miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2490 articole
Internațional

Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară

Generalul Valeri Zalujnîi, fost comandant al armatei ucrainene, acum ambasador la Londra, prezintă, într-un articol publicat de The Telegraph, trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele este prezența armelor nucleare pe teritoriul Ucrainei. Însă Zalujnîi spune că nu există condiții pentru încheierea unei păci și Rusia a atras Ucraina într-un război de uzură pentru care Kievul nu este pregătit.  Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență „Războiul cu Rusia riscă să se transforme într-un război mai amplu pentru cucerirea Europei de Est”, mai afirmă el.  Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară Ce spune Zalujnîi pentru The Telegraph: „Nu există nicio îndoială cu privire la obiectivul politic al Rusiei: abolirea Ucrainei ca stat independent. Înțelegerea acestui lucru trebuie să constituie baza pentru elaborarea unei strategii care să ne păstreze statalitatea. Ne aflăm într-o situație extrem de dificilă, în care o pace pripită nu va duce decât la o înfrângere devastatoare și la pierderea independenței” După eșecul unei victorii rapide, Rusia a schimbat strategia, trecând la un război de uzură: „În 2023, Rusia a încercat să se concentreze pe crearea unor linii defensive puternice, ceea ce, pe de o parte, era logic, servind la respingerea ofensivei noastre, iar pe de altă parte, ne distrăgea atenția de la obiectivul principal.Pe măsură ce Ucraina respingea atacurile, Rusia implementa o economie de război, lansa propagandă, modifica legislația și construia rezerve strategice, totul în timp ce ne trăgea într-o nouă fază de uzură a conflictului pentru care, la fel ca în 2022, nu eram pregătiți. Evenimentele din 2024 și 2025, în ciuda realizărilor minore de pe front, indică eficacitatea absolută a unei astfel de strategii pentru Rusia în eforturile sale de a-și atinge obiectivul politic” „Rusia încearcă să creeze condiții pentru a provoca colapsul Ucrainei pe fronturile militar, economic și politic simultan. În absența unei viziuni unificate asupra unei noi arhitecturi de securitate pe continentul european, fără garanții de securitate și programe financiare reale, războiul cu Rusia riscă să se transforme într-un război mai amplu pentru cucerirea Europei de Est”. De ce garanții de securitate ar avea nevoie Ucraina: „Aderarea Ucrainei la NATO, amplasarea de arme nucleare pe teritoriul ucrainean sau desfășurarea unui contingent militar aliat numeros, capabil să facă față Rusiei”. Însă Zalujnîi încheie pe un ton mai degrabă pesimist: „Războiul va continua probabil. Nu numai pe plan militar, ci și pe plan politic și economic. Rusia poate schimba instrumentele și formele agresiunii sale, dar toate vor servi aceluiași scop. Pentru noi, în această situație, principalul obiectiv politic ar trebui să fie acela de a priva Rusia de posibilitatea de a comite agresiuni împotriva Ucrainei în viitorul previzibil”. 

Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară, spune generalul Zalujnîi Foto: Facebook
Terminal petrolier rusesc distrus de drone ucrainene (sursa: X/NOELREPORTS)
Internațional

Terminal petrolier distrus de drone ucrainene în portul rusesc strategic Novorosiisk

Drone navale ucrainene au lovit sâmbătă dimineața devreme un terminal petrolier din portul rusesc Novorosiisk, situat la Marea Neagră. Atacul a vizat una dintre infrastructurile energetice majore prin care se exportă țiței către piețele internaționale. Terminal strategic pentru exportul petrolului kazah, afectat Terminalul atacat este parte a unui coridor energetic important, folosit pentru exportul țițeiului transportat prin unul dintre cele mai mari oleoducte din lume. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Conducta pornește din Kazahstan, din apropierea Mării Caspice, traversează Rusia și ajunge la Marea Neagră. Această infrastructură este exploatată de Caspian Pipeline Consortium (CPC), un consorțiu internațional care gestionează fluxul de petrol către piețele globale. Un doc din terminal, avariat și scos din funcțiune Potrivit CPC, "un atac terorist" cu drone navale a avariat unul dintre cele trei docuri ale terminalului, folosit la alimentarea petrolierelelor. Docul vizat a suferit „distrugeri importante” și a fost scos din funcțiune, ceea ce ar putea afecta temporar capacitatea terminalului de a opera la capacitate maximă. Măsuri de siguranță activate În momentul atacului, sistemele de urgență au blocat automat valvele, prevenind scurgerile de petrol. Conform informațiilor preliminare, nu s-a produs poluare a Mării Negre. Faptul că nu au fost raportate scurgeri majore limitează impactul ecologic al incidentului, în condițiile în care zona este considerată sensibilă din punct de vedere al mediului. Kazahstanul denunță atacul și avertizează asupra riscurilor globale Ministerul Energiei din Kazahstan a condamnat atacul, catalogându-l drept „inacceptabil”. Oficialii au avertizat că astfel de acțiuni creează „riscuri pentru securitatea energetică mondială”, dat fiind rolul strategic al oleoductului în aprovizionarea globală cu petrol.

„Flota fantomă” a Rusiei atacată de drone ucrainene (sursa: Kyiv Independent)
Internațional

Kievul revendică atacul asupra a doua petroliere rusești "fantomă" în Marea Neagră

Ucraina a revendicat sâmbătă un atac asupra a două petroliere aflate în Marea Neagră, susținând că navele aparțineau „flotei fantomă ruse”, folosită de Moscova pentru a evita sancțiunile occidentale. Potrivit unei surse din Serviciul de Securitate Ucrainean (SBU), petrolierele Kairo și Virat au fost lovite cu drone maritime Sea Baby, în cadrul unei operațiuni comune între SBU și marina ucraineană. Nave avariate critic, impact asupra transportului de petrol rusesc Cele două petroliere erau goale în momentul atacului și se îndreptau către portul rusesc Novorossiisk pentru realimentare. Citește și: Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 militari ruși morți/zi, în medie Potrivit sursei citate, ambele nave au suferit avarii critice și au fost scoase aproape complet din funcțiune. Oficialul ucrainean a subliniat că acest atac va afecta semnificativ capacitatea Rusiei de transport al petrolului. Operațiune reușită pentru stabilizarea orașului Pokrovsk Pe frontul terestru, Forțele Armate Ucrainene au raportat o operațiune de succes în direcția orașului Dobropilia, pentru stabilizarea situației din Pokrovsk. Orașul este scena unor lupte intense și prelungite cu trupele rusești, însă, potrivit Kievului, Pokrovsk rămâne sub control ucrainean. Kievul respinge încercările Rusiei de izolare a regiunii Donețk Comandantul Forțelor de Asalt Aeriene, Oleg Apostol, a explicat că Rusia intenționa să avanseze spre Barvinkove din direcția Dobropilia, cu scopul de a izola complet regiunea Donețk. Cu toate acestea, operațiunea ucraineană ar fi împiedicat planurile invadatorilor. „Pokrovsk rezistă. Avem unități în oraș, iar anumite zone sunt deja sub controlul nostru”, a declarat Apostol. Potrivit autorităților ucrainene, trupele ruse încearcă să cucerească Pokrovskul infiltrând mici unități de infanterie printre liniile ucrainene și încearcă să încercuiască apărătorii orașului, inclusiv pe cei care protejează localitatea vecină Mirnograd.

Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina Foto: X/Twitter Arminform Ucraina
Internațional

Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 ruși morți/zi

Analiza informațiilor militare estoniene apreciază că nu sunt semne de pace în Ucraina și arată că Rusia pierde, în medie, zilnic, 350 de militari, care sunt uciși. În noiembrie, Rusia a capturat circa 430 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean la un cost de circa 22 militari uciși la fiecare kilometru pătrat capturat.  Citește și: Două sondaje publicate azi o dau pe Anca Alexandrescu la 19%, în marja de eroare față de locul II Pe baza luptelor, nu există niciun motiv să credem că pacea în Ucraina este mai aproape decât era acum o lună, a declarat colonelul Ants Kiviselg, șeful Centrului de Informații (Intelligence) al Forțelor de Apărare din Estonia. Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina „Rusia continuă atacurile aeriene zilnice pe teritoriul ucrainean, vizând în principal infrastructura civilă, cu scopul de a face sezonul rece cât mai dificil posibil pentru ucraineni și, astfel, de a exercita indirect presiune asupra unităților de pe linia frontului, a subliniat el. «În același timp, ucrainenii au efectuat cu succes atacuri cu drone în adâncul Federației Ruse. Au reușit să pătrundă în inima Rusiei și să atace centrala termică Shatura din regiunea Moscovei, care asigură atât încălzirea, cât și energia electrică pentru capitala rusă», a spus Kiviselg. În plus, forțele armate ucrainene au lovit cu succes ținte strategice rusești în Taganrog, în regiunea Rostov, unde au fost atacate facilități de reparații de aeronave și de fabricare de drone, a spus colonelul. «Ca urmare, atacurile reușite asupra unor astfel de facilități sunt chiar mai dăunătoare pentru forțele aeriene ruse decât scoaterea din funcțiune a uneia sau a două aeronave individuale», a declarat Kiviselg în cadrul conferinței de presă”, scrie news.err.ee.  Potrivit structurii de informații militare a Estoniei, în noiembrie au fost 10.500 de militari ruși uciși în Ucraina. Luând în calcul o rată de doi răniți la un mort, Rusia a pierdut circa 30.000 de militari în această lună. Însă Ucraina este într-o situația dificilă la Kupiansk și Pokrovsk. „Forțele ucrainene sunt încă prezente în Pokrovsk și desfășoară așa-numitele contraofensive locale. Încă se joacă acolo un joc de-a șoarecele și pisica”, a spus Kiviselg.  De asemenea, nu există rapoarte privind căderea completă a orașului Kupiansk, situat la nord, deși așezarea rămâne sub presiune semnificativă din partea forțelor ruse, la fel ca și Huliaipole, situat la aproximativ 100 de kilometri sud-vest de Pokrovsk. ISW: O victorie militară a Rusiei în Ucraina nu este inevitabilă Acum două zile, o analiză a Institului pentru Studiul Războiului, ISW, aprecia că „datele privind ritmul de avansare al forțelor ruse indică faptul că o victorie militară a Rusiei în Ucraina nu este inevitabilă, iar o cucerire rapidă de către Rusia a restului regiunii Donețk nu este iminentă”.  „Forțele ruse au acordat prioritate finalizării capturării orașelor Pokrovsk și Myrnohrad, dar au avansat lent, deoarece forțele ucrainene au reușit să încetinească ritmul avansului rus în Pokrovsk. Forțele ruse au intrat pentru prima dată în Pokrovsk pe 31 iulie și au avansat în medie cu 0,12 kilometri pe zi în Pokrovsk între 31 iulie și 26 noiembrie. Forțele ruse nu au capturat Pokrovsk – un oraș cu o suprafață de 11,5 mile pătrate – în ciuda faptului că au operat în interiorul orașului timp de peste 118 zile. ISW a observat doar dovezi care să indice că forțele ruse au consolidat avansul în 66% din Pokrovsk până la 26 noiembrie, un procentaj scăzut având în vedere timpul și forța de muncă (elemente ale cel puțin două armate combinate) pe care Rusia le-a dedicat acestui efort. Ritmul de avans al rușilor pe tot teatrul de operațiuni s-a intensificat după summitul din Alaska din 15 august, forțele ruse avansând în medie cu 9,3 km pătrați pe zi pe tot teatrul de operațiuni, între 15 august și 20 noiembrie, dar aceste avansuri sunt încă limitate la viteza de mers pe jos. Forțele ruse ar putea cuceri restul regiunii Donețk controlate de ucraineni până în august 2027, presupunând un ritm constant de avans al rușilor”, arată ISW.

Rusia respinge concesiile în planul de pace pentru Ucraina (sursa: TASS)
Internațional

Rusia nici nu vrea să audă de concesii la planul de pace asumat de Trump

Rusia salută implicarea diplomatică a președintelui american Donald Trump în procesul de încheiere a conflictului din Ucraina, însă refuză să facă orice concesie în negocierile privind planul de pace propus de Washington. Declarația a fost făcută miercuri de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, care a subliniat că pozițiile Moscovei rămân neschimbate, inclusiv în ceea ce privește „operațiunea militară specială”. Poziția oficială: fără compromisuri pe teme esențiale La o conferință de presă, Serghei Riabkov a afirmat că Rusia nu va face „niciun pas înapoi” în privința aspectelor fundamentale ale conflictului, insistând că poziția Moscovei este consecventă și axată pe cauzele profunde ale crizei. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Totuși, el a recunoscut că diferitele versiuni ale planului de pace american fac parte din procesul de negociere. Summitul din Alaska, punct de referință pentru negocieri Diplomatul rus a amintit de întâlnirea avută în august, în Alaska, între Vladimir Putin și Donald Trump, ca moment-cheie în conturarea discuțiilor de pace. Riabkov a spus că acea întâlnire reprezintă baza de negociere pentru orice versiune actuală sau viitoare a planului de pace, fără a dezvălui însă concluziile convenite între cei doi lideri. Rusia cere mass-mediei responsabilitate și evitarea provocărilor Viceministrul rus a cerut presei să manifeste „responsabilitate maximă” în transmiterea informațiilor cu privire la planul de pace, avertizând asupra scurgerilor de informații și încercărilor de a influența negocierile. Potrivit acestuia, este un moment în care „nu ne putem permite să fim influențați de provocări”. Dialog Moscova-Washington: cooperare declarată, acțiuni contradictorii Riabkov a remarcat că, deși administrația americană își exprimă oficial sprijinul pentru relansarea dialogului cu Rusia, acțiunile concrete ale Washingtonului rămân „contradictorii”. Diferențele de abordare persistă, în special în privința condițiilor propuse pentru încheierea conflictului. Kremlinul neagă negocierile directe asupra planului american Anterior, consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a negat existența unor negocieri ruso-americane la Abu Dhabi pe tema planului de pace propus de SUA. Acesta a subliniat că documentul nu a fost discutat încă în detaliu cu partea rusă. Planul SUA: concesii teritoriale și garanții de securitate Versiunea inițială a planului american ar include cedarea de facto către Rusia a întregii regiuni Donbas și transformarea zonei neocupate într-o zonă demilitarizată, înghețarea liniei frontului și impunerea unui plafon de 600.000 de soldați pentru armata ucraineană. Ucraina ar primi garanții de securitate occidentale, fără aderarea la NATO și fără trupe străine pe teritoriul său. De asemenea, 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate în Occident ar urma să fie utilizate la reconstrucția Ucrainei, cu condiția participării financiare europene. Contrapropunerea Ucrainei și a aliaților europeni Ucraina și susținătorii săi europeni au cerut modificări semnificative: negocieri doar după un armistițiu și pornind de la linia actuală a frontului, creșterea efectivelor armatei ucrainene la 800.000 de militari, desfășurarea de trupe străine în Ucraina și eliminarea angajamentului că țara nu va adera la NATO. De asemenea, au solicitat ca Rusia să plătească toate despăgubirile de război, iar activele înghețate să rămână blocate până la achitarea acestor compensații. Moscova acceptă baza inițială, respinge modificările propuse Iuri Ușakov a afirmat că multe dintre dispozițiile inițiale ale planului american sunt „destul de acceptabile” pentru Rusia, însă modificările propuse de Ucraina și aliații europeni sunt „total neconstructive”. Președintele Vladimir Putin a descris varianta originală a planului, cu cele 28 de puncte, drept „o bază pentru un acord de pace final”, respingând orice revizuire majoră în favoarea Kievului.

Acordul cerealelor, considerat depășit de Moscova (sursa: Pexels/Tom Fisk)
Internațional

Rusia nu va mai lăsa vasele ucrainene cu cereale să circule în Marea Neagră

Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat miercuri că perioada acordului cu Ucraina privind transportul de cereale prin Marea Neagră „a trecut”. Acordul cerealelor, considerat depășit de Moscova Serghei Riabkov a sugerat că Moscova nu mai vede utilitatea sau relevanța acestui cadru de cooperare. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Săptămâna trecută, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că intenţionează să discute telefonic cu omologul său rus, Vladimir Putin, despre posibilitatea relansării acordului cerealelor. Cu toate acestea, comunicatul oficial al Kremlinului, emis după convorbirea dintre cei doi lideri, nu a făcut nicio referire la acest subiect. Acordul cerealelor din Marea Neagră Acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră a fost semnat în iulie 2022, sub egida ONU și cu medierea Turciei. Scopul lui a fost să permită Ucrainei – unul dintre cei mai mari exportatori globali de grâu, porumb și semințe oleaginoase – să își trimită produsele agricole pe piețele internaționale, în ciuda războiului și blocadei maritime impuse de Rusia. Prin acest acord, navele încărcate cu cereale ucrainene puteau traversa în siguranță Marea Neagră, sub supravegherea Turciei, chiar dacă porturile ucrainene din Odesa, Ciornomorsk și Pivdeni se aflau în apropierea zonelor de conflict. De ce era acordul important Acordul a prevenit o criză alimentară globală, în special în țările din Africa, Orientul Mijlociu și Asia, dependente de grâul ucrainean. A stabilizat prețurile cerealelor pe piețele internaționale. A oferit Ucrainei venituri importante într-o perioadă de război.

Planul american de pace, idei de la Kremlin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Planul american de pace în Ucraina, bazat pe un document întocmit de ruși

Planul de pace în 28 de puncte susținut de SUA pentru încheierea războiului din Ucraina are la bază un document neoficial redactat de autori ruși și transmis administrației Trump în octombrie, potrivit unor surse citate de Reuters. Documentul, prezentat în timpul întâlnirii de la Washington dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, conținea condițiile propuse de Moscova, inclusiv concesii respinse anterior de Kiev, precum cedarea integrală a regiunilor Donețk și Lugansk. Este prima confirmare oficială că propunerile rusești au stat la baza structurii planului în 28 de puncte, deși SUA nu au recunoscut acest lucru public. Cum a reacționat administrația Trump Donald Trump nu a comentat direct documentul, însă s-a arătat optimist privind șansele planului și a confirmat trimiterea lui Steve Witkoff la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin, în paralel cu o întâlnire a secretarului armatei Dan Driscoll cu reprezentanții Ucrainei. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Secretarul de stat Marco Rubio, care a analizat documentul, a purtat o convorbire telefonică cu Serghei Lavrov, evocând punctele propuse de ruși. Ulterior, Rubio a recunoscut că a primit „numeroase documente neoficiale”, fără să confirme conținutul acestuia. Negocieri discrete, discuții tensionate și reacții critice Planul publicat de Axios a fost întâmpinat cu scepticism în Congresul american, mulți oficiali descriindu-l drept „o listă de poziții rusești”, nu o inițiativă americană reală. SUA au exercitat presiuni asupra Ucrainei să accepte documentul, sugerând chiar reducerea ajutorului militar dacă nu se avansează spre semnare. Între timp, planul a fost modificat: nouă puncte au fost eliminate în urma discuțiilor cu oficiali ucraineni și europeni, după ce o delegație americană de rang înalt, inclusiv Rubio, a convenit asupra unor ajustări la Geneva. Discuții la nivel înalt și pași spre un posibil acord În prezent, Dan Driscoll se află la Abu Dhabi pentru discuții cu o delegație rusă, în timp ce reprezentanți ucraineni poartă negocieri cu echipa americană în Emiratele Arabe Unite. Oficialii de la Kiev susțin forma modificată a planului, dar subliniază că aspectele cele mai sensibile – în special concesiile teritoriale – vor trebui discutate direct între Volodimir Zelenski și Donald Trump.

Ucraina lovește ținte strategice în portul rusesc Novorossiisk (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Atac dur ucrainean în portul Novorosiisk: navă de desant, terminal petrolier, sistem S-400 - lovite

În noaptea de luni spre marți, portul rusesc Novorosiisk de la Marea Neagră a fost atacat de forțele ucrainene, fiind lovite o navă de desant, un terminal de încărcare-descărcare a petrolului și un sistem antiaerian S-400. Informațiile au fost confirmate pentru agenția Ukrinform de surse din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). Ucraina lovește ținte strategice în portul rusesc Novorosiisk Operațiune coordonată de armata ucraineană, SBU și serviciile de informații GUR Citește și: Călin Georgescu, atac furios și suburban la Nicușor Dan, după ce acesta a vorbit despre biografia fostului candidat Atacul a fost rezultatul unei operațiuni comune desfășurate de structuri ale armatei ucrainene, inclusiv marina, SBU și Serviciul de informații militare (GUR). Acțiunea a vizat obiective strategice ale Federației Ruse, cu impact asupra capacităților militare și logistice din zona Mării Negre. Sistem S-400 și terminal petrolier, printre țintele confirmate oficial Statul Major General de la Kiev a confirmat că printre țintele lovite s-au numărat un lansator de rachete antiaeriene S-400 și un terminal de marfă petrolier din portul Novorosiisk. Lovirea acestor obiective reprezintă o afectare semnificativă a infrastructurii militare și energetice a Rusiei. Drone Bars și rachete Neptun, produse în Ucraina, folosite în atac Potrivit comunicatului oficial, Ucraina a folosit exclusiv armament de producție proprie în atac: drone de rază lungă Bars și rachete de croazieră Neptun. Aceste sisteme au fost dezvoltate în Ucraina și sunt utilizate tot mai frecvent în operațiuni împotriva obiectivelor strategice ale Rusiei. În cadrul aceleiași operațiuni, forțele ucrainene au lovit și: o fabrică de reparare a avioanelor în regiunea Rostov; o infrastructură de producție a dronelor, tot în regiunea Rostov; o rafinărie de petrol situată în ținutul Krasnodar.

SUA neagă implicarea Rusiei în redactarea planului (sursa: Facebook/Marco Rubio)
Internațional

Haos total la Washington: Rubio ar fi spus că planul de pace a fost scris de ruși, apoi a negat

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că proiectul de plan de pace în 28 de puncte pentru încheierea războiului din Ucraina – considerat de mulți favorabil Rusiei – a fost „redactat de Statele Unite”. SUA neagă implicarea Rusiei în redactarea planului Declarația vine după ce mai mulți senatori afirmaseră că Rubio ar fi spus că documentul nu reflectă poziția Washingtonului și l-ar fi descris drept o „listă de dorințe a Rusiei”. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Rubio a precizat ulterior că documentul este rezultat al unor contribuții venite atât din partea Rusiei, cât și a Ucrainei, dar autorul principal rămâne administrația americană. Afirmațiile au fost făcute înaintea întâlnirilor de la Geneva, unde Rubio s-a deplasat pentru discuții cu oficiali ucraineni și reprezentanți ai securității europene. Europa contestă prevederile documentului Deși documentul nu a fost publicat, informațiile apărute în presă arată că planul prevede retragerea trupelor ucrainene din zonele estice încă neocupate de Rusia și limitarea efectivelor armatei ucrainene. Totodată, frontierele din Herson și Zaporijjea ar urma să fie „înghețate” pe linia actualelor fronturi, iar Donetsk, Luhansk și Crimeea ar rămâne sub controlul de facto al Rusiei. Trump cere aprobarea rapidă, dar spune că nu este oferta finală Președintele american Donald Trump, care promovează semnarea rapidă a unui acord, a precizat că propunerea nu reprezintă o „ofertă finală”. În același timp, vicepreședintele JD Vance a criticat ideea că războiul poate fi câștigat doar prin finanțare și arme suplimentare, susținând că pacea nu se poate obține „trăind într-o lume iluzorie”. Controverse în Congres: versiuni contradictorii despre originea documentului Senatorul american Mike Rounds a afirmat că Rubio i-a informat pe parlamentari că planul nu ar fi reprezentarea poziției SUA și ar fi fost transmis administrației de către o persoană „cu legături rusești”. Ulterior însă, Departamentul de Stat a calificat aceste declarații drept „complet false”. Aliații Ucrainei resping propuneri considerate riscante Liderii din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Spania, Irlanda și Norvegia au atras atenția că planul, deși conține „elemente necesare pentru o pace durabilă”, ar lăsa Ucraina vulnerabilă unei noi agresiuni. Ei au cerut modificări esențiale privind garanțiile de securitate, integritatea frontierelor și viitorul alianțelor. Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că un acord „nu poate fi doar o propunere americană”, ci trebuie să garanteze securitatea Europei. La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a spus că „suntem departe de un rezultat echilibrat”. Zelenski desemnează echipa de negociere Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Andrii Iermak va conduce delegația de negociere a Ucrainei în eventualele discuții de pace. Zelenski a reafirmat că obiectivul principal este prevenirea unei „a treia invazii” și garantarea securității Ucrainei pe termen lung. Un plan incomplet, cu implicații majore pentru securitatea regională În forma actuală, documentul prevede garanții de securitate pentru Kiev, fără detalii clare, și presupune că Rusia nu va mai invada state vecine, iar NATO își va limita extinderea. Deocamdată, planul este puternic contestat, iar discuțiile de la Geneva vor încerca să stabilească o formă mai echilibrată, acceptabilă și pentru aliații europeni.

Zelenski respinge ultimatumul lui Trump, care vrea ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei pentru a obține pace (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

VIDEO Zelenski respinge ultimatumul lui Trump, care vrea ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei

Președintele american Donald Trump a declarat vineri, într-un interviu radio, că joi, de Ziua Recunoștinței, reprezintă termenul limită „rezonabil” pentru ca Ucraina să accepte planul de pace propus de SUA pentru încheierea războiului cu Rusia. Trump va opri sprijinul militar și informațional Trump a precizat la Fox News Radio că termenul poate fi extins „dacă lucrurile merg bine”, dar că data stabilită este una adecvată. Citește și: Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Declarațiile vin după informațiile apărute în presa internațională potrivit cărora Washingtonul i-ar fi transmis președintelui ucrainean Volodimir Zelenski un ultimatum: acceptarea planului până pe 27 noiembrie, altfel SUA ar putea opri sprijinul militar și informațional. Întrebat despre prevederea planului ce ar implica cedarea unor teritorii Ucrainei către Rusia, Trump a susținut că Ucraina „deja pierde teritoriu” într-un conflict pe care l-a descris drept „scăpat de sub control, un masacru”. El a subliniat și că SUA au furnizat Kievului „cele mai bune echipamente militare din lume”. Referindu-se la riscul unei eventuale extinderi a agresiunii ruse în Europa, Trump a spus că Vladimir Putin „nu caută noi probleme” și că a învățat lecția unui război „care trebuia să dureze o zi, dar continuă de patru ani”. Tot vineri au intrat în vigoare noi sancțiuni americane care vizează companiile petroliere ruse Rosneft și Lukoil, descrise de Trump ca fiind „foarte puternice”. Zelenski, într-un discurs istoric, respinge planul lui Trump Într-un mesaj video către populație, Zelenski a avertizat că Ucraina riscă să piardă sprijinul american dacă respinge planul SUA, dar a anunțat că va propune alternative. Între timp, aliații europeni, nemulțumiți de faptul că nu au fost consultați, lucrează alături de Ucraina la o contrapropunere de plan de pace. Zelenski a admis că Ucraina trece prin „unul dintre cele mai dificile momente” și se află în fața unor alegeri complicate: „fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener-cheie”. „Ne aflăm într-unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei noastre. Este unul din momentele de mare presiune asupra Ucrainei. Ucraina poate fi acum în faţa unor alegeri foarte dificile: fie pierderea demnităţii, fie riscul de a pierde un partener-cheie. Fie 28 de puncte (câte are propunerea lui Trump - n.r.) dificile, fie o iarnă extrem de complicată”, a spus Zelenski. Cele mai dure prevederi pentru Ucraina Planul american prevede cedarea completă a Donbasului și recunoașterea de facto a Crimeei ca teritoriu rusesc. Teritoriile din Donbas necontrolate de Rusia ar deveni zone-tampon demilitarizate, iar provinciile Herson și Zaporojie ar fi împărțite de facto după linia actuală a frontului. Rusia ar trebui însă să se retragă din zonele ocupate în Dnipropetrovsk și Harkov. Proiectul include și limitarea forțelor armate ucrainene la maximum 600.000 de militari, renunțarea la armele cu rază lungă și abandonarea aspirației de aderare la NATO, angajament înscris în Constituție. În schimb, Ucraina ar primi garanții de securitate occidentale, fără trupe străine pe teritoriul ei, dar cu posibilitatea staționării unor avioane europene în Polonia. SUA vor să facă bani din reconstrucție Planul cuprinde și prevederi economice: 100 de miliarde de euro din activele ruse înghețate ar fi direcționate către reconstrucția Ucrainei, iar aliații europeni ar contribui cu încă 100 de miliarde. SUA ar obține profituri din proiectele de reconstrucție. Energia produsă de centrala Zaporojie ar fi împărțită egal între Ucraina și Rusia, iar sancțiunile occidentale ar fi ridicate gradual. Planul solicită și organizarea de alegeri în Ucraina în 100 de zile și recunoașterea limbii ruse în educație și mass-media.

Negocieri secrete SUA-Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Pacificatorul Trump, negocieri secrete cu Putin, prin emisari, pentru pace în Ucraina

Statele Unite poartă negocieri confidențiale cu Rusia pe baza unui plan în 28 de puncte, care vizează oprirea războiului din Ucraina, oferirea de garanții de securitate pentru Europa și redefinirea relațiilor Washingtonului atât cu Moscova, cât și cu Kievul. Surse americane și ruse au confirmat informațiile pentru publicația Axios, precizând că la elaborarea planului nu au participat nici Ucraina, nici aliații europeni. Plan inspirat din strategia pentru Gaza Documentul a fost negociat de Steve Witkoff, reprezentantul special al președintelui SUA pentru Rusia și Orientul Mijlociu, și trimisul Kremlinului, Kirill Dmitriev, inspirându-se din planul de pace pentru Gaza inițiat de Donald Trump. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Scopul este conturarea unui acord care să includă aspecte militare, diplomatice și de securitate regională. Întâlniri amânate, discuții active la nivel înalt Witkoff avea programată o întâlnire la Istanbul cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, însă vizita a fost amânată. Totuși, planul a fost deja discutat la Miami cu Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate al Ucrainei și liderul delegației Kievului în dialogul cu Rusia. Implicații diplomatice majore și informarea aliaților europeni Zelenski se află la Ankara pentru discuții cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, a cărui administrație a găzduit recentele negocieri ucraineano-ruse. Potrivit unui oficial american, administrația SUA a început să informeze oficialii europeni cu privire la propunerea diplomatică, însă Casa Albă nu a oferit încă un comentariu oficial.

Rusia majorează taxele pentru finanțarea războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

TVA crește la 22%, scade pragul cifrei de afaceri pentru colectare de TVA (Rusia)

Parlamentarii ruși au aprobat, marți, o serie de majorări fiscale, în contextul în care Moscova caută noi surse de venit pentru a susține economia afectată de războiul cu Ucraina, aflat deja în al patrulea an. Măsurile vizează creșterea taxei pe valoarea adăugată, extinderea bazei de impozitare și introducerea de noi accize pentru diverse produse. Impact major asupra bugetului Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului, a aprobat un proiect de lege prin care taxa pe valoarea adăugată (TVA) crește de la 20% la 22%. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Măsura este estimată să aducă aproximativ 1.000 de miliarde de ruble (circa 12,3 miliarde de dolari) în bugetul de stat. Totodată, pragul de vânzări anuale la care firmele sunt obligate să colecteze TVA va fi redus de la 60 de milioane de ruble (739.000 de dolari) la numai 10 milioane de ruble (123.000 de dolari). Această modificare, implementată treptat până în 2028, urmărește să combată fragmentarea artificială a afacerilor pentru evitarea impozitării, dar ar putea afecta sever întreprinderile mici, anterior scutite. Noi taxe pe autoturisme, alcool, tutun și produse tehnologice Majorarea TVA face parte dintr-un pachet fiscal mai amplu promovat de Kremlin pentru a compensa presiunile bugetare și încetinirea economiei. Printre măsuri se numără eliminarea ratei preferențiale pentru „taxa de reciclare” aplicată autoturismelor scumpe, în special celor importate. De asemenea, sunt propuse creșteri ale accizelor pentru băuturi spirtoase, vin, bere, țigări, țigări electronice și introducerea unor taxe speciale pentru produse tehnologice, precum smartphone-uri și laptopuri. Economia Rusiei încetinește după doi ani de creștere După doi ani de expansiune alimentată de cheltuielile militare, economia Rusiei a intrat în stagnare la începutul anului 2025 și este estimată să crească cu doar 1% în acest an, potrivit datelor guvernamentale. Inflația, aflată la 8%, este impulsionată de achizițiile masive de armament, în timp ce banca centrală menține dobânda de referință la un nivel ridicat, de 16,5%, pentru a tempera creșterea prețurilor. Cheltuielile militare domină bugetul federal pe 2026 În bugetul federal rus pentru 2026, aprobat tot marți, cheltuielile militare sunt estimate la 12,93 trilioane de ruble (aproximativ 159 miliarde de dolari). Dacă sunt incluse și cheltuielile pentru securitate și aplicarea legii, suma ajunge la 16,84 trilioane de ruble (207 miliarde de dolari), evidențiind alocarea prioritară a resurselor către apărare și ordine publică. Proiectele legislative aprobate de parlament trebuie să treacă printr-o ultimă votare în camera inferioară, după care vor fi transmise Consiliului Federației și, ulterior, președintelui Vladimir Putin, care le va promulga pentru a intra în vigoare.

Sabotaj rusesc în Polonia (sursa: radiopik.pl)
Internațional

Agenți ruși au sabotat o cale ferată strategică poloneză, acuză Guvernul de la Varșovia

Un incident grav petrecut pe o linie feroviară strategică din Polonia ridică suspiciuni privind un posibil act de sabotaj comandat de serviciile de informații ruse. Autoritățile poloneze investighează explozia care a avariat o rută vitală pentru transporturile către Ucraina. Primele acuzații oficiale: Rusia, suspectată de sabotaj Jacek Dobrzynski, purtătorul de cuvânt al ministrului pentru serviciile speciale, a declarat marți că toate indiciile sugerează implicarea unor agenți ruși în producerea exploziei. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Acesta susține că serviciile secrete ruse ar fi comandat actul de sabotaj, deși nu a prezentat public dovezi concrete. Declarația reprezintă prima poziție oficială a unui reprezentant al securității poloneze care indică explicit Rusia drept posibil autor al incidentului. Premierul Donald Tusk calificase deja evenimentul drept „un act de sabotaj fără precedent”. Explozia a avut loc pe ruta strategică către Ucraina Incidentul s-a petrecut duminică pe linia de cale ferată Varșovia–Lublin, în estul Poloniei. O porțiune de șine a fost distrusă de un dispozitiv exploziv. Avariile au fost observate la timp de un mecanic de tren, care a alertat centrul de control, permițând închiderea imediată a liniei. Această rută are o importanță strategică majoră, fiind folosită pentru transportul de echipamente și ajutoare militare occidentale către Ucraina. Destabilizarea societății poloneze Autoritățile poloneze avertizaseră anterior asupra riscului unor acțiuni de sabotaj, având în vedere sprijinul acordat Ucrainei. Potrivit lui Dobrzynski, scopul unor astfel de acțiuni ar fi „destabilizarea societății” și răspândirea fricii în rândul populației. Probe securizate și piste investigate Întrebat despre evoluția investigației, purtătorul de cuvânt a precizat că autoritățile „securizează probele, colectează informații și verifică datele adunate până în prezent”. Dobrzynski a adăugat că cei care au comandat sabotajul „ar dori să știe în ce direcție se îndreaptă investigațiile desfășurate de poliție și agențiile de securitate internă”, sugerând că anumite informații nu pot fi divulgate public. Alertă la nivel guvernamental Marți dimineață, la Varșovia, a avut loc o ședință extraordinară a Comitetului Național de Securitate, la care au participat comandanți militari, șefi de servicii speciale și un reprezentant al președintelui Poloniei. Scopul: analiza incidentului și evaluarea riscurilor la adresa infrastructurii critice. Ministerul pentru serviciile speciale coordonează în astfel de cazuri activitatea serviciilor de informații, contrainformații și a structurilor anticorupție. O cameră de filmat, posibilă probă-cheie În apropierea șinelor avariate, investigatorii au descoperit o cameră video, care este acum analizată de Agenția de Securitate Internă (ABW) și Serviciul de Contrainformații Militare (SKW). Ministrul apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a precizat că experții iau în calcul două scenarii: Camera ar fi putut înregistra momentul exploziei, ca parte a documentării actului de sabotaj; Camera ar fi putut fi folosită pentru supraveghere, pentru a împiedica intervenția oricărei persoane care ar fi încercat să dezamorseze dispozitivul exploziv. Infrastructura feroviară, țintă strategică Ruta Varșovia–Lublin este esențială pentru transporturile militare și logistice către Ucraina, ceea ce o transformă într-o țintă strategică pentru atacuri de sabotaj. Polonia este una dintre principalele porți de intrare pentru ajutorul militar occidental destinat Kievului.

Ucraina intensifică atacurile asupra apărării antiaeriene ruse (sursa: RBC Ukraine)
Internațional

Sisteme antiaeriene rusești, distruse de drone ucrainene la Novorosiisk

Apărarea antiaeriană a Rusiei a devenit în ultimele săptămâni principala țintă a atacurilor la distanță lungă lansate de Ucraina, atât pe teritoriile ocupate, cât și în interiorul Federației Ruse. Strategia Kievului urmărește slăbirea capacităților defensive ale Moscovei pentru a crește eficiența loviturilor asupra infrastructurii militare și energetice ruse, cu scopul final de a forța Rusia să accepte negocieri. Lovituri coordonate asupra sistemelor S-400 Unitatea „Phantom” din cadrul Direcției principale de informații militare (GUR) a anunțat că a lovit trei componente-cheie ale rețelei rusești de apărare antiaeriană din Donbasul ocupat, inclusiv un post de comandă al avansatului sistem S-400. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR Au fost publicate și înregistrări video ale atacurilor desfășurate în ultimele două săptămâni. Atac asupra bazei militare din Novorossiisk Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și alte unități speciale au vizat vineri portul și baza militară din Novorossiisk, situată în regiunea Krasnodar. Potrivit unei surse citate de presa ucraineană, imaginile din satelit indică distrugerea a cel puțin patru lansatoare S-400 și două radare. Sursa a subliniat că fiecare sistem pierdut deschide o breșă în apărare, facilitând accesul dronelor și rachetelor ucrainene către ținte strategice. Slăbirea apărării ruse: o strategie esențială pentru Kiev Creșterea costurilor războiului pentru Rusia este un obiectiv major al Ucrainei, în pofida limitărilor privind armamentul cu rază lungă de acțiune. Kievul speră ca eliminarea treptată a sistemelor antiaeriene ruse să sporească eficiența operațiunilor aeriene, chiar dacă situația de pe frontul terestru rămâne dificilă. De ce sunt sistemele S-400 atât de vulnerabile Sistemele de apărare antiaeriană sunt unele dintre cele mai complexe echipamente militare, dificil de produs rapid și în cantități mari. Slăbirea lor obligă Rusia să își distribuie tot mai selectiv resursele defensive, întrucât teritoriul vast al țării nu poate fi protejat integral. Astfel, zone precum rafinăriile și infrastructura energetică devin tot mai expuse, ceea ce ridică speranțe la Kiev că presiunea economică și socială asupra Moscovei va crește. Impactul asupra populației ruse Până recent, doar militarii și familiile lor au resimțit direct costurile războiului. Potrivit analiștilor citați de presa ucraineană, atacurile asupra rețelei electrice ruse vor afecta în această iarnă un segment mult mai larg al populației. Pe măsură ce efectele conflictului devin vizibile în viața de zi cu zi, susținerea publică pentru război ar putea scădea. Capacitățile Ucrainei: progrese și limite Deși dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au devenit tot mai eficiente, puterea lor distructivă rămâne limitată comparativ cu rachetele rusești mult mai încărcate. Ucraina accelerează producția internă de rachete de tip Neptun și Flamingo, unele deja utilizate în atacuri recente. Analiștii cred că lovitura asupra Novorossiisk ar fi implicat o versiune modernizată a rachetei Neptun. Totuși, informațiile privind producția rămân limitate, semn că numărul acestor rachete este încă insuficient pentru schimbarea decisivă a raportului de forțe. Nevoia de armament occidental cu rază lungă Pentru a-și consolida poziția strategică, Ucraina consideră esențială primirea de armament occidental suplimentar, în special rachete americane Tomahawk și germane Taurus, până acum refuzate de Washington și Berlin. În același timp, sunt necesare noi livrări de rachete britanice Storm Shadow, vitale pentru lovituri de mare precizie la distanțe mari.

Sate din Tulcea, evacuate după atacul rusesc (sursa: radioconstanta.ro)
Eveniment

Două sate din Tulcea evacuate după atacul rusesc asupra unei nave de pe Dunăre. Pericol de explozie

Autoritățile din județul Tulcea au început luni după-amiază evacuarea satului Ceatalchioi, după ce în cursul dimineții au dispus evacuarea locuitorilor din Plauru. Decizia vine pe fondul riscului major de explozie generat de incendiul izbucnit în noaptea de duminică spre luni la o navă cu combustibil ancorată pe malul ucrainean al Dunării, în zona portului Ismail, în urma atacurilor cu drone ale Rusiei asupra Ucrainei. Evacuarea din Plauru Luni dimineață, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Tulcea a aprobat evacuarea preventivă a persoanelor din satul Plauru. Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș Potrivit autorităților, 18 persoane, dintre care trei copii, au fost mutate în siguranță din localitatea aflată vizavi de portul ucrainean Ismail, acolo unde se află nava în pericol de explozie. Primarul din Ceatalchioi: „Au ajuns bucăți de caroserie la noi în case" Primarul comunei Ceatalchioi, Tudor Cernega, a explicat pentru presă situația alarmantă creată în urma atacului. Acesta a precizat că o dronă a lovit în noaptea precedentă mai multe camioane încărcate cu GPL, generând explozii succesive: „Azi-noapte o dronă a lovit niște camioane cu GPL, iar flacăra a ajuns și la 300 de metri înălțime. A bubuit un camion, substanța din camion a ajuns la un altul și au bubuit pe rând. Au ajuns bucăți de caroserie la noi pe mal, la oameni în case. Oamenii s-au speriat.” Locuitorii din Plauru, mutați temporar În prima parte a zilei, evacuarea satului Plauru a fost finalizată. Primarul a confirmat numărul persoanelor mutate, precizând că există spații pentru cazarea temporară a acestora: „Au fost evacuate 17, 18 persoane. Pe cei din satul Plauru avem unde să-i punem. Pot să stea și la mine.” Edilul a criticat și infrastructura rutieră precară, avertizând că drumul județean care deservește zona se află într-o stare gravă, ceea ce complică operațiunile de evacuare: „Lucrurile trebuie privite cu mai multă seriozitate. În caz de evacuare, își vor rupe mașinile.” Ceatalchioi: localitate cu 500 de locuitori, evacuată parțial Comuna Ceatalchioi are aproximativ 500 de locuitori, iar satul reședință numără în jur de 200 de persoane. Evacuarea continuă în funcție de evoluția incendiului de pe malul ucrainean și de riscurile identificate de autoritățile române.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră