marți 18 august
Login Contact
DeFapt.ro

rusia

2587 articole
Internațional

Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei: centrala de la Cernobîl, fără curent electric extern

Centrala atomo-electrică de la Cernobîl, aflată la aproximativ 130 de kilometri nord de Kiev și cunoscută drept locul celei mai grave catastrofe nucleare civile din istorie, a pierdut complet alimentarea cu energie electrică din surse externe. Informația a fost confirmată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, într-un mesaj publicat pe platforma X, în contextul intensificării acțiunilor militare din dimineața zilei de marți. AIEA avertizează asupra riscurilor pentru siguranța nucleară Potrivit AIEA, mai multe substații ucrainene esențiale pentru menținerea siguranței nucleare au fost afectate de operațiunile militare. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme De asemenea, liniile electrice care asigură alimentarea altor centrale nucleare din Ucraina au suferit avarii, ceea ce ridică îngrijorări suplimentare privind stabilitatea infrastructurii energetice a țării. Atac masiv al Rusiei Marți dimineață, Rusia a lansat un atac aerian combinat, folosind drone și rachete, care a vizat mai multe obiective din Ucraina. Consecințele au fost resimțite puternic în capitala Kiev, unde alimentarea cu energie electrică și căldură a fost întreruptă pentru mii de clădiri rezidențiale, în plină perioadă de ger extrem. Zelenski: rachete fabricate în 2026, folosite în atac Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un mesaj transmis pe Telegram după o reuniune de urgență cu responsabilii din sectorul energetic, că cel puțin o parte dintre rachetele utilizate în atacul de marți au fost fabricate în cursul acestui an. Afirmația subliniază capacitatea Rusiei de a-și menține ritmul producției de armament, în ciuda sancțiunilor internaționale. Kievul, paralizat de frig: mii de clădiri fără căldură Atacul aerian nocturn a lăsat fără încălzire peste 5.600 de imobile rezidențiale din Kiev, adică aproape jumătate din capitala ucraineană. Situația este cu atât mai gravă cu cât temperaturile au coborât până la minus 14 grade Celsius, punând în pericol sănătatea populației și accentuând presiunea asupra autorităților locale și a sistemului energetic deja fragil.

Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei: centrala de la Cernobîl, fără curent electric extern
Moscova atacă ideea unirii Republicii Moldova cu România și avertizează asupra „distrugerii statalității”
Internațional

Moscova atacă ideea unirii Republicii Moldova cu România și avertizează asupra „distrugerii statalității”

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că eventualele planuri ale Republicii Moldova de a se uni cu România ar fi „distructive” pentru statalitatea statului moldovean. Afirmația a fost făcută în contextul tensiunilor geopolitice din regiune și al apropierii Chișinăului de Uniunea Europeană. Poziția pro-unire exprimată de Maia Sandu Reacția Moscovei survine la scurt timp după ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că ar vota în favoarea unirii cu România, în cazul organizării unui referendum. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme Șefa statului a explicat că un asemenea pas ar putea contribui la protejarea democrației fragile a Republicii Moldova în fața presiunilor exercitate de Rusia. România, membră UE și NATO, factor de securitate regională România este stat membru al Uniunii Europene și al NATO, aspect care conferă o dimensiune strategică suplimentară dezbaterii privind viitorul Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău au subliniat în mod repetat importanța apropierii de structurile occidentale pentru consolidarea securității și a statului de drept. Acuzații repetate de ingerință rusă în Republica Moldova Maia Sandu a acuzat în mod constant Rusia de amestec în treburile interne ale Republicii Moldova. Statul, fostă republică sovietică, are aproximativ 2,4 milioane de locuitori, majoritatea vorbitori de limba română, alături de o minoritate semnificativă vorbitoare de limba rusă. Rusia regretă distanțarea Chișinăului de CSI În aceeași intervenție, Serghei Lavrov a declarat că Rusia „nu poate decât să regrete” decizia Republicii Moldova de a iniția denunțarea a trei acorduri fundamentale care stau la baza apartenenței sale la Comunitatea Statelor Independente. Potrivit Moscovei, aceste acorduri reprezintă piloni esențiali ai relațiilor dintre fostele state sovietice. Declarațiile, făcute în bilanțul diplomatic al Rusiei pentru 2025 Șeful diplomației ruse a făcut aceste afirmații în cadrul conferinței sale anuale de presă, consacrată bilanțului politicii externe a Rusiei pentru anul 2025. Evenimentul a avut ca temă centrală războiul din Ucraina și relațiile tensionate ale Moscovei cu statele din vecinătatea sa estică și cu Occidentul.

Drone rusești detectate la 10 km de granița României: F-16 pregătite de intervenție
Eveniment

Drone rusești detectate la 10 km de granița României: F-16 pregătite de intervenție

Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) a identificat, duminică dimineață, un grup de drone aeriene aparținând Federației Ruse care evoluau în spațiul aerian al Ucrainei, la aproximativ 10 kilometri nord de frontiera cu România. F-16 de la Fetești, pregătite pentru misiune Potrivit unui comunicat al MApN, în jurul orei 1:15, două aeronave de luptă F-16 din cadrul Bazei 86 Aeriene de la Fetești au primit ordin de pregătire pentru o misiune de monitorizare aeriană. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Decizia a fost luată ca urmare a detectării dronelor în apropierea graniței românești. Ulterior, după dispariția țintelor de pe radare, misiunea a fost anulată la aproximativ 10 minute de la declanșare, aeronavele rămânând la sol. Alertă RO-ALERT în nordul județului Tulcea În contextul situației de securitate, populația din nordul județului Tulcea a fost avertizată printr-un mesaj RO-ALERT transmis la ora 1:21. Starea de alertă a fost ridicată la ora 1:40, după ce riscul imediat a fost considerat încheiat. MApN: nu au existat pătrunderi în spațiul aerian românesc Ministerul Apărării Naționale precizează că, pe durata incidentului, nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național al României. Autoritățile subliniază că monitorizarea situației s-a desfășurat în permanență, conform procedurilor NATO. Peste 70 de atacuri cu drone, în proximitatea României MApN reamintește că, de la declanșarea agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, au fost înregistrate peste 70 de atacuri cu drone în proximitatea frontierei României. Autoritățile române continuă să urmărească evoluțiile din regiune și să aplice măsurile necesare pentru protejarea populației și a teritoriului național.

Ton mai aspru la adresa Rusiei din partea SUA, care denunță folosirea rachetei balistice Oreșnik
Internațional

Ton mai aspru la adresa Rusiei din partea SUA, care denunță folosirea rachetei balistice Oreșnik

Statele Unite au denunțat luni, în Consiliul de Securitate al ONU, utilizarea de către Rusia a rachetei balistice de ultimă generație Oreșnik în Ucraina, calificând acțiunea drept o „escaladare periculoasă și inexplicabilă”. Rachetă balistică lansată aproape de granița NATO Potrivit reprezentantei SUA la ONU, Tammy Bruce, racheta cu rază medie de acțiune, fără încărcătură nucleară, a lovit o zonă din vestul Ucrainei, în apropierea frontierei cu Polonia și statele NATO. Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani Oficialul american a subliniat că atacul are loc în contextul eforturilor diplomatice ale Washingtonului, Kievului și partenerilor internaționali pentru încheierea războiului prin negocieri. Rusia confirmă lovirea unei uzine din Liov Ministerul rus al Apărării a anunțat că racheta Oreșnik a fost folosită vineri, în cadrul unor lovituri masive, vizând o uzină aeronautică din Liov. Conform autorităților de la Moscova, uzina de stat pentru repararea avioanelor ar fi fost scoasă din funcțiune în urma atacului. Reacții internaționale dure după folosirea rachetei Oreșnik Utilizarea acestui tip de rachetă pentru a doua oară de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022, a fost condamnată de Uniunea Europeană, precum și de Germania, Franța și Marea Britanie. Liderii occidentali au catalogat acțiunea Moscovei drept o nouă escaladare militară cu potențial major de destabilizare regională.

Depozit petrolier rusesc din Volgograd, incendiat de o dronă ucraineană
Internațional

Depozit petrolier rusesc din Volgograd, incendiat de o dronă ucraineană

Un atac ucrainean cu dronă a provocat un incendiu la un depozit petrolier din districtul Oktiabrski, situat în sudul regiunii ruse Volgograd, au anunțat sâmbătă dimineață autoritățile regionale. Incidentul se înscrie în seria loviturilor asupra infrastructurii energetice rusești din ultimele luni. Autoritățile: nu sunt victime, dar sunt posibile evacuări Guvernatorul regiunii Volgograd, Andrei Boșarov, a transmis într-un mesaj publicat pe Telegram că nu au fost raportate victime în urma incendiului. Citește și: Datoriile mai vechi de 90 de zile ale statului au crescut masiv la finalul lui 2025 Totuși, acesta a precizat că autoritățile iau în calcul evacuarea locuitorilor din zonele apropiate depozitului afectat, ca măsură de precauție. Strategia Kievului: lovirea infrastructurii energetice ruse În ultimele luni, forțele ucrainene au intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice din Rusia, într-o strategie menită să reducă capacitatea Moscovei de a-și finanța campania militară împotriva Ucrainei. Depozitele de combustibil și instalațiile petroliere au devenit ținte frecvente ale acestor operațiuni. Ministerul Apărării de la Moscova a declarat sâmbătă că, pe parcursul nopții, până la ora 06:00 GMT, sistemele de apărare antiaeriană ale armatei ruse au doborât 67 de drone ucrainene.

Rusia testează limitele Occidentului: folosirea rachetei hipersonice Oreșnik aproape de granițele UE și NATO
Internațional

Rusia testează limitele Occidentului: folosirea rachetei hipersonice Oreșnik aproape de granițele UE și NATO

Atacul rusesc cu racheta balistică hipersonică Oreșnik a avut un caracter „demonstrativ” și a fost lansat foarte aproape de frontiera Ucrainei cu Uniunea Europeană, a declarat vineri seară președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Mesajul a fost transmis în discursul său zilnic către populație, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra vestului Ucrainei. Amenințare directă pentru statele din estul Uniunii Europene Zelenski a avertizat că rachetele balistice cu rază medie de acțiune reprezintă o provocare directă pentru state membre ale UE precum Polonia, România și Ungaria. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Potrivit liderului ucrainean, utilizarea acestui tip de armament indică o escaladare periculoasă a conflictului și o extindere implicită a riscurilor de securitate în regiune. Atac asupra regiunii Liov, aproape de granița UE Atacul cu racheta Oreșnik a avut loc în noaptea de joi spre vineri și a vizat regiunea Liov (Lviv), din vestul Ucrainei, o zonă situată în imediata apropiere a granițelor Uniunii Europene. Lovitura a amplificat temerile privind intenția Rusiei de a transmite un mesaj strategic către Occident. Diplomația ucraineană: „o amenințare globală” Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sîbiga, a avertizat la rândul său asupra gravității atacului, afirmând într-un mesaj publicat pe platforma X că Rusia a folosit o rachetă balistică cu rază medie de acțiune în apropierea frontierelor UE și NATO. Oficialul ucrainean a catalogat acțiunea drept „o amenințare globală care necesită răspunsuri globale”. Apel la Washington pentru un răspuns ferm Anterior, Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite să reacționeze clar la utilizarea de către Rusia a rachetei Oreșnik, capabilă să transporte focos nuclear. Președintele ucrainean a subliniat că Moscova reacționează la semnalele venite din partea Washingtonului și că lipsa unor consecințe încurajează escaladarea violenței. Atac masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei Potrivit lui Zelenski, în atacurile din noaptea de joi spre vineri forțele ruse au folosit 242 de drone, 22 de rachete de croazieră și 13 rachete balistice. Informațiile nu au putut fi confirmate imediat din surse independente, însă amploarea atacului indică o ofensivă aeriană de mare intensitate. Reacția Moscovei și precedentul Oreșnik Rusia a susținut că utilizarea rachetei Oreșnik în vestul Ucrainei a fost un răspuns la un presupus atac ucrainean asupra uneia dintre reședințele președintelui Vladimir Putin, la finalul anului trecut. Anterior, Moscova mai folosise racheta Oreșnik o singură dată, într-un atac asupra orașului Dnipro, în noiembrie 2024.

SUA, cu sprijin britanic, au capturat un petrolier rusesc pus în slujba Iranului. Proteste la Moscova
Internațional

SUA, cu sprijin britanic, au capturat un petrolier rusesc pus în slujba Iranului. Proteste la Moscova

Regatul Unit a acordat sprijin militar Statelor Unite în operațiunea de interceptare a petrolierului rusesc „Marinera” în Atlanticul de Nord, a anunțat Ministerul britanic al Apărării. Rusia a reacționat, acuzând o încălcare a normelor internaționale privind libertatea de navigație. Petrolierul, anterior „Bella 1”, se afla sub sancțiuni americane Nava, cunoscută anterior sub numele „Bella 1”, se află sub sancțiuni impuse de Statele Unite din 2024, din cauza presupuselor legături cu Iranul. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Petrolierul era monitorizat de Garda de Coastă a SUA încă din 21 decembrie, în timp ce se deplasa fără încărcătură spre Venezuela, și a reușit inițial să evite o tentativă de interceptare americană. Nave militare ruse ar fi încercat să escorteze petrolierul Între timp, petrolierul a fost redenumit „Marinera”, înregistrat în Rusia și a început să navigheze sub pavilion rusesc. Nava a fost localizată miercuri dimineață în Atlanticul de Nord, unde marina americană a reușit să o intercepteze. Potrivit informațiilor apărute, Rusia ar fi trimis în zonă cel puțin o navă militară sau un submarin pentru escortă și a cerut Statelor Unite și aliaților occidentali să respecte libertatea de navigație în apele internaționale. Londra confirmă sprijinul operațional acordat Statelor Unite Ministerul britanic al Apărării a confirmat că operațiunea de interceptare s-a desfășurat cu sprijinul Regatului Unit. Acesta a precizat că forțele armate britanice au oferit sprijin operativ planificat, inclusiv permiterea utilizării bazelor britanice de către unități americane implicate în misiune, în zona dintre Marea Britanie, Islanda și Groenlanda. Rusia acuză „interceptare ilegală” și invocă dreptul mării Ministerul rus al Transporturilor a anunțat că a pierdut contactul cu petrolierul „Marinera” și a calificat incidentul drept „interceptare ilegală” în apele internaționale. Autoritățile ruse susțin că acțiunea ar încălca Convenția ONU privind Dreptul Mării, care garantează libertatea de navigație pe marea liberă. Potrivit Moscovei, petrolierul a primit permisiunea temporară de a naviga sub pavilion rusesc la 24 decembrie 2015, în conformitate cu legislația națională și dreptul internațional. Ministerul rus de Externe a solicitat Statelor Unite să asigure „un tratament uman și demn” membrilor echipajului petrolierului sechestrat, dintre care o parte sunt cetățeni ruși, precum și repatrierea lor rapidă.

Un nou petrolier din flota-fantomă rusă a fost lovit de Ucraina în ape turcești
Internațional

Un nou petrolier din flota-fantomă rusă a fost lovit de Ucraina în ape turcești

Un petrolier care arborează pavilionul insulelor Palau și care ar putea fi implicat în exportul de petrol rusesc a fost lovit miercuri de o dronă în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, au transmis surse media turcești. Incidentul a avut loc în largul provinciei Kastamonu Petrolierul „Elbus” se afla la aproximativ 30 de mile nautice (circa 55 km) de țărm, în largul provinciei turce Kastamonu, în momentul atacului. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Membrii echipajului nu au fost răniți, însă nava a suferit avarii în partea superioară. Nava a fost remorcată către portul Inebolu, cu sprijinul Gărzii de Coastă a Turciei. Atacuri anterioare asupra flotei-fantomă La sfârșitul lunii noiembrie, două petroliere din așa-numita „flotă din umbră”, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, tot în apropierea coastelor Turciei, dar în afara apelor sale teritoriale. Ambele nave se deplasau fără încărcătură spre portul rusesc Novorossiisk. Ucraina a revendicat atacurile, iar Turcia a protestat ferm, cerând Kyivului și Moscovei să evite acțiuni care pun în pericol siguranța navigației și comerțul în Marea Neagră. Cine deține petrolierul „Elbus” Petrolierul lovit miercuri este înregistrat pe numele unei companii din Hong Kong și navighează sub pavilionul statului Palau, considerat un „pavilion de complezență” și inclus pe mai multe liste negre internaționale. Datele de monitorizare a traficului maritim arată că „Elbus” a plecat din Singapore și a traversat strâmtoarea Bosfor cu câteva zile înainte de incident. După intrarea în Marea Neagră, nava și-a schimbat direcția către nord-est, părând să se îndrepte spre Rusia. Același petrolier a mai acostat în iulie anul trecut în portul Novorossiisk, hub major pentru exporturile de petrol rusesc, de unde pleacă aproximativ o cincime din cantitatea totală exportată de Rusia.

Rusia a bombardat o fabrică americană din Ucraina, cu intenție, acuză MAE de la Kiev
Internațional

Rusia a bombardat o fabrică americană din Ucraina, cu intenție, acuză MAE de la Kiev

Ministrul de externe al Ucrainei a declarat luni că forțele ruse vizează în mod deliberat afacerile americane din Ucraina, după un atac asupra companiei agricole americane Bunge din orașul Dnipro, în sud-estul țării. Atac asupra Bunge, la Dnipro Compania Bunge, unul dintre cei mai importanți producători și procesatori agricoli americani, a fost lovită într-un atac rusesc repetat. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit Kievului, ținta a fost clară și constantă. „Acest atac nu a fost o greșeală, ci a fost deliberat, deoarece rușii au încercat să lovească această facilitate de mai multe ori”, a scris ministrul Andrii Sîbiha pe platforma X. „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina” Șeful diplomației ucrainene a subliniat că nu este un incident izolat, ci parte a unei strategii: „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina”, a afirmat Andrii Sîbiha. Ministrul de externe al Ucrainei a adăugat că acest atac demonstrează lipsa totală de respect a președintelui rus Vladimir Putin față de eforturile de pace conduse de Statele Unite în conflictul din Ucraina.

Nava care venea din Rusia și a avariat un cablu submarin în Finlanda și-a târât ancora zeci de km
Internațional

Nava care venea din Rusia și a avariat un cablu submarin în Finlanda și-a târât ancora zeci de km

O navă plecată din Rusia, suspectată că a avariat un cablu submarin de telecomunicații din Golful Finlandei, și-a târât ancora pe zeci de kilometri înainte de a lovi infrastructura, au anunțat autoritățile finlandeze. Cablul leagă Helsinki de Tallinn și aparține unui operator de telecomunicații din Finlanda. Anchetă privind posibilul caracter intenționat al incidentului Poliția finlandeză a precizat că analizează traseul și manevrele navei pentru a stabili dacă avarierea cablului a fost accidentală sau intenționată. Citește și: O lovitură dată Chinei: SUA nu au intervenit în Venezuela pentru petrol sau droguri, ci pentru „aurul albastru” Investigatorii examinează datele de navigație și poziția ancorei în momentul producerii incidentului. Nava Fitburg, sechestrată de Paza de Coastă finlandeză Paza de coastă a Finlandei a sechestrat, la 31 decembrie, nava cargo Fitburg, înmatriculată sub pavilionul statului Saint Vincent și Grenadinele. Nava plecase din Sankt Petersburg și avea ca destinație portul Haifa din Israel. Cablul aparținea operatorului finlandez Elisa Nava este suspectată că a provocat pagube unui cablu submarin de telecomunicații aparținând companiei finlandeze Elisa, amplasat în zona economică exclusivă a Estoniei. Autoritățile colaborează cu operatorul pentru evaluarea exactă a avariilor. Membri ai echipajului, reținuți și plasați sub control judiciar Un membru al echipajului, cetățean azer, a fost reținut pentru o săptămână, prin decizia unui tribunal din Helsinki. Un alt membru al echipajului, cetățean rus, a primit interdicție de părăsire a țării. În total, trei marinari sunt obligați să rămână pe teritoriul Finlandei. Nava avea la bord 14 membri de echipaj din Rusia, Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan. Dosar penal pentru distrugeri și perturbarea telecomunicațiilor Poliția finlandeză a deschis dosar penal pentru „distrugeri criminale agravate”, „tentativă de distrugeri criminale agravate” și „perturbare agravată a telecomunicațiilor”. Ancheta vizează inclusiv analiza eventualelor motivații și a contextului geopolitic. Avarii repetate ale infrastructurii submarine în Marea Baltică În ultimii ani, cazurile de avariere a infrastructurii energetice și de comunicații din Marea Baltică s-au înmulțit, vizând cabluri și conducte submarine. După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, numeroși experți au asociat astfel de incidente cu acțiuni de „război hibrid”. Într-un proces din toamna trecută privind o navă aparținând „flotei fantomă” ruse, procurorii finlandezi au stabilit că echipajul ar fi lăsat intenționat ancora să se târască aproximativ 90 de kilometri, provocând avarii la cabluri submarine.

Rusia cere SUA să-i elibereze pe Maduro și pe soția sa: E președintele legal ales
Internațional

Rusia cere SUA să-i elibereze pe Maduro și pe soția sa: E președintele legal ales

Rusia a cerut Statelor Unite să îl elibereze pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, precum și pe soția acestuia, după anunțul Washingtonului privind capturarea cuplului prezidențial. Potrivit autorităților ruse, reținerea lui Maduro reprezintă o încălcare gravă a suveranității Venezuelei. Ministerul rus de Externe critică acțiunea Statelor Unite Într-un comunicat oficial, Ministerul rus de Externe a îndemnat autoritățile americane să își „reconsidere poziția” și să dispună eliberarea imediată a președintelui venezuelean, pe care Moscova îl numește „ales în mod legal”, precum și a soției acestuia. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Anterior, Ministerul rus de Externe a anunțat că șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a discutat telefonic cu vicepreședinta Venezuelei, Delcy Rodríguez. În cadrul conversației, Lavrov și-a exprimat „solidaritatea fermă cu poporul venezuelean” în fața a ceea ce Rusia numește „agresiune armată”. Apel la dialog și evitarea escaladării Conform aceleiași surse, cele două părți au pledat pentru evitarea escaladării tensiunilor și pentru identificarea unei soluții prin dialog politic. Moscova afirmă că sprijină o rezolvare pașnică a crizei și respinge intervențiile externe în afacerile interne ale Venezuelei.

Capturarea lui Maduro, condamnată de Rusia, Iran și câțiva sud-americani. UE, rezervată
Internațional

Capturarea lui Maduro, condamnată de Rusia, Iran și câțiva sud-americani. UE, rezervată

Atacul Statelor Unite asupra Venezuelei, produs în primele ore ale dimineții de sâmbătă, a generat un val de reacții internaționale contrastante și a amplificat tensiunile geopolitice la nivel global. Trump confirmă atacul asupra Caracasului Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat, printr-o postare pe Truth Social, un „atac de amploare” asupra capitalei Venezuelei, Caracas. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Totodată, acesta a susținut că președintele venezuelean Nicolas Maduro și soția sa au fost scoși din țară. Trump a precizat că operațiunea militară a fost desfășurată „în colaborare cu autoritățile de aplicare a legii din SUA” și a anunțat că va oferi detalii suplimentare într-o conferință de presă programată la reședința sa Mar-a-Lago din Florida. Venezuela denunță „agresiunea militară” Guvernul Venezuelei a respins ferm intervenția, calificând-o drept „agresiune militară extrem de gravă” comisă de Statele Unite. Autoritățile de la Caracas au decretat stare de urgență națională și au acuzat Washingtonul de încălcarea flagrantă a suveranității statului venezuelean. Lumea, împărțită între susținere și condamnare Reacțiile internaționale scot în evidență o polarizare accentuată. Aliații Statelor Unite din regiune salută operațiunea ca pe o lovitură împotriva regimului Maduro, în timp ce rivalii Washingtonului o denunță ca agresiune ilegală și periculoasă pentru stabilitatea globală. Între aceste extreme, numeroase state și organizații internaționale adoptă o poziție prudentă, concentrându-se pe limitarea riscurilor și pe menținerea stabilității regionale. Javier Milei salută acțiunea SUA Președintele Argentinei, Javier Milei, a salutat public anunțul lui Donald Trump privind capturarea lui Nicolas Maduro. Mai mulți oficiali argentinieni au transmis mesaje similare, prezentând evenimentul ca pe un pas decisiv către „eliberarea Venezuelei”. Chile condamnă acțiunea militară Președintele chilian Gabriel Boric a exprimat „îngrijorare și condamnare” față de intervenția militară americană. Acesta a subliniat că soluționarea crizei venezuelene trebuie să se bazeze pe dialog, multilateralism și respectarea dreptului internațional, nu pe forță militară. Columbia avertizează asupra riscului de escaladare regională Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a avertizat că situația poate duce la o escaladare periculoasă a tensiunilor în America Latină. El a reiterat angajamentul țării sale față de principiile Cartei ONU, inclusiv respectarea suveranității statelor și soluționarea pașnică a conflictelor. Cuba denunță „un atac criminal” Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a condamnat ferm intervenția SUA, calificând-o drept „atac criminal”. Acesta a declarat că „Zona de Pace” a Americii Latine este „brutal asaltată”. ALBA acuză scopuri economice Alianța Bolivariană pentru Popoarele Americii (ALBA) a numit operațiunea americană „act criminal de război”. Organizația acuză Washingtonul că urmărește jefuirea resurselor naturale ale Venezuelei, în special petrolul și aurul, și cere respingerea intervenției la nivel internațional. CARICOM convoacă reuniune de urgență Statele membre ale Comunității Caraibiene (CARICOM) au convocat o reuniune de urgență și au anunțat că monitorizează îndeaproape situația. Organizația consideră evenimentele „de mare îngrijorare”, din cauza riscurilor asupra țărilor vecine. Spania cere dialog Ministerul spaniol de Externe a făcut apel la „dezescaladare, reținere și respectarea dreptului internațional”. Spania s-a declarat pregătită să își ofere „bunele oficii” pentru facilitarea unei soluții pașnice și negociate a crizei. Germania activează celula de criză Germania a transmis că urmărește „foarte atent” evoluțiile din Venezuela și menține legătura cu ambasada sa de la Caracas. Berlinul a activat celula de criză guvernamentală, precizând că situația rămâne în continuare incertă. Donald Tusk: impact global și consecințe pentru Europa Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că atacul american asupra Venezuelei va avea consecințe globale și va influența și Europa. El a subliniat nevoia unei analize atente și a pregătirii pentru noul context geopolitic. Italia se concentrează pe siguranța cetățenilor săi Guvernul italian a anunțat că urmărește cu atenție situația și acordă prioritate siguranței cetățenilor italieni aflați în Venezuela. Italia a evitat pentru moment asumarea unei poziții politice explicite. Rusia cere clarificări și avertizează asupra escaladării Ministerul rus de Externe a declarat că este „extrem de alarmat” de informațiile privind scoaterea lui Nicolas Maduro din țară. Rusia a cerut clarificări oficiale și a insistat asupra necesității evitării escaladării conflictului. Iranul condamnă intervenția militară americană Iranul a condamnat atacul militar al Statelor Unite, calificându-l drept „încălcare flagrantă a suveranității” și a integrității teritoriale a Venezuelei. Mișcarea houthi, aliată cu Iranul, a condamnat „în cei mai duri termeni” atacul Statelor Unite, prezentându-l ca parte a unei politici americane de „distrugere și dominație”. Gruparea a declarat că își exprimă solidaritatea cu Nicolas Maduro și a cerut intervenția comunității internaționale. Belarus avertizează: „risc de al doilea Vietnam” Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a catalogat intervenția americană drept „act de agresiune”. Ministerul de Externe de la Minsk a avertizat că situația reprezintă „o amenințare directă la adresa păcii și securității mondiale”, sugerând că SUA riscă să se confrunte cu „al doilea Vietnam”.

Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere
Internațional

Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere

Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere. Doar în perioada Anului Nou au fost atacate cinci astfel de instalații, printre care rafinăria Ilsky sau depozitul de carburanți din Rovenko. Citește și: Cum îl trolează un pilot taiwanez pe cel al Chinei comuniste: „Ești sclavul Partidului Comunist” Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere Ucraina are o strategie deliberată care vizează producția de petrol a Rusiei și infrastructura aferentă. Această abordare s-a intensificat în 2024 și a continuat în perioada 2025-2026, folosind drone, rachete și atacuri coordonate pentru a perturba veniturile Rusiei din energie, venituri care finanțează invazia din Ucraina. Până la sfârșitul anului 2025, lovitorile au afectat peste 50% din cele 38 de rafinării majore ale Rusiei, deteriorând aproximativ 15-20% din capacitatea de rafinare. Ucraina selectează instalații care nu dispun de sisteme de apărare aeriană, cu materiale inflamabile care amplifică daunele provocate de drone, evitând în același timp terminalele de export de țiței pentru a limita creșterile globale ale prețurilor. New York Times scrie că informațiile furnizate de CIA au ajutat la identificarea unor așa numite „dispozitive de cuplare” esențiale pentru operațiunile rafinăriilor. Distrugerea lor a făcut ca unele fabrici să fie scoase din producție pentru luni întregi.  Aceste dispozitive de cuplare permit transferul sigur al fluidelor între etapele de rafinare, cum ar fi turnurile de distilare, instalațiile de cracare și depozitare, permițând în același timp deconectarea rapidă pentru întreținere sau situații de urgență. Avariile perturbă întregi linii de producție, forțând opriri ale rafinăriilor.  Bloomberg a numărat 24 de atacuri ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești în decembrie – 10 rafinării, 11 porturi, 2 tancuri petroliere, 1 conductă – depășind cele 23 din noiembrie. Acest val de atacuri costăRusia  75 de milioane de dolari pe zi, potrivit CIA, reducând veniturile pe măsură ce oboseala de război se accentuează. Ce atacuri au avut loc doar în prima zi din 2026: ▪️ Terminalul petrolier/gazeier Tamanneftegaz▪️ Rafinăria de petrol Tuapse▪️ Depozitul petrolier Temp▪️ Rafinăria de petrol Ilsky▪️ Baza petrolieră/aerodromul Rovenki▪️ Radarul KASTA-2E2 + radarul aerodromului Guards, Crimeea▪️ Aerodromul Balashivka▪️ Depozitul de combustibil, Belgorod▪️ Baza fluvială, Crimeea

Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina, de la începutul invaziei din februarie 2022
Internațional

Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina, de la începutul invaziei din februarie 2022

Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina,  de la începutul invaziei din februarie 2022, afirmă Statul Major al Ucrainei. Citește și: Metrorex a închis fără explicații două stații de metrou. Un tren ar fi deraiat la Laminorului Numărul include 1.060 de victime suferite de forţele ruse în ultima zi a anului 2025, a declarat Statul Major, citat de news.ro.  Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina Conform raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.488 de tancuri, 23.849 de vehicule blindate de luptă, 72.418 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 35.678 de sisteme de artilerie, 1.587 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 1.266 de sisteme de apărare aeriană, 434 de avioane, 347 de elicoptere, 98.453 drone, 4.136 rachete de croazieră, 28 nave şi bărci şi două submarine.Într-o actualizare separată din 1 ianuarie, Statul Major General a raportat că Rusia a pierdut aproximativ 418.170 de soldaţi, ucişi şi răniţi, numai în cursul anului 2025.Armata a menţionat, de asemenea, pierderi semnificative de echipamente în cursul anului, inclusiv cel puţin 1.816 tancuri şi peste 77.000 de drone distruse.„Fiecare ocupant eliminat, fiecare tanc distrus ne apropie de o pace dreaptă. Mulţumim tuturor apărătorilor pentru munca lor profesională de luptă. Lupta continuă”, a declarat Statul Major General.

Rafinărie rusească din Krasnodar, devastată de drone ucrainene în ajunul Anului Nou
Internațional

Rafinărie rusească din Krasnodar, devastată de drone ucrainene în ajunul Anului Nou

O rafinărie din Tuapse (Krasnodar), situată în sud-vestul Rusiei, a fost vizată miercuri dimineață de un atac ucrainean cu drone. Unitatea are o capacitate anuală estimată de aproximativ 12 milioane de tone de țiței procesat. Atacul asupra rafinăriei a fost „un succes” Potrivit informațiilor militare ucrainene, facilitățile rafinăriei au fost lovite cu succes în cadrul unui „atac cu dronă”. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Surse din Ministerul ucrainean al Apărării, au afirmar că au fost avariate conducte de petrol și echipamente ale terminalului de coastă al rafinăriei din Krasnodar. Surse citate de Ukrainska Pravda au precizat că personalul Direcției Generale de Informații a Ucrainei a transmis un mesaj ironic, descriind atacul drept „artificii de Anul Nou” adresate părții ruse, în contextul apropierii sărbătorilor. Atacurile cu drone continuă de ambele părți ale frontului În aceeași zi, cel puțin șase persoane au fost rănite în orașul portuar Odesa, în sudul Ucrainei, în urma unui atac cu drone lansat de Rusia. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât 101 drone rusești într-un interval scurt de timp, însă au raportat și 20 de lovituri în 11 puncte diferite de pe teritoriul Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră