marți 18 august
Login Contact
DeFapt.ro

rusia

2587 articole
Eveniment

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată - raport BND

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată, arată un raport al serviciului german de informații, Bundesnachrichtendienst (BND), citat de Der Spiegel. Potrivit BND, cheltuielile Rusiei pentru Armată sunt mult mai mari decât se credea până acum. Citește și: Nucleara pe care o are Nicușor Dan dacă Grindeanu îi refuză propunerile la SRI și SIE Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată „Potrivit BND, bugetul rus pentru apărare a crescut semnificativ în fiecare an de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, în februarie 2022. Serviciul secret german estimează cheltuielile militare ale Rusiei pentru anul trecut la aproximativ 250 de miliarde de euro. Aceasta ar corespunde unei cote de aproximativ zece la sută din produsul intern brut (PIB) al Rusiei, potrivit BND”, scrie Der Spiegel. PIB-ul României pentru anul 2025 este estimat să se situeze în jurul valorii de 375 - 380 miliarde de euro. Bugetul ministerului Apărării pentru 2025 a fost de circa 8,7 miliarde de euro, aproximativ 2,2% din PIB, de aproape nouă ori mai mic decât cheltuielile Rusiei pentru Armată.  „Cheltuielile militare ale Rusiei în anul 2022, când a început războiul, erau încă de 6% din PIB. În anul următor, această pondere a crescut la 6,7%, iar în 2024 la 8,5%. «Aceste cifre reflectă în mod concret amenințarea crescândă pe care Rusia o reprezintă pentru Europa», a declarat BND. Resursele militare nu ar fi utilizate doar pentru războiul împotriva Ucrainei, ci și pentru consolidarea și extinderea capacităților militare, în special în apropierea flancului estic al NATO”, mai explică, citând documentele serviciului german de informații externe.   BND explică și modul în care Rusia ascunde cheltuielile uriașe pentru Armată: „Moscova nu a alocat Ministerului Apărării proiectele de construcții ale Ministerului Apărării, proiectele IT ale armatei sau prestațiile sociale pentru membrii forțelor armate, ci le-a inclus în alte rubrici bugetare. Conform informațiilor furnizate de BND, interpretarea rusă a cheltuielilor de apărare diferă semnificativ de definiția NATO. În plus, informațiile privind cheltuielile de apărare furnizate de autoritățile oficiale ruse sunt adesea prezentate în mod distorsionat”.       

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată - raport BND
Rușii spionează sateliții europeni militari chiar în spațiu, prin vehicule de recunoaștere
Internațional

Rușii spionează sateliții europeni militari chiar în spațiu, prin vehicule de recunoaștere

Două vehicule spațiale de recunoaștere ale Rusiei ar fi interceptat comunicații provenite de la cel puțin 12 sateliți-cheie ai Europei, potrivit unor oficiali de securitate europeni citați de Financial Times. Informațiile au fost dezvăluite miercuri și ridică îngrijorări serioase privind securitatea infrastructurii spațiale europene. Riscuri majore pentru date sensibile și control orbital Autoritățile europene avertizează că aceste interceptări ar putea compromite date sensibile transmise prin sateliți. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă Mai mult, există temeri că Moscova ar putea manipula traiectoriile unor sateliți sau, în scenarii extreme, ar putea provoca prăbușirea acestora, notează publicația britanică. Monitorizare intensificată după invazia Ucrainei În ultimii trei ani, pe fondul tensiunilor generate de invazia Rusiei în Ucraina, vehiculele spațiale rusești și-au intensificat activitatea de supraveghere a sateliților europeni. Potrivit FT, această monitorizare constantă a atras atenția autorităților militare și civile din Occident. Manevre suspecte pe orbită, urmărite de Occident De mai mulți ani, agențiile spațiale occidentale urmăresc îndeaproape activitatea a doi sateliți ruși de recunoaștere, cunoscuți pentru manevre orbitale neobișnuite. Aceștia s-ar fi apropiat periculos de sateliți geostaționari esențiali pentru Europa, care furnizează servicii de comunicații pe continent, dar și în regiuni vaste din Africa și Orientul Mijlociu. Germania confirmă suspiciuni de spionaj al semnalelor Generalul Michael Traut, șeful comandamentului spațial al armatei germane, a declarat pentru Financial Times că există suspiciuni solide privind desfășurarea unor operațiuni de culegere de informații asupra semnalelor transmise de sateliții europeni. Un înalt oficial european din domeniul serviciilor de informații a precizat că sateliții ruși s-ar fi poziționat aproape sigur în interiorul conului îngust de transmisie a datelor dintre stațiile terestre și sateliți. Oficialul și-a exprimat îngrijorarea că multe dintre aceste comunicații, inclusiv comenzile critice, nu sunt criptate, deoarece o parte dintre sateliți au fost lansați cu ani în urmă, fără astfel de capacități de securizare. Războiul hibrid al Rusiei se extinde în spațiu Aceste manevre spațiale se înscriu într-un context mai larg al intensificării „războiului hibrid” purtat de Rusia în Europa. Potrivit FT, acesta include și operațiuni de sabotaj, precum tăierea cablurilor de internet subacvatice, iar serviciile de informații se tem că Kremlin ar putea extinde acest tip de acțiuni și în domeniul spațial.

Putin, joc pentru Trump, care vrea Groenlanda: Rusia se întărește militar în Arctica
Internațional

Putin, joc pentru Trump, care vrea Groenlanda: Rusia se întărește militar în Arctica

Rusia ia măsuri pentru a-și proteja securitatea și interesele strategice în Arctica, potrivit unui oficial rus. Arctica, zonă de confruntare geopolitică Potrivit lui Vladislav Maslenikov, director al Departamentului pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei, Arctica se transformă într-o regiune de luptă geopolitică, unde tensiunile cresc nu doar între Rusia și Occident, ci și în interiorul coaliției occidentale. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă Maslenikov a susținut că escaladarea confruntării militar-politice în Arctica este cauzată de statele occidentale, care își intensifică exercițiile militare în zonă și recurg la sancțiuni unilaterale împotriva Rusiei. Măsuri „militar-tehnice”, dar în limitele dreptului internațional Oficialul rus a precizat că Moscova adoptă inclusiv măsuri militar-tehnice pentru a-și asigura securitatea în Arctica. Acesta a subliniat că aceste acțiuni nu sunt îndreptate împotriva altor state și respectă pe deplin dreptul internațional.

Legăturile lui Epstein cu Rusia vor fi investigate de Polonia, a anunțat premierul Tusk
Internațional

Legăturile lui Epstein cu Rusia vor fi investigate de Polonia, a anunțat premierul Tusk

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat marţi că autorităţile de la Varşovia vor declanşa o analiză oficială privind posibilele consecinţe ale acţiunilor lui Jeffrey Epstein asupra cetăţenilor polonezi, dar şi o eventuală implicare a Rusiei în activităţile acestuia. Investigarea „dimensiunii poloneze” a scandalului Donald Tusk a anunţat constituirea unui grup analitic guvernamental care va investiga ceea ce el a numit „aspectele poloneze” ale scandalului american, în contextul publicării recente a unor noi informaţii legate de reţeaua lui Jeffrey Epstein. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan Grupul va analiza dacă există conexiuni directe sau indirecte între activităţile infractorului sexual şi persoane, instituţii sau interese din Polonia. Implicarea Ministerului Justiţiei şi a serviciilor de informaţii Premierul polonez a precizat că decizia a fost luată în coordonare cu ministrul justiţiei, procurorul general şi ministrul responsabil de serviciile speciale. În funcţie de concluziile preliminare, autorităţile ar putea trece la deschiderea unei anchete oficiale. „Am decis înfiinţarea unui grup de analiză şi, eventual, lansarea unei anchete, dacă analiza confirmă preocupările noastre privind scandalul de pedofilie din SUA”, a declarat Donald Tusk. Clarificarea posibilelor legături cu „cercul lui Epstein” Potrivit premierului, primul obiectiv al demersului este clarificarea oricăror posibile conexiuni poloneze cu ceea ce a descris drept „cercul diabolic al domnului Epstein”. Autorităţile urmăresc să stabilească dacă cetăţeni polonezi au fost victime, complici sau beneficiari ai reţelei coordonate de Epstein. Analiză amplă a documentelor publice Donald Tusk a subliniat că va solicita procurorilor şi agenţiilor de informaţii să desfăşoare o analiză rapidă, detaliată şi exhaustivă a tuturor documentelor disponibile în prezent în spaţiul public. „Este necesară o analiză dosar cu dosar, a fiecărui document accesibil publicului”, a afirmat premierul Poloniei.

Putin l-a sfidat pe Trump și a atacat sistemul energetic al Ucrainei cu multe rachete
Internațional

Putin l-a sfidat pe Trump și a atacat sistemul energetic al Ucrainei cu multe rachete

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că activitatea echipei de negociere a Ucrainei va fi adaptată în urma atacului lansat de Rusia în cursul nopţii asupra instalaţiilor energetice ucrainene, atac care a implicat un număr record de rachete balistice. Atac deliberat asupra energiei, în plină iarnă Potrivit liderului de la Kiev, loviturile au vizat în mod intenţionat infrastructura energetică, într-un moment critic al iernii. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan „A fost un atac deliberat asupra infrastructurii energetice, implicând un număr record de rachete balistice”, a declarat Zelenski. Acesta a acuzat armata rusă că a folosit iniţiativa americană privind oprirea loviturilor nu pentru a facilita diplomaţia, ci pentru a-şi consolida arsenalul militar. Acuzaţii la adresa Moscovei: „Au aşteptat cele mai reci zile” Zelenski a susţinut că Rusia a profitat de perioada de dialog pentru a amâna atacurile până în cele mai dure zile de iarnă, când temperaturile din mari zone ale Ucrainei scad sub minus 20 de grade Celsius. „Armata rusă a exploatat propunerea americană de a opri loviturile nu pentru a susţine diplomaţia, ci pentru a aduna rachete şi a aştepta până în cele mai reci zile ale anului”, a afirmat preşedintele ucrainean. Negocieri trilaterale Ucraina–Rusia–SUA, reluate la Abu Dhabi În pofida escaladării militare, următoarea rundă de negocieri de pace cu participarea oficialilor ucraineni, ruşi şi americani este programată să înceapă miercuri, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Discuţiile vor avea loc într-un context extrem de tensionat, marcat de atacuri asupra infrastructurii civile şi de perspective fragile privind un armistiţiu. Cine conduce delegaţia Rusiei la negocieri Kremlinul a confirmat marţi că delegaţia rusă va fi condusă din nou de amiralul Igor Kostiukov, şeful serviciilor de informaţii militare ale Rusiei. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, în cadrul conferinţei sale telefonice zilnice. „Va fi aceeaşi delegaţie ca ultima dată, va fi condusă de Kostiukov”, a precizat Peskov.

După intervenția lui Trump, Zelenski salută oprirea atacurilor Rusiei asupra sistemului energetic
Internațional

După intervenția lui Trump, Zelenski salută oprirea atacurilor Rusiei asupra sistemului energetic

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat luni recentele măsuri de detensionare în relația cu Rusia, apreciind că acestea contribuie la consolidarea încrederii publice în negocierile de pace aflate în desfășurare. Declarațiile au fost făcute în cadrul alocuțiunii zilnice a liderului ucrainean, difuzată pe rețelele sociale. Încredere în negocierile de pace „Măsurile de dezescaladare care au intrat în vigoare contribuie la întărirea încrederii publicului în procesul de negociere și în rezultatele sale potențiale”, a declarat Volodimir Zelenski. Citește și: Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Potrivit acestuia, reducerea intensității atacurilor reprezintă un semnal pozitiv pentru perspectivele unui acord politic care să pună capăt conflictului. Rusia a suspendat loviturile asupra infrastructurii energetice După o amplă campanie de bombardamente care a afectat grav sistemul energetic al Ucrainei, Kremlinul a anunțat săptămâna trecută suspendarea loviturilor asupra infrastructurii energetice ucrainene. Decizia ar fi fost luată la solicitarea președintelui american Donald Trump, care a invocat condițiile meteorologice extreme din Ucraina și riscurile umanitare generate de temperaturile scăzute. Donald Trump: solicitare adresată personal lui Vladimir Putin Președintele SUA a confirmat că i-a cerut „personal” omologului său rus, Vladimir Putin, încetarea atacurilor asupra rețelei energetice ucrainene, pentru a preveni agravarea situației civile în timpul iernii. Zelenski a confirmat că, după acest anunț, loviturile asupra infrastructurii energetice au fost întrerupte. Ucraina acuză reorientarea atacurilor rusești În pofida suspendării bombardamentelor asupra sistemului energetic, președintele ucrainean a declarat luni că Rusia și-a reorientat atacurile către infrastructura logistică și rețeaua feroviară a Ucrainei. Cele mai recente lovituri masive asupra teritoriului ucrainean au avut loc pe 24 ianuarie, potrivit autorităților de la Kiev. Discuții privind încetarea ostilităților, la Abu Dhabi În paralel cu aceste evoluții militare, Rusia, Ucraina și Statele Unite au demarat discuții privind încetarea ostilităților, desfășurate la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Potrivit informațiilor oficiale, noi runde de discuții sunt programate pentru miercuri și joi. Zelenski: „Este realist să ajungem la o pace durabilă” Volodimir Zelenski s-a declarat optimist în privința rezultatelor dialogului diplomatic, afirmând că este posibilă atingerea unei păci „demne și durabile”. Totodată, liderul ucrainean a subliniat că se așteaptă ca Statele Unite să rămână ferme în garantarea condițiilor necesare pentru desfășurarea unui dialog real și eficient între părți.

SpaceX limitează accesul Rusiei la Starlink, la solicitarea Ucrainei
Internațional

SpaceX limitează accesul Rusiei la Starlink, la solicitarea Ucrainei

Compania aerospațială americană SpaceX a restricționat accesul Rusiei la rețeaua de internet prin satelit Starlink, în urma unei solicitări oficiale formulate de autoritățile de la Kiev. Măsura vine în contextul utilizării sistemului Starlink de către forțele ruse pentru coordonarea atacurilor cu drone asupra Ucrainei. Kievul anunță rezultate contra dronelor rusești Într-o postare publicată duminică pe Telegram, ministrul ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov, a precizat că măsurile luate în cooperare cu SpaceX au produs „rezultate rapide” pe câmpul de luptă, în special în combaterea dronelor rusești. Citește și: DOCUMENTE Amica lui Sebastian Burduja, Corina Tarniță, profesoară la Princeton, apare în e-mail-urile lui Epstein Potrivit oficialului ucrainean, următorul pas constă în introducerea unui mecanism de verificare care să permită funcționarea exclusivă a terminalelor Starlink autorizate pe teritoriul Ucrainei. „Terminalele neverificate vor fi dezactivate”, a declarat Fedorov, subliniind că noul sistem va împiedica utilizarea abuzivă a rețelei. Rusia ar fi obținut echipamente Starlink prin state terțe Ministerul ucrainean al Apărării a contactat SpaceX după ce a fost informat că Rusia folosește conexiuni Starlink pentru operarea dronelor implicate în atacuri. Conform unor surse ucrainene, echipamentele ar fi fost achiziționate prin intermediul altor țări și integrate ulterior în dronele de luptă rusești. Dronele rusești, anterior greu de interceptat Integrarea conexiunilor Starlink în dronele rusești le-ar fi făcut dificil de neutralizat, acestea devenind în mare parte imune la sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei. Noile măsuri de autentificare anunțate de SpaceX ar urma să schimbe semnificativ această situație. Rolul strategic al Starlink în rezistența Ucrainei Mihailo Fedorov a subliniat în repetate rânduri importanța sistemelor Starlink pentru infrastructura de comunicații a Ucrainei, aflată de aproape patru ani sub presiunea unei invazii ruse la scară largă. Rețeaua prin satelit a jucat un rol esențial în menținerea comunicațiilor civile și militare, cu sprijin occidental constant.

Rușii au distrus un autobuz cu muncitori în Ucraina: 15 morți, 15 răniți
Internațional

Rușii au distrus un autobuz cu muncitori în Ucraina: 15 morți, 15 răniți

Un atac cu dronă rusească asupra unui autobuz care transporta angajați ai unei mine din regiunea Dnipropetrovsk, în centrul-est al Ucrainei, s-a soldat duminică cu numeroase victime, au anunțat serviciile de urgență și autoritățile locale. Bilanțul preliminar indică cel puțin 15 morți și 15 răniți, potrivit primelor informații oficiale. Serviciile de urgență: autobuzul a fost lovit direct de dronă Serviciile de urgență ucrainene au transmis pe Telegram că „o dronă rusească a atacat un autobuz aparținând unei companii din districtul Pavlograd”. Citește și: DOCUMENTE Amica lui Sebastian Burduja, Corina Tarniță, profesoară la Princeton, apare în e-mail-urile lui Epstein Mesajul a fost însoțit de o fotografie care arată vehiculul grav avariat, cu geamurile sparte și ieșit de pe carosabil. Victime transportate de urgență la spital Potrivit salvatorilor, șapte dintre persoanele rănite au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale. Starea celorlalte victime nu a fost detaliată în comunicările inițiale ale autorităților. Atacul a avut loc în orașul minier Ternivka Conform Poliției Naționale a Ucrainei, atacul s-a produs în orașul minier Ternivka, situat în apropiere de Pavlograd, la aproximativ 70 de kilometri de linia frontului, în linie dreaptă. Zona este cunoscută pentru activitatea minieră intensă. DTEK: angajații unei mine, vizați după terminarea schimbului Grupul energetic DTEK a confirmat ulterior că autobuzul transporta angajați ai uneia dintre minele sale, aceștia fiind atacați după încheierea programului de lucru. Potrivit companiei, 15 angajați ar fi murit și 15 ar fi fost răniți, însă acest bilanț nu a fost confirmat oficial de autoritățile ucrainene.

Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău, pe generatoare, Vama, operată manual, accidente rutiere
Eveniment

Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău, pe generatoare, Vama, operată manual, accidente rutiere

Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău au trecut pe generatoare, Vama este operată manual și s-au produs unele accidente rutiere, pentru că stopurile nu funcționează, arată informațiile de până la această oră.  Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Ministrul Energiei al Ucrainei, Denis Shmyhal, a declarat că astăzi, la ora 10:42, o defecțiune tehnică majoră a provocat oprirea simultană a unor linii de înaltă tensiune între rețelele electrice ale României, Moldovei și Ucrainei, cauzând întreruperi în cascadă și declanșarea sistemelor automate de protecție. Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău, pe generatoare, Vama, operată manual, accidente A reacționat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski: „Prim-ministrul Iulia Svrîdenko și ministrul Energiei, Denîs Șmihal, au raportat despre situația de urgență din sistemul energetic al Ucrainei, cauzată de probleme tehnice la liniile de interconectare dintre rețeaua noastră și cea a Republicii Moldova. Toate măsurile de răspuns necesare la nivelul sistemului energetic al Ucrainei sunt în vigoare, iar lucrările de restabilire sunt în desfășurare. Sarcina acum este de a stabiliza situația cât mai curând posibil”. Premierul Republicii Moldova a descris, pe Facebook, situația: „Echipele Moldelectrica intervin în regim continuu pentru remedierea situației. În mai multe localități alimentarea cu energie electrică a fost deja restabilită, iar lucrările continuă până la revenirea completă la parametri normali. Toate instituțiile medico-sanitare funcționează în regim de siguranță - spitalele sunt conectate la generatoare electrice. Poliția îndeamnă toți șoferii să circule cu prudență, din cauza întreruperii unor semafoare, fiind prezentă în intersecțiile aglomerate pentru a fluidiza traficul și a preveni producerea accidentelor.   Serviciul Vamal operează manual trecerea frontierei pentru a evita blocarea traversării, din cauza întreruperii temporare de curent.   Mulțumesc tuturor specialiștilor care lucrează neîntrerupt pentru restabilirea sistemului energetic și tuturor celor implicați în gestionarea acestei situații.   Dragi cetățeni, să ne amintim acum cele mai importante recomandări în astfel de situații: Să ne informăm din surse oficiale, instituțiile vor continua să vină cu actualizări de informații. Să acționăm cu responsabilitate și calm. Să economisim bateria telefonului, să-l folosim pentru urgențe. Să circulăm cu prudență - unele semafoare sunt nefuncționale, iar pe drumuri se circulă în condiții de iarnă. Să avem grijă și să verificăm cum se simt cei mai vulnerabili”.    La această oră, nu este clară dimensiunea blackout-ului, dar presa din Republica Moldova arată că consumul de energie a început să crească, ajungând de la 496 MW la 696 MW, dar sub nivelul planificat de 930 MW.   Energia electrică lipsește aproape în toată Ucraina, după ce în mai multe regiuni au fost introduse deconectări de urgență. Problemele din sistemul energetic sunt atât de grave încât, potrivit unor informații, capitala Kiev ar putea rămâne fără curent cel puțin până la sfârșitul zilei, iar în unele zone alimentarea ar urma să fie reluată abia mâine. Situația afectează inclusiv sistemele de apă și canalizare, dar și transportul electric, scrie UNIAN.

Rusia, aproape în faliment, gata să ridice interdicția privind cazinourile online pentru taxe
Internațional

Rusia, aproape în faliment, gata să ridice interdicția privind cazinourile online pentru taxe

Rusia ar putea ridica interdicția privind cazinourile online și ar putea introduce o taxă de 30% pe veniturile acestora, în încercarea de a aduce la bugetul de stat până la 100 de miliarde de ruble anual (aproximativ 1,3 miliarde de dolari), relatează cotidianul rus Kommersant. Rusia caută venituri din jocuri online Potrivit surselor citate de Kommersant, ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a propus modificarea legislației privind piața jocurilor de noroc într-o scrisoare adresată președintelui Vladimir Putin. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Planul prevede ridicarea interdicției pentru cazinourile online, sub condiții stricte, inclusiv: - desemnarea unui operator unic, aprobat de Guvern; - utilizarea unei platforme unificate pentru acceptarea pariurilor, similară sistemelor existente pentru casele de pariuri; - stabilirea vârstei minime de 21 de ani pentru jucători. Ministerul Finanțelor estimează că măsura ar putea aduce până la 100 de miliarde de ruble anual, într-un context de presiune bugetară crescută. Buget afectat de costurile războiului din Ucraina Veniturile statului rus sunt sub presiune din cauza cheltuielilor militare ridicate generate de războiul din Ucraina. Anul trecut, Rusia a fost nevoită să majoreze de două ori ținta de deficit bugetar, ajungând la 2,6% din PIB. Pentru anul în curs, autoritățile de la Moscova vizează un deficit bugetar de 1,6% din PIB, în pofida eforturilor de creștere a veniturilor fiscale. Creșteri de taxe și extinderea bazei de impozitare Din 2022 până în prezent, Guvernul rus a colectat cel puțin 27.600 miliarde de ruble prin diverse măsuri fiscale menite să stabilizeze bugetul. Economiștii avertizează însă că noi majorări de taxe sunt inevitabile. Printre măsurile anunțate: - majorarea TVA de la 20% la 22%, începând cu 1 ianuarie 2026, cu un impact estimat de 4.400 - miliarde de ruble între 2026 și 2028; - eliminarea unor scutiri de TVA pentru întreprinderile mici, măsură care ar putea aduce încă 200 de miliarde de ruble. Taxarea importurilor și a comerțului electronic transfrontalier Pentru a crește veniturile, Guvernul de la Moscova vizează și importurile de bunuri de consum din China, care ajung în Rusia prin statele din Asia Centrală, profitând de acordurile de liber schimb din cadrul Uniunii Economice Eurasiatice. Separat, ministrul adjunct al Industriei, Roman Chekushov, a declarat pentru Business FM că autoritățile vor monitoriza și transporturile mari de bunuri de consum realizate prin platforme de comerț electronic transfrontalier. Guvernul rus a introdus, de asemenea, noi taxe asupra industriei pariurilor, de la care se așteaptă o creștere a veniturilor colectate de la aproximativ 1 miliard de ruble anual, în prezent, până la 60 de miliarde de ruble. Economiștii avertizează asupra riscului unei „spirale fiscale” Analiștii economici avertizează că majorările succesive de taxe ar putea declanșa o „spirală fiscală”, în care presiunea asupra mediului de afaceri reduce activitatea economică, ducând la încasări fiscale mai mici pe termen lung și forțând autoritățile să introducă noi taxe. Ministerul Finanțelor de la Moscova a refuzat să comenteze informațiile publicate de Kommersant sau declarațiile oficialilor guvernamentali.

Scenariul ca Rusia să atace statele baltice este probabil, avertizează Banca Centrală Europeană
Internațional

Scenariul ca Rusia să atace statele baltice este probabil, avertizează Banca Centrală Europeană

Politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) este potrivită contextului actual, iar economia zonei euro s-a adaptat relativ bine la volatilitate, însă instituția trebuie să fie pregătită pentru noi șocuri majore, inclusiv riscuri generate de o posibilă agresiune militară a Rusiei. Declarațiile au fost făcute de Gediminas Simkus, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, într-un interviu acordat Reuters. BCE, singura mare bancă centrală care a atins ținta de inflație Potrivit lui Simkus, BCE a înregistrat anul trecut un succes notabil, devenind singura mare bancă centrală care a reușit să aducă inflația la nivelul-țintă, în pofida unui context global extrem de complicat. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Printre factorii de incertitudine s-au numărat taxele vamale impuse de SUA, războiul de la granița estică a Uniunii Europene, dumpingul de mărfuri chinezești și creșterea prețurilor alimentelor. Cu toate acestea, oficialul BCE avertizează că turbulențele politice declanșate odată cu pandemia din 2020 și amplificate de invazia Rusiei în Ucraina vor continua să afecteze inflația, potențialul de creștere economică și nivelul dobânzilor în zona euro. Riscurile din estul Europei, diferite de cele comerciale Gediminas Simkus a subliniat că, deși politicile Statelor Unite influențează economia europeană, în special prin comerț, riscurile provenite din est sunt de o natură diferită. „Avem vecini în est, iar riscul de acolo este unul de agresiune militară”, a declarat Simkus, care este și guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei. Statele baltice – Lituania, Estonia și Letonia – au avertizat de mult timp asupra pericolului reprezentat de Rusia, invocând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și incidente militare la graniță. Reziliența numerarului și a sistemelor de plăți În acest context, oficialul BCE a subliniat importanța pregătirii sistemelor financiare pentru situații de criză. BCE trebuie să se asigure că distribuția de numerar și sistemele de plăți sunt reziliente, iar politica monetară rămâne suficient de flexibilă pentru a face față unor riscuri extreme. „Dacă există un risc militar sporit, numerarul devine un bun extrem de important, iar eficiența sistemului este esențială”, a explicat Simkus. Schimbările climatice, un alt risc major pentru sistemul bancar Pe lângă amenințările geopolitice, BCE ar trebui să se asigure că băncile sunt pregătite și pentru riscurile generate de schimbările climatice, a mai avertizat oficialul lituanian, subliniind necesitatea unei abordări prudente și integrate. În ceea ce privește politica monetară imediată, Simkus a declarat că BCE nu va modifica dobânzile la următoarea reuniune din 4 februarie, iar fluctuațiile minore ale inflației în jurul nivelului de 2% sunt normale. Totuși, dincolo de acest orizont apropiat, incertitudinile cresc, iar direcția viitoare a dobânzilor rămâne deschisă. Creșterea sau reducerea dobânzilor Gediminas Simkus a afirmat că există șanse egale ca următoarea decizie a BCE, indiferent de moment, să fie fie o majorare, fie o reducere a dobânzilor. Această poziție contrastează cu declarațiile altor oficiali BCE, precum Isabel Schnabel, care anticipează o posibilă creștere a dobânzilor. În prezent, piețele financiare nu anticipează nicio modificare a dobânzilor în cursul acestui an. BCE, între presiunea volatilității și nevoia de prudență Simkus a avertizat că volatilitatea economică ar putea pune presiune pe BCE să reacționeze rapid, însă o astfel de abordare ar fi riscantă. Economia este, în prezent, mai puțin reactivă la șocuri decât în trecut, iar prognozele tind să subestimeze amenințările reale. „Cheia este să nu reacționăm disproporționat la fiecare schimbare de date, ci să urmărim tendințele și forțele majore care modelează economia”, a declarat oficialul BCE. Impactul taxelor vamale și al șocurilor comerciale Într-un context marcat de fricțiuni comerciale, Simkus a explicat că taxele vamale au un impact mai lent și mai indirect asupra inflației. Acestea afectează inițial creșterea economică, iar efectele asupra prețurilor se manifestă abia în timp. „Voi analiza atent activitatea economică pentru a evalua dacă este necesară o schimbare de direcție. Aceste șocuri lovesc mai rapid creșterea, în timp ce impactul asupra inflației apare mai târziu”, a concluzionat membrul Consiliului guvernatorilor BCE.

Rusia a cheltuit 7 miliarde de lei MD pentru a influența parlamentarele din Moldova (Maia Sandu)
Internațional

Rusia a cheltuit 7 miliarde de lei MD pentru a influența parlamentarele din Moldova (Maia Sandu)

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Federația Rusă a investit aproximativ 2% din Produsul Intern Brut al țării, echivalentul a circa 7 miliarde de lei moldovenești (352 de milioane de euro) în acțiuni menite să vicieze alegerile parlamentare din 2025. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune susținute la Varșovia, alături de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Manipulare informațională, atacuri cibernetice, finanțări ilegale Potrivit șefei statului, ingerința Rusiei s-a manifestat printr-un arsenal complex de instrumente hibride, atent coordonate. Citește și: Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere. Eternul bugetar are o avere uriașă Maia Sandu a precizat că aceste acțiuni au inclus manipulare informațională sistematică, atacuri cibernetice, finanțarea ilegală a partidelor politice, acte de sabotaj, organizarea de proteste plătite și tentative deliberate de a provoca violențe în spațiul public. „Estimăm că Rusia a cheltuit aproape 2% din PIB-ul Moldovei pentru a vicia alegerile noastre parlamentare din 2025”, a declarat Maia Sandu, subliniind caracterul coordonat și de lungă durată al acestor acțiuni. Presiuni fără precedent asupra instituțiilor și societății Maia Sandu a arătat că Republica Moldova s-a confruntat, timp de trei ani electorali consecutivi, cu o ingerință rusă „sistematică și fără precedent”. În ciuda presiunilor exercitate asupra instituțiilor publice, presei și cetățenilor, statul moldovean a reușit să reziste, fără a-și abandona direcția politică și strategică. Președintele a subliniat că aceste tentative de destabilizare nu au deturnat Republica Moldova de la parcursul său european. Consolidarea direcției europene Șefa statului a afirmat că, paradoxal, atacurile hibride au contribuit la întărirea rezilienței interne. „Dimpotrivă, ne-a consolidat direcția. Am accelerat reformele, am întărit instituțiile și ne-am aliniat mai profund la standardele Uniunii Europene”, a declarat Maia Sandu. Sprijinul Poloniei și angajamentul ferm pentru integrarea europeană În cadrul conferinței de presă, Maia Sandu a evidențiat sprijinul constant al Poloniei pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova, apreciind cooperarea bilaterală în contextul provocărilor de securitate din regiune. Totodată, președintele moldovean a reafirmat angajamentul ferm al Chișinăului pentru integrarea europeană, subliniind că „aderarea la Uniunea Europeană reprezintă cea mai clară garanție de securitate, democrație și libertate pentru Republica Moldova”.

Liderii europeni, prea slabi pentru a i se opune lui Trump, spune Kremlinul
Internațional

Liderii europeni, prea slabi pentru a i se opune lui Trump, spune Kremlinul

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat duminică că actuala clasă politică europeană este prea slabă pentru a face față presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump sau pentru a gestiona schimbările majore care au loc pe scena internațională. „Sunt incapabili să reziste presiunilor lui Trump”, a afirmat Peskov într-o intervenție la televiziunea de stat rusă. Peskov acuză "ipocrizia" europeană Oficialul rus a susținut că transformările „dramatice” din ultima perioadă sunt consecința directă a politicilor europene din ultimele decenii, caracterizate, în opinia sa, de standarde duble și ipocrizie. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă „Din păcate, acestea sunt produsul unei generații slabe de politicieni care se află acum la putere în Europa”, a declarat Peskov. Exemplul Macron–Trump de la Davos, invocat de Kremlin Pentru a-și susține afirmațiile, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a amintit reacțiile liderilor europeni după ce Donald Trump a făcut publică, la Forumul Economic Mondial de la Davos, o conversație cu președintele francez Emmanuel Macron. „Foarte interesant. Toți europenii s-au enervat pur și simplu. Dar când Macron a făcut publică o conversație cu Vladimir Putin, nimeni nu s-a mai enervat”, a spus Peskov. Rusia refuză orice dialog cu șefa diplomației UE, Kaja Kallas Potrivit Reuters, care citează agenția Interfax, Kremlinul a transmis că Rusia nu va purta niciun fel de discuții cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și va aștepta încheierea mandatului acesteia. „Cum poți discuta orice cu Kaja Kallas? Noi nu vom discuta niciodată nimic cu ea și nici americanii nu vor discuta cu ea, iar acest lucru este evident. Ce putem face? Trebuie doar să așteptăm până când pleacă”, a declarat Peskov pentru jurnalistul Pavel Zarubin, de la televiziunea de stat rusă. Trump și „legea celui mai puternic” Dmitri Peskov a recunoscut că metodele utilizate de Donald Trump nu corespund pe deplin viziunii Rusiei privind o ordine mondială multipolară. Potrivit acestuia, liderul american preferă să impună „legea celui mai puternic” și să obțină supunerea adversarilor. „Trump este un politician experimentat care își construiește abordarea pe principiile lumii afacerilor – o lume dură și nemiloasă. El își apără interesele, în primul rând interesele țării sale”, a spus Peskov, subliniind că Rusia nu are nicio intenție să „își plece capul”. Moscova va monitoriza planurile SUA privind scutul antirachetă „Domul de Aur” Kremlinul a mai anunțat că armata rusă va urmări cu atenție planurile Statelor Unite privind scutul de apărare antirachetă „Domul de Aur”, inclusiv în contextul intenției exprimate de Donald Trump de a dobândi Groenlanda. „Ce fel de scut va fi? Împotriva cărui tip de amenințări va fi conceput? Nu am nicio îndoială că armata noastră va monitoriza îndeaproape și va analiza aceste planuri”, a declarat Peskov. Putin nu a răspuns invitației la Consiliul pentru Pace din Gaza În același context, președintele rus Vladimir Putin, care nu a criticat public acțiunile administrației americane în Venezuela, Iran sau Groenlanda, nu a oferit încă un răspuns invitației de a se alătura Consiliului pentru Pace din Gaza, inițiativă promovată de Donald Trump.

Cum a reușit Călin Georgescu să-l laude pe Trump pentru atacul din Venezuela fără să menționeze Rusia și China comunistă
Politică

Cum a reușit Călin Georgescu să-l laude pe Trump pentru atacul din Venezuela fără să menționeze Rusia și China comunistă

Cum a reușit Călin Georgescu să-l laude pe Trump pentru atacul din Venezuela fără să menționeze Rusia și China comunistă: a dat vina pe „City of London” și „sistemul globalist”.  Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost sâmbătă, 24 ianuarie, la Mormântul Ostașului Necunoscut din Capitală, în Parcul Carol.  El nu a ratat ocazia să-l laude pe președintele SUA, Donald Trump.  Cum a reușit Georgescu să-l laude pe Trump pentru atacul din Venezuela fără să menționeze Rusia „Legat de Venezuela, s-a eliberat un sistem globalist care a folosit bani negri prin City of London, dincolo de rezervele uriașe de petrol, evaluate la 17 trilioane de dolari. Trump urmărește schimbarea sistemului globalist. La Davos am văzut căderea acestui sistem. A fost un discurs total, un maraton diplomatic. Acest Consiliu de Pace își dorește pace și prosperitate pentru toată lumea. În cadrul ONU, din 1945 până în 2026, au avut loc sute de războaie. Acordul Mercosur are ca principală miză pământul. Este o chestiune de matematică simplă: când costul producției tale este mai mare decât prețul importului, ai ieșit din piață, ceea ce înseamnă că ți-ai vândut pământul, l-ai pierdut și muncești pe pământul altora. Este iobăgie fără lanțuri. Este instalarea otrăvii, atât economic, cât și social. Trebuie să înțelegem asta”, a afirmat Georgescu, potrivit site-ului Realității TV.  Echipamentele militare furnizate de China lui Maduro, „paralizate” O jurnalistă de origine chineză, Jennifer Zang, cu peste 250.000 de urmăritori pe X/Twitter, a arătat că nucleul sistemului venezuelean de apărare antiaeriană - complet depășit în fața atacului SUA - era de origine chineză.  „Timp de ani de zile, armata venezueleană a investit sume uriașe în achiziționarea de echipamente militare fabricate în China, construind ceea ce pretindea a fi „cel mai modern” sistem de apărare din America de Sud. La baza acestuia se afla o rețea de apărare aeriană centrată pe radarul anti-stealth JY-27, considerat odată capabil să contracareze eficient avioanele stealth americane, precum F-22. În același timp, Corpul de Marină al țării, echipat cu vehicule blindate amfibii VN-16 și VN-18, era considerat pe scară largă o forță blindată redutabilă în regiune. Cu toate acestea, în timpul ultimei operațiuni militare americane, aceste sisteme fabricate în China au suferit ceea ce a fost descris ca o „paralizie catastrofală”. Sistemele radar au fost orbite în prima fază a războiului electronic, în timp ce echipamentele terestre grele – lipsite de superioritate aeriană și acoperire protectoare – nu au reușit să ofere performanțele de luptă așteptate și au fost distruse sau abandonate. Analiștii militari spun că acest lucru evidențiază decalajul tehnologic semnificativ care există încă atunci când sistemele de arme chinezești se confruntă cu adversari de top, precum armata americană, în medii electromagnetice complexe și de atac de precizie”, a scris ea. 

Rusia confiscă active la nivel record, dar nu are cui să le vândă: costurile și riscurile sperie investitorii
Internațional

Rusia confiscă active la nivel record, dar nu are cui să le vândă: costurile și riscurile sperie investitorii

Rusia a confiscat active în valoare record anul trecut, însă se confruntă cu dificultăți majore în transformarea acestora în venituri bugetare. Eșecul licitației pentru vânzarea aeroportului Domodedovo din Moscova scoate la iveală limitele strategiei Kremlinului de a-și alimenta vistieria, relatează Bloomberg. Licitație ratată pentru aeroportul Domodedovo Eforturile statului rus de a obține venituri din vânzarea Aeroportului Domodedovo, unul dintre cele mai aglomerate din Rusia, au eșuat marți. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Autoritățile au cerut un preț de 132 de miliarde de ruble (aproximativ 1,7 miliarde de dolari), sumă care ar fi depășit totalul veniturilor obținute din privatizări pe parcursul întregului an trecut. Cu toate acestea, licitația nu a atras nicio ofertă eligibilă, semnalând lipsa de apetit a investitorilor pentru activele scoase la vânzare de statul rus. Investitori descurajați de datorii și performanțe slabe Potrivit presei ruse, mai multe companii cu legături cu miliardari ruși și-ar fi exprimat interesul pentru Domodedovo. Totuși, potențialii cumpărători s-au retras, descurajați de rezultatele financiare slabe ale aeroportului și de nivelul ridicat al datoriilor. Miliardarul Oleg Deripaska a comentat public eșecul tranzacției, întrebând retoric pe Telegram: „Cum poți încerca să vinzi ceva evaluat la 40 de miliarde de ruble pentru 130 de miliarde?”. El a indicat costurile ridicate de finanțare și rubla puternică – rezultate ale politicilor economice rusești – drept factori care reduc atractivitatea unei astfel de achiziții. Confiscări de active fără precedent în Rusia Conform unui raport al firmei de avocatură Nektorov, Saveliev & Partners din Moscova, Rusia a confiscat anul trecut active în valoare de 3.120 de miliarde de ruble, de peste patru ori mai mult decât în 2024. Intensificarea confiscărilor vine pe fondul presiunilor bugetare generate de războiul din Ucraina, aflat în al patrulea an. Economia rusă, sub presiunea războiului și a scăderii veniturilor Economia Rusiei se apropie de recesiune, pe fondul prăbușirii veniturilor din energie și al creșterii cheltuielilor militare. Deficitul bugetar s-a adâncit, iar autoritățile mizează pe privatizări pentru a acoperi golurile financiare.  Totuși, costurile mari de împrumut și slăbiciunile din industriile civile limitează numărul tranzacțiilor și reduc prețurile obținute. Alte privatizări eșuate sau amânate În decembrie, guvernul rus nu a reușit să vândă Raven Russia Group, companie care deține aproximativ două milioane de metri pătrați de spații de depozitare în Moscova și Sankt Petersburg. Licitația nu a atras nicio ofertă, un preț de pornire de 90 de miliarde de ruble fiind considerat prohibitiv. De asemenea, vânzarea Yuzhuralzoloto PJSC, unul dintre cei mai mari producători de aur din Rusia, a fost amânată. Potrivit cotidianului RBC, citându-l pe ministrul adjunct al Finanțelor Aleksey Moiseev, structura complexă a companiei și deținerea unor active non-esențiale, inclusiv în agricultură, au complicat procesul. Dilema Kremlinului: loialitate versus competență Pe fondul numărului mare de confiscări, autoritățile ruse se confruntă cu o problemă suplimentară. „Nu le poți vinde oricui; cumpărătorii trebuie să fie loiali și competenți pentru a conduce companiile”, a explicat Alyona Vandysheva, șefa Transparency International Rusia. În același timp, potențialii investitori competenți se tem că drepturile lor de proprietate ar putea fi contestate pe viitor, într-un climat juridic imprevizibil, ceea ce reduce și mai mult interesul pentru activele scoase la vânzare de statul rus.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră