miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2491 articole
Internațional

Dronele rusești doborâte în Polonia: Kremlinul aruncă pisica moartă în curtea Ministerului Apărării

Dronele rusești în Polonia, Kremlinul reacționează. Kremlinul a reacționat la acuzațiile Poloniei privind dronele care ar fi încălcat spațiul său aerian. Președinția nu vrea să fie asociată direct cu incidentul. Dronele rusești în Polonia, Kremlinul reacționează Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Uniunea Europeană și NATO „acuză zilnic Rusia de provocări, de cele mai multe ori fără să prezinte argumente”. Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat Oficialul rus a subliniat că subiectul dronelor nu ține de competența Kremlinului, ci de Ministerul Apărării. Varșovia susține că dronele erau rusești Premierul polonez Donald Tusk a anunțat pe 10 septembrie că armata a doborât drone care „reprezentau o amenințare directă”. El a calificat incidentul drept o provocare, precizând că aparatele erau rusești. În urma acestui episod, temporarul însărcinat cu afaceri al Rusiei la Varșovia, Andrei Ordaș, a fost convocat la Ministerul de Externe. Diplomatul rus a respins acuzațiile, afirmând că dronele au venit dinspre Ucraina. Zboruri detectate și intervenții ale apărării poloneze Pe fondul alertelor aeriene care au vizat toată Ucraina în noaptea incidentului, Polonia și-a ridicat avioanele de vânătoare și a activat sistemele de apărare antiaeriană.  Premierul polonez Donald Tusk a descris incidentul drept „o provocare la scară largă”, afirmând că situația reprezintă „cel mai aproape de un conflict deschis de după al Doilea Război Mondial”. Totuși, Tusk a subliniat că nu crede că Polonia sau NATO se află în pragul unui război direct cu Rusia. Reacții internaționale: Macron și Starmer acuză Rusia Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a pus la îndoială ipoteza că dronele au ajuns în Polonia „din greșeală”. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a catalogat incidentul drept o escaladare și a atribuit responsabilitatea Rusiei. Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a numit încălcarea spațiului aerian polonez „scandalos de iresponsabilă” și „fără precedent”, exprimând o profundă îngrijorare.

Dronele rusești în Polonia, Kremlinul reacționează (sursa: rbc.ru)
Dronă rusească lovește casă din Polonia (sursa: polsatnews.pl)
Internațional

BREAKING O dronă rusească a lovit o casă în regiunea poloneză Lublin

Dronă rusească lovește casă din Polonia. O dronă rusească a lovit un imobil din localitatea Wyryki, în regiunea Lublin, Polonia. Acoperișul casei și un autoturism din curte au fost avariate, dar autoritățile au confirmat că nu există victime. Dronă rusească lovește casă din Polonia Armata poloneză a confirmat că dronele considerate periculoase au fost doborâte, iar echipele de intervenție caută resturile aparatelor. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Premierul Donald Tusk a convocat o ședință de urgență a guvernului și a anunțat că este în contact direct cu președintele și cu ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz. Autoritățile poloneze colaborează strâns cu NATO. Măsuri de securitate și mobilizare națională Poliția, Paza de Frontieră și pompierii au fost mobilizați, iar unitățile din estul țării au intrat în stare de alertă. Locuitorii din regiunile Podlaskie, Mazowieckie și Lublin au fost îndemnați să rămână în locuințe și să nu atingă fragmentele de drone găsite, ci să anunțe imediat autoritățile. Spațiul aerian și aeroporturile, închise temporar Noaptea trecută, spațiul aerian deasupra a patru aeroporturi majore – Rzeszów, Lublin, Varșovia și Modlin – a fost închis din motive de securitate. Autoritățile aviatice au precizat că această măsură este o procedură standard în timpul operațiunilor militare intense din regiune. Escaladarea tensiunilor la granița estică a NATO Atacul are loc pe fondul intensificării operațiunilor rusești asupra Ucrainei și a multiplelor încălcări ale spațiului aerian polonez. Oficialii polonezi și NATO avertizează că situația reprezintă o amenințare directă pentru securitatea flancului estic al Alianței.

Polonia doboară drone rusești în premieră (sursa: Facebook/Siły Powietrzne/Polish Air Force)
Internațional

PREMIERĂ Polonia doboară drone rusești care au intrat în spațiul său aerian. România ridică avioane

olonia doboară drone rusești în premieră. Polonia și-a mobilizat miercuri propriile sisteme de apărare aeriană, alături de cele NATO, pentru a doborî drone care au pătruns în spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei. Polonia doboară drone rusești în premieră Varșovia a numit incidentul „un act de agresiune”, marcând o premieră în implicarea directă a implicării Poloniei în războiul din Ucraina. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Comandamentul operațional al armatei poloneze a confirmat că avioanele poloneze și aliate au fost desfășurate după „încălcări repetate” ale spațiului aerian. Potrivit oficialilor, unele drone au fost neutralizate, iar operațiunile de localizare a resturilor sunt în desfășurare. Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat că avioanele „și-au folosit armele împotriva obiectelor ostile” și că se află în contact permanent cu comandamentul NATO. Zonele cu risc crescut Armata poloneză a avertizat populația din regiunile Podlaskie, Mazowieckie și Lublin să rămână în case, precizând că situația a creat „o amenințare reală la adresa securității cetățenilor”. Premierul Donald Tusk a informat secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre situație și a convocat o reuniune de urgență a guvernului. Ministerul rus al Apărării nu a comentat incidentul. Impact asupra traficului aerian Aeroportul Chopin din Varșovia și alte aeroporturi, precum Lublin și Rzeszow, au fost temporar închise. Zborurile au fost redirecționate către alte orașe poloneze. Ulterior, spațiul aerian a fost redeschis, dar autoritățile avertizează că vor exista întârzieri pe parcursul zilei. Tensiuni sporite la granița cu Belarus Polonia a anunțat că își va închide granița cu Belarus, în contextul exercițiilor militare ruso-belaruse „Zapad”, care au generat îngrijorări de securitate și în Lituania și Letonia. În același timp, Rusia a lansat rachete și drone asupra mai multor regiuni din Ucraina, inclusiv asupra zonelor vestice apropiate de granița cu Polonia. Kievul a emis alerte de raid aerian la nivel național, iar autoritățile au avertizat populația cu privire la atacuri cu rachete și drone. Șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak, a subliniat că Rusia „testează Occidentul” și că este nevoie de decizia partenerilor NATO de a permite utilizarea apărării aeriene pentru interceptarea dronelor înainte ca acestea să atingă granițele Alianței. Reacția Statelor Unite și a liderilor occidentali Senatorul american Dick Durbin a declarat că aceste incursiuni „nu pot fi ignorate”, în timp ce congresmanul Joe Wilson a numit atacul „un act de război”. El a cerut președintelui Donald Trump să impună sancțiuni suplimentare care să „falimenteze mașinăria de război rusă”. Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane în Europa, a afirmat că dronele rusești reprezintă „testări intenționate” ale apărării NATO și că răspunsurile trebuie să fie ferme și constante. Escaladare regională și riscul extinderii conflictului Incidentul vine după alte episoade în care drone sau rachete rusești au traversat spațiul aerian polonez. În 2022, două persoane au murit în satul Przewodow, după ce o rachetă ucraineană de apărare aeriană a căzut pe teritoriul Poloniei. Actuala situație indică o escaladare a tensiunilor și ridică întrebări legate de implicarea NATO în gestionarea directă a atacurilor care vizează Ucraina, dar afectează și teritoriul statelor membre. România ridică avioanele Ministerul Apărării Naționale a ridicat de urgență două aeronave F-16 după detectarea unor drone în apropierea graniței cu Ucraina. MapN a emis un comunicat: „În noaptea de 9 spre 10 septembrie, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un grup de drone aeriene, în zona localităţii ucrainene Vâlcov, la graniţa cu România. Două aeronave de luptă F-16 ale Forţelor Aeriene Române au decolat la ora 00.59 de la Baza 86 Aeriană din Feteşti pentru misiuni de cercetare. La ora 01.27 a fost transmis mesajul Ro-Alert pentru zona de nord a judeţului Tulcea. Nu au fost detectate pătrunderi ale unor vehicule aeriene în spaţiul aerian naţional. La ora 02.35 a fost transmis semnalul de încetare a alertei aeriene, iar aeronavele au revenit în baza de dislocare. Ministerul Apărării Naţionale menţine în permanenţă un nivel ridicat de vigilenţă şi asigură supravegherea strictă a spaţiului aerian, maritim şi terestru naţional. Suntem în contact permanent cu aliaţii noştri, schimbăm în timp real informaţii operative şi acţionăm ferm pentru garantarea securităţii României şi a flancului estic al NATO.”

Drone rusești, în spațiul aerian polonez (sursa: Facebook/Ministerstwo Obrony Narodowej)
Internațional

BREAKING Mai multe drone rusești au intrat adânc în Polonia. Patru aeroporturi au fost închise

Drone rusești, în spațiul aerian polonez: Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a anunțat că spațiul aerian al Poloniei a fost încălcat în mod repetat de drone, în timpul atacului masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei, potrivit Fakt.  Drone rusești, în spațiul aerian polonez Unele dintre dronele care ar fi putut reprezenta o amenințare au fost doborâte de armata poloneză, a declarat ministrul apărării Władysław Kosiniak-Kamysz. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Incidentul a avut loc în dimineața zilei de 10 septembrie, fiind calificat drept o încălcare fără precedent a spațiului aerian. Potrivit DORSZ, „unele drone care au intrat pe teritoriul nostru au fost doborâte”, iar autoritățile caută zonele unde ar putea fi căzute fragmentele. Forțele poloneze și aliate sunt în stare de alertă maximă și pregătite pentru noi operațiuni. Avertizare pentru populație În jurul orei 4:00 dimineața, autoritățile au emis o avertizare pentru populație, cerând locuitorilor să rămână în case. Cele mai expuse zone sunt regiunile Podlaskie, Mazowieckie și Lublin. Premierul Donald Tusk a confirmat că armata a folosit armament împotriva dronelor și că este în contact permanent cu președintele și ministrul apărării. „Am primit un raport direct de la comandantul operațional”, a precizat Tusk. La rândul său, Władysław Kosiniak-Kamysz a îndemnat populația la calm, cerând ca oamenii să urmeze doar anunțurile oficiale ale armatei și poliției. „Dacă întâlniți fragmente ale acestor obiecte, nu le atingeți și anunțați imediat poliția”, a transmis ministrul apărării. El a confirmat, înainte de ora 6:00, că toate dronele care reprezentau o amenințare au fost doborâte, iar echipele militare continuă căutările pentru identificarea zonelor unde ar fi putut cădea resturi ale aparatelor.

Bombă rusească ucide 21 de ucraineni (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

VIDEO O bombă rusească a ucis cel puțin 21 de ucraineni care stăteau la rând să-și ia pensiile

Bombă rusească ucide 21 de ucraineni. Marți, satul Iarova din regiunea Donețk a fost lovit de o bombă rusească, provocând moartea a cel puțin 21 de civili. Aceștia stăteau la coadă să își ia pensiile. Atacul a avut loc la mai puțin de zece kilometri de linia frontului ucraineano-rus. Bombă rusească ucide 21 de ucraineni Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat tragedia drept „sălbatică”. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” În mesajul transmis pe rețelele sociale, acesta a precizat că bomba a căzut în timp ce mulți locuitori își primeau pensiile. Zelenski a publicat și un material VIDEO în care apar mai multe corpuri neînsuflețite lângă o camionetă poștală distrusă. Guvernatorul regiunii confirmă bilanțul victimelor Guvernatorul regiunii Donețk, Vadim Filașkin, a raportat cel puțin 21 de morți și tot atâția răniți. Oficialul a subliniat că „nu este vorba de o acțiune militară, ci pur și simplu de terorism”. Satul Iarova, țintă a bombardamentelor rusești Localitatea Iarova, cu aproximativ 1.800 de locuitori înainte de invazia rusă, se află în imediata apropiere a frontului. Atacul de marți este unul dintre cele mai sângeroase din ultima perioadă, vizând direct civilii. Kievul cere reacția comunității internaționale „Astfel de lovituri rusești nu trebuie lăsate fără o reacție adecvată a lumii. Rușii continuă să distrugă vieți, evitând în același timp noi sancțiuni severe”, a declarat Zelenski, solicitând sprijin suplimentar și măsuri dure împotriva Moscovei.

Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe (sursa: TASS)
Internațional

Medvedev cere 244 de miliarde de dolari de la Finlanda, pe care o acuză că vrea să atace Rusia

Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a lansat luni noi acuzații la adresa Finlandei, susținând că aceasta urmează un curs de confruntare cu Rusia după aderarea la NATO. Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe Într-un articol publicat de agenția rusă TASS, Medvedev a afirmat că Helsinki ar pregăti „un cap de pod pentru un atac asupra Rusiei”. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Medvedev a cerut din nou Finlandei despăgubiri pentru al Doilea Război Mondial, susținând că Rusia nu mai este obligată de tratatul de pace din 1947, care limita pretențiile la 300 de milioane de dolari. Oficialul afirmă că valoarea actualizată a pagubelor ar fi de 20 de trilioane de ruble (aproximativ 244 de miliarde de dolari). Oficialul rus, în prezent vicepreședinte al Consiliului Național de Securitate al Federației Ruse, a precizat că în Laponia au fost create structuri de comandă ale armatei finlandeze, „în imediata vecinătate a frontierei cu Rusia”. Potrivit lui Medvedev, aceste măsuri confirmă că NATO consideră Rusia drept stat inamic. „Noua doctrină a Finlandei” Articolul, intitulat „Noua doctrină a Finlandei: Prostie, minciuni, ingratitudine”, denunță politica de securitate adoptată de Helsinki. Medvedev acuză Finlanda că, sub pretext defensiv, a ales confruntarea și încalcă acorduri istorice. Finlanda, de la neutralitate la aderarea la NATO După decenii de neutralitate, Finlanda și Suedia au decis să adere la NATO ca reacție la invazia rusă din Ucraina. Moscova consideră acum că eforturile Finlandei de a-și consolida apărarea reprezintă o amenințare directă.

Franța și Germania propun sancționarea Lukoil (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Eveniment

Lukoil, ținta următoarelor sancțiuni ale UE împotriva Rusiei. Compania, foarte activă în România

Franța și Germania propun sancționarea Lukoil. Franța și Germania au avansat o propunere prin care Uniunea Europeană să includă compania petrolieră rusă Lukoil, precum și alți actori din afara UE care sprijină Rusia în vânzarea petrolului, în cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni aflat în pregătire. Franța și Germania propun sancționarea Lukoil Cele două state argumentează că vânzările de petrol și gaze constituie principala sursă de finanțare pentru războiul dus de Rusia în Ucraina. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România În consecință, consideră că este esențial ca sancțiunile să vizeze companiile și țările terțe care facilitează exporturile rusești. Lukoil, companie privată cu benzinării în UE Propunerea franco-germană include în mod explicit Lukoil, una dintre puținele companii private din sectorul energetic rusesc, care deține o rețea de benzinării în state membre ale Uniunii Europene. Documentul de lucru cere consolidarea măsurilor împotriva țărilor terțe care ajută Rusia să ocolească restricțiile deja existente. Exemple sunt rafinăriile aprovizionate cu petrol rusesc, care vând apoi combustibili în UE sub o origine falsificată. Importurile de petrol rusesc, interzise cu excepții UE a interzis toate importurile de petrol rusesc după invazia din Ucraina, însă Slovacia și Ungaria beneficiază de excepții, dat fiind că nu au acces la mare. Totuși, aprovizionarea lor a fost recent afectată de atacurile ucrainene asupra conductei Drujba. Măsuri stricte împotriva mecanismelor financiare rusești Parisul și Berlinul propun, de asemenea, sancțiuni mai dure împotriva băncilor mici rusești implicate în tranzacții financiare pentru susținerea războiului. Potrivit documentului, nu mai puțin de 250 de instituții financiare facilitează astfel de operațiuni. Reacții după cel mai amplu atac cu drone Pachetul de sancțiuni ar putea fi prezentat vineri de Comisia Europeană, ca răspuns la cel mai amplu atac rusesc cu drone asupra Ucrainei de la începutul conflictului. Una dintre ținte a fost sediul guvernului ucrainean din Kiev, provocând un incendiu. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut acțiuni ferme împotriva Rusiei, inclusiv sancțiuni suplimentare și arme cu rază lungă de acțiune pentru a lovi infrastructura militară și energetică rusă. Poziția Rusiei și reacția europeană Moscova a negat că a vizat clădiri guvernamentale, susținând că obiectivele au fost aerodromuri și instalații militare. Kremlinul a transmis că sancțiunile nu vor schimba poziția Rusiei privind războiul. În replică, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat la Helsinki că singura cale spre pace este menținerea sprijinului pentru Ucraina și creșterea presiunii asupra Rusiei, în strânsă coordonare cu Statele Unite.

Rusia renunță la Convenția împotriva torturii (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia renunță oficial la măsurile împotriva torturii la cererea lui Putin

Rusia renunță la Convenția împotriva torturii. Președintele rus Vladimir Putin a transmis luni Dumei de Stat un proiect de lege prin care solicită denunțarea Convenției europene pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Inițiativa include și retragerea din cele două protocoale atașate convenției adoptate în 1987. Rusia renunță la Convenția împotriva torturii Camera inferioară a Parlamentului rus a confirmat depunerea proiectului. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Convenția fusese ratificată de Rusia în 1996, odată cu aderarea la Consiliul Europei. La sfârșitul lunii august, premierul Mihail Mișustin i-a propus liderului de la Kremlin să denunțe documentul, argumentând că Rusia nu este reprezentată în comitetul antitortură al Consiliului Europei. Moscova susține că menținerea semnăturii nu mai are relevanță, din moment ce țara a fost exclusă din Consiliul Europei în martie 2022, la scurt timp după declanșarea invaziei asupra Ucrainei. Impactul retragerii: fără acces pentru inspectorii internaționali Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, denunțarea convenției va însemna că Rusia nu va mai fi obligată să permită accesul inspectorilor internaționali la sistemul său penitenciar. În practică, aceste vizite au încetat deja după anul 2022. Rusia a fost de ani de zile acuzată că mușamalizează abuzurile și cazurile de tortură din închisorile sale și că nu respectă deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului. Acuzații reciproce de tortură în contextul războiului Armata rusă a fost acuzată de Ucraina și de organizații internaționale că ar fi comis acte de tortură împotriva prizonierilor de război și civililor din teritoriile ocupate. Moscova a respins acuzațiile și a formulat, la rândul său, plângeri similare împotriva Kievului.

Rusia amenințată cu sancțiuni de Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei, după atacul de sâmbătă noapte asupra Ucrainei

Rusia amenințată cu sancțiuni de Trump. Președintele american Donald Trump a sugerat duminică că ia în calcul impunerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, ca reacție la atacul aerian masiv lansat de Moscova asupra Ucrainei în noaptea de sâmbătă spre duminică. Rusia amenințată cu sancțiuni de Trump Întrebat de jurnaliști la Casa Albă dacă este gata să treacă la o nouă etapă de sancțiuni, liderul de la Washington a răspuns tranșant: „Da, sunt!”. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” Deși a mai amenințat Rusia cu sancțiuni, Trump a suspendat până acum aplicarea lor pe durata negocierilor diplomatice. Declarațiile recente sugerează însă o poziție mai fermă, chiar dacă nu a anunțat concret ce ar putea implica această „a doua fază”. Atacul Rusiei: cel mai mare de la începutul războiului În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a lansat: 810 drone, dintre care 747 au fost interceptate; 13 rachete, dintre care patru au fost neutralizate, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene. Atacul a provocat cel puțin cinci morți și a lovit pentru prima dată clădirea guvernului ucrainean din centrul Kievului. SUA cer Europei să intensifice presiunea asupra Moscovei Duminică dimineață, ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, a transmis că SUA sunt „pregătite să sporească presiunea” asupra Rusiei și a cerut partenerilor europeni să adopte o atitudine similară. Trump a avertizat deja că ar putea lua măsuri împotriva țărilor care cumpără hidrocarburi din Rusia, acuzându-le că sprijină indirect finanțarea războiului. India a fost deja vizată de suprataxe vamale impuse de Washington. Trump critică dependența Europei de petrolul rusesc Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că Donald Trump este „foarte nemulțumit” de faptul că multe state din Uniunea Europeană continuă să achiziționeze petrol rusesc. Scott Bessent a subliniat că o coordonare între SUA și UE ar putea fi decisivă: „Dacă SUA și UE pot să se pună de acord asupra mai multor sancțiuni și asupra taxelor vamale împotriva țărilor care cumpără petrol rusesc, economia rusă se va prăbuși. Iar aceasta îl va aduce pe președintele Putin la masa negocierilor”.

Rusia lansează 805 drone asupra Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Noaptea celui mai mare atac aerian asupra Ucrainei: peste 800 de drone și 13 rachete

Rusia lansează 805 drone asupra Ucrainei. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a atacat în noaptea de sâmbătă spre duminică cu 805 drone și 13 rachete. Este cel mai mare număr de drone folosit simultan de la începutul invaziei, în februarie 2022. Rusia lansează 805 drone asupra Ucrainei Apărarea antiaeriană a reușit să dobore 751 de drone și patru rachete, potrivit datelor comunicate. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Ministerul Apărării de la Moscova a precizat că loviturile au vizat complexul militar-industrial al Ucrainei și infrastructura de transport. Pe de altă parte, oficialii de la Kiev susțin că atacurile au avut ca efect și distrugeri civile semnificative. Executivul de la Kiev, lovit pentru prima dată Premierul ucrainean Iulia Sviridenko a declarat că, pentru prima dată de la începutul războiului, sediul executivului de la Kiev a fost lovit, iar în urma atacului s-a declanșat un incendiu. „Vom reconstrui clădirile. Dar viețile pierdute nu pot fi aduse înapoi. Inamicul ne terorizează și ne ucide oamenii în toată țara, în fiecare zi”, a transmis Sviridenko. Victime civile în capitala Ucrainei Atacul asupra Kievului s-a soldat cu trei morți în rândul civililor: două femei și un copil de doar un an. Tragedia accentuează apelurile autorităților ucrainene pentru sprijin suplimentar din partea partenerilor occidentali. Zelenski cere aliaților întărirea apărării antiaeriene Președintele Volodimir Zelenski a reacționat, catalogând atacul drept o crimă intenționată și o „prelungire a războiului”. „Astfel de omoruri acum, când diplomația reală ar fi putut începe de mult, sunt o crimă intenționată. Cerem din nou aliaților să întărească apărarea antiaeriană a Ucrainei”, a scris Zelenski.

Ucraina anunță repatrierea copiilor din Rusia (sursa: X/Andriy Yermak)
Internațional

Copii ucraineni, repatriați din Rusia, anunță Kievul. Operațiunea, învăluită în mister

Ucraina anunță repatrierea copiilor din Rusia. Comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, a anunțat marți că un grup de copii a fost repatriat din Rusia și din teritoriile ocupate de forțele ruse. Ucraina anunță repatrierea copiilor din Rusia Repatrierea a fost posibilă datorită unei inițiative lansate de președintele Volodimir Zelenski, a precizat oficialul pe Telegram. Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social Șeful de cabinet al președintelui, Andrii Iermak, a adăugat că minorii repatriați au vârste cuprinse între trei luni și 18 ani. Lipsa detaliilor privind numărul copiilor Nici Lubineț, nici Iermak nu au precizat numărul exact al copiilor aduși în Ucraina. Totuși, Iermak a subliniat că aceștia au trăit „ani de zile sub presiune și cu teamă”, menționând cazul unui copil cu dizabilități și al unei mame cu doi fii deportați în Rusia. Cum sunt organizate repatrierile Dacă în trecut repatrierea minorilor se realiza în urma unor aranjamente internaționale, în prezent mulți copii revin în regiunile controlate de Ucraina pe cont propriu. Operațiunea anunțată marți a implicat mai multe instituții ucrainene – între care biroul comisarului pentru drepturile omului – precum și parteneri internaționali. Mii de copii deportați din teritoriile ocupate Potrivit surselor oficiale de la Kiev, peste 19.000 de copii au fost răpiți din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia de la începutul războiului. Totuși, la negocierile de la Istanbul, Ucraina a prezentat o listă cu doar 339 de minori pentru care solicita oficial repatrierea. Mandate internaționale de arestare Pentru presupusele deportări de copii, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova. Kremlinul a respins însă acuzațiile, refuzând să recunoască legitimitatea acestora.

Bruiaje rusești raportate de oficiali germani (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Rușii au bruiat până și comunicațiile avionului șefului de stat major german

Bruiaje rusești raportate de oficiali germani. Avionul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a suferit duminică interferențe GPS în timp ce zbura spre Bulgaria, potrivit Comisiei Europene. Deși aparatul a aterizat fără incidente, autoritățile bulgare suspectează că atacul electronic ar fi fost efectuat de Rusia. Șeful Bundeswehrului confirmă incidente similare Bruiaje rusești raportate de oficiali germani Generalul Carsten Breuer, inspectorul general al Bundeswehrului și cel mai înalt ofițer militar al Germaniei, a declarat că și el a trecut prin situații similare. Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social „Călătoream cu un avion militar care a fost afectat. Nu este tocmai plăcut. Totuși, piloții pot depăși aceste probleme și au reacționat în mod foarte sigur”, a spus Breuer, în cadrul unei conferințe de presă la Berlin. Europa, expusă amenințărilor hibride Breuer a avertizat că Germania și restul Europei sunt constant expuse unor riscuri precum sabotaj, spionaj, influență hibridă și acțiuni hibride, amenințări atribuite adesea unor actori statali, printre care Rusia. Avionul inspectorului general a suferit interferențe GPS deasupra Mării Baltice și, cu o altă ocazie, în timpul unei călătorii spre Lituania pentru exerciții militare. Flota militară și civilă, ținte frecvente Viceamiralul Jan Christian Kaack, inspectorul Marinei germane, a confirmat că interferențele GPS sunt la ordinea zilei, afectând atât ținte militare, cât și civile. El a amintit închiderea temporară a aeroportului Tartu din Estonia, din cauza riscului la aterizare și decolare, dar și perturbarea navigației în arhipelagul Stockholm, unde marinarii au fost nevoiți să se bazeze pe hărți pe hârtie. Reacția Comisiei Europene Purtătoarea de cuvânt a CE, Arianna Podesta, a confirmat luni incidentul în care a fost implicată aeronava Ursulei von der Leyen. Ea a subliniat că autoritățile bulgare suspectează Rusia de această „interferență flagrantă”.

Cărți interzise în librăriile din Rusia (sursa: novoyagazeta.eu/Novaya Baltiya)
Internațional

Cenzura Kremlinului goleşte librăriile ruse: cărțile „agenților străini” sunt scoase din rafturi

Cărți interzise în librăriile din Rusia. Începând cu 1 septembrie, Rusia a adoptat două legi care extind restricțiile aplicate persoanelor și organizațiilor etichetate drept „agenți ai străinătății”. În ultimele zile din august, librării din Moscova și din alte orașe au organizat lichidări de stocuri pentru volumele scrise de autori considerați „agenți ai străinătății”. Unele cărți purtau etichete cu avertismentul: „Această carte a fost scrisă de un agent al străinătății”. Rusia înăsprește legea contra „agenților străinătății” Eticheta „agenți ai străinătății”, introdusă în legislație în 2012 și aplicată ulterior ONG-urilor, presei, persoanelor fizice și chiar asociațiilor informale, este folosită de Kremlin pentru a stigmatiza opoziția și vocile critice. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților Potrivit lui Vasili Piskariov, președintele Comisiei Dumei de Stat pentru investigarea ingerințelor externe, măsurile urmăresc „creșterea transparenței și protejarea intereselor naționale în fața unui amestec extern tot mai puternic”. Noile prevederi le interzic „agenților străinătății” să desfășoare activități educative sau de formare – de la cursuri la prelegeri și mese rotunde. În paralel, legea limitează sprijinul financiar: „agenții străinătății” nu mai pot primi fonduri de la autorități locale și nu pot face parte din conducerea companiilor de stat. ONG-urile cu finanțare externă pierd, de asemenea, statutul de organizații sociale. Pedepse și responsabilități extinse Regimul a înăsprit și sancțiunile privind materialele distribuite de agenți ai străinătății. Amenzile nu vizează doar absența mențiunii obligatorii privind acest statut, ci și utilizarea incorectă a formei oficiale de etichetare. Mai mult, legea prevede că persoanele sau organizațiile desemnate ca agenți ai străinătății pot fi trase la răspundere și pentru activități desfășurate în afara Rusiei, dacă acestea sunt considerate „împotriva intereselor Federației Ruse”. Cărți interzise în librăriile din Rusia Aplicarea noilor reguli a afectat imediat și piața de carte. În ultimele zile din august, librării din Moscova și din alte orașe au organizat vânzări accelerate pentru titlurile semnate de autori considerați agenți ai străinătății. Volumele, unele purtând avertismentul „Această carte a fost scrisă de un agent al străinătății”, au fost vândute ca produse „contaminate”. Printre autorii vizați se numără romanciera Liudmila Ulitkaia și alte zeci de scriitori cunoscuți, precum Boris Akunin, Dmitri Bykov, Asya Kazanțeva, Dmitri Gluhovski. Librarii au decis să se debaraseze de aceste cărți pentru a evita posibile sancțiuni legale. Editurile așteaptă retururi de cărți Editurile așteaptă deja ca magazinele să returneze exemplarele nevândute. Este și exemplul editurii Ivan Limbakh. În cei 30 de ani de activitate, editura a publicat peste cinci sute de cărți, dintre care două au fost scrise de autori recunoscuți ulterior drept „agenți străini”: „Taxa pe Patrie” de Dmitri Gubin (2011) și „Erosul imposibilului” de Alexander Etkind (2023). Ambele vor fi scoase de la vânzare începând cu 1 septembrie. Cititorii, între solidaritate și rezistență culturală Pentru unii cititori, cumpărarea acestor volume a devenit un gest de rezistență. Serghei, un client din Moscova, a plecat cu mai multe cărți interzise: „Salvăm tot ce ar putea fi dat uitării sau trimis la maculatură. E un dezastru, dar sper că va trece. Problema e dacă vom supraviețui și în ce formă”, a declarat acesta, pentru France Info. Și Alexandra, o altă cititoare, a cumpărat volume ca semn de sprijin pentru librării și autori: „Nu putem schimba situația la scară mare, dar astăzi putem arăta solidaritate. E puțin, dar e ceva.” Program prelungit până la miezul nopții Pe 31 august, librăria „Toți sunt liberi” din Sankt Petersburg a luat decizia de urgență de a-și prelungi programul de lucru cu două ore. Magazinul a rămas deschis până la miezul nopții, adică până la intrarea efectivă în vigoare a amendamentelor care înăspresc legislația referitoare la „agenții străinătății”. Într-un anunț oficial, conducerea librăriei a explicat că noua versiune a legii, aplicabilă din 1 septembrie, ar putea bloca posibilitatea legală de a vinde cărți realizate cu participarea autorilor desemnați ca agenți ai străinătății. Interesant este faptul că nu era vorba doar despre persoanele incluse în registrul Ministerului Justiției: în comunicat era menționat și noul roman al scriitorului Vladimir Sorokin, care nu a fost (încă) etichetat oficial ca agent al străinătății. Kremlinul, în luptă cu ideile și autorii Noile interdicții vin după ani în care numeroase titluri au dispărut din librării – de la cărți despre homosexualitate și dreptul de a nu avea copii, până la lucrări ce propuneau interpretări alternative ale istoriei. Acum, Kremlinul își concentrează atacul direct asupra scriitorilor considerați opozanți. Obiectivul nu este doar limitarea circulației ideilor, ci și lipsirea autorilor de resurse financiare.

Activele Rusiei, discuții tensionate în UE (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Rusia nu va primi înapoi activele înghețate în UE, dacă nu va despăgubi Ucraina

Activele Rusiei, discuții tensionate în UE. Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat sâmbătă, la Copenhaga, că este imposibil de imaginat ca Rusia să-și recupereze activele înghețate în UE fără plata unor despăgubiri. Declarația a fost făcută înaintea reuniunii informale a miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, organizată sub președinția daneză a Consiliului UE. Active rusești de 210 miliarde, blocate în UE Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 210 miliarde de euro din activele rusești se află înghețate în interiorul blocului comunitar. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Aceste măsuri fac parte din regimul de sancțiuni impus Moscovei după invadarea Ucrainei. Activele Rusiei, discuții tensionate în UE Ucraina, sprijinită de state precum Polonia și țările baltice, solicită confiscarea directă a activelor rusești pentru a fi utilizate în sprijinul Kievului. Propunerea este văzută ca un pas necesar pentru acoperirea costurilor generate de agresiunea Moscovei. Nu toate statele membre susțin confiscarea. Franța, Germania și Belgia au respins ideea, invocând lipsa unui temei juridic clar pentru un astfel de demers.

Dronă marină rusă, pe Dunărea românească. Nava ucraineană SImferopol, scufundată lângă Periprava (sursa: Ministerul Apărării - Ucraina)
Eveniment

BREAKING VIDEO Dronă marină rusă, în apele românești ale Dunării: navă ucraineană, scufundată

Dronă marină rusă, pe Dunărea românească: în noaptea de joi spre vineri, o ambarcațiune rusă fără pilot a intrat din Marea Neagră pe Dunăre, a parcurs în jur de 25 de kilometri și a lovit devastator nava ucraineană Simferopol. Dronă marină rusă, pe Dunărea românească Potrivit mai multor surse, pentru a nu fi reperată de forțele ucrainene, drona rusă a navigat în apele teritoriale românești ale Dunării (brațul Chilia Veche). Citește și: Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), "Purtătorul de cuvânt al Marinei Ucrainene, căpitan rangul trei Dmytro Pletenchuk, a declarat pe 28 august că forțele ruse au lovit nava de recunoaștere a Marinei Ucrainene Simferopol, ucigând un membru al echipajului și rănind mai mulți alții, iar câțiva membri ai echipajului sunt dați dispăruți.  Ministerul Apărării al Federației Ruse (MoD) a susținut că forțele ruse au lovit nava cu o navă de suprafață fără echipaj (USV), în apropierea gurii de vărsare a Dunării. Imagini geolocalizate publicate pe 28 august indică faptul că forțele ruse au lovit nava Simferopol în timp ce aceasta se afla pe fluviul Dunărea, la aproximativ 25 km de gura de vărsare, la est de Izmail, în regiunea Odesa. Un blog afiliat Kremlinului a afirmat că atacul asupra navei Simferopol este cel mai îndepărtat atac pe care forțele ruse l-au efectuat împotriva unei ținte de pe fluviul Dunărea." Portalul Naval News arată (VIDEO) că poziția exactă a atacului a fost în dreptul localității românești Periprava, "la câțiva metri de granița cu România". Momentul exploziei navei Simferopol. În stânga, malul românesc al Dunării (sursa: X/Rob Lee) Nava ucraineană Simferopol a fost aruncată în aer în dreptul localității Periprava (sursa: X/blinzka)

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră