miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

rusia

2587 articole
Internațional

Haos total la Washington: Rubio le-ar fi spus unor senatori că planul de pace a fost scris de ruși, apoi a insistat că e al SUA

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că proiectul de plan de pace în 28 de puncte pentru încheierea războiului din Ucraina – considerat de mulți favorabil Rusiei – a fost „redactat de Statele Unite”. SUA neagă implicarea Rusiei în redactarea planului Declarația vine după ce mai mulți senatori afirmaseră că Rubio ar fi spus că documentul nu reflectă poziția Washingtonului și l-ar fi descris drept o „listă de dorințe a Rusiei”. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Rubio a precizat ulterior că documentul este rezultat al unor contribuții venite atât din partea Rusiei, cât și a Ucrainei, dar autorul principal rămâne administrația americană. Afirmațiile au fost făcute înaintea întâlnirilor de la Geneva, unde Rubio s-a deplasat pentru discuții cu oficiali ucraineni și reprezentanți ai securității europene. Europa contestă prevederile documentului Deși documentul nu a fost publicat, informațiile apărute în presă arată că planul prevede retragerea trupelor ucrainene din zonele estice încă neocupate de Rusia și limitarea efectivelor armatei ucrainene. Totodată, frontierele din Herson și Zaporijjea ar urma să fie „înghețate” pe linia actualelor fronturi, iar Donetsk, Luhansk și Crimeea ar rămâne sub controlul de facto al Rusiei. Trump cere aprobarea rapidă, dar spune că nu este oferta finală Președintele american Donald Trump, care promovează semnarea rapidă a unui acord, a precizat că propunerea nu reprezintă o „ofertă finală”. În același timp, vicepreședintele JD Vance a criticat ideea că războiul poate fi câștigat doar prin finanțare și arme suplimentare, susținând că pacea nu se poate obține „trăind într-o lume iluzorie”. Controverse în Congres: versiuni contradictorii despre originea documentului Senatorul american Mike Rounds a afirmat că Rubio i-a informat pe parlamentari că planul nu ar fi reprezentarea poziției SUA și ar fi fost transmis administrației de către o persoană „cu legături rusești”. Ulterior însă, Departamentul de Stat a calificat aceste declarații drept „complet false”. Aliații Ucrainei resping propuneri considerate riscante Liderii din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Spania, Irlanda și Norvegia au atras atenția că planul, deși conține „elemente necesare pentru o pace durabilă”, ar lăsa Ucraina vulnerabilă unei noi agresiuni. Ei au cerut modificări esențiale privind garanțiile de securitate, integritatea frontierelor și viitorul alianțelor. Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că un acord „nu poate fi doar o propunere americană”, ci trebuie să garanteze securitatea Europei. La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a spus că „suntem departe de un rezultat echilibrat”. Zelenski desemnează echipa de negociere Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Andrii Iermak va conduce delegația de negociere a Ucrainei în eventualele discuții de pace. Zelenski a reafirmat că obiectivul principal este prevenirea unei „a treia invazii” și garantarea securității Ucrainei pe termen lung. Un plan incomplet, cu implicații majore pentru securitatea regională În forma actuală, documentul prevede garanții de securitate pentru Kiev, fără detalii clare, și presupune că Rusia nu va mai invada state vecine, iar NATO își va limita extinderea. Deocamdată, planul este puternic contestat, iar discuțiile de la Geneva vor încerca să stabilească o formă mai echilibrată, acceptabilă și pentru aliații europeni.

Haos total la Washington: Rubio le-ar fi spus unor senatori că planul de pace a fost scris de ruși, apoi a insistat că e al SUA
VIDEO Zelenski respinge ultimatumul lui Trump, care vrea ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei pentru a obține pace
Internațional

VIDEO Zelenski respinge ultimatumul lui Trump, care vrea ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei pentru a obține pace

Președintele american Donald Trump a declarat vineri, într-un interviu radio, că joi, de Ziua Recunoștinței, reprezintă termenul limită „rezonabil” pentru ca Ucraina să accepte planul de pace propus de SUA pentru încheierea războiului cu Rusia. Trump va opri sprijinul militar și informațional Trump a precizat la Fox News Radio că termenul poate fi extins „dacă lucrurile merg bine”, dar că data stabilită este una adecvată. Citește și: Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Declarațiile vin după informațiile apărute în presa internațională potrivit cărora Washingtonul i-ar fi transmis președintelui ucrainean Volodimir Zelenski un ultimatum: acceptarea planului până pe 27 noiembrie, altfel SUA ar putea opri sprijinul militar și informațional. Întrebat despre prevederea planului ce ar implica cedarea unor teritorii Ucrainei către Rusia, Trump a susținut că Ucraina „deja pierde teritoriu” într-un conflict pe care l-a descris drept „scăpat de sub control, un masacru”. El a subliniat și că SUA au furnizat Kievului „cele mai bune echipamente militare din lume”. Referindu-se la riscul unei eventuale extinderi a agresiunii ruse în Europa, Trump a spus că Vladimir Putin „nu caută noi probleme” și că a învățat lecția unui război „care trebuia să dureze o zi, dar continuă de patru ani”. Tot vineri au intrat în vigoare noi sancțiuni americane care vizează companiile petroliere ruse Rosneft și Lukoil, descrise de Trump ca fiind „foarte puternice”. Zelenski, într-un discurs istoric, respinge planul lui Trump Într-un mesaj video către populație, Zelenski a avertizat că Ucraina riscă să piardă sprijinul american dacă respinge planul SUA, dar a anunțat că va propune alternative. Între timp, aliații europeni, nemulțumiți de faptul că nu au fost consultați, lucrează alături de Ucraina la o contrapropunere de plan de pace. Zelenski a admis că Ucraina trece prin „unul dintre cele mai dificile momente” și se află în fața unor alegeri complicate: „fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener-cheie”. „Ne aflăm într-unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei noastre. Este unul din momentele de mare presiune asupra Ucrainei. Ucraina poate fi acum în faţa unor alegeri foarte dificile: fie pierderea demnităţii, fie riscul de a pierde un partener-cheie. Fie 28 de puncte (câte are propunerea lui Trump - n.r.) dificile, fie o iarnă extrem de complicată”, a spus Zelenski. Cele mai dure prevederi pentru Ucraina Planul american prevede cedarea completă a Donbasului și recunoașterea de facto a Crimeei ca teritoriu rusesc. Teritoriile din Donbas necontrolate de Rusia ar deveni zone-tampon demilitarizate, iar provinciile Herson și Zaporojie ar fi împărțite de facto după linia actuală a frontului. Rusia ar trebui însă să se retragă din zonele ocupate în Dnipropetrovsk și Harkov. Proiectul include și limitarea forțelor armate ucrainene la maximum 600.000 de militari, renunțarea la armele cu rază lungă și abandonarea aspirației de aderare la NATO, angajament înscris în Constituție. În schimb, Ucraina ar primi garanții de securitate occidentale, fără trupe străine pe teritoriul ei, dar cu posibilitatea staționării unor avioane europene în Polonia. SUA vor să facă bani din reconstrucție Planul cuprinde și prevederi economice: 100 de miliarde de euro din activele ruse înghețate ar fi direcționate către reconstrucția Ucrainei, iar aliații europeni ar contribui cu încă 100 de miliarde. SUA ar obține profituri din proiectele de reconstrucție. Energia produsă de centrala Zaporojie ar fi împărțită egal între Ucraina și Rusia, iar sancțiunile occidentale ar fi ridicate gradual. Planul solicită și organizarea de alegeri în Ucraina în 100 de zile și recunoașterea limbii ruse în educație și mass-media.

Pacificatorul Trump, negocieri secrete cu Putin, prin emisari, pentru pace în Ucraina
Internațional

Pacificatorul Trump, negocieri secrete cu Putin, prin emisari, pentru pace în Ucraina

Statele Unite poartă negocieri confidențiale cu Rusia pe baza unui plan în 28 de puncte, care vizează oprirea războiului din Ucraina, oferirea de garanții de securitate pentru Europa și redefinirea relațiilor Washingtonului atât cu Moscova, cât și cu Kievul. Surse americane și ruse au confirmat informațiile pentru publicația Axios, precizând că la elaborarea planului nu au participat nici Ucraina, nici aliații europeni. Plan inspirat din strategia pentru Gaza Documentul a fost negociat de Steve Witkoff, reprezentantul special al președintelui SUA pentru Rusia și Orientul Mijlociu, și trimisul Kremlinului, Kirill Dmitriev, inspirându-se din planul de pace pentru Gaza inițiat de Donald Trump. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Scopul este conturarea unui acord care să includă aspecte militare, diplomatice și de securitate regională. Întâlniri amânate, discuții active la nivel înalt Witkoff avea programată o întâlnire la Istanbul cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, însă vizita a fost amânată. Totuși, planul a fost deja discutat la Miami cu Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate al Ucrainei și liderul delegației Kievului în dialogul cu Rusia. Implicații diplomatice majore și informarea aliaților europeni Zelenski se află la Ankara pentru discuții cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, a cărui administrație a găzduit recentele negocieri ucraineano-ruse. Potrivit unui oficial american, administrația SUA a început să informeze oficialii europeni cu privire la propunerea diplomatică, însă Casa Albă nu a oferit încă un comentariu oficial.

TVA crește la 22%, scade pragul cifrei de afaceri pentru colectare de TVA: Rusia are nevoie disperată de bani
Internațional

TVA crește la 22%, scade pragul cifrei de afaceri pentru colectare de TVA: Rusia are nevoie disperată de bani

Parlamentarii ruși au aprobat, marți, o serie de majorări fiscale, în contextul în care Moscova caută noi surse de venit pentru a susține economia afectată de războiul cu Ucraina, aflat deja în al patrulea an. Măsurile vizează creșterea taxei pe valoarea adăugată, extinderea bazei de impozitare și introducerea de noi accize pentru diverse produse. Impact major asupra bugetului Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului, a aprobat un proiect de lege prin care taxa pe valoarea adăugată (TVA) crește de la 20% la 22%. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Măsura este estimată să aducă aproximativ 1.000 de miliarde de ruble (circa 12,3 miliarde de dolari) în bugetul de stat. Totodată, pragul de vânzări anuale la care firmele sunt obligate să colecteze TVA va fi redus de la 60 de milioane de ruble (739.000 de dolari) la numai 10 milioane de ruble (123.000 de dolari). Această modificare, implementată treptat până în 2028, urmărește să combată fragmentarea artificială a afacerilor pentru evitarea impozitării, dar ar putea afecta sever întreprinderile mici, anterior scutite. Noi taxe pe autoturisme, alcool, tutun și produse tehnologice Majorarea TVA face parte dintr-un pachet fiscal mai amplu promovat de Kremlin pentru a compensa presiunile bugetare și încetinirea economiei. Printre măsuri se numără eliminarea ratei preferențiale pentru „taxa de reciclare” aplicată autoturismelor scumpe, în special celor importate. De asemenea, sunt propuse creșteri ale accizelor pentru băuturi spirtoase, vin, bere, țigări, țigări electronice și introducerea unor taxe speciale pentru produse tehnologice, precum smartphone-uri și laptopuri. Economia Rusiei încetinește după doi ani de creștere După doi ani de expansiune alimentată de cheltuielile militare, economia Rusiei a intrat în stagnare la începutul anului 2025 și este estimată să crească cu doar 1% în acest an, potrivit datelor guvernamentale. Inflația, aflată la 8%, este impulsionată de achizițiile masive de armament, în timp ce banca centrală menține dobânda de referință la un nivel ridicat, de 16,5%, pentru a tempera creșterea prețurilor. Cheltuielile militare domină bugetul federal pe 2026 În bugetul federal rus pentru 2026, aprobat tot marți, cheltuielile militare sunt estimate la 12,93 trilioane de ruble (aproximativ 159 miliarde de dolari). Dacă sunt incluse și cheltuielile pentru securitate și aplicarea legii, suma ajunge la 16,84 trilioane de ruble (207 miliarde de dolari), evidențiind alocarea prioritară a resurselor către apărare și ordine publică. Proiectele legislative aprobate de parlament trebuie să treacă printr-o ultimă votare în camera inferioară, după care vor fi transmise Consiliului Federației și, ulterior, președintelui Vladimir Putin, care le va promulga pentru a intra în vigoare.

Agenți ruși au sabotat o cale ferată strategică poloneză, acuză Guvernul de la Varșovia
Internațional

Agenți ruși au sabotat o cale ferată strategică poloneză, acuză Guvernul de la Varșovia

Un incident grav petrecut pe o linie feroviară strategică din Polonia ridică suspiciuni privind un posibil act de sabotaj comandat de serviciile de informații ruse. Autoritățile poloneze investighează explozia care a avariat o rută vitală pentru transporturile către Ucraina. Primele acuzații oficiale: Rusia, suspectată de sabotaj Jacek Dobrzynski, purtătorul de cuvânt al ministrului pentru serviciile speciale, a declarat marți că toate indiciile sugerează implicarea unor agenți ruși în producerea exploziei. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Acesta susține că serviciile secrete ruse ar fi comandat actul de sabotaj, deși nu a prezentat public dovezi concrete. Declarația reprezintă prima poziție oficială a unui reprezentant al securității poloneze care indică explicit Rusia drept posibil autor al incidentului. Premierul Donald Tusk calificase deja evenimentul drept „un act de sabotaj fără precedent”. Explozia a avut loc pe ruta strategică către Ucraina Incidentul s-a petrecut duminică pe linia de cale ferată Varșovia–Lublin, în estul Poloniei. O porțiune de șine a fost distrusă de un dispozitiv exploziv. Avariile au fost observate la timp de un mecanic de tren, care a alertat centrul de control, permițând închiderea imediată a liniei. Această rută are o importanță strategică majoră, fiind folosită pentru transportul de echipamente și ajutoare militare occidentale către Ucraina. Destabilizarea societății poloneze Autoritățile poloneze avertizaseră anterior asupra riscului unor acțiuni de sabotaj, având în vedere sprijinul acordat Ucrainei. Potrivit lui Dobrzynski, scopul unor astfel de acțiuni ar fi „destabilizarea societății” și răspândirea fricii în rândul populației. Probe securizate și piste investigate Întrebat despre evoluția investigației, purtătorul de cuvânt a precizat că autoritățile „securizează probele, colectează informații și verifică datele adunate până în prezent”. Dobrzynski a adăugat că cei care au comandat sabotajul „ar dori să știe în ce direcție se îndreaptă investigațiile desfășurate de poliție și agențiile de securitate internă”, sugerând că anumite informații nu pot fi divulgate public. Alertă la nivel guvernamental Marți dimineață, la Varșovia, a avut loc o ședință extraordinară a Comitetului Național de Securitate, la care au participat comandanți militari, șefi de servicii speciale și un reprezentant al președintelui Poloniei. Scopul: analiza incidentului și evaluarea riscurilor la adresa infrastructurii critice. Ministerul pentru serviciile speciale coordonează în astfel de cazuri activitatea serviciilor de informații, contrainformații și a structurilor anticorupție. O cameră de filmat, posibilă probă-cheie În apropierea șinelor avariate, investigatorii au descoperit o cameră video, care este acum analizată de Agenția de Securitate Internă (ABW) și Serviciul de Contrainformații Militare (SKW). Ministrul apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a precizat că experții iau în calcul două scenarii: Camera ar fi putut înregistra momentul exploziei, ca parte a documentării actului de sabotaj; Camera ar fi putut fi folosită pentru supraveghere, pentru a împiedica intervenția oricărei persoane care ar fi încercat să dezamorseze dispozitivul exploziv. Infrastructura feroviară, țintă strategică Ruta Varșovia–Lublin este esențială pentru transporturile militare și logistice către Ucraina, ceea ce o transformă într-o țintă strategică pentru atacuri de sabotaj. Polonia este una dintre principalele porți de intrare pentru ajutorul militar occidental destinat Kievului.

Sisteme antiaeriene rusești, distruse de drone ucrainene la Novorosiisk
Internațional

Sisteme antiaeriene rusești, distruse de drone ucrainene la Novorosiisk

Apărarea antiaeriană a Rusiei a devenit în ultimele săptămâni principala țintă a atacurilor la distanță lungă lansate de Ucraina, atât pe teritoriile ocupate, cât și în interiorul Federației Ruse. Strategia Kievului urmărește slăbirea capacităților defensive ale Moscovei pentru a crește eficiența loviturilor asupra infrastructurii militare și energetice ruse, cu scopul final de a forța Rusia să accepte negocieri. Lovituri coordonate asupra sistemelor S-400 Unitatea „Phantom” din cadrul Direcției principale de informații militare (GUR) a anunțat că a lovit trei componente-cheie ale rețelei rusești de apărare antiaeriană din Donbasul ocupat, inclusiv un post de comandă al avansatului sistem S-400. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR Au fost publicate și înregistrări video ale atacurilor desfășurate în ultimele două săptămâni. Atac asupra bazei militare din Novorossiisk Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și alte unități speciale au vizat vineri portul și baza militară din Novorossiisk, situată în regiunea Krasnodar. Potrivit unei surse citate de presa ucraineană, imaginile din satelit indică distrugerea a cel puțin patru lansatoare S-400 și două radare. Sursa a subliniat că fiecare sistem pierdut deschide o breșă în apărare, facilitând accesul dronelor și rachetelor ucrainene către ținte strategice. Slăbirea apărării ruse: o strategie esențială pentru Kiev Creșterea costurilor războiului pentru Rusia este un obiectiv major al Ucrainei, în pofida limitărilor privind armamentul cu rază lungă de acțiune. Kievul speră ca eliminarea treptată a sistemelor antiaeriene ruse să sporească eficiența operațiunilor aeriene, chiar dacă situația de pe frontul terestru rămâne dificilă. De ce sunt sistemele S-400 atât de vulnerabile Sistemele de apărare antiaeriană sunt unele dintre cele mai complexe echipamente militare, dificil de produs rapid și în cantități mari. Slăbirea lor obligă Rusia să își distribuie tot mai selectiv resursele defensive, întrucât teritoriul vast al țării nu poate fi protejat integral. Astfel, zone precum rafinăriile și infrastructura energetică devin tot mai expuse, ceea ce ridică speranțe la Kiev că presiunea economică și socială asupra Moscovei va crește. Impactul asupra populației ruse Până recent, doar militarii și familiile lor au resimțit direct costurile războiului. Potrivit analiștilor citați de presa ucraineană, atacurile asupra rețelei electrice ruse vor afecta în această iarnă un segment mult mai larg al populației. Pe măsură ce efectele conflictului devin vizibile în viața de zi cu zi, susținerea publică pentru război ar putea scădea. Capacitățile Ucrainei: progrese și limite Deși dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au devenit tot mai eficiente, puterea lor distructivă rămâne limitată comparativ cu rachetele rusești mult mai încărcate. Ucraina accelerează producția internă de rachete de tip Neptun și Flamingo, unele deja utilizate în atacuri recente. Analiștii cred că lovitura asupra Novorossiisk ar fi implicat o versiune modernizată a rachetei Neptun. Totuși, informațiile privind producția rămân limitate, semn că numărul acestor rachete este încă insuficient pentru schimbarea decisivă a raportului de forțe. Nevoia de armament occidental cu rază lungă Pentru a-și consolida poziția strategică, Ucraina consideră esențială primirea de armament occidental suplimentar, în special rachete americane Tomahawk și germane Taurus, până acum refuzate de Washington și Berlin. În același timp, sunt necesare noi livrări de rachete britanice Storm Shadow, vitale pentru lovituri de mare precizie la distanțe mari.

Două sate din Tulcea evacuate după atacul rusesc asupra unei nave de pe Dunăre. Pericol de explozie
Eveniment

Două sate din Tulcea evacuate după atacul rusesc asupra unei nave de pe Dunăre. Pericol de explozie

Autoritățile din județul Tulcea au început luni după-amiază evacuarea satului Ceatalchioi, după ce în cursul dimineții au dispus evacuarea locuitorilor din Plauru. Decizia vine pe fondul riscului major de explozie generat de incendiul izbucnit în noaptea de duminică spre luni la o navă cu combustibil ancorată pe malul ucrainean al Dunării, în zona portului Ismail, în urma atacurilor cu drone ale Rusiei asupra Ucrainei. Evacuarea din Plauru Luni dimineață, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Tulcea a aprobat evacuarea preventivă a persoanelor din satul Plauru. Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș Potrivit autorităților, 18 persoane, dintre care trei copii, au fost mutate în siguranță din localitatea aflată vizavi de portul ucrainean Ismail, acolo unde se află nava în pericol de explozie. Primarul din Ceatalchioi: „Au ajuns bucăți de caroserie la noi în case" Primarul comunei Ceatalchioi, Tudor Cernega, a explicat pentru presă situația alarmantă creată în urma atacului. Acesta a precizat că o dronă a lovit în noaptea precedentă mai multe camioane încărcate cu GPL, generând explozii succesive: „Azi-noapte o dronă a lovit niște camioane cu GPL, iar flacăra a ajuns și la 300 de metri înălțime. A bubuit un camion, substanța din camion a ajuns la un altul și au bubuit pe rând. Au ajuns bucăți de caroserie la noi pe mal, la oameni în case. Oamenii s-au speriat.” Locuitorii din Plauru, mutați temporar În prima parte a zilei, evacuarea satului Plauru a fost finalizată. Primarul a confirmat numărul persoanelor mutate, precizând că există spații pentru cazarea temporară a acestora: „Au fost evacuate 17, 18 persoane. Pe cei din satul Plauru avem unde să-i punem. Pot să stea și la mine.” Edilul a criticat și infrastructura rutieră precară, avertizând că drumul județean care deservește zona se află într-o stare gravă, ceea ce complică operațiunile de evacuare: „Lucrurile trebuie privite cu mai multă seriozitate. În caz de evacuare, își vor rupe mașinile.” Ceatalchioi: localitate cu 500 de locuitori, evacuată parțial Comuna Ceatalchioi are aproximativ 500 de locuitori, iar satul reședință numără în jur de 200 de persoane. Evacuarea continuă în funcție de evoluția incendiului de pe malul ucrainean și de riscurile identificate de autoritățile române.

Populația din nordul Tulcei, alertată în timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei
Eveniment

Populația din nordul Tulcei, alertată în timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei

Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Delta a anunțat că, în noaptea de duminică spre luni, a primit patru apeluri de la persoane care au semnalat zgomote puternice similare unor bombardamente, în contextul noilor atacuri lansate de Rusia asupra infrastructurii portuare ucrainene. Mesaj RO-ALERT transmis la ora 2:30 Locuitorii din nordul județului Tulcea au primit un mesaj RO-ALERT după ce Statul Major al Forțelor Aeriene a notificat apropierea mai multor ținte de granița României. Citește și: Băsescu: „Șmecherul” Georgescu s-a prins că Simion și Anca Alexandrescu vor să se folosească de el Mesajul avertiza asupra riscului ca obiecte din spațiul aerian să cadă pe teritoriul național și recomanda măsuri de siguranță și adăpostire. Alerta aeriană a fost ridicată la ora 03:00. Patru apeluri la 112 după zgomotele auzite În urma atacurilor, dispeceratul ISU Delta a înregistrat patru apeluri la numărul unic de urgență 112, cetățenii solicitând informații suplimentare privind situația. Operatorii ISU au transmis apelanților că nu există motive imediate de îngrijorare, întrucât țintele vizate se aflau pe teritoriul ucrainean, însă au recomandat vigilență și respectarea măsurilor de protecție. Totodată, populația a fost îndemnată să anunțe imediat autoritățile dacă observă obiecte care ar putea proveni din spațiul aerian.

Diana Șoșoacă, în Rusia: apariție protocolară alături de Medvedev, care a amenințat frecvent România
Eveniment

Diana Șoșoacă, în Rusia: apariție protocolară alături de Medvedev, care a amenințat frecvent România

Europarlamentara Diana Iovanovici-Șoșoacă, președintele S.O.S. România, se află la Soci, în Rusia, unde participă la Congresul BRICS. Vizita este prezentată de partid ca un „succes diplomatic”, consolidând apropierea de cercurile oficiale ale Kremlinului, în plin război împotriva Ucrainei. Reprezentare „în numele României” fără mandat Potrivit unui comunicat de presă al formațiunii politice prin care este anunțată vizita sa, Șoșoacă este descrisă ca fiind „vocea activă a României în promovarea diplomației parlamentare”. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Europarlamentara a publicat imagini de la Congresul BRICS – Europa, declarând că România este reprezentată acolo „pentru prima dată”, fără a menționa că inițiativa nu are nici o legătură cu politica externă a statului român. Reuniune restrânsă cu Dmitri Medvedev Potrivit formațiunii S.O.S. România, Șoșoacă a participat la o reuniune de nivel înalt prezidată de Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei. Medvedev este una dintre cele mai agresive voci ale regimului Putin, cunoscut pentru amenințările sale repetate la adresa NATO, UE și chiar a României. La întâlnire a fost prezent și Pierre de Gaulle, nepot al generalului Charles de Gaulle, folosit adesea de propaganda rusă pentru simbolismul său istoric. Discursul europarlamentarei, apreciat de Kremlin În intervenția sa, Diana Șoșoacă a cerut o schimbare a paradigmei diplomatice, invocând „normalitatea”, „respectul” și „principiile reale ale diplomației”. Argumentele sale au urmărit ideea unei diplomații „mai ferme” în fața încălcării drepturilor fundamentale, însă fără a menționa agresiunile comise de Rusia în ultimii ani. Potrivit comunicatului partidului, discursul său ar fi fost apreciat de Medvedev, care l-ar fi calificat drept „briliant”. Formațiunea politică susține că Medvedev a ales să stea lângă Diana Șoșoacă în fotografia oficială, prezentat ca un „gest de respect și apreciere”.

Ucrainenii au lovit încă o rafinărie rusească, Riazan, la 200 km de Moscova
Internațional

Ucrainenii au lovit încă o rafinărie rusească, Riazan, la 200 km de Moscova

Forțele armate ale Ucrainei au anunțat sâmbătă că au atacat rafinăria din orașul Riazan, situat la aproximativ 200 de kilometri sud-est de Moscova. Potrivit autorităților ucrainene, în zonă au fost observate mai multe explozii și un incendiu de proporții. Explozii și incendiu la instalația petrolieră În comunicatul publicat pe Facebook, armata ucraineană a precizat că lovitura a avut ca țintă rafinăria din Riazan, însă nu a oferit detalii suplimentare despre modul de executare a atacului sau despre amploarea pagubelor. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Imaginile și relatările locale indică un incendiu puternic izbucnit după explozii. Riazan, țintă strategică la sud-est de Moscova Riazan se află la circa 200 km de capitala Rusiei și găzduiește una dintre instalațiile energetice importante ale țării. Atacurile asupra rafinăriilor rusești au devenit o componentă centrală a strategiei Ucrainei de a reduce resursele Moscovei. Ucraina lovește tot mai des infrastructura energetică rusă Armata ucraineană folosește în mod constant drone pentru a ataca rafinării și alte obiective industriale din Rusia, încercând să limiteze capacitatea statului rus de a finanța războiul din Ucraina. Oficiali ucraineni afirmă că astfel de operațiuni țintesc logistica rusă și afectează economia de război a Kremlinului.

Prim-ministrul Saxoniei vrea din nou energie din Rusia, dar după terminarea războiului
Internațional

Prim-ministrul Saxoniei vrea din nou energie din Rusia, dar după terminarea războiului

Premierul landului german Saxonia, Michael Kretschmer, susține că Germania ar trebui să reia importurile de energie din Rusia după încheierea conflictului din Ucraina. Declarația sa, făcută într-un interviu pentru grupul media Funke, a stârnit din nou controverse în interiorul propriei formațiuni politice. Apel la reluarea legăturilor energetice Kretschmer afirmă că, după o încetare a focului în Ucraina, Germania ar trebui să refacă legăturile comerciale cu Moscova în domeniul energiei. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect El consideră că o colaborare economică echilibrată poate contribui la securitatea Germaniei, însă subliniază că Berlinul nu trebuie să redevină dependent de gazul rusesc. „Rusia trebuie să fie din nou un partener comercial, fără să ne întoarcem la vechile dependențe”, a declarat premierul Saxoniei. Critici din CDU pentru poziția sa pro-relansare energetică Membru al Uniunii Creștin-Democrate (CDU), condusă de cancelarul Friedrich Merz, Kretschmer a vorbit în mai multe rânduri despre necesitatea reluării livrărilor de gaz rusesc după sfârșitul războiului. Poziția sa a generat critici chiar în interiorul CDU, în contextul în care Germania încearcă să își reducă dependența energetică de Rusia. Contextul sancțiunilor UE și impactul asupra economiei Uniunea Europeană a impus sancțiuni ample Rusiei în urma invaziei din Ucraina. Moscova a caracterizat aceste măsuri drept „război economic”, susținând că Europa este principalul perdant. Kretschmer afirmă că Germania trebuie să evalueze sancțiunile și prin prisma propriului interes economic, avertizând că actuala politică energetică riscă să accelereze dezindustrializarea. Rusia ca amenințare și nevoia de forță economică Întrebat dacă se simte amenințat de Vladimir Putin, Kretschmer a declarat că Rusia „a atacat o altă țară”, iar Germania trebuie să fie pregătită să se apere. El a subliniat că acest lucru este posibil doar dacă economia germană rămâne puternică și competitivă.

Una din cele mai dure lovituri primite de Rusia: ucrainenii au lovit devastator portul Novorosiisk
Internațional

Una din cele mai dure lovituri primite de Rusia: ucrainenii au lovit devastator portul Novorosiisk

Ucraina a folosit atât drone, cât și rachete proprii de tip Neptun în atacul lansat în noaptea de joi spre vineri asupra portului rus Novorosiisk și asupra unei rafinării din regiunea Saratov, potrivit Statului Major ucrainean. Racheta Neptun, cunoscută după scufundarea crucișătorului „Moscova” în 2022, a fost concepută inițial ca armă anti-navă. Pagube în port și creștere imediată a prețului petrolului În Novorosiisk au fost lovite infrastructura portuară, un terminal petrolier, un lansator S-400 și alte sisteme, ceea ce a determinat autoritățile locale să declare stare de urgență. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD Terminalul petrolier, unul dintre cele mai mari din sudul Rusiei și esențial pentru exporturile rusești, a fost afectat suficient pentru ca prețul petrolului să urce cu 2% pe piața internațională. La rafinăria din regiunea Saratov, deja vizată în mai multe rânduri de atacuri ucrainene, s-au produs explozii multiple în urma loviturilor de vineri. Ținta face parte din seria de obiective energetice pe care Ucraina le atacă frecvent pentru a reduce capacitatea logistică a Rusiei. Război asimetric cu drone și rachete Ucraina folosește constant drone împotriva rafinăriilor, depozitelor de combustibil, aerodromurilor și altor infrastructuri strategice, încercând să afecteze finanțele și logistica militară rusă. La rândul său, Rusia lovește în valuri infrastructura energetică ucraineană, provocând pene de curent în lanț pe măsură ce se apropie iarna.

Putin îngroapă economia Rusiei în industria de război căreia Europa nu-i poate face față dacă Ucraina cade
Internațional

Putin îngroapă economia Rusiei în industria de război căreia Europa nu-i poate face față dacă Ucraina cade

Potrivit unui amplu raport realizat de Institutul Francez pentru Relații Internaționale (Ifri), Europa dispune de potențialul economic și militar necesar pentru a contracara Moscova până în 2030, cu o condiție: ca Ucraina să reziste și NATO să rămână unită. Studiul oferă o analiză fără menajamente a unei Rusii aflate într-o spirală economică descendentă, dar tot mai agresivă din punct de vedere militar. O economie blocată între stagnare și inflație Raportul „Europe–Russia: Balance of Power Review”, publicat în noiembrie de Ifri, descrie o Rusie prinsă în capcana unui blocaj economic inflaționist, o combinație între creștere economică nulă și inflație ridicată. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Deși Moscova pretinde că a rezistat sancțiunilor occidentale, realitatea economică arată contrariul. Marc-Antoine Eyl-Mazzega, directorul Centrului Energie & Climat al Ifri, avertizează că „elanul economic al Rusiei a culminat la finalul anului 2024, iar țara alunecă acum spre un blocaj economic inflaționist”. Rata dobânzii de referință a Băncii Centrale a ajuns la 21%, iar fondul suveran, principalul rezervor financiar al regimului, s-a redus la 31,5 miliarde de dolari. Deficitul bugetar ar putea depăși 2,6% din PIB în 2025, în timp ce inflația se apropie de 10%. După o scurtă perioadă de stabilitate aparentă, între 2022 și 2024, economia rusă începe să arate semnele unei crize profunde. Gazprom, simbolul declinului economic Lovitura cea mai grea vine din sectorul energetic. Pierderea pieței europene afectează grav gigantul Gazprom, care ar urma să înregistreze o pierdere de peste 160 de miliarde de euro între 2025 și 2030. Raportul compară economia Rusiei cu cea a Iranului – o structură rigidă, dependentă de exporturile energetice și de China, fără modernizare reală. Guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, avertiza deja în 2024 că „rezervele de producție și de forță de muncă sunt aproape epuizate”. În plus, creșterea aparentă este alimentată de industria militară, care consumă resurse uriașe fără beneficii economice durabile. Cu alte cuvinte, Rusia produce pentru război, nu pentru dezvoltare. Avantaj militar prin „masă”, nu prin calitate Pe plan militar, analiza Ifri, semnată de Élie Tenenbaum și Dimitri Minic, subliniază că Rusia păstrează un „avantaj decisiv” în forțele terestre. În timp ce statele europene mizează pe profesionalism și tehnologie, Moscova compensează prin volum, putere de foc și o toleranță ridicată la pierderi. În 2025, douăzeci dintre cele treizeci de state membre NATO sau UE dispun de armate de sub 15.000 de soldați profesioniști, în timp ce Rusia a intensificat producția de rachete balistice și de croazieră – Iskander și Kh-101 –, folosite pentru a lovi infrastructura ucraineană. Industria europeană de apărare, în contratimp În fața reînarmării ruse, industria de apărare europeană nu ține pasul. Fabricile produc doar câteva sute de rachete ofensive și câteva mii de sisteme de apărare aeriană pe an – mult sub necesarul unui eventual conflict. Europa își păstrează superioritatea în aer, pe mare, în spațiu și în domeniul cibernetic, dar numai dacă reușește să exploateze aceste avantaje. Lipsa stocurilor, absența unei apărări antirachetă integrate și dependența de sprijinul american rămân vulnerabilități majore. Escaladarea nucleară – instrumentul de presiune al Kremlinului Dimensiunea nucleară continuă să fie „miezul strategiei de escaladare a Moscovei”. După eșecurile militare din Ucraina, Rusia a amplasat arme nucleare tactice în Belarus și a coborât pragul de utilizare, vizând inclusiv conflictele convenționale. Raportul Ifri avertizează că, fără o disuasiune nucleară credibilă din partea SUA, Europa s-ar confrunta cu un dezechilibru strategic periculos. În contextul incertitudinii privind politica externă americană, această perspectivă devine tot mai alarmantă. Ucraina și unitatea NATO, scutul Europei Studiul subliniază că doar două elemente împiedică Rusia să atace direct spațiul euro-atlantic: coeziunea NATO, garantată în special de Washington, și rezistența Ucrainei. Dacă oricare dintre acești doi piloni ar ceda, riscul unei confruntări armate între Rusia și Europa ar crește exponențial. Strategia Moscovei urmărește, de altfel, să paralizeze reacția Occidentului prin frica de escaladare. O influență globală construită pe alianțe fragile Pe scena internațională, Rusia promovează un discurs „post-occidental” care rezonează în Africa, Orientul Mijlociu și Asia, profitând de resentimentele față de fostele puteri coloniale. Totuși, influența sa rămâne superficială și bazată pe interese tranzacționale. Principalii aliați ai Moscovei sunt regimuri izolate sau ostile Occidentului, Iran, Coreea de Nord și, într-o măsură mai mare, China. Deși unele țări europene, precum Ungaria și Slovacia, manifestă simpatie față de Kremlin, impactul global al Rusiei este limitat. Prin comparație, Uniunea Europeană rămâne cel mai mare donator global, oferind peste 95 de miliarde de euro anual în ajutor pentru dezvoltare, față de doar 1,2 miliarde acordate de Rusia. Europa se reorganizează: „coalițiile de voluntari” Ironia istoriei: încercarea lui Vladimir Putin de a diviza Europa a avut efectul invers. Uniunea s-a coagulat în jurul valorilor democratice, în ciuda costurilor economice. Raportul subliniază apariția unor formate flexibile de cooperare, precum grupul E5 (Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie) sau noul „Triunghi de la Weimar”. Aceste „coaliții de voluntari” oferă o capacitate de reacție rapidă, esențială în contextul geopolitic actual. Cinci ani decisivi pentru Europa Concluzia raportului, formulată de Thomas Gomart, directorul Ifri, este clară: „Europa are potențialul de a face față Rusiei până în 2030 – dar totul depinde de voința politică.” Cei cinci ani următori coincid cu următoarele alegeri prezidențiale din Rusia și reprezintă o fereastră critică pentru consolidarea apărării europene. Rezistența Ucrainei oferă continentului un răgaz prețios, dar limitat. „Rusia este în război. Țările europene nu sunt”, avertizează Gomart. „Această diferență fundamentală, între sacrificiul rus și potențialul european, este posibilă datorită curajului ucrainenilor.” Raportul Ifri încheie cu un avertisment: cursa contra cronometru a început, iar întrebarea-cheie nu este dacă Europa are resursele, ci dacă are voința de a le folosi.

Extremiștii germani de dreapta (AfD) vizitează Rusia, stârnind până și iritarea șefei partidului
Internațional

Extremiștii germani de dreapta (AfD) vizitează Rusia, stârnind până și iritarea șefei partidului

Lidera Alternativei pentru Germania (AfD), Alice Weidel, a criticat marți planul unor membri ai formațiunii sale de a călători în Rusia, în contextul în care partidul se confruntă cu acuzații de spionaj în favoarea Moscovei Deplasarea era planificată în marja conferinței țărilor BRICS, care va avea loc la sfârșitul săptămânii în stațiunea Soci, de la Marea Neagră. Membri AfD, pregătiți să participe la o conferință BRICS Potrivit informațiilor apărute în presa germană, parlamentarii Steffen Kotre și Rainder Rothfuss urmau să participe la conferința din Soci, alături de Jörg Urban, liderul filialei AfD din Saxonia. Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” De asemenea, europarlamentarul Hans Neuhoff era menționat ca posibil participant la deplasare. Presiunea publică a crescut după ce mai multe publicații au dezvăluit pregătirile pentru această vizită, descrisă ca nepotrivită într-un moment de tensiune diplomatică și suspiciuni de colaborare cu Rusia. Weidel: „Nu înțeleg ce ar trebui să facem acolo” Într-un briefing de presă susținut în Bundestag, Alice Weidel a criticat decizia „grupului de lucru asupra problemelor externe” din propriul partid, care a organizat deplasarea. „Pentru a fi absolut clară, nu înțeleg ce ar trebui să facem noi acolo”, a spus Weidel. Ea a adăugat că doar un singur deputat, Steffen Kotre, va mai participa la eveniment: „Personal, eu nu m-aș duce acolo. Și nu recomand nimănui să o facă. Nu știm care va fi rezultatul final. De aceea, nu mai este decât o singură persoană care merge acolo.” Interdicție privind întâlnirile cu Dmitri Medvedev Întrebată despre o eventuală întâlnire cu fostul președinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, Alice Weidel s-a declarat „bucuroasă” că subiectul a fost reanalizat și că o astfel de întâlnire nu va avea loc. Medvedev a făcut în ultimii ani declarații agresive la adresa Ucrainei și a Occidentului, devenind unul dintre purtătorii de discurs dur al Kremlinului. AfD, acuzat că furnizează informații sensibile Moscovei Controversa privind deplasarea în Rusia survine într-un moment delicat pentru AfD, partid aflat sub suspiciunea de a transmite informații confidențiale către Rusia. Potrivit presei germane, parlamentari ai AfD ar fi folosit dreptul de a adresa întrebări oficiale în Bundestag și în parlamentele regionale pentru a obține date sensibile, pe care le-ar fi transmis Moscovei — acuzații respinse de partid. „AfD va reexamina în viitor procedurile interne privind autorizarea deplasărilor externe. Nu putem continua astfel”, a declarat Alice Weidel. AfD, la cote record în sondajele germane În pofida controverselor, AfD rămâne una dintre cele mai puternice forțe politice din Germania. După alegerile legislative din februarie, formațiunea s-a clasat pe locul al doilea istoric, iar în prezent este la egalitate sau chiar peste conservatorii cancelarului Friedrich Merz în unele sondaje. Rusia este acuzată, în pofida negărilor sale, de o campanie extinsă de spionaj, dezinformare și sabotaj în Germania — principalul susținător militar al Ucrainei în Europa —, dar și în alte state europene.

Ucraina se confruntă cu pene masive de curent după ce atacurile rusești au redus capacitatea energetică la „zero”
Internațional

Ucraina se confruntă cu pene masive de curent după ce atacurile rusești au redus capacitatea energetică la „zero”

Ucraina se confruntă cu masive pene de curent de durată în urma unor atacuri rusești masive asupra infrastructurii energetice. Operatorul național de transport al energiei, Ukrenergo, a anunțat că alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă pentru perioade cuprinse între opt și șaisprezece ore în aproape toate regiunile țării, după ce capacitatea de producție a scăzut temporar la „zero”. Atacuri masive cu drone și rachete balistice Începând de vineri seară și până sâmbătă, Rusia a lansat sute de drone asupra infrastructurii energetice din întreaga țară. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Cel puțin șapte persoane au fost ucise, potrivit autorităților ucrainene. Atacurile au perturbat alimentarea cu energie electrică, apă și căldură în mai multe orașe, iar compania de stat Centerenergo a confirmat că producția de energie este complet oprită. Reparații în desfășurare și redistribuire a energiei Ukrenergo a precizat că lucrările de reparații sunt în desfășurare, iar sursele de energie sunt redirecționate acolo unde este posibil. Deși situația s-a stabilizat parțial, regiunile Kiev, Dnipropetrovsk, Donețk, Harkov, Poltava, Cernihiv și Sumî vor continua să se confrunte cu întreruperi regulate de curent, a avertizat ministrul energiei, Svitlana Grynchuk. Atac masiv cu rachete balistice „Inamicul a lansat un atac masiv cu rachete balistice, extrem de dificil de interceptat. Nu îmi amintesc o asemenea serie de lovituri directe asupra infrastructurii energetice de la începutul invaziei”, a declarat Grynchuk pentru postul United News. Potrivit ministrului adjunct de externe, Andrii Sybiha, dronele rusești au vizat două stații electrice de lângă centralele nucleare Hmelnițki și Rivne, aflate la 120 km și respectiv 95 km de orașul Lutsk. Sybiha a acuzat Rusia că pune deliberat în pericol securitatea nucleară a Europei și a cerut o reuniune de urgență a Consiliului Guvernatorilor AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică). „Rusia pune în mod deliberat în pericol siguranța nucleară a Europei. Solicităm o reacție imediată din partea AIEA”, a scris oficialul ucrainean pe Telegram, îndemnând totodată China și India să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a opri atacurile. Risc de colaps energetic înainte de iarnă Experții avertizează că distrugerea infrastructurii energetice riscă să lase milioane de ucraineni fără căldură la apropierea iernii. De la începutul invaziei, Rusia a lovit în mod repetat rețelele de alimentare cu energie și gaze, distrugând o mare parte din infrastructura civilă esențială. Potrivit companiei Naftogaz, atacul din acest weekend este al nouălea val masiv asupra infrastructurii de gaze de la începutul lunii octombrie. Școala de Economie din Kiev estimează că jumătate din producția națională de gaze a fost deja oprită din cauza acestor lovituri. Avertisment privind un posibil „dezastru tehnologic” la Kiev Oleksandr Kharchenko, expert energetic ucrainean, a avertizat că dacă cele două mari centrale de energie și încălzire ale Kievului ar fi scoase din funcțiune pentru mai mult de trei zile, într-o perioadă cu temperaturi sub -10°C, capitala s-ar confrunta cu un „dezastru tehnologic”. Ca răspuns, Ucraina a intensificat atacurile asupra depozitelor și rafinăriilor de petrol din Rusia, încercând să afecteze exporturile de energie ale Moscovei și să provoace penurii de combustibil. Duminică dimineață, agenția de presă RIA a relatat, citând Ministerul rus al Apărării, că sistemele de apărare aeriană ale Rusiei au doborât 44 de drone ucrainene în timpul nopții, în cadrul unui nou val de atacuri reciproce între cele două state.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră