vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2578 articole
Internațional

Dosar exploziv în Franța: petrolier rus interceptat, foști membri Wagner la bord, suspiciuni de spionaj

Doi angajați ai unei companii militare private ruse, responsabili de supravegherea echipajului și colectarea de date operative, se aflau la bordul petrolierului Boracay, navă din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, sechestrată de Franța în septembrie. Căpitanul navei este judecat luni într-un tribunal din Brest, cazul fiind urmărit atent pe fondul sancțiunilor occidentale împotriva exporturilor rusești de petrol. Doi ruși la bordul petrolierului sechestrat Potrivit unor surse franceze, confirmate și de avocatul comandantului navei, doi cetățeni ruși se aflau la bordul petrolierului interceptat de marina franceză în largul Bretaniei. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Cei doi, Aleksandr T. (34 de ani) și Maksim D. (40 de ani), acesta din urmă fost polițist asociat grupului de mercenari Wagner, erau angajați ai companiei militare private Moran Security Group. Pe lista echipajului figurau drept „tehnicieni” și se îmbarcaseră în portul Primorsk, lângă Sankt-Petersburg, cu puțin timp înainte de sechestrarea navei. Moran Security Group, companie sancționată și apropiată de Moscova Moran Security Group, fondată în 2009 de foști ofițeri ai Serviciului Federal de Securitate (FSB), este vizată de sancțiuni americane și este considerată de experți ca având legături strânse cu autoritățile ruse. Compania recrutează foști militari din forțe speciale și revendică operațiuni în Orientul Mijlociu și Africa, inclusiv misiuni de combatere a pirateriei maritime. Trezoreria SUA a sancționat Moran în 2024 pentru colaborări contractuale cu întreprinderi de stat ruse. Misiunea: protecția navei și colectarea de informații Potrivit unor surse, rolul celor doi era dublu: asigurarea protecției petrolierului și verificarea respectării ordinelor de către căpitan, în concordanță cu interesele ruse. În plus, aceștia ar fi colectat informații, inclusiv fotografierea infrastructurii europene atunci când navele tranzitau zone sensibile. Astfel de echipe de protecție a echipajului ar fi prezente pe zeci de nave din „flota fantomă”, escortând transporturile de petrol în Marea Baltică și Oceanul Atlantic. Petrolierul Boracay, suspectat și în incidente cu drone Nava, care transporta o încărcătură importantă de petrol, a fost sechestrată din cauza inconsecvențelor privind naționalitatea și a lipsei pavilionului. Boracay este suspectat și de implicare în zboruri de drone care au perturbat traficul aerian în Danemarca, deși legătura nu a fost confirmată oficial. După sechestru, căpitanul și adjunctul au fost arestați preventiv, iar ulterior nava și-a reluat ruta. Cei doi ruși au debarcat în timpul unei escale în Suez. „Flota fantomă” a Rusiei și presiunea occidentală „Flota fantomă” rusă — estimată între 600 și 1.400 de nave — este utilizată pentru a ocoli sancțiunile occidentale asupra exporturilor de petrol. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat în repetate rânduri că intenționează să crească presiunea asupra acestor nave pentru a limita finanțarea războiului din Ucraina. Un alt petrolier, Grinch, a fost sechestrat de marina franceză în ianuarie. Servicii de informații din state baltice susțin că există coordonare între companiile militare private și statul rus, în contextul creșterii numărului de nave din „flota fantomă” în regiune. Suspiciuni de sabotaj și investigații în curs Unele petroliere sancționate sunt suspectate de implicare în sabotaje asupra cablurilor submarine din Marea Baltică, însă obținerea de dovezi este dificilă, iar schimbul de informații între statele europene rămâne limitat. Viceamiralul Didier Maleterre, fost responsabil NATO, a subliniat că intenția de sabotaj este greu de demonstrat în mod direct. Legături istorice cu gruparea Wagner Experții indică și conexiuni istorice între Moran și gruparea Wagner. Doi foști angajați ai Moran au fondat în 2013 compania Slavonic Corps, considerată precursoarea Wagner. În prezent, conducerea Moran include foști ofițeri FSB și comandanți de submarine nucleare, potrivit unor think tank-uri europene. Noi sancțiuni UE blocate Uniunea Europeană spera să adopte un nou pachet de sancțiuni care să vizeze în special „flota fantomă”, însă procesul a fost blocat de veto-ul Ungariei. Între timp, petrolierul Boracay — redenumit Phoenix și arborând pavilion rusesc — era ancorat luni în apropierea portului Rizhao, în nord-estul Chinei, potrivit datelor de monitorizare maritimă.

Petrolierul Boracay, foști membri Wagner la bord (sursa: marinetraffic.com)
Patru ani de război în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Patru ani de război în Ucraina. Drepturile omului, doar o glumă pentru invadatorii ruși

La patru ani de la invazia la scară largă a Ucrainei, Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului (HRMMU) avertizează că încălcările drepturilor omului se intensifică, iar riscurile pentru civili cresc constant. Un raport recent indică o deteriorare vizibilă a protecției populației, în contextul atacurilor continue asupra infrastructurii și al escaladării violenței. Creștere semnificativă a victimelor civile Potrivit HRMMU, numărul civililor uciși și răniți a crescut anual, iar în 2025 totalul victimelor a fost cu 31% mai mare decât în 2024 și cu 70% peste nivelul din 2023. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei De la începutul invaziei, peste 15.000 de civili au murit și mai mult de 41.000 au fost răniți, inclusiv sute de copii. Majoritatea victimelor au fost înregistrate pe teritoriul controlat de Ucraina, în special în zonele de front, unde utilizarea rachetelor, dronelor și munițiilor de tip loitering a contribuit la creșterea numărului de victime. Atacurile asupra infrastructurii energetice agravează criza umanitară Raportul ONU evidențiază că atacurile repetate ale forțelor ruse asupra infrastructurii energetice au provocat întreruperi extinse de electricitate, apă și încălzire. În iarna 2025–2026, milioane de ucraineni au avut acces la energie doar câteva ore pe zi, iar mii de clădiri au rămas fără încălzire în condiții de temperaturi negative. Ucraina a pierdut mai mult de jumătate din capacitatea de generare a energiei electrice pe care o avea înainte de invazie, ceea ce a accentuat dificultățile populației civile. Acuzații grave privind tortura, execuțiile și violența sexuală HRMMU documentează încălcări grave ale dreptului internațional umanitar, inclusiv tortură, rele tratamente, execuții ale prizonierilor de război și violență sexuală. Majoritatea cazurilor raportate vizează autoritățile ruse, însă misiunea ONU a semnalat și abuzuri comise de partea ucraineană, în special în etapele inițiale ale capturării prizonierilor. Datele arată că un procent covârșitor dintre prizonierii ucraineni eliberați au relatat episoade de tortură, iar sute de civili au fost executați sau au murit în detenție în zonele ocupate. Controlul în teritoriile ocupate și restrângerea libertăților În zonele ocupate, autoritățile ruse sunt acuzate că impun sistemele administrative și juridice ale Federației Ruse, obligă populația să obțină cetățenie rusă și restricționează libertatea de exprimare, religia și activitatea media. Raportul menționează amenzi, condamnări penale și presiuni asupra jurnaliștilor și grupurilor religioase. De asemenea, au fost semnalate deportări, transferuri forțate de copii și confiscări de proprietăți, considerate încălcări ale dreptului internațional. Probleme privind drepturile omului și în zonele controlate de Ucraina Misiunea ONU subliniază că și autoritățile ucrainene au fost criticate pentru tratamentul unor prizonieri de război, pentru condamnări legate de colaborare și pentru restricții care afectează libertatea religioasă și drepturile minorităților. Unele verdicte nu ar respecta standardele internaționale, în special în cazurile persoanelor care au acționat sub constrângerea ocupației. Au fost semnalate și condamnări ale persoanelor care au invocat obiecția de conștiință față de serviciul militar. ONU cere responsabilitate și acces la justiție pentru victime HRMMU solicită intensificarea eforturilor pentru tragerea la răspundere a autorilor încălcărilor și pentru garantarea accesului victimelor la justiție, despăgubiri și aflarea adevărului. Potrivit conducerii misiunii, invazia a generat o listă extinsă de încălcări ale drepturilor omului, fără progrese suficiente în prevenirea abuzurilor sau sancționarea responsabililor. Misiunea ONU continuă să monitorizeze situația și să publice rapoarte periodice privind impactul războiului asupra populației civile și respectarea dreptului internațional în Ucraina.

Iranul cumpără sisteme antiaeriene din Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Iranul cumpără sisteme antiaeriene din Rusia: contract secret de 500 milioane de euro dezvăluit de Financial Times

Iranul a semnat un contract confidențial de armament cu Rusia, estimat la aproximativ 500 de milioane de euro, pentru achiziția de lansatoare portabile și rachete sol-aer avansate. Informațiile au fost publicate de Financial Times, care citează documente rusești scurse și surse familiarizate cu acordul. Ce prevede contractul militar dintre Iran și Rusia Potrivit documentelor consultate de publicația britanică, acordul a fost semnat în decembrie la Moscova și vizează livrarea a 500 de lansatoare portabile de tip Verba și a 2.500 de rachete 9M336. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Livrările ar urma să fie realizate în trei tranșe, programate pentru perioada 2027–2029, ceea ce indică o cooperare militară pe termen mediu între cele două state. Contractul a fost negociat între exportatorul rus de armament Rosoboronexport și reprezentantul la Moscova al Ministerului iranian al Apărării și Logisticii Forțelor Armate (MODAFL). Teheranul a cerut oficial sistemele în 2025 Conform informațiilor citate de Financial Times, Iranul a transmis solicitarea oficială pentru aceste sisteme antiaeriene în iulie 2025. Cu o lună înainte de solicitare, forțele americane au bombardat trei dintre principalele instalații nucleare iraniene, Washingtonul alăturându-se campaniei militare desfășurate de Israel împotriva Iranului. Efectele atacurilor asupra programului nuclear iranian Președintele Donald Trump a susținut la acel moment că infrastructura nucleară a Iranului a fost distrusă în urma bombardamentelor. Totuși, o evaluare preliminară a serviciilor de informații americane a indicat că atacurile nu au eliminat capacitatea nucleară a Teheranului, ci au întârziat-o cu doar câteva luni. Parteneriat strategic fără garanții de apărare reciprocă Rusia și Iranul au semnat un tratat de parteneriat strategic, însă documentul nu include o clauză de apărare reciprocă. Cooperarea militară dintre cele două state continuă însă să se intensifice. Recent, o corvetă a marinei ruse a participat la exerciții navale comune cu nave iraniene în Golful Oman, potrivit Ministerului Apărării de la Moscova.

Sancțiuni UE împotriva Rusiei, blocate de Ungaria (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria blochează al 20-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei. Budapesta invocă disputa energetică cu Ucraina

Ungaria a anunțat că va bloca adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, invocând decizia Ucrainei de a opri tranzitul țițeiului rusesc către Ungaria prin oleoductul Drujba. Declarația a fost făcută de ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, înaintea reuniunii Consiliului miniștrilor de externe ai UE. Ungaria anunță veto asupra noilor sancțiuni UE Șeful diplomației ungare a transmis, într-un mesaj public, că țara sa nu va susține adoptarea noului pachet de sancțiuni programat pentru discuție la reuniunea miniștrilor de externe. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte Potrivit lui Peter Szijjarto, decizia este direct legată de blocarea de către Ucraina a livrărilor de petrol rusesc către Ungaria. Oficialul a precizat că Budapesta nu va permite adoptarea unor decizii importante pentru Kiev atât timp cât tranzitul țițeiului prin oleoductul Drujba rămâne restricționat. Disputa energetică cu Ucraina, motivul blocajului Ungaria depinde în mare măsură de importurile de petrol prin infrastructura energetică moștenită din perioada sovietică, iar oleoductul Drujba reprezintă una dintre principalele rute de aprovizionare. Blocarea tranzitului a generat tensiuni între Budapesta și Kiev, transformând problema energetică într-un instrument de negociere la nivel european. UE încearcă să adopte noi măsuri împotriva Rusiei Rusia este deja vizată de multiple sancțiuni europene impuse după invazia care a declanșat războiul din Ucraina în urmă cu patru ani. Noul pachet ar urma să extindă presiunea economică și să limiteze capacitatea Moscovei de a continua conflictul. Înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a declarat că statele membre vor încerca să ajungă la un acord pentru introducerea unor măsuri suplimentare. Totuși, mai mulți diplomați europeni au semnalat că nu există încă consens între cele 27 de state asupra conținutului pachetului. Bruxelles: sancțiunile afectează economia Rusiei Kaja Kallas a susținut că sancțiunile deja adoptate au un impact semnificativ asupra economiei ruse și reduc capacitatea Moscovei de a susține efortul de război. Potrivit oficialului european, fiecare nou set de măsuri limitează și mai mult resursele disponibile Rusiei, motiv pentru care Bruxellesul încearcă să mențină unitatea statelor membre.

Cum arată viitorul războiului: ce i-a spus Zelensky fostului premier britanic Sunak Foto: Captură video
Internațional

Cum arată viitorul războiului: ce i-a spus Zelensky fostului premier britanic Sunak

Cum arată viitorul războiului: „Dronele au schimbat natura războiului. La Conferința de securitate de la München, Zelensky mi-a spus că 80% din victimele pe care Ucraina le provoacă rușilor provin de la vehicule fără pilot”, i-a spus președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky fostului premier Rishi Sunak la conferința de securitate de la Munchen.  Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte Cum arată viitorul războiului: ce i-a spus Zelensky fostului premier britanic Sunak „Zelensky vrea să arate și ce pot face dronele Ucrainei, atât în ofensivă, cât și în defensivă. El știe că arta războiului cu drone este unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care Kievul le poate oferi aliaților săi (...)  Poate că cea mai remarcabilă evoluție în acest război este faptul că Ucraina, o țară fără marină militară, a respins flota rusă din Marea Neagră înapoi în port. Acest lucru a permis Ucrainei să reia exporturile de cereale, aducând resurse vitale pentru efortul de război. Cu mare satisfacție, Zelensky m-a informat săptămâna trecută că aceste exporturi sunt acum de fapt mai mari decât erau înainte de invazie (...) O prioritate trebuie să fie consolidarea apărării NATO prin crearea unui zid de drone în țările baltice. Este imperativ să putem scala și producția: în Ucraina se utilizează 10.000 de drone pe zi. Nu este atât de simplu precum stocarea lor. Ritmul de adaptare înseamnă că aceste drone pot deveni depășite în termen de trei luni. Unul dintre lucrurile pe care le-am învățat din Ucraina este necesitatea ca procesele de fabricație să fie iterative și să răspundă la feedback-ul în timp real de pe câmpul de luptă: de exemplu, schimbarea unghiurilor camerei pe baza datelor de pe linia frontului pentru a permite dronelor să coboare mai abrupt”, explică Sunak într-un comentariu pentru Sunday Times.  Fostul premier britanic relatează despre o fabrică pregătită să fie asamblată oriunde și ai cărei muncitori pot fi pregătiți în 48 de ore.  „Ucraina demonstrează cât de vital este acest tip de producție: a trecut de la 800.000 de drone în 2023 la peste patru milioane anul trecut, mai mult decât toate țările NATO la un loc”, mai arată Sunak. 

O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții Foto: Instagram
Internațional

O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte

O ucraineancă de 25 de ani, Victoriia Honcharuk, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors în țara ei ca să salveze răniții, relatează Sunday Times. Acum, ea a condus delegația militară a Ucrainei la conferința de securitate de la Munchen și le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Honcharuk a aplicat, la 15 ani, pentru o bursă la un liceu din SUA, ulterior a studiat la o universitate din California și, după absolvire a fost angajată la Morgan Stanley. Însă, când a izbucnit războiul din Ucraina, a decis să se întoarcă, a făcut un curs de o săptămână în „medicină tactică” și a fost trimisă pe front.  O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții Sora ei are 30 de ani, a luptat în trupele de asalt și acum face conduce o unitate de informații. Deși fac parte din serviciul militar activ, ele conduc și un think-tank, Insula Șerpilor, care testează dronele/roboții tereștri, tot mai folosiți pe câmpul de luptă. „Luna aceasta, Honcharuk a condus delegația militară a Ucrainei la conferința de securitate de la München. Acolo, ea s-a bazat pe experiența sa directă cu privire la modul în care dronele au schimbat acest război de înaltă tehnologie pentru a discuta cu aliații occidentali și companiile de apărare despre nevoile unităților de pe linia frontului, inclusiv radare 3D pentru detectarea dispozitivelor aeriene și sprijinirea dezvoltării vehiculelor terestre fără pilot (UGV) — dispozitive robotizate controlate de la distanță care pot ajunge în locuri prea periculoase pentru oameni. Acestea pot fi utilizate pentru a livra muniție și a evacua răniții. Mai presus de toate, ea a cerut ajutor pentru detectarea dronelor rusești cu fibră optică. «Este ceva personal», a spus ea. «Până nu rezolvăm această problemă, munca mea ca medic de luptă este inutilă». (...) Echipa lui Honcharuk se concentrează acum pe detectarea dronelor cu fibră optică. Oriunde în raza de zece mile de linia frontului, există fibre strălucitoare întinse de-a lungul copacilor și clădirilor și peste câmpuri ca niște pânze de păianjen, în timp ce în orașul asediat Pokrovsk, străzile sunt pline de ele. «Nu avem nicio modalitate de a urmări aceste drone cu fibră optică, astfel încât ele transformă zone întinse în zone interzise, prea periculoase pentru realimentare, rotația trupelor sau evacuări medicale», a explicat ea. Știind că s-ar putea să nu fie salvați dacă sunt răniți, moralul trupelor este foarte afectat”, relatează Sunday Times.     

Consumul de antidepresive în Rusia, niveluri record (sursa: Pexels/Natalia Goryaeva)
Internațional

Consumul de antidepresive în Rusia atinge niveluri record. Războiul și criza economică amplifică problemele de sănătate mintală

Rusia înregistrează o creștere accelerată a consumului de antidepresive, depășind chiar nivelurile din perioada pandemiei. De la izbucnirea Covid-19 în 2020, vânzările de medicamente pentru depresie au crescut constant, pe fondul războiului împotriva Ucrainei, al crizei economice și al climatului politic tot mai represiv. Datele arată că în 2024 consumul aproape s-a triplat față de 2019, ultimul an înainte de începutul acestui deceniu marcat de crize. Vânzările au crescut cu 36% într-un singur an Potrivit datelor furnizate de compania de consultanță DSM, situația s-a agravat în 2025, când negocierile de pace între Rusia, Ucraina și Statele Unite au fost reluate fără succes. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian În acel an, vânzările de antidepresive au crescut cu 36% comparativ cu 2024, ajungând la aproximativ 22,3 milioane de cutii anual, într-o țară cu circa 143 de milioane de locuitori. Creșterea este semnificativă: în 2021, înaintea invaziei din februarie 2022, farmaciile vindeau 9,2 milioane de cutii, iar în timpul pandemiei aproximativ 7,9 milioane — chiar mai puțin decât în 2019. Industria farmaceutică, în expansiune Valoarea pieței antidepresivelor din Rusia a ajuns anul trecut la aproximativ 273 de milioane de dolari. O altă firmă de analiză, RNC Pharma, indică o tendință similară și estimează vânzări de circa 23,5 milioane de cutii în 2024. Aceste cifre sugerează că impactul emoțional al răzzboiului asupra populației este mai puternic decât cel al pandemiei, perioadă în care restricțiile au fost relativ limitate comparativ cu alte state. Războiul, o prezență constantă în viața cotidiană Datele oficiale arată că aproximativ 130.000 de ruși au murit din cauza Covid-19 între aprilie 2020 și iunie 2021, însă estimările privind mortalitatea în exces depășesc jumătate de milion. În paralel, consecințele războiului sunt tot mai vizibile. Investigațiile realizate de publicații independente și organizații media indică peste 160.000 de soldați ruși morți până la finalul lui 2025, cifra reală fiind probabil mult mai mare. Unele estimări vorbesc despre pierderi totale de până la 352.000 de persoane, fără a include răniții și cazurile de traumă psihologică. Cele mai utilizate antidepresive Potrivit DSM, cel mai vândut medicament este Zoloft, un inhibitor al serotoninei produs de compania americană Viatris. Printre cele mai prescrise se mai află amitriptilina și fluoxetina. Accesibilitatea contribuie la consum: fluoxetina poate costa în Rusia aproximativ 2 dolari, iar o cutie de Zoloft în jur de 7,7 dolari. Specialiștii avertizează asupra supramedicalizării Psihologii atrag atenția că antidepresivele sunt uneori folosite ca soluție rapidă, chiar și în cazuri în care ar fi recomandată psihoterapia. Potrivit specialiștilor, există riscul medicalizării problemelor cotidiene sau sociale, situații în care tratamentul medicamentos nu rezolvă cauza suferinței. În cazurile de depresie ușoară sau moderată, intervențiile psihologice sunt considerate primul pas. Salarii în creștere, dar inegalități majore Costul tratamentelor trebuie raportat la veniturile populației. În 2025, salariul mediu anual în Rusia era de aproximativ 83.000 de ruble (circa 10.900 de dolari), echivalentul a aproximativ 900 de dolari pe lună, cu diferențe mari între regiuni. La Moscova, veniturile sunt mai ridicate, media anuală depășind 106.000 de ruble (aproximativ 14.000 de dolari). Economia de război schimbă piața muncii Creșterea salariilor este influențată și de economia militară. Contractele din industria de apărare și armata oferă venituri mult peste medie: un recrutat poate câștiga peste 2.500 de dolari pe lună, la care se adaugă bonusuri consistente de semnare și compensații pentru familie în caz de deces sau invaliditate. În acest context, creșterea consumului de antidepresive reflectă nu doar presiunea economică, ci și impactul psihologic al unui conflict prelungit, care continuă să modeleze viața cotidiană a populației ruse.

Rețea de asasinate pro-ruse, destructurată în Moldova (sursa: ssu.gov.ua)
Internațional

Moldoveni, recrutați de Rusia pentru a comite asasinate în Ucraina. Rețeaua, anihilată de Kiev și Chișinău

Autoritățile din Republica Moldova și Ucraina au anunțat noi detalii despre destructurarea unei rețele suspectate că pregătea asasinate la comandă împotriva unor jurnaliști, activiști civici și militari ucraineni. Ancheta, desfășurată în cadrul operațiunii „Enigma 2.0”, a vizat un grup asociat intereselor Federației Ruse. Grup operativ neutralizat într-o operațiune comună Inspectoratul Național de Investigații din Republica Moldova, poliția ucraineană și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au acționat simultan pe teritoriul ambelor state pentru destructurarea unei rețele operative. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian În urma intervenției, anchetatorii au anunțat neutralizarea unui grup de luptă suspectat că ar fi fost implicat în pregătirea unor atentate țintite. Jurnaliști, activiști și militari, printre țintele vizate Potrivit datelor anchetei, principalele ținte erau jurnaliști și activiști civici ucraineni, conducătorul unei întreprinderi strategice, dar și militari ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (GUR), inclusiv membri ai Legiunii Internaționale. Suspecții ar fi analizat mai multe scenarii de atac — de la execuții de la mică distanță până la detonarea de mașini. Recompensele promise pentru fiecare atentat ar fi ajuns până la 100.000 de dolari, în funcție de statutul persoanei vizate. Liderul rețelei, un recidivist recrutat în închisoare Autoritățile moldovene au reținut liderul presupusei grupări, un bărbat de 34 de ani din Republica Moldova, alături de alte trei persoane recrutate de acesta. Pe teritoriul Ucrainei au fost reținuți încă șapte suspecți, cu vârste între 19 și 43 de ani, provenind din Chișinău, Comrat, Orhei și regiunea transnistreană. Unii dintre aceștia aveau antecedente penale, inclusiv condamnări pentru huliganism și alte infracțiuni. Printre suspecți se află și o jurnalistă din Transnistria, iar SBU a publicat imagini cu legitimația acesteia. Ancheta arată că principalul suspect ar fi fost recrutat de serviciile speciale ruse în timp ce executa o pedeapsă pentru trafic de droguri într-o închisoare din Rusia. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciare din Republica Moldova, unde și-a ispășit sentința până în 2022, când a fost grațiat. Cum ar fi fost pregătite asasinatele Investigatorii susțin că pregătirile au început în decembrie 2025. În prima etapă, liderul rețelei ar fi trimis două persoane la Kiev pentru recunoaștere, sub acoperirea unor curieri ai unei companii de livrare de mâncare.  În realitate, aceștia ar fi colectat informații despre potențialele victime. În a doua etapă, suspectul ar fi primit indicații să recruteze persoane capabile să folosească arme. Până în prezent, anchetatorii au identificat 11 indivizi care ar fi avut rol de executanți în Ucraina. Comunicarea cu organizatorii s-ar fi realizat constant, iar finanțarea pregătirilor ar fi fost făcută prin portofele criptografice și carduri bancare ale unor instituții financiare străine. Armele descoperite și scopul operațiunii Potrivit anchetatorilor, asasinatele ar fi fost planificate pentru a genera panică și a destabiliza situația socio-politică din Ucraina. În urma perchezițiilor au fost ridicate arme de foc, muniții, grenade de luptă și echipamente de comunicații. Suspecții riscă închisoare pe viață Persoanele reținute sunt cercetate în Ucraina, unde pot primi pedepse de până la detenție pe viață. Operațiunea „Enigma 2.0” a fost realizată în cooperare între Direcția SBU din regiunea Odesa și Inspectoratul Național de Investigații al Poliției din Republica Moldova, sub coordonarea Oficiului Procurorului General al Ucrainei.

Putin legalizează oprirea comunicațiilor (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin semnează legea care permite FSB să oprească telefonia mobilă: comunicațiile din Rusia pot fi oprite oricând

Președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care obligă operatorii de telefonie mobilă să întrerupă serviciile pentru abonați la solicitarea Serviciului Federal de Securitate (FSB). Actul normativ a fost publicat pe portalul oficial de informații juridice al guvernului rus și urmează să intre în vigoare în termen de zece zile. Legea comunicațiilor, modificată în favoarea serviciilor de securitate Noua legislație a fost aprobată în această săptămână de ambele camere ale parlamentului federal rus — Duma de Stat și Consiliul Federației. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Documentul modifică Legea comunicațiilor și stabilește că operatorii nu pot fi trași la răspundere față de clienți atunci când serviciile sunt întrerupte la cererea FSB. Astfel, furnizorii de telefonie mobilă sunt obligați să aplice deciziile serviciilor de securitate fără riscul unor litigii cu utilizatorii afectați. Eliminarea criteriilor privind justificarea întreruperilor Versiunea inițială a proiectului prevedea că FSB poate transmite solicitări de restricționare a comunicațiilor doar pentru garantarea securității cetățenilor și a statului, iar justificarea acestor măsuri urma să fie formulată de președinte și guvern. În forma finală, această prevedere a fost eliminată, ceea ce lasă neclar cadrul în care pot fi decise întreruperile serviciilor de telefonie mobilă la nivel regional sau federal. Activști independenți avertizează că lipsa unor criterii explicite poate duce la decizii arbitrare și la extinderea controlului asupra comunicațiilor. Întreruperi frecvente ale internetului în Rusia Potrivit presei locale, aproximativ jumătate dintre regiunile Rusiei se confruntă aproape zilnic cu probleme de conectivitate la internet. Autoritățile de la Moscova justifică aceste întreruperi prin atacurile cu drone ucrainene, însă multe dintre zonele afectate nu se numără printre principalele ținte militare. Cenzura online, intensificată în contextul războiului În ultimii ani, Kremlinul a extins controlul asupra spațiului digital. Măsurile au afectat viteza internetului, accesul la platforme și au dus la restricționarea a zeci de mii de site-uri, publicații și rețele sociale, mai ales în perioada războiului. În acest context, presa rusă a relatat că rețeaua de mesagerie Telegram ar urma să fie blocată definitiv de la 1 aprilie. Încetinirea serviciului a generat deja nemulțumiri în rândul deputaților, bloggerilor și militarilor ruși, care folosesc aplicația pe scară largă, inclusiv pe frontul din Ucraina.

Telegram, declarat risc de securitate în Rusia (sursa: tass.ru)
Internațional

Telegram, declarat risc de securitate în Rusia: FSB acuză scurgeri de informații militare

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a catalogat platforma de mesagerie Telegram drept un risc de securitate, într-un nou episod al tensiunilor dintre autoritățile ruse și una dintre cele mai populare aplicații din țară. Declarațiile vin în contextul războiului din Ucraina și al intensificării controlului asupra spațiului digital. FSB: Telegram ar expune informații militare sensibile Potrivit unui comunicat transmis de FSB, armata rusă ar fi pus în pericol viețile soldaților prin utilizarea Telegram pe linia frontului. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Serviciul de securitate susține că există informații „fiabile” conform cărora forțele armate și serviciile de informații ucrainene pot extrage rapid date din aplicație și le pot folosi în scopuri militare. Acuzațiile sugerează vulnerabilități de securitate ale platformei și ridică semne de întrebare privind utilizarea aplicațiilor de mesagerie în context militar. Temeri privind o posibilă blocare a Telegram în Rusia Declarațiile FSB alimentează din nou speculațiile că Telegram ar putea fi restricționat sau chiar blocat în Rusia. Pentru milioane de utilizatori ruși, aplicația reprezintă una dintre principalele surse de informație nefiltrată și un canal important de comunicare. Posibila interdicție ar marca un nou pas în restrângerea accesului la platforme digitale independente. Rusia dezvoltă alternativa națională la Telegram În paralel, autoritățile ruse au promovat o aplicație de mesagerie proprie, denumită Max, destinată să înlocuiască Telegram, WhatsApp și alte servicii internaționale. Noua platformă a fost însă criticată de activiști și experți în tehnologie, care o consideră un instrument de supraveghere capabil să livreze conținut cenzurat și mesaje de propagandă. Autoritățile acuză Telegram că nu respectă legislația rusă Roskomnadzor, autoritatea rusă de reglementare în telecomunicații, susține că Telegram nu respectă legislația locală, inclusiv obligația de a elimina conținutul interzis. De asemenea, instituția afirmă că platforma nu ia măsuri suficiente împotriva utilizatorilor care folosesc serviciul pentru activități ilegale. Regulatorul cere ca serverele care procesează datele utilizatorilor ruși să fie localizate pe teritoriul Rusiei, nu în străinătate — o condiție pe care multe platforme occidentale au refuzat-o. Telegram respinge acuzațiile Reprezentanții Telegram au negat în mod repetat acuzațiile formulate de autoritățile ruse. Aceștia au susținut că platforma respectă standardele de securitate și protecția datelor utilizatorilor.

Ucraina atacă uzina de rachete din Votkinsk (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Dronele ucrainene lovesc infrastructura militară rusă: surse indică uzina de rachete din Votkinsk

Guvernatorul regiunii Udmurtia, Aleksandr Brecealov, a anunțat că un obiectiv din sudul Rusiei a fost avariat în urma unui atac cu drone atribuit Ucrainei. Oficialul a confirmat existența unor pagube și răniți, fără a oferi detalii suplimentare, și a cerut populației să evite răspândirea informațiilor neverificate. Incidentul a fost semnalat sâmbătă dimineață și face parte din seria atacurilor asupra infrastructurii aflate la mare distanță de front. Autoritățile locale au activat măsuri de siguranță în zonă. Posibilă țintă: uzina de rachete din Votkinsk Guvernatorul regiunii Udmurtia, Aleksandr Brecealov, a anunțat că un obiectiv din sudul Rusiei a fost avariat în urma unui atac cu drone atribuit Ucrainei. Oficialul a confirmat existența unor pagube și răniți, fără a oferi detalii suplimentare, și a cerut populației să evite răspândirea informațiilor neverificate. Incidentul a fost semnalat sâmbătă dimineață și face parte din seria atacurilor asupra infrastructurii aflate la mare distanță de front. Autoritățile locale au activat măsuri de siguranță în zonă. Posibilă țintă: uzina de rachete din Votkinsk Bloguri militare ucrainene neoficiale susțin că ținta atacului ar fi fost uzina din Votkinsk, aflată la aproximativ 1.400 de kilometri de granița cu Ucraina. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Fabrica este cunoscută pentru producția de rachete Iskander, cu rază scurtă de acțiune, și rachete intercontinentale Topol-M, iar unele surse afirmă că aici sunt fabricate și alte tipuri de armament balistic. Imagini și videoclipuri distribuite online arată o coloană mare de fum ridicându-se deasupra zonei industriale.  Informațiile nu au fost confirmate oficial de autoritățile ruse. Explozii raportate și trafic aerian suspendat Canale Telegram și martori locali au relatat că în orașul Votkinsk s-ar fi auzit mai multe explozii și zgomote de drone înaintea producerii incendiului. În paralel, aeroportul din Ijevsk și alte aeroporturi din regiuni învecinate și-au suspendat temporar operațiunile, potrivit Rosaviația. Măsura a fost luată ca precauție în contextul riscului de noi atacuri aeriene. Situația traficului aerian este monitorizată de autorități. Alte atacuri raportate și ipoteze privind armamentul folosit Bloguri militare ruse au semnalat și un posibil incendiu la o uzină de prelucrare a gazelor din Samara, însă autoritățile regionale nu au confirmat informația. Proiectul OSINT ucrainean KiberBoroshno a sugerat că atacul ar fi fost realizat cu rachete ucrainene Flamingo, ipoteză preluată și de alte canale neoficiale. Unele surse media ucrainene afirmă că uzina din Votkinsk produce inclusiv rachete balistice hipersonice Oreșnik. În lipsa unor confirmări oficiale complete, detaliile privind amploarea și consecințele atacului rămân în curs de verificare.

Un sondaj INSCOP arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina Foto: Inquam/George Calin
Politică

ANALIZĂ Un sondaj INSCOP arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina

Un sondaj INSCOP piblicat azi arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina. În schimb, electoratul PNL și cel al USR au opinii apropiate în ceea ce privește conflictul din țara vecină.  Citește și: Fake news: fotografiile cu interiorul luxos al avionului cu care Nicușor Dan a plecat la Washington, închiriat de la Țiriac „Rezultate sunt tulburătoare și arată ca noi am pierdut net primul război informațional care a avut drept țintă populației României. Poate știind unde suntem, vom fi mai bine pregătiți pentru următorul. Pentru ca în această zonă, pacea nu va veni curând”, a scris, pe Facebook, directorul INSCOP, Remus Ștefureac.  Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, prin metoda CATI, pe un sondaj de 1.100 de persoane, iar sondajul are o marjă de eroare 3%.  Un sondaj INSCOP arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina Care sunt elementele din sondaj care arată că alegătorii PSD și AUR au opinii asemănătoare, substanțial diferite de cei ai PNL și USR.  46% din alegătorii AUR și 30% dintre pesediști cred că Ucraina trebuie să facă concesii Rusiei pentru a pune capăt războiului. Doar 16% dintre useriști sunt de acordca Kievul să cedeze. În schimb, 79% dintre alegătorii USR consideră că Rusia ar trebui să se retragă din teritoriile ocupate pentru a se ajunge la pace - doar 43% din auriști sunt de acord cu afirmația.  Doar 43% dintre auriști cred că Rusia este vinovată de războiul din Ucraina, urmați de 63% din pesediști, 76% - PNL, 85% - USR.  La întrebarea „Ce tip de ajutor credeți că ar trebui să acorde Ucrainei pentru a rezista în fața agresiunii Rusiei?”, 60% dintre auriști spun „niciunul”. Urmează electoratul PSD - 40%, în timp ce doar 11% din useriști și 14% dintre peneliști cred că România nu ar mai trebui să ajute Ucraina.  Numai 31% dintre auriști și 39% dintre pesediști cred că România trebuie să-și indeplinească obligațiile din cadrul NATO și „să ajute militar aliatul atacat”. Peste două treimi dintre useriști și 61% dintre peneliști consideră că România trebuie să-și îndeplinească complet obligațiile de stat NATO. Mai rău, 25% dintre auriști și 16% dintre pesediști cred că România ar trebui să rămână complet neutră dacă un stat NATO este atacat.  Ce arată studiul INSCOP Conform cercetării sociologice, 54,9% dintre cei chestionaţi sunt de părere că vinovată de declanşarea războiului este Rusia (faţă de 71,2% în mai 2022 şi 49,8% în noiembrie 2023). 14,1% indică Ucraina (faţă de 4,5% în mai 2022 şi 8,8% în noiembrie 2023), 7,7% SUA (faţă de 10,4% în mai 2022 şi 14,6% în noiembrie 2023), 9% Uniunea Europeană (faţă de 1,7% în mai 2022 şi 2,9% în noiembrie 2023) şi 3,5% alţii. Ponderea nonrăspunsurilor este de 10,8% (faţă de 8,3% în mai 2022 şi 19,4% în noiembrie 2023). Întrebaţi despre încheierea conflictului din Ucraina, 35,4% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că, pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă Rusiei concesii (faţă de 24,5% în noiembrie 2023). 53,3% consideră că Rusia ar trebui să se retragă şi să returneze Ucrainei teritoriile (faţă de 64,7% în noiembrie 2023). Ponderea nonrăspunsurilor este de 11,3% (faţă de 10,8% în noiembrie 2023). În ceea ce priveşte ajutorul pentru Ucraina, 31,5% dintre participanţii la sondaj consideră că, pentru a rezista în faţa agresiunii Rusiei, România ar trebui să ofere Ucrainei ajutor umanitar, 10,5% ajutor militar şi 12,2% financiar. 42,6% cred că România nu ar trebui să ofere niciun fel de ajutor, în timp ce 3,3% nu ştiu sau nu răspund.  

Telegram, sub presiune în Rusia (sursa: tass.ru)
Internațional

Rusia invocă riscuri de securitate pentru a înăspri controlul online: Telegram, luat în vizor

Serviciile de informații străine pot accesa mesajele trimise de soldații ruși prin aplicația Telegram, a declarat ministrul rus al dezvoltării digitale, Maksud Șadaiev. Oficialul susține că există „numeroase indicii” potrivit cărora corespondența din aplicația de mesagerie ar fi utilizată împotriva armatei ruse implicate în războiul din Ucraina. Telegram, aplicație folosită intens de armata rusă Telegram este una dintre cele mai populare platforme de mesagerie din Rusia și este utilizată pe scară largă de forțele ruse aflate pe front. Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant În același timp, aplicația se află sub presiunea autorităților de la Moscova, care o acuză că nu elimină conținutul considerat extremist și că nu respectă integral legislația națională. Roskomnadzor încetinește Telegram, WhatsApp este blocat Autoritatea rusă de reglementare a comunicațiilor, Roskomnadzor, a anunțat că a decis încetinirea serviciului Telegram, în cadrul unei campanii mai ample împotriva aplicațiilor de mesagerie deținute de companii străine. Kremlinul a confirmat recent și blocarea completă a aplicației WhatsApp, deținută de Meta, invocând nerespectarea legislației ruse. MAX, alternativa națională promovată de stat În contextul restricțiilor impuse platformelor occidentale, autoritățile ruse promovează utilizarea aplicației MAX, prezentată drept o „mesagerie națională” susținută de stat. Criticii susțin însă că această platformă ar putea deveni un instrument de supraveghere, acuzație respinsă oficial de Moscova.

Putin poate ordona oprirea internetului în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Vladimir Putin poate ordona închiderea internetului la nivel național, lege adoptată în Rusia

Parlamentul Rusiei a adoptat, în procedură de urgență, o lege care oferă serviciului de informații interne dreptul de a ordona furnizorilor oprirea conexiunilor de internet și telefonie mobilă. Decizia marchează o nouă extindere a puterilor serviciilor de securitate într-un context tensionat, atât pe plan intern, cât și extern. Procedură accelerată în Duma de Stat Legea a fost aprobată rapid de Duma de Stat, camera inferioară a legislativului Federației Ruse, care a parcurs în regim de urgență a doua și a treia lectură a amendamentului la legea comunicațiilor. Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Votul accelerat indică importanța acordată de autorități acestui instrument legislativ, într-un moment în care controlul asupra fluxului de informații devine o prioritate strategică pentru Kremlin. Puteri sporite pentru FSB: fără justificări detaliate Noua lege consolidează atribuțiile FSB, serviciul federal de securitate al Rusiei. Potrivit informațiilor din presa de la Moscova, din forma finală a actului normativ au fost eliminate formulările care precizau că măsura poate fi aplicată pentru protecția cetățenilor și a statului în fața amenințărilor la adresa securității. Astfel, conducerea Rusiei va trebui doar să indice motivele pentru care dispune întreruperea comunicațiilor, fără a mai fi necesară o justificare explicită privind existența unei amenințări concrete. Conform relatărilor din mass-media rusă, președintele Vladimir Putin ar putea dispune închiderea internetului la nivel național sau regional, în baza noilor prevederi. Măsura ar permite autorităților să controleze rapid comunicațiile în situații considerate critice, oferind un instrument suplimentar de gestionare a crizelor sau a unor eventuale amenințări. Furnizorii, exonerați de răspundere Agenția de presă de stat TASS a transmis că operatorii de telecomunicații mobile vor fi exonerați de răspundere în cazul în care utilizatorii depun reclamații privind întreruperea serviciilor. Această prevedere îi protejează juridic pe furnizori în situațiile în care întreruperile sunt ordonate de autorități, transferând integral responsabilitatea deciziei la nivelul statului. Întreruperi deja aplicate în contextul războiului din Ucraina Conexiunile mobile din Rusia au fost deja suspendate temporar în mai multe rânduri, pe fondul amenințărilor legate de drone ucrainene în apropierea aeroporturilor. În paralel, autoritățile au blocat mii de site-uri de internet, în special după declanșarea războiului din Ucraina. Noua lege formalizează și extinde acest tip de intervenții, oferind un cadru legal mai clar pentru decizii rapide și centralizate. Intrare rapidă în vigoare Amendamentul va intra în vigoare la zece zile după promulgarea de către președinte, etapă considerată o formalitate în actualul sistem politic rus. Extinderea atribuțiilor FSB nu este un fenomen nou. Sub conducerea lui Vladimir Putin – fost ofițer al KGB, serviciul sovietic care a precedat FSB, și ulterior director al FSB – instituția și-a consolidat constant influența și prerogativele, devenind un pilon central al puterii de stat.

Trump presează Ucraina pentru negocieri (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump pune presiune pe Ucraina: Să vină repede la masa negocierilor

Președintele american Donald Trump a declarat că Ucraina trebuie să negocieze „rapid” un acord, înaintea noii runde de discuții trilaterale dintre SUA, Rusia și Ucraina, programată la Geneva. Trump presează Ucraina pentru negocieri Liderul de la Casa Albă a făcut afirmațiile luni, la bordul Air Force One, în drum spre Washington, subliniind că Kievul ar trebui „să vină la masa negocierilor cât mai repede”. Citește și: Primarul Ciucu: numărul șefilor din STB este aproximativ egal cu toți angajații Administrației Prezidențiale Întâlnirea de la Geneva reprezintă a treia rundă de contacte din acest an, în încercarea de a identifica o soluție negociată pentru conflictul declanșat de invazia rusă. Atac masiv al Rusiei cu rachete și drone Cu doar câteva ore înaintea negocierilor, Rusia a lansat un nou atac masiv asupra Ucrainei, folosind un număr mai mare decât de obicei de rachete de croazieră și drone. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, proiectilele au vizat regiuni din nordul, centrul, sudul și vestul țării, iar operațiunile au continuat până în primele ore ale dimineții. Președintele Volodimir Zelenski avertizase anterior, citând informații ale serviciilor de informații, asupra posibilității unui astfel de bombardament. Odesa, lovită înaintea negocierilor În cursul serii de luni, orașul Odesa a fost atacat, fiind avariată o infrastructură neprecizată și o clădire civilă, iar două persoane au fost rănite, potrivit autorităților regionale. Până în prezent, Kievul nu a comunicat un bilanț complet al atacului masiv declanșat în noaptea de luni spre marți. Rusia anunță distrugerea a peste 150 de drone ucrainene La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele de apărare aeriană au distrus și interceptat 151 de drone ucrainene în noaptea de 17 februarie. Potrivit Moscovei, 38 de drone au fost doborâte deasupra Peninsulei Crimeea, 50 deasupra Mării Negre și 29 deasupra Mării Azov. Mihail Razvoiadiev, guvernatorul Sevastopolului, a declarat că a fost „unul dintre cele mai lungi atacuri din ultima perioadă”, raportând mai mulți răniți, inclusiv un copil.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră