miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2491 articole
Internațional

BREAKING Trump: Ucraina poate câștiga și recupera toate teritoriile. Vom furniza NATO arme

Trump spune că Ucraina poate câștiga războiul cu Rusia, ba chiar că-și poate recupera toate teritoriile ocupate de forțele Moscovei. Citește și: Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari Mai mult, președintele american susține că Rusia este într-o poziție economică foarte slabă și că SUA vor continua să furnizeze arme NATO iar Alianța poate face ce vrea cu acestea. Adică să le folosească împotriva Rusiei. Trump spune că Ucraina poate câștiga "După ce m-am informat și am înțeles pe deplin situația militară și economică dintre Ucraina și Rusia și, după ce am văzut dificultățile economice pe care le provoacă Rusiei, cred că Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene, se află în poziția de a lupta și de a RECÂȘTIGA toată Ucraina în forma ei inițială. Cu timp, răbdare și sprijinul financiar al Europei și, în special, al NATO, restabilirea granițelor originale de la care a pornit acest război este cu siguranță o opțiune. De ce nu? Rusia duce de trei ani și jumătate un război fără un scop clar, un război pe care o putere militară reală ar fi trebuit să-l câștige în mai puțin de o săptămână. Asta nu e menită să o scuze pe Rusia. Dimpotrivă, o face să pară foarte mult un „tigru de hârtie”. Când oamenii care trăiesc în Moscova și în toate marile orașe, târguri și districte din întreaga Rusie vor afla ce se întâmplă cu adevărat în acest război — faptul că le este aproape imposibil să obțină benzină din cauza cozilor lungi care se formează, și toate celelalte lucruri care se petrec în economia lor de război, unde cea mai mare parte a banilor lor se cheltuie pe luptele împotriva Ucrainei, care are un mare spirit și devine tot mai puternică — Ucraina ar putea să-și recupereze țara în forma ei inițială și, cine știe, poate chiar să meargă mai departe! Putin și Rusia se află într-o mare criză economică, iar acesta este momentul ca Ucraina să acționeze. Oricum, le doresc bine ambelor țări. Vom continua să furnizăm arme NATO, pentru ca NATO să facă cu ele ceea ce consideră potrivit. Mult noroc tuturor!", a scris Trump marți pe Truth Social. Postarea lui Donald Trump pe Truth Social (sursa: Truth Social)

Trump spune că Ucraina poate câștiga războiul cu Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Moscova, atac la adresa Republicii Moldova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova, atac grav la Chișinău: SVR susține că UE vrea să ocupe militar Republica Moldova

Moscova, atac la adresa Republicii Moldova. Într-un comunicat oficial publicat pe 23 septembrie 2025, SVR, Serviciul de Informații Externe de la Moscova, acuză Uniunea Europeană că ar pregăti o intervenție militară pe teritoriul moldovenesc. Moscova, atac la adresa Republicii Moldova Potrivit SVR, statele NATO ar concentra deja trupe în România, în apropierea graniței cu Republica Moldova, iar prime unități franceze și britanice ar fi ajuns în sudul Ucrainei. Citește și: BREAKING Prim-vicepreședinte PNL: „Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB” Comunicatul vorbește chiar despre o posibilă „ocupare” a Moldovei după alegerile parlamentare din 28 septembrie. Comunicatul SVR Comunicatul SVR se intitulează „Europa se pregătește să ocupe Moldova”: „Biroul de presă al Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse anunță că, potrivit informațiilor primite de SVR, birocrații europeni de la Bruxelles sunt hotărâți să mențină Moldova pe linia politicii lor rusofobe. Acest lucru este planificat să fie făcut cu orice preț, până la introducerea de trupe și ocuparea efectivă a țării. În acest moment are loc concentrarea unităților forțelor armate ale statelor NATO în România, în apropierea granițelor Moldovei. Se pregătește un „desant” NATO în regiunea Odesa din Ucraina pentru intimidarea Transnistriei. Conform datelor existente, primul grup de militari profesioniști din Franța și Marea Britanie a sosit deja la Odesa. Un asemenea scenariu a fost repetat de mai multe ori în cadrul exercițiilor NATO din România și poate fi pus în aplicare după alegerile parlamentare din Moldova, programate pe 28 septembrie a.c. Funcționarii europeni se tem că falsificările grosolane ale rezultatelor votului, pregătite de Bruxelles și Chișinău, îi vor determina pe cetățenii moldoveni disperați să iasă în stradă pentru a-și apăra drepturile. Atunci, la solicitarea președintelui M. Sandu, forțele armate ale statelor europene ar urma să oblige populația Moldovei să accepte dictatura sub masca „eurodemocrației”. Bruxelles-ul nu intenționează să renunțe la planurile de ocupare a Moldovei nici în cazul în care evoluția situației imediat după alegeri nu va necesita o intervenție externă. Introducerea trupelor este planificată ceva mai târziu. Pentru a crea un pretext, este prevăzută organizarea de provocări armate împotriva Transnistriei și a trupelor rusești staționate în regiune. Ca termen posibil este luată în calcul perioada desfășurării alegerilor în Sovietul Suprem al RMN, pe 30 noiembrie a.c. Se pare că asemenea planuri ale regimurilor totalitar-liberale europene sunt dictate de dorința acestora de a-și demonstra „curajul și hotărârea” pe fondul blocajului în planurile de dislocare a trupelor „coaliției doritorilor” pe teritoriile controlate de regimul de la Kiev. Temându-se de o confruntare directă cu „marea Rusie”, europenii intenționează să se răzbune pe mica Moldovă. Autoafirmarea pe seama celor slabi a fost întotdeauna o parte inseparabilă a colonialismului european. Biroul de presă al SVR Rusia 23.09.2025"

Germania, scenariu de conflict cu Rusia (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Germania se pregătește pentru 1.000 de răniți pe zi în cazul unui război cu Rusia

Germania, scenariu de conflict cu Rusia. Armata germană își face planuri pentru a trata aproximativ 1.000 de soldați răniți pe zi în cazul unui război între NATO și Rusia. Estimarea vine în contextul avertismentelor unor oficiali occidentali potrivit cărora Moscova ar putea fi capabilă să lanseze un atac începând cu 2029 – ipoteză respinsă categoric de Kremlin. Germania, scenariu de conflict cu Rusia Ralf Hoffmann, medicul-șef al Bundeswehr, a explicat pentru Reuters că numărul răniților ar depinde de intensitatea luptelor și de unitățile implicate. Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie „În mod realist, vorbim despre o cifră de aproximativ 1.000 de soldați răniți pe zi”, a declarat acesta. Lecții învățate din războiul din Ucraina În urma invaziei Rusiei în Ucraina, armatele europene și-au intensificat pregătirile, inclusiv în domeniul asistenței medicale militare. Germania își adaptează continuu sistemul sanitar militar pe baza experiențelor de pe frontul ucrainean. Hoffmann a subliniat că natura războiului s-a schimbat: majoritatea rănilor nu mai sunt provocate de arme ușoare, ci de drone și muniții ghidate, într-un conflict caracterizat prin utilizarea masivă a artileriei și a tehnologiei. Dronele și „zona mortală” de pe front Soldații ucraineni descriu un coridor de circa zece kilometri de-a lungul frontului ca pe o „zonă mortală” infestată de drone. Acestea pot identifica și neutraliza rapid țintele, îngreunând evacuarea răniților. „Ucrainenii adesea nu își pot evacua răniții suficient de rapid, întrucât dronele zumzăie deasupra lor peste tot”, a precizat Hoffmann, subliniind importanța pregătirii pentru stabilizarea pe termen lung a militarilor răniți direct pe linia frontului. Transport și evacuări medicale flexibile Medicul-șef german a atras atenția asupra nevoii unor opțiuni flexibile de transport pentru evacuarea răniților. Ucraina a utilizat trenuri spital, iar Germania are în vedere operaționalizarea unor trenuri și autobuze spital, precum și extinderea evacuărilor medicale aeriene. Extinderea serviciului medical militar german Serviciul medical al Bundeswehr numără în prezent aproximativ 15.000 de angajați și urmează să fie extins. Planurile includ și alocarea a circa 15.000 de paturi de spital din totalul celor aproximativ 440.000 disponibile în Germania, pentru a putea face față scenariilor viitoare de conflict.

CSAT va decide cine doboară dronele (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

Cotroceniul, nemulțumit de decizia lui Moșteanu în cazul dronelor rusești

CSAT va decide cine doboară dronele. Președintele Nicușor Dan a convocat joi o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ce va avea loc la Palatul Cotroceni. Tema principală este securitatea spațiului aerian național, un subiect considerat prioritar în actualul context regional. Măsuri pentru protecția împotriva dronelor Potrivit Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi figurează stabilirea obiectivelor care necesită protecție împotriva amenințărilor reprezentate de sistemele de aeronave fără pilot la bord (drone). Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie De asemenea, vor fi discutate cerințele tehnice generale pentru echipamentele și sistemele destinate implementării acestor măsuri. CSAT va decide cine doboară dronele Un punct esențial al reuniunii vizează stabilirea persoanelor care au dreptul să ordone sau să aprobe măsuri împotriva aeronavelor și vehiculelor aeriene neautorizate. Pe 14 septembrie, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a scris pe Facebook că a hotărât cine ia decizia să se tragă în dronele neautorizate de pe cerul României: "Pe 4 iulie, la 10 zile după ce am devenit ministru, am semnat ordinul de ministru prin care am stabilit că aprobarea doborârii dronelor este dată de comandantul militar al operațiunii." Potrivit comunicatului CSAT, însă, decizia lui Moșteanu nu pare a fi una potrivită, de unde și rediscutarea subiectului în Consiliu. Proceduri pentru controlul spațiului aerian În cadrul ședinței se va stabili și procedura de informare privind măsurile întreprinse pentru controlul utilizării spațiului aerian național, astfel încât autoritățile să aibă un cadru unitar de acțiune. Pe lângă aceste puncte, CSAT va analiza și alte teme de actualitate legate de securitatea națională, în contextul noilor provocări de securitate la nivel european și global.

Medici ruși au torturat prizonieri politici (sursa: news.un.org)
Internațional

Medici ruși au torturat prizonieri ucraineni, dar și disidenți ruși, arată un raport al ONU

Medici ruși au torturat prizonieri politici. Medici și membri ai personalului medical din Rusia au fost implicați în torturarea prizonierilor politici, potrivit unui raport prezentat luni la Geneva de Mariana Kațarova, raportoarea specială a ONU pentru drepturile omului în Federația Rusă. Medici ruși au torturat prizonieri politici Documentul a fost întocmit în baza mandatului acordat de Consiliul Drepturilor Omului al ONU. Citește și: Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români „Din păcate, represiunea în Rusia se intensifică”, a declarat experta bulgară în timpul prezentării raportului. Kațarova a documentat cel puțin 50 de cazuri în care medici au fost implicați direct sau indirect în torturarea prizonierilor. Ea a relatat inclusiv cazul unui soldat ucrainean rănit, căruia i s-a făcut o operație corectă, dar abdomenul i-a fost marcat ulterior cu inscripția „Glorie Rusiei”. În alte situații, personal medical ar fi participat la tortura cu electroșocuri, oferind chiar instrucțiuni torționarilor. Medicii ar fi asistat și la bătăile repetate aplicate deținuților sau la tratamente psihiatrice forțate. Sistem de represiune bazat pe frică Potrivit raportoarei ONU, Rusia funcționează pe un sistem de stat bazat pe frică și pedeapsă. Prizonierii politici sunt persecutați, reduși la tăcere, supuși torturii și internați abuziv în clinici psihiatrice. „Mulți se află în închisoare nu pentru infracțiuni, ci pentru curaj”, a afirmat Kațarova, menționând că legile antiteroriste sunt utilizate tot mai des împotriva disidenților. Dimensiunea represiunii: sute de persoane arestate Între începutul anului 2024 și jumătatea anului 2025, cel puțin 912 persoane au fost incriminate din motive politice, dintre care 390 se află în prezent în arest, se arată în raport. O mare parte dintre acestea au fost arestate pentru proteste pașnice împotriva războiului din Ucraina. Rusia refuză să coopereze Ministerul de Externe de la Moscova a anunțat că Rusia nu a cooperat la anchetă, respingând acuzațiile înaintea sesiunii Consiliului Drepturilor Omului. În elaborarea raportului, Mariana Kațarova a discutat cu peste 200 de organizații ruse și internaționale pentru drepturile omului și a primit aproape 100 de rapoarte scrise. Consiliul Drepturilor Omului și mandatul său Consiliul Drepturilor Omului al ONU este format din 47 de state membre, alese pentru mandate de trei ani de către Adunarea Generală. Consiliul are puterea de a numi experți independenți care să monitorizeze și să raporteze asupra situației drepturilor omului în diferite țări sau regiuni.

Tusk cere consens NATO împotriva Rusiei (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Donald Tusk vrea consens în NATO pentru doborârea avioanelor rusești aflate în situații "neclare"

Tusk cere consens NATO împotriva Rusiei. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat luni că țara sa este pregătită să ia „orice decizie” privind doborârea unor ținte aeriene potențial periculoase, precum avioane sau drone rusești. Totuși, o astfel de măsură extremă ar fi luată doar în cazuri clare de încălcare a spațiului aerian polonez și numai cu sprijinul unanim al aliaților din NATO. Tusk cere consens NATO împotriva Rusiei „Vom lua decizia de a doborî obiecte în zbor atunci când acestea încalcă teritoriul nostru şi survolează Polonia, nu există absolut nicio discuţie despre aceasta”, a precizat premierul. Citește și: Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români Șeful guvernului polonez a admis că un astfel de pas, precum doborârea unui avion de luptă rusesc, ar putea declanșa „o fază foarte acută a conflictului”. De aceea, decizia va fi luată doar în condițiile în care Polonia are garanția sprijinului total al aliaților. „Trebuie să fiu absolut sigur că toţi aliaţii vor trata această situaţie exact la fel ca noi”, a subliniat Tusk. Incidente recente cu drone și avioane rusești Declarațiile vin pe fondul înmulțirii incidentelor aeriene din regiune. În noaptea de 9 spre 10 septembrie, aproximativ 20 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Acestea au fost doborâte de avioane F-16 și F-35, cu rachete lansate de forțele poloneze și aliate. Rusia a negat că dronele ar fi fost trimise deliberat în afara Ucrainei, susținând că acestea au o rază de acțiune limitată și că sistemele de război electronic ucrainene le-ar fi deviat de pe traiectorie. Survolul platformei Petrobaltic și incidentul din Estonia Pe 13 septembrie, două avioane de vânătoare rusești au zburat la joasă altitudine deasupra platformei petroliere Petrobaltic, deținută de compania poloneză de stat Orlen, în Marea Baltică. În aceeași zi, trei avioane MiG-31 au intrat în spațiul aerian al Estoniei, într-un incident calificat de guvernul de la Tallinn drept o „provocare fără precedent”. Moscova a negat acuzațiile și a acuzat statele europene că exagerează pentru a alimenta conflictul din Ucraina. Replica la declarațiile președintelui ceh Petr Pavel Premierul polonez a răspuns astfel sugestiei președintelui Cehiei, Petr Pavel, care a afirmat că țările NATO ar trebui să doboare avioane rusești ce le-ar încălca spațiul aerian. Potrivit lui Pavel, Rusia „și-ar da seama foarte curând că a făcut o greșeală și a depășit limitele acceptabile”. Donald Tusk a insistat însă asupra necesității unui consens deplin între aliați înainte de a lua o astfel de decizie de magnitudine majoră.

Zelenski cere României apărare aeriană comună (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski cere României și Poloniei o strategie comună de apărare împotriva dronelor rusești

Zelenski cere României apărare aeriană comună. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat o strategie comună de apărare aeriană cu România și Polonia, pe fondul intensificării atacurilor cu drone rusești și a incursiunilor în spațiul aerian NATO. Zelenski cere României apărare aeriană comună Liderul de la Kiev a subliniat că vestul Ucrainei ar putea fi punctul de plecare pentru această cooperare, extinsă ulterior și către România. Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 Săptămâna trecută, drone rusești au intrat pe teritoriul Poloniei, iar avioane de vânătoare rusești au pătruns în zona economică exclusivă a Poloniei din Marea Baltică, lângă platforma de foraj Petrobaltic. Estonia a raportat la rândul său o incursiune „fără precedent” a trei avioane militare rusești, iar România a semnalat noi încălcări ale spațiului său aerian. NATO își întărește flancul estic Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că tensiunile actuale aduc regiunea „cel mai aproape de un conflict deschis de la Al Doilea Război Mondial încoace”. Ca răspuns, NATO a lansat operațiunea Eastern Sentry, iar mai multe state europene au trimis întăriri, inclusiv avioanele Eurofighter Typhoon ale Regatului Unit, pentru protejarea Poloniei. Ucraina își oferă expertiza în contracararea dronelor Zelenski a declarat că Ucraina a demonstrat că poate apăra atât teritoriul propriu, cât și Europa, dar un scut aerian fiabil necesită o strategie comună. Kievul și-a dezvoltat o industrie de drone și experiență vastă în combaterea atacurilor aeriene, iar ministrul apărării Denîs Șmîhal a anunțat formarea unui grup comun în care geniştii ucraineni îi vor instrui pe militarii polonezi în lupta împotriva dronelor.

Donald Trump promite apărarea țărilor baltice (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump promite apărarea Poloniei și a țărilor baltice în fața Rusiei

Donald Trump promite apărarea țărilor baltice. Președintele american Donald Trump a declarat duminică, de la Casa Albă, că Statele Unite vor participa la apărarea Poloniei și a țărilor baltice, Estonia, Letonia și Lituania, dacă Rusia își intensifică activitatea militară în regiune. Donald Trump promite apărarea țărilor baltice Întrebat de jurnaliști dacă va sprijini aceste patru state membre NATO în cazul unor noi agresiuni rusești, liderul american a răspuns ferm: Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 „Da, o voi face, o voi face”. Incursiunea avioanelor rusești în spațiul aerian estonian Declarația lui Trump vine la doar două zile după ce trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat în spațiul aerian al Estoniei, deasupra golfului Finlandei. Aeronavele au rămas aproximativ 12 minute în zonă, fapt ce a declanșat imediat reacția autorităților de la Tallinn și a NATO. „Nu ne place asta”, a afirmat președintele american, condamnând incidentul. Reacția NATO și a statelor nordice Italia, care are în cadrul NATO o misiune de poliție aeriană în zona baltică, a ridicat avioane pentru interceptare. De asemenea, Suedia și Finlanda au trimis aparate de la sol, pentru a răspunde incursiunii rusești. Ministerul estonian de Externe a anunțat că luni va avea loc o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU, convocată la cererea Tallinnului, pentru a discuta situația de securitate din regiune. Dronelor rusești doborâte deasupra Poloniei Incidentul din Estonia are loc la scurt timp după un alt episod tensionat: în noaptea de 9 spre 10 septembrie, avioane NATO au doborât drone rusești care pătrunseseră în spațiul aerian al Poloniei, stat membru NATO. Referindu-se la acea intruziune, Donald Trump a declarat atunci că ar fi putut fi „o eroare”, însă noile incursiuni par să confirme escaladarea tensiunilor în regiunea baltică.

Avion rusesc interceptat deasupra Mării Baltice (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Avion rusesc deasupra Mării Baltice: Eurofightere germane ridicate de urgență

Avion rusesc interceptat deasupra Mării Baltice. Două avioane Eurofighter ale Luftwaffe au fost ridicate de la sol din baza aeriană Rostock-Laage pentru a intercepta un avion rusesc de recunoaștere. Avion rusesc interceptat deasupra Mării Baltice Potrivit armatei germane, aeronava zbura în spațiul aerian internațional fără plan de zbor și fără contact radio, ceea ce a declanșat procedura de alarmă. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan După interceptare, s-a confirmat că era vorba despre un aparat de tip Il-20M, utilizat de armata rusă pentru misiuni de recunoaștere. Identificarea s-a realizat printr-o procedură vizuală directă. Tensiuni crescânde în zona Mării Baltice Situația de securitate din regiunea Mării Baltice s-a deteriorat în ultimele săptămâni, pe fondul multiplelor încălcări de spațiu aerian atribuite Rusiei. Bundeswehr a anunțat că menține suplimentar aeronave în stare de alertă pentru protecția spațiului aerian de pe flancul estic al NATO. Estonia a sesizat Consiliul de Securitate al ONU Recent, avioane de luptă rusești au încălcat spațiul aerian al Estoniei. În urma incidentului, Tallinn a solicitat convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, care urmează să discute situația luni, la ora 10.00 (ora locală), respectiv 16.00 (ora României). Îngrijorări în NATO privind provocările rusești Încălcările repetate ale spațiului aerian de către avioane și drone rusești provoacă tot mai multă neliniște în rândul aliaților NATO. Oficialii occidentali avertizează că aceste manevre sunt percepute drept provocări deliberate. Drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei În timpul unui atac aerian asupra Ucrainei, numeroase drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei, stat membru NATO. În premieră, forțele aeriene poloneze și alți aliați NATO au doborât mai multe dintre aceste aparate, consolidând astfel apărarea colectivă a Alianței.

Doborârea avioanelor rusești deasupra țărilor NATO (sursa: zdfheute.de)
Internațional

Berlinul propune o ripostă la provocările Rusiei: doborârea avioanelor aflate deasupra țărilor NATO

Doborârea avioanelor rusești deasupra țărilor NATO. Jürgen Hardt, purtătorul de cuvânt pe probleme de politică externă al blocului conservator din Bundestagag a sugerat posibilitatea doborârii avioanelor de luptă rusești care încalcă spațiul aerian al NATO. Declarația survine pe fondul intensificării provocărilor militare din partea Moscovei și al consultărilor dintre statele membre ale Alianței Nord-Atlantice. Doborârea avioanelor rusești deasupra țărilor NATO Jürgen Hardt a subliniat că doar o reacție fermă poate opri escaladarea. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan „Kremlinul are nevoie de un semn clar să se oprească. Doar un mesaj clar că orice încălcare militară va fi întâmpinată cu forță, inclusiv prin doborârea avioanelor rusești deasupra teritoriului NATO, va avea efect”, a declarat acesta. Avertisment privind escaladarea conflictului Politicianul german a avertizat că tolerarea incursiunilor ar putea încuraja Moscova să treacă la acțiuni și mai agresive. „Aceste provocări se vor încheia doar dacă vom răspunde ferm. Altfel, logica războiului rusesc va escalada: de la încălcări ale spațiului aerian se va ajunge la bombardamente și apoi la intruziuni terestre”, a mai spus Hardt. Întâlnire NATO după incidentul din Estonia Liderii NATO urmează să se întâlnească săptămâna viitoare pentru consultări. Discuțiile vin după ce Estonia a raportat că trei avioane de luptă rusești au pătruns ilegal în spațiul său aerian. Incidentul a ridicat semne de întrebare privind modul în care Alianța ar trebui să răspundă în fața repetatelor provocări rusești. Drone rusești doborâte deasupra Poloniei Cu doar o săptămână înainte, forțele poloneze și aliații NATO au reușit pentru prima dată să doboare drone rusești deasupra teritoriului Alianței. Aproximativ 20 de vehicule aeriene fără pilot au pătruns atunci în spațiul aerian al Poloniei. Acest episod a fost considerat un semnal al intensificării tacticilor hibride folosite de Rusia împotriva NATO.

Spionaj pentru Rusia, scandal la OMV (sursa: Facebook/OMV)
Internațional

Scandal de spionaj la OMV: un director executiv concediat pentru presupuse legături cu Rusia

Spionaj pentru Rusia, scandal la OMV. Un director executiv al grupului austriac de petrol, gaze și substanțe chimice OMV a fost concediat în urma unor acuzații de spionaj în favoarea Rusiei, potrivit revistei Profil. Spionaj pentru Rusia, scandal la OMV Angajatul ar fi intrat în atenția autorităților după mai multe întâlniri cu un diplomat rus suspectat de serviciile secrete occidentale că ar fi agent al FSB. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Direcția de Securitate și Informații de Stat din Austria îl monitoriza de luni de zile pe directorul OMV, a cărui identitate nu a fost dezvăluită. Compania a confirmat rezilierea contractului cu efect imediat și a precizat că oferă sprijin deplin autorităților competente. „Din motive legate de protecția datelor, nu putem oferi detalii suplimentare privind raporturile individuale de muncă”, a transmis un purtător de cuvânt al OMV. Diplomat rus, vizat de proceduri la Viena Ministerul austriac de Externe a confirmat că este la curent cu acuzațiile și cu procedurile penale aflate în curs împotriva diplomatului rus implicat în caz. Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Rusiei la Viena a fost convocat și i s-a cerut să ridice imunitatea diplomatului. „Altfel, acesta ar fi fost declarat persona non grata și obligat să părăsească Austria”, au explicat oficialii ministerului. Ministerul rus de Externe nu a oferit, deocamdată, comentarii. Legături cu ADNOC și fuziunea Borealis–Borouge Revista Profil a relatat că directorul OMV fusese detașat temporar la Compania Națională de Petrol Abu Dhabi (ADNOC), care deține o participație de 25% la OMV. ADNOC și OMV lucrează la fuziunea afacerilor de poliolefină Borouge și Borealis, o tranzacție estimată la 60 de miliarde de dolari. Angajatul avea acces la informații despre ambele companii și, conform anchetei, ar fi furnizat detalii diplomatului rus în cadrul întâlnirilor de la Viena.

Drone ucrainene atacă rafinăriile din Rusia (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Kievul anunță noi lovituri asupra infrastructurii energetice din Rusia

Drone ucrainene atacă rafinăriile din Rusia. Statul Major de la Kiev a transmis sâmbătă că forțele ucrainene au vizat din nou rafinării de petrol aflate în adâncimea teritoriului rus. Drone ucrainene atacă rafinăriile din Rusia Mesaje publicate pe Telegram indică producerea unor explozii și a unui incendiu puternic în apropierea unei instalații petroliere din regiunea Saratov, pe Volga. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Aceasta a mai fost vizată de atacuri similare în ultima perioadă, inclusiv săptămâna trecută. Victime și pagube raportate de autoritățile locale Guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busarghin, a declarat pe Telegram că o femeie a fost rănită în urma atacului cu drone. Acestea au spart geamurile a două apartamente și au avariat mai multe automobile. El nu a menționat însă rafinăria printre obiectivele lovite. O a doua rafinărie atacată în Samara În regiunea Samara, situată la nord-vest de Saratov, o altă rafinărie a fost țintită de drone ucrainene. Guvernatorul local, Viaceslav Fedorișcev, a confirmat că atacurile au vizat obiective din sectorul energiei și combustibililor, fără a preciza dacă rafinăria a fost afectată direct. Autoritățile de la Moscova au comunicat că, pe teritoriul Rusiei, au fost interceptate în total 149 de drone ucrainene, dintre care 27 în Saratov și 15 în Samara.

Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia, din ce în ce mai agresivă cu țările NATO: după Polonia și România, a venit rândul Estoniei

Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO. În ultimele săptămâni, Rusia a intensificat provocările aeriene împotriva țărilor NATO de pe flancul estic. După incidentele cu drone rusești intrate în spațiul României, al celor doborâte în Polonia, a venit rândul Estoniei să fie vizată. Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO Trei avioane de vânătoare MiG-31 au pătruns vineri în spațiul aerian estonian, zburând aproximativ 12 minute deasupra insulei Vaindloo, înainte de a fi interceptate de avioane F-35 din misiunea NATO de poliție aeriană. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu Prim-ministrul estonian Kristen Michal a catalogat incidentul drept „total inacceptabil” și a anunțat că Tallinn va solicita consultări în cadrul NATO prin activarea articolului 4 al Tratatului Atlantic. Această prevedere obligă aliații să se consulte atunci când un stat membru consideră că securitatea sa este amenințată. Reacția NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a salutat reacția rapidă a Alianței. Rutte a subliniat că răspunsul a fost „decisiv”, demonstrând solidaritatea statelor membre. Strategia hibridă a Kremlinului: drone și dezinformare Incursiunea din Estonia vine după un alt episod grav petrecut în Polonia, unde, în noaptea de 9 spre 10 septembrie, între 19 și 21 de drone rusești au încălcat spațiul aerian polonez. În paralel, Kremlinul a lansat o campanie masivă de dezinformare, menită să inducă neîncredere în instituțiile democratice și să alimenteze tensiuni anti-ucrainene. Potrivit oficialilor polonezi, volumul dezinformării online s-a triplat imediat după atac, iar conturile false și canalele de propagandă au răspândit narațiuni menite să submineze sprijinul pentru Kiev și pentru NATO. Ucraina denunță escaladarea Autoritățile de la Kiev au reacționat ferm, calificând incidentele drept „o nouă escaladare” din partea Moscovei. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a avertizat că Rusia va deveni „și mai agresivă” dacă nu primește un răspuns puternic, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre o „campanie sistematică a Rusiei împotriva Europei și a NATO”. Acesta a cerut „măsuri ferme” pentru a contracara amenințările și pentru a preveni destabilizarea regiunii. Moscova neagă, dar tensiunea crește Ministerul rus al Apărării a negat orice încălcare a spațiului aerian estonian, susținând că aeronavele sale au survolat „apele neutre” și au respectat regulile internaționale. Totuși, autoritățile estoniene și NATO au confirmat pătrunderea neautorizată, ceea ce amplifică tensiunile deja ridicate de pe flancul estic. În acest context, sprijinul pentru Ucraina, întărirea apărării NATO și combaterea dezinformării devin piloni esențiali pentru securitatea europeană.

Alegerile din România, Kremlinul neagă implicarea (sursa: TASS)
Eveniment

Kremlinul îi răspunde procurorului general de la București: Rusia nu s-a implicat în alegeri

Alegerile din România, Kremlinul neagă implicarea. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat marți seară, într-un interviu la televiziunea rusă RBC, declarațiile procurorului general al României, Alex Florența, referitoare la o posibilă implicare a Rusiei în procesul electoral din România. Alegerile din România, Kremlinul neagă implicarea „Nu. Nu corespunde. Să ne amintim cum Washingtonul a acuzat Rusia de intervenția în alegeri, încercări de destabilizare etc. Citește și: Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact Apoi au recunoscut singuri că nu este așa. În cazul României este la fel!”, a spus Dmitri Peskov, subliniind că acuzațiile nu ar avea fundament. Declarația vine după ce autoritățile române au semnalat intensificarea unor atacuri hibride și campanii de dezinformare în perioada electorală. Procurorul general: mesaje instigatoare și atacuri hibride Într-o conferință de presă susținută marți, procurorul general al României, Alex Florența, a explicat că, începând cu noiembrie 2024, s-a înregistrat o creștere a narațiunilor extremiste, cu mesaje de ură și violență. Acestea au fost asociate campaniei de promovare a unui candidat independent și au creat, potrivit acestuia, un climat de panică în societate. Rolul inteligenței artificiale în propaganda extremistă Florența a precizat că mesajele instigatoare au fost generate inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale, ceea ce a permis amplificarea și diseminarea rapidă a conținutului online. „Această creștere la nivel de conținut instigator la acțiuni violente a fost inițiată încă din perioada primului tur al alegerilor. Evoluția s-a realizat sistematic prin promovarea de elemente de conținut generate prin intermediul inteligenței artificiale”, a declarat procurorul general. Asemănări cu tiparul de acțiune al Federației Ruse Potrivit lui Florența, acest tip de narative corespund tiparului de acțiune al Federației Ruse, fiind deja semnalate și în alte state precum Republica Moldova sau Georgia. De asemenea, au fost utilizate canale de propagandă pro-ruse pentru amplificarea mesajelor și influențarea opiniei publice în România.

Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact Foto: Guvernul Ungariei
Politică

Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact

Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact: Sándor Csányi,  președinte al OTP Bank Group (cea mai mare instituție bancară din Ungaria), acționar și membru în consiliul de administrație al gigantului energetic MOL și proprietar al conglomeratului agroalimentar Bonafarm. Informațiile apar într-o interpelare a deputatului PNL Sebastian Burduja, care arată că Sandor Csanyi „a inițiat personal demersuri oficiale pentru a obține permisiunea de a afișa simbolul revizionist al «Ungariei Mari» la meciurileinternaționale de fotbal”.  Citește și: Suma uriașă pe care Ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari pentru că au fost impozitați neconstituțional Compania olandeză Royal Friesland Campina a încheiat un acord pentru vânzarea integrală a operațiunilor sale din România către grupul maghiar Bonafarm, operațiuni care includ Napolact.  Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact Ce arată datele sintetizate de Burduja despre afacerile lui Sandor Csanyi: OTP Bank, instituția fanion condusă de domnul Sándor Csányi, a fost subiectul unor acuzații grave privind facilitarea intereselor Federației Ruse (...) Conform The Financial Times, OTP se număra printre primele șapte bănci străine plătitoare de taxe în Rusia în 2023 (...)  OTP Bank a acordat moratorii la credite pentru personalul militar rus participant la «operațiunea militară specială», recunoscând implicit jurisdicția rusă asupra teritoriilor ocupate ilegal din Ucraina, inclusiv așa-numitele «republici populare» Donețk și Luhansk (...) Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției (NACP) din Ucraina a acuzat banca de oferirea unor condiții de creditare preferențiale pentru personalul militar rus, un act care stimulează și recompensează participarea la război”. „Deși OTP Bank a negat aceste acuzații, susținând că este obligată să respecte legislația locală rusă, efectul obiectiv al acțiunilor sale este incontestabil: susținerea stabilității financiare a unui stat agresor” - arată Burduja.  „Legăturile domnului Sándor Csányi cu Republica Populară Chineză nu sunt conjuncturale, ci structurale. Acesta deține funcția oficială de Co-Președinte al Consiliului de Afaceri Chino-Maghiar, o poziție care îl plasează în epicentrul relațiilor economice strategice dintre Budapesta și Beijing” „Relevanța acestei funcții este amplificată de scandalul tranzacției imobiliare de la Szeged. Aici, o filială a Bonafarm (Pick Szeged Zrt.) a vândut municipalității un teren la un preț de peste 20 de ori mai mare decât cel oferit fermierilor locali expropriați, teren destinat unui mega-proiect industrial atribuit în presă gigantului chinez BYD”.  Burduja scrie că achiziționarea, de către Bonafarm, a Napolatc prezintă riscuri „la adresa securității și ordinii publice”.  „Având în vedere multiplele riscuri documentate, intenționează Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) să declanșeze o cercetare detaliată a cererii de autorizare, în conformitate cu art. 9, alin. (10) din OUG 46/2022?”, întreabă Burduja, în interpelarea formulată la 2 septembrie. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră