luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2077 articole
Eveniment

Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă

Ministerul Apărării a găsit, după peste 24 de ore, o dronă, dar o caută și pe cealaltă, a anunțat acest minister într-un comunicat de presă. Pe de altă parte, drona care a căzut, duminică, în Letonia avea explozibil, potrivit Reuters. Citește și: Militarii români primesc „rații individuale de luptă” produse în Spania și Suedia Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă „Echipe din MApN, în cooperare cu specialiști din Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne, au cercetat proximitatea localității Periprava, judetul Tulcea, de unde au ridicat fragmente ale unei drone de origine rusească, urmând ca acestea sa fie expertizate, conform procedurilor legale. În perioada următoare vor fi executate acțiuni de cercetare și în proximitatea localității Caraorman, unde a fost semnalată o altă posibilă zonă de impact. Menționăm cǎ, atât aria cercetată în apropierea localității Periprava, cât și posibila zonă de impact din proximitatea localității Caraorman se află în zone mlăștinoase, în afara localităților, nefiind afectate elemente de infrastructură”, arată ministerul Apărării. „Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, în dimineața zilei de 8 septembrie, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județele Tulcea și Constanța, fiind transmise, la ora 2:20 respectiv ora 2:38, mesaje RO-Alert”, a anunțat MApN, duminică. Citește și: Prefectul PSD de Brăila, cu pensie specială uriașă și amicul lui Mihai Tudose, se ponta „în misiune” la înmormântarea unui coleg

Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă Foto: Facebook
Iranul a livrat rachete balistice Rusiei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Iranul a livrat rachete balistice Rusiei

Iranul a livrat rachete balistice Rusiei. Uniunea Europeană consideră că aliaţii dispun de ''informaţii credibile'' despre rachete balistice iraniene livrate Rusiei, a indicat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Iranul a livrat rachete balistice Rusiei ''Examinăm această chestiune cu statele membre şi, dacă se confirmă, această livrare ar reprezenta o escaladare materială importantă în sprijinul Iranului pentru războiul de agresiune ilegală al Rusiei contra Ucrainei'', a declarat Peter Stano. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor Kremlinul nu a dezminţit că Iranul ar livra rachete Moscovei, aşa cum susţin occidentalii, precizând că Rusia îşi dezvoltă relaţiile cu Teheranul potrivit propriilor interese, în special în domeniile ''cele mai sensibile''. ''Acest tip de informaţii nu sunt întotdeauna adevărate. Iranul este un partener important al nostru, dezvoltăm relaţii comerciale şi economice, dezvoltăm dialogul şi cooperarea în toate domeniile posibile, inclusiv în cele mai sensibile'', a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov. Relații strânse: Teheran, Moscova Teheranul şi Moscova şi-au intensificat relaţiile după invadarea Ucrainei de către trupele ruse în februarie 2022. Iranul livrează drone Shahed armatei ruse. De partea sa, Fazlollah Nozari, reprezentant al conducerii Gărzilor Revoluţionare iraniene, a susţinut că relatările despre transferul de rachete iraniene către Rusia se înscriu într-un ''război psihologic''. Vineri, SUA au declarat că orice transfer iranian de rachete balistice spre Rusia ar marca o escaladare majoră în războiul din Ucraina.

Apărarea antiaeriană ucraineană doboară 15 drone (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Apărarea antiaeriană ucraineană doboară 15 drone

Apărarea antiaeriană ucraineană doboară 15 drone. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât una dintre cele patru rachete de croazieră ghidate Kh-59 şi 15 din cele 23 de drone de atac Shahed lansate de Rusia în noul atac aerian desfăşurat asupra Ucrainei în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit unui comunicat al Forţelor aeriene ucrainene. Din patru rachete, una doborâtă Forțele aeriene ucrainene au postat un comunicat pe Telegram. Citește și: Cum relatează Ciucă bătălia de la Nasiriyah în cartea sa: „Se auzeau exploziile grenadelor, moartea alegea la întâmplare” "Ocupanţii au efectuat atacuri cu patru rachete aer-sol ghidate Kh-59 lansate din regiunea Belgorod, în Federaţia Rusă, şi cu 23 de vehicule aeriene de atac fără pilot de tipul Shahed", lansate din regiunea rusă Kursk şi dinspre Capul Chauda, din teritoriul ocupat al Crimeei", se arată în comunicat. Apărarea antiaeriană ucraineană doboară 15 drone Apărarea antiaeriană a reuşit să doboare 15 dintre drone. "De asemenea, trei rachete Kh-59 nu şi-au atins ţintele vizate ca urmare a contramăsurilor active ale forţelor de apărare ucrainene", mai susţine armata ucraineană. Potrivit acesteia, noul atac aerian rusesc a fost respins de aviaţie, unităţi de rachete antiaeriene şi grupuri mobile de foc ale unităţilor de război electronic din cadrul Forţelor de Apărare ucrainene. Apărarea antiaeriană a fost activată în timpul atacului în regiunile Odesa, Harkov şi Dnipropetrovsk.

O dronă rusească, prăbuşită în Letonia (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

O dronă rusească, prăbuşită în Letonia

O dronă rusească, prăbuşită în Letonia. O dronă rusească s-a prăbuşit sâmbătă în apropierea oraşului Rezekne în estul Letoniei, la aproximativ 50 de kilometri de graniţele cu Belarus şi Rusia, a anunţat duminică Ministerul leton al Apărării. O dronă rusească, prăbuşită în Letonia "În prezent, serviciile responsabile, inclusiv Poliţia, continuă investigarea circumstanţelor incidentului, dar conform datelor preliminare este vorba despre un vehicul aerian militar fără pilot al Federaţiei Ruse şi, conform informaţiilor Forţelor Armate Naţionale, a intrat spaţiul nostru aerian dinspre Belarus", se arată într-un comunicat difuzat de Ministerul leton al Apărării. Citește și: Cum relatează Ciucă bătălia de la Nasiriyah în cartea sa: „Se auzeau exploziile grenadelor, moartea alegea la întâmplare” Şefa diplomaţiei letone, Baiba Braze, care se află în Coreea de Sud într-un turneu în regiunea Asia-Pacific, a scris pe reţeaua socială X că un reprezentant al ambasadei Rusiei la Riga a fost convocat luni la Ministerul de Externe. "Am informat aliaţii, NATO şi liderii UE asupra acestui incident. Războiul Rusiei în Ucraina ne obligă să rămânem vigilenţi. Un incident similar s-a petrecut astăzi în România. Suntem vigilenţi, hotărâţi şi examinăm paşii următori în mod raţional, cu implicarea aliaţilor noştri', a completat ministrul Baiba Braze. Potrivit Ministerului Apărării leton, sistemele armatei au detectat pătrunderea unei drone în spaţiul aerian al Letoniei, au monitorizat deplasarea acesteia şi au determinat locul în care aparatul s-a prăbuşit. Declaraţia acestui minister insistă şi asupra faptului că spaţiul aerian leton este de asemenea spaţiu aerian NATO. Oraşul Rezekne, cu o populaţie peste 26.000 de locuitori, este situat la aproximativ 50 de kilometri de graniţa Letoniei cu Belarus, care se află la sud-est. Graniţa cu Rusia se află la aproximativ 50 de kilometri est de oraş

Violarea spațiului aerian românesc, MAE protestează (sursa: Facebook/MAE)
Eveniment

Violarea spațiului aerian românesc, MAE protestează

Violarea spațiului aerian românesc, MAE protestează. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) reiterează protestul faţă de violarea, din nou, a spaţiului aerian al ţării, în contextul identificării şi urmăririi de sistemul de supraveghere radar, duminică, în proximitatea frontierei cu România, a unei drone ce a evoluat în spaţiul aerian naţional şi a părăsit teritoriul naţional spre Ucraina, existând probabilitatea unei alte zone de impact pe teritoriul naţional. Violarea spațiului aerian românesc, MAE protestează Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), instituţia solicită încetarea atacurilor repetate împotriva populaţiei şi a infrastructurii civile ucrainene şi a escaladării iresponsabile de către Federaţia Rusă a situaţiei de securitate, inclusiv la frontiera dintre România şi Ucraina. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor Ministerul Afacerilor Externe cere respectarea normelor de drept internaţional, inclusiv a inviolabilităţii spaţiului aerian al României şi reiterează condamnarea puternică a acestor atacuri ilegale. Ministerul Afacerilor Externe a informat şi se coordonează cu ceilalţi aliaţi şi cu structurile NATO asupra evoluţiilor de la frontiera dintre România şi Ucraina, inclusiv asupra acestui incident.

Drone rusești au survolat teritoriul românesc (sursa: haaretz.com)
Eveniment

Drone rusești au survolat teritoriul românesc

Drone rusești au survolat teritoriul românesc. Populaţia din judeţele Tulcea şi Constanţa a primit, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un mesaj RO-ALERT, după ce structurile de apărare şi securitate naţională au identificat un posibil atacat aerian al Federaţiei Ruse asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei. Mesajul a fost transmis în jurul orei 2,30 şi avertiza populaţia cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian, prezentând în acelaşi timp măsuri de adăpostire. Reacția MAPN În urma acestor evenimente, MAPN a transmis un comuicat de presă. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor „Forţele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina, în dimineaţa zilei de 8 septembrie, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din judeţele Tulcea şi Constanţa, fiind transmise, la ora 2.20 respectiv ora 2.38, mesaje RO-Alert. Începând cu ora 2.25, două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situaţiei aeriene. În cursul acestor evenimente, a fost identificat şi urmărit de către sistemul de supraveghere radar traseul unei drone care a evoluat în spaţiul aerian naţional şi care a părăsit teritoriul naţional spre Ucraina. Situaţia evoluţiei acestei drone a fost monitorizată şi de cele două aeronave F-16, care au revenit în bază în jurul orei 4.08. Din datele disponibile la acest moment, a fost indicată probabilitatea existenţei unei zone de impact pe teritoriul naţional, într-o arie nelocuită, în proximitatea localităţii Periprava. Forţele Ministerului Apărării Naţionale execută, începând din această dimineaţă, cu mijloace aeriene şi cu echipe la sol, cercetări în zonă. MApN a informat şi informează în timp real structurile aliate cu privire la situaţiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea. Ministerul Apărării Naţionale transmite un mesaj ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internațional." Drone rusești au survolat teritoriul românesc Rusia a atacat azi-noapte cu 4 rachete ghidate X-59 lansate din regiunea Belgorod și 23 de drone de tip Shahed lansate din regiunea Kursk și si din capul Chauda (Crimeea), potrivit forțelor aeriene ucrainene. „Ca urmare a luptei aeriene, au fost doborâte o rachetă ghidată X-59 și 15 drone de atac Shahed. În plus, două drone inamice au fost pierdute local (probabil că au căzut sub influența războiului electronic). De asemenea, trei rachete X-59 nu și-au atins țintele vizate din cauza contramăsurilor active ale forțelor de apărare ucrainene. Apărarea aeriană a fost activă în regiunile Odesa, Harkov și Dnipro”, a transmis sursa citată. „Un grup de drone de atac a violat spațiul aerian al României”, au transmis pe Telegram, la ora 02:49, forțele aeriene ucrainene. „Un vehicul aerian fără pilot este deasupra teritoriului românesc în zona Sabangia”, se spune într-un alt mesaj venit după zece minute, făcând referire la localitatea Sabangia de pe malul lacului Razelm, aflat la circa 40 de kilometri de granița cu Ucraina. „Drona a părăsit teritoriul României, a zburat prin Vilkovo (localitate aflată peste Dunăre de Periprava” și continuă să meargă peste apele de coastă ale Golfului Odesa”, au mai spus forțele aeriene ucrainene într-un mesaj postat la ora 03:41.

Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia

Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia. Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat sâmbătă că este profund preocupat de informaţiile privind un posibil transfer iminent de rachete balistice iraniene către Rusia. Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia Într-o declaraţie trimisă prin e-mail jurnaliştilor, ministerul a menţionat că intensificarea cooperării militare între Teheran şi Moscova este o ameninţare pentru Ucraina, Europa şi Orientul Mijlociu şi a cerut comunităţii internaţionale să crească presiunea asupra Iranului şi Rusiei. Potrivit CNN şi Wall Street Journal, Iranul a transferat în Rusia rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, citând surse neidentificate. În august că Rusia aştepta livrarea iminentă a sute de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune Fath-360 din Iran şi că zeci de militari ruşi erau antrenaţi în Iran pentru arme ghidate prin satelit pentru a fi utilizate eventual în războiul din Ucraina. Vineri, Statele Unite, un aliat cheie al Ucrainei, şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la potenţialul transfer de rachete iraniene către Rusia. "Orice transfer de rachete balistice iraniene către Rusia ar reprezenta o escaladare dramatică a sprijinului Iranului pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei", a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, Sean Savett.

Kremlinul continuă amenințările cu armele nucleare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul continuă amenințările cu armele nucleare

Kremlinul continuă amenințările cu armele nucleare. Escaladarea generată de Washington în războiul din Ucraina şi acţiunile "Occidentului colectiv" fac necesar ca Rusia să îşi revizuiască doctrina nucleară, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţiile de presă ruse. Kremlinul continuă amenințările cu armele nucleare Rusia a declarat recent că a decis să facă schimbări în politica sa ce stabileşte circumstanţele în care să fie utilizate arme nucleare, dar nu a detaliat deocamdată aceste schimbări. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Doctrina nucleară existentă, stabilită printr-un decret al preşedintelui Vladimir Putin în 2020, spune că Rusia poate utiliza arme nucleare în cazul unui atac nuclear al unui inamic sau al unui atac cu arme convenţionale care ameninţă existenţa statului. Revizuirile doctrinei Revizuirile vin "pe fondul provocărilor şi ameninţărilor care vin din partea ţărilor din aşa-zisul Occident colectiv", a spus Peskov. Moscova ia în calcul posibilitatea ca Ucraina să folosească arme cu rază de acţiune lungă, livrate de SUA, pentru a întreprinde atacuri în adâncul teritoriului rus, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Ucraina îşi îndeamnă de multă vreme aliaţii săi să o lase să utilizeze arme care îi sunt livrate de Occident pentru a lovi în adâncul teritoriului inamic, iar aceste apeluri au devenit şi mai insistente pe măsură ce Rusia şi-a înteţit atacurile aeriene asupra infrastructurilor din Ucraina, inclusiv energetice, precum şi asupra blocurilor de locuinţe. "Este evident că ucrainenii vor face aceasta. Noi luăm toate acestea în calcul", a declarat Peskov, citat de RIA Novosti. Cel puţin 50 de persoane au fost ucise şi alte 271 au fost rănite după ce Rusia a lovit marţi cu două rachete balistice o şcoală militară în oraşul Poltava din centrul Ucrainei, în cel mai sângeros atac singular din acest război.

Turcia, cerere de aderare la BRICS (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Turcia, cerere de aderare la BRICS

Turcia, cerere de aderare la BRICS. Turcia a înaintat o cerere de aderare la blocul ţărilor emergente BRICS, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al partidului aflat la putere. Turcia, cerere de aderare la BRICS "Preşedintele nostru a afirmat de mai multe ori că vrem să devenim ţară membră a BRICS. (...) Procesul este în curs", a declarat Ömer Çelik, purtătorul de cuvânt al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator) al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier "Dacă va exista o evoluţie concretă privind aderarea noastră la BRICS, o decizie sau o evaluare din partea BRICS, vă vom informa", a spus Çelik în timpul unei conferinţe de presă. "Preşedintele nostru a afirmat clar că Turcia vrea să ia parte la toate platformele importante, printre care BRICS", a adăugat el. Țările BRICS Constituit iniţial din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, ale căror nume au dat acronimul BRICS, grupul s-a extins anul acesta cu încă patru membri, respectiv Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia şi Iran. Invitată de asemenea să adere la summitul BRICS desfăşurat în august 2023 în Africa de Sud, Argentina a abandonat ulterior demersul în urma opoziţiei manifestate de noul ei preşedinte, ultra-liberalul Javier Milei. În luna iunie, ministrul de externe turc, Hakan Fidan, avertizase cu privire la riscul unui război mondial, după vizite efectuate în China şi în Rusia, confirmând interesul Ankarei de a se apropia de ţările BRICS în această situaţie. Subliniind faptul că Rusia şi China sunt deja principalii doi parteneri comerciali ai Turciei, ministrul declarase atunci că această apropiere nu reprezintă o schimbare în politica externă a Turciei, ţară membră NATO şi care aspiră să adere la UE

Rusia şi India strâng relațiile economice (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia şi India strâng relațiile economice

Rusia şi India strâng relațiile economice. Schimburile comerciale dintre Rusia şi India sunt în creştere susţinută, iar plăţile bilaterale se derulează fără obstacolele întâmpinate în schimburile cu alte ţări, a declarat marţi Anatoly Popov, directorul general adjunct de la Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia. Rusia şi India strâng relațiile economice Sberbank intermediază până la 70% din totalul exporturilor ruseşti spre India. Schimburile comerciale dintre Rusia şi India s-au dublat, ajungând la 65 de miliarde dolari în 2023, în condiţiile în care ţara asiatică a devenit un mare importator de petrol rusesc, după ce Occidentul a impus sancţiuni Moscovei, ca urmare a invaziei din Ucraina. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor "În 2022, a existat o creştere semnificativă a interesului firmelor ruseşti faţă de piaţa din India, pentru că această piaţă funcţionează ca o alternativă", a spus Anatoly Popov într-un interviu pentru Reuters, înaintea Forumului Economic Estic, o conferinţă economică care vizează partenerii asiatici ai Rusiei. "În prezent, deschidem, de asemenea, conturi în rupii pentru clienţii ruşi. Nu excludem posibilitatea ca, pe lângă funcţia de mijloc de plată, rupia indiană să devină şi un instrument de economisire", a adăugat Anatoly Popov. Subsidiara din India a Sberbank are sucursale la Delhi şi Mumbai, precum şi un centru de servicii IT la Bangalore. Numărul de angajaţi ai Sberbank din India a crescut cu 150% în acest an, în condiţiile în care în luna aprilie oficialii băncii ruseşti au anunţat că vor să angajeze 300 de specialişti IT pentru un hub la Bangalore. Sberbank, vizată de sancțiuni occidentale Sberbank este vizată de sancţiuni occidentale şi în consecinţă nu poate face tranzacţii în dolari sau euro prin sistemul internaţional de plăţi SWIFT. Cu toate acestea, Popov a spus că banca rusească nu a întâmpinat probleme în India. "Sberbank este un participant integral în sistemele de plăţi şi interbancar din India. Nu există restricţii cu privire la operaţiunile sale", a precizat Popov. Potrivit lui Anatoly Popov, creşterea exporturilor Indiei în Rusia a ajutat la soluţionarea problemei surplusului de rupii apărut la companiile ruseşti, care a afectat schimburile comerciale în 2023, deoarece rupiile erau folosite pentru a plăti pentru importurile din India. "Problema a fost rezolvată, nu mai există un surplus de rupii", a spus Popov, adăugând că pentru echilibrarea schimburilor comerciale, India ar trebui să îşi majoreze exporturile spre Rusia de zece ori. India, a cincea mare economie, are aproape tot ce caută importatorii ruşi, a adăugat Popov. "India este autonomă, o economie mare, capabilă să îşi asigure propriile necesităţi. De acea, orice bunuri pe care Rusia le importa anterior, pot fi cumpărate în India", a spus directorul Sberbank.

Armata rusă avansează pe teritoriul Ucrainei (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Armata rusă avansează pe teritoriul Ucrainei

Armata rusă avansează pe teritoriul Ucrainei. Forţele ruse au avansat în august 477 kmp în Ucraina, ceea ce reprezintă avansul lor lunar cel mai important din octombrie 2022, potrivit datelor care compilează deplasări revendicate şi confirmate furnizate de Institutul pentru studiul războiului (ISW). Armata rusă avansează pe teritoriul Ucrainei La rândul său, armata ucraineană a avansat rapid la începutul lui august în Rusia, în regiunea frontalieră Kursk, peste 1.100 kmp în două săptâmâni, aflându-se la mai puţin de 35 km de capitala regională. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Trupele ruse au avansat în Ucraina într-un ritm de peste 15 kmp pe zi în august, în mare majoritate în regiunea Doneţk. Cea mai mare parte a acestor avansuri s-a realizat în direcţia importantului nod logistic Pokrovsk, de care armata rusă s-a apropiat duminică seară la mai puţin de 7 km. Ultima dată când Moscova a cucerit atât teritoriu într-o lună, în octombrie 2022, a fost în replică la o importantă contraofensivă ucraineană în jurul Harkov, într-o fază a conflictului în care linia frontului era mult mai mobilă decât astăzi. Expansiunea Moscovei De la începutul anului 2024, Moscova şi-a reluat expansiunea pe teritoriul ucrainean, cu avansuri suplimentare de 1.730 kmp. Este deja de trei ori mai mult decât în 2023, când avansurile sale, mai mici, au fost în plus anulate de contraofensivele ucrainene. Însă în aceste ultime luni trupele Kievului întâmpină dificultăţi în a contraataca pe propriul teritoriu. În 2024, numai în opt zile armata ucraineană a cucerit mai mult teren decât a cedat Rusiei, în general având avansuri foarte marginale de câţiva kilometri pătraţi. La 1 septembrie, Rusia ocupa 66.266 kmp din teritoriul ucrainean. Cu Crimeea, anexată în 2014, şi zonele din est deja sub controlul separatiştilor proruşi înainte de invazie, avansurile confirmate sau revendicate de Rusia reprezintă 18% din teritoriul Ucrainei din 2013.

Beluga, spion al Rusiei, găsită moartă (sursa: news.sky.com)
Internațional

Beluga, spion al Rusiei, găsită moartă

Beluga, spion al Rusiei, găsită moartă. O belugă care era suspectată de spionaj în favoarea Rusiei după ce a fost descoperită în apele norvegiene în urmă cu cinci ani a fost găsită moartă, potrivit organizaţiei non-profit care a monitorizat balena. Beluga, spion al Rusiei, găsită moartă Trupul lui Hvaldimir - o combinaţie între cuvântul norvegian pentru "balenă" ("hval") şi prenumele preşedintelui rus Vladimir Putin - a fost văzut în timp ce plutea în derivă în apele mării de un tată şi un fiu care pescuiau în sudul Norvegiei în weekendul care tocmai s-a încheiat, a raportat radioteleviziunea publică norvegiană NRK. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj "Hvaldimir nu a fost doar o balenă beluga; el a fost un far al speranţei, un simbol al conexiunii şi un memento al legăturii profunde dintre oameni şi lumea naturală", au declarat reprezentanţii ONG-ului Marine Mind pe reţelele de socializare. "Echipament St.Petersburg" Hvaldimir purta un harnaşament care părea să fie un suport pentru o cameră video de mici dimensiuni atunci când a fost găsit pentru prima dată în 2019 în proximitatea insulei Ingoya din nordul Norvegiei, la o distanţă de aproximativ 300 de kilometri de graniţele maritime ale Rusiei. Pe harnaşamentul său fixat în jurul capului, care i-a fost îndepărtat de o echipă de biologi marini, era ştampilat textul "Echipament St. Petersburg", scris în limba engleză. Acest mascul de belugă era foarte interesat de oameni şi reacţiona la semnalele făcute cu ajutorul mâinilor, ceea ce determinat Serviciul norvegian de informaţii interne să presupună că animalul fusese ţinut în captivitate în Rusia în cadrul unui program de cercetare înainte să ajungă în apele teritoriale ale Norvegiei. Moscova păstrează tăcerea Moscova nu a făcut niciodată declaraţii oficiale în legătură cu speculaţiile despre Hvaldimir. "Este absolut îngrozitor", a declarat pentru NRK biologul marin Sebastian Strand, care a colaborat cu Marine Mind. "Se pare că se afla într-o stare bună până vineri, aşadar va trebui să ne dăm seama ce s-a întâmplat în acest caz", a adăugat el. Nicio leziune externă majoră nu era vizibilă pe trupul animalului, iar cauzele morţii sale nu sunt deocamdată cunoscute, a mai spus Sebastian Strand. După ce a petrecut trei ani coborând încet din nordul Norvegiei, Hvaldimir s-a îndreptat în 2023 spre sud dintr-un motiv necunoscut. "Nu ştim de ce se mişcă atât de repede în acest moment", mai ales că "se îndepărtează de mediul său natural", a subliniat atunci acelaşi biolog marin. Delfinul alb sau beluga trăieşte în mod tradiţional mult mai la nord, în apropiere de Groenlanda, sau în apele arctice ruse sau norvegiene. Marea Barents şi Atlanticul de Nord sunt zone strategice pentru Marinele ţărilor occidentale şi ruse, o zonă de contact obişnuită pentru submarinele acestora

Rusia vrea să schimbe doctrina nucleară (sursa: TASS)
Internațional

Rusia vrea să schimbe doctrina nucleară

Rusia vrea să schimbe doctrina nucleară. Rusia va opera schimbări la doctrina sa nucleară ca răspuns la acţiunile Occidentului legate de conflictul din Ucraina, a declarat duminică viceministrul de externe Serghei Riabkov, citat de TASS. Riabkov nu a precizat despre ce schimbări va fi vorba. Rusia vrea să schimbe doctrina nucleară Doctrina nucleară actuală a Rusiei, stabilită printr-un decret al preşedintelui Vladimir Putin în 2020, prevede că armele nucleare pot fi folosite în cazul unui atac nuclear din partea unui inamic sau în situaţia unui atac convenţional care ameninţă existenţa statului. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga „Aşa cum noi am spus în mod repetat, munca este într-un stadiu avansat şi există o direcţie clară de a face ajustări”, a declarat Riabkov. El a afirmat că decizia „este legată de cursul de escaladare al adversarilor noştri occidentali în legătură cu conflictul din Ucraina”. Rusia, care acuză Occidentul că poartă un război împotriva sa prin intermediul Ucrainei, a mai indicat anterior că are în vedere modificări la doctrina sa nucleară, însă declaraţia lui Riabkov este cea mai categorică de până acum cu privire la acestea.

Rușii o preferă pe Kamala Harris (sursa: Facebook/Kamala Harris)
Internațional

Rușii o preferă pe Kamala Harris

Rușii o preferă pe Kamala Harris. Rusia o consideră pe candidata prezidenţială democrată americană Kamala Harris un oponent mai predictibil decât republicanul Donald Trump, deşi în niciunul din cazuri nu există o perspectivă de îmbunătăţire a relaţiilor cu Washingtonul, a indicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Rușii o preferă pe Kamala Harris Într-un interviu acordat lui Pavel Zarubin, un reporter TV cu acces preferenţial la Kremlin, Peskov a părut de asemenea să respingă afirmaţia lui Trump că ar putea pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore dacă va câştiga alegerile. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Înainte ca preşedintele Joe Biden să îşi anunţe retragerea din cursă şi sprijinul pentru Harris, preşedintele rus Vladimir Putin spusese că Moscova l-ar prefera pe Biden lui Trump, pentru că primul este un politician experimentat „de şcoală veche”. Odată cu retragerea lui Biden, „cine este atunci candidatul nostru acum?”, l-a întrebat, râzând, Zarubin pe Peskov. Democrații sunt mai "predictibili" Râzând şi el, acesta a răspuns: „Nu avem un candidat. Dar, desigur, democraţii sunt mai predictibili. Şi ceea ce Putin a spus despre predictibilitatea lui Biden li se aplică aproape tuturor democraţilor, inclusiv dnei Harris”. În interviul menţionat, Peskov a spus că paşii Statelor Unite de "a călca în picioare interesele ţării noastre" au depăşit limitele acceptabile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a mai spus că "nu există o baghetă magică" pentru rezolvarea de pe o zi pe alta a crizei din Ucraina, aşa cum a promis Trump. „Nu cred că există o baghetă magică. Nu se poate face într-o singură zi”, a afirmat el, potrivit fragmentelor din interviul ce urmează să fie difuzat duminică la televiziunea rusă. El a calificat drept „fantezie” să se creadă că viitorul preşedinte american va anunţa în discursul său inaugural că Washingtonul încetează ajutorul militar pentru Ucraina şi cheamă la negocieri de pace, şi că aceasta va schimba mentalitatea la Kiev. SUA sunt deja în mare măsură parte a conflictului prin armele furnizate Kievului, a spus el, descriind relaţiile dintre Moscova şi Kremlin drept mai rele decât au fost „de decenii”, „fără perspective” în acest moment de aşezare a lor pe calea redresării.

Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei (sursa: Kurt D Volker)
Internațional

Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei

Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei. Incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk „demonstrează că Rusia se află la limita capacităţilor sale”, a declarat Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, la conferinţa Globsec de la Praga din 31 august, relatează Kyiv Independent. Incursiunea în Kursk arată limitele Rusiei „(Rusia) nu poate ataca Ucraina și să apăre Rusia în același timp, a trebuit să facă o alegere”, a spus Volker. Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% „Va trebui să mute forțele din Ucraina pentru a apăra Rusia. Această mișcare este ceva de care ar trebui să profităm cu sistemele cu rază lungă pentru a le lovi în timp trupele sunt în mișcare”, a adăugat el. Incursiunea mai arată că „Rusia nu are capacitatea de a escalada”, a spus Volker. Separat, și parlamentarul ucrainean Olena Homenko a spus că incursiunea din Kursk „demonstrează că nu există riscuri reale de escaladare a Rusiei și că nu există linii roșii rusești”. „Singura reacție a lui Putin a fost să pretindă că nu se întâmplă nimic special”, a adăugat ea. Pe măsură ce incursiunea Kievului în regiunea Kursk a intrat în a patra săptămână, Ucraina a ajuns să ocupe 1.294 de kilometri pătrați și 100 de așezări, inclusiv orașul Sudja, a declarat comandantul Oleksandr Sîrskîi pe 27 august.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră