sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2420 articole
Internațional

NATO va apăra Lituania în cazul unui atac rusesc, arată Alianța după incidentul dronei cu explozibil

Drone rusești în Lituania, NATO reacționează. Alianța Nord-Atlantică a transmis miercuri un mesaj clar către autoritățile de la Vilnius: incidentele cu drone rusești care au pătruns pe teritoriul Lituaniei sunt tratate cu „cea mai mare seriozitate”. NATO afirmă că rămâne „vigilentă și pregătită să apere fiecare centimetru al teritoriului aliat”. Drone rusești în Lituania, NATO reacționează Mark Rutte, a avut o discuție oficială cu ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, privind recentele încălcări ale spațiului aerian de către drone rusești. Citește și: Interes redus pentru funeraliile lui Iliescu: peste o mie de persoane au venit la catafalc. La catafalcul Regelui Mihai au venit zeci de mii „NATO ia aceste incidente foarte în serios. Rămânem vigilenți și pregătiți să apărăm fiecare centimetru al teritoriului NATO”, a transmis un purtător de cuvânt al Alianței printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale. Lituania cere întărirea apărării antiaeriene Marți, în urma incidentelor, Lituania a solicitat NATO consolidarea capacităților de apărare antiaeriană. Incidentul care a declanșat îngrijorările a avut loc pe 28 iulie, când o dronă rusească, dezorientată de sistemele de război electronic ale Ucrainei, a deviat de la traseu, a traversat Belarusul și s-a prăbușit într-o bază militară din Lituania. Dispozitivul a fost descoperit abia după câteva zile. Dronă Gerbera, replică a modelului iranian Shahed, găsită în Lituania Conform șefului Statului Major al armatei lituaniene, drona căzută era un model Gerbera – o replică din lemn a dronei kamikaze iraniene Shahed, utilizată frecvent de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Deși în mod obișnuit aceste drone sunt folosite ca momeli pentru a păcăli sistemele de apărare, cea prăbușită în Lituania transporta aproximativ 2 kilograme de explozibil. Panică în Lituania după o altă dronă intrată din Belarus Un incident similar a avut loc pe 10 iulie, când o altă dronă a pătruns în spațiul aerian lituanian venind tot dinspre Belarus. Deși ulterior s-a constatat că nu reprezenta un pericol real, momentul a provocat panică în rândul autorităților. Premierul de atunci, Gintautas Paluckas, și președintele parlamentului, Saulius Skvernelis, au fost evacuați temporar în adăposturi antiaeriene. Premierul Paluckas a demisionat ulterior, într-un context politic tensionat. Cum deturnează Ucraina dronele rusești: GPS spoofing și război electronic Pentru a combate atacurile cu drone, Ucraina folosește nu doar apărarea aeriană clasică, ci și tehnologii avansate de război electronic. Printre acestea se numără și metoda denumită „GPS spoofing” – o tehnică ce interferează cu sistemele de navigație ale dronelor, deturnându-le de la traseu. Astfel, dronele își pierd direcția și se prăbușesc departe de țintele inițiale, uneori chiar în afara Ucrainei, cum a fost cazul din Lituania.

Drone rusești în Lituania, NATO reacționează (sursa: Facebook/NATO)
Rusia fură cerealele din teritoriile ocupate (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii fură cerealele ucrainene din teritoriile ocupate și le exportă

Rusia fură cerealele din teritoriile ocupate. Regiunea Luhansk, aflată sub control rusesc, ar urma să își dubleze recolta de grâu în 2025, cu intenția de a livra o parte din producție la export. Estimările vizează o producție totală de un milion de tone, comparativ cu doar 500.000 de tone anul trecut. Rusia fură cerealele din teritoriile ocupate Creșterea accelerată a producției de grâu în Luhansk reflectă integrarea tot mai profundă a regiunilor ocupate în strategia agricolă a Federației Ruse. Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu În 2024, regiunile Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie au contribuit cu aproximativ 3% la recolta totală de cereale a Rusiei, potrivit Ministerului Agriculturii de la Moscova. Această contribuție a atenuat impactul unei recolte naționale slabe, afectate de condițiile meteorologice nefavorabile din sudul Rusiei. Autoritățile pro-ruse din Luhansk anunță recolte record Leonid Pasechnik, liderul administrației instalate de Rusia în Luhansk, a declarat că recolta din acest an ar putea atinge un milion de tone. În 2024, condițiile climatice extreme – înghețuri de primăvară și secetă – au redus producția la jumătate. „Anul trecut am avut aceleași planuri, dar vremea ne-a învins. Acum, condițiile par mai favorabile”, a spus Pasechnik. Grâul din Luhansk, mai ieftin și pregătit pentru export La prețurile actuale de pe piață pentru grâul rusesc FOB (free on board), valoarea recoltei estimate de un milion de tone s-ar ridica la aproximativ 230 milioane de dolari. Moscova stimulează exporturile din aceste regiuni prin eliminarea taxelor pe grâu și subvenționarea fermierilor, cu un buget anual de 8 miliarde de ruble (echivalentul a 102 milioane de dolari). Ucraina acuză Rusia de „furt sistematic” Autoritățile de la Kiev consideră că recoltele din regiunile ocupate sunt „furate” de Moscova și cer sancționarea importatorilor acestor produse. Taras Vysotskiy, adjunctul ministrului Economiei din Ucraina, a declarat că Rusia ar fi transferat ilegal 15 milioane de tone de cereale ucrainene de la începutul invaziei în 2022. Situația teritorială: extinderea controlului rusesc în estul Ucrainei În prezent, Rusia controlează întreaga regiune Luhansk, peste 70% din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson, precum și fragmente din regiunile Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk. Crimeea, anexată în 2014, face parte de asemenea din acest teritoriu extins asupra căruia Moscova își exercită influența economică și militară.

Zelenski anunță discuții „productive” cu Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Discuție "productivă" Zelenski-Trump înainte de expirarea ultimatumului SUA dat Rusiei

Zelenski anunță discuții „productive” cu Trump. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că a avut o discuție „productivă” cu liderul american Donald Trump, în care s-a discutat despre încetarea războiului din Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei și finalizarea unui acord major privind dronele militare. Zelenski anunță discuții „productive” cu Trump Conform declarației lui Zelenski, cei doi lideri și-au coordonat pozițiile, iar Trump este „deplin informat” despre intensificarea atacurilor ruse asupra Kievului și altor orașe ucrainene. Citește și: Justiția coruptă l-a protejat pe Iliescu. Rămâne sistemul, rămân complicii, cu ei trebuie să luptăm în continuare Donald Trump, care în ultimele săptămâni și-a exprimat nemulțumirea față de inacțiunea liderului rus Vladimir Putin în privința conflictului, a transmis un ultimatum până la 8 august. Dacă Moscova nu face pași concreți spre încetarea războiului, Rusia va fi supusă unor sancțiuni mult mai dure, a avertizat liderul republican. Posibilele sancțiuni Printre măsurile propuse de Trump se numără noi sancțiuni economice și tarife de 100% pentru țările care cumpără petrol rusesc, în încercarea de a limita capacitatea financiară a Kremlinului. Totuși, surse apropiate de Kremlin au declarat că este puțin probabil ca Putin să cedeze presiunilor din partea fostului președinte american. Acord strategic SUA-Ucraina pentru drone Zelenski a anunțat și finalizarea unui acord important între Washington și Kiev privind achiziționarea de drone ucrainene. Liderul ucrainean a descris înțelegerea drept „unul dintre cele mai puternice acorduri”, iar anterior estimase că valoarea contractului ar putea ajunge la 30 de miliarde de dolari. Acordul este parte a eforturilor Ucrainei de a-și dezvolta propria industrie de apărare și de a atrage investiții externe în contextul războiului prelungit. Europa sprijină Ucraina cu achiziții de armament Zelenski a mai menționat că partenerii europeni s-au angajat să cumpere arme americane în valoare de peste 1 miliard de dolari pentru Ucraina, ca parte a unei noi scheme de ajutor militar occidental. Acest sprijin vine într-un moment în care Kievul încearcă să-și consolideze capacitățile defensive și să evite stagnarea frontului în fața intensificării atacurilor ruse. Emisar american, așteptat la Moscova Într-un gest care ar putea indica posibile negocieri indirecte, emisarul special american Steve Witkoff este așteptat să sosească la Moscova la jumătatea săptămânii. Kremlinul a confirmat că o întâlnire cu Vladimir Putin este posibilă, dar nu a oferit detalii suplimentare privind temele de discuție.

Moscova renunță la moratoriul privind rachetele (sursa: Serviciul de presă al Ministerului Apărării din Rusia)
Internațional

Rusia renunță oficial la moratoriul privind rachetele cu rază scurtă și medie de acțiune

Moscova renunță la moratoriul privind rachetele. Ministerul rus de Externe a anunțat luni, printr-un comunicat oficial, că Federația Rusă nu se mai consideră obligată să respecte moratoriul unilateral impus anterior asupra desfășurării de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. Moscova renunță la moratoriul privind rachetele Decizia vine în contextul amplificării tensiunilor militare în Europa și Asia-Pacific. Citește și: Fostul ministru de Externe Baconschi scrie despre rețeaua rusă în România și cum a fost finanțată Autoritățile ruse susțin că evoluțiile recente din domeniul securității internaționale au anulat condițiile care justificau menținerea moratoriului. Potrivit declarației oficiale a Ministerului de Externe de la Moscova: „Întrucât situaţia evoluează în direcţia desfăşurării unor rachete americane cu rază scurtă şi medie de acţiune în Europa şi în regiunea Asia-Pacific, Ministerul rus de Externe constată dispariţia condiţiilor pentru menţinerea unui moratoriu unilateral asupra desfăşurării unor arme similare.” Tratatul INF, abandonat oficial de SUA în 2019 Contextul deciziei are legătură cu destrămarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), semnat în 1987 de Statele Unite și URSS. În 2019, Washingtonul s-a retras oficial din acord, acuzând Rusia că l-a încălcat. Kremlinul a respins însă aceste acuzații. Ca reacție, Rusia a anunțat atunci că va institui un moratoriu propriu privind dezvoltarea de rachete cu rază de acțiune între 500 și 5.000 de kilometri, categorie vizată de tratatul INF. Utilizarea rachetelor ATACMS în Ucraina Situația s-a deteriorat în 2023, când Statele Unite au furnizat Ucrainei rachete tactice ATACMS, cu o rază de acțiune de aproximativ 300 km, care au fost folosite împotriva unor ținte militare din teritoriul rus. În urma acestor atacuri, președintele Vladimir Putin a declarat public intenția de a relua producția și desfășurarea acestor tipuri de arme. Lavrov acuză NATO și SUA de acțiuni destabilizatoare În decembrie 2023, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat poziția Moscovei, acuzând SUA și Alianța Nord-Atlantică de acțiuni destabilizatoare în proximitatea granițelor Rusiei și în zone considerate de Kremlin drept de interes strategic. Lavrov a subliniat că Rusia este pregătită să răspundă pe măsură în plan militar.

Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc Foto: X/Twitter
Internațional

Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc, expuse de Ucraina pe Internet

Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc, expuse de Ucraina pe Internet: submarinul Kniaz Pojarski, lansat de Putin la sfârşitul lui iulie, a fost victima unui atac cibernetic al Kievului.  Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc Potrivit documentelor expuse pe rețelele sociale, ucrainenii au obținut liste detaliate ale echipajelor, instrucţiuni de luptă, diagrame tehnice ale sistemelor de luptă şi măsuri de supravieţuire, calendare operaţionale şi rapoarte de inginerie. Acestea expun vulnerabilitățile atât ale acestui submarin, cât și ale tuturor submarinelor din această clasă, Borei.  Aceste nave se află la o bază rusească din Arctica, Gadjiyevo. Submarinul transportă rachete balistice RSM-56 Bulava, o armă aflată în dotare din 2019 și dezvoltată pentru marina rusă ca element central al structurii de descurajare nucleară a țării.  ”Informaţiile obţinute de către ofiţerii de informaţii ne permit să identificăm caracteristicile şi limitările tehnice nu doar ale Kniaz Pojarski, ci şi ale altor submarine din Proiectul 955A, care sunt critice în menţinerea mitului imperialist al statului agresor Rusia”, a afirmat serviciul de informații al armatei ucrainene. 

Reacția Rusiei privind submarinele nucleare americane (sursa: tass.ru)
Internațional

Kremlinul comentează dislocarea submarinelor SUA: „Nu vrem să alimentăm retorica nucleară”

Reacția Rusiei privind submarinele nucleare americane. Declarațiile președintelui american Donald Trump privind dislocarea submarinelor nucleare au fost una dintre temele abordate luni de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Reacția Rusiei privind submarinele nucleare americane Kremlinul a evitat să reacționeze direct la anunțul președintelui Trump privind dislocarea a două submarine nucleare americane. Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Totuși, Peskov a minimizat decizia lui Trump: „Vorbim despre un proces permanent, indiferent de declarațiile politicienilor”. În plus, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a susținut că Rusia nu dorește să intre în polemici nucleare: „Preferăm să evităm comentariile. E o temă sensibilă”; Acesta a adăugat că retorica nucleară trebuie evitată: „Toți ar trebui să fie extrem de prudenți cu acest subiect”; O temă "emoțională" Totodată, Peskov a subliniat că nu se poate vorbi despre o escaladare nucleară, ci mai degrabă despre o temă percepută emoțional, care trebuie tratată cu reținere. Întrebat despre ieșirile dure ale fostului președinte Dmitri Medvedev, Peskov a explicat că diferite figuri din conducerea Rusiei pot avea opinii variate. Peskov a subliniat că politica externă este formulată exclusiv de președintele Putin. Vizita emisarului SUA Dmitri Peskov a declarat că există posibilitatea unei întrevederi între Vladimir Putin și Steven Whitkoff, emisarul președintelui SUA: „Nu excludem o astfel de întâlnire”; Kremlinul este „întotdeauna deschis pentru dialog cu Whitkoff”, considerând aceste contacte utile și substanțiale, a adăugat acesta. Despre negocierile pentru Ucraina Pe tema negocierilor pentru Ucraina, Peskov a transmis că nu există încă o pregătire concretă pentru o întâlnire Putin–Zelenski. De asemenea, a afirmat că un summit bilateral ar putea avea loc doar după ce experții fac pașii necesari.

SUA își trimite emisarii în Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump trimite emisari în Rusia. Ultimatumul dat lui Putin se apropie de sfârșit

SUA își trimite emisarii în Rusia. Președintele american Donald Trump a anunțat că emisarul său special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, va vizita Rusia miercuri și joi. SUA își trimite emisarii în Rusia Declarația a fost făcută duminică, în contextul expirării ultimatumului dat Moscovei pentru a ajunge la un acord cu Ucraina. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Trump a avertizat că, în lipsa unui armistițiu, Statele Unite vor impune sancțiuni Rusiei. Cu toate acestea, el a recunoscut că Moscova pare bine pregătită pentru a le evita. „Sunt oameni isteţi şi destul de abili în a ocoli sancţiunile”, a declarat liderul american, adăugând că singura soluție acceptabilă este „un acord prin care oamenii să nu mai moară”. Ultimatum de zece zile pentru Putin Marțea trecută, Donald Trump a lansat oficial un ultimatum de zece zile adresat președintelui rus Vladimir Putin, cerând un acord de pace cu Ucraina. „Zece zile începând de astăzi”, a spus Trump în timpul unei discuții cu jurnaliștii aflați la bordul avionului prezidențial. El a subliniat că bilanțul victimelor a crescut alarmant și că este esențial ca războiul să se încheie cât mai curând. Rusia, pregătită să continue conflictul În replică, guvernul de la Moscova a confirmat că este la curent cu termenul impus de Washington. Cu toate acestea, oficialii ruși au transmis că Federația Rusă este pregătită să continue războiul în Ucraina, în pofida presiunilor internaționale.

India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

India finanțează războiul Rusiei prin cumpărarea petrolului, acuză un consilier de top al lui Trump

India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA. Stephen Miller, adjunct al politicii Casei Albe și una dintre cele mai influente figuri din cercul apropiat al lui Trump a lansat acuzații dure la adresa Indiei, susținând că prin achizițiile continue de petrol rusesc, New Delhi contribuie indirect la finanțarea războiului din Ucraina. Declarațiile vin în contextul în care Trump intensifică presiunile asupra partenerilor internaționali pentru a izola economic Moscova. India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA Stephen Miller a declarat că „nu este acceptabil ca India să continue să finanțeze acest război prin achiziționarea de petrol de la Rusia”. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Afirmația a fost făcută în cadrul emisiunii Sunday Morning Futures difuzată de Fox News. Potrivit lui Miller, criticile lui Trump la adresa Indiei reflectă o nemulțumire profundă în ceea ce privește poziția New Delhi-ului în contextul conflictului ruso-ucrainean. India, comparată cu China în privința importurilor de petrol rusesc „Oamenii vor fi șocați să afle că India este practic la același nivel cu China în ceea ce privește achizițiile de petrol rusesc. Este stupefiant”, a spus Miller. Declarațiile sale se numără printre cele mai vehemente critici formulate de administrația Trump la adresa unui partener-cheie din regiunea Indo-Pacifică. New Delhi nu renunță la importurile de energie din Rusia Până în prezent, ambasada Indiei la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Totuși, surse guvernamentale indiene au declarat că India nu intenționează să renunțe la importurile de petrol din Rusia, în ciuda presiunilor americane. Noi amenințări din partea lui Trump Ca răspuns la poziția Indiei, administrația Trump a introdus vineri un tarif vamal de 25% pentru produsele indiene. Măsura vine pe fondul continuării achizițiilor indiene de echipamente militare și resurse energetice din Rusia. Donald Trump a avertizat că ar putea impune tarife și mai dure – de până la 100% – asupra importurilor din țările care continuă să cumpere petrol rusesc, dacă Moscova nu ajunge la un acord de pace semnificativ cu Ucraina. Relația Trump-Modi: între presiune și diplomație Deși criticile au fost ferme, Miller a ținut să sublinieze relația „extraordinară” dintre Donald Trump și prim-ministrul indian Narendra Modi. Oficialul a sugerat că există spațiu pentru dialog și negocieri.

Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri (sursa: Telegram/Zelenskiy)
Internațional

Ucraina și Rusia pregătesc un nou schimb de prizonieri: 1.200 de persoane de fiecare parte

Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri. Președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat, pe 3 august, că Ucraina și Rusia lucrează la un nou schimb de prizonieri de război (POW), care ar implica câte 1.200 de persoane din fiecare tabără. Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri Declarația a fost făcută pe rețelele sociale, după o informare primită de la secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu „A fost convenit un schimb de 1.200 de persoane, iar lucrul la liste este în desfășurare”, a scris Zelenski. Deși nu a oferit un calendar precis, liderul ucrainean a subliniat că se depun eforturi și pentru „deblocarea revenirii civililor”, proces care implică verificarea individuală a fiecărui nume. Acordul, stabilit la Istanbul Acest nou schimb de prizonieri a fost convenit în cadrul celei de-a treia runde de negocieri de pace dintre Ucraina și Rusia, desfășurate la Istanbul pe 23 iulie. Secretarul Consiliului de Securitate, Rustem Umerov, a precizat că Ucraina a acceptat un schimb umanitar care vizează peste 1.200 de persoane. În cadrul negocierilor, Zelenski a reiterat prioritățile Kievului: întoarcerea copiilor ucraineni răpiți și obținerea unui armistițiu imediat. Totuși, în pofida presiunilor, Moscova a refuzat din nou oprirea ostilităților, acceptând doar un nou schimb de prizonieri. Schimburi succesive de prizonieri Acest al treilea acord urmează unei serii de schimburi efectuate în urma rundelor anterioare de negocieri. De la a doua rundă de discuții din 2 iunie, Ucraina și Rusia au efectuat nouă schimburi de prizonieri, în baza înțelegerilor stabilite atunci. Prima rundă de negocieri directe de la Istanbul, desfășurată pe 16 mai, a marcat reluarea dialogului oficial între cele două state, după o pauză îndelungată. Cu toate că nu s-a ajuns la un acord de pace, părțile au căzut de acord asupra unui schimb istoric: 1.000 de prizonieri pentru 1.000, cel mai amplu schimb din cadrul conflictului de până acum. Ucraina a repatriat aproape 6.000 de persoane Președintele Zelenski a declarat, într-o intervenție din 28 iulie, că de la începutul invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022, Ucraina a reușit să aducă acasă 5.857 de cetățeni prin intermediul schimburilor de prizonieri. Deși negocierile de pace nu au dus până acum la o oprire a conflictului, aceste schimburi umanitare reprezintă una dintre puținele realizări concrete ale dialogului dintre Kiev și Moscova.

Vulcanul Krașeninnikov, din Rusia, a erupt (sursa: X/volcaholic1)
Eveniment

Natura se dezlănțuie în Rusia: vulcanul Krașeninnikov erupe după aproape 500 de ani de inactivitate

Vulcanul Krașeninnikov, din Rusia, a erupt. Vulcanul Krașeninnikov, situat în Peninsula Kamceatka din Rusia, a erupt pentru prima dată în aproape 500 de ani. Evenimentul a avut loc la doar câteva zile după un cutremur major care a zguduit regiunea din Extremul Orient rus, au anunțat autoritățile. Vulcanul Krașeninnikov, din Rusia, a erupt Vulcanul, cu o înălțime de peste 1.800 de metri, a aruncat în atmosferă o coloană de cenușă care a atins altitudinea de 6.000 de metri. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Potrivit filialei locale a Ministerului rus pentru Situații de Urgență, coloana de fum s-a deplasat spre est, în direcția Oceanului Pacific. Autoritățile au precizat că nicio localitate sau grup turistic nu se afla în calea norului de cenușă. Kamceatka, un teritoriu spectaculos, dar seismic activ Peninsula Kamceatka este una dintre cele mai seismice regiuni de pe glob, situată la intersecția dintre plăcile tectonice pacifică și nord-americană. Zona este slab populată, dar atrage turiști prin peisajele sale spectaculoase, vulcanii activi și fauna sălbatică, inclusiv urși și somoni. Prima erupție din 1550 Conform datelor Institutului Smithsonian, ultima erupție cunoscută a vulcanului Krașeninnikov a avut loc în anul 1550. În prezent, specialiștii observă apariția unei fisuri pe un versant și formarea unui dom de lavă, însoțite de emisii gazoase puternice, a precizat Guirina, coordonatoarea echipei pentru monitorizarea vulcanilor din Kamceatka (KVERT), pentru agenția RIA Novosti. Activitate geologică intensă după cutremurul de 8,8 Erupția survine la scurt timp după ce un seism cu magnitudinea 8,8 a avut loc miercuri în largul coastelor Peninsulei Kamceatka. Cutremurul a declanșat alerte de tsunami în regiunea Pacificului. Tot miercuri, cel mai înalt vulcan din peninsulă, Kliucevskaia Sopka (4.750 m), a erupt la rândul său. Peste 65 de replici seismice în doar câteva zile În urma seismului principal, autoritățile ruse au înregistrat până sâmbătă peste 65 de replici, dintre care 10 au fost resimțite și în orașul principal al regiunii, Petropavlovsk-Kamceatski. Duminică, Ministerul rus pentru Situații de Urgență a ridicat o avertizare de tsunami pentru Kamceatka, după ce un nou cutremur, cu magnitudinea de 7,0, a lovit Insulele Kurile. Deși înălțimea valurilor prognozate era redusă, populația a fost sfătuită să evite zona de coastă. Fără alertă de tsunami în sistemul internațional Sistemul internațional de avertizare pentru tsunami din Pacific nu a emis nicio alertă în urma cutremurului. U.S. Geological Survey a confirmat și el că seismul a avut magnitudinea 7, fără a prezenta riscuri majore.

Ucraina atacă din plin infrastructura rusă (sursa: dsns.gov.ua)
Internațional

Ucraina lovește din plin infrastructura rusă: aeroportul din Soci a fost închis temporar

Ucraina atacă din plin infrastructura rusă. Un incendiu de proporții a izbucnit la un depozit de petrol din apropierea stațiunii rusești de la Marea Neagră, Soci, în urma unui atac cu dronă atribuit Ucrainei. Ucraina atacă din plin infrastructura rusă Autoritățile ruse au confirmat că fragmentele unei drone au lovit un rezervor de combustibil, provocând flăcări uriașe. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Aeroportul din Soci a fost închis temporar, zborurile fiind suspendate ca măsură de siguranță. Guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a anunțat pe Telegram că 127 de pompieri intervin pentru stingerea incendiului. Atacuri simultane în mai multe orașe rusești Incidentul de la Soci face parte dintr-o serie de atacuri cu drone lansate de Ucraina la finalul săptămânii, vizând infrastructura energetică și militară din orașele rusești Ryazan, Penza și Voronej. În Voronej, autoritățile locale au raportat patru persoane rănite în urma unui atac similar. Mykolaiv, din nou sub focul rachetelor rusești În același timp, Ucraina a fost din nou lovită de atacuri cu rachete rusești. În sudul țării, orașul Mykolaiv a fost vizat, fiind distruse locuințe și infrastructură civilă, potrivit oficialilor locali. Cel puțin șapte civili au fost răniți, iar trei dintre ei se află în spital, a transmis Serviciul de Urgență al Ucrainei. Schimb intens de drone între Rusia și Ucraina Ministerul rus al Apărării a anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat 93 de drone ucrainene peste noapte, dintre care 60 în zona Mării Negre. La rândul său, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că Rusia a lansat în aceeași noapte 83 de drone sau 76 de drone și 7 rachete, din care 61 au fost doborâte. Totodată, 16 drone și 6 rachete au lovit ținte din opt regiuni ale Ucrainei. Săptămână sângeroasă pentru civilii ucraineni Atacurile recente vin după o săptămână deosebit de sângeroasă pentru civilii din Ucraina. Joi, un atac asupra Kievului a provocat moartea a cel puțin 31 de persoane, potrivit autorităților ucrainene. În acel atac, Rusia ar fi folosit peste 300 de drone și 8 rachete de croazieră, într-unul dintre cele mai grave bombardamente asupra capitalei ucrainene de la începutul invaziei, în februarie 2022. Zelenski cere sancțiuni mai dure, Trump anunță un ultimatum În urma acestor evenimente, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou sancțiuni internaționale mai dure împotriva Rusiei. Între timp, președintele american Donald Trump a condamnat atacurile Moscovei și a sugerat că noi sancțiuni sunt iminente. Trump amenință cu tarife și noi termene pentru Putin Donald Trump a avertizat anterior că Vladimir Putin are 50 de zile pentru a încheia războiul, în caz contrar urmând să fie impuse tarife dure la exporturile rusești de petrol și alte produse. Luni, Trump a redus termenul la 10 sau 12 zile, stabilind ulterior o nouă dată limită: 8 august.

Drone ucrainene lovesc adânc în Rusia (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Ucraina lovește în adâncul teritoriului Rusiei: rafinării, aerodromuri și fabrici militare sub atac

Drone ucrainene lovesc adânc în Rusia. Forțele armate ucrainene au declarat sâmbătă că au lansat atacuri cu drone asupra mai multor obiective din interiorul Rusiei, vizând instalații petroliere, un aerodrom militar și o fabrică de echipamente electronice. Drone ucrainene lovesc adânc în Rusia Anunțul a fost făcut de Forțele pentru sisteme fără echipaj uman ale Ucrainei, printr-o postare pe Telegram. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Ucrainenii susțin că una dintre ținte a fost o rafinărie situată în Riazan, la aproximativ 180 km sud-est de Moscova. Lovitura ar fi provocat un incendiu semnificativ. De asemenea, a fost atacat un depozit de petrol din regiunea Voronej, aflată la granița cu Ucraina, operat de compania Annanefteprodukt. Până în prezent, autoritățile ruse nu au comentat oficial aceste lovituri asupra infrastructurii energetice. Aerodrom militar folosit pentru atacuri cu drone, vizat de SBU Într-un comunicat separat, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că dronele sale au lovit cu succes aerodromul militar Primorsko-Ahtarsk. Potrivit autorităților ucrainene, acest aerodrom a fost utilizat de Rusia pentru lansarea dronelor cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului ucrainean. Tot SBU a mai informat că a fost atacată și o fabrică din regiunea Penza, care produce componente electronice destinate industriei militare ruse. Rusia susține că a doborât 338 de drone ucrainene Ministerul rus al Apărării a declarat, în raportul său zilnic, că sistemele de apărare aeriană au distrus 338 de drone ucrainene în cursul nopții. Cu toate acestea, raportul nu precizează câte drone au fost lansate în total sau câte dintre ele au reușit să își atingă țintele. Forțele ruse avansează pe frontul din Donețk Pe frontul de est, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat sâmbătă cucerirea satului Oleksandro-Kalînove, situat în regiunea Donețk. Rusia afirmă că, după trei ani și jumătate de război, controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, în zonele estice și sudice ale țării.

SUA poziționează submarine nucleare lângă Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Două submarine nucleare americane s-au apropiat de teritoriul Rusiei, la ordinul lui Trump

SUA poziționează submarine nucleare lângă Rusia. Președintele american Donald Trump a ordonat desfășurarea a două submarine nucleare în proximitatea Rusiei. Măsura vine ca reacție la amenințările lansate de fostul președinte rus Dmitri Medvedev, cu care Trump a avut un schimb dur de replici pe rețelele sociale. SUA poziționează submarine nucleare lângă Rusia Trump a transmis pe rețeaua Truth Social că a luat această decizie „doar în cazul în care aceste declarații prostești și inflamatorii sunt mai mult decât atât”. Citește și: Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate, după nenumărate critici Liderul de la Casa Albă a subliniat că „vorbele sunt foarte importante și pot duce la consecințe nedorite”, exprimându-și speranța că nu se va ajunge la un astfel de scenariu. Medvedev evocă arsenalul nuclear sovietic și sistemul „Mâna Moartă” Conflictul verbal a escaladat după ce Dmitri Medvedev, actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, l-a avertizat pe Trump să nu uite că Rusia deține „capabilități de atac nuclear din epoca sovietică”. El a făcut trimitere inclusiv la „Mâna Moartă”, un sistem de lansare automată a rachetelor nucleare, conceput în perioada Războiului Rece pentru a asigura represalii în cazul eliminării conducerii ruse. Schimb de replici tensionat pe rețelele sociale Joi dimineață, Trump l-a numit pe Medvedev „fost președinte eșuat” și i-a cerut „să-și măsoare cuvintele”, avertizând că intră „pe un teritoriu foarte periculos”. Reacția a venit în urma declarațiilor lui Medvedev, care descrisese politicile SUA ca „un joc al ultimatumurilor” și un pas periculos către un posibil conflict direct între Rusia și America. Ultimatumul lui Trump pentru Putin Tensiunile au fost amplificate și de faptul că Donald Trump i-a transmis marți un ultimatum de zece zile președintelui rus Vladimir Putin, cerând încetarea războiului din Ucraina până pe 8 august. În caz contrar, a amenințat cu impunerea unor noi sancțiuni economice și taxe vamale secundare asupra importurilor de petrol rusesc. Medvedev: „Dacă Trump reacționează așa, înseamnă că facem ce trebuie” Într-un mesaj publicat pe Telegram, Medvedev a susținut că reacția nervoasă a lui Trump demonstrează că Rusia este „pe drumul cel bun”. În opinia sa, replica liderului de la Casa Albă validează direcția politică a Moscovei.

Ofițer ucrainean, posibil spion al Rusiei (sursa: Telegram/Serviciul de securitate al Ucrainei)
Internațional

Ofițer al Forțelor Aeriene din Ucraina, arestat pentru spionaj în favoarea Rusiei

Ofițer ucrainean, posibil spion al Rusiei. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat miercuri arestarea unui maior din forțele aeriene, suspectat că ar fi acționat ca agent pentru serviciile de informații militare ale Rusiei. Acesta este acuzat că a transmis Moscovei informații sensibile privind locațiile și programul de zbor al avioanelor de luptă furnizate de Occident. Ofițer ucrainean, posibil spion al Rusiei Potrivit SBU, ofițerul, identificat doar ca maior și instructor de zbor într-una dintre brigăzile aeriene ucrainene, ar fi transmis coordonate și date operaționale referitoare la aeronave americane F-16 și franceze Mirage 2000. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Aceste avioane sunt considerate esențiale pentru apărarea aeriană a Ucrainei, într-un moment în care Rusia își intensifică atacurile aeriene. Suspectul ar fi contribuit la lovituri rusești asupra bazelor aeriene Informațiile furnizate de maior ar fi fost utilizate pentru a sprijini atacuri cu rachete și drone asupra unor baze aeriene strategice din Ucraina. De asemenea, SBU afirmă că ofițerul ar fi consiliat forțele ruse cu privire la metodele de evitare a sistemelor ucrainene de apărare antiaeriană. Date personale ale piloților, tactici și armament, compromise Ancheta mai arată că suspectul ar fi transmis Rusiei și date personale ale unor piloți ucraineni, precum și informații despre tacticile de luptă și armamentul utilizat de aeronavele de tip NATO. Aceste informații ar fi putut pune în pericol atât viața personalului militar, cât și eficiența operațiunilor de apărare. Arestat în timp ce încerca să adune noi informații Maiorul a fost reținut în flagrant, în timp ce încerca să colecteze și alte date sensibile. A fost pus sub acuzare pentru trădare, infracțiune care, potrivit legislației ucrainene, poate fi pedepsită cu închisoare pe viață.

Trump critică legăturile Indiei cu Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință India cu tarife de 25% și sancțiuni pentru legăturile cu Rusia

Trump critică legăturile Indiei cu Rusia. Președintele Donald Trump intensifică presiunea asupra Indiei, punând sub semnul întrebării un posibil acord comercial cu unul dintre partenerii economici importanți ai SUA, chiar înaintea expirării termenului pentru noile tarife, stabilit pe 1 august. Trump critică legăturile Indiei cu Rusia Într-o serie de postări pe rețelele sociale, Trump a criticat dur politica comercială a Indiei, acuzând tarifele ridicate și obstacolele non-monetare impuse produselor americane. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Totodată, a condamnat achizițiile continue de petrol și echipamente militare din Rusia. „India este prietenul nostru, dar tarifele lor sunt printre cele mai ridicate din lume, iar barierele comerciale sunt dintre cele mai absurde. În plus, sunt cel mai mare cumpărător de energie al Rusiei, alături de China, într-un moment în care toată lumea cere oprirea războiului din Ucraina – toate acestea sunt lucruri negative”, a scris Trump pe Truth Social. Tarifele de 25% pentru importurile din India, aproape inevitabile Trump amenință cu impunerea unor tarife de 25% pentru toate importurile din India, ceea ce ar reprezenta o lovitură majoră pentru New Delhi, după luni de negocieri intense între oficialii americani și indieni. În ciuda unor progrese parțiale, liderul american cere eliminarea completă a barierelor comerciale. „India este dispusă să facă unele concesii, dar președintele nu este într-o dispoziție de compromis. Vrea bariere eliminate total sau aproape total”, a declarat un oficial american pentru CNN. India, în urma acordurilor SUA cu Japonia și UE Presiunea vine și în contextul în care SUA au încheiat recent acorduri comerciale cu Japonia și Uniunea Europeană, care stabilesc tarife între 15% și 20% și prevăd extinderea accesului pe piețele externe. Aceste acorduri par să fi încurajat Casa Albă să adopte o linie mai dură și față de India. Directorul Consiliului Economic Național, Kevin Hassett, a declarat că Trump este dezamăgit de lipsa de progres cu India și că noile tarife vor fi un „remediu” în favoarea cetățenilor americani. Sancțiuni secundare pentru achizițiile de petrol din Rusia În paralel cu escaladarea tensiunilor comerciale, Trump amenință și cu impunerea unor sancțiuni secundare pentru țările care cumpără petrol rusesc, în contextul refuzului președintelui Vladimir Putin de a opri atacurile asupra Ucrainei. Această măsură ar afecta direct India și China – principalii importatori de combustibili fosili din Rusia. În prezent, Rusia asigură aproximativ 35% din importurile de petrol ale Indiei, depășind livrările din Irak, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. SUA avertizează că amenințările nu sunt tactici de negociere Administrația Trump a transmis partenerilor internaționali că amenințările cu sancțiuni și tarife nu sunt simple manevre de negociere. Trezorierul SUA, Scott Bessent, a reiterat acest mesaj în timpul discuțiilor comerciale din Stockholm, afirmând că țările care continuă să cumpere petrol sancționat ar trebui să se pregătească pentru consecințe. „Oricine cumpără petrol rusesc aflat sub sancțiuni ar trebui să fie pregătit”, a declarat Bessent. India, tot mai vulnerabilă în fața presiunii americane Cu termenul limită pentru impunerea noilor tarife apropiindu-se, oficialii americani nu dau semne că ar fi dispuși să cedeze. În lipsa unui acord până la 1 august, India riscă să piardă accesul preferențial la cea mai mare piață de consum din lume și să fie vizată și de sancțiuni energetice. Analiștii avertizează că, în ciuda relației strategice dintre SUA și India, Trump urmărește să folosească pârghiile comerciale pentru a forța schimbări majore în politicile externe și economice ale partenerilor americani – inclusiv în privința legăturilor cu Rusia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră