luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2077 articole
Internațional

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi. Site-ul independent rus Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a transmis sâmbătă că a identificat peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi de la începutul invaziei declanşate de Moscova în Ucraina în februarie 2022. Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi Numărătoarea lor, publicată într-o anchetă comună şi oprită la 30 august 2024, provine din exploatarea anumitor informaţii, cum ar fi comunicate de presă oficiale sau articole din mass-media şi postări de pe reţelele de socializare, precum şi din monitorizarea mormintelor din cimitire. Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar "Până la 30 august, ştiam numele a 66.471 de soldaţi ruşi care au murit în război", a precizat Mediazona într-un comunicat pe Telegram. La mijlocul lunii aprilie, cele două instituţii media au declarat că au identificat peste 50.000 de soldaţi ruşi ucişi în Ucraina din 24 februarie 2022. Cele două instituţii media avertizează însă că numărătoarea lor nu pretinde a fi exhaustivă. Kremlinul invocă "legea secretelor de stat" La sfârşitul lunii februarie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat că 31.000 de militari ucraineni au fost ucişi, în timp ce armata rusă a comunicat doar în foarte rare ocazii despre pierderile sale militare, iar aceste cifre sunt considerate în mare parte minimizate. Kremlinul a invocat "legea secretelor de stat" şi "regimul special" pentru a justifica absenţa comunicării oficiale cu privire la pierderile militare ruseşti. La începutul lunii iunie, când a fost întrebat despre acest subiect în timpul unei întâlniri cu agenţiile internaţionale de ştiri, preşedintele rus Vladimir Putin a refuzat să pună o cifră asupra pierderilor ruseşti în Ucraina, precizând doar că acestea sunt "mai mici" decât pierderile ucrainene, într-un "raport de unu la cinci". În august 2023, cotidianul american The New York Times, citând oficiali americani, a estimat pierderile militare ruseşti la 120.000 de morţi

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Rusia, lista neagră: 92 de americani (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia, lista neagră: 92 de americani

Rusia, lista neagră: 92 de americani. Rusia a anunţat miercuri că a interzis accesul pe teritoriul său a 92 de cetăţeni americani, între care şi jurnalişti de la Wall Street Journal, New York Times şi Washington Post, acuzaţi că au difuzat "informaţii false" despre armata rusă care luptă în Ucraina. Rusia, lista neagră: 92 de americani "Intrarea în Rusia este blocată permanent pentru 92 de cetăţeni americani, reprezentanţi ai mediului de afaceri, personalităţi din domeniul cercetării şi culturii, jurnalişti şi mass-media" a declarat Ministerul rus de Externe într-un comunicat. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Angajaţi ai publicaţiilor americane New York Times, Wall Street Journal şi Washington Post figurează pe această listă, care se adaugă la sancţiunile impuse deja de Rusia împotriva a sute de alţi cetăţeni americani şi ai altor ţări occidentale. Moscova îi acuză pe aceşti jurnalişti că sunt "implicaţi în producerea şi difuzarea de informaţii false despre Rusia şi forţele armate ruse" şi că participă la un "război hibrid declanşat de Washington". Lista celor 92 de persoane, publicată miercuri, include şi membri ai armatei, profesori universitari, directori de companii, politicieni şi membri ai sistemului de justiţie american. Relaţiile dintre Moscova şi Washington se află la cel mai scăzut nivel de la începutul ofensivei ruse în Ucraina în februarie 2022. Statele Unite sunt principalul susţinător militar şi financiar al Kievului. Statele occidentale au adoptat numeroase sancţiuni economice şi financiare împotriva Moscovei, care au vizat oficiali ruşi, sistemul său bancar, companiile sale aeriene şi o serie de alte sectoare ruseşti

Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? (sursa: Facebook/Dmytro Kuleba)
Internațional

Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi?

Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a afirmat miercuri că cea mai mare problemă cu care se confruntă Kievul este faptul că, de teama escaladării cu Rusia, aliaţii săi se tem să aprobe politici noi de a susţine Ucraina. Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? Remarcile sale vin la o zi după ce şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a spus că Occidentul 'se joacă cu focul' prin faptul că ia în considerare să permită Kievului să lovească în adâncime pe teritoriul Rusiei, el avertizând asupra riscului unui al treilea război mondial. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG „Chiar de la începutul invaziei pe scară largă, cea mai mare problemă cu care se confruntă Ucraina este dominaţia conceptului de escaldare în procesul decizional al partenerilor noştri”, a spus Kuleba într-o discuţie cu omologul său polonez Radoslaw Sikorski, transmisă în direct din Polonia. Kievul presează Occidentul să îi pună la dispoziţie rachete cu rază lungă de acţiune şi să autorizeze lovirea unor ţinte adânc în teritoriul Rusiei. De asemenea, vrea ajutor pentru doborârea de pe teritoriul unor state vecine a rachetelor ruseşti. „Războiul este întotdeauna despre o mulţime de logistică: bani, arme, resurse, dar problemele reale sunt întotdeauna aici, în cap”, a spus Kuleba. „Mulţi dintre partenerii noştri se tem să discute despre viitorul Rusiei (...) Acest lucru este foarte supărător pentru că, dacă noi nu vorbim despre viitorul sursei de ameninţare, atunci nu putem construi strategia”, a continuat el. Polonia pledează cauza Ucrainei La rândul său, Radoslaw Sikorski a afirmat că, în timp ce Rusia foloseşte arme cu rază lungă împotriva Ucrainei, aliaţii ar trebui „să lase Ucraina să lupte cu orice are, cu orice le-am livrat şi haideţi să le livrăm şi mai multe”. Ministrul polonez a mai spus că oamenii lui Donald Trump, fost preşedinte şi actual candidat republican la Casa Albă, au o idee despre cum să pună capăt războiului. „Unii dintre aceşti oameni spun că planul este să accelereze războiul ameninţându-l pe Putin cu escaladarea”, a declarat Sikorski. El a sugerat folosirea altor stimulente pentru oprirea războiului. "Ajutaţi-ne să-i convingem pe unii dintre aliaţii noştri europeni nu doar să extindă baza împrumutului pe baza activelor ruseşti îngheţate, dar să şi confiscăm activele agresorului şi să le dăm victimei agresiunii", a pledat ministrul polonez.

Contractul cu Rusia nu este prelungit (sursa: TASS)
Internațional

Contractul cu Rusia nu este prelungit

Contractul cu Rusia nu este prelungit. Decizia Ucrainei de a nu prelungi actualul contract existent cu Gazprom pentru livrarea gazului rusesc către ţările europene prin Ucraina după 31 decembrie "va dăuna grav intereselor consumatorilor europeni", a susținut Kremlinul. Contractul cu Rusia nu este prelungit "Nimeni nu va prelungi acordul cu Rusia, s-a încheiat", a afirmat marţi, categoric, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG În ciuda conflictului în derulare, Rusia a livrat puţin peste 14 miliarde de metri cubi de gaze în 2023 Europei prin teritoriul ucrainean, mai puţin decât cele 40 de miliarde de metri cubi prevăzute în contract. Austria, Ungaria şi Slovacia sunt principalii beneficiarii. "O astfel de decizie din partea Ucrainei va afecta grav interesele consumatorilor europeni care doresc în continuare să cumpere gaz rusesc", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. "Pur şi simplu vor trebui să plătească mult mai mult, ceea ce va face industria lor mai puţin competitivă", a spus el, amintind că Moscova a început discuţiile cu Turcia pentru a crea în cele din urmă un "hub de gaze" acolo. Contractul dintre companiile ucrainene Natfogaz şi GTSOU cu Gazprom a fost semnat la sfârşitul anului 2019 pe o perioadă de cinci ani, până la 31 decembrie 2024. Ucraina discută cu Azerbaidjanul, Rusia cu China La începutul lunii iulie, Volodimir Zelenski a indicat că ţara sa este în discuţii cu Azerbaidjanul, un important producător de gaze naturale, pentru a înlocui cu gaz azer gazul rusesc care tranzitează prin Ucraina în drumul spre Europa. Însă Ucraina nu are o graniţă comună cu Azerbaidjanul, iar gazul azer ar trebui să fie transportat prin conducte prin Rusia. Preşedintele azer Ilham Aliev a dezvăluit la sfârşitul lunii iulie că UE şi Kievul l-au "abordat" pentru a "facilita" discuţiile cu Moscova şi pentru a ajunge la un acord care să convină tuturor părţilor. Ca represalii pentru lansarea ofensivei ruseşti împotriva Ucrainei în februarie 2022, Uniunea Europeană a declarat că doreşte să se elibereze de toate gazele naturale ruseşti până în 2027. Pentru a anticipa scăderea drastică a livrărilor de gaze către Europa, Rusia a apelat la China. Anunţul oficial al lui Volodimir Zelenski a survenit în timp ce armata sa a lansat o ofensivă majoră în regiunea rusă Kursk pe 6 august. Kievul a declarat că a ocupat oraşul Sudja, unde există o staţie de măsurare majoră, singurul punct de intrare pentru gazul rusesc în reţeaua de conducte a Ucrainei către Europa. Celălalt punct de intrare, în Sohranivka (est), a fost blocat de când Kievul a declarat un caz de "forţă majoră" în mai 2022.

Atacurile Rusiei combătute cu avioane occidentale (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Atacurile Rusiei combătute cu avioane occidentale

Atacurile Rusiei, combătute cu avioane occidentale. Ucraina a folosit avioane de luptă F-16 livrate de partenerii săi occidentali pentru a respinge ultimele lovituri aeriene masive ale Rusiei, a declarat marţi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Atacurile Rusiei, combătute cu avioane occidentale "În timpul acestor atacuri masive ruseşti, am distrus rachete şi drone cu ajutorul F-16", a afirmat Zelenski în cadrul unei conferinţe de presă la Kiev, reiterând, de asemenea, că numărul avioanelor primite de Kiev nu este "suficient". Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Kievul a anunţat marţi că a doborât cinci rachete şi 60 de drone ruseşti în cea de-a doua noapte consecutivă în care Moscova a lansat atacuri aeriene masive ce vizează infrastructura energetică ucraineană, soldate cu moartea a cel puţin patru persoane. Pe 4 august, preşedintele Zelenski a anunţat că Ucraina a primit primele avioane de luptă F-16, după mai bine de doi ani de aşteptare. Cu ocazia primirii lor, el a subliniat că numărul acestora este "insuficient". De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Kievul a cerut neobosit livrarea de avioane F-16 pentru a-şi putea proteja mai bine oraşele şi trupele împotriva bombardamentelor ruseşti zilnice. Prima rachetă balistică ucraineană Totodată, preşedintele Zelenski a anunţat marţi testarea cu succes a primei rachete balistice fabricate de Ucraina, la câteva zile după ce a salutat crearea unei drone-rachetă cu rază lungă de acţiune. "Prima rachetă balistică ucraineană a fost testată cu succes. Felicit industria noastră de apărare pentru acest lucru", a spus Zelenski în conferinţa de presă, refuzând însă "să ofere mai multe detalii" despre această nouă armă. Aceste rachete au o traiectorie numită "balistică", adică influenţată doar de gravitaţie şi de viteza dobândită de impulsul furnizat în momentul propulsării. Pe 25 august, Volodimir Zelenski a salutat, de asemenea, lansarea în luptele de pe front a unei noi drone-rachetă cu rază lungă de acţiune, numită "Palianîţia". "Ieri a avut loc prima utilizare cu succes în luptă a noii noastre arme", a scris el pe reţelele de socializare, fără a oferi mai multe detalii. Această nouă dronă, al cărei nume "Palianîţia" se referă la o pâine tradiţională ucraineană, "a fost dezvoltată în ţară pentru a distruge potenţialul ofensiv" al Rusiei, a afirmat Zelenski.

Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram

Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram. Preşedintele camerei inferioare a parlamentului rus, Duma de Stat, Viaceslav Volodin, un aliat de rang înalt al preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat marţi că Washingtonul este în spatele arestării în Franţa a lui Pavel Durov, fondatorul şi CEO-ul platformei de mesagerie Telegram, care joacă un rol-cheie în comunicarea despre războiul din Ucraina. Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram Fără a furniza dovezi în acest sens, Volodin a declarat că SUA, prin intermediul Franţei, a încercat să exercite control asupra Telegram. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Telegram este una dintre puţinele şi în acelaşi timp cea mai mare platformă de internet asupra căreia SUA nu are influenţă", a precizat Volodin într-o postare. "Odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale americane, este important ca (preşedintele Joe) Biden să preia controlul asupra Telegram", a adăugat el. Casa Albă nu a comentat până acum arestarea lui Durov. Preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că arestarea "nu este în niciun fel o decizie politică". Kremlinul a anunţat luni că aşteaptă acuzaţiile oficiale ale procurorilor francezi împotriva lui Durov.

NATO avertizează guvernul de la Moscova (sursa: facebook/NATO)
Internațional

NATO avertizează guvernul de la Moscova

NATO avertizează guvernul de la Moscova. NATO a transmis luni că nu deţine informaţii care să indice că obiectul neidentificat care a intrat în aceeaşi zi în spaţiul aerian polonez face parte dintr-un atac intenţionat al Rusiei, care şi-a intensificat ofensiva împotriva Ucrainei, dar a avertizat guvernul de la Moscova că aceste acte sunt "iresponsabile şi potenţial periculoase". NATO avertizează guvernul de la Moscova "Deşi nu avem informaţii care să indice un atac intenţionat al Rusiei împotriva aliaţilor, aceste acte sunt iresponsabile şi potenţial periculoase", a declarat pentru EFE purtătoarea de cuvânt a Alianţei Atlantice, Farah Dakhlallah. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Polonia a anunţat luni că un obiect, probabil o dronă, a intrat în spaţiul său aerian la începutul zilei, în timpul atacurilor masive ale Rusiei împotriva Ucrainei, a amintit purtătoarea de cuvânt al NATO, care "a condamnat ferm aceste atacuri în curs împotriva civililor şi infrastructurii civile ucrainene". Deşi nu a putut verifica dacă obiectul care pătruns luni în spaţiul aerian polonez era de provenienţă rusă, Dakhlallah a amintit că fragmente de drone şi rachete ruseşti au fost găsite în mai multe rânduri pe teritoriul aliat, de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. Prezența sporită pe flancul estic Dakhlallah a adăugat că NATO şi-a sporit "în mod semnificativ" prezenţa pe flancul său estic, inclusiv în Polonia, ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Peste 70 de poliţişti şi rezervişti căutau luni în Tyszowce (estul Poloniei) rămăşiţele unui obiect neidentificat care a intrat în spaţiul aerian polonez în cursul dimineţii şi despre care se credea că ar putea fi o dronă lansată din Rusia. Operaţiunea de căutare, la care au luat parte mai multe elicoptere, a fost lansată la scurt timp după ora locală 6:45 (4:45 GMT) când, dinspre est, un obiect a pătruns aproximativ 25 de kilometri în spaţiul aerian polonez şi a dispărut de pe radar. Potrivit dpa, luni după-amiază forţele armate poloneze nu aveau încă idee dacă obiectul s-a prăbuşit sau şi-a continuat survolul şi a revenit în Ucraina.

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia. Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, frontalieră cu Ucraina, a declarat marţi că a primit informaţii privind o tentativă de incursiune a forţelor armate ucrainene, după ce mai multe media ruse au relatat că un atac terestru este în curs. Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia "Există informaţii potrivit cărora duşmanul încearcă să treacă frontiera în regiunea Belgorod. Potrivit Ministerului rus al Apărării, situaţia la frontieră rămâne dificilă, dar sub control", a postat guvernatorul Viaceslav Gladkin pe contul său de Telegram. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Militarii noştri desfăşoară operaţiuni planificate. Vă cer să vă păstraţi calmul şi să nu aveţi încredere decât în sursele de informare oficiale", a adăugat el. Potrivit canalului rus de Telegram MASH, cunoscut ca fiind apropiat de autorităţi, militari ucraineni încearcă să intre în regiune prin punctul de frontieră de la Nehoteevka, unde sunt în curs lupte. Potrivit acestei surse, un alt grup ucrainean încearcă de asemenea să intre în regiune prin postul de frontieră Şebekino, situat la 40 km est de Nehoteeevka. Un alt canal de Telegram, SHOT, a dezminţit această informaţie. Grupuri ucrainene de sabotaj Un blog militar rus cu aproape 1,6 milioane de abonaţi, "Operaţiunea Z - corespondenţi militari ai primăverii ruse", a relatat că nu au existat tentative majore de străpungere a frontierei. "Au existat ciocniri cu grupuri (ucrainene) de sabotaj şi recunoaştere şi artileria (rusă) lucrează. Nu a fost înregistrată nicio tentativă la scară mare de a trece frontiera", a mai menţionat sursa citată. Aceste informaţii survin la trei săptămâni de la începutul incursiunii militare ucrainene în regiunea rusă Kursk, o operaţiune încă în curs de o amploare fără precedent după ce Rusia a declanşat ofensiva împotriva Ucrainei în februarie 2022

Tensiunile cresc între Rusia și Franța (sursa: X/Tucker Carlson)
Internațional

Tensiunile cresc între Rusia și Franța

Tensiunile cresc între Rusia și Franța. Kremlinul a avertizat marţi Parisul împotriva unei "tentative de intimidare" a fondatorului şi CEO-ului Telegram Pavel Durov, arestat în Franţa unde este suspectat de douăsprezece infracţiuni care ţin de criminalitatea organizată. Tensiunile cresc între Rusia și Franța "Acuzaţiile avansate sunt foarte grave şi ele necesită probe la fel de solide", a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Dacă nu, va fi evident că este o tentativă de restricţionare a libertăţii de comunicare (...) şi chiar de intimidare directă la adresa managerului unei mari companii", a estima el. "Va fi evident că nu este altceva decât politică", în pofida dezminţirilor preşedintelui francez Emmanuel Macron, a adăugat Peskov. Macron: Arestarea lui Durov nu e o „decizie politică” Macron a declarat luni că arestarea în Franţa a CEO-ului platformei de mesagerie criptată Telegram nu este "deloc o decizie politică" şi ţine de "o anchetă judiciară", reamintind că Franţa este "ataşată de libertatea de expresie şi de comunicare". Justiţia franceză îi reproşează lui Durov că nu acţionează împotriva unei utilizări care duce la comiterea de delicte de către abonaţii săi, în special din cauza absenţei moderatorilor şi a lipsei de cooperare cu anchetatorii

Șeful Telegram arestat, Moscova acuză Parisul (sursa: Facebook/Pavel Durov)
Eveniment

Șeful Telegram arestat, Moscova acuză Parisul

Șeful Telegram arestat, Moscova acuză Parisul. Ambasada Rusiei la Paris a acuzat duminică autorităţile franceze că "refuză să coopereze" cu Moscova după arestarea în Franţa a şefului serviciului de mesagerie criptată Telegram, Pavel Durov, care deţine dublă cetăţenie, franceză şi rusă. Șeful Telegram arestat, Moscova acuză Parisul "Am cerut imediat autorităţilor franceze să explice motivele acestei detenţii şi am solicitat ca drepturile sale să fie protejate şi să i se acorde acces consular. Până în prezent, partea franceză refuză să coopereze în această chestiune", a acuzat ambasada Rusiei la Paris, citată de agenţia de ştiri RIA Novosti. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a confirmat că Moscova a solicitat acces consular pentru miliardarul în vârstă de 39 de ani, adăugând că, din moment ce acesta avea şi cetăţenie franceză, "Franţa consideră că aceasta este naţionalitatea sa principală". Într-o postare anterioară pe Telegram, Zaharova a spus că "ambasada Rusiei la Paris s-a apucat imediat de lucru, aşa cum se obişnuieşte" în cazul detenţiei cetăţenilor ruşi în străinătate. Amintind că mai multe ONG-uri internaţionale au condamnat în 2018 decizia unui tribunal rus de a bloca Telegram, o decizie care nu a fost niciodată implementată pe deplin, Zaharova a glumit: "Credeţi că de data aceasta vor cere eliberarea lui Durov, sau vor rămâne tăcuţi?". Comisarul rus pentru drepturile omului, Tatiana Moskalkova, a spus că arestarea sa a fost "o încercare de a închide Telegram, o platformă de internet unde se poate afla adevărul despre evenimentele care au loc în lume". Avertizările lui Medvedev Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că l-a avertizat pe Pavel Durov în timpul unei întâlniri "cu mult timp în urmă" că va avea "probleme serioase în toate ţările" din cauza poziţiei sale intransigente faţă de confidenţialitatea utilizatorilor. "A făcut un calcul greşit. Pentru toţi duşmanii noştri comuni, el este rus - şi, prin urmare, imprevizibil şi periculos", a scris Medevedv pe Telegram, adăugând: "Durov ar trebui să realizeze în sfârşit că patria, ca şi epoca, nu poate fi aleasă”. De la fraudă la trafic de droguri Un mandat de percheziţie a fost emis împotriva lui Pavel Durov de către anchetatorii francezi care vizează diverse infracţiuni ale serviciului său de mesagerie criptată, de la fraudă la trafic de droguri, hărţuire cibernetică, crimă organizată, glorificarea terorismului şi fraudă, potrivit unei surse apropiate cazului. Justiţia franceză îl acuză că nu a acţionat împotriva utilizării infracţionale a serviciului său de mesagerie de către abonaţii săi, în special din cauza lipsei de moderare şi colaborare cu anchetatorii. Arestat sâmbătă seara pe aeroportul Le Bourget, la nord de Paris, fondatorul Telegram venea din Baku (Azerbaidjan) şi trebuia să petreacă cel puţin seara la Paris, unde plănuise să ia cina, potrivit unei surse apropiate anchetei.

Ambasadorul rus, propagandă sovietică la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ambasadorul rus, propagandă sovietică la Iași

Ambasadorul rus, propagandă sovietică la Iași. Vineri, 23 august, ambasadorul Federației Ruse în România, Vladimir Gheorghievici Lipaev, face o vizită la Iași pentru o așa-zisă comemorare a eliberării Iașiului și României de naziști. Ambasadorul rus, propagandă sovietică la Iași Acțiunea este definită drept o "propagandă tipic rusească" de către un istoric ieșean. Citește și: Cât a plătit Victor Negrescu să fie propus comisar european de către premierul Marcel Ciolacu: 1,2 milioane de lei. Suma a fost împrumutată de Negrescu de la rude "Din punctul meu de vedere, este un act de propagandă tipic rusească, s-au mai făcut asemenea gesturi politice și în anii anteriori, când URSS avea influență mai puternică în părțile unde trăim noi. Este o provocare, pentru că noi ar trebui să răspundem cu ceea ce știm că reprezintă adevărul istoric. Ei nu au eliberat pe nimeni, nu sunt eliberatorii noștri", a spus conf. univ. dr. Claudiu Topor de la Facultatea de Istorie din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" (UAIC) din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Criticile fostului șef SIE Predoiu, preluate de TASS Foto: Facebook Silviu Predoiu
Politică

Criticile fostului șef SIE Predoiu, preluate de TASS

Criticile fostului șef al SIE Silviu Predoiu la adresa lui Zelenski au fost preluate de TASS: „Zelenski a creat riscul unui război nuclear fără acordul aliaților săi”, relatează agenția rusă de stat afirmațiile fostului oficial. Citește și: EXCLUSIV Cea mai competentă funcționară din România, cu funcții în mai multe ministere, sub miniștri USR, PNL și PSD. Azi e șefa CA al Romarm și a luat de la Transelectrica 930.000 lei Criticile fostului șef SIE Predoiu, preluate de TASS „Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a creat riscul unui război nuclear pentru toți aliații săi, fără acordul lor, ordonând un atac asupra regiunii ruse Kursk, a declarat Silviu Predoiu, fost șef al Serviciului Român de Informații Externe. «A fost depășită o linie roșie», a declarat el la televiziunea Canal 33. «Și-au asumat riscul de a avea ca răspuns un atac nuclear, și l-au asumat și în numele nostru». «Ucraina a ales un moment de slăbiciune aliată», a continuat el. «America desfășoară o campanie electorală, condusă de un președinte aflat în declin fizic și mental, cu un vicepreședinte care habar nu are ce este politica internațională, geopolitica și așa mai departe. În NATO, un secretar general îl înlocuiește pe altul. În UE, puterile noii Comisii Europene sunt transferate». «Ucraina a înțeles foarte bine ce face», a spus Predoiu. «Și a spus acest lucru: Ne-am săturat de indecizia voastră. Știți ce? Am intrat în Rusia cu tancurile, tunurile, mitralierele, muniția voastră. Sunteți deja toți acolo, în Rusia. Să vedem ce aveți de gând să faceți acum». «Și asta e greșit», a spus generalul în retragere. «Nu pentru asta îi ajutăm - să ne trezim târâți în conflict. Iar ei sunt foarte interesați să implice pe toată lumea. Noi ajutăm cu bună credință , dar ei au mers prea departe»”, scrie TASS, citându-l pe Predoiu. În martie, Predoiu - care a lucrat în SIE din 1987 în 2018, ajungând director adjunct și director interimar - a anunțat că vrea să candideze la președinția României.

Rușii acuză SUA, Marea Britanie, Polonia (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii acuză SUA, Marea Britanie, Polonia

Rușii acuză SUA, Marea Britanie, Polonia. Incursiunea Ucrainei în regiunea rusă Kursk a fost pregătită cu participarea serviciilor de informaţii din SUA, Regatul Unit şi Polonia, a relatat miercuri ziarul Izvestia, citând serviciul rus de informaţii externe. Rușii acuză SUA, Marea Britanie, Polonia "Operaţiunea forţelor armate ucrainene în regiunea Kursk a fost pregătită cu participarea serviciilor de informaţii din SUA, Regatul Unit şi Polonia", a titrat Izvestia, citând serviciul de informaţii externe. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii "Unităţile implicate în ea au trecut printr-o perioadă de coordonare de luptă în centre de instruire din Regatul Unit şi Germania", a mai precizat sursa citată. Serviciul rus de informaţii externe a mai precizat pentru Izvestia că are "informaţii demne de încredere" pentru a-şi susţine acuzaţiile, dar nu a furnizat nicio dovadă în acest sens. Casa Albă a afirmat anterior că SUA nu a fost notificată în prealabil de Kiev că plănuieşte o incursiune militară în regiunea Kursk.

Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene

Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene. Forţele ucrainene au dejucat duminică dimineaţa un atac rus cu rachete îndreptat împotriva Kievului, a anunţat administraţia civilă a capitalei Ucrainei. Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene "În această dimineaţă, în jurul orelor 05:00 (02:00 GMT), inamicul a folosit arme balistice pentru a lansa un atac cu rachete asupra Kievului", au raportat autorităţile ucrainene pe reţeaua socială Telegram. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Potrivit aceleiaşi surse, este "foarte probabil" să fie vorba de "rachete balistice nord-coreene de tip KN-23". Potrivit informaţiilor preliminare, rachetele au fost interceptate în apropiere de capitala ucraineană şi astfel nu au putut să-şi atingă obiectivul, subliniază administraţia. Drone de atac ruse au vizat de asemenea "aproape simultan" oraşul, dar şi ele au fost toate "distruse" în afara perimetrului Kievului de apărarea aeriană, afirmă autorităţile. "Nicio distrugere nu a fost constată la Kiev şi nu a fost primită nicio informaţie referitoare la victime", adaugă aceeaşi sursă. Phenianul ajută Moscova Potrivit Occidentului, Coreea de Nord livrează armament Rusiei pentru asaltul ei împotriva Ucrainei şi beneficiază în schimb de asistenţă, inclusiv în domeniul spaţial. La sfârşitul săptămânii trecute, în timpul unui atac rus împotriva capitalei ucrainene, un bărbat de 35 de ani şi fiul său de 4 ani au fost ucişi de căderea unei bucăţi de rachetă, iar trei persoane au fost grav rănite, potrivit serviciilor de salvare. De cealaltă parte a liniei frontului, apărarea aeriană rusă a distrus în noaptea de sâmbătă spre duminică în total cinci drone de luptă ucrainene în regiunile Belgorod şi Rostov, la frontiera cu Ucraina, a raportat Ministerul rus al Apărării. Sâmbătă, şeful statului ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că armata sa îşi întăreşte poziţiile în regiunea rusă Kursk, la peste zece zile de la lansarea unei ofensive de amploare în teritoriul rus, unde Kievul susţine că a cucerit 82 de localităţi şi 1.150 de kilometri pătraţi din teritoriu.

Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară

Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară. Rusia a acuzat Ucraina că plănuieşte să atace centrala nucleară din regiunea Kursk în care au intrat trupele ucrainene. Kievul califică aceste afirmaţii drept propagandă "nebunească". Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că va exista un răspuns dur la orice atac asupra centralei nucleare din Kursk, care se află sub controlul Rusiei. Acesta nu a furnizat dovezi împotriva Ucrainei, dar a precizat că o zonă amplă din împrejurimi ar putea fi contaminată de un atac. Compania nucleară rusă de stat Rosatom, care conduce şi centrala de la Zaporojie din Ucraina controlată de Rusia, a acuzat de asemenea Kievul că ameninţă securitatea ambelor centrale. Nu a prezentat însă dovezi. Şeful Rosatom Aleksei Lihacev a discutat telefonic situaţia cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, şi l-a invitat să viziteze centrala nucleară de la Kursk. Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc în mod repetat că încearcă să saboteze operarea centralei de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, din sud-estul Ucrainei. Reactoarele centralei sunt închise, dar necesită energie electrică din exterior pentru a menţine materialul nuclear la temperatura potrivită şi a evita un accident nuclear. Kievul: propagandă "nebunească" Ministerul Afacerilor Externe ucrainean a reacționat. "Vedem o nouă creştere în propaganda rusă nebunească privind presupuse planuri ucrainene de a folosi 'bombe murdare' sau de a ataca centrale nucleare. Respingem oficial aceste afirmaţii false", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe ucrainean, Heorhii Tîhîi, pe reţeaua X. "Ucraina nu are nici intenţia şi nici capacitatea de a întreprinde astfel de acţiuni", a adăugat acesta.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră