luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2077 articole
Internațional

Iranul promite strângerea relațiilor cu Rusia

Iranul promite strângerea relațiilor cu Rusia. Preşedintele iranian Masoud Pezeshkian s-a angajat marţi ca Iranul să aibă legături mai strânse cu Rusia pentru a contracara sancţiunile occidentale, a informat presa de stat, pe fondul îngrijorării americane că Teheranul furnizează rachete Moscovei pentru a ataca Ucraina. Iranul promite strângerea relațiilor cu Rusia Secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Serghei Şoigu, a sosit în capitala iraniană la câteva zile după ce s-a întâlnit la Phenian cu liderul nord-coreean Kim Jong Un. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni La peste doi ani şi jumătate de la declanşarea conflictului cu Ucraina, Rusia urmăreşte să dezvolte legături cu cele două state, ambele ostile Statelor Unite. "Guvernul meu va urmări în mod serios cooperarea şi măsurile în curs pentru a îmbunătăţi nivelul relaţiilor dintre cele două ţări", i-a comunicat preşedintele Masoud Pezeshkian înaltului oficial rus, conform agenţiei oficiale de ştiri IRNA. "Relaţiile dintre Teheran şi Moscova se vor dezvolta permanent, continuu şi durabil. Aprofundarea şi consolidarea relaţiilor şi a cooperării dintre Iran şi Rusia vor reduce impactul sancţiunilor", a adăugat şeful statului iranian. Îngrijorare în SUA SUA privesc cu îngrijorare faptul că Rusia îşi consolidează relaţiile cu Iranul şi Coreea de Nord şi susţin că ambele ţări furnizează Moscovei rachete balistice pentru a fi folosite în conflictul din Ucraina. Iranul a negat că ar fi trimis rachete balistice în Rusia, iar Moscova a spus doar că Iranul este partenerul Rusiei în toate domeniile posibile. Aceste vizite ale secretarului Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse au loc într-un moment crucial al războiului, în care Kievul presează SUA şi pe aliaţii săi să îi permită să folosească arme cu rază lungă de acţiune furnizate de statele occidentale pentru a lovi ţinte precum aerodromuri aflate adânc în interiorul teritoriului rus. Amenințările lui Putin Preşedintele Vladimir Putin a declarat săptămâna trecută că ţările occidentale se vor lupta direct cu Rusia dacă s-ar da undă verde pentru astfel de acţiuni şi că Moscova va răspunde. Agenţia de ştiri Nour, afiliată Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului, a informat că Serghei Şoigu s-a întâlnit cu omologul său iranian, Ali Akbar Ahmadian. Nu au existat informaţii imediate cu privire la rezultatul întâlnirii. Rusia a declarat în repetate rânduri că este aproape de semnarea unui acord major cu Iranul pentru a încheia un parteneriat strategic între cele două ţări. Serghei Şoigu a fost ministru al Apărării până în luna mai, când a fost numit în noua funcţie. Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse, în fruntea căruia se află acum, reuneşte şefii armatei şi ai serviciilor de informaţii ai preşedintelui Vladimir Putin, precum şi alţi înalţi oficiali. Pe lângă întâlnirea cu liderul nord-coreean săptămâna trecută, Serghei Şoigu a purtat recent discuţii la Sankt Petersburg cu ministrul chinez de externe Wang Yi.

Iranul promite strângerea relațiilor cu Rusia (sursa: kremlin.ru)
Rusia amenință ONU și Crucea Roșie (sursa: Facebook/United Nations)
Internațional

Rusia amenință ONU și Crucea Roșie

Rusia amenință ONU și Crucea Roșie. Rusia le-a solicitat luni Naţiunilor Unite şi Crucii Roşii Internaţionale să respingă invitaţia adresată de Kiev de a participa la inspectarea unor zone din regiunea rusă Kursk, care se află parţial sub controlul forţelor ucrainene. Rusia amenință ONU și Crucea Roșie ''Ne aşteptăm ca astfel de declaraţii provocatoare să nu fie acceptate de către destinatari. Aceasta este pur şi simplu o provocare'', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Ministerul de Externe de la Kiev declarase că forţele ucrainene respectă drepturile oamenilor din zonele ocupate şi fac tot ce le stă în putinţă pentru a proteja populaţia civilă de efectele luptelor. Ucraina a cerut asistenţă din partea ONU pentru livrarea ajutoarelor umanitare, a adăugat diplomaţia ucraineană. Într-o scrisoare publicată pe website-ul Ministerului de Externe ucrainean, Kievul i-a solicitat Crucii Roşii să se alăture misiunii de inspectare în regiunea rusă Kursk. Ucraina a lansat la începutul lunii august o importantă ofensivă în regiunea rusă Kursk, unde afirmă că ar controla "peste "1.000 km2" şi zeci de localităţi. Potrivit Moscovei, ofensiva a dus la evacuarea a circa 150.000 de civili. Preşedintele Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR), Mirjana Spoljaric, a sosit luni la Moscova într-o vizită programată de mai mult timp, la doar câteva zile după ce trei angajaţi ucraineni ai CICR au fost ucişi. Anterior, un bombardament rusesc vizase locul unde se aflau camioanele cu ajutoare umanitare în regiunea Doneţk, din estul Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a atribuit acest atac armatei ruse, calificându-l drept o "nouă crimă de război".

Putin cere o nouă mobilizare militară (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin cere o nouă mobilizare militară

Putin cere o nouă mobilizare militară. Preşedintele rus Vladimir Putin a decretat luni că efectivele armatei ruse vor trebui să ajungă la 1,5 milioane de soldaţi până la 1 decembrie, cu 180.000 mai mulţi decât în prezent, a treia decizie de acest fel luată de liderul de la Kremlin de când a început războiul în Ucraina. Putin cere o nouă mobilizare militară Personalul armatei ruse va ajunge astfel la 2,38 milioane de persoane, inclusiv personalul administrativ, potrivit aceluiaşi decret. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Putin, care a lansat campania militară împotriva Ucrainei în februarie 2022, a dispus de asemenea guvernului să aloce fondurile necesare creşterii efectivelor armatei ruse. Ultimul decret de acest fel emis de Putin datează din decembrie 2023, când efectivele armatei ruse au crescut cu aproape 170.000, după ce ordonase în august 2022 creşterea lor cu 137.000 de militari. Mobilizarea rezerviștilor în 2022 De asemenea, în septembrie 2022, Putin a ordonat mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti pentru susţinerea operaţiunilor militare pe frontul ucrainean. În perioada scursă de atunci nu a mai ordonat nicio altă mobilizare, estimând suficient numărul celor care se oferă voluntari pentru a intra în rândurile armatei. Efectivele armatei ruse desfăşurate pe frontul din Ucraina sunt de circa 700.000 de militari. Ofensiva ucraineană Dar Rusia se confruntă de la începutul lunii august cu o ofensivă ucraineană în provincia sa de graniţă Kursk care a luat prin surprindere armata rusă. Aceasta din urmă avea în acea zonă un dispozitiv slab format mai ales din tineri recruţi, sute dintre aceştia fiind atunci luaţi uşor prizonieri de trupele ucrainene. Kievul a sperat prin această incursiune că va forţa Moscova să-şi mute trupe de pe frontul din estul Ucrainei pentru a putea astfel să oprească înaintarea armatei ruse acolo, dar aceasta a continuat să câştige teren pe acel front. Comentatorii militari remarcă faptul că, deşi comandamentul rus a retras unele unităţi din Ucraina pentru a consolida apărarea provinciei Kursk, nu a slăbit principalele axe de atac pe frontul ucrainean. Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia ar fi redesfăşurat în Kursk circa 40.000 de soldaţi de pe frontul ucrainean, ceea ce a "încetinit" înaintarea rusă în estul Ucrainei. De partea sa, Putin afirmă că, dimpotrivă, Kievul şi-a slăbit forţele de pe frontul de est prin angajarea în ofensiva din Kursk a unora dintre cele mai bine instruite şi echipate unităţi ucrainene, ceea ce ar fi permis o înaintare mai uşoară a armatei ruse pe frontul ucrainean, mai ales în direcţia oraşului Pokrovsk, un important nod logistic a cărui cucerire ar apropia Rusia de ocuparea întregii regiuni ucrainene Doneţk.

Rusia, despre cooperarea militară cu Iranul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia, despre cooperarea militară cu Iranul

Rusia, despre cooperarea militară cu Iranul. Cooperarea militară cu Iranul nu încalcă dreptul internaţional, apreciază Rusia, referitor la sancţiunile occidentale adoptate împotriva Teheranului ca urmare a presupusei furnizări către Moscova de rachetele balistice pentru a fi folosite în Ucraina. Rusia, despre cooperarea militară cu Iranul "Cooperarea noastră a trecut proba timpului şi nu conţine elemente care presupun o încălcare din punctul de vedere al obligaţiilor internaţionale sau care să influenţeze negativ asupra securităţii cuiva sau a vreunui echilibru regional", a declarat Serghei Riabkov, ministrul adjunct de externe al Rusiei, citat de agenţia TASS. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Riabkov a acuzat că, în realitate, SUA vor să se confrunte cu cele două ţări, ambele aflate sub sancţiuni occidentale, şi să profite de pe urma acestui fapt. "Cooperarea noastră merge foarte departe: în domeniile politicii, economiei şi transporturilor. De asemenea, cooperarea militaro-tehnică, nimeni nu o neagă", a precizat el. Riabkov cere SUA să nu-și "bage nasul" Din acest motiv, Riabkov a cerut SUA să înceteze "să-şi mai bage nasul în treburile altora" şi să se ocupe de problemele lor, care - a dat asigurări oficialul rus - "sunt multe". În ciuda sancţiunilor, preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit joi la Sankt Petersburg cu secretarul Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului, generalul Ali Akbar Ahmadian. Putin a subliniat că de la preluarea mandatului de către noul preşedinte iranian, Masoud Pezeshkian, "nu a existat nicio schimbare în relaţiile cu Rusia". Rusia a anunţat săptămâna aceasta semnarea în curând a unui nou acord-cadru interstatal cu Iranul în timpul întâlnirii dintre Serghei Şoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, şi Ahmadian. Secretarul de stat american Antony Blinken şi ministrul de externe al Regatului Unit, David Lammy, care s-au întâlnit miercuri la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, au acuzat Rusia că a escaladat situaţia "odată cu sosirea de rachete balistice din Iran", în timp ce Teheranul dezminte că ar fi trimis rachete în Rusia.

Oficialii ruşi ameninţă cu distrugerea Kievului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Oficialii ruşi ameninţă cu distrugerea Kievului

Oficialii ruşi ameninţă cu distrugerea Kievului. Oficiali ruşi au ameninţat sâmbătă Occidentul cu o escaladare necontrolată a războiului şi Ucraina cu distrugerea capitalei sale, Kiev, în timp ce lideri occidentali încă discută dacă să permită Ucrainei să le folosească armele pentru lovituri în profunzimea teritoriului rus. Zelenski, despre planul de victorie Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri seara că planul său de a obţine victoria depinde de decizia Washingtonului, o referire clară la autorizarea de lovituri cu rază lungă de acţiune asupra căreia Kievul insistă de mult pe lângă aliaţii NATO. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă "Este nevoie de decizii puternice. Teroarea poate fi oprită prin distrugerea instalaţiilor militare de unde porneşte" (această teroare - n.r.), a declarat sâmbătă Andrii Iermak, şeful biroului prezidenţial ucrainean, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. Kievul insistă că astfel de lovituri sunt critice pentru eforturile sale de a reduce capacitatea Moscovei de a ataca Ucraina, dar aliaţii au fost până acum reticenţi în a le permite, aducând în discuţie temerile că Moscova le va trata ca pe o escaladare şi punând la îndoială eficienţa lor. Oficialii ruşi ameninţă cu distrugerea Kievului Deşi nu a fost anunţată nici o decizie oficială în această privinţă până acum, ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a susţinut că aceasta a fost deja luată şi comunicată la Kiev şi că Moscova va trebui să răspundă cu acţiuni proprii. "Decizia a fost luată, carta albă şi toate binecuvântările au fost acordate (Kievului), aşa că suntem pregătiţi pentru orice", a declarat Riabkov, citat de agenţia de presă RIA. "Şi vom reacţiona într-un mod care nu va fi frumos", a adăugat el. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, care este acum vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Rusiei, a declarat la rândul său că Occidentul pune la încercare răbdarea Rusiei, care nu este nelimitată. "Rusia are răbdare. Până la urmă, este evident că un răspuns nuclear este o decizie extrem de complexă, cu consecinţe ireversibile (...), dar orice răbdare are o limită'', a scris el pe canalul său Telegram, potrivit EFE. Medvedev a subliniat că "nimeni nu are nevoie de un conflict nuclear", motiv pentru care "nu s-a luat încă o decizie" cu privire la utilizarea armelor nucleare, fie ele strategice sau tactice. El a apreciat că incursiunea Ucrainei în regiunea rusă Kursk, pe care Zelenski a descris-o ca fiind o operaţiune de succes care încetineşte avansul Rusiei, a dat deja Moscovei motive oficiale pentru a-şi folosi arsenalul nuclear. "Deşi, să spunem sincer, există condiţii formale care sunt de înţeles pentru întreaga comunitate internaţională şi corespund doctrinei noastre de descurajare nucleară. De exemplu, la Kursk'', a menţionat el. "Topirea" Kievului Medvedev a declarat că Moscova ar putea fie să recurgă la arme nucleare în cele din urmă, fie să folosească unele dintre armele sale non-nucleare, dar la fel de letale, pentru un atac la scară largă. ''Şi asta va fi tot. Un punct de topire gigant, gri, în loc de "mama oraşelor rusești". Este imposibil, dar s-a întâmplat'', a scris el pe aplicaţia de mesagerie Telegram, referindu-se la Kiev. În replică, Iermak a declarat despre preşedintele rus Vladimir Putin: "Ameninţările zgomotoase ale regimului lui Putin mărturisesc doar teama lui că teroarea ar putea lua sfârşit"

Îngrijorări privind armele letale furnizate Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Îngrijorări privind armele letale furnizate Rusiei

Îngrijorări privind armele letale furnizate Rusiei. Preşedintele american Joe Biden şi prim-ministrul britanic Keir Starmer şi-au exprimat, vineri, în cadrul unei întrevederi, îngrijorarea cu privire la furnizarea de arme letale Rusiei de către Iran şi Coreea de Nord, pe fondul războiului în curs din Ucraina, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Îngrijorări privind armele letale furnizate Rusiei Şeful Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a avut vineri o întrevedere cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, în timpul unei vizite întreprinse la Phenian, au anunţat agenţiile de presă ruse. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Vizita a avut loc într-o conjunctură critică în războiul declanşat de Moscova împotriva Ucrainei, război pentru a cărui susţinere Phenianul ar fi livrat muniţii şi rachete balistice Rusiei, potrivit Washingtonului. SUA şi aliaţii săi încă analizează dacă să permită Ucrainei să utilizeze rachete cu rază lungă de acţiune pentru a lovi în profunzimea teritoriului rus. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că, dacă acest lucru se va întâmpla, Occidentul ar intra într-un război direct împotriva Rusiei. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a criticat vineri afirmaţiile "incredibil de periculoase" ale preşedintelui Vladimir Putin cu privire la un posibil război între ţara sa şi ţările NATO.

Blinken denunță activitățile ilegale ale RT (sursa: Facebook/Antony J. Blinken)
Internațional

Blinken denunță activitățile ilegale ale RT

Blinken denunță activitățile ilegale ale RT. Secretarul de stat american Antony Blinken a denunţat vineri activităţile ilicite de destabilizare în lumea ale mass-media ruse RT, subliniind că aceasta s-a transformat într-o "ramură" a informaţiilor ruse. Blinken denunță activitățile ilegale ale RT "Ştim că RT are capacităţi cibernetice şi s-a angajat în operaţiuni secrete pentru a influenţa informaţiile şi achiziţionarea de material militar", a declarat presei Blinken, menţionând activităţile grupului media rus RT, în special în Republica Moldova. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă În urmă cu aproximativ zece zile, autorităţile americane au dezvăluit o serie de măsuri, între care urmăriri penale şi sancţiuni, vizând în special presa rusă pentru a răspunde la tentativele de ingerinţă în alegerile din Statele Unite şi pe care le atribuie Rusiei. Departamentul de Stat a impus atunci restricţii de viză grupului media de care aparţine RT, Rossia Segodnia, precum şi altor filiale ale acestei companii. Vineri, Washingtonul a abordat în principal activităţile destabilizatoare ale grupului media în alte părţi ale lumii. Printre activităţile citate, guvernul rus a integrat în primăvară "în cadrul RT o entitate cu capacităţi ciber-operaţionale, legată de serviciile de informaţii ruse". "Această entitate s-a concentrat în principal pe operaţiunile de influenţare şi informaţii în întreaga lume", a indicat Departamentul de Stat, precizând că liderii RT erau la curent cu aceasta.

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin. Preşedintele rus a spus joi că, în cazul în care Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune, aceasta ar însemna că "ţările NATO sunt în război cu Rusia". NATO, război cu Rusia, avertizează Putin "Dacă se va lua o astfel de decizie, aceasta nu va însemna altceva decât implicarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi a ţărilor europene în războiul din Ucraina. Acest lucru ar schimba însăşi natura conflictului. Citește și: GALERIE FOTO O rachetă rusească a lovit o navă aflată în apele Zonei Economice Exclusive ale României din Marea Neagră. Vasul, care transporta cereale, plecase din Ucraina Ar însemna că ţările NATO sunt în război cu Rusia", a declarat Putin la televiziunea de stat după ce a luat cuvântul la un forum cultural la Sankt Petersburg, conform unei înregistrări video postate pe Telegram de un jurnalist din grupul de presă de pe lângă preşedinţia rusă. Un transcript al declarației a fost publicat și pe site-ul Kremlinului Ucraine cere cu insistență permisiunea Ucraina cere cu insistenţă permisiunea de a lovi ţinte în profunzimea teritoriului rus cu rachetele care i-au fost livrate de către Occident. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat joi "întârzierea" în dezbaterile pe această problemă. SUA au refuzat în mod special să facă acest lucru până acum, de teama unei escaladări care ar putea duce la un conflict direct cu Rusia, având în vedere că ambele ţări sunt puteri nucleare. Secretarul de stat american Antony Blinken a promis totuşi miercuri la Kiev examinarea de "urgenţă" a cererilor militare ale Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer urmează să abordeze această problemă la întâlnirea lor anunţată pentru vineri.

Rachetă rusească, lovitură în apele României (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Rachetă rusească, lovitură în apele României

Rachetă rusească, lovitură în apele României. Kievul a acuzat Moscova de lansarea unei lovituri aeriene asupra unei nave care transporta cereale ucrainene. Rachetă rusească, lovitură în apele României O navă civilă comercială care transporta cereale din Ucraina către Egipt a fost lovită de o rachetă rusească, a declarat purtătorul de cuvânt al marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuc. Citește și: CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu Comandantul unei nave civile, sub pavilion străin, aflată în afara apelor teritoriale ale ţării noastre, dar în Zona Economică Exclusivă a României, a cerut, în noaptea de 11 spre 12 septembrie, schimbarea rutei de navigaţie către Constanţa, întrucât la bordul navei a avut loc a explozie, a informat Garda de Coastă. Potrivit unui comunicat al sursei citate, nava se afla la aproximativ 30 de mile marine (aproximativ 55 de km) de localitatea Sfântu Gheorghe, fiind în marş de la Cernomorsk (Ucraina) către Istanbul (Turcia) şi a transmis un mesaj radio prin care informa că la bordul navei a avut loc o explozie, iar comandantul a cerut schimbarea rutei de navigaţie către Constanţa în vederea evaluării efectelor. Coasta de Gardă a luat legătura cu nava lovită "Nava maritimă de supraveghere MAI 0201, aflată în misiune de patrulare şi supraveghere a zonei de responsabilitate, a fost trimisă în apropierea navei care a transmis mesajul, în coordonare directă cu Autoritatea Navală Română, în vederea acordării asistentei în caz de necesitate. Nava Poliţiei de Frontieră a ajuns în apropierea navei. În urma relaţionării cu comandantul, acesta nu a solicitat asistenţă", se precizează în comunicat. Zonă economică exclusivă este zona maritimă adiacentă mării teritoriale a unui stat riveran, care se extinde până la maximum 200 mile marine în larg, distanța fiind calculată de pe linia de bază a apelor teritoriale. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a publicat mai multe fotografii ale navei avariate.

Rusia și China, amenințări către SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia și China, amenințări către SUA

Rusia și China, amenințări către SUA. Rusia a declarat miercuri că parteneriatul său cu China nu este îndreptat împotriva unor terţe ţări, dar că cele două puteri ar putea să-şi "unească potenţialul" dacă s-ar confrunta cu o ameninţare din partea Statelor Unite. Rusia și China, amenințări către SUA "Aş dori să vă reamintesc că Moscova şi Beijingul vor răspunde 'dublei descurajări" din partea Statelor Unite printr-o 'contraacţiune dublă'", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în conferinţa sa săptămânală de presă de la MAE rus când a fost întrebată despre o posibilă desfăşurare de rachete americane în Japonia. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Publicaţia Japan Times a relatat în 7 septembrie că SUA şi-au exprimat interesul pentru desfăşurarea unui sistem de rachete cu rază medie de acţiune Typhon în Japonia pentru exerciţii militare comune. "Este clar că atât Rusia, cât şi China vor reacţiona la apariţia unor noi ameninţări majore legate de rachete, iar reacţia lor va fi departe de a fi una politică, după cum au confirmat în mai multe rânduri ambele", a afirmat Zaharova. Poziție "defensivă" Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a mai spus că parteneriatul strategic dintre Rusia şi China nu este agresiv în intenţiile sale. "Relaţiile noastre nu sunt îndreptate împotriva unor ţări terţe, iar dubla contraacţiune nu contrazice acest lucru. Este vorba despre o poziţie defensivă, nu este o iniţiativă de a viza alte ţări", a declarat Zaharova răspunzând unei întrebări din partea Reuters. "Dar dacă o politică de atac agresivă este pusă în aplicare împotriva noastră dintr-un centru, de ce să nu ne unim potenţialul şi să dăm o ripostă adecvată?", a întrebat retoric ea. Nu se ştie deocamdată dacă există vreo reacţie din partea Beijingului la această declaraţie a purtătoarei de cuvânt a diplomaţiei ruse. Parteneriat "fără limite" Preşedinţii rus Vladimir Putin şi chinez Xi Jinping au semnat un acord de parteneriat "fără limite" în 2022, cu mai puţin de trei săptămâni înainte ca Putin să îşi trimită armata în Ucraina. În luna mai a acestui an, ei au convenit să aprofundeze ceea ce au numit "parteneriatul lor cuprinzător şi cooperarea strategică" pentru o nouă eră. Cele două ţări nu au proclamat o alianţă militară oficială, deşi Putin a afirmat săptămâna trecută că Rusia şi China sunt "aliaţi în toate sensurile cuvântului". Exerciții militare în comun Rusia şi China au organizat împreună exerciţii militare, inclusiv exerciţii navale care au început marţi. Putin, care a supervizat lansarea manevrelor, a avertizat Statele Unite împotriva tentativelor de a devansa Rusia prin consolidarea puterii lor militare în regiunea Asia-Pacific. În cadrul manevrelor navale ruso-chineze "Okean-2024", două bombardiere strategice ruseşti Tu-160 au survolat miercuri apele mărilor Barents şi Norvegiei, a anunţat Ministerul rus al Apărării, citat de EFE. Zborul avioanelor cu rază lungă de acţiune a avut loc deasupra apelor neutre şi a durat nouă ore, se arată în comunicatul ministerului rus. Avioanele Tu-160, care au fost escortate de două avioane de luptă Su-35 şi Su-30, au exersat lansarea de rachete de croazieră împotriva unui inamic imaginar. Zborurile "au fost efectuate în strictă conformitate cu normele internaţionale de utilizare a spaţiului aerian", subliniază instituţia de apărare de la Moscova. Aviaţia strategică rusă (Tu-160, Tu-95MS şi Tu-22M3) efectuează în mod regulat misiuni de patrulare deasupra apelor neutre din Arctica, Atlanticul de Nord, din mările Neagră şi Baltică, Oceanul Pacific etc, zboruri care nu au fost întrerupte de războiul dus de Rusia în Ucraina. În plus, potrivit Ministerului rus al Apărării, un submarin nuclear, mai multe nave şi avioane au luat parte la alte exerciţii împotriva submarinelor inamice în Marea Barents. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că 'Okean-2024' cu participarea Chinei sunt cele mai mari exerciţii de la căderea Uniunii Sovietice.

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat miercuri că peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ar trebui să fie "returnată" Ucrainei, o poziţie pe care Ankara a susţinut-o de la începutul conflictului. Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei "Anexarea Crimeii, împotriva căreia Turcia s-a pronunţat de la început şi pe care nu a recunoscut-o niciodată, a adâncit şi mai mult 'durerea' populaţiei turcofone din peninsulă, tătarii din Crimeea", a declarat Erdogan într-un mesaj video transmis în cadrul celui de-al 4-lea congres al liderilor Platformei tătare din Crimeea, care are loc miercuri la Kiev. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei este de neclintit. Returnarea Crimeii Ucrainei este o obligaţie în temeiul dreptului internaţional", a insistat Erdogan. Deportarea tătarilor În discursul său, preşedintele turc a evocat deportarea tătarilor din Crimeea din ordinul dictatorului Iosif Stalin, de la care s-au împlinit 80 de ani în luna mai. Aproximativ 190.000 de tătari, întreaga populaţie turcofonă din peninsula Crimeea, tradiţional musulmană, au fost deportaţi în Asia Centrală în anul 1944 şi nu s-au putut întoarce decât după obţinerea independenţei de către Ucraina în 1991. După anexarea Crimeii de către Rusia, în urma unui referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională, mulţi tătari au plecat din nou în exil, susţinând că sunt intimidaţi şi persecutaţi de Moscova. De la invazia Rusiei în Ucraina în 2023, Ankara a pledat pentru o soluţie negociată la conflict, insistând că aceasta trebuie să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, care să includă şi Crimeea. Pe de altă parte, Turcia menţine relaţii amiabile cu Moscova şi nu a aderat la sancţiunile impuse de SUA şi Uniunea Europeană.

Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Internațional

Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei

Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei. Ambasada Iranului în România respinge în mod categoric informaţiile publicate în ultimele zile privind transferul de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune către Rusia pentru a fi folosite în războiul din Ucraina, calificându-le drept nefondate. Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei Potrivit sursei citate, este vorba de o repetare a acuzaţiilor discreditate anterior. "Asemenea acuzaţii lipsite de dovezi credibile sunt un exemplu evident de dezinformare". Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Ambasada califică drept "atât ironic, cât şi ipocrit" faptul că aceste acuzaţii "fără temei" sunt formulate de "ţările direct implicate în conflictul din Ucraina şi care contribuie în mod semnificativ la escaladarea acestuia prin furnizarea de armament avansat". "De la începutul crizei din Ucraina, Republica Islamică Iran nu a fost niciodată parte a războiului şi a conflictului militar", insistă ambasada, care precizează că Teheranul vede aceste acuzaţii ca fiind "doar agende politice înguste şi miope, care vizează promovarea propriilor interese politice". Iranul vrea rezoluție pașnică "Iranul continuă să solicite o rezoluţie paşnică prin dialog şi mijloace diplomatice, subliniind necesitatea unei încetări imediate a focului şi a unor negocieri constructive pentru a pune capăt suferinţei oamenilor afectaţi de acest război tragic", subliniază Ambasada Iranului în România. Reacţia Ambasadei intervine în contextul în care în ultimele zile agenţii internaţionale de presă au publicat declaraţii oficiale în legătură cu acest subiect, după ce CNN şi Wall Street Journal au scris săptămâna trecută că Iranul a transferat în Rusia rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, citând surse neidentificate. Astfel, Statele Unite, prin vocea purtătorului de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, Sean Savett, şi-au exprimat îngrijorarea vinerea trecută cu privire la potenţialul transfer de rachete iraniene către Rusia. Ministerul de Externe al Ucrainei şi-a exprimat sâmbătă preocuparea profundă faţă de aceste informaţii, iar luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că Uniunea Europeană consideră ''credibile'' informaţiile deţinute de aliaţi şi va examina această chestiune cu statele membre

Analiza modificării legislaţiei privind anihilarea dronelor (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Analiza modificării legislaţiei privind anihilarea dronelor

Analiza modificării legislaţiei privind anihilarea dronelor. Comisia de apărare a Senatului se va reuni, miercuri, de la ora 12,00, într-o şedinţă cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, informează site-ul Senatului. Analiza modificării legislaţiei privind anihilarea dronelor Potrivit unor surse parlamentare, printre temele întâlnirii se află analiza modificării legislaţiei prin care s-ar permite militarilor anihilarea dronelor care intră pe teritoriul României. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Preşedintele Senatului, liderul PNL, Nicolae Ciucă, a opinat, luni, la Sebeş, că România trebuie să încheie un protocol cu Ucraina. Potrivit acestui acord, dronele ruseşti care pătrund în spaţiul aerian românesc "să poată fi angajate de către sistemele de apărare antiaeriană".

Rachetele Iranului pentru Rusia: „escaladare dramatică" (sursa: iranwatch.org)
Internațional

Rachetele Iranului pentru Rusia: "escaladare dramatică"

Rachetele Iranului pentru Rusia: "escaladare dramatică". Statele Unite au declarat luni că livrarea de către Iran de rachete balistice către Rusia ar reprezenta o "escaladare dramatică" a sprijinului Teheranului pentru Moscova în războiul din Ucraina şi ar putea avea "consecinţe semnificative". Rachetele Iranului pentru Rusia: "escaladare dramatică" "Suntem incredibil de alarmaţi de aceste informaţii", a declarat presei adjunctul purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Vedant Patel. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău "Orice transfer de rachete balistice iraniene către Rusia ar reprezenta o escaladare dramatică a sprijinului Iranului pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei", a menţionat sursa citată. Uniunea Europeană consideră că aliaţii dispun de ''informaţii credibile'' despre rachete balistice iraniene livrate Rusiei, a indicat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Kremlin nu dezminte informația Kremlinul nu a dezminţit că Iranul ar livra rachete Moscovei, aşa cum susţin occidentalii, precizând că Rusia îşi dezvoltă relaţiile cu Teheranul potrivit propriilor interese, în special în domeniile ''cele mai sensibile''. Potrivit publicaţiei Wall Street Journal, SUA şi-au informat aliaţii europeni despre o livrare de rachete iraniene cu rază scurtă de acţiune pentru Rusia într-o perioadă când aceasta şi-a intensificat atacurile contra oraşelor şi infrastructurilor ucrainene. Washingtonul şi aliaţii europeni ai Ucrainei au avertizat în mod repetat că astfel de livrări ar avea consecinţe grave pentru Iran, ţară supusă unui regim strict de sancţiuni occidentale

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace. Kremlinul a transmis luni că nu respinge propunerea cancelarului german Olaf Scholz ca Rusia să participe la o viitoare conferinţă pentru pace în Ucraina, dar a subliniat că un asemenea demers este inutil dacă nu este susţinut şi de SUA şi dacă nu implică negocieri directe între Moscova şi Kiev. Rusia condiționează posibilul demers pentru pace "Nu ştim nimic mai mult faţă de ceea ce a a relatat presa. Şi anume că un fel de plan este în lucru. Încă nu cunoaştem detaliile pe care le-ar implica. Noi nu respingem în avans niciun plan, dar trebuie să înţelegem despre ce este vorba", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, la conferinţa sa de presă zilnică. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Cancelarul german Olaf Scholz, care s-a întâlnit vineri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a apreciat duminică într-un interviu că a sosit momentul intensificării eforturilor diplomatice care să conducă la pace în Ucraina, adăugând că în discuţia cu preşedintele ucrainean ei au fost de acord asupra nevoii unei noi conferinţe pentru pace, care să includă şi Rusia, după conferinţa desfăşurată în iunie în Elveţia fără participarea Moscovei. "Fără nicio îndoială va avea loc o altă conferinţă pentru pace (...) Preşedintele ucrainean şi cu mine suntem de acord ca aceasta să includă şi Rusia", a spus Scholz în interviu. Comentând în continuare această declaraţie, Dmitri Peskov a subliniat că, "în ce priveşte soluţionarea conflictului din Ucraina prin mijloace paşnice, până la ora actuală nu s-a conturat nimic concret". "De fapt, nu vedem declaraţii pe acest subiect din partea ţării care conduce întregul proces, care conduce Occidentul colectiv", a explicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, referindu-se la SUA. Potrivit Rusiei, în negocierile desfăşurate la Istanbul cu oficialii ucraineni în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului. Planul cancelarului Scholz Conform publicaţiei italiene La Repubblica, cancelarul german Olaf Scholz pregăteşte propriul plan de pace pentru soluţionarea conflictului în Ucraina şi care nu exclude cedarea unor teritorii ale acesteia către Rusia. Cancelarul german, a cărui propunere privind o pace negociată survine după ce alegerile regionale desfăşurate săptămâna trecută au confirmat pierderea de popularitate a tuturor celor trei formaţiuni care alcătuiesc coaliţia sa de guvernare, respectiv social-democraţii săi, liberalii ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock, a fost criticat pentru iniţiativa sa de opoziţia de dreapta. Scholz încearcă să "împingă subtil Ucraina către o pace falsă determinată de Rusia", a declarat Roderich Kiesewetter, un deputat al Uniunii Creştin-Democrate (CDU). În replică, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Hebestreit, a precizat luni că "o pace justă nu trebuie să însemne ridicarea steagului alb de către Ucraina". "Există un consens conform căruia o astfel de întâlnire (precum conferinţa desfăşurată în Elveţia) ar trebui să ia în considerare şi Rusia, iar acest efort este în desfăşurare, dar avem senzaţia în întreaga lume că acest război trebuie, dacă este posibil, să se termine curând", a mai explicat acelaşi purtător de cuvânt. Cerințele lui Putin Vladimir Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în 2022 la Istanbul. Cererea lui Putin a fost respinsă din start de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar "formula de pace" prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional. Ulterior, în iulie, Zelenski a declarat că pregăteşte o foaie de parcurs pentru încheierea războiului care să fie prezentată către sfârşitul anului Rusiei la un nou "summit pentru pace", în continuarea reuniunii căreia Ucraina i-a dat acest nume şi s-a desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia, unde participanţii au abordat condiţiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, care nu a fost invitată la acea conferinţă, dar potrivit lui Zelenski ar putea fi invitată la următoarea conferinţă. Însă Moscova a reacţionat sceptic faţă de această iniţiativă a preşedintelui ucrainean, insistând că o conferinţă de pace trebuie să însemne discuţii directe între cele două părţi, nu un forum în care Zelenski să caute sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră