sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2419 articole
Internațional

Rusia, din ce în ce mai agresivă cu țările NATO: după Polonia și România, a venit rândul Estoniei

Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO. În ultimele săptămâni, Rusia a intensificat provocările aeriene împotriva țărilor NATO de pe flancul estic. După incidentele cu drone rusești intrate în spațiul României, al celor doborâte în Polonia, a venit rândul Estoniei să fie vizată. Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO Trei avioane de vânătoare MiG-31 au pătruns vineri în spațiul aerian estonian, zburând aproximativ 12 minute deasupra insulei Vaindloo, înainte de a fi interceptate de avioane F-35 din misiunea NATO de poliție aeriană. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu Prim-ministrul estonian Kristen Michal a catalogat incidentul drept „total inacceptabil” și a anunțat că Tallinn va solicita consultări în cadrul NATO prin activarea articolului 4 al Tratatului Atlantic. Această prevedere obligă aliații să se consulte atunci când un stat membru consideră că securitatea sa este amenințată. Reacția NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a salutat reacția rapidă a Alianței. Rutte a subliniat că răspunsul a fost „decisiv”, demonstrând solidaritatea statelor membre. Strategia hibridă a Kremlinului: drone și dezinformare Incursiunea din Estonia vine după un alt episod grav petrecut în Polonia, unde, în noaptea de 9 spre 10 septembrie, între 19 și 21 de drone rusești au încălcat spațiul aerian polonez. În paralel, Kremlinul a lansat o campanie masivă de dezinformare, menită să inducă neîncredere în instituțiile democratice și să alimenteze tensiuni anti-ucrainene. Potrivit oficialilor polonezi, volumul dezinformării online s-a triplat imediat după atac, iar conturile false și canalele de propagandă au răspândit narațiuni menite să submineze sprijinul pentru Kiev și pentru NATO. Ucraina denunță escaladarea Autoritățile de la Kiev au reacționat ferm, calificând incidentele drept „o nouă escaladare” din partea Moscovei. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a avertizat că Rusia va deveni „și mai agresivă” dacă nu primește un răspuns puternic, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre o „campanie sistematică a Rusiei împotriva Europei și a NATO”. Acesta a cerut „măsuri ferme” pentru a contracara amenințările și pentru a preveni destabilizarea regiunii. Moscova neagă, dar tensiunea crește Ministerul rus al Apărării a negat orice încălcare a spațiului aerian estonian, susținând că aeronavele sale au survolat „apele neutre” și au respectat regulile internaționale. Totuși, autoritățile estoniene și NATO au confirmat pătrunderea neautorizată, ceea ce amplifică tensiunile deja ridicate de pe flancul estic. În acest context, sprijinul pentru Ucraina, întărirea apărării NATO și combaterea dezinformării devin piloni esențiali pentru securitatea europeană.

Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO (sursa: kremlin.ru)
Alegerile din România, Kremlinul neagă implicarea (sursa: TASS)
Eveniment

Kremlinul îi răspunde procurorului general de la București: Rusia nu s-a implicat în alegeri

Alegerile din România, Kremlinul neagă implicarea. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat marți seară, într-un interviu la televiziunea rusă RBC, declarațiile procurorului general al României, Alex Florența, referitoare la o posibilă implicare a Rusiei în procesul electoral din România. Alegerile din România, Kremlinul neagă implicarea „Nu. Nu corespunde. Să ne amintim cum Washingtonul a acuzat Rusia de intervenția în alegeri, încercări de destabilizare etc. Citește și: Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact Apoi au recunoscut singuri că nu este așa. În cazul României este la fel!”, a spus Dmitri Peskov, subliniind că acuzațiile nu ar avea fundament. Declarația vine după ce autoritățile române au semnalat intensificarea unor atacuri hibride și campanii de dezinformare în perioada electorală. Procurorul general: mesaje instigatoare și atacuri hibride Într-o conferință de presă susținută marți, procurorul general al României, Alex Florența, a explicat că, începând cu noiembrie 2024, s-a înregistrat o creștere a narațiunilor extremiste, cu mesaje de ură și violență. Acestea au fost asociate campaniei de promovare a unui candidat independent și au creat, potrivit acestuia, un climat de panică în societate. Rolul inteligenței artificiale în propaganda extremistă Florența a precizat că mesajele instigatoare au fost generate inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale, ceea ce a permis amplificarea și diseminarea rapidă a conținutului online. „Această creștere la nivel de conținut instigator la acțiuni violente a fost inițiată încă din perioada primului tur al alegerilor. Evoluția s-a realizat sistematic prin promovarea de elemente de conținut generate prin intermediul inteligenței artificiale”, a declarat procurorul general. Asemănări cu tiparul de acțiune al Federației Ruse Potrivit lui Florența, acest tip de narative corespund tiparului de acțiune al Federației Ruse, fiind deja semnalate și în alte state precum Republica Moldova sau Georgia. De asemenea, au fost utilizate canale de propagandă pro-ruse pentru amplificarea mesajelor și influențarea opiniei publice în România.

Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact Foto: Guvernul Ungariei
Politică

Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact

Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact: Sándor Csányi,  președinte al OTP Bank Group (cea mai mare instituție bancară din Ungaria), acționar și membru în consiliul de administrație al gigantului energetic MOL și proprietar al conglomeratului agroalimentar Bonafarm. Informațiile apar într-o interpelare a deputatului PNL Sebastian Burduja, care arată că Sandor Csanyi „a inițiat personal demersuri oficiale pentru a obține permisiunea de a afișa simbolul revizionist al «Ungariei Mari» la meciurileinternaționale de fotbal”.  Citește și: Suma uriașă pe care Ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari pentru că au fost impozitați neconstituțional Compania olandeză Royal Friesland Campina a încheiat un acord pentru vânzarea integrală a operațiunilor sale din România către grupul maghiar Bonafarm, operațiuni care includ Napolact.  Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact Ce arată datele sintetizate de Burduja despre afacerile lui Sandor Csanyi: OTP Bank, instituția fanion condusă de domnul Sándor Csányi, a fost subiectul unor acuzații grave privind facilitarea intereselor Federației Ruse (...) Conform The Financial Times, OTP se număra printre primele șapte bănci străine plătitoare de taxe în Rusia în 2023 (...)  OTP Bank a acordat moratorii la credite pentru personalul militar rus participant la «operațiunea militară specială», recunoscând implicit jurisdicția rusă asupra teritoriilor ocupate ilegal din Ucraina, inclusiv așa-numitele «republici populare» Donețk și Luhansk (...) Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției (NACP) din Ucraina a acuzat banca de oferirea unor condiții de creditare preferențiale pentru personalul militar rus, un act care stimulează și recompensează participarea la război”. „Deși OTP Bank a negat aceste acuzații, susținând că este obligată să respecte legislația locală rusă, efectul obiectiv al acțiunilor sale este incontestabil: susținerea stabilității financiare a unui stat agresor” - arată Burduja.  „Legăturile domnului Sándor Csányi cu Republica Populară Chineză nu sunt conjuncturale, ci structurale. Acesta deține funcția oficială de Co-Președinte al Consiliului de Afaceri Chino-Maghiar, o poziție care îl plasează în epicentrul relațiilor economice strategice dintre Budapesta și Beijing” „Relevanța acestei funcții este amplificată de scandalul tranzacției imobiliare de la Szeged. Aici, o filială a Bonafarm (Pick Szeged Zrt.) a vândut municipalității un teren la un preț de peste 20 de ori mai mare decât cel oferit fermierilor locali expropriați, teren destinat unui mega-proiect industrial atribuit în presă gigantului chinez BYD”.  Burduja scrie că achiziționarea, de către Bonafarm, a Napolatc prezintă riscuri „la adresa securității și ordinii publice”.  „Având în vedere multiplele riscuri documentate, intenționează Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) să declanșeze o cercetare detaliată a cererii de autorizare, în conformitate cu art. 9, alin. (10) din OUG 46/2022?”, întreabă Burduja, în interpelarea formulată la 2 septembrie. 

Atacurile hibride ale Rusiei asupra României (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Ingerințele Rusiei în alegerile din 2024, raportul Procurorului General

Atacurile hibride ale Rusiei asupra României, Procurorul General al României, Alex Florența, a prezentat o cercetare care confirmă că România a fost una dintre principalele ținte ale campaniilor hibride orchestrate de Federația Rusă în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. Atacurile hibride ale Rusiei asupra României Investigația arată că aceste atacuri au inclus: Citește și: Statul român, stors de bani de familia procurorului general: câștigă sume consistente din procese pentru salarii mai mari peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, campanii masive de dezinformare pe rețele sociale, micro-targetare și inginerie socială cu scopul de a influența votul și de a diviza societatea. Susținere pentru un candidat pro-Kremlin Conform raportului, acțiunile de dezinformare au sprijinit direct un candidat pro-Kremlin în cursa electorală. Procurorul General a subliniat că dovezile prezentate constituie una dintre cele mai clare confirmări ale implicării Rusiei în influențarea alegerilor din România. Nicușor Dan: „O amenințare la adresa întregii comunități euroatlantice” Președintele Nicușor Dan a calificat ingerința drept o provocare nu doar pentru România, ci pentru întreaga comunitate euroatlantică. „Aceasta nu este doar o amenințare la adresa României, ci o provocare majoră pentru întreaga comunitate euroatlantică”, a declarat șeful statului. Apel la transparență și informare publică Președintele a făcut apel către mass-media să investigheze și să prezinte publicului faptele expuse de Parchet. De asemenea, i-a încurajat pe cetățeni să se informeze în legătură cu evenimentele din noiembrie 2024 și cu modul în care campaniile de dezinformare au acționat în România în ultimii ani. Cooperare internațională și securitate cibernetică În mesajul său, Nicușor Dan a subliniat importanța cooperării internaționale și a consolidării securității cibernetice și informaționale. „România nu va tolera ingerințele străine în procesele sale democratice. Vom apăra cu fermitate suveranitatea, integritatea instituțiilor și încrederea cetățenilor”, a transmis președintele. Șeful statului a felicitat Parchetul General pentru cercetarea prezentată, menționând totuși că își menține criticile exprimate anterior asupra activității generale a instituției.

Moșteanu și afaceristul conectat la ruși (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Ministrul Moșteanu, întâlnire privată cu un afacerist bine conectat la Ambasada Rusiei

Moșteanu și afaceristul conectat la ruși: ministrul Apărării a participat la o întâlnire privată cu un om de afaceri român foarte apropiat de ambasadorii ruși la București. Moșteanu și afaceristul conectat la ruși Întâlnirea a avut loc în august a.c. la un local scump de lângă Ateneu. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Ministrul Moșteanu, omul de afaceri și ceilalți participanți la întâlnire au fost feriți de ochii clienților restaurantului: locul în care au avut loc discuțiile este separat de cel care găzduiește mesele obișnuite. Omul de afaceri a confirmat prezența ministrului Moșteanu la întâlnire, dar nu a dat detalii despre ceilalți invitați și nici despre temele abordate. „Nu pot să îți spun ce se discută acolo” „Deci, da, a fost și Iohannis când era președinte, și Băsescu când a fost președinte. Și toți miniștrii și prim-miniștrii. Nu pot să îți spun cine vine și ce se discută acolo. Ideea e că, mă rog, sunt invitați toți politicienii de top.”, a declarat inițiatorul întâlnirii. Afaceristul a adăugat, totuși, că întâlnirile periodice au loc sub titulatura „Clubul politic”. „De vreme ce, de 15 ani, Clubul politic funcționează și nu s-a vorbit de el, înseamnă că există un anumit motiv pentru care nu se vorbește despre. Vin de la toate partidele.”, a mai spus afaceristul pentru DeFapt.ro. Clubul politic Omul de afaceri care l-a invitat pe ministrul Ionuț Moșteanu la o întâlnire a așa-numitului „Club politic” se numește George Butunoiu. Este cunoscut ca unul dintre cei mai buni recrutori de manageri de top din România. Mai puțin cunoscut este că Butunoiu are o relație privilegiată cu Ambasada Rusiei de la Moscova. La vedere, relația lui George Butunoiu cu Ambasada Rusiei de la București se rezumă la organizarea unor concerte în sediul misiunii diplomatice. Concerte pentru ambasade „Am făcut nu cine (mese – n.r.) pentru Ambasada Rusiei, ci concerte. Am făcut și pentru ambasada Americii, și a Israelului, și a Danemarcei, și a Croației, și a Franței, pentru toți. Toate ambasadele. Deci, dacă te uiți, că asta nu e confidențial, dacă te uiți pe site-ul societății muzicale, la societateamuzicala.ro, vezi acolo concertele noastre la toți ambasadorii. Sunt publice, e pe site.”, a explicat Butunoiu pentru DeFapt.ro. Într-adevăr, pe site-ul indicat de Butunoiu se găsesc concertele menționate, 135 la număr. Doar unul, din ianuarie 2017, a avut loc la Ambasada Rusiei. Butunoiu, „prieten bun” cu ambasadorul Malginov, discuții cu Kuzmin Potrivit, însă, unui înalt funcționar public, Butunoiu făcea mai mult pentru Ambasada Rusiei decât să intermedieze acte artistice. „M-a contactat să mă invite la o cină la Ambasada Rusiei, dar l-am refuzat”, a spus, sub anonimat, funcționarul. De altfel, omul de afaceri George Butunoiu admite că are o relație specială cu ambasadorii ruși la București. „Am fost prieten bun cu Malginov (Oleg – n.r.), deci ambasadorul, ne plăceam unul pe altul, ambasadorul care a fost acum trei mandate. Chiar eram prieten bun cu el. Pe Kuzmin îl cunoșteam bine. Însă aveam divergențe profunde de opinie... Ne înțelegeam. Sunt în legătură cu toți ambasadorii. Nu aveam mai multe întâlniri cu el decât cu alții. Însă mă înțelegeam bine pentru că aflam informații pe care nu o să le citești niciodată în ziare sau în alte părți. Că or fi fost adevărate sau nu, asta-i... altă discuție.”, și-a descris Butunoiu relațiile cu diplomații Moscovei. Butunoiu: „Eu strâng informații, fac recrutări” La ce-i folosesc omului de afaceri George Butunoiu informațiile de la Ambasada Rusiei? „Eu, până una-alta, strâng informații de peste tot pentru mine și pentru obiectivele mele. Le strâng de la cei de la stat cu care tot vorbesc, cu ambasadorii cu care vorbesc, cu străinii cu care mă întâlnesc. Din asta trăiesc, din informații. Eu, până una-alta, fac recrutări. Și cu cât știu mai multe informații cu atât fac recrutări mai bune. Da? Cu cât știu mai multe despre oricine și despre orice, recrutările mele sunt mai eficiente. Deocamdată, eu din asta trăiesc. E singura sursă de venit. Sunt o persoană cunoscută în toate mediile, și diplomatic, și politic, deci, toți mă cunosc.”, a detaliat Butunoiu pentru DeFapt.ro Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a refuzat dialogul pe acest subiect, în ciuda numeroaselor apeluri și mesaje primite de la DeFapt.ro.

Trump cere sancțiuni europene mai dure (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Țările UE nu sancționează Rusia suficient de dur, spune Trump

Trump cere sancțiuni europene mai dure. Președintele american Donald Trump a solicitat duminică statelor europene să înăsprească sancțiunile impuse Moscovei și să oprească achizițiile de petrol rusesc. Trump cere sancțiuni europene mai dure Liderul de la Casa Albă a afirmat că presiunea economică trebuie intensificată pentru a determina Rusia să pună capăt războiului din Ucraina. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Trump a criticat faptul că unele state europene continuă să importe țiței rusesc, în ciuda sancțiunilor deja impuse. „Nu vreau să cumpere petrol, iar sancțiunile pe care le impun nu sunt suficient de dure”, a declarat acesta presei din New Jersey. Scrisoare adresată aliaților NATO Mesajul a fost reiterat și într-o scrisoare transmisă sâmbătă statelor membre NATO, unde Trump a precizat că nu va impune noi sancțiuni Moscovei atâta timp cât unii aliați continuă să cumpere petrol. „Sunt dispus să impun sancțiuni importante Rusiei atunci când toate statele NATO vor conveni și vor înceta să cumpere petrol din Rusia”, a subliniat liderul american. Țări care continuă importurile de petrol rusesc Deși majoritatea statelor europene au renunțat la țițeiul rusesc după 2022, Turcia, Ungaria și Slovacia continuă să importe. Atât SUA, cât și UE mențin sancțiuni financiare și comerciale severe, însă acestea nu au reușit să pună capăt conflictului. Context tensionat în relațiile internaționale Scrisoarea lui Trump apare pe fondul tensiunilor ridicate, după ce 19 drone rusești au violat spațiul aerian al Poloniei și au fost doborâte de NATO. În ciuda sancțiunilor și a presiunii internaționale, negocierile pentru pace nu au înregistrat progrese, chiar și după întâlnirea din Alaska dintre Trump și Vladimir Putin, încheiată fără rezultate concrete.

Ucraina revendică sabotajele feroviare din Rusia (sursa: Pexels/sergei skrynnik)
Internațional

Ucraina, în spatele celor două sabotaje recente asupra rețelei feroviare rusești

Ucraina revendică sabotajele feroviare din Rusia. O sursă din serviciile de informații militare ucrainene (GUR) a declarat că Ucraina este responsabilă pentru două operațiuni de sabotaj desfășurate în weekend asupra rețelei feroviare din Rusia. Ucraina revendică sabotajele feroviare din Rusia Atacurile, realizate în cooperare cu unități ale armatei ucrainene, au avut loc sâmbătă în regiunea Oriol și duminică dimineața în regiunea Leningrad. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Anterior, două trenuri au deraiat duminică dimineața în regiunea Leningrad, incident în care un mecanic de locomotivă și-a pierdut viața. Evenimentul a provocat perturbări majore ale traficului feroviar în vestul Rusiei. Explozie mortală pe calea ferată din Oriol Cu doar câteva ore înainte, sâmbătă seara, o locomotivă a explodat pe o secțiune de cale ferată din regiunea Oriol, ucigând trei persoane. Autoritățile ruse au confirmat incidentul, catalogându-l drept act de sabotaj. Rusia confruntată cu sabotaje repetate Rețeaua feroviară rusă a fost în ultimele luni ținta mai multor deraieri, explozii și incendii. Moscova atribuie constant aceste acțiuni sabotorilor ucraineni. Kievul își schimbă strategia de comunicare De regulă, autoritățile ucrainene nu revendică direct astfel de operațiuni, dar salută public actele de sabotaj împotriva infrastructurii ruse. Kievul argumentează că Rusia folosește calea ferată pentru transportul trupelor și al combustibilului către frontul din Ucraina, motiv pentru care aceste atacuri slăbesc capacitatea de luptă a Moscovei.

Ministrul Moșteanu explică decizia piloților F-16 (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

De ce n-a fost doborâtă drona rusească intrată în România: a fost decizia piloților, spune Moșteanu

Ministrul Moșteanu explică decizia piloților F-16. Ministerul Apărării a oferit primele clarificări oficiale după incidentul provocat de drona rusească ce a încălcat spațiul aerian al României. Ministrul Moșteanu explică decizia piloților F-16 Ministrul Ionuț Moșteanu a explicat că piloții români au avut autorizarea de a deschide focul, însă au ales să nu o facă pentru a evita riscurile colaterale. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său "Azi am analizat raportul complet al misiunii de aseară și am discutat cu colegii implicați, chiar și cu pilotul care a condus formația de F-16. Piloții au avut autorizarea să doboare drona, însă în momentele în care au avut contact direct au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul. E o decizie de profesionalism și responsabilitate. Vreau să mai clarific o dată cadrul legal, pentru că sunt multe fake-news-uri: pe 4 iulie, la 10 zile după ce am devenit ministru, am semnat ordinul de ministru prin care am stabilit că aprobarea doborârii dronelor este dată de comandantul militar al operațiunii. România condamnă ferm aceste provocări venite din partea Rusiei și rămâne în coordonare permanentă cu aliații NATO. Armata Română își va continua planurile de pregătire și de înzestrare, iar inițiativa Eastern Sentry anunțată vineri de Secretarul General NATO, Mark Rutte, va duce la creșterea capacităților de apărare și descurajare pe flancul estic."

MAE îl convoacă pe ambasadorul Rusiei (sursa: Facebook/MAE)
Eveniment

Ambasadorul rus la București, convocat la MAE în legătură cu o nouă dronă intrată în România

MAE îl convoacă pe ambasadorul Rusiei. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că ambasadorul Federației Ruse la București a fost convocat, sâmbătă, la sediul MAE, în urma încălcării spațiului aerian al României de o dronă rusească, incident petrecut pe 13 septembrie 2025. MAE îl convoacă pe ambasadorul Rusiei Autoritățile române au exprimat un protest ferm față de acest act considerat inacceptabil și iresponsabil, care reprezintă o violare a suveranității României, conform comunicatului oficial. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său MAE a subliniat că astfel de incidente recurente cresc riscul de escaladare și amplifică amenințările la adresa securității regionale. În consecință, partea rusă a fost somată să adopte măsuri urgente pentru a preveni repetarea unor situații similare. Ministerul a precizat că România este în contact permanent cu aliații NATO și partenerii din Uniunea Europeană, urmărind coordonarea reacțiilor și consolidarea măsurilor de securitate.

Germanii se tem de atacul rușilor (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Peste 60% din germani se tem de un atac al Rusiei împotriva unui stat NATO

Germanii se tem de atacul rușilor. Un sondaj realizat de institutul Insa pentru ziarul Bild arată că 62% dintre germani se tem de un posibil atac al Rusiei asupra unei țări membre NATO, precum Polonia sau Lituania. Doar 28% dintre cei 1.002 respondenți au spus că nu au temeri, iar 10% au fost indeciși. Germanii se tem de atacul rușilor Temerile au crescut după ce drone rusești au pătruns recent în spațiul aerian polonez, parte a NATO, în timpul unui atac asupra Ucrainei. Citește și: Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la "spălarea" lui Dan Voiculescu Forțele aeriene poloneze, sprijinite de aliați din NATO, au doborât pentru prima dată mai multe drone. Experții militari consideră puțin probabil ca incidentul să fi fost accidental. Nu este clar dacă dronele vizau ținte NATO sau dacă a fost doar o provocare și un test al apărării aeriene. Sprijin pentru sancțiuni economice mai dure Sondajul relevă și o susținere semnificativă pentru măsuri economice ferme împotriva Rusiei. Aproximativ 49% dintre germani cred că livrările de gaze și petrol rusesc către Uniunea Europeană ar trebui oprite imediat, în timp ce 33% susțin continuarea acestora. De asemenea, 51% dintre respondenți sunt de acord ca activele rusești înghețate în UE să fie folosite pentru sprijinirea Ucrainei. În schimb, 29% s-au opus, iar restul nu au avut o opinie clară.

Filmele europene finanțează indirect războiul Rusiei (sursa: Facebook/Eurimages)
Eveniment

Filmele europene finanțează bugetul militar al Rusiei, inclusiv din fonduri UE, avertizează Ucraina

Filmele europene finanțează indirect războiul Rusiei. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Kremlinul a folosit exporturile de hidrocarburi pentru a-și finanța războiul. Mai puțin vizibil este însă un alt flux economic: difuzarea filmelor europene în cinematografele rusești. Filmele europene finanțează indirect războiul Rusiei Potrivit unei scrisori transmise de delegația ucraineană către Consiliul de Administrație al Eurimages, această practică este „imposibil de apărat moral, politic și economic”. Citește și: Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la "spălarea" lui Dan Voiculescu Între februarie 2022 și 9 mai 2024, un total de 373 de filme europene au fost lansate în Rusia. Dintre aceste producții, 34 au fost cofinanțate de Eurimages, generând încasări la box office de 5 milioane de dolari. Conform delegației ucrainene, banii intră indirect în bugetul Federației Ruse prin TVA, taxe pe venit și impozite de import. Kiev subliniază că această sumă echivalează cu achiziția a circa 1.150 de drone FPV, utilizate de armata rusă în atacurile împotriva civililor și infrastructurii din Ucraina. Distribuitorii ruși blochează piețele baltice și ucrainene Scrisoarea atrage atenția și asupra practicii distribuitorilor ruși de a cumpăra pachete de drepturi care includ și alte țări, în special republicile baltice și Ucraina. Acest lucru blochează accesul distribuitorilor locali la filme finanțate de Eurimages pentru piața lor de cinema, televiziune sau platforme VOD. Exemple de filme difuzate în Rusia Printre producțiile vizate se află cinci coproduse de Spania: La abuela (Franța), regizat de Paco Plaza; As Bestas (Franța), de Rodrigo Sorogoyen; Alcarras (Italia), de Carla Simon; Cerdita (Franța), de Carlota Pereda; Robot Dreams (Franța), de Pablo Berger. Filmul La abuela a generat cele mai mari încasări (136.881 de dolari), urmat de Robot Dreams (69.724 de dolari). Pe listă apar și titluri internaționale de prestigiu, precum Cea mai rea persoană din lume, nominalizat la Oscar, și Marea frumusețe de Paolo Sorrentino, lansat în Rusia în 2023. În timp ce Europa continuă să fie prezentă pe piața rusească, marile studiouri americane – Disney, Universal, Sony Pictures, Warner Bros. și Paramount – au încetat să își difuzeze filmele în Rusia încă de la începutul invaziei. Ucraina cere reguli clare și sancțiuni Delegația ucraineană solicită ca Eurimages să introducă reguli obligatorii care să interzică exploatarea filmelor finanțate de acest fond în Federația Rusă. Propunerea include obligativitatea păstrării drepturilor teritoriale față de Rusia și încurajarea unor alternative, precum proiecțiile academice sau platforme cu acces gratuit. Poziția Eurimages și a Spaniei Pe 21 iulie, Eurimages a emis o declarație publică prin care a recomandat producătorilor să evite difuzarea filmelor în Rusia, însă fără a introduce sancțiuni obligatorii. Secretariatul organizației a subliniat că propunerea de măsuri suplimentare revine Consiliului de Administrație. Camilo Vazquez Bello, reprezentant al Institutului de Cinematografie și Arte Audiovizuale (ICAA) din Spania, a precizat că Madridul susține inițiativa și că „forța măsurilor trebuie să se bazeze pe unitatea de acțiune a țărilor europene”. Ce este Eurimages Eurimages este un fond cultural activ din 1989, parte a Consiliului Europei, reunind 38 dintre cele 46 de state membre, inclusiv Ucraina. Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei la scurt timp după lansarea invaziei.

Nouă rafinărie rusă incendiată de ucraineni (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Ziua și rafinăria rusă incendiată de ucraineni: a venit rândul celei de la Kiriși (Leningrad)

Nouă rafinărie rusă incendiată de ucraineni. Un incendiu a izbucnit duminică la una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, în orașul Kirişi, regiunea Leningrad, în urma unui atac cu drone. Nouă rafinărie rusă incendiată de ucraineni Guvernatorul Aleksandr Drosdenko a anunțat că trei drone ucrainene au fost doborâte, iar epava uneia dintre ele a provocat incendiul. Citește și: Jurnalist, cu studii la Școala Felix Aderca, clientul PSD, administrator la o uzină de blindate Deși flăcările au fost vizibile de la mare distanță și imagini video au circulat rapid pe rețelele sociale, autoritățile locale au transmis că incendiul a fost stins fără a exista victime. Orașul Kirişi, aflat la 110 km sud-est de Sankt Petersburg și la 800 km nord de Ucraina, găzduiește rafinăria Kirişinefteorgsintez (Kinef), filială a companiei ruse Surgutneftegas, afiliată Kremlinului. Instalația procesează aproximativ 20 de milioane de tone de petrol pe an, fiind un punct strategic pentru aprovizionarea Rusiei. Țintele Kievului: infrastructura energetică rusă De la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Obiectivul este dublu: întreruperea aprovizionării militare cu combustibil și reducerea veniturilor Moscovei din exporturile de petrol. Un alt atac asupra unei rafinării rusești Sâmbătă, o altă rafinărie, aparținând companiei Başneft, a fost lovită de drone și a luat foc în republica Başchiria, pe râul Volga. Aceste atacuri reflectă strategia constantă a Kievului de a lovi infrastructura energetică esențială a Rusiei.

Rafinărie rusească lovită de drone ucrainene (sursa: oilandgasrefining.ru)
Internațional

Ucraina lovește cu drone una dintre cele mai mari rafinării din Rusia

Rafinărie rusească lovită de drone ucrainene. O rafinărie aparținând companiei petroliere Bashneft a fost lovită de un atac cu drone și a luat foc în republica rusă Başchiria, situată pe râul Volga. Potrivit guvernatorului regional Radîi Habirov, instalația, una dintre cele mai mari din Rusia, a fost vizată de cel puțin două drone, dintre care una a căzut direct în incinta rafinăriei. Rafinărie rusească lovită de drone ucrainene Atacul a provocat un incendiu, însă flăcările au fost stinse rapid. Citește și: Jurnalist, cu studii la Școala Felix Aderca, clientul PSD, administrator la o uzină de blindate Oficialii au precizat că nu există victime și că unitatea de producție a suferit doar avarii ușoare. Atacurile cu drone, parte din strategia Ucrainei Astfel de lovituri asupra infrastructurii petroliere rusești au devenit frecvente, fiind parte a strategiei Ucrainei de a perturba aprovizionarea cu combustibil militar și de a diminua veniturile Moscovei din exporturile de petrol. O noutate remarcată de analiști este desfășurarea acestor atacuri în plină zi și la sute de kilometri în interiorul teritoriului rus. Republica Başchiria, unde a avut loc incidentul, se află la aproximativ 900 km de granița cu Ucraina.

Războiul din Ucraina, soldați ruși morți (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia a pierdut peste 1 milion de soldați în războiul din Ucraina, susține Statul Major ucrainean

Războiul din Ucraina, soldați ruși morți. Rusia ar fi pierdut, de la începutul invaziei la scară largă asupra Ucrainei din 24 februarie 2022, aproximativ 1.093.730 de militari, potrivit raportului publicat pe 13 septembrie de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Războiul din Ucraina, soldați ruși morți Doar în ultimele 24 de ore, forțele ruse ar fi înregistrat 950 de victime, conform aceleiași surse. Citește și: Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă Pe lângă pierderile umane, Rusia ar fi suferit și pierderi masive de tehnică militară: 11.181 de tancuri 23.267 de vehicule blindate de luptă 61.512 vehicule și cisterne de combustibil 32.707 sisteme de artilerie 1.486 de lansatoare multiple de rachete 1.217 sisteme de apărare antiaeriană 422 de avioane 341 de elicoptere 58.825 de drone 28 de nave și ambarcațiuni 1 submarin

Trump condiționează sancțiunile majore contra Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump va impune sancțiuni Rusiei, dacă statele membre NATO nu vor mai achiziționa petrol rusesc

Trump condiționează sancțiunile majore contra Rusiei. Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că este pregătit să adopte sancțiuni dure împotriva Rusiei, dar numai atunci când toate statele membre NATO vor acționa în același sens și vor înceta achizițiile de petrol rusesc. Trump condiționează sancțiunile majore contra Rusiei Trump a transmis mesajul printr-o postare pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, sub titlul „O SCRISOARE TRIMISĂ DE PREȘEDINTELE DONALD J. TRUMP TUTUROR NAȚIUNILOR DIN NATO ȘI DIN LUME”, scris în stilul său caracteristic, cu alternanță de majuscule și litere mici. Citește și: Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă El a criticat angajamentul insuficient al NATO pentru „a câștiga” și a catalogat achizițiile de petrol rusesc de către unele state drept „șocante”, deoarece ar slăbi poziția de negociere a alianței. „Sunt gata să încep atunci când veți fi și voi pregătiți. Spuneți doar când?”, a scris liderul american. Propunerea lui Trump: tarife masive împotriva Chinei Trump a adăugat că NATO ar trebui să impună taxe vamale între 50% și 100% asupra Chinei, care să fie retrase după încheierea războiului din Ucraina. „China are un control puternic și chiar influență asupra Rusiei, iar aceste tarife vor rupe această influență”, a afirmat Trump. În opinia sa, această măsură ar accelera încheierea conflictului. Atac la Biden și Zelenski Trump a reiterat ideea că războiul nu ar fi izbucnit dacă el ar fi fost la Casa Albă. El i-a acuzat din nou pe actualul președinte american Joe Biden și pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că acest conflict este „războiul lor, nu al lui”. „Nu ar fi început niciodată dacă eu aș fi fost președinte. Sunt aici doar pentru a opri războiul și pentru a salva mii de vieți ruse și ucrainene. Doar săptămâna trecută au murit 7.118 oameni. O nebunie!”, a scris Trump. Avertisment către NATO În finalul mesajului, Trump a lansat un avertisment direct către aliați: „Dacă NATO face ce spun eu, războiul se va termina rapid și viețile vor fi salvate. Dacă nu, nu faceți decât să îmi pierdeți timpul, precum și timpul, energia și banii Statelor Unite.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră