luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2076 articole
Internațional

SUA acuză China că ajută Rusia

SUA acuză China că ajută Rusia. Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken a acuzat din nou Beijingul că sprijină "maşina de război rusă" în Ucraina în cursul unei întâlniri cu omologul său chinez Wang Yi, în timp ce cele două puteri rivale încearcă să stabilizeze o relaţie tumultoasă. SUA acuză China că ajută Rusia Secretarul de stat american a spus că că i-a făcut cunoscută "îngrijorarea noastră profundă cu privire la sprijinul Chinei pentru industria rusă de apărare care alimentează maşina de război rusă şi perpetuează războiul căruia China pretinde că vrea să-i pună capăt". Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” "Nu intenţionăm să încercăm să disociem Rusia de China", a continuat Blinken într-o conferinţă de presă în marja Adunării Generale a ONU. "Relaţia lor este afacerea lor, dar în măsura în care această relaţie implică a furniza Rusiei ceea ce are nevoie pentru a continua acest război, asta este o problemă pentru noi", a spus el. Blinken a citat ca exemplu faptul că companiile chineze furnizează Rusiei 70% din maşinile-unelte şi 90% din produsele electronice necesare. Întâlnirea de vineri are loc la câteva zile după ce preşedintele american Joe Biden a declarat că China pune "la încercare" Asia şi Statele Unite din cauza comportamentului său din ce în ce mai "agresiv", în special în Marea Chinei de Sud şi faţă de Taiwan. Beijingul consideră insula una dintre provinciile sale şi denunţă sprijinul Washingtonului pentru Taiwan, precum şi trecerea navelor de război americane şi, pentru prima dată în această săptămână, japoneze, prin Strâmtoarea Taiwan. Tentativă de a calma tensiunile Întâlnirile la nivel înalt între chinezi şi americani se înmulţesc pentru a calma tensiunile. Wang Yi şi Antony Blinken au căzut de acord, potrivit acestuia din urmă, cu privire la "importanţa" ca liderii chinez Xi Jinping şi american Joe Biden să poată comunica între ei. El a spus că se aşteaptă să fie aşa în "săptămânile următoare", cu toate că nu a confirmat data sau formatul. Ultimul lor întrevedere datează din aprilie. Dar cei doi lideri s-ar putea întâlni cu ocazia unor summituri în Brazilia şi Peru. În ciuda numeroaselor diferende, inclusiv comerciale pe fondul sancţiunilor americane vizând produsele electronice chineze, Washingtonul şi Beijingul cooperează în alte domenii precum lupta împotriva drogurilor sintetice sau schimbările climatice, a subliniat Blinken.

SUA acuză China că ajută Rusia (sursa: kremlin.ru)
Putem spune că AUR face propagandă pro-rusă Foto: Facebook
Politică

Putem spune că AUR face propagandă pro-rusă

Decizie definitivă: putem spune că AUR face propagandă pro-rusă, există suficiente motive. Jurnalista Ioana Constantin, de la postul B1 TV, a câștigat definitiv procesul cu formațiunea politică condusă de George Simion, care a dat-o în judecată pentru că a susținut că AUR este agent de propagandă rusă în România. AUR este declarat indezirabil în Ucraina. Putem spune că AUR face propagandă pro-rusă Recent, George Simion a semnat un proiect de lege carecere anularea unui acord privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” AUR a pierdutnu mai puțin de trei procese cu ea. „Am câștigat DEFINITIV ieri procesul cu AUR și George Simion. De 3 ori m-au dat în judecată în ultimii 2 ani George Simion și AUR, de 3 ori am câștigat. Rămâne cum a stabilit prima instanță, pe scurt: AUR e agent de propagandă rusă în România”, a scris jurnalista pe Facebook. De altfel, chiar în decizia dinprimul proces câștigat de Ioana Constantin judeăctorii afirmă că propunerea acestui partid pentru funcția de prim ministru a lui Călin Georgescu este o „persoană de notorietate cunoscută cu afinități pro ruse”. Un alt element factual care justifică afirmația că AUR este agent de propagandă rusă în România este „declararea președintelui AUR, George Simion, persoană indezirabilă și interdicția de a intra în Moldova”.

Rusia consideră impunerea păcii, „eroare fatală” (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia consideră impunerea păcii, „eroare fatală”

Rusia consideră impunerea păcii, „eroare fatală”. Kremlinul a calificat miercuri apelul adresat Consiliului de Securitate al ONU de către preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, de a impune Rusiei pacea, drept "o eroare fatală". Rusia consideră impunerea păcii, „eroare fatală” "Aceasta este o greşeală profundă care va avea în mod inevitabil consecinţe asupra regimului de la Kiev", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă telefonică zilnică. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Peskov, care a subliniat "dinamica pozitivă" a progreselor făcute de armata rusă în regiunea ucraineană Donbas, a subliniat că încercarea de a forţa Rusia să accepte o înţelegere este "imposibilă". Rusia vrea pace în condițiile sale "Rusia este adepta păcii, dar cu condiţia ca pilonii securităţii sale să fie garantaţi şi obiectivele stabilite de operaţiunea militară specială să fie îndeplinite. Fără atingerea acestor obiective, impunerea ei (pacea) este imposibilă'', a spus el. Zelenski, care a acuzat totodată Moscova că plănuieşte atacuri împotriva a trei centrale nucleare, a subliniat că singura opţiune de a pune capăt ostilităţilor din Ucraina este de a forţa Rusia să accepte pacea. În plus, el a denunţat şi faptul că Kremlinul a transformat Iranul şi Coreea de Nord în "complici" ai "războiului său criminal în Europa".

Rusia vrea să interzică promovarea burlăciei (sursa: kremlin.ro)
Internațional

Rusia vrea să interzică promovarea burlăciei

Rusia vrea să interzică promovarea burlăciei. Deputaţii ruşi încep marţi examinarea unui proiect de lege care interzice promovarea stilului de viaţă fără copii, pe fondul crizei demografice, amplificată de conflictul din Ucraina. Rusia vrea să interzică promovarea burlăciei Apărarea aşa-numitelor valori "tradiţionale" este o temă favorită a preşedintelui Vladimir Putin, care denunţă constant "decadenţa" occidentală, iar mişcarea internaţională LGBT a fost scoasă în afara legii pentru "extremism". Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Clasa politică rusă vrea să interzică de acum "propaganda" mişcării "childfree", termen folosit pentru persoanele care aleg să nu aibă copii, din motive personale, economice sau de mediu. "Se propune interzicerea propagandei mişcării "fără copii": pe Internet, în mass-media, în filme şi în reclame", a indicat Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus), pe Telegram, înainte de examinarea textului marţi în comisie. "O familie caldă şi numeroasă stă la baza unui stat puternic", a insistat oficialul rus, un apropiat al preşedintelui Putin. Amenzile pentru propagandiști Potrivit lui Volodin, o persoană fizică va risca o amendă de 400.000 de ruble (circa 4.000 de euro), funcţionarii publici dublul sumei, în timp ce pentru persoanele juridice pedeapsa poate ajunge la 5 milioane de ruble. Nici unul dintre aceşti oficiali ruşi nu a ridicat problema contracepţiei, iar textul nu a fost încă făcut public. Elvira Aitkulova, o deputată care a participat la redactarea textului, a dat asigurări luni că ideile apărate de susţinătorii mişcării "Childfree" reprezintă un "comportament distructiv" care ar putea duce la "depopularea" Rusiei. De la sosirea sa la Kremlin, în 2000, Putin şi-a făcut ca prioritate să stopeze criza demografică din Rusia, moştenită din epoca sovietică, însă nu a reuşit până în prezent. Măsurile vizând creşterea natalităţii nu au avut efectele scontate, Kremlinul recunoscând în iulie o situaţie "catastrofală pentru viitorul naţiunii". În plus, pierderile pe frontul din Ucraina, după 2022, nu au făcut decât să accentueze această tendinţă.

Armata rusă va putea angaja infractori (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Armata rusă va putea angaja infractori

Armata rusă va putea angaja infractori. Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului Rusiei, a aprobat marţi un proiect de lege ce permite angajarea în armată a persoanelor acuzate de justiţie şi, de asemenea, deschide calea pentru încetarea urmăririi lor penale. Armata rusă va putea angaja infractori "În perioada mobilizării, legii marţiale sau pe timp de război, contractul pentru îndeplinirea serviciului militar poate fi semnat nu doar cu persoane care au antecedente penale, au săvârşit infracţiuni şi au executat pedepse, ci şi cu inculpaţi pentru care este în curs procesul judiciar", potrivit noii legi. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Noile prevederi se aplică în orice etapă a procesului: după trimiterea cauzei în judecată de către Parchet, în timpul procesului propriu-zis sau al apelului. Noua lege extinde reglementările aprobate în luna martie a acestui an care remiteau pedepse în cazul persoanelor care executau pedepse şi semnau contracte cu armata rusă, dar nu se aplica celor împotriva cărora nu fusese încă pronunţată o sentinţă. În plus, legea modificată stabileşte că învinuitul poate solicita ridicarea acuzaţiilor în cazul primirii unei decoraţii sau dacă se remarcă prin alte merite în luptă, opţiune deschisă anterior doar persoanelor cu condamnări definitive. Eligibil va fi şi învinuitul care atinge limita de vârstă pentru a servi în armată. Și vârsta maximă a rezerviștilor a crescut Anul trecut, vârsta maximă pentru o serie de categorii de rezervişti a fost ridicată la 55 de ani, măsură ce va fi implementată, etapizat, din 2024 până în 2028. În ultima perioadă, autorităţile ruse au adoptat mai multe măsuri pentru a creşte numărul personalului armatei fără a fi nevoie să decreteze noi mobilizări, care sunt extrem de nepopulare, prin promovarea de contracte mai atractive. După incursiunea trupelor ucrainene în regiunea rusă Kursk, preşedintele Vladimir Putin a crescut numărul soldaţilor la 1,5 milioane, armata rusă devenind astfel a doua ca mărime din lume, după cea a Chinei.

Putin vrea pace în termenii lui (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea pace în termenii lui

Putin vrea pace în termenii lui. Kremlinul a dat asigurări marţi că războiul din Ucraina se va încheia numai atunci când Rusia îşi va îndeplini obiectivele, ca răspuns la declaraţiile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că sfârşitul războiului este aproape. Putin vrea pace în termenii lui "Orice război se termină, într-un fel sau altul, cu pace. Dar pentru noi nu există altă opţiune decât atingerea obiectivelor stabilite", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, în conferinţa sa de presă telefonică zilnică. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul El a adăugat că, "de îndată ce aceste obiective vor fi atinse într-un fel sau altul, operaţiunea militară specială se va încheia". Într-un interviu acordat televiziunii americane, Zelenski a declarat: "Suntem mai aproape de pace decât credem". Preşedintele ucrainean a subliniat că, pentru aceasta, Ucraina trebuie să fie "foarte puternică" şi să-l oblige pe preşedintele rus Vladimir Putin, care ar fi foarte îngrijorat de prezenţa trupelor ucrainene în regiunea de graniţă Kursk, să oprească războiul. Planul lui Zelenski Kremlinul şi-a exprimat luni disponibilitatea de a "studia cu atenţie planul de victorie" pe care Zelenski îl va prezenta în această săptămână în timpul deplasării sale în Statele Unite. Potrivit presei, planul include garanţii de securitate; un program de asistenţă economică; angajamentul privind viitoarea aprovizionare cu armament, inclusiv cu rachete cu rază lungă de acţiune, şi presiuni diplomatice pentru ca Rusia să accepte să se aşeze la masa tratativelor şi să negocieze o soluţionare paşnică a conflictului. Totodată, Zelenski a cerut în discursul său de la sesiunea plenară a Summitului Viitorului, desfăşurat la sediul ONU din New York, o participare semnificativă la reuniunea pe care o pregăteşte cu scopul de a creşte presiunea internaţională asupra Rusiei pentru ca această ţară să pună capăt războiului. Rusia nu participă la summit-ul de pace Deocamdată, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a dat asigurări că Rusia nu va participa la niciun summit de pace pentru Ucraina care se bazează pe formula propusă de preşedintele ucrainean. Ea a menţionat însă că Rusia nu respinge "o soluţie politico-diplomatică a crizei" care să se bazeze pe condiţiile propuse la jumătatea lunii iunie de preşedintele rus. Cu acel prilej, Putin a propus ca Kievul să-şi retragă trupele din cele patru regiuni anexate de Moscova (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie) şi să renunţe la planurile sale de aderare la NATO, în schimbul unei încetări imediate a focului şi a începerii negocierilor de pace.

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze (sursa: Gazprom)
Internațional

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze. Guvernul rus se aşteaptă în următorii trei ani la o scădere a veniturilor din petrol şi gaze, în urma preţurilor mai scăzute la energie şi a unui regim fiscal mai blând pentru Gazprom, transmite Bloomberg. Rusia, scad veniturile din petrol, gaze Conform unui proiect de buget pe trei ani consultat de Bloomberg, această sursă cheie de fonduri pentru Kremlin va scădea cu 14% din 2024 în 2027, cu implicaţii asupra războiului din Ucraina şi a cheltuielilor militare ale Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Industria petrolului şi gazelor din Rusia ar urma să contribuie anul viitor la buget cu 10.940 miliarde de ruble (118 miliarde de dolari) sub formă de taxe, conform proiecţiilor guvernamentale. Ar fi cu 3,3% mai puţin decât proiecţiile din 2024. Veniturile anuale ar urma să scadă în continuare în următorii doi ani, ajungând la 9.770 miliarde de ruble în 2027, conform documentelor. Biroul de presă al Guvernului rus nu a răspuns solicitărilor Bloomberg de a comenta informaţia. Fluxul de petrodolari a ajutat Kremlinul să continue agresiunea sa militară contra Ucrainei, chiar dacă statele occidentale au ajutat militar Kievul cu miliarde de dolari şi au impus sancţiuni menite să reducă câştigurile Rusiei de pe urma exporturilor de energie. Moscova a ocolit sancţiunile, făcând rost de o flotă fantomă de petroliere şi vase pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) către noii clienţi din Asia. Declinul veniturilor Un alt factor care contribuie la declinul proiectat al veniturilor Rusiei din petrol şi gaze este planul de a renunţa la povara fiscală asupra Gazprom, care a fost o sursă de numerar pentru Guvern. De la invazie, compania a renunţat la majoritatea exporturilor sale prin gazoducte spre Europa, anterior cea mai mare piaţă externă a sa. Decizia a provocat anul trecut Gazprom primele pierderi nete din acest secol. Totuşi, Guvernul a impus Gazprom o taxă pe profit, aşteptând să primească încă 50 miliarde de ruble de la companie în fiecare lună, între 2023 şi 2025. Acum există un plan de a atenua povara fiscală asupra Gazprom, arată documentele. Dacă planul va fi adoptat, regimul fiscal mai blând va reduce veniturile Rusiei din producţia de petrol şi gaze cu peste 30% faţă de 2023, la uşor peste 1.000 miliarde de ruble în 2025, conform calculelor Bloomberg.

Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia

Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia. Prizonierii ucraineni sunt în mod deliberat privaţi de asistenţă medicală în închisorile din Rusia, iar unii medici au luat parte la acte de tortură într-unul din penitenciare, dezvăluie luni o comisie de anchetă a Consiliului ONU pentru drepturile omului. Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia Comisia, creată pentru a ancheta asupra încălcărilor drepturilor omului în Ucraina de la invazia pe scară largă a Rusiei în februarie 2022, a concluzionat deja că forţele de ocupaţie ruse utilizează "în mod sistematic" tortura. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Însă în raportul său oral în faţa Consiliului în această luni, comisia subliniază că aria geografică extinsă şi similitudinea metodelor utilizate "demonstrează că tortura a fost folosită ca practică curentă şi acceptabilă de către autorităţile ruse, cu un sentiment de impunitate". Dincolo însă de tortura sistematică şi violurile din lagărele de prizonieri sau violurile asupra femeilor din oraşele şi satele ocupate de trupele ruse, Comisia notează "absenţa oricărui ajutor medical adecvat pentru cei care aveau nevoie disperată de el" în numeroase centre de detenţie controlate de către autorităţile ruse. "Într-unul dintre aceste centre, medicii închisorii au participat chiar la şedinţe de tortură", subliniază preşedintele comisiei, Erik Mose, în raportul său oral în faţa Consiliului. Mărturii ale foștilor prizonieri Cu titlu de exemplu, Mose evocă mărturiile unor foşti prizonieri ucraineni în închisoarea Olenivka, din estul Ucrainei. La 29 iulie 2022, o explozie în centrul de detenţie Olenivka a provocat moartea mai multor prizonieri ucraineni. Ruşii au acuzat forţele ucrainene de bombardarea închisorii. Kievul, aliaţii săi occidentali şi mulţi analişti cred însă că în spatele exploziei au fost ruşii. Potrivit martorilor, "nu a fost acordată nicio asistenţă medicală imediată multor zeci de persoane care au suferit răni ce le-au pus viaţa în pericol", a declarat Mose. Doar medici militari dintre prizonieri au încercat să acorde ajutor răniţilor, subliniază raportul. "Ei au văzut multe persoane murind în acea noapte, în timp ce responsabilii coloniei Olenivka stăteau şi priveau", a acuzat şeful comisiei ONU. Sechelele fizice şi psihologice sunt profunde, iar nevoile în materie de sănătate mintală sunt enorme, conform mărturiilor colectate de Comisie. "Eram bântuit de teama de a fi încarcerat din nou. Sunt acasă din punct de vedere fizic, dar încă mă simt încarcerat mental de trauma provocată de ruşi", spune unul dintre aceşti foşti prizonieri torturaţi. Numeroase victime au exprimat "nevoia vitală de a se face dreptate", iar preşedintele Comisiei a insistat asupra continuării strângerii de dovezi.

Șoșoacă, delir pe teme de politică externă Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă, delir pe teme de politică externă

Europarlamentarul SOS România, Diana Șoșoacă, s-a lansat într-un adevărat delir pe teme de politică externă: i-ar spune lui Putin să îi dea o conductă cu gaze ieftine pe care ea să le vândă scump „Occidentului”. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Nu este clar de ce Putin i-ar face un asemenea favor și de ce nu l-a făcut pentru Viktor Orban al Ungariei, cel mai puternic susținător al poziției Rusiei în interiorul UE: Șoșoacă a mai spus, în emisiunea TU DECIZI!, moderată de Ana Maria Păcuraru, că și-ar dori „exact politica pe care a avut-o Ceaușescu”. Șoșoacă, delir pe teme de politică externă Cum a răspuns, potrivit transcrierii site-ului realitatea.net, președintele SOS România când a fost întrebată ce i-ar spune lui Putin: „Aș discuta, în primul rând, de ce nu ar trebui să treacă conducta de gaz a rușilor prin România. Și aș negocia, exact cum i-a propus la un moment dat lui Băsescu, să treacă acea conductă prin România, să ne-o dea la cel mai mic preț, iar noi să o vindem către Occident, cu ce preț vrem noi. Vă dați seama că acum conduceam Europa? Eu mi-aș dori să reiau relații diplomatice și economice și cu Rusia, nu numai cu Rusia, cu China, cu țările africane, exact politica pe care a avut-o Ceaușescu, pentru că, așa, avem atâția specialiști care acum nu mai lucrează în România. Lucrează și dezvoltă alte țări și cresc bugetele altor țări. De ce să nu-mi aduc eu specialiștii mei acasă și să lucreze pentru statul român?” Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu

Japonia, protest „serios”, adresat guvernului rus (sursa: Facebook/Japan Ministry of Defense)
Internațional

Japonia, protest „serios”, adresat guvernului rus

Japonia, protest „serios”, adresat guvernului rus. Japonia a adresat un "protest foarte serios" luni Moscovei după ce un avion militar rus a pătruns de trei în spaţiul său aerian, prima incursiune de acest tip din 2019, a declarat ministrul japonez al apărării, Minoru Kihara. Japonia, protest „serios”, adresat guvernului rus "Am confirmat astăzi că un avion de patrulare rusesc, un Il-38, a încălcat spaţiul nostru aerian deasupra apelor noastre teritoriale la nord de insula Rebun", în largul Hokkaido, "în trei rânduri", a afirmat Minoru Kihara. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste apele Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA Ca reacţie, Tokyo a ridicat avioane de vânătoare de la sol, a lansat avertismente radio şi rachete de semnalizare. "Această încălcare a spaţiului aerian este extrem de regretabilă şi am adresat astăzi (luni) un protest foarte serios guvernului rus prin canale diplomatice, încurajându-l cu tărie să evite ca astfel de lucruri să se repete", a subliniat ministrul nipon al apărării. Japonia e de partea Ucrainei Japonia s-a aliniat poziţiei occidentale faţă de invazia Rusiei în Ucraina, acordând Kievului sprijin financiar şi material şi sancţionând persoane şi organizaţii ruseşti. Este prima incursiune a unui avion rusesc în spaţiul aerian al Japoniei din iunie 2019, când un bombardier Tu-95 a pătruns în sudul insulei Okinawa şi în jurul insulelor Izu, la sud de Tokyo, potrivit autorităţilor nipone. Principalul purtător de cuvânt al guvernului, Yoshimasa Hayashi, nu a dorit să "dea informaţii definitive cu privire la intenţia şi scopul" incursiunii ruse de luni, dar a menţionat că "armata rusă a fost activă în proximitatea ţării noastre de la invazia în Ucraina". Japonia a ridicat de la sol avioane de vânătoare şi la începutul lunii septembrie. Avioanele ruseşti, Tu-142, nu au intrat atunci în spaţiul aerian nipon, ci au survolat o zonă care face obiectul unui diferend teritorial între Japonia şi Rusia, a precizat Tokyo

Rusia plănuiește atacarea instalațiilor nucleare ucrainene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia plănuiește atacarea instalațiilor nucleare ucrainene

Rusia plănuiește atacarea instalațiilor nucleare ucrainene. Ministrul de externe ucrainean, Andrii Sîbiga, a declarat sâmbătă că Rusia plănuieşte lovituri asupra instalaţiilor nucleare din Ucraina înainte de sosirea iernii şi a cerut AIEA şi aliaţilor Kievului să stabilească misiuni permanente de monitorizare la centralele nucleare ale ţării. Rusia plănuiește atacarea instalațiilor nucleare ucrainene "Conform serviciilor de informaţii ucrainene, Kremlinul pregăteşte lovituri asupra unor obiective nucleare critice din Ucraina înainte de sosirea iernii", a scris şeful diplomaţiei ucrainene pe reţeaua X. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Sunt vizate în special dispozitivele de distribuţie deschise (de la centrale nucleare) şi substaţii de transmisie, esenţiale pentru funcţionarea în siguranţă a unităţilor nucleare", a mai spus el. Andrii Sîbiga nu a explicat de ce Kievul crede că sunt pregătite astfel de lovituri. Moscova nu comentează Moscova nu a avut nicio reacţie imediată în legătură cu aceste declaraţii. Rusia desfăşoară o campanie de bombardamente asupra infrastructurii energetice a Ucrainei din toamna anului 2022, după invazia lansată la începutul acelui an. Atacurile ruse au deteriorat sau distrus cea mai mare parte a capacităţii de generare a energiei termice a Ucrainei şi au vizat uneori baraje, însă nu au lovit încă nicio instalaţie nucleară controlată de Kiev. Ucraina a acuzat Rusia de şantaj nuclear după ce forţele Moscovei au ocupat centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, în martie 2022, la începutul invaziei.

Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența

Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența. Rusia a anunţat că nu va participa la cel de-al doilea summit privind Ucraina, prevăzut de Kiev în luna noiembrie, după o primă reuniune de pace în iunie în Elveţia, preşedintele Volodimir Zelenski afirmând că doreşte ca Moscova să fie prezentă de această dată. Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența "Summitul va avea aceleaşi obiective: promovarea iluzoriei 'formule Zelenski' drept orice bază privind soluţionarea conflictului, obţinerea sprijinului majorităţii lumii şi folosirea acesteia pentru a prezenta Rusiei un ultimatum de capitulare", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, într-un comunicat. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Nu vom participa la astfel de 'summituri'", a adăugat ea. Rusia a respins această perspectivă - cu privire la care îşi exprimase deja rezervele serioase - înaintea vizitei lui Zelenski la Washington de săptămâna viitoare, în timpul căreia liderul de la Kiev intenţionează să-şi prezinte propunerile pentru pace preşedintelui Joe Biden, vicepreşedintei şi candidatei democrate la preşedinţie Kamala Harris, precum şi fostului preşedinte şi candidat republican Donald Trump. În timp ce Kievul îşi menţine cererea pentru o pace "justă" care să determine trupele ruse să se retragă din teritoriile ocupate, inclusiv din peninsula Crimeea, Moscova a afirmat că este gata să ia în considerare doar "propuneri serioase" care să ţină cont de "situaţia de pe teren care reflectă realităţile geopolitice". Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat în iunie că Moscova nu va accepta negocieri de pace decât cu condiţia ca Ucraina să renunţe la suveranitatea sa asupra a cinci dintre regiunile sale, ocupate parţial sau total de Rusia.

Rusia, război cu NATO și UE (sursa: Facebook/Andrius Kubilius)
Internațional

Rusia, război cu NATO și UE

Rusia, război cu NATO și UE. Uniunea Europeană trebuie să-şi întărească rapid apărarea, deoarece Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare în şase până la opt ani, a declarat Andrius Kubilius, desemnat pentru a deveni primul comisar al UE pentru apărare, într-un interviu acordat agenţiei Reuters. Rusia, război cu NATO și UE Nou creatul post de comisar reflectă faptul că securitatea a ajuns în fruntea agendei politice a UE după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, menţionează Reuters. Citește și: VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit Kubilius, fost prim-ministru al Lituaniei, vecină cu Rusia, a fost numit cu obiectivul de a stimula industria armamentului de pe continent, determinând ţările UE să cheltuiască mai mult pe arme europene şi să facă achiziţii în comun, precum şi încurajând companiile să coopereze mai mult peste graniţe. Estimările NATO "Miniştrii apărării şi generalii NATO sunt de acord că Vladimir Putin ar putea fi pregătit pentru confruntarea cu NATO şi UE în 6-8 ani", a declarat miercuri Kubilius, un critic aprig al Rusiei şi un susţinător al Ucrainei. "Dacă luăm în serios aceste estimări, atunci este timpul să ne pregătim corespunzător, şi este un timp scurt. Asta înseamnă că trebuie să luăm decizii rapide şi decizii ambiţioase", a subliniat el. Kubilius a mai spus că prima sa misiune în calitate de comisar va fi să exploreze, împreună cu comisarul desemnat pentru afaceri externe, Kaja Kallas, de ce resurse are nevoie Uniunea Europeană pentru a fi pregătită pentru o provocare militară. El îşi propune să finalizeze un studiu exploratoriu în primele 100 de zile.

Ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție Foto: Twitter
Eveniment

Ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție

Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție: filmările exploziilor multiple au devenit virale pe rețelele sociale. Exploziile sunt perfect vizibile din satelit. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Explozia văzută din satelit Ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție Se pare că acesta este cel mai mare depozit de muniție distrus de ucraineni în acest război. El ar fi adăpostit circa 30.000 de tone de muniție, inclusiv echipamente sofisticate, precum rachete Iskander și sisteme Grad, S-300, S-400 și materiale militare furnizate de Coreea de Nord. Depozitul, care a fost lovit de o dronă ucraineană, se află la doar 240 kilometri de Moscova. Mai mulți milibloggeri ruși și ucraineni estimează că depozitul a fost complet distrus întrucât era prost construit, iar oficialii implicați erau corupți: fie bunkărele nu erau suficient de rezistente, fie erau prea apropiate, fie o combinație a acestor factori. Răsărit de soare la Toropets: exploziile nu se mai termină „În Toropets se construiește un arsenal pentru depozitarea rachetelor și muniției conform standardelor mondiale. Acesta ne va permite să adăpostim rezervele de rachete împotriva influențelor externe și să le asigurăm siguranța la incendii și explozii. Sarcina completă a fiecărei unități de depozitare va fi de până la 240 de tone”, declara în 2018 adjunctul ministrului rus al apărării de la acea vreme, Dmitri Bukgakov. Acesta a fost demis în 2022.

Iranul promite strângerea relațiilor cu Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Iranul promite strângerea relațiilor cu Rusia

Iranul promite strângerea relațiilor cu Rusia. Preşedintele iranian Masoud Pezeshkian s-a angajat marţi ca Iranul să aibă legături mai strânse cu Rusia pentru a contracara sancţiunile occidentale, a informat presa de stat, pe fondul îngrijorării americane că Teheranul furnizează rachete Moscovei pentru a ataca Ucraina. Iranul promite strângerea relațiilor cu Rusia Secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Serghei Şoigu, a sosit în capitala iraniană la câteva zile după ce s-a întâlnit la Phenian cu liderul nord-coreean Kim Jong Un. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni La peste doi ani şi jumătate de la declanşarea conflictului cu Ucraina, Rusia urmăreşte să dezvolte legături cu cele două state, ambele ostile Statelor Unite. "Guvernul meu va urmări în mod serios cooperarea şi măsurile în curs pentru a îmbunătăţi nivelul relaţiilor dintre cele două ţări", i-a comunicat preşedintele Masoud Pezeshkian înaltului oficial rus, conform agenţiei oficiale de ştiri IRNA. "Relaţiile dintre Teheran şi Moscova se vor dezvolta permanent, continuu şi durabil. Aprofundarea şi consolidarea relaţiilor şi a cooperării dintre Iran şi Rusia vor reduce impactul sancţiunilor", a adăugat şeful statului iranian. Îngrijorare în SUA SUA privesc cu îngrijorare faptul că Rusia îşi consolidează relaţiile cu Iranul şi Coreea de Nord şi susţin că ambele ţări furnizează Moscovei rachete balistice pentru a fi folosite în conflictul din Ucraina. Iranul a negat că ar fi trimis rachete balistice în Rusia, iar Moscova a spus doar că Iranul este partenerul Rusiei în toate domeniile posibile. Aceste vizite ale secretarului Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse au loc într-un moment crucial al războiului, în care Kievul presează SUA şi pe aliaţii săi să îi permită să folosească arme cu rază lungă de acţiune furnizate de statele occidentale pentru a lovi ţinte precum aerodromuri aflate adânc în interiorul teritoriului rus. Amenințările lui Putin Preşedintele Vladimir Putin a declarat săptămâna trecută că ţările occidentale se vor lupta direct cu Rusia dacă s-ar da undă verde pentru astfel de acţiuni şi că Moscova va răspunde. Agenţia de ştiri Nour, afiliată Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului, a informat că Serghei Şoigu s-a întâlnit cu omologul său iranian, Ali Akbar Ahmadian. Nu au existat informaţii imediate cu privire la rezultatul întâlnirii. Rusia a declarat în repetate rânduri că este aproape de semnarea unui acord major cu Iranul pentru a încheia un parteneriat strategic între cele două ţări. Serghei Şoigu a fost ministru al Apărării până în luna mai, când a fost numit în noua funcţie. Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse, în fruntea căruia se află acum, reuneşte şefii armatei şi ai serviciilor de informaţii ai preşedintelui Vladimir Putin, precum şi alţi înalţi oficiali. Pe lângă întâlnirea cu liderul nord-coreean săptămâna trecută, Serghei Şoigu a purtat recent discuţii la Sankt Petersburg cu ministrul chinez de externe Wang Yi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră