar 20 km de capitala Damasc, conform unui comandant rebel și unei organizații neguvernamentale. Această evoluție pune o presiune suplimentară asupra procesului de pace și a guvernului sirian. Declarațiile liderilor internaționali reflectă complexitatea crizei siriene, unde lupta pentru teritoriu și negocierile pentru pace rămân priorități critice. Procesul Astana continuă să fie un pilon esențial pentru soluționarea conflictului, dar escaladarea rebelilor complică situația.

Nicușor Dan îl demolează pe Călin Georgescu Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan îl demolează pe Călin Georgescu

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan îl demolează pe Călin Georgescu: „El este un biet impostor, şi-a falsificat biografia, azi spune una, mâine spune alta, dar în spatele lui este Rusia şi în spatele lui sunt nişte băieţi deştepţi, cei care i-au plătit campania pe care noi am văzut-o”. Citește și: Mircea Badea anunță că nu votează cu Călin Georgescu după ce a fost victima unui fake-news înscenat de tabăra acestuia Nicușor Dan îl demolează pe Călin Georgescu Într-un mesaj video postat pe Facebook, edilul-șef al Capitalei afirmă că „singura alegere înţeleaptă este Elena Lasconi”. „Clasa politică din România merita o lecţie, numai că experimentul pe care noi îl trăim de două săptămâni riscă să ne ia din UE şi din NATO şi să ne ducă în ghearele Rusiei şi a unor băieţi deştepţi. Pentru că nu e vorba de Călin Georgescu. El e un biet impostor. Azi spune una, mâine spune alta, dar în spatele lui este Rusia şi în spatele lui sunt nişte băieţi deştepţi, cei care i-au plătit campania pe care noi am văzut-o. În condiţiile date, singura alegere înţeleaptă este Elena Lasconi şi eu sunt convins că suntem destui oameni raţionali, în România, ca să ducem ţara asta în direcţia corectă”, a spus primarul general al Capitalei. În mesajul scris pe videoclip se afirmă: „Să nu ne lăsăm amăgiți de promisiuni false și de un impostor care manipulează fricile (...) Duminică vom smulge România din ghearele Rusiei”.

Avertisment grav de la Washington: datele CSAT trebuie investigate până la capăt Foto: YouTube
Politică

Avertisment grav de la Washington

Informațiile CSAT despre implicarea malignă a Rusiei în procesul electoral trebuie investigate pe deplin, se arată într-un avertisment neobișnuit de grav venit de la Washington, prin purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat Matthew Miller. Citește și: La pariurile de pe PolyMarket, Lasconi îl zdrobește pe Călin Georgescu. Schimbare radicală a percepției în favoarea lui Lasconi în ultimele 24 de ore Avertisment grav de la Washington „Am urmărit cu atenție alegerile din România. Este opțiunea poporului române pe cine alege, iar SUA nu interferează cu aceste opțiuni sau cu acest proces. Suntem îngrijorați de raportul CSAT privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne cu scop de a influența integritatea procesului electoral din România. Informțaiile din raport ar trebui investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România”, apreciază Departamentul de Stat. Statele Unite au avertizat cu privire la „efecte negative grave” în cazul în care România se îndepărtează de Occident, o referire clară la prezența în turul II al alegerilor prezidențiale a extremistului-populist Călin Georgescu, suspectat că a fost ajutat de Rusia. „Progresele cu greu câștigate de România în ceea ce privește ancorarea în comunitatea transatlantică nu pot fi date înapoi de actori străini care încearcă să îndepărteze politica externă a României de alianțele sale occidentale”, se mai arată în declarația Departamentului de Stat. Acesta mai arată că restricționarea investițiilor străine va descuraja companiile americane să investească în România. În declarație se amintește că România și SUA au făcut pași importanți pentru ca cetățenii români să călători fără vize în SUA.

Ucraina, presată să mobilizeze noi soldați (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina, presată să mobilizeze noi soldați

Ucraina, presată să mobilizeze noi soldați. Secretarul american de stat, Antony Blinken, a declarat miercuri că Ucraina trebuie să ia decizii dificile privind mobilizarea de noi soldați pentru a-și menține capacitatea de luptă împotriva Rusiei. Ucraina, presată să mobilizeze noi soldați Afirmațiile au fost făcute după reuniunea miniștrilor de externe ai statelor NATO. Citește și: Fără precedent: CSAT a declasificat și publicat documentele care arată cum vrea Rusia să influențeze alegerile și cum a fost susținut Georgescu "Ucraina are de luat decizii grele pentru o nouă mobilizare, dar sunt decizii necesare. Pe linia frontului trebuie să fie oameni care să se opună agresiunii ruse," a subliniat Blinken. Reducerea vârstei de mobilizare, o soluție necesară? Un oficial american a avertizat că Ucraina nu mobilizează suficienți soldați pentru a înlocui pierderile de pe câmpul de luptă. Acesta a sugerat reducerea vârstei de mobilizare de la 25 la 18 ani pentru a asigura un flux constant de efective militare. Conflict de uzură, pierderi masive de ambele părți Războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022 este caracterizat de pierderi masive de vieți omenești, atât în rândul trupelor ruse, cât și ucrainene. Aceste pierderi sunt păstrate secrete de ambele părți, iar în Ucraina măsurile stricte de mobilizare au generat controverse. Ucraina se confruntă cu cazuri de corupție, dezertări și metode brutale de recrutare. Mulți ucraineni încearcă să evite mobilizarea, în ciuda pedepselor înăsprite prin legislația recentă. Planul Ucrainei: Mobilizarea a 160.000 de noi soldați Armata ucraineană și-a propus să mobilizeze 160.000 de noi recruți pentru a suplimenta efectivele diminuate. Cu toate acestea, sistemul de recrutare rămâne ineficient, iar corupția subminează eforturile de consolidare a forței militare. Rusia avansează în est Trupele ruse, mai bine echipate și mai numeroase, recuperează teren în estul Ucrainei și la granița cu regiunea Kursk. În acest context, presiunea asupra Ucrainei de a-și întări rândurile devine tot mai mare. Într-un conflict sângeros și de uzură, Ucraina trebuie să-și depășească provocările interne pentru a-și consolida forțele armate. Sprijinul internațional și reformele interne sunt cruciale pentru a face față agresiunii ruse și pentru a păstra stabilitatea pe front.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră