sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2420 articole
Internațional

Moldova, ținta unei imixtiuni ruse fără precedent: 100 de milioane de euro, aruncate în joc

Imixtiunea Rusiei în alegerile din Moldova. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat miercuri că Federația Rusă pregătește o intervenție masivă în alegerile parlamentare din 28 septembrie. Potrivit șefei statului, Kremlinul ar urma să investească peste 100 de milioane de euro pentru a influența procesul electoral și pentru a destabiliza democrația moldovenească. Imixtiunea Rusiei în alegerile din Moldova Declarațiile au fost făcute după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), iar semnalul de alarmă vine pe fondul intensificării acțiunilor subversive desfășurate de grupări afiliate oligarhului Ilan Șor și de rețele susținute de Moscova. Citește și: Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz Maia Sandu a prezentat o listă detaliată cu zece instrumente prin care Federația Rusă ar urmări să interfereze în procesul electoral din Republica Moldova. Printre acestea se numără coruperea alegătorilor, proteste plătite, atacuri cibernetice și implicarea bisericii în propagandă politică. Finanțări ilegale prin criptomonede și conturi obscure Primul și cel mai grav risc identificat este coruperea alegătorilor, inclusiv prin plăți în criptomonede, transferuri prin bănci controlate de Rusia și rețele de intermediari. „Doar prin criptomonede se planifică finanțări de circa 100 de milioane de euro”, a declarat Maia Sandu. Microcredite deschise pe numele cetățenilor moldoveni Un alt instrument îl reprezintă microcreditarea frauduloasă. Potrivit Maiei Sandu, unor cetățeni moldoveni li s-ar fi deschis conturi bancare în Rusia fără știrea lor, în scopul implicării în scheme de influență. Președinta a avertizat populația să nu ofere date personale, pentru a nu deveni victime ale acestor practici. Proteste plătite pentru a crea iluzia revoltei populare Maia Sandu a denunțat și organizarea de proteste finanțate de rețele afiliate Kremlinului. Scopul acestor acțiuni este să inducă o stare de nemulțumire generalizată, deși manifestările sunt manipulate și orchestrate logistic. „Poliția a aplicat sute de amenzi. Remunerarea financiară pentru participarea la proteste este ilegală”, a subliniat ea. Atacuri cibernetice asupra infrastructurii esențiale Un alt risc major îl reprezintă atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice, inclusiv asupra sistemelor electorale și a serviciilor publice. Autoritățile moldovenești iau în calcul măsuri de protecție extinse pentru a preveni sabotajul digital. Implicarea bisericii în propagandă pro-Kremlin Președinta a menționat și instrumentalizarea bisericii, prin intermediul fundațiilor și clericilor afiliați Moscovei. Aceștia ar avea rolul de a influența electoratul prin mesaje religioase cu conținut politic. „Să vinzi aproapele nu e doar o ilegalitate, e și un mare păcat”, a transmis Sandu clericilor implicați. Rețelele sociale, canal principal de manipulare și corupere Telegram este indicată ca platforma principală de coordonare a acțiunilor ilegale, inclusiv coruperea alegătorilor și mobilizarea la proteste. „Din păcate, Telegram nu răspunde autorităților. Pe TikTok se propagă mesaje anti-UE, dar comunicarea este mai bună decât cu Telegram”, a explicat președinta. Facebook colaborează într-o oarecare măsură cu instituțiile moldovenești. Nu în ultimul rând, autoritățile moldovenești au identificat mobilizarea și radicalizarea în mediul online, prin crearea unor grupuri extremiste și folosirea influencerilor plătiți de Kremlin pentru a răspândi ură și dezinformare. Grupări criminale și rețele din penitenciare, implicate în destabilizare O altă amenințare o constituie implicarea grupărilor criminale, inclusiv din instituțiile penitenciare, în acțiuni de destabilizare a ordinii publice. Autoritățile monitorizează aceste rețele și pregătesc contramăsuri. Tentative de sabotare a votului în diaspora Maia Sandu a avertizat și asupra unor tentative de compromitere a votului din diaspora, inclusiv prin sabotarea secțiilor de votare și coruperea alegătorilor. „Toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent unde se află, au dreptul să voteze”, a subliniat ea. Manipularea alegătorilor din Găgăuzia și Transnistria Președinta a semnalat existența unor acțiuni de radicalizare în Găgăuzia și regiunea transnistreană, inclusiv demonstrații de forță și crize energetice provocate intenționat. Acestea vizează amplificarea tensiunilor dintre Chișinău și regiunile autonome.

Imixtiunea Rusiei în alegerile din Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Trump avertizează Rusia: zece zile rămase (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump reacționează dur după recentele atacuri ale Rusiei în Ucraina: „10 zile sau vin sancțiunile”

Trump avertizează Rusia: zece zile rămase. Președintele american Donald Trump a reacționat ferm la noile atacuri rusești devastatoare asupra Ucrainei, soldate cu cel puțin 25 de morți, inclusiv o femeie însărcinată și mai mulți deținuți. Trump a anunțat că oferă Kremlinului un termen de maximum 10 zile pentru a demonstra progrese clare spre încetarea războiului, altfel va impune noi sancțiuni economice. Trump avertizează Rusia: zece zile rămase Trump a transmis noul ultimatum în timpul unei discuții cu premierul britanic Keir Starmer, exprimându-și nemulțumirea față de lipsa de reacție a lui Vladimir Putin. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Inițial, liderul american oferise un termen de 50 de zile, dar a decis să-l reducă radical. „Am crezut că am ajuns la un acord. Apoi, Putin bombardează un oraș ca Kievul și ucide oameni. Asta nu e o cale spre pace”, a declarat Trump. Anunț de pe Air Force One Vorbind cu jurnaliștii aflați la bordul avionului prezidențial Air Force One, Trump a confirmat că Rusia nu a oferit niciun răspuns la avertismentul său și a avertizat că va aplica tarife comerciale dure dacă nu vede semne clare de retragere sau negociere. „Zece zile din acest moment. Apoi urmează măsurile”, a spus liderul de la Casa Albă. Atacurile rusești s-au soldat cu zeci de victime Valul de atacuri nocturne lansat de Rusia marți dimineață a provocat 25 de decese și peste 100 de răniți în întreaga Ucraină. Una dintre cele mai grave lovituri a fost asupra unei închisori din regiunea Zaporojie, unde au murit 16 deținuți. Zelenski salută tonul ferm adoptat de Trump Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că sprijină poziția mai dură a lui Trump față de Moscova, afirmând că doar sancțiunile severe pot opri violențele și pot relansa procesul de pace. „Fiecare atac rusesc este o crimă care putea fi evitată. Moscova trebuie constrânsă să oprească masacrele”, a transmis Zelenski pe Telegram. Kremlinul neagă din nou: „Nu vizăm civili” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a negat că Rusia ar fi atacat ținte civile. Peskov a reiterat „angajamentul” Rusiei față de „procesul de pace”.

Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Atacuri rusești devastatoare în Ucraina, la o zi după noul ultimatum al lui Trump

Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți. Cel puțin 25 de persoane au fost ucise în noaptea de luni spre marți în urma bombardamentelor lansate de Rusia asupra mai multor regiuni din Ucraina, au anunțat autoritățile de la Kiev. Printre victime se numără o femeie însărcinată și peste 15 deținuți aflați într-o colonie penitenciară din regiunea Zaporojie. Atacurile au survenit la o zi după ce președintele american Donald Trump a lansat un nou ultimatum Kremlinului pentru încetarea războiului. Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 50 de persoane au fost rănite în urma acestor lovituri aeriene. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Una dintre țintele atacului a fost colonia penitenciară Bilenkivska, situată în regiunea Zaporojie, unde 16 deținuți au fost uciși, iar alți 43 au fost răniți. Ministerul Justiției din Ucraina a publicat imagini care arată pagubele materiale provocate de explozie: geamuri sparte, cărămizi împrăștiate și moloz în curtea închisorii. Zelenski: „Un atac intenționat asupra civililor” Președintele Volodimir Zelenski a condamnat atacul, catalogându-l drept „deliberat” și „intenționat”. Potrivit acestuia, Rusia știa că lovește civili, întrucât în penitenciarul atacat nu se aflau prizonieri de război, ci doar deținuți ucraineni. Kremlinul neagă, din nou, responsabilitatea Ca de obicei, Rusia a respins acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al președinției, Dmitri Peskov, a afirmat că armata rusă „nu vizează niciodată civili”, ci doar infrastructuri militare sau legate de apărare. Atacul din Zaporojie a avut loc exact la trei ani după ce o altă închisoare, situată la Olenivka (regiunea Donețk, aflată sub control rusesc), a fost lovită de o explozie soldată cu moartea a peste 50 de prizonieri ucraineni, majoritatea din batalionul Azov. Nici atunci Rusia nu și-a asumat responsabilitatea, încercând să transfere vina asupra Ucrainei. SUA amenință cu sancțiuni dure împotriva Rusiei Președintele american Donald Trump a redus recent termenul acordat Rusiei pentru încetarea agresiunii din Ucraina de la 50 de zile la „10 sau 12 zile”. În caz contrar, a avertizat liderul de la Casa Albă, vor fi aplicate sancțiuni economice severe. Autoritățile ucrainene denunță crime de război Avocatul Poporului din Ucraina, Dmitro Lubineț, a calificat atacul asupra penitenciarului drept „o încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar” și o nouă dovadă a „crimelor de război comise de Rusia”. Lubineț a subliniat că statutul de deținut nu anulează dreptul fundamental la viață și protecție. Atacuri și în Harkov și Dnipropetrovsk: nou bilanț al victimelor În paralel, alte atacuri aeriene rusești au lovit regiunile Harkov (nord-est) și Dnipropetrovsk (centru). În Harkov, șase persoane și-au pierdut viața, iar în Dnipropetrovsk au fost raportate trei decese, inclusiv o femeie însărcinată. Un spital din zonă a fost, de asemenea, avariat. Apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat 32 de drone Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat două rachete și 37 de drone (inclusiv momeli) în noaptea de luni spre marți. Apărarea antiaeriană a reușit să doboare 32 dintre acestea. Deși numărul de proiectile a fost mai mic decât în nopțile precedente, Ucraina a fost ținta a peste 500 de atacuri într-o singură noapte în ultimele luni, în contextul intensificării agresiunii ruse.

Drone ucrainene lovesc infrastructura feroviară rusă (sursa: Telegram/Elilenova_plus)
Internațional

Atac strategic ucrainean asupra Rostovului: logistica feroviară a armatei ruse, lovită de drone

Drone ucrainene lovesc infrastructura feroviară rusă. Ucraina ar fi lansat un atac cu drone de amploare asupra regiunii Rostov din Rusia, vizând în special gara din orașul Salsk, potrivit autorităților locale, citate de The Kyiv Independent. Drone ucrainene lovesc infrastructura feroviară rusă Clipuri video postate de locuitori din Salsk și geolocalizate de canalul Telegram rus Astra par să arate incendii de proporții izbucnite în zona gării atacate. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Conform informațiilor, una dintre ținte a fost infrastructura feroviară vitală pentru transporturile militare. Autoritățile ruse confirmă un deces și pagube materiale Guvernatorul interimar al regiunii Rostov, Yuri Slușar, a confirmat atacul într-o postare pe Telegram. Potrivit acestuia, un vehicul civil a fost avariat, iar șoferul a decedat în urma loviturii. Circulația feroviară a fost suspendată în zonă Compania de stat Căile Ferate Ruse (RZD) a raportat că atacul a deteriorat liniile electrice aeriene, fapt ce a dus la suspendarea traficului feroviar prin stația Salsk. Aceasta este o rută importantă pentru aprovizionarea forțelor ruse din apropierea Mării Azov și a regiunii Donbas. Alte zone lovite de drone: case și vehicule atacate În alte părți ale orașului Salsk, aflat la aproximativ 200 km sud-est de regiunea ocupată Donețk, dronele ucrainene ar fi lovit locuințe și autovehicule. Guvernatorul a menționat un al doilea deces în urma atacului asupra unui automobil civil. Incendiu la o substație de tracțiune lângă satul Orlovski Un alt atac cu drone a fost raportat în apropierea satului Orlovski, unde o substație de tracțiune – parte din infrastructura feroviară – ar fi fost lovită, declanșând un incendiu. Ministerul rus al Apărării susține că, în cursul nopții de 29 iulie, 74 de drone ucrainene au fost interceptate în mai multe regiuni ale țării. Atacurile ucrainene asupra infrastructurii logistice În ultimele săptămâni, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii feroviare din Rusia și din teritoriile ocupate. În noaptea de 21 iulie, un alt incendiu a izbucnit la gara din satul Kamenolomni, tot în regiunea Rostov, afectând clădirea stației.

Nava rusească depistată în apele Estoniei (sursa: news.err.ee)
Internațional

Rusia testează răbdarea flancului estic NATO: un vas rusesc pătrunde ilegal în apele Estoniei

Nava rusească depistată în apele Estoniei. Ministerul de Externe al Estoniei a anunțat luni că a convocat oficial reprezentantul diplomatic al Rusiei la Tallinn, după ce un vas rusesc a pătruns ilegal în apele teritoriale ale țării baltice. Nava rusească depistată în apele Estoniei Potrivit armatei estone, o navă neautorizată a poliției de frontieră a Rusiei a pătruns sâmbătă în apele teritoriale estone, înaintând aproximativ 500 de metri. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Incidentul reprezintă prima încălcare maritimă a frontierei din partea Rusiei în 2024. "O încălcare gravă și inacceptabilă" Ministrul de Externe Margus Tsahkna a declarat, pe platforma X, că însărcinatul cu afaceri rus a fost convocat pentru a i se înmâna o notă oficială de protest, denunțând „o încălcare gravă și inacceptabilă a frontierei maritime”. Conform legislației estone, navele de război străine pot naviga în mod pașnic prin apele teritoriale ale țării doar cu condiția de a notifica Ministerul de Externe cu cel puțin 48 de ore înainte. Armata estonă a precizat că în acest caz nava rusă nu a transmis nicio notificare. Frontieră aeriană, încălcată în mai Nu este primul incident de acest fel în 2024. În luna mai, un avion de luptă rusesc a încălcat spațiul aerian al Estoniei, conform autorităților de la Tallinn. Relații diplomatice tensionate între Estonia și Rusia Tensiunile dintre Estonia și Rusia s-au agravat după începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Estonia este un susținător ferm al Kievului și membru activ al Uniunii Europene și NATO. Din 7 februarie 2023, Rusia nu mai are ambasador la Tallinn, după ce Estonia a decis expulzarea acestuia, ca reacție la decizia Moscovei de a reduce nivelul reprezentării diplomatice a Estoniei în Rusia.

Compania rusă Aeroflot, atacată de hackeri (sursa: Pexels/Antoni Shkraba Studio)
Internațional

Compania rusă Aeroflot, atacată de hackeri pro-ucraineni. 50 de zboruri, anulate, panică la Kremlin

Compania rusă Aeroflot, atacată de hackeri. Grupurile de hackeri Silent Crow și Cyberpartisans BY, cunoscute pentru sprijinul lor față de Ucraina, au revendicat luni un atac cibernetic asupra sistemului informatic al companiei aeriene ruse Aeroflot. Incidentul a dus la anularea a zeci de zboruri. Kremlinul a numit alarmante rapoartele despre atac, spunând că toate companiile importante care furnizează servicii publicului sunt în pericol. Compania rusă Aeroflot, atacată de hackeri Într-un comunicat atribuit celor două grupuri, Silent Crow și Cyberpartisans BY, apare mesajul: „Glorie Ucrainei! Trăiască Belarus!”. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Gruparea Silent Crow este cunoscută pentru implicarea sa în atacuri anterioare asupra infrastructurii informatice din Rusia. În ianuarie 2025, aceasta a revendicat un atac asupra unei baze de date guvernamentale. Kremlinul, alarmat Kremlinul a reacționat luni, catalogând informațiile din spațiul public drept alarmante. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat: „Informațiile pe care le citim în spațiul public sunt destul de alarmante.” El a adăugat că amenințarea cibernetică este una constantă pentru marile companii care oferă servicii publicului și că autoritățile ruse așteaptă clarificări și explicații oficiale. Aeroflot confirmă anularea a 50 de zboruri Compania Aeroflot a anunțat oficial că, în urma unei pane informatice, a fost nevoită să anuleze până la 50 de zboruri. Totuși, compania nu a precizat dacă problema a fost cauzată direct de un atac cibernetic sau de o defecțiune tehnică internă.

Armata rusă, bani mulți, tehnologie puțină (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Declinul armatei ruse: Putin investește sume record în apărare, însă inovația militară e la pământ

Armata rusă, bani mulți, tehnologie puțină. Deși cheltuielile pentru apărare ating în 2025 un nivel record de 6,3% din PIB, cel mai ridicat de la sfârșitul Războiului Rece, Rusia nu reușește să construiască o armată modernă, adaptată la cerințele războaielor viitoare. Armata rusă, bani mulți, tehnologie puțină Potrivit unui raport publicat de Chatham House, sistemul militar-industrial rus este grav afectat de sancțiuni internaționale și lipsa accesului la tehnologii avansate. Citește și: Surse: Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat Invazia pe scară largă a Ucrainei a atras un val de sancțiuni occidentale, care limitează sever capacitatea Rusiei de a importa componente militare avansate. Mathieu Boulègue, expert în securitate și apărare în spațiul eurasiatic, subliniază că acest context duce la o încetinire accentuată a cercetării și dezvoltării în domeniul militar. „Rusia inovează tot mai greu, ceea ce va influența decisiv modul în care Kremlinul va purta viitoarele războaie”, avertizează autorul raportului. Complexul militar-industrial rus, slăbit de presiuni multiple Chiar dacă Rusia pompează resurse uriașe în industrie, complexul militar-industrial este suprasolicitat și afectat de lipsa de tehnologie. Producția militară este forțată să sacrificie calitatea și ritmul în favoarea cantității, iar inovațiile reale sunt înlocuite cu adaptări minore ale tehnologiilor din epoci anterioare. „Se preconizează o stagnare a inovației, cu adaptări inteligente ale sistemelor vechi în locul unor progrese reale”, notează Boulègue. Componentele moderne, înlocuite cu piese inferioare În lipsa importurilor, Rusia a fost nevoită să recurgă la soluții de avarie. Începând cu august 2022, compania aeriană Aeroflot a început să dezmembreze avioane funcționale pentru a recupera piese de schimb. Această practică, cauzată de sancțiuni, este un exemplu clar al deteriorării logisticii industriale. În plus, imagini din octombrie arată trupe ruse folosind obuziere sovietice, semn că stocurile moderne sunt epuizate. Stagnare mascată de adaptări minore Rusia va fi nevoită să simplifice producția de armament, să accepte scăderea calității și să gestioneze o stagnare a inovației în cadrul programului de înarmare planificat pentru 2025–2034. Boulègue avertizează că militarii ruși se bazează mai degrabă pe „păstrare și adaptare” decât pe inovație autentică. „Rusia inovează prin adaptări minime, sub constrângeri economice și tehnologice, cu efecte negative pe termen lung”, explică expertul. Slăbiciune structurală pe termen lung Pe termen scurt, Rusia va continua să producă sisteme militare „suficient de bune” pentru a reprezenta o amenințare reală pentru Ucraina, NATO și Occident. Însă capacitatea de a concura cu marile puteri militare ale lumii este în scădere accentuată. Economia de război: cifre bune, probleme reale Deși economia rusă pare susținută de „modul de război”, efectele negative sunt tot mai vizibile. Inflația crește, salariile reale scad, iar băncile se confruntă cu lipsă de lichiditate. Aceste semnale de oboseală economică apar pe fundalul unei scăderi semnificative a producției industriale în iunie, provocată de cererea scăzută, un ruble puternic și prețuri mici la petrol. Criza demografică Pe lângă toate acestea, criza demografică și competiția pentru forța de muncă între economie și armată afectează serios potențialul de redresare. Atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, aceste tensiuni slăbesc fundațiile economice ale Rusiei.

Posibilitatea unui atac rusesc asupra UE (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Donald Tusk avertizează: Rușii ar ataca UE în 2027. Moscova susține că NATO ar ataca-o anul viitor

Posibilitatea uni atac rusesc asupra UE. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a lansat un avertisment ferm: Europa trebuie să fie pregătită pentru un potențial conflict cu Rusia cel târziu până în 2027. Pe când premierul polonez avertizează contra unui atac rusesc, presa din Rusia susține că NATO îi va ataca anul următor. Posibilitatea unui atac rusesc asupra UE Potrivit lui Tusk, guvernul polonez va folosi următorii doi ani pentru a consolida stabilitatea internă și capacitățile de apărare ale țării. Citește și: Surse: Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat Oficialul polonez a subliniat că nu este timp de pierdut în contextul geopolitic tot mai tensionat din Europa de Est. Premierul polonez s-a bazat pe o evaluare recentă oferită de noul comandant suprem al forțelor NATO în Europa, Alexus Grynkewich. Acesta a transmis că, până în 2027, Rusia și China ar putea deveni suficient de puternice pentru a iniția, în mod coordonat, o confruntare militară cu NATO și Statele Unite. Occidentul ia în calcul scenarii pesimiste În rândul experților militari occidentali circulă mai multe scenarii legate de momentul în care Rusia ar putea extinde agresiunea și asupra altor state europene, dincolo de Ucraina. Până acum, anul 2027 este cea mai apropiată dată avansată. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, consideră însă că o astfel de amenințare s-ar putea concretiza abia în 2029. UE accelerează înarmarea Ca răspuns la aceste prognoze sumbre, statele membre ale Uniunii Europene au demarat o intensificare a eforturilor de înzestrare militară. Obiectivul comun este ca, până în anul 2030, să poată face față oricărui atac venit din partea Rusiei. Rusia susține că NATO i-ar ataca Moscova continuă să își extindă forțele armate, însă autoritățile ruse resping categoric ideea că ar intenționa să atace teritoriul NATO. Mai mult, presa apropiată Kremlinului răspândește o versiune inversată a evenimentelor: ziarul „Komsomolskaia Pravda” a susținut recent că NATO ar plănui să atace Rusia în 2027.

Întâlnirea șefilor delegațiilor ucraineană și rusă (sursa: Tass.ru)
Internațional

Întâlnire privată între șefii delegațiilor ucraineană și rusă, la Palatul Ciragan, Istanbul

Întâlnirea șefilor delegațiilor ucraineană și rusă. Miercuri, la Istanbul, a avut loc o întâlnire directă între șefii delegațiilor ucraineană și rusă, Rustem Umerov și Vladimir Medinski, înaintea celei de-a treia runde de tratative de pace pentru încheierea războiului din Ucraina. Întâlnirea șefilor delegațiilor ucraineană și rusă Discuțiile au fost programate să înceapă la ora locală 19:00, oră care coincide atât cu cea din Moscova, cât și cu cea din Kiev. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, responsabil de ratarea finanțării UE, salariu cu 40% peste Bolojan Întâlnirea are loc la Palatul Ciragan, un loc simbolic din Istanbul. În luna mai, Rusia și Ucraina au reluat pentru prima dată în ultimii trei ani discuțiile directe. Până în prezent, negocierile au avut ca rezultat mai multe schimburi importante de prizonieri de război. Cel mai recent dintre acestea a vizat soldați cu vârsta sub 25 de ani și combatanți grav răniți. Componența delegațiilor: Medinski și Umerov, în frunte Delegația rusă este condusă, ca și la rundele anterioare, de Vladimir Medinski, fost ministru al culturii și actual consilier prezidențial. Echipa ucraineană, formată din 14 membri, este condusă de fostul ministru al apărării Rustem Umerov, numit recent șef al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei. Negociatori-cheie din partea Ucrainei Din delegația ucraineană fac parte și alte figuri importante. Printre aceștia se numără Oleksandr Bevz, consilier al administrației prezidențiale, Oleksandr Diakov, șef adjunct al Statului Major al Forțelor Navale și Serghii Kisliţa, prim-adjunct al ministrului de externe.

Ucraina și Rusia, negocieri în Istanbul (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina și Rusia, la a treia rundă de negocieri în Istanbul: puține speranțe pentru pace

Ucraina și Rusia, negocieri în Istanbul. Negociatorii ucraineni și ruși urmează să se întâlnească miercuri seară, la Istanbul, pentru a treia rundă de discuții din luna mai. Ucraina și Rusia, negocieri în Istanbul Discuțiile sunt programate să aibă loc miercuri seară, la ora locală 19:00, ora Moscovei și a Kievului, în cadrul somptuosului Palat Ciragan din Istanbul. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, responsabil de ratarea finanțării UE, salariu cu 40% peste Bolojan Cu toate acestea, așteptările privind un progres semnificativ în încheierea războiului rămân reduse, întrucât cele două părți continuă să adopte poziții „diametral opuse”. Zelenski: Încetarea focului nu este pe ordinea de zi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că negocierile nu vor include discuții detaliate despre o încetare a focului. Prioritățile delegației ucrainene vizează: returnarea prizonierilor de război ucraineni, readucerea copiilor răpiți și pregătirea unei posibile întâlniri directe între președinții celor două țări. „Avem nevoie de mai mult elan în negocieri pentru a pune capăt războiului”, a subliniat Zelenski. Kremlinul: Este nevoie de „muncă diplomatică majoră” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că părțile vor discuta pe marginea unor memorandumuri sau foi de parcurs deja schimbate. Totodată, el a avertizat că va fi nevoie de eforturi diplomatice considerabile pentru a se ajunge la un acord privind încetarea conflictului. Poziții ireconciliabile În timp ce Ucraina cere încetarea necondiționată a focului ca precondiție pentru pace, Rusia insistă pe retragerea completă a trupelor ucrainene din regiunile ocupate ilegal – Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. Negocierile dintre cele două părți au fost reluate pentru prima dată în mai bine de trei ani în luna mai. Până acum, aceste discuții au dus la schimburi importante de prizonieri de război, inclusiv soldați răniți grav și tineri sub 25 de ani. Cine conduce delegațiile de la Istanbul Potrivit Kremlinului, Vladimir Medinski, consilier prezidențial și fost ministru al culturii, va conduce din nou delegația rusă. Din partea Ucrainei, echipa este condusă de Rustem Umerov, fost ministru al apărării și actual șef al Consiliului Național de Securitate și Apărare, numit recent prin decret prezidențial. Componența delegației ucrainene este formată din 14 membri, printre care: Oleksandr Bevz, consilier al administrației prezidențiale, Oleksandr Diakov, șef adjunct al Statului Major al Forțelor Navale, Serghii Kislița, prim-adjunct al ministrului de externe Delegația include și reprezentanți ai agențiilor de securitate, ai forțelor armate și ai Parlamentului.

Rusia și Azerbaidjan, tensiuni în creștere (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Azerbaidjanul asaltează Rusia: președintele Aliev cere Ucrainei să-și recucerească teritoriile

Rusia și Azerbaidjan, tensiuni în creștere. Relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan se află într-un punct critic, în urma unor declarații recente ale președintelui azer, Ilham Aliev, care și-a exprimat sprijinul pentru Ucraina în contextul războiului cu Rusia, potrivit agenției dpa. Rusia și Azerbaidjan, tensiuni în creștere Într-un interviu acordat presei ucrainene, președintele Ilham Aliev a afirmat că Ucraina nu trebuie să accepte ocupația rusă și ar trebui să recâștige teritoriile pierdute, invocând drept model recucerirea regiunii Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan în 2023. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacționat ferm la afirmațiile liderului azer, avertizând că Moscova „contează pe depășirea unei perioade scurte de răcire în relațiile bilaterale” și atrăgând atenția asupra riscului deteriorării raporturilor diplomatice. Reacție dură din partea bloggerilor militari ruși Comentariile lui Aliev au stârnit reacții virulente în rândul bloggerilor militari ruși, unii dintre ei cerând acțiuni directe împotriva Azerbaidjanului. Au fost invocate „încălcarea onoarei naționale” și necesitatea unor „măsuri violente concrete”, dincolo de simple avertismente. Incidentul aviatic de la sfârșitul lui 2024 Unul dintre fundamentele nemulțumirii dintre cele două state este doborârea, la sfârșitul anului 2024, a unui avion de pasageri azer de către o rachetă rusă sol-aer. Avionul se apropia de Groznîi în contextul unei operațiuni de apărare antiaeriană contra dronelor ucrainene. Incidentul s-a soldat cu moartea a 38 de persoane. Baku acuză Moscova că nu și-a asumat niciodată responsabilitatea, iar președintele Aliev a anunțat că va duce cazul în fața instanțelor internaționale. Doi cetățeni azeri morți în Rusia, jurnaliști ruși arestați în Azerbaidjan Un alt episod tensionat s-a produs la finalul lunii iunie în regiunea rusă Ural, unde doi cetățeni azeri au murit în timpul unei intervenții a forțelor de ordine. Baku acuză un motiv etnic în spatele acțiunii și a răspuns prin arestarea unor cetățeni ruși aflați pe teritoriul Azerbaidjanului, inclusiv jurnaliști de la presa de stat din Moscova.

Agent NABU arestat pentru spionaj rusesc (sursa: ssu.gov.ua)
Internațional

Spiona pentru Rusia tocmai la vârful agenției anticorupție a Ucrainei. Arestat după percheziții

Agent NABU arestat pentru spionaj rusesc. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat luni, 21 iulie, că a arestat un membru al Biroului Național Anticorupție (NABU), suspectat că spiona pentru serviciile secrete ruse. În paralel, SBU a percheziționat sediul NABU, una dintre cele mai importante instituții anticorupție din țară, relatează AFP. Agent NABU arestat pentru spionaj rusesc Potrivit SBU, persoana arestată făcea parte din unitatea D-2, considerată cea mai elitistă și secretă din cadrul NABU. Citește și: Grindeanu compară contribuabilii cu niște vaci care dau prea puțin lapte și ar trebui furajate mai bine Acesta ar fi furnizat informații sensibile către serviciile speciale ale Federației Ruse. „Suspectul lucra în unitatea D-2 și spiona pentru Rusia”, a transmis SBU într-un comunicat oficial. Identitatea suspectului nu a fost dezvăluită Autoritățile ucrainene nu au făcut public numele agentului reținut. În schimb, au precizat că au fost efectuate percheziții extinse atât la sediul NABU, cât și la Parchetul specializat în combaterea corupției. NABU reacționează Biroul Național Anticorupție a emis un comunicat în care precizează că desfășoară o anchetă internă pentru a verifica legalitatea intervenției SBU, inclusiv utilizarea forței asupra angajatului. Nu au fost oferite, însă, detalii suplimentare. Imagini video cu arestarea, publicate de SBU SBU a făcut publică o înregistrare video în care forțele speciale, în echipament de camuflaj, extrag suspectul dintr-un vehicul, îl imobilizează la pământ și îl încătușează. Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare. NABU, instituție-cheie în lupta împotriva corupției NABU a fost înființat după Revoluția Maidan din 2014, în contextul orientării pro-occidentale a Ucrainei. Instituția are un rol esențial în combaterea corupției, un obstacol major în calea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.

Atac masiv al Rusiei asupra Kievului (sura: Facebook/Poliția din Kiev)
Internațional

Rușii au început să țintească gurile de metrou din Kiev pentru a distruge adăposturile subterane

Atac masiv al Rusiei asupra Kievului. Rusia a lansat în noaptea de duminică spre luni un nou atac de amploare asupra Ucrainei, utilizând rachete și drone Shahed, provocând explozii în mai multe orașe, inclusiv în capitala Kiev, unde cel puțin o persoană a fost ucisă și alte două rănite. Atac masiv al Rusiei asupra Kievului Capitala Ucrainei a fost una dintre principalele ținte ale atacului. Citește și: Donald Trump i-a transmis lui Nicușor Dan o invitație „formală” de a vizita Casa Albă, anunță șeful Cancelariei Prezidențiale Potrivit lui Timur Tkachenko, șeful administrației militare a orașului, o persoană a murit și două au fost rănite în urma bombardamentului. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a precizat că salvatorii și echipele medicale au intervenit în patru cartiere afectate, unde au izbucnit incendii. Printre obiectivele lovite se numără clădiri rezidențiale, un supermarket și intrarea în stația de metrou Lukianovskaia. Locuitorii, refugiați în adăposturi și stații de metrou Cartierele Darnițki, Dneprovski și Șevcenkovski au fost afectate grav. Acoperișurile unor clădiri au luat foc, iar un incendiu puternic a cuprins o grădiniță și mai multe buticuri. Locuitorii s-au adăpostit în subteran, în timp ce apărarea antiaeriană era activă pe tot parcursul nopții. Cel mai dur atac de la începutul războiului Regiunea Ivano-Frankivsk a fost, de asemenea, lovită de un atac combinat cu rachete și drone. Potrivit primarului Roman Marținkiv, este cel mai mare atac asupra orașului de la începutul invaziei. Mai multe persoane au fost rănite, iar infrastructura civilă a suferit daune considerabile. Alertele de raid aerian au continuat și luni dimineață, în timp ce martorii au relatat noi explozii. Harkov: drone Gheran-2 lovesc zone rezidențiale La Harkov, primarul Igor Terehov a raportat 12 atacuri cu drone. Unul dintre proiectile a căzut lângă un bloc de apartamente, provocând un incendiu de proporții. Potrivit autorităților locale, Rusia a folosit drone Gheran-2 – versiunea rusească a dronelor iraniene Shahed. Polonia mobilizează aviația militară Ca reacție la intensificarea atacurilor rusești, Polonia a mobilizat aviația militară pentru protejarea spațiului aerian. Potrivit Comandamentului operativ al armatei poloneze, au fost plasate în alertă maximă sistemele de apărare antiaeriană și de supraveghere radar. Ucraina propune o nouă rundă de negocieri cu Rusia Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina a propus desfășurarea unei a treia runde de negocieri cu Rusia în această săptămână. Anunțul vine la câteva zile după reluarea livrărilor de arme din SUA, agreate în urma unei discuții cu Donald Trump. Victime și distrugeri în toată țara În aceeași zi, alte bombardamente rusești au ucis cel puțin trei persoane în Ucraina. În ultimele săptămâni, Moscova a intensificat ritmul atacurilor aeriene masive, vizând în mod repetat orașe și infrastructură civilă din întreaga țară.

Azerbaidjanul amenință Rusia cu proces internațional (sursa: tezadlar.az)
Internațional

Azerbaidjanul amenință Rusia cu un proces internațional după prăbușirea unui avion cu 38 de persoane

Azerbaidjanul amenință Rusia cu proces internațional. Președintele azer Ilham Aliev a anunțat sâmbătă că Azerbaidjanul intenționează să dea în judecată Rusia la tribunalele internaționale, în legătură cu catastrofa aeriană din decembrie 2024, în care au murit 38 de persoane aflate la bordul unui avion de pasageri aparținând companiei Azerbaijan Airlines (AZAL). Azerbaidjanul amenință Rusia cu proces internațional În cadrul unui forum desfășurat în regiunea Karabah, liderul azer a criticat lipsa de reacție din partea Rusiei, afirmând că, deși au trecut șapte luni de la incident, Baku nu a primit niciun răspuns oficial din partea Moscovei. Citește și: PSD vrea să căpușeze pachetul Bolojan II cu noi creșteri de taxe și impozite - surse „Pentru noi, totul este clar”, a declarat Aliev, sugerând că autoritățile ambelor țări cunosc adevărul despre ceea ce s-a întâmplat. Aliev a subliniat că solicitările Azerbaidjanului sunt justificate și firești: Identificarea și pedepsirea celor responsabili Asumarea oficială a responsabilității de către Rusia Despăgubiri pentru familiile victimelor, pentru răniți și pentru compania AZAL Ipoteza implicării Ucrainei, respinsă categoric Președintele azer a calificat drept „ridicole” speculațiile potrivit cărora avionul ar fi putut fi lovit accidental de o dronă ucraineană. „Aceasta este o poveste de adormit copiii de școală primară. Noi știm exact ce s-a întâmplat”, a spus Aliev, reiterând acuzațiile directe la adresa Rusiei. Avionul ar fi fost lovit de o rachetă rusă Potrivit unor surse din Azerbaidjan, zborul 8432, care venea din Baku și se îndrepta spre Groznîi (Cecenia), ar fi fost lovit de șrapnelul unei rachete sol-aer în spațiul aerian rusesc. În momentul prăbușirii, forțele ruse respingeau un atac cu drone ucrainene în regiunea Groznîi, ceea ce a alimentat suspiciunile privind un accident cauzat de apărarea antiaeriană rusă.

Rusia pregătește lansarea a 2.000 drone (sursa: Pexels/JESHOOTS.com)
Internațional

Rusia plănuiește să lanseze 2.000 de drone simultan împotriva Ucrainei

Rusia pregătește lansarea a 2.000 drone. Rusia își propune să atingă capacitatea de a lansa simultan 2.000 de drone împotriva Ucrainei, a declarat generalul-maior Christian Freuding, responsabil al task force-ului pentru Ucraina din cadrul Ministerului german al Apărării. Rusia pregătește lansarea a 2.000 drone Declarația survine în contextul în care Moscova accelerează producția de drone, într-un efort tot mai intens de extindere a războiului aerian automatizat. Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei (SZRU), citat de Politico în iunie, Kremlinul intenționează să producă în 2025: 2 milioane de drone de tip FPV (first-person-view) 30.000 de drone de lungă rază și drone-capcană Această creștere masivă marchează o extindere semnificativă a programului rusesc de război cu drone. Atacurile cu drone Shahed, niveluri record Între 13 septembrie 2022 și 30 august 2023, Rusia a lansat aproape 2.000 de drone Shahed în Ucraina, conform organizației de monitorizare Airwars din Londra. Situația s-a agravat în 2025: numai în luna iunie, Moscova a lansat 5.337 de drone de tip Shahed – un nou record. Pe 9 iulie, Rusia a desfășurat 728 de drone și decoy-uri într-o singură zi, inclusiv în regiunile din vestul extrem al Ucrainei. Avertisment: Rusia ar putea lansa 1.000 de drone pe zi Comandantul Forțelor de Sisteme Autonome ale Ucrainei, Robert „Magyar” Brovdi, a avertizat pe 4 iulie că numărul de drone Shahed lansate zilnic de Rusia ar putea ajunge la 1.000. Aceste atacuri tot mai frecvente sporesc riscul unei escaladări majore a conflictului în lunile următoare. Răspunsul Ucrainei: lovituri asupra fabricilor de drone Pentru a contracara ofensiva cu drone, Ucraina poate acționa indirect, vizând infrastructura de producție a dronelor din Rusia cu rachete de rază lungă, a declarat generalul Freuding în podcastul Bundeswehr „Nachgefragt”. Kievul lovește deja cu regularitate obiective militare de pe teritoriul rus, dar solicită aliaților occidentali mai multe arme cu rază lungă pentru eficiență sporită. Germania livrează sisteme avansate de armament Ucrainei Generalul Freuding a anunțat că, până la sfârșitul lunii iulie, Ucraina va primi sute de sisteme de armament cu rază lungă de producție germană, în cadrul unui acord finanțat de Berlin. Anunțul a precedat și decizia președintelui Donald Trump de a sprijini suplimentar Ucraina prin NATO. Contraatac ucrainean: Moscova sub foc patru nopți consecutiv Ca răspuns la atacurile rusești, Ucraina pare să fi intensificat ofensiva asupra capitalei ruse. Începând cu 16 iulie, Moscova a fost atacată patru nopți la rând, iar în dimineața zilei de 20 iulie, au izbucnit incendii în regiunea Moscova ca urmare a acestor lovituri. Ucraina accelerează producția proprie de drone Pe fondul intensificării conflictului, Ucraina își dezvoltă propriul arsenal de drone. Potrivit fostului ministru al apărării, Rustem Umerov, Ucraina are deja capacitatea de a produce 4 milioane de drone anual. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că potențialul real al țării ar fi de 8 milioane de drone pe an, dar sprijinul financiar internațional insuficient împiedică atingerea acestui prag.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră