duminică 19 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2555 articole
Internațional

Putin semnează legea care permite FSB să oprească telefonia mobilă în Rusia

Președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care obligă operatorii de telefonie mobilă să întrerupă serviciile pentru abonați la solicitarea Serviciului Federal de Securitate (FSB). Actul normativ a fost publicat pe portalul oficial de informații juridice al guvernului rus și urmează să intre în vigoare în termen de zece zile. Legea comunicațiilor, modificată în favoarea serviciilor de securitate Noua legislație a fost aprobată în această săptămână de ambele camere ale parlamentului federal rus — Duma de Stat și Consiliul Federației. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Documentul modifică Legea comunicațiilor și stabilește că operatorii nu pot fi trași la răspundere față de clienți atunci când serviciile sunt întrerupte la cererea FSB. Astfel, furnizorii de telefonie mobilă sunt obligați să aplice deciziile serviciilor de securitate fără riscul unor litigii cu utilizatorii afectați. Eliminarea criteriilor privind justificarea întreruperilor Versiunea inițială a proiectului prevedea că FSB poate transmite solicitări de restricționare a comunicațiilor doar pentru garantarea securității cetățenilor și a statului, iar justificarea acestor măsuri urma să fie formulată de președinte și guvern. În forma finală, această prevedere a fost eliminată, ceea ce lasă neclar cadrul în care pot fi decise întreruperile serviciilor de telefonie mobilă la nivel regional sau federal. Activști independenți avertizează că lipsa unor criterii explicite poate duce la decizii arbitrare și la extinderea controlului asupra comunicațiilor. Întreruperi frecvente ale internetului în Rusia Potrivit presei locale, aproximativ jumătate dintre regiunile Rusiei se confruntă aproape zilnic cu probleme de conectivitate la internet. Autoritățile de la Moscova justifică aceste întreruperi prin atacurile cu drone ucrainene, însă multe dintre zonele afectate nu se numără printre principalele ținte militare. Cenzura online, intensificată în contextul războiului În ultimii ani, Kremlinul a extins controlul asupra spațiului digital. Măsurile au afectat viteza internetului, accesul la platforme și au dus la restricționarea a zeci de mii de site-uri, publicații și rețele sociale, mai ales în perioada războiului. În acest context, presa rusă a relatat că rețeaua de mesagerie Telegram ar urma să fie blocată definitiv de la 1 aprilie. Încetinirea serviciului a generat deja nemulțumiri în rândul deputaților, bloggerilor și militarilor ruși, care folosesc aplicația pe scară largă, inclusiv pe frontul din Ucraina.

Putin legalizează oprirea comunicațiilor (sursa: kremlin.ru)
Telegram, declarat risc de securitate în Rusia (sursa: tass.ru)
Internațional

Telegram, declarat risc de securitate în Rusia: FSB acuză scurgeri de informații militare

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a catalogat platforma de mesagerie Telegram drept un risc de securitate, într-un nou episod al tensiunilor dintre autoritățile ruse și una dintre cele mai populare aplicații din țară. Declarațiile vin în contextul războiului din Ucraina și al intensificării controlului asupra spațiului digital. FSB: Telegram ar expune informații militare sensibile Potrivit unui comunicat transmis de FSB, armata rusă ar fi pus în pericol viețile soldaților prin utilizarea Telegram pe linia frontului. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Serviciul de securitate susține că există informații „fiabile” conform cărora forțele armate și serviciile de informații ucrainene pot extrage rapid date din aplicație și le pot folosi în scopuri militare. Acuzațiile sugerează vulnerabilități de securitate ale platformei și ridică semne de întrebare privind utilizarea aplicațiilor de mesagerie în context militar. Temeri privind o posibilă blocare a Telegram în Rusia Declarațiile FSB alimentează din nou speculațiile că Telegram ar putea fi restricționat sau chiar blocat în Rusia. Pentru milioane de utilizatori ruși, aplicația reprezintă una dintre principalele surse de informație nefiltrată și un canal important de comunicare. Posibila interdicție ar marca un nou pas în restrângerea accesului la platforme digitale independente. Rusia dezvoltă alternativa națională la Telegram În paralel, autoritățile ruse au promovat o aplicație de mesagerie proprie, denumită Max, destinată să înlocuiască Telegram, WhatsApp și alte servicii internaționale. Noua platformă a fost însă criticată de activiști și experți în tehnologie, care o consideră un instrument de supraveghere capabil să livreze conținut cenzurat și mesaje de propagandă. Autoritățile acuză Telegram că nu respectă legislația rusă Roskomnadzor, autoritatea rusă de reglementare în telecomunicații, susține că Telegram nu respectă legislația locală, inclusiv obligația de a elimina conținutul interzis. De asemenea, instituția afirmă că platforma nu ia măsuri suficiente împotriva utilizatorilor care folosesc serviciul pentru activități ilegale. Regulatorul cere ca serverele care procesează datele utilizatorilor ruși să fie localizate pe teritoriul Rusiei, nu în străinătate — o condiție pe care multe platforme occidentale au refuzat-o. Telegram respinge acuzațiile Reprezentanții Telegram au negat în mod repetat acuzațiile formulate de autoritățile ruse. Aceștia au susținut că platforma respectă standardele de securitate și protecția datelor utilizatorilor.

Ucraina atacă uzina de rachete din Votkinsk (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Dronele ucrainene lovesc infrastructura militară rusă: surse indică uzina de rachete din Votkinsk

Guvernatorul regiunii Udmurtia, Aleksandr Brecealov, a anunțat că un obiectiv din sudul Rusiei a fost avariat în urma unui atac cu drone atribuit Ucrainei. Oficialul a confirmat existența unor pagube și răniți, fără a oferi detalii suplimentare, și a cerut populației să evite răspândirea informațiilor neverificate. Incidentul a fost semnalat sâmbătă dimineață și face parte din seria atacurilor asupra infrastructurii aflate la mare distanță de front. Autoritățile locale au activat măsuri de siguranță în zonă. Posibilă țintă: uzina de rachete din Votkinsk Guvernatorul regiunii Udmurtia, Aleksandr Brecealov, a anunțat că un obiectiv din sudul Rusiei a fost avariat în urma unui atac cu drone atribuit Ucrainei. Oficialul a confirmat existența unor pagube și răniți, fără a oferi detalii suplimentare, și a cerut populației să evite răspândirea informațiilor neverificate. Incidentul a fost semnalat sâmbătă dimineață și face parte din seria atacurilor asupra infrastructurii aflate la mare distanță de front. Autoritățile locale au activat măsuri de siguranță în zonă. Posibilă țintă: uzina de rachete din Votkinsk Bloguri militare ucrainene neoficiale susțin că ținta atacului ar fi fost uzina din Votkinsk, aflată la aproximativ 1.400 de kilometri de granița cu Ucraina. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Fabrica este cunoscută pentru producția de rachete Iskander, cu rază scurtă de acțiune, și rachete intercontinentale Topol-M, iar unele surse afirmă că aici sunt fabricate și alte tipuri de armament balistic. Imagini și videoclipuri distribuite online arată o coloană mare de fum ridicându-se deasupra zonei industriale.  Informațiile nu au fost confirmate oficial de autoritățile ruse. Explozii raportate și trafic aerian suspendat Canale Telegram și martori locali au relatat că în orașul Votkinsk s-ar fi auzit mai multe explozii și zgomote de drone înaintea producerii incendiului. În paralel, aeroportul din Ijevsk și alte aeroporturi din regiuni învecinate și-au suspendat temporar operațiunile, potrivit Rosaviația. Măsura a fost luată ca precauție în contextul riscului de noi atacuri aeriene. Situația traficului aerian este monitorizată de autorități. Alte atacuri raportate și ipoteze privind armamentul folosit Bloguri militare ruse au semnalat și un posibil incendiu la o uzină de prelucrare a gazelor din Samara, însă autoritățile regionale nu au confirmat informația. Proiectul OSINT ucrainean KiberBoroshno a sugerat că atacul ar fi fost realizat cu rachete ucrainene Flamingo, ipoteză preluată și de alte canale neoficiale. Unele surse media ucrainene afirmă că uzina din Votkinsk produce inclusiv rachete balistice hipersonice Oreșnik. În lipsa unor confirmări oficiale complete, detaliile privind amploarea și consecințele atacului rămân în curs de verificare.

Un sondaj INSCOP arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina Foto: Inquam/George Calin
Politică

ANALIZĂ Un sondaj INSCOP arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina

Un sondaj INSCOP piblicat azi arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina. În schimb, electoratul PNL și cel al USR au opinii apropiate în ceea ce privește conflictul din țara vecină.  Citește și: Fake news: fotografiile cu interiorul luxos al avionului cu care Nicușor Dan a plecat la Washington, închiriat de la Țiriac „Rezultate sunt tulburătoare și arată ca noi am pierdut net primul război informațional care a avut drept țintă populației României. Poate știind unde suntem, vom fi mai bine pregătiți pentru următorul. Pentru ca în această zonă, pacea nu va veni curând”, a scris, pe Facebook, directorul INSCOP, Remus Ștefureac.  Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, prin metoda CATI, pe un sondaj de 1.100 de persoane, iar sondajul are o marjă de eroare 3%.  Un sondaj INSCOP arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina Care sunt elementele din sondaj care arată că alegătorii PSD și AUR au opinii asemănătoare, substanțial diferite de cei ai PNL și USR.  46% din alegătorii AUR și 30% dintre pesediști cred că Ucraina trebuie să facă concesii Rusiei pentru a pune capăt războiului. Doar 16% dintre useriști sunt de acordca Kievul să cedeze. În schimb, 79% dintre alegătorii USR consideră că Rusia ar trebui să se retragă din teritoriile ocupate pentru a se ajunge la pace - doar 43% din auriști sunt de acord cu afirmația.  Doar 43% dintre auriști cred că Rusia este vinovată de războiul din Ucraina, urmați de 63% din pesediști, 76% - PNL, 85% - USR.  La întrebarea „Ce tip de ajutor credeți că ar trebui să acorde Ucrainei pentru a rezista în fața agresiunii Rusiei?”, 60% dintre auriști spun „niciunul”. Urmează electoratul PSD - 40%, în timp ce doar 11% din useriști și 14% dintre peneliști cred că România nu ar mai trebui să ajute Ucraina.  Numai 31% dintre auriști și 39% dintre pesediști cred că România trebuie să-și indeplinească obligațiile din cadrul NATO și „să ajute militar aliatul atacat”. Peste două treimi dintre useriști și 61% dintre peneliști consideră că România trebuie să-și îndeplinească complet obligațiile de stat NATO. Mai rău, 25% dintre auriști și 16% dintre pesediști cred că România ar trebui să rămână complet neutră dacă un stat NATO este atacat.  Ce arată studiul INSCOP Conform cercetării sociologice, 54,9% dintre cei chestionaţi sunt de părere că vinovată de declanşarea războiului este Rusia (faţă de 71,2% în mai 2022 şi 49,8% în noiembrie 2023). 14,1% indică Ucraina (faţă de 4,5% în mai 2022 şi 8,8% în noiembrie 2023), 7,7% SUA (faţă de 10,4% în mai 2022 şi 14,6% în noiembrie 2023), 9% Uniunea Europeană (faţă de 1,7% în mai 2022 şi 2,9% în noiembrie 2023) şi 3,5% alţii. Ponderea nonrăspunsurilor este de 10,8% (faţă de 8,3% în mai 2022 şi 19,4% în noiembrie 2023). Întrebaţi despre încheierea conflictului din Ucraina, 35,4% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că, pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă Rusiei concesii (faţă de 24,5% în noiembrie 2023). 53,3% consideră că Rusia ar trebui să se retragă şi să returneze Ucrainei teritoriile (faţă de 64,7% în noiembrie 2023). Ponderea nonrăspunsurilor este de 11,3% (faţă de 10,8% în noiembrie 2023). În ceea ce priveşte ajutorul pentru Ucraina, 31,5% dintre participanţii la sondaj consideră că, pentru a rezista în faţa agresiunii Rusiei, România ar trebui să ofere Ucrainei ajutor umanitar, 10,5% ajutor militar şi 12,2% financiar. 42,6% cred că România nu ar trebui să ofere niciun fel de ajutor, în timp ce 3,3% nu ştiu sau nu răspund.  

Telegram, sub presiune în Rusia (sursa: tass.ru)
Internațional

Rusia invocă riscuri de securitate pentru a înăspri controlul online: Telegram, luat în vizor

Serviciile de informații străine pot accesa mesajele trimise de soldații ruși prin aplicația Telegram, a declarat ministrul rus al dezvoltării digitale, Maksud Șadaiev. Oficialul susține că există „numeroase indicii” potrivit cărora corespondența din aplicația de mesagerie ar fi utilizată împotriva armatei ruse implicate în războiul din Ucraina. Telegram, aplicație folosită intens de armata rusă Telegram este una dintre cele mai populare platforme de mesagerie din Rusia și este utilizată pe scară largă de forțele ruse aflate pe front. Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant În același timp, aplicația se află sub presiunea autorităților de la Moscova, care o acuză că nu elimină conținutul considerat extremist și că nu respectă integral legislația națională. Roskomnadzor încetinește Telegram, WhatsApp este blocat Autoritatea rusă de reglementare a comunicațiilor, Roskomnadzor, a anunțat că a decis încetinirea serviciului Telegram, în cadrul unei campanii mai ample împotriva aplicațiilor de mesagerie deținute de companii străine. Kremlinul a confirmat recent și blocarea completă a aplicației WhatsApp, deținută de Meta, invocând nerespectarea legislației ruse. MAX, alternativa națională promovată de stat În contextul restricțiilor impuse platformelor occidentale, autoritățile ruse promovează utilizarea aplicației MAX, prezentată drept o „mesagerie națională” susținută de stat. Criticii susțin însă că această platformă ar putea deveni un instrument de supraveghere, acuzație respinsă oficial de Moscova.

Putin poate ordona oprirea internetului în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Vladimir Putin poate ordona închiderea internetului la nivel național, lege adoptată în Rusia

Parlamentul Rusiei a adoptat, în procedură de urgență, o lege care oferă serviciului de informații interne dreptul de a ordona furnizorilor oprirea conexiunilor de internet și telefonie mobilă. Decizia marchează o nouă extindere a puterilor serviciilor de securitate într-un context tensionat, atât pe plan intern, cât și extern. Procedură accelerată în Duma de Stat Legea a fost aprobată rapid de Duma de Stat, camera inferioară a legislativului Federației Ruse, care a parcurs în regim de urgență a doua și a treia lectură a amendamentului la legea comunicațiilor. Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Votul accelerat indică importanța acordată de autorități acestui instrument legislativ, într-un moment în care controlul asupra fluxului de informații devine o prioritate strategică pentru Kremlin. Puteri sporite pentru FSB: fără justificări detaliate Noua lege consolidează atribuțiile FSB, serviciul federal de securitate al Rusiei. Potrivit informațiilor din presa de la Moscova, din forma finală a actului normativ au fost eliminate formulările care precizau că măsura poate fi aplicată pentru protecția cetățenilor și a statului în fața amenințărilor la adresa securității. Astfel, conducerea Rusiei va trebui doar să indice motivele pentru care dispune întreruperea comunicațiilor, fără a mai fi necesară o justificare explicită privind existența unei amenințări concrete. Conform relatărilor din mass-media rusă, președintele Vladimir Putin ar putea dispune închiderea internetului la nivel național sau regional, în baza noilor prevederi. Măsura ar permite autorităților să controleze rapid comunicațiile în situații considerate critice, oferind un instrument suplimentar de gestionare a crizelor sau a unor eventuale amenințări. Furnizorii, exonerați de răspundere Agenția de presă de stat TASS a transmis că operatorii de telecomunicații mobile vor fi exonerați de răspundere în cazul în care utilizatorii depun reclamații privind întreruperea serviciilor. Această prevedere îi protejează juridic pe furnizori în situațiile în care întreruperile sunt ordonate de autorități, transferând integral responsabilitatea deciziei la nivelul statului. Întreruperi deja aplicate în contextul războiului din Ucraina Conexiunile mobile din Rusia au fost deja suspendate temporar în mai multe rânduri, pe fondul amenințărilor legate de drone ucrainene în apropierea aeroporturilor. În paralel, autoritățile au blocat mii de site-uri de internet, în special după declanșarea războiului din Ucraina. Noua lege formalizează și extinde acest tip de intervenții, oferind un cadru legal mai clar pentru decizii rapide și centralizate. Intrare rapidă în vigoare Amendamentul va intra în vigoare la zece zile după promulgarea de către președinte, etapă considerată o formalitate în actualul sistem politic rus. Extinderea atribuțiilor FSB nu este un fenomen nou. Sub conducerea lui Vladimir Putin – fost ofițer al KGB, serviciul sovietic care a precedat FSB, și ulterior director al FSB – instituția și-a consolidat constant influența și prerogativele, devenind un pilon central al puterii de stat.

Trump presează Ucraina pentru negocieri (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump pune presiune pe Ucraina: Să vină repede la masa negocierilor

Președintele american Donald Trump a declarat că Ucraina trebuie să negocieze „rapid” un acord, înaintea noii runde de discuții trilaterale dintre SUA, Rusia și Ucraina, programată la Geneva. Trump presează Ucraina pentru negocieri Liderul de la Casa Albă a făcut afirmațiile luni, la bordul Air Force One, în drum spre Washington, subliniind că Kievul ar trebui „să vină la masa negocierilor cât mai repede”. Citește și: Primarul Ciucu: numărul șefilor din STB este aproximativ egal cu toți angajații Administrației Prezidențiale Întâlnirea de la Geneva reprezintă a treia rundă de contacte din acest an, în încercarea de a identifica o soluție negociată pentru conflictul declanșat de invazia rusă. Atac masiv al Rusiei cu rachete și drone Cu doar câteva ore înaintea negocierilor, Rusia a lansat un nou atac masiv asupra Ucrainei, folosind un număr mai mare decât de obicei de rachete de croazieră și drone. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, proiectilele au vizat regiuni din nordul, centrul, sudul și vestul țării, iar operațiunile au continuat până în primele ore ale dimineții. Președintele Volodimir Zelenski avertizase anterior, citând informații ale serviciilor de informații, asupra posibilității unui astfel de bombardament. Odesa, lovită înaintea negocierilor În cursul serii de luni, orașul Odesa a fost atacat, fiind avariată o infrastructură neprecizată și o clădire civilă, iar două persoane au fost rănite, potrivit autorităților regionale. Până în prezent, Kievul nu a comunicat un bilanț complet al atacului masiv declanșat în noaptea de luni spre marți. Rusia anunță distrugerea a peste 150 de drone ucrainene La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele de apărare aeriană au distrus și interceptat 151 de drone ucrainene în noaptea de 17 februarie. Potrivit Moscovei, 38 de drone au fost doborâte deasupra Peninsulei Crimeea, 50 deasupra Mării Negre și 29 deasupra Mării Azov. Mihail Razvoiadiev, guvernatorul Sevastopolului, a declarat că a fost „unul dintre cele mai lungi atacuri din ultima perioadă”, raportând mai mulți răniți, inclusiv un copil.

Rusia evită pacea, avertizează Matthew Whitaker (sursa: X/Secretary Marco Rubio)
Internațional

E posibil ca rușii să nu vrea niciodată pace în Ucraina, spune ambasdorul SUA la NATO

Rusia ar putea să nu fie niciodată pregătită să semneze un acord care să pună capăt războiului din Ucraina, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, în cadrul Conferinţa de Securitate de la Munchen. Oficialul american a subliniat că, deși Ucraina ar fi pregătită pentru un acord rezonabil și echitabil, Moscova nu pare dispusă să facă același pas, nici în prezent, nici pe termen lung. Ucraina, pregătită pentru un acord „rezonabil” Potrivit lui Whitaker, partea ucraineană ar fi gata să accepte un compromis care să țină cont de consecințele conflictului declanșat de Rusia în urmă cu patru ani. Citește și: Ministrul Dragoș Pîslaru, atac devastator la amantele, mașinile de lux, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD Diplomatul a insistat însă că nu există indicii clare că Rusia ar fi pregătită să încheie un acord de pace, ceea ce alimentează incertitudinile privind viitorul negocierilor. Mesaj diferit față de poziția lui Donald Trump Declarațiile ambasadorului SUA la NATO contrastează cu mesajul transmis anterior de președintele american Donald Trump, care i-a cerut liderului ucrainean Volodimir Zelenski să accelereze procesul de negociere cu Rusia. Apelul lui Trump a venit înaintea unei noi runde de discuții programate pentru săptămâna viitoare, evidențiind diferențe de ton în abordarea diplomatică a conflictului din Ucraina.

Trump interzice Rusiei accesul la petrolul Venezuelei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump interzice Rusiei accesul la petrolul Venezuelei. Kremlinul acuză o „discriminare directă”

Administrația președintelui american Donald Trump a impus noi restricții privind acordurile petroliere din Venezuela, interzicând Rusiei și altor patru state să participe la tranzacții și proiecte energetice în această țară. Măsurile au fost anunțate printr-o licență emisă de Departamentul Trezoreriei SUA. În același timp, documentul permite companiilor americane să furnizeze echipamente și tehnologie necesare producției de petrol și gaze în Venezuela, însă în condiții strict reglementate. Licențe speciale pentru tranzacții cu PDVSA și guvernul venezuelean Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA a emis trei licențe care stabilesc cadrul legal pentru eventualele tranzacții cu guvernul Venezuelei, compania petrolieră de stat Petroleos de Venezuela S.A. (PDVSA) și firmele în care PDVSA deține cel puțin 50%. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Conform noilor reguli: Acordurile trebuie încheiate exclusiv în conformitate cu legislația SUA. Eventualele litigii vor fi soluționate doar în instanțele americane. Plățile trebuie efectuate către fonduri controlate de Statele Unite. Este interzisă înființarea de noi societăți mixte pentru producția de petrol și gaze în Venezuela. Totodată, companiile petroliere vor avea nevoie de autorizații speciale din partea autorităților americane pentru utilizarea echipamentelor specializate și importul platformelor de foraj necesare extinderii producției. Rusia, China, Iran, Coreea de Nord și Cuba, excluse din operațiuni Noile prevederi interzic complet orice operațiuni care implică entități sau persoane fizice din Rusia, China, Iran, Coreea de Nord și Cuba în cadrul proiectelor petroliere venezuelene. Decizia marchează o intensificare a presiunii economice asupra acestor state și limitează accesul lor la resursele energetice ale Venezuelei. Reacția Kremlinului: „Discriminare directă” Rusia a reacționat rapid la noile restricții. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a calificat măsura drept o „discriminare directă”, susținând că excluderea Moscovei din proiectele petroliere venezuelene este nejustificată. Producția de petrol din Venezuela și miza economică Venezuela produce în prezent aproape un milion de barili de petrol pe zi, iar estimările indică posibilitatea unei creșteri de aproximativ 20% în perioada următoare. În ianuarie 2026, Statele Unite au sechestrat șapte petroliere care transportau petrol venezuelean, confiscând ulterior încărcătura. Anterior, Donald Trump declarase că Venezuela ar urma să transfere către SUA între 30 și 50 de milioane de barili de petrol de înaltă calitate.

Rusia amenință cu măsuri în cazul militarizării Groenlandei (sursa: TASS)
Internațional

Rusia va lua măsuri dacă Groenlanda se militarizează, avertizează Lavrov

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat că Rusia va adopta contramăsuri „tehnico-militare” dacă Groenlanda va fi militarizată și vor fi create acolo capacități îndreptate împotriva Moscovei. Declarația a fost făcută miercuri în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, pe fondul discuțiilor tot mai intense privind viitorul strategic al insulei arctice. Lavrov: „Vom lua contramăsuri adecvate” Șeful diplomației ruse a precizat că, în cazul în care Groenlanda – teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei – va deveni o platformă militară ostilă Rusiei, reacția Moscovei nu va întârzia. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Desigur, dacă Groenlanda se militarizează și se creează acolo capacități militare îndreptate împotriva Rusiei, vom lua contramăsuri adecvate, inclusiv de ordin tehnico-militar”, a afirmat Lavrov. Totuși, oficialul rus a subliniat că, în opinia Moscovei, problema statutului Groenlandei „nu privește direct” Rusia, fiind o chestiune ce trebuie rezolvată între Statele Unite, Danemarca și autoritățile locale. Groenlanda, între Danemarca și SUA Lavrov a adăugat că soluționarea situației trebuie să țină cont de voința populației insulei, sugerând că autoritățile de la Copenhaga au tratat dur Groenlanda de-a lungul deceniilor. Groenlanda este un teritoriu autonom în cadrul Regatul Danemarcei, însă poziția sa strategică în Arctica a atras un interes crescut din partea Statelor Unite, mai ales în contextul competiției globale pentru resurse și rute maritime. Rusia: „Arctica trebuie să rămână zonă a păcii” Ministrul rus a reiterat poziția oficială a Moscovei potrivit căreia Arctica ar trebui să rămână o zonă a cooperării și stabilității internaționale. „Arctica trebuie să rămână o zonă a păcii și cooperării”, a insistat Lavrov, în contextul tensiunilor crescânde privind securitatea în regiunea polară. Putin despre anexarea Groenlandei: „Nu este o idee nebunească” În paralel, președintele rus Vladimir Putin a comentat anterior speculațiile privind o posibilă anexare a Groenlandei de către SUA. Acesta a declarat că planurile actualei administrații americane nu reprezintă „o idee nebunească” a președintelui Donald Trump, ci au „rădăcini istorice”. Până în prezent, oficialii ruși s-au abținut să critice direct eventualele intenții ale Washingtonului în privința Groenlandei, iar unele declarații au sugerat chiar că Moscova ar putea privi favorabil o reconfigurare geopolitică ce i-ar consolida propriile interese în Ucraina.

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou Foto: Kremlin.ru
Internațional

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va învăța și va încerca din nou. Raportul anual al acestui serviciu, publicat marți, dedică un întreg capitol tentativei Rusiei de a manipula alegerile din Republica Moldova: „Bătălia pierdută a Kremlinului în Moldova”. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii și își actualizează metodele. Rusia va face cu siguranță o nouă încercare  de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”, apreciază informațiile estoniene.  Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou Ce arată raportul spionajului estonian: „În septembrie anul trecut, Kremlinul a intervenit cu forță în alegerile parlamentare din Moldova, cu scopul de a răsturna guvernul pro-occidental al țării. Informațiile din surse deschise sugerează că Moscova a cheltuit aproximativ 150 de milioane de dolari pentru această campanie masivă de influențare, folosind practic toate instrumentele din arsenalul său. Și a pierdut. ORCHESTRATĂ DE ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ Campania de influențare împotriva Moldovei a pornit direct de la Kremlin. A fost concepută în cadrul Administrației Prezidențiale Ruse și a fost implementată direct de aceasta. Campania s-a bazat pe un set extins de instrumente, de la tactici «soft» cunoscute până la măsuri cu un caracter distinctiv militar. La un capăt al spectrului, s-au aflat propaganda, dezinformarea și campaniile de denigrare, care au constituit mult timp elemente cheie ale activității de influențare a Rusiei. De zeci de ani, canalele de televiziune, ziarele, site-urile web și platformele de socializare controlate de Moscova și-au vizat în mod constant publicul cu o abordare metodică și consecventă. Cu toate acestea, campania împotriva Moldovei a introdus câteva inovații. De exemplu, după ce au urmat cursuri de formare în Rusia, clericii Bisericii Ortodoxe Moldovenești și-au mutat activitatea de propagandă pe rețelele de socializare, unde au diseminat dezinformarea rusă într-un format digital modern. La celălalt capăt al spectrului se aflau grupuri de atac compuse din bărbați cu pregătire tactică și militară. Sarcinile lor în timpul și după alegeri includeau provocări violente, ciocniri cu forțele de ordine din Moldova și, probabil, atacuri directe asupra unor obiective cheie selectate. Serviciile de securitate ruse au recrutat aproximativ 150 de bărbați, care au beneficiat de pregătire specializată în Serbia, într-un complex turistic pitoresc, închiriat în apropierea frontierei cu Bosnia și Herțegovina. Între aceste două extreme existau o gamă largă de instrumente și metode suplimentare. Acestea includeau înființarea, îndrumarea, consilierea și finanțarea partidelor de opoziție din Moldova; mituirea alegătorilor și a funcționarilor; utilizarea sondajelor de opinie pentru a influența electoratul; efectuarea de atacuri cibernetice și amenințări cu bombe; și încercarea de a manipula voturile diasporei moldovenești.  Întreaga campanie împotriva Moldovei s-a bazat în mare măsură pe finanțare ilegală din Rusia. Motivul era simplu: majoritatea acestor activități necesitau, într-un fel sau altul, plăți. Fondurile au fost canalizate prin metode tipice spălării de bani și altor infracțiuni financiare, inclusiv scheme de plăți ascunse și criptomonede.  Obiectivul principal al Rusiei – acela de a priva Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-occidental, de majoritatea parlamentară – a eșuat. Moldova a respins cu succes operațiunea complexă datorită acțiunilor decisive ale agențiilor sale de aplicare a legii și ale puterii executive. O serie de organizații care acționau ca pioni ai Rusiei au fost închise sau desființate, iar persoanele care serveau intereselor Kremlinului au fost reținute. Un alt factor care a contribuit la succesul Moldovei a fost faptul că organele sale de aplicare a legii dispuneau de mijloacele și autoritatea necesare pentru a-și îndeplini sarcinile. Fără aceste capacități, ar fi fost imposibil, de exemplu, să se identifice și să se blocheze fluxurile financiare ilicite provenite din Rusia.  Dacă Rusia și-ar fi atins obiectivele, Moldova s-ar fi confruntat probabil cu haos politic, alegeri anticipate și cel puțin o revenire parțială în sfera de influență a Moscovei. Acest lucru s-ar fi întâmplat într-un moment în care poziția geografică a Moldovei are o importanță strategică considerabilă: țara are graniță comună cu Ucraina, care a rezistat cu succes războiului de cucerire al Rusiei timp de patru ani, și cu România, membră NATO. Se opresc aici încercările Rusiei de a controla Moldova? Aproape sigur că nu. Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii, își ajustează metodele acolo unde este necesar, recrutează noi agenți și dezvoltă noi instrumente. Prin urmare, este aproape sigur că Rusia va face o nouă încercare de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”.   

Val de atacuri în școlile din Rusia (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Alertă la Moscova: atacuri sângeroase ale elevilor asupra colegilor și profesorilor

Șeful Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Aleksandr Bortnikov, și-a exprimat marți îngrijorarea față de numărul tot mai mare de atacuri violente comise de elevi împotriva colegilor de clasă și a profesorilor, incidente care au avut consecințe grave. Declarații făcute la Comitetul Național Antiterorist „Trebuie să recunoaștem că eforturile noastre sunt insuficiente. Un exemplu clar este creșterea atacurilor elevilor asupra colegilor și profesorilor”, a declarat Bortnikov în cadrul unei reuniuni a Comitetul Național Antiterorist. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă În acest context, comitetul a stabilit linii directoare pentru autoritățile federale și regionale, cu scopul implementării unor măsuri urgente menite să abordeze cauzele acestor infracțiuni. Atacurile, puse pe seama serviciilor ucrainene În declarațiile sale, șeful FSB a legat aceste atacuri de activitatea serviciilor de informații ucrainene, despre care a afirmat că ar fi implicate în recrutarea cetățenilor ruși pentru operațiuni de sabotaj în sprijinul armatei ucrainene. Bortnikov nu a făcut nicio legătură între violențele din școli și factori precum radicalizarea pe fondul războiului, discursul xenofob tot mai prezent sau izolarea socială a tinerilor, aspecte invocate de analiști în urma unor incidente recente. Apel la consolidarea măsurilor antiteroriste „Deteriorarea situației operative, cauzată inclusiv de utilizarea unor noi forme și metode de activitate teroristă, impune creșterea eficienței măsurilor de prevenire a terorismului”, a mai declarat șeful FSB. În noiembrie anul trecut, autoritățile ruse au redus vârsta răspunderii penale la 14 ani pentru persoanele găsite vinovate de implicare în activități teroriste, inclusiv atacuri cu cocteiluri Molotov asupra comisariatelor militare. Justificarea măsurilor de către oficiali ai Dumei de Stat Președintele Comitetului de Securitate al Duma de Stat, Vasili Piskariov, a declarat că serviciile de informații „ale inamicului” încearcă tot mai des să implice copii de vârstă școlară în acte de sabotaj, mizând pe faptul că aceștia nu ar fi pedepsiți din cauza vârstei. În decembrie anul trecut, un elev de 10 ani, fiul unor imigranți din Asia Centrală, a fost înjunghiat mortal de un coleg de clasă care ar fi avut un discurs rasist. Agresorul era înarmat cu un cuțit, purta o mască medicală și un tricou cu mesajul „No Lives Matter”, o aluzie la mișcarea Black Lives Matter din SUA. După atac, adolescentul ar fi folosit un spray cu gaze lacrimogene și și-ar fi făcut un selfie lângă corpul victimei, potrivit informațiilor din presa rusă. Atacuri recente în universități și școli În weekend, un adolescent a intrat într-un cămin al Universității de Medicină din Ufa, în Republica Bașchiria, înarmat cu un cuțit, rănind patru studenți indieni și ulterior doi polițiști. Incidente similare au fost raportate săptămâna trecută într-o școală din regiunile Krasnoiarsk și Orenburg, alimentând îngrijorările autorităților ruse cu privire la siguranța în unitățile de învățământ.

Rusia, fără site-uri pornografice pentru familiile fără copii (sursa: moscow.er.ru)
Internațional

Cum vor rușii să crească natalitatea: fără site-uri pornografice pentru familiile fără copii

O nouă declarație controversată vine din Rusia, unde o deputată a partidului de guvernământ propune restricționarea accesului la conținut pornografic pentru persoanele fără copii, ca parte a eforturilor statului de a stimula natalitatea. Tatiana Butskaia cere limitarea accesului la pornografie Tatiana Butskaia, deputată în Duma de Stat a Rusiei din partea partidului pro-Kremlin Rusia Unită, a declarat luni că autoritățile ar trebui să analizeze posibilitatea restricționării accesului la site-uri cu conținut pornografic pentru cetățenii care nu au copii. Citește și: Ce sume a pompat Thuma, prin CJ Ilfov, în postul lui Dan Voiculescu, unde își difuzează mesajele - presă. Interviul, luat de soția unui senator PSD din gruparea Firea „Este clar că trebuie să ne gândim la ce se poate face. Poate că aceste site-uri ar trebui să fie accesibile doar pentru cei care au copii”, a afirmat Butskaia într-o intervenție la postul de radio Govorit Moskva. Pornografia, văzută ca „înlocuitor” al relațiilor intime Deputata rusă a susținut că pornografia ar descuraja relațiile reale și formarea familiilor, afectând astfel rata natalității. „Oamenii au nevoie să facă dragoste pentru a avea copii”, a declarat Butskaia, adăugând că materialele pornografice funcționează ca un „înlocuitor” pentru relațiile carnale și contribuie la scăderea interesului pentru viața de cuplu și reproducere. Criza demografică, o problemă strategică pentru Rusia Autoritățile din Rusia încearcă de mai mulți ani să combată scăderea accentuată a natalității, fenomen amplificat de incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de efectele pe termen lung ale așa-numitei „găuri demografice”. Aceasta este legată de faptul că femeile născute în anii ’90 – o perioadă marcată de prăbușirea natalității după destrămarea Uniunii Sovietice – au ajuns la vârsta procreării într-un context deja defavorabil din punct de vedere demografic. Politici pro-natalitate și interzicerea ideologiei „childfree” În încercarea de a inversa acest trend, guvernul rus a lansat multiple programe pentru susținerea familiilor numeroase și a adoptat recent o lege care interzice propaganda ideologiei „childfree”, curent care promovează dreptul femeilor de a alege să nu aibă copii. Măsura a fost criticată de organizații pentru drepturile omului, care o consideră o nouă formă de control asupra vieții private și a libertăților individuale, în contextul unei politici tot mai restrictive promovate de Kremlin.

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată - raport BND Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată - raport BND

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată, arată un raport al serviciului german de informații, Bundesnachrichtendienst (BND), citat de Der Spiegel. Potrivit BND, cheltuielile Rusiei pentru Armată sunt mult mai mari decât se credea până acum. Citește și: Nucleara pe care o are Nicușor Dan dacă Grindeanu îi refuză propunerile la SRI și SIE Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată „Potrivit BND, bugetul rus pentru apărare a crescut semnificativ în fiecare an de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, în februarie 2022. Serviciul secret german estimează cheltuielile militare ale Rusiei pentru anul trecut la aproximativ 250 de miliarde de euro. Aceasta ar corespunde unei cote de aproximativ zece la sută din produsul intern brut (PIB) al Rusiei, potrivit BND”, scrie Der Spiegel. PIB-ul României pentru anul 2025 este estimat să se situeze în jurul valorii de 375 - 380 miliarde de euro. Bugetul ministerului Apărării pentru 2025 a fost de circa 8,7 miliarde de euro, aproximativ 2,2% din PIB, de aproape nouă ori mai mic decât cheltuielile Rusiei pentru Armată.  „Cheltuielile militare ale Rusiei în anul 2022, când a început războiul, erau încă de 6% din PIB. În anul următor, această pondere a crescut la 6,7%, iar în 2024 la 8,5%. «Aceste cifre reflectă în mod concret amenințarea crescândă pe care Rusia o reprezintă pentru Europa», a declarat BND. Resursele militare nu ar fi utilizate doar pentru războiul împotriva Ucrainei, ci și pentru consolidarea și extinderea capacităților militare, în special în apropierea flancului estic al NATO”, mai explică, citând documentele serviciului german de informații externe.   BND explică și modul în care Rusia ascunde cheltuielile uriașe pentru Armată: „Moscova nu a alocat Ministerului Apărării proiectele de construcții ale Ministerului Apărării, proiectele IT ale armatei sau prestațiile sociale pentru membrii forțelor armate, ci le-a inclus în alte rubrici bugetare. Conform informațiilor furnizate de BND, interpretarea rusă a cheltuielilor de apărare diferă semnificativ de definiția NATO. În plus, informațiile privind cheltuielile de apărare furnizate de autoritățile oficiale ruse sunt adesea prezentate în mod distorsionat”.       

Rușii spionează sateliții europeni militari (sursa: Pexels/SpaceX)
Internațional

Rușii spionează sateliții europeni militari chiar în spațiu, prin vehicule de recunoaștere

Două vehicule spațiale de recunoaștere ale Rusiei ar fi interceptat comunicații provenite de la cel puțin 12 sateliți-cheie ai Europei, potrivit unor oficiali de securitate europeni citați de Financial Times. Informațiile au fost dezvăluite miercuri și ridică îngrijorări serioase privind securitatea infrastructurii spațiale europene. Riscuri majore pentru date sensibile și control orbital Autoritățile europene avertizează că aceste interceptări ar putea compromite date sensibile transmise prin sateliți. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă Mai mult, există temeri că Moscova ar putea manipula traiectoriile unor sateliți sau, în scenarii extreme, ar putea provoca prăbușirea acestora, notează publicația britanică. Monitorizare intensificată după invazia Ucrainei În ultimii trei ani, pe fondul tensiunilor generate de invazia Rusiei în Ucraina, vehiculele spațiale rusești și-au intensificat activitatea de supraveghere a sateliților europeni. Potrivit FT, această monitorizare constantă a atras atenția autorităților militare și civile din Occident. Manevre suspecte pe orbită, urmărite de Occident De mai mulți ani, agențiile spațiale occidentale urmăresc îndeaproape activitatea a doi sateliți ruși de recunoaștere, cunoscuți pentru manevre orbitale neobișnuite. Aceștia s-ar fi apropiat periculos de sateliți geostaționari esențiali pentru Europa, care furnizează servicii de comunicații pe continent, dar și în regiuni vaste din Africa și Orientul Mijlociu. Germania confirmă suspiciuni de spionaj al semnalelor Generalul Michael Traut, șeful comandamentului spațial al armatei germane, a declarat pentru Financial Times că există suspiciuni solide privind desfășurarea unor operațiuni de culegere de informații asupra semnalelor transmise de sateliții europeni. Un înalt oficial european din domeniul serviciilor de informații a precizat că sateliții ruși s-ar fi poziționat aproape sigur în interiorul conului îngust de transmisie a datelor dintre stațiile terestre și sateliți. Oficialul și-a exprimat îngrijorarea că multe dintre aceste comunicații, inclusiv comenzile critice, nu sunt criptate, deoarece o parte dintre sateliți au fost lansați cu ani în urmă, fără astfel de capacități de securizare. Războiul hibrid al Rusiei se extinde în spațiu Aceste manevre spațiale se înscriu într-un context mai larg al intensificării „războiului hibrid” purtat de Rusia în Europa. Potrivit FT, acesta include și operațiuni de sabotaj, precum tăierea cablurilor de internet subacvatice, iar serviciile de informații se tem că Kremlin ar putea extinde acest tip de acțiuni și în domeniul spațial.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră