luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2076 articole
Internațional

Soldați nord-coreeni vor lupta pentru Rusia

Soldați nord-coreeni vor lupta pentru Rusia. Mii de militari nord-coreeni sunt în curs de pregătire în Rusia și ar putea fi desfășurați în Ucraina până la sfârșitul acestui an, conform unui oficial al serviciilor secrete militare ucrainene, relatează The Washington Post. Soldați nord-coreeni vor lupta pentru Rusia Aceste unități sunt pregătite pentru a susține trupele rusești în războiul împotriva Ucrainei, iar unele surse indică faptul că soldați nord-coreeni ar fi fost deja uciși sau răniți. Citește și: STENOGRAME Vanghelie despre Geoană: Îl știu cum știu chiloții de pe mine. „Dobitocul căștigă, mă…”, crede fostul primar al Sectorului 5 Această cooperare militară pare să reprezinte o nouă etapă în relația dintre Phenian și Moscova, ambele fiind sub sancțiuni internaționale. Ministrul Apărării din Coreea de Sud a afirmat că desfășurarea soldaților nord-coreeni în Ucraina ar putea fi rezultatul unui acord bilateral, asemănător unei alianțe militare. Antrenamente și desfășurare în Ucraina Oficialul ucrainean, care a preferat anonimatul, a declarat că „câteva mii” de soldați nord-coreeni sunt antrenați în Rusia și că nu se știe cu exactitate unde vor fi desfășurați. Aceștia ar putea fi utilizați pentru a elibera trupele rusești din regiunile de graniță, care ar fi apoi trimise să lupte în Ucraina. Experții sud-coreeni consideră acest scenariu ca fiind posibil. Se raportează că ofițeri nord-coreeni se află deja pe teren în Ucraina ocupată de Rusia pentru a observa forțele rusești și a studia câmpul de luptă. Totuși, până acum nu au fost văzute unități nord-coreene angajate direct în lupte. Săptămâna trecută au apărut informații în presa ucraineană și pe canale Telegram despre prezența soldaților nord-coreeni în Donbas. Surse din serviciile de informații militare au indicat că mai mult de 20 de soldați nord-coreeni, inclusiv ofițeri, au fost uciși într-un atac cu rachete în apropiere de Donețk. Negarea Kremlinului și pactul de apărare Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat prezența militarilor nord-coreeni în Ucraina, calificând aceste afirmații drept o „farsă”. Totuși, liderul nord-coreean Kim Jong Un și președintele rus Vladimir Putin au semnat recent un pact de apărare reciprocă, întărind parteneriatul dintre cele două țări împotriva ordinii globale conduse de Occident. Statele Unite au acuzat Coreea de Nord că a trimis muniție, inclusiv obuze, în Rusia, iar Ucraina a raportat că Phenianul a trimis personal militar pentru a supraveghea utilizarea acestor arme. Unii dintre acești militari nord-coreeni au murit deja pe front.

Soldați nord-coreeni vor lupta pentru Rusia (sursa: kremlin.ru)
Rusia cere arestarea unui jurnalist american (sursa: CNN)
Internațional

Rusia cere arestarea unui jurnalist american

Rusia cere arestarea unui jurnalist american. Un tribunal rus a dispus vineri arestarea unui jurnalist american, Nick Paton Walsh, care lucrează pentru CNN și se află în prezent în afara Rusiei. Acesta este acuzat de trecerea ilegală a frontierei dinspre Ucraina pentru a realiza un reportaj în regiunea Kursk, parțial ocupată de armata ucraineană. Incidentul a avut loc în contextul înaintării forțelor ucrainene în această zonă în luna august. Rusia cere arestarea unui jurnalist american Autoritățile ruse au intensificat recent anchetele împotriva mai multor jurnaliști străini, acuzați de intrare ilegală pe teritoriul rus. Citește și: VIDEO Cum se asfaltează un drum din Argeș, fief PSD, în anul 2024: un muncitor udă bitumul cu un șomoiog de crengi cu frunze Tribunalul din Kursk a emis un mandat de arestare pentru Nick Paton Walsh, care a fost adăugat pe lista persoanelor căutate, fiind acuzat că ar fi trecut ilegal frontiera împreună cu soldați ucraineni până în orașul Sudja, ocupat de forțele Kievului. Aceeași măsură a fost luată anterior și împotriva a două jurnaliste italiene de la postul public RAI, acuzate de intrare ilegală în Rusia în circumstanțe similare. Conform legislației ruse, acuzația de trecere ilegală a frontierei poate duce la o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare.

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente. Rusia continuă să mențină canalele de comunicații de urgență cu Statele Unite și NATO pentru a gestiona crizele în contextul intensificării pericolului nuclear, potrivit agenției de presă de stat RIA. Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente Linia de comunicație directă între Moscova și Washington, cunoscută sub denumirea de „telefon roșu”, a fost stabilită în 1963 pentru a evita interpretările greșite care au contribuit la criza rachetelor din Cuba, din 1962. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Această linie a fost utilizată în momente critice, cum ar fi Războiul de Șase Zile din 1967, invazia sovietică în Afganistan din 1979, atacurile din 11 septembrie 2001 și invazia americană în Irak din 2003. Sistemul a fost ulterior modernizat, fiind înlocuit de o platformă computerizată securizată. Canale de comunicare pentru situații nucleare Pe lângă „telefonul roșu”, există și linii directe între Pentagon și Ministerul rus al Apărării, deschise în perioada Războiului Rece, pentru a reduce riscul unui conflict nuclear. Conform unui raport New York Times, la 12 iulie, ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a contactat direct pe omologul său american, Lloyd Austin, pentru a discuta un presupus plan ucrainean aprobat de Washington împotriva Rusiei. După invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, militarii ruși și americani au convenit asupra unor noi modalități de contact direct, menite să prevină escaladarea conflictului și implicarea directă a Statelor Unite. Din 2013, o linie directă de comunicare a fost stabilită între Rusia și NATO pentru a preveni neînțelegerile și crizele. Moscova actualizează doctrina nucleară Viceministrul rus de externe, Aleksandr Grușko, a declarat că Rusia observă o creștere a importanței armelor nucleare în strategia NATO. În acest context, Rusia își revizuiește doctrina nucleară pentru a trimite un mesaj clar adversarilor: „astfel încât aceștia să nu-și facă iluzii despre disponibilitatea noastră de a asigura securitatea Federației Ruse prin toate mijloacele disponibile”. La 12 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că, dacă Occidentul va permite Ucrainei să folosească rachete occidentale pentru a ataca în adâncimea teritoriului rus, aceasta ar însemna „implicarea directă a țărilor NATO, a Statelor Unite și a țărilor europene în războiul din Ucraina”. Oficialii ruși afirmă că războiul cu Ucraina, declanșat acum doi ani și jumătate, a intrat în prezent în cea mai periculoasă fază. Reacția Washingtonului Washingtonul ia în considerare posibilitatea de a autoriza astfel de atacuri pentru Kiev, în timp ce Vladimir Putin modifică doctrina nucleară rusă, reducând pragul pentru utilizarea armelor nucleare ca răspuns la atacuri convenționale. Potrivit Reuters, Statele Unite consideră China drept principalul rival strategic, iar Rusia drept cea mai mare amenințare de stat. Președintele american Joe Biden susține că secolul 21 va fi definit de confruntarea între democrații și autocrații.

Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini (sursa: france24.com)
Internațional

Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini

Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat luni lansarea unei noi investigații împotriva unor jurnaliști străini, acuzați că ar fi traversat ilegal frontiera rusă dinspre Ucraina pentru a realiza reportaje în zona ocupată a regiunii Kursk. Potrivit unui comunicat emis de FSB, printre cei vizați se numără jurnalista britanică Catherine Norris Trent, care lucrează pentru canalul francez France 24, și jurnalistul elvețian Kurt Pelda, corespondent pentru CH Media. Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini Cei doi jurnaliști sunt acuzați de autoritățile ruse că „au trecut ilegal frontiera Federației Ruse în regiunea Kursk”, regiune aflată în centrul unor conflicte intense între trupele ruse și cele ucrainene. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Armata ucraineană a lansat o ofensivă surprinzătoare în această regiune de frontieră pe 6 august, marcând prima incursiune militară străină pe teritoriul Rusiei de la Al Doilea Război Mondial. În replică, armata rusă a declanșat o contraofensivă, susținând că a recucerit o mare parte din teritoriu. Cu toate acestea, Ucraina afirmă că încă deține controlul asupra a numeroase localități din regiunea Kursk. Contextul anchetelor FSB În acest context de conflict militar, autoritățile ruse au intensificat măsurile de securitate și au lansat în mod regulat anchete împotriva jurnaliștilor străini care au realizat reportaje în zonele aflate sub controlul Kievului. Până în prezent, aproximativ zece jurnaliști străini sunt vizați de astfel de acuzații, în special pentru trecerea „ilegală” a frontierei ruse dinspre Ucraina. Alte investigații deschise împotriva jurnaliștilor La sfârșitul lunii septembrie, FSB a deschis investigații penale împotriva altor trei jurnaliști străini, inclusiv împotriva jurnalistului român Mircea Barbu, acuzat de aceeași infracțiune de trecere ilegală a frontierei ruse. Alte nume incluse pe lista autorităților ruse sunt jurnaliști ai unor instituții de presă internaționale precum canalul de televiziune american CNN, canalul italian RAI, sau postul german Deutsche Welle. Consecințele juridice pentru jurnaliștii vizați Deși jurnaliștii vizați de aceste anchete nu par să se afle pe teritoriul Rusiei în prezent, ei riscă sancțiuni severe conform Codului Penal rus, care prevede pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru trecerea ilegală a frontierei de stat. Măsurile luate de autoritățile ruse au atras atenția comunității internaționale, iar organizațiile de presă au cerut o abordare mai deschisă în ceea ce privește accesul jurnaliștilor în zonele de conflict, pentru a asigura transparența și raportarea obiectivă a evenimentelor.

Olandez arestat în Rusia pentru „violență” (sursa: Mirror7 News)
Internațional

Olandez arestat în Rusia pentru „violență”

Olandez arestat în Rusia pentru „violență”. Justiţia rusă a dispus vineri plasarea în arest provizoriu a unui cetăţean olandez arestat pentru "violenţă împotriva unui ofiţer de poliţie", acuzaţie pasibilă de zece ani de privare de libertate. Olandez arestat în Rusia pentru „violență” "Tribunalul din Moscova a dispus arestarea preventivă a unui cetăţean al regatului Ţărilor de Jos, acuzat de violenţă împotriva unui ofiţer de poliţie", a indicat tribunalul din capitala Rusiei într-un comunicat. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasing Potrivit acestui document, cetăţeanul olandez, pe nume Harry Johannes van Wurden conform unei transcripţii din chirilice a numelui său, a fost plasat în detenţie pentru două luni. Tribunalul a publicat o fotografie a unui bărbat îmbrăcat într-o jachetă bleumarin şi blugi, stând în cuşca cu gratii metalice destinată arestaţilor în tribunalele ruse. Relaţiile dintre Rusia şi Ţările de Jos, deja tensionate în special din cauza exploziei în aer deasupra Ucrainei, în 2014, a zborului MH17 plecat de la Amsterdam, atribuită de anchetatori tirului unei rachete ruseşti, s-au deteriorat şi mai mult de la lansarea ofensivei ruse în Ucraina în 2022.

Rusia testează sistemul național de alertare (sursa: vsar.ru)
Internațional

Rusia testează sistemul național de alertare

Rusia testează sistemul național de alertare. Rusia a efectuat miercuri un prim test al sistemului său naţional de alertare a populaţiei prin activarea sirenelor, difuzoarelor şi transmiterea de mesaje la radio şi televiziune în caz de atac aerian, test desfăşurat în timp ce Ucraina continuă atacurile cu drone asupra unor ţinte pe teritoriul rus şi le cere aliaţilor săi ridicarea restricţiilor asupra folosirii rachetelor occidentale cu rază lungă de acţiune pentru lovituri în interiorul Rusiei. Rusia testează sistemul național de alertare "Testul de mare anvergură a sistemelor de alertă pentru populaţie la nivel regional şi municipal s-a desfăşurat în toate statele federale ale Rusiei", iar în timpul acestei probe "au fost activate sirenele şi difuzoarele şi au fost transmise mesaje pe canalele de radio şi televiziune", a precizat Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă într-un mesaj pe Telegram. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant Acesta a cerut populaţiei să-şi păstreze calmul la activarea sirenelor de raid aerian şi să urmărească televiziunea sau radioul. Insistențele Ucrainei pentru folosirea rachetelor Ucraina insistă pe lângă aliaţii săi occidentali ca ajutorul militar pe care i-l oferă în războiul cu Rusia să includă rachete cu rază lungă de acţiune care să fie folosite pentru a lovi ţinte în profunzimea teritoriului rus, dar nu a primit deocamdată un răspuns pozitiv faţă de această solicitare amintită cu regularitate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. De partea sa, preşedintele rus Vladimir Putin consideră că o asemenea autorizaţie ar presupune o implicare directă a NATO în conflict prin asistenţa oferită Ucrainei pentru localizarea ţintelor cu ajutorul sateliţilor americani sau europeni şi direcţionarea rachetelor către acestea. Prin urmare, el a lansat un avertisment nuclear Occidentului prin revizuirea doctrinei nucleare a Rusiei, care ar permite represalii nucleare în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său belarus. Deocamdată, Ucraina recurge la atacuri cu drone asupra unor obiective strategice ruse, precum rafinării, rezervoare de combustibil, depozite de muniţii sau aerodromuri militare, într-o tactică de război asimetric menită să perturbe logistica armatei ruse.

Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate ingenios (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate ingenios

Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate ingenios. Uniunea Europeană a lansat deja 14 "pachete" de sancţiuni împotriva Rusiei de la invazia acesteia în Ucraina în 2022, dar aceste măsuri destinate să slăbească "maşina de război" a Kremlinului nu au dat rezultatele scontate, întrucât Moscova le ocoleşte recurgând la un întreg arsenal de tertipuri, consemnează miercuri France Presse într-o analiză pe această temă. Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate ingenios Creşterea economică a Rusiei este cu siguranţă în scădere, dar în continuare peste 4%, dovadă, potrivit Kremlinului, că sancţiunile occidentale nu funcţionează. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE Guvernul rus a anunţat luni o creştere cu 30% a bugetului apărării pentru anul viitor. "Sancţiunile sunt eficiente doar atunci când coaliţia aflată la originea lor este suficient de mare", explică Guntram Wolff, cercetător la Institutul Bruegel şi profesor de economie la Universite liberă din Bruxelles. Or, suntem departe de aşa ceva. Cu China, India sau alte ţări din aşa-numitul "Sud global" în afara ecuaţiei, devine "foarte dificil" să fie luate sancţiuni eficiente, subliniază expertul citat într-un interviu pentru AFP. Ţările occidentale au decis să interzică exporturile către Rusia de produse tehnologice care ar putea fi utilizate la fabricarea de arme, cum ar fi microprocesoarele. Complicitatea țărilor terțe Dar aceste sancţiuni au fost eludate de Moscova foarte rapid datorită complicităţii unor ţări terţe precum China, Turcia, Emiratele Arabe Unite (EAU) şi mai multe foste republici sovietice din Asia Centrală, cum ar fi Kazahstanul. "Ingeniozitatea" ruşilor pentru a se aproviziona este "considerabilă", recunoştea recent David O'Sullivan, emisarul special al UE pentru sancţiuni. Exporturile europene către Turcia au crescut, de exemplu, cu 38% între al treilea trimestru din 2021 şi al treilea trimestru din 2023, potrivit unui studiu al Institutului Jacques Delors (cu sediul la Paris) privind eficacitatea sancţiunilor UE. Mai important, exporturile Turciei către Rusia s-au majorat cu 72% în aceeaşi perioadă. Uniunea Europeană a refuzat până acum să "pedepsească" ţările vinovate, preferând să acţioneze prin canale diplomatice. "Trebuie să spun că prefer întotdeauna ca ţările terţe cu care avem relaţii să găsească o soluţie proprie", a explicat O'Sullivan. "Mă tem că uneori diplomaţia nu este suficientă, trebuie luate şi măsuri mai stricte", a replicat săptămâna trecută la Bruxelles Vladislav Vlasiuk, consilierul preşedintelui ucrainean pentru sancţiuni. El a profitat de ocazie pentru a prezenta responsabililor europeni şi publicului larg câteva exemple de tehnologii "made in Europe" găsite în fragmente de obuze sau de rachete ruseşti pe câmpul de luptă. Soluțiile Europei Europenii caută soluţii, impunând o serie de constrângeri întreprinderilor europene care fabrică produse sensibile sau susceptibile să fie utile industriei ruse de armament. A fost impusă bunăoară o clauză care interzice orice reexportare către Rusia a "know-how-ului" companiei. Dar punerea în aplicare a acestor măsuri nu este o sarcină deloc simplă, constată AFP. "La un moment dat, pierzi controlul asupra produsului pe care îl vinzi. Este vorba de natura însăşi a modului în care funcţionează o întreprindere şi trebuie să acceptăm aceasta", a recunoscut Sullivan. Interzicerea reexporturilor către Rusia Europenii vor să extindă la filiale clauza care interzice toate reexporturile către Rusia, dar "să fim sinceri, există rezistenţă" din partea companiilor, a recunoscut oficialul citat. "Întreprinderile europene s-au angajat să pună în aplicare sancţiunile şi să combată eludarea lor. Dar pentru a face acest lucru ele au nevoie de direcţii clare şi adecvate", a remarcat BusinessEurope, lobby-ul întreprinderilor de la Bruxelles, intervievat de AFP. Or, aceasta trece prin ameninţarea clară cu sancţiuni financiare dacă întreprinderile nu joacă după reguli, afirmă Guntram Wolff, coautor al raportului Institutului Bruegel asupra modalităţilor de îmbunătăţire a eficienţei sancţiunilor împotriva Rusiei. El sugerează de asemenea ca responsabilii de la Bruxelles să se inspire din "legislaţia foarte strictă impusă sistemului financiar pentru a combate spălarea banilor sau terorismul". Sistemul financiar internaţional a fost constrâns să pună în aplicare proceduri eficiente de monitorizare şi control care au "redus într-o anumită măsură" această infracţiune, susţine Guntram Wolff. Sancţiunile nu sunt cu siguranţă 100% eficiente, dar au cel puţin meritul de a face "mai dificilă, mai lungă şi mai costisitoare" pentru Rusia achiziţionarea produselor de care are nevoie pentru industria sa de armament, concluzionează David O'Sullivan, citat de AFP.

China vrea „dezvoltarea” cooperării cu Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

China vrea „dezvoltarea” cooperării cu Rusia

China vrea „dezvoltarea” cooperării cu Rusia. Preşedintele chinez, Xi Jinping, i-a declarat miercuri omologul său rus, Vladimir Putin, în schimbul de felicitări cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a stabilirii relaţiilor diplomatice bilaterale, că este pregătit să "dezvolte" cooperarea dintre Moscova şi Beijing, potrivit agenţiei Xinhua. China vrea „dezvoltarea” cooperării cu Rusia Xi a subliniat că China este "pregătită să i se alăture lui Putin pentru a dezvolta constant cooperarea pragmatică mondială dintre două ţări" (ale noastre), a scris Xinhua. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE China se prezintă drept neutră în conflictul din Ucraina şi asigură că nu va livra arme niciunei părţi. Dar americanii şi europenii o acuză în mod regulat că oferă Rusiei, vizată de importante sancţiuni occidentale, un sprijin economic crucial pentru efortul său de război. Comerț puternic între China și Rusia În 2023, comerţul dintre China şi Rusia a atins un nivel record. Moscova şi Beijingul susţin că se opun "hegemoniei occidentale", în special la ceea ce consideră a fi dominaţia americană asupra afacerilor mondiale. Numărul unu chinez urmează să participe în octombrie la summitul BRICS la Kazan, în vestul Rusiei, unde urmează să se întâlnească cu preşedintele rus. Cu patru membri (Brazilia, China, India şi Rusia) la crearea sa în 2009, blocului BRICS i s-a alăturat Africa de Sud în 2010 şi s-a extins în acest an pentru a include mai multe ţări emergente, printre care Egipt şi Iran.

Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv (sursa: united24media.com)
Internațional

Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv

Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv. Ministerul rus al Apărării intenţionează să recruteze în lunile următoare pentru războiul din Ucraina circa 20.000 de soldaţi selectaţi din rândul deţinuţilor aflaţi în arest preventiv, scrie marţi portalul rus de investigaţii "Istorii Importante". Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv În prezent sunt deţinuţi în închisorile ruseşti în aşteptarea procesului aproximativ 60.000 de bărbaţi acuzaţi pentru diferite fapte, afirmă pentru sursa citată o sursă din sectorul apărării. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Un grup de militari însărcinaţi cu recrutarea soldaţilor profesionişti vor trebui să-i selecteze din rândul acestor inculpaţi pe aceia care sunt apţi pentru a fi trimişi pe front şi dispuşi să semneze cu Ministerul Apărării contracte pentru a lupta în Ucraina. Acelaşi portal mai afirmă că doi avocaţi i-au confirmat că administraţiile centrelor de arest preventiv au primit permisiunea "să rupă lanţurile" celor puşi sub acuzare pentru a fi trimişi pe front. În Rusia există 210 astfel de centre, dintre care fiecare ar putea furniza aproximativ o sută de combatanţi. Pe de altă parte, selectarea de soldaţi din rândul celor aflaţi în arest preventiv sugerează epuizarea unor astfel de recrutări din rândul deţinuţilor condamnaţi, după ce zeci de mii de deţinuţi ruşi s-au oferit voluntari să lupte în Ucraina, profitând de o graţiere pe care preşedintele Vladimir Putin le-a oferit-o celor care acceptă să se alăture armatei pe front. Recrutarea din închisori, inițiată de Wagner Recrutarea de deţinuţi din închisori a fost iniţiată de gruparea paramilitară Wagner, care până la rebeliunea eşuată condusă în iunie anul trecut de liderul ei Evgheni Prigojin (decedat în august acelaşi an într-un misterios accident aviatic) a avut un rol central pe frontul din Ucraina. Acest model al transformării deţinuţilor în soldaţi a fost preluat între timp şi de Ucraina, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat în mai o lege care permite eliberarea condiţionată a deţinuţilor dispuşi să meargă pe front pentru a lupta în războiul cu Rusia. Preşedintele rus a dispus în septembrie 2022 mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti, dar în prezent ezită să decreteze o nouă mobilizare, întrucât cea precedentă a provocat exodul a sute de mii de ruşi care şi-au părăsit ţara de teama că ar putea fi trimişi pe front. Putin a promis de atunci că nu va mai ordona vreo mobilizare, el susţinând că ar fi suficient numărul celor care se oferă voluntari pentru a intra în rândurile armatei. Numărul doritorilor a scăzut Însă în prima jumătate a acestui an numărul celor care s-au arătat dispuşi să semneze contracte cu armata rusă a scăzut dramatic, înregistrând totuşi o creştere după ce Ucraina a atacat în august provincia rusă Kursk. Războiul lansat de Rusia prin invazia asupra Ucrainei are caracteristicile unui conflict de uzură sângeros, în care ambele tabere suferă mari pierderi umane dificil de completat. În timp ce Rusia încearcă în continuare să se limiteze la voluntariat, Ucraina a adoptat măsuri stricte de mobilizare care au condus la numeroase tentative de fugă din ţară şi la acţiuni de recrutare forţată în care ofiţerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale. Nici Kievul şi nici Moscova nu publică informaţii despre numărul victimelor proprii în acest război. Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, o estimare confidenţială ucraineană, care datează însă de la începutul acestui an, indica până atunci circa 80.000 de morţi şi aproximativ 400.000 de răniţi în rândurile armatei ucrainene. Pentru tabăra rusă, o estimare făcută de presa rusă de opoziţie pe baza datelor notariale arată cel puţin 120.000 de morţi, în timp ce serviciile secrete occidentale au estimări variabile, unele mergând până la 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.

Rusia cere Israelului să înceteze ostilitățile (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia cere Israelului să înceteze ostilitățile

Rusia cere Israelului să înceteze ostilitățile. Rusia a cerut marţi Israelului să înceteze "imediat" ostilităţile şi să îşi retragă trupele din sudul Libanului, unde armata israeliană a anunţat că a lansat o ofensivă. Rusia cere Israelului să înceteze ostilitățile "Rusia condamnă ferm asaltul împotriva Libanului şi îndeamnă autorităţile israeliene să înceteze imediat ostilităţile, să îşi retragă trupele de pe teritoriul libanez şi să se angajeze într-o căutare veritabilă de căi paşnice pentru soluţionarea conflictului din Orientul Mijlociu", subliniază Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse într-un comunicat. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” Armata israeliană a anunţat luni seara că a lansat operaţiuni terestre "limitate, localizate şi ţintite", cu sprijinul aviaţiei şi al artileriei, împotriva "obiectivelor şi infrastructurii teroriste" ale organizaţiei şiite libaneze Hezbollah. Atacurile aeriene israeliene au vizat simultan, de asemenea, periferia sudică a Beirutului, bastion al Hezbollah, împrejurimile capitalei siriene Damasc, precum şi Fâşia Gaza, unde Israelul desfăşoară o ofensivă ca ripostă la atacul terorist fără precedent comis de mişcarea islamistă palestiniană Hamas în 7 octombrie 2023. Kremlinul condamnă uciderea lui Nasrallah Kremlinul a condamnat luni uciderea liderului grupării şiite Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah, într-un atac aerian israelian săptămâna trecută, evaluând ca "extrem de ridicat" riscul unui război major în Orientul Mijlociu. Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a calificat uciderea lui Nasrallah la sfârşitul săptămânii ca fiind un "asasinat politic", iar Ministerul de Externe rus a cerut Israelului, într-un comunicat, să înceteze imediat ostilităţile în Liban.

Șef de campanie a lui Geoană, Rareș Mănescu, asociat cu un afacerist rus Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Șef de campanie a lui Geoană, asociat cu un afacerist rus

Un șef de campanie a lui Mircea Geoană, Rareș Mănescu - fost primar PNL al Sectorului 6 - este asociat cu un afacerist rus care făcea propagandă pentru Putin, scrie site-ul de investigații context.ro. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” Șef de campanie a lui Geoană, asociat cu un afacerist rus „În timp ce făcea parte din echipa de campanie a lui Mircea Geoană, fostul liberal Rareș Mănescu a înregistrat în Ilfov o companie alături de un om de afaceri rus. Numele partenerului de afaceri al lui Mănescu este Aleksei Kozlov, specialist în acvacultură și autodeclarat fanatic al pescuitului. Kozlov are și o identitate secretă, cu ajutorul căreia a făcut propagandă pentru Rusia. Kozlov a folosit aliasul Alex Krepchinsky, un blogger care, după invazia din 2014, publica materiale pro-rusești (...) Mănescu a refuzat să răspundă la întrebări privind activitățile de propagandă ale partenerului său de afaceri în Ucraina. A precizat succint că a părăsit campania lui Geoană «în urmă cu cinci luni», adică prin mai (...) Un e-mail intern de la organizația lui Geoană, care a fost obținut de reporteri, îl numește pe Mănescu drept coordonator al campaniei pe București. E-mailul respectiv este datat 5 aprilie. O invitație la un eveniment intern al campaniei îl arată pe Mănescu vorbind cu activiștii pe 13 aprilie”, arată context.ro. Site-ul mai arată că Mănescu a înregistrat firma pe care o are cu Kozlov într-o vilă a sa din Otopeni. „Pe o stradă neasfaltată din orașul aflat la periferia Bucureștiului, unde se construiește din greu, Rareș Mănescu are o vilă de 140.000 de euro. Nu e chiar la vedere, pentru că o deține prin compania sa de consultanță înregistrată în Germania”, explică context.ro. Puteți citi aici întreaga investigație: „Geoană și rușii. Șef de campanie pentru adjunctul NATO, partener de afaceri cu un propagandist care-l admiră pe Putin”

Rusia, peste 1.300 de deţinuţi politic (sursa: Facebook/Vladimir Kara-Murza)
Internațional

Rusia, peste 1.300 de deţinuţi politic

Rusia, peste 1.300 de deţinuţi politic. Disidentul rus Vladimir Kara-Murza a declarat luni Consiliului Europei că în Rusia, sub conducerea preşedintelui Vladimir Putin, există mai mulţi deţinuţi politic decât erau în URSS spre sfârşitul regimului comunist. Rusia, peste 1.300 de deţinuţi politic Kara-Murza, care a primit în 2022 din partea Consiliului premiul Vaclav Havel pentru drepturile omului, a fost invitat pentru decernarea aceleiaşi distincţii pe anul curent opozantei venezuelene Corina Machado. Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu. Aceasta se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii El a mulţumit instituţiei cu 46 de state membre pentru susţinerea democraţiei şi a drepturilor omului în Rusia. După ce a fost închis în ţara sa timp de peste doi ani, Kara-Murza a fost eliberat la 1 august în cadrul unui schimb de prizonieri între Moscova şi Occident; fusese condamnat la 25 de ani de închisoare pentru trădare, după ce criticase invazia rusă în Ucraina. "Există peste 1.300 de deţinuţi politic în Rusia lui Putin, mult mai mulţi decât în ultimii ani în întreaga Uniune Sovietică", a afirmat la Strasbourg opozantul rus. El a adăugat că "trebuie să luptăm în continuare pentru eliberarea lor şi a tuturor celor închişi pe nedrept în întreaga lume". A aflat de premiu, cu cătușele la mână Kara-Murza a relatat că a aflat despre premiul primit în 2022 când se afla într-un tribunal din Moscova, iar un prieten l-a strigat pentru a-i da vestea "în timp ce eram escortat, în cătuşe, la o audiere". "A fost un moment destul de suprarealist", a apreciat el. În faţa Consiliului Europei, disidentul a insistat că "lumea liberă ştie că adevăraţii criminali sunt cei de la Kremlin, care au declanşat războiul din Ucraina, nu cei aflaţi în închisori pentru că s-au opus". El a condamnat "minciuna şi propaganda lui Putin conform cărora toţi ruşii îi susţin regimul şi războiul"

Victoria Rusiei, marele risc pentru NATO (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Victoria Rusiei, marele risc pentru NATO

Victoria Rusiei, marele risc pentru NATO. Retorica nucleară nesăbuită promovată de preşedintele rus Vladimir Putin nu ar trebui să descurajeze furnizarea de sprijin militar suplimentar pentru Ucraina din partea statelor NATO, a susţinut luni secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care la 1 octombrie va fi înlocuit de fostul premier olandez Mark Rutte, într-un interviu pentru Reuters. Victoria Rusiei, marele risc pentru NATO Stoltenberg a reacţionat la o declaraţie făcută săptămâna trecută de Putin, potrivit căruia Rusia ar putea folosi arme nucleare dacă ar fi lovită cu rachete convenţionale şi că Moscova va considera orice atac asupra sa sprijinit de o putere nucleară drept un atac comun. Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu. Aceasta se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii Avertismentul liderului de la Kremlin a survenit în contextul în care Statele Unite şi aliaţii lor analizează posibilitatea de a-i permite Ucrainei să lanseze rachete convenţionale de fabricaţie occidentală asupra teritoriului rus. Kievul afirmă că vrea să obţină permisiunea de a lovi ţinte care sunt parte a eforturilor militare ale Moscovei. ''Ce am văzut este un tipar de retorică şi mesaje nucleare ruseşti nesăbuite, iar acest lucru se potriveşte tiparului'', a spus Jens Stoltenberg, care s-a aflat zece ani la conducerea Alianţei Nord-Atlantice. ''De fiecare dată când ne-am intensificat sprijinul cu noi tipuri de arme - tancuri, tiruri cu rază lungă de acţiune sau avioane F-16 - ruşii au încercat să ne împiedice. Ei nu au reuşit şi de asemenea acest ultim exemplu nu ar trebui să îi împiedice pe aliaţii din NATO să sprijine Ucraina'', a adăugat fostul premier norvegian. Nici o modificare în postura nucleară a Rusiei El a precizat că NATO nu a detectat vreo modificare în postura nucleară a Rusiei ''care necesită vreo schimbare din partea noastră''. În opinia lui Jens Stoltenberg, cel mai mare risc pentru NATO ar fi dacă Putin ar câştiga în Ucraina. Până acum, administraţia SUA a fost reticentă în a acorda Ucrainei permisiunea de a lovi în profunzime teritoriul rus cu arme cu rază lungă, precum rachetele ATACMS, de teamă că acest lucru ar amplifica tensiunile cu Moscova şi ar conduce la ripostă din partea acesteia. Loviturile teritoriului rus în profunzime Jens Stoltenberg a afirmat că nu există ''niciun glonţ de argint'' care ar schimba ceva pe front, însă loviturile în profunzimea teritoriului rus ar putea conta ca parte a unui efort occidental mai amplu de a ajuta Ucraina să respingă invazia rusă. De asemenea, fostul premier al Norvegiei a opinat că orice încheiere negociată a războiului ar trebui să includă garanţii de securitate pentru Ucraina din partea puterilor occidentale, în primul rând din partea SUA. În caz contrar, a continuat el, Rusia nu va respecta nicio linie trasă pe hartă pe care nu ar trebui să o depăşească. ''Atunci când este convenită o linie - fie că este o frontieră recunoscută internaţional, fie că este o altă linie de încetare a focului - trebuie să fim absolut siguri că războiul se termină acolo. Până acum am văzut Rusia atacând, aşteptând şi apoi atacând din nou. Nu cred că putem schimba gândirea preşedintelui Putin (despre Ucraina), dar cred că îi putem schimba calculele prin demonstrarea faptului că a continua războiul are un cost atât de mare încât este mai bine pentru el să se aşeze şi să accepte Ucraina ca ţară independentă suverană'', a încheiat el.

Starea arsenalului nuclear al Rusiei, supraestimată (sursa: 112 Ukraine)
Eveniment

Starea arsenalului nuclear al Rusiei, supraestimată

Starea arsenalului nuclear al Rusiei, supraestimată. Testul eșuat de rachete Satan II ridică întrebări cu privire la arsenalul nuclear al Rusiei. Starea arsenalului nuclear al Rusiei, supraestimată Potrivit unei recente analize a Institutului Robert Lansing, testul eșuat al rachetei balistice intercontinentale (ICBM) a Rusiei „Sarmat” (cunoscut și sub numele de Satan II) din luna septembrie, confirmă evaluările anterioare conform cărora starea arsenalului nuclear al Rusiei ar putea fi supraestimată. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Lansarea eșuată, care a dus la distrugerea rachetei și a silozului acesteia, ridică și semne de întrebare cu privire la amenințările Kremlinului față de Occident și răspunsul său mut la recentele incursiuni militare ale Ucrainei pe teritoriul rus. În lumina acestor evoluții, revizuirea doctrinei nucleare a Rusiei pare mai degrabă o operațiune psihologică menită să umfle amenințarea nucleară percepută de la Moscova și să descurajeze sprijinul occidental pentru utilizarea de către Ucraina a armelor cu rază lungă de acțiune împotriva Rusiei. Amenințările nucleare ale Moscovei, presiune pe Occident Manevra Moscovei a exercitat presiuni asupra factorilor de decizie din Occident, blocând autorizarea unor astfel de capabilități pe rază lungă pentru Kiev. Acest lucru a determinat, de asemenea, cercurile de informații din Occident să exagereze probabilitatea unui răspuns nuclear rusesc – un scenariu care pare mai puțin credibil. În timp ce Rusia a demonstrat că este pregătită pentru operațiuni de sabotaj în Europa și subversie politică, se consideră că disponibilitatea sa de a folosi arme nucleare împotriva țărilor NATO este minimă. Eșecul testului a întârziat dezvoltarea programului Sarmat, lăsând Rusia fără o rachetă importantă, complet operațională. Generația anterioară de ICBN, cum ar fi „Voevoda”, s-a confruntat cu probleme tehnice de peste un deceniu, iar durata de viață operațională sa încheiat. Deși Sarmat a fost adăugat oficial la arsenal în septembrie 2023, nici un regiment al Forțelor Strategice de Rachete nu a fost încă echipat cu el. Acest lucru susține ideea unui deficit critic în sistemele de livrare nucleare ale Rusiei. Racheta Sarmat indică nepregătirea tehnică De doi ani, racheta Sarmat a dat semne de nepregătire tehnică. Combinat cu preocupările legate de fiabilitatea focoaselor nucleare ale Rusiei, acest lucru ridică posibilitatea ca capacitățile nucleare ale Rusiei să fie supraestimate. Există, de asemenea, suspiciunea din ce în ce mai mare că însăși conducerea Kremlinului nu dispune de informații exacte cu privire la starea adevărată a arsenalului său nuclear. Această incertitudine alimentează probabil amenințările nucleare periodice emise de oficialii regimului și poate explica căutarea unor motive pentru a relua testele nucleare în Rusia. Propagandă vs realitate În acest context, propagandiștii ruși precum Margarita Simonyan au lansat ideea detonării unui dispozitiv nuclear peste teritoriul Rusiei sub pretextul dezactivării infrastructurii de telecomunicații a NATO. Cu toate acestea, această propunere pare a fi mai degrabă un test al opiniei publice pentru potențiala reluare a testelor nucleare, determinată de îndoieli cu privire la fiabilitatea arsenalul Rusiei. În special, figuri cheie ale regimului, cum ar fi Nikolai Patrushev și Serghei Chemezov, s-au abținut de la a emite astfel de amenințări, probabil datorită cunoștințelor lor despre adevărata stare a arsenalului. Explozia rachetelor, cauze posibile Posibilele cauze ale exploziei rachetelor din silozul său de lansare includ: – Eroare la alimentarea rachetei, posibil din cauza pregătirii inadecvate a personalului, care ar putea crește riscurile operaționale. – Erori în timpul procesului de alimentare după identificarea unei probleme tehnice. – Scurgeri de combustibil în timpul pregătirii lansării, indicând deficiențele tehnice ale rachetei. – Explozia motorului din prima etapă după aprindere, evidențiind alte imperfecțiuni tehnice. – O defecțiune a secvenței de comandă a aprinderii motorului, care duce la un accident, explozie și distrugerea silozului. Institutul Robert Lansing Institutul Robert Lansing este o organizație non-partizană, non-profit, de cercetare în domeniul politicilor publice. Institutul efectuează periodic analize detaliate de informații din materiale open source pentru a oferi cele mai precise informații despre conflictele actuale, amenințările și evoluțiile importante. Directorul general al Institutului Robert Lansing, este Armand Chouet, analist de imagini. Echipa analiștilor este formată din cercetători în domeniul geopoliticii, diplomați și agenți ai serviciilor de informații. Printre analiști se numără Tom Armbruster, ofițer de servicii externe pensionat, cu posturi la Moscova în perioada 1997-2000 și Vladivostok în calitate de consul general între 2007-2010, Gerta Zaimi, Cercetător în Relații Internaționale Orientul Mijlociu și Balcani, David DeBatto, agent special de contrainformații al armatei americane, pensionat.

MAE condamnă anchetele Rusiei împotriva jurnaliștilor (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)
Eveniment

MAE condamnă anchetele Rusiei împotriva jurnaliștilor

MAE condamnă anchetele Rusiei împotriva jurnaliștilor. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condamnă faptul că Rusia a deschis anchete împotriva a trei jurnalişti, subliniind că reprezentanţii presei trebuie protejaţi şi nu reduşi la tăcere. MAE condamnă anchetele Rusiei împotriva jurnaliștilor "Condamnăm cu fermitate decizia Rusiei de a deschide anchete penale împotriva unor jurnalişti, inclusiv Mircea Barbu, pentru faptul că au relatat din Kursk. Acesta este un atac flagrant la adresa libertăţii presei şi împotriva drepturilor fundamentale. Jurnaliştii trebuie să fie protejaţi, nu reduşi la tăcere", a transmis ministerul român pe platforma online X. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a deschis anchete penale împotriva a trei jurnalişti, doi americani şi un român, care ar fi trecut "ilegal" frontiera rusă dinspre Ucraina pentru a realiza reportaje în partea ocupată a regiunii Kursk, au anunţat vineri agenţiile de presă ruse. Cei doi americani, Kathryn Diss şi Fletcher Yeung, lucrează pentru canalul australian ABC, în timp ce jurnalistul român Mircea Barbu lucrează pentru HotNews.ro, potrivit agenţiilor de presă ruse. Jurnaliștii vizați riscă cinci ani de închisoare Jurnaliștii sunt acuzaţi de autorităţile ruse că "au trecut ilegal frontiera Federaţiei Ruse în regiunea Kursk", a anunţat FSB, într-un comunicat preluat de agenţiile de presă. Armata ucraineană a lansat pe 6 august o ofensivă surprinzătoare în această regiune de frontieră, prima a unei armate străine în Rusia după Al Doilea Război Mondial. Forţele ruse au declanşat de atunci o contraofensivă şi susţin că au recucerit teren. Ucraina afirmă însă în continuare că deţine controlul asupra circa o sută de localităţi şi aproximativ 1.000 de kilometri pătraţi, iar mai multe media străine au realizat reportaje în zona ocupată de forţele Kievului. În total, anchete au fost declanşate împotriva a "12 jurnalişti străini" pentru acuzaţii de acest tip, începând din 17 august, a precizat FSB, citat de agenţia RIA Novosti. Proceduri au fost declanşate inclusiv împotriva unor jurnalişti ai canalului american de televiziune CNN, canalului italian RAI sau german Deutsche Welle. Jurnaliştii vizaţi de aceste anchete nu par să se afle în Rusia, însă riscă acolo până la cinci ani de închisoare, conform Codului Penal rus.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră