sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2420 articole
Internațional

Fostul ministru rus al Transporturilor, Roman Starovoit, găsit mort, după câteva ore de la demitere

Fostul ministru rus Starovoit, găsit mort. Fostul ministru rus al Transporturilor, Romain Starovoit, în vârstă de 53 de ani, a fost găsit mort într-un parc din localitatea Odintsovo, aflată în regiunea Moscovei. Moartea sa a survenit la doar câteva ore după ce fusese demis oficial din funcția ministerială. Fostul ministru rus Starovoit, găsit mort Potrivit publicației Kommersant, lângă trupul neînsuflețit al lui Starovoit a fost descoperit un pistol Makarov, oferit drept distincție în anul 2023 pentru merite deosebite în asigurarea securității cetățenilor. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Svetlana Petrenko, reprezentanta Comitetului de Anchetă al Rusiei, a declarat că trupul fostului oficial a fost găsit în propriul său autoturism. Principala ipoteză luată în considerare de autorități este sinuciderea. Cazul este anchetat de către Direcția Principală de Investigații a Comitetului de Anchetă din regiunea Moscova. Acuzații de corupție și legătura cu frontiera ucraineană Înainte de moarte, Romain Starovoit ar fi fost vizat într-un dosar penal privind deturnarea a cel puțin un miliard de ruble, fonduri alocate pentru construcția de structuri de apărare la granița cu Ucraina. Mai multe persoane implicate în acest dosar ar fi oferit declarații compromițătoare împotriva lui Starovoit, printre care și fostul guvernator al regiunii Kursk, Aleksei Smirnov. Cariera politică a lui Roman Starovoit Romain Starovoit a ocupat funcția de guvernator al regiunii Kursk între octombrie 2018 și mai 2024, fiind considerat un apropiat al cercurilor de putere de la Kremlin. Cariera sa s-a încheiat brusc odată cu demiterea din funcția de ministru al Transporturilor, survenită în dimineața zilei în care a fost găsit decedat.

Fostul ministru rus Starovoit, găsit mort (sursa: kommersant.ru)
Dronele ucrainene paralizează aeroporturile din Rusia (sursa: informator.ua)
Internațional

Dronele ucrainene provoacă haos pe aeroporturile din Rusia: peste 2.000 de zboruri afectate

Dronele ucrainene paralizează aeroporturile din Rusia. Atacurile cu drone lansate de Ucraina au provocat haos în traficul aerian din Rusia, în special pe aeroporturile din Moscova și Sankt Petersburg. Dronele ucrainene paralizează aeroporturile din Rusia În ultimele trei zile, peste 2.000 de zboruri au fost anulate sau întârziate din motive de securitate. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Conform datelor publicate de agenția federală de transport aerian Rosaviația, începând de sâmbătă au fost anulate 485 de zboruri, iar alte aproape 2.000 au fost amânate. Afectate în mod special sunt aeroportul Șeremetievo din Moscova și aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg, unde zeci, respectiv peste o sută de zboruri, înregistrau luni întârzieri. Mii de pasageri blocați, biletele de tren epuizate Sute de pasageri au rămas blocați în terminale, în plin sezon estival. Mulți au fost nevoiți să aștepte mai mult de 24 de ore pentru a ajunge la destinație. În plus, biletele la trenurile de mare viteză și cele de noapte, care leagă cele două metropole rusești aflate la peste 600 km distanță, au fost complet epuizate. 91 de drone doborâte într-o singură noapte Ministerul rus al Apărării a anunțat luni că, în noaptea de duminică spre luni, 91 de drone ucrainene au fost doborâte de sistemele de apărare antiaeriană. Dintre acestea, opt se îndreptau, cel mai probabil, spre Moscova. Ucraina a lansat peste 200 de drone în 24 de ore În paralel, forțele ucrainene au lansat peste 200 de drone cu aripi fixe pe teritoriul Rusiei în decursul zilei și nopții de duminică. Aceste atacuri fără precedent, de amploare sporită, indică o escaladare a utilizării dronelor în conflictul ruso-ucrainean.

Atacuri rusești devastatoare în estul Ucrainei (sursa: npu.gov.ua)
Internațional

Val de atacuri rusești cu drone și bombe în estul Ucrainei: morți, răniți și clădiri distruse

Atacuri rusești devastatoare în estul Ucrainei. Cel puțin patru persoane și-au pierdut viața în urma unor atacuri cu bombă și drone lansate de forțele ruse asupra regiunii Donețk din estul Ucrainei, au anunțat duminică autoritățile locale. Atacuri rusești devastatoare în estul Ucrainei În orașul industrial Kosteantînivka, două persoane au murit după ce o bombă a lovit un șantier. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Potrivit procuraturii din regiunea Donețk, victimele se aflau în zonă în momentul impactului și nu au avut nicio șansă de supraviețuire. La doar zece minute după atacul inițial, o dronă kamikaze a lovit o mașină în care se afla un cuplu căsătorit. Femeia, în vârstă de 39 de ani, și soțul ei, de 40 de ani, au fost uciși pe loc. Autoritățile ucrainene au publicat imagini tulburătoare pe Telegram, surprinse imediat după atac. Un copil de 8 ani ucis în Harkov Tragediile nu s-au limitat la Donețk. În regiunea Harkov, situată în nord-estul Ucrainei, un băiat de 8 ani a fost ucis după ce o dronă a lovit mașina în care se afla. În același atac, un copil de 4 ani și un bărbat de 40 de ani au fost răniți și transportați la spital. Infrastructură civilă avariată în urma bombardamentelor Atacurile au provocat pagube semnificative infrastructurii civile. Aproximativ 15 clădiri rezidențiale și mai multe linii de înaltă tensiune au fost grav avariate, au declarat oficialii locali. Peste 160 de atacuri aeriene într-o singură dimineață Apărarea aeriană ucraineană a raportat duminică dimineață peste 160 de atacuri cu drone și rachete pe întreg teritoriul național. Intensificarea bombardamentelor a ridicat nivelul de alertă în mai multe regiuni.

Operațiunea secretă „Dronocid”, lansată de Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina lansează operațiunea secretă „Dronocid”: 90 de operatori ruși vizați în regiunea Zaporojie

Operațiunea secretă „Dronocid”, lansată de Ucraina. Războiul din Ucraina se transformă tot mai mult într-un conflict al dronelor, iar Kievul a lansat recent o operațiune secretă denumită „Dronocid”, cu scopul de a elimina operatorii ruși de drone din sud-estul țării. Operațiunea secretă „Dronocid”, lansată de Ucraina Potrivit Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei (HUR), operațiunea „Dronocid” se desfășoară de o lună și vizează operatorii ruși de drone desfășurați de-a lungul frontului din regiunea Zaporojie. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Obiectivul principal: eliminarea a aproximativ 90 de operatori ruși, considerați prioritari pentru eforturile de recunoaștere și atac ale Moscovei. Coordonare între mai multe unități ale armatei ucrainene Operațiunea a fost organizată în colaborare cu comandamentul forțelor aeriene, brigăzile 128 de asalt montan și de apărare teritorială, precum și cu unitatea specială Flying Skull. Aceste forțe au localizat cu precizie 90 de poziții active ale operatorilor ruși, iar în urma atacurilor, 42 dintre aceștia au fost distruși sau grav afectați. „O lună pentru a anihila tot”: mesajul HUR Serviciile secrete ucrainene au lansat și o campanie de comunicare menită să evidențieze succesul operațiunii. În imagini publicate online apar baze rusești complet distruse, iar HUR a descris operațiunea ca fiind „o lună pentru a anihila tot”, în scopul de a reduce amenințările directe asupra infrastructurii militare și civile ucrainene din prima linie. Rusia ripostează cu cele mai ample atacuri din 2022 În ciuda acestor acțiuni, Moscova a lansat în noaptea de vineri cel mai amplu val de atacuri aeriene de la începutul războiului, cu 550 de aparate de atac, inclusiv 539 de drone și mai multe tipuri de rachete, unele balistice. Aceste atacuri masive au vizat mai multe regiuni din Ucraina. Ucraina lovește o fabrică de ogive din apropierea Moscovei Pe lângă „Dronocid”, armata ucraineană a continuat ofensiva pe teritoriul rus. Potrivit Statului Major, o importantă instalație militară din oblastul Moscova, care produce ogive termobarice pentru dronele iraniene Shahed, a fost lovită vineri de o lovitură țintită.

China va împinge Rusia contra NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Mark Rutte avertizează: China ar putea împinge Rusia să atace NATO, pentru a putea invada Taiwanul

China va împinge Rusia contra NATO. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, avertizează că o eventuală invazie a Taiwanului de către China ar putea fi însoțită de un atac coordonat al Rusiei asupra teritoriului NATO, cu scopul de a distrage atenția Occidentului de la regiunea Indo-Pacific. China va împinge Rusia contra NATO Într-un interviu acordat The New York Times, Mark Rutte a declarat că Beijingul ar putea colabora cu Moscova într-un scenariu strategic. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar În timp ce China invadează Taiwanul, Rusia ar putea declanșa acțiuni militare împotriva Europei, punând astfel presiune pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. „Xi Jinping l-ar chema pe Putin” Rutte consideră că, într-o astfel de situație, liderul chinez Xi Jinping l-ar contacta direct pe Vladimir Putin pentru a-i cere sprijinul. Potrivit secretarului general al NATO, mesajul transmis ar fi unul clar: „Am de gând să atac Taiwanul și am nevoie să ții NATO ocupată în Europa”. SUA nu pot apăra Asia fără stabilitate în Europa Mark Rutte a subliniat că Statele Unite nu pot asigura securitatea regiunii Indo-Pacific decât dacă Europa, Atlanticul și Arctica sunt de asemenea stabile. El a avertizat că americanii și europenii nu trebuie să fie naivi în fața acestei posibile strategii chinezo-ruse. Două măsuri esențiale pentru a descuraja agresiunea Secretarul general al NATO a identificat două acțiuni cruciale pentru a preveni un astfel de scenariu: Creșterea costului strategic al unui atac asupra NATO, astfel încât Kremlinul să perceapă o asemenea decizie drept sinucigașă. Consolidarea cooperării cu regiunea Indo-Pacific, în special în domeniul apărării și al inovației, o direcție susținută activ de fostul președinte american Donald Trump. China nu vrea ca Rusia să piardă războiul din Ucraina Rutte a atras atenția că sprijinul tot mai deschis al Chinei pentru Rusia este contrar poziției sale oficiale de neutralitate. Potrivit informațiilor citate de presă, Beijingul a transmis clar Uniunii Europene că nu va accepta victoria Ucrainei și că este determinat să mențină Kremlinul pe linia de plutire. Relații economice tot mai strânse între China și Rusia Pe lângă cooperarea politică și militară, China cumpără cantități mari de petrol și gaze din Rusia, iar în ultima perioadă s-a înregistrat și o creștere semnificativă a exporturilor de metale rusești către Beijing. Aceste relații întăresc ipoteza că Rusia ar putea deveni un instrument strategic în mâna Chinei, nu doar un aliat.

Noi tensiuni între Azerbaidjan și Rusia (sursa: X/@_Elmir_S)
Internațional

Azerbaidjanul sfidează Rusia: percheziții la sediul Sputnik din Baku, acuzații de spionaj

Noi tensiuni între Azerbaidjan și Rusia. Poliția din Azerbaidjan a efectuat luni o percheziție la sediul local al agenției ruse Sputnik, reflectând o nouă escaladare în relațiile tensionate dintre Baku și Moscova. Noi tensiuni între Azerbaidjan și Rusia Deși biroul agenției Sputnik fusese oficial închis de autoritățile azere încă din luna februarie, în contextul unei campanii de reprimare a presei străine, presa locală susține că activitatea agenției ruse a continuat neoficial în Azerbaidjan. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Ministerul de Interne de la Baku a confirmat efectuarea unei „operațiuni și cercetări” la sediul Sputnik, fără a oferi detalii suplimentare. Suspiciuni de spionaj: presupuși agenți ruși arestați Potrivit site-ului Minval.az, doi presupuşi agenţi ai serviciilor de informaţii ruse, care ar fi operat „sub acoperire” în cadrul redacției Sputnik din Azerbaidjan, au fost reținuți de forțele de ordine. Reacția Rusiei nu a întârziat. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Moscova este îngrijorată de soarta jurnaliștilor săi, iar ambasada Rusiei din Baku a contactat imediat autoritățile azere. Atac mediatic împotriva Moscovei la televiziunea de stat În același timp, postul public AzTV din Azerbaidjan a difuzat o emisiune cu un ton extrem de critic la adresa Kremlinului. În cadrul programului, represiunea politică din Rusia a fost denunțată public, iar președintele Vladimir Putin a fost comparat cu dictatorul sovietic Iosif Stalin. Relații deteriorate după incidente grave Criza diplomatică dintre cele două state s-a acutizat după ce, în decembrie, un avion al companiei Azerbaijan Airlines s-a prăbușit, iar Baku a acuzat Rusia că ar fi doborât aparatul „din greșeală”, încercând ulterior să mușamalizeze incidentul. Tensiunile s-au amplificat și mai mult recent, când doi cetățeni azeri au murit în timpul unui raid al poliției ruse la Ekaterinburg, ceea ce a stârnit proteste din partea autorităților azere. Ca răspuns la situația tot mai tensionată, Ministerul Culturii din Azerbaidjan a anunțat anularea tuturor evenimentelor culturale cu legătură rusă, invocând „acte sistematice de violență” comise de serviciile ruse de securitate împotriva cetățenilor azeri aflați în Federația Rusă.

Putin vrea capitularea Ucrainei, acuză Germania (sursa: X/Johann Wadephul)
Internațional

Putin nu vrea să negocieze cu Kievul, vrea capitularea Ucrainei, spune ministrul german de Externe

Putin vrea capitularea Ucrainei, acuză Germania. Șeful diplomației germane, Johann Wadephul, l-a acuzat luni pe președintele rus Vladimir Putin că urmărește doar capitularea Ucrainei, nu o soluție negociată. Putin vrea capitularea Ucrainei, acuză Germania Aflat într-o vizită-surpriză la Kiev, oficialul german a declarat că liderul de la Kremlin „nu cedează asupra niciuneia dintre cererile maximaliste”. Citește și: Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF din București, care azi protestează “spontan“ Wadephul a dat asigurări că sprijinul Germaniei pentru Ucraina rămâne neclintit, atât prin livrarea de sisteme moderne de apărare aeriană și alte arme, cât și prin ajutor umanitar și economic. Acesta a precizat că a venit la Kiev ca purtător al acestei „promisiuni” ferme din partea Berlinului. Libertatea Ucrainei, prioritate în politica externă europeană Ministrul german a subliniat că „libertatea și viitorul Ucrainei” reprezintă principala sarcină a politicii externe și de securitate europene, în contextul unui război prelungit, aflat într-un moment critic. Vizita survine într-o perioadă în care Rusia a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene, iar negocierile internaționale sunt blocate. Sancțiuni extinse împotriva Kremlinului În fața refuzului Rusiei de a purta negocieri autentice, Germania va continua să susțină sancțiunile economice menite să limiteze capacitatea Kremlinului de a finanța războiul, a spus Wadephul. Berlinul colaborează strâns în acest sens cu Uniunea Europeană și partenerii din G7, menținând o poziție fermă în fața agresiunii ruse.

Estonia părăsește tratatul privind minele antipersonal (sursa: vm.ee)
Internațional

De teama Rusiei, Estonia se dotează cu mine antipersonal, retrăgându-se din Convenția de la Ottawa

Estonia părăsește tratatul privind minele antipersonal. Ministerul de Externe de la Tallinn a anunțat vineri seara că a notificat oficial Organizația Națiunilor Unite (ONU) cu privire la retragerea Estoniei din convenția internațională care interzice folosirea minelor antipersonal. Decizia vizează sporirea capacității de apărare a țării în fața amenințării reprezentate de Rusia, în contextul războiului din Ucraina. Estonia părăsește tratatul privind minele antipersonal Retragerea din tratatul cunoscut drept Convenția de la Ottawa va deveni efectivă în termen de șase luni de la notificarea transmisă ONU. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Estonia susține că are nevoie de mai multă flexibilitate pentru a-și consolida granițele și securitatea națională. Sprijin regional pentru renunțarea la tratat Parlamentele celor trei state baltice – Estonia, Letonia și Lituania – precum și cel al Finlandei au aprobat deja măsura de retragere din convenție. În Polonia, camera inferioară a parlamentului a adoptat o inițiativă similară, care urmează să fie votată și în Senat.

Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, cere SUA să intensifice presiunile asupra Moscovei

Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat miercuri, după summitul NATO de la Haga, că Uniunea Europeană și-a epuizat, în mod obiectiv, capacitatea de a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei prin sancțiuni. Merz a făcut apel la Statele Unite să preia inițiativa și să intensifice presiunile asupra Moscovei pentru a determina reluarea negocierilor de pace cu Ucraina. Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei Într-o conferință de presă susținută după reuniunea liderilor NATO, Merz a subliniat că unele măsuri restrictive, precum reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc destinat statelor terțe, pot fi impuse doar cu sprijinul Statelor Unite. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Cancelarul a dezvăluit că a discutat acest subiect direct cu președintele american Donald Trump, reamintindu-i că acest dosar „este în mâinile sale”. UE nu poate acționa singură: apel la cooperare transatlantică „În UE, în mod obiectiv am epuizat ceea ce putem face”, a afirmat Merz, adăugând că procesul de adoptare a unei poziții unitare asupra sancțiunilor din partea Washingtonului „nu s-a încheiat încă”. Liderul german a insistat asupra necesității unui front comun euro-atlantic pentru a sprijini Ucraina și a contracara agresiunea rusă. Nu va exista o soluție militară Cancelarul german a atras atenția că este puțin probabil ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se încheie printr-o soluție militară. Totuși, el a subliniat că eforturile actuale ale Uniunii Europene „nu sunt suficiente” pentru a asigura o dezescaladare durabilă a conflictului. Rusia amenință întreaga Europă, nu doar Ucraina Friedrich Merz a avertizat că pericolul reprezentat de Rusia nu se limitează la Ucraina. Potrivit acestuia, întreaga Europă și aliații din NATO sunt vizați de amenințarea rusă. „Nu știm dacă într-o zi nu ne vor testa pregătirea”, a declarat Merz, sugerând necesitatea unei vigilențe sporite din partea comunității internaționale.

Tensiuni crescute între Moscova şi Chişinău (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Rusia, țară periculoasă pentru moldoveni. Chișinăul a emis o alertă de călătorie

Tensiuni crescute între Moscova şi Chişinău. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a informat miercuri că a arestat doi cetățeni moldoveni, acuzați că ar fi agenți ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova. Incidentul survine pe fondul agravării relațiilor bilaterale dintre cele două țări. Acuzații grave din partea FSB: misiuni subversive în Rusia Potrivit unui comunicat oficial, cei doi bărbați ar fi intrat în Rusia cu acte false, în scopul îndeplinirii unor misiuni stabilite de SIS care „urmăresc subminarea securității Federației Ruse”. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Autoritățile ruse au deschis un dosar penal pentru „cooperare confidențială cu un stat străin”, infracțiune pedepsită cu până la opt ani de închisoare. Înregistrări video și acuzații de spionaj FSB a publicat o înregistrare video în care cei doi presupuşi agenţi declară că au fost trimişi de serviciile moldovene pentru a colecta informaţii şi a intra în contact cu surse din Rusia. Autoritățile ruse susțin că aceștia ar fi stabilit legături cu activiști din organizații neguvernamentale și mișcări politice de pe teritoriul rus. Tensiuni crescute între Moscova şi Chişinău Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a respins acuzațiile FSB, catalogându-le drept „nefondate și speculative”. MAE a emis totodată o nouă alertă de călătorie pentru Federația Rusă, invocând cazuri repetate de hărțuire, intimidare și tratamente abuzive aplicate cetățenilor moldoveni pe teritoriul rus. „Comportamentul autorităţilor ruse reflectă o politică sistematică împotriva cetăţenilor Republicii Moldova”, se arată în comunicatul oficial. Accesul consular, blocat de Moscova Autoritățile moldovene susțin că Ambasada Republicii Moldova la Moscova a solicitat acces consular la cetățenii reținuți, însă partea rusă a refuzat. În prezent, se desfășoară demersuri diplomatice pentru a oferi asistență consulară moldovenilor arestați. Incident similar la mijlocul lunii aprilie Acesta nu este primul episod de acest fel. În luna aprilie, FSB a anunțat reținerea altor doi cetățeni moldoveni, acuzați de planificarea unor atacuri teroriste. Ulterior, portalul de investigații The Insider a relatat că persoanele respective ar fi fost, de fapt, arestate cu luni în urmă, între 2023 și 2024, iar informația a fost reambalată și mediatizată de presa apropiată Kremlinului. Moldova continuă parcursul european Relațiile dintre Moscova și Chișinău s-au deteriorat semnificativ după începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Tensiunile au atins un nou nivel în martie 2024, când Republica Moldova a expulzat trei diplomați ruși, acuzați că ar fi ajutat un deputat pro-Kremlin să fugă de justiție. Drept represalii, Rusia a expulzat la rândul său trei angajați ai ambasadei moldovenești. Republica Moldova, stat candidat la aderarea în Uniunea Europeană, acuză frecvent Rusia de ingerințe în politica internă și tentative de destabilizare. Acuzațiile sunt constant respinse de autoritățile de la Moscova.

Rusia susține că a sprijinit Iranul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul susține că a ajutat Iranul prin poziția de condamnare a loviturilor americane

Rusia susține că a sprijinit Iranul. Președinția Rusiei a respins marți acuzațiile conform cărora nu ar fi sprijinit suficient Iranul, subliniind că Moscova a adoptat o „poziție clară” în condamnarea atacurilor aeriene lansate de SUA și Israel împotriva Republicii Islamice Rusia susține că a sprijinit Iranul Președintele rus Vladimir Putin a condamnat ferm loviturile americane asupra siturilor nucleare din Iran, pe care le-a catalogat drept „nejustificate”. Citește și: EXCLUSIV Filiera uzbecă: cum a trimis Moscova bani anti-UE în Republica Moldova printr-o companie sponsorizată de regimul autocratic de la Tașkent În plus, a reamintit tratatul de cooperare strategică încheiat între Rusia și Iran în ianuarie. Moscova promite ajutor pentru Iran, fără detalii concrete Putin a declarat luni că Rusia va încerca să ajute poporul iranian, însă fără a furniza detalii despre natura acestui sprijin. Între timp, surse iraniene au transmis că Teheranul este dezamăgit de sprijinul oferit până în prezent de Moscova. Kremlinul respinge comparațiile cu Siria Întrebat despre o eventuală paralelă cu situația din Siria, unde Rusia a refuzat suplimentarea forțelor pentru susținerea regimului Assad, Kremlinul a afirmat că astfel de comparații sunt „menite să submineze parteneriatul ruso-iranian”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a insistat că Rusia a sprijinit efectiv Iranul prin poziționarea sa fermă, și a menționat că ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a apreciat acest lucru în cadrul întâlnirii cu Vladimir Putin. Daunele din Iran, încă neclare Peskov a precizat că este prea devreme pentru o evaluare clară a daunelor provocate instalațiilor nucleare iraniene. „Informațiile continuă să sosească, dar nimeni nu are în acest moment o imagine clară”, a adăugat el. Kremlinul neagă primirea unei scrisori oficiale de la Khamenei Întrebat despre o presupusă scrisoare a liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, transmisă prin Abbas Araghchi, Peskov a negat existența unui document oficial. „Au existat mesaje, dar nu s-a transmis nicio scrisoare scrisă, așa cum a relatat Reuters”, a declarat acesta. Rusia salută încetarea focului anunțată între Israel și Iran Președintele american Donald Trump a anunțat luni o încetare completă a focului între Israel și Iran, care ar putea pune capăt unui conflict de 12 zile. Milioane de iranieni au fugit din Teheran, iar tensiunile regionale au escaladat rapid. Peskov a salutat inițiativa: „Dacă s-a obținut într-adevăr o încetare a focului, nu putem decât să o salutăm”. El a menționat și contribuția Qatarului la intermedierea armistițiului și a subliniat că Federația Rusă a cerut pace încă de la începutul acestui conflict.

Unii găgăuzi îi mulțumesc Rusiei pentru bani și cer să nu fie amendați pentru vânzarea votului (sursa: Viorica Tataru)
Investigații

EXCLUSIV Cum a trimis Moscova bani anti-UE în Moldova printr-o companie sponsorizată de Uzbekistan

Investigație realizată de Vitalie Călugăreanu, Cătălin Prisacariu și Stanimir Vaglenov ENGLISH VERSION Un adevărat război politico-financiar a fost dus, prin intermediari, împotriva Republicii Moldova în 2023 și 2024. Miza, enormă: orientarea țării, amplasată strategic între Ucraina și România, fie spre Uniunea Europeană, fie spre Federația Rusă. Astfel, prin intermediul principalului pion al Moscovei în Moldova, politicianul Ilan Șor, zeci de milioane de euro au fost transferați din Rusia în Moldova pentru a corupe alegătorii. Țintele: referendumul referitor la integrarea Republicii Moldova în UE și alegerile prezidențiale. După ce partidul lui Ilan Șor a fost scos în afara legii în 2023 iar canalele bancare de transfer financiar dinspre Rusia au fost blocate prin efectul sancțiunilor internaționale, intermediarii Kremlinului au căutat alte căi de a introduce sume uriașe de bani în Moldova pentru a convinge alegătorii să voteze împotriva UE. Autoritățile de la Chișinău au deschis anchete-gigant în aceste cazuri și au dat publicității metodele prin care Șor și asociații săi au inundat Moldova cu bani rusești. Una din metodele necunoscute publicului, pe care o prezentăm în exclusivitate în articolul de față, a presupus implicarea unei companii private dintr-o fostă republică sovietică devenită azi un stat independent cu conducere autocrată. Tânărul antreprenor Amiranashvili și soluțiile sale digitale globale La aproape 42 de ani, Giorgi Amiranashvili trăiește visul unei vieți occidentale împlinite: deține integral și conduce o companie digitală de succes, are o familie frumoasă, o soție elegantă, trei copii aproape adolescenți și un stil de viață îndestulat. Proprietarul Global Solutions, Giorgi Amiranashvili (sursa: Facebook/Giorgi Amiranashvili) Pare un antreprenor perfect conectat la secolul al XXI-lea: compania sa, Global Solutions, oferă servicii de dezvoltare/design web, dar și servicii de plăți online sub marca Global Pay Gate.  Imaginile postate pe conturile de social media ale companiei arată angajați tineri și veseli într-un mediu de lucru relaxat, în care timpul este împărțit între ecrane, mersul cu trotineta prin curtea companiei și ședințe de relaxare pe fotolii moi amplasate pe o pe peluză ca de screensaver. Din când în când, compania postează imagini cu aniversări la care se mănâncă pizza, uriașe baloane colorate plutesc peste tot și se aprind lumânări înfipte în torturi. Nu lipsesc nici petrecerile de Halloween, cu costumele aferente. Practic, Amiranashvili ar fi putut înființa această companie oriunde pe glob, în lumea liberă de azi nu ai nevoie decât de o legătură la internet pentru a dezvolta o astfel de afacere. Un georgian la Tașkent și milionul lui de euro Doar că Giorgi Amiranashvili nu se află chiar în lumea liberă. Cel puțin nu conform Freedom House, care acordă țării în care Amiranashvili trăiește calificativul „not free”, cu un punctaj de doar 12 din 100. Este vorba despre „un stat autoritar, cu puține semne de democratizare. Nicio formațiune de opoziție nu funcționează legal. Legislativul și sistemul judiciar servesc, în esență, drept instrumente ale ramurii executive, care inițiază reforme prin decret prezidențial, iar mass-media este în continuare strict controlată de autorități.”, mai arată Freedom House. Țara este Uzbekistan. Iar Giorgi Amiranashvili nu este uzbec, ci un georgian născut la Tbilisi în octombrie 1983, dar care locuiește de 25 de ani la Tașkent.  În capitala uzbecă, Amiranashvili s-a integrat miraculos. Mai ales din punct de vedere al afacerilor. A înființat, ca unic asociat, Global Solutions în mai 2011, când încă nu împlinise 28 de ani, cu aproape un milion de euro. O sumă a cărei proveniență este necunoscută.  Firma preferată a autocrației uzbece Aproape imediat, a primit un contract de la Uztelecom, companie de stat, pentru a realiza Tcity, prima aplicație mobilă din Uzbekistan ce reprezintă un ghid al organizațiilor din orașul Tașkent, așa cum reiese dintr-o scrisoare de mulțumire adresată de Uztelecom companiei Global Solutions în 2012. Era doar primul contract public primit de compania lui Amiranashvili dintr-o lungă serie care avea să urmeze.  Astfel, în anii următori, Global Solutions a realizat pentru compania națională de aviație Uzbekistan Havo Yullari aplicația mobilă UzAirways. Apoi, Global Solutions a dezvoltat aplicația mobilă a Portalului Unificat al Serviciilor Publice Interactive MyGov. Un alt proiect al companiei lui Amiranashvili a fost dezvoltarea aplicației mobile a site-ului oficial al Comisiei Electorale Centrale pe platformele iOS și Android. Printr-o scrisoare, Uzinfocom (Centrul Național Unitar de Stat pentru Dezvoltarea Tehnologiilor Informatice și de Comunicare și Implementarea Sistemelor Informaționale) a mulțumit companiei lui Amiranashvili pentru „activitatea realizată cu succes privind implementarea software-ului pentru utilizarea cardurilor inteligente moderne specializate în cadrul proiectului <Dezvoltarea sistemului informațional unic de identificare a utilizatorilor sistemului "Guvernul electronic"> (etapa 1). Datorită colaborării între Centrul UZINFOCOM și compania „GLOBAL SOLUTIONS”, au fost îndeplinite sarcinile stabilite, inclusiv implementarea funcției de control logic al accesului la computerul personal (autentificare Windows), accesul la portalul Guvernului Electronic (OneID), sistemul de control și administrare a accesului (SCUD), precum și semnătura digitală electronică.” Tot pentru Uzinfocom, Global Solutions s-a ocupat de dezvoltarea și îmbunătățirea aplicației școlare mobile „E-Darslik”. Și Banca Centrală a Uzbekistanului i-a acordat un contract companiei lui Amiranashvili pentru proiectul aplicației mobile a Băncii Centrale pe sistemele de operare Android și iOS. Cabinetul de miniștri al Uzbekistanului i-a mulțumit companiei Global Solutions pentru „proiectul-modul „Inspecția teritoriilor” și aplicația sa mobilă „Yordam.Gov”, realizate cu succes în colaborare cu Centrul UZINFOCOM în cadrul proiectului „Portalul fondului locativ comunal – e-kommunal.uz””. O altă scrisoare de mulțumire a venit din partea Ministerului Dezvoltării Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor al Republicii Uzbekistan pentru că „dezvoltarea aplicației mobile MyGov pentru sistemul de operare iOS, la inițiativa companiei „Global Solutions”, a devenit încă un pas important în perfecționarea și dezvoltarea Portalului unic al serviciilor interactive și guvernamentale (my.gov.uz).”. Tot compania lui Amiranashvili a realizat și „proiectul de dezvoltare a aplicației mobile pentru utilizarea serviciilor interactive ale organelor administrației fiscale de stat”, se arată într-o scrisoare de mulțumire din partea Comitetului de Stat pentru Impozite al Republicii Uzbekistan. Și compania de telefonie Ucell, deținută de statul uzbec prin intermediul Coscom, a beneficiat de serviciile Global Solutions pentru implementarea proiectului magazinului online Alistore.uz. Așadar, încă de la înființare, compania Global Solutions, înființată la Tașkent de georgianul Giorgi Amiranashvili, a funcționat ca o anexă a statului uzbec în domeniul digital. Și a realizat proiecte esențiale pentru infrastructura digitală uzbecă instituțională, beneficiind de o încredere totală din partea regimului autocrat de la Tașkent. Bani pentru moldoveni de la binefăcători anonimi În 2023, Global Solutions a introdus și serviciul de plăți digitale Global Pay, care poate fi accesat și prin aplicația de mesagerie Telegram. O aplicație de mesagerie folosită intens în spațiul ex-sovietic, dar care pune numeroase probleme etice și chiar legale, după cum arată recent deschisul dosar, în Franța, al fondatorului Telegram, Pavel Durov. Nici un an mai târziu, la începutul lui 2024, acest serviciu de plăți al Global Solutions avea să fie folosit pentru a transfera fonduri din Rusia în Republica Moldova. Potrivit unor documente financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, în primele patru luni ale lui 2024 au fost efectuate aproape o mie de transferuri P2P (person to person) către conturile de card ale unor cetățeni moldoveni prin intermediul Global Pay din Uzbekistan.  Lista beneficiarilor moldoveni ai banilor din Uzbekistan este cunoscută autorităților, sumele fiind primite pe conturi de card deschise la bănci din Republica Moldova precum Moldindconbank, Victoriabank, Energbank, OTP Bank, MAIB sau FinComBank. Numele plătitorilor, însă, nu au fost identificate, fiind ascunse de către aplicația de plată Global Pay din Uzbekistan, arată documentele financiare consultate de echipa noastră de jurnaliști. Banii din Uzbekistan și schema Guțul Potrivit acelorași documente, majoritatea cetățenilor moldoveni care au primit bani de la binefăcători anonimi din Uzbekistan sunt domiciliați în Găgăuzia, regiune autonomă rusofonă a Republicii Moldova. De asemenea, beneficiarii din Găgăuzia ai sumelor primite prin intermediul Global Pay au fost pensionari și funcționari publici. Exact aceleași categorii de găgăuzi au fost ținta unei operațiuni de finanțare cu bani rusești care a avut loc exact în perioada în care au fost făcute plățile prin intermediul Global Pay din Uzbekistan. Astfel, pe 9 aprilie 2024, Evghenia Guțul, liderul regiunii Găgăuzia, a semnat, la Moscova, un acord cu banca rusească Промсвязьбанк (Promsviazbank – n.r.), pentru ca pensionarii găgăuzi și angajații la stat din Găgăuzia să primească, lunar, bani din Federația Rusă pe carduri МИР (MIR – n.r.). De fapt, banca rusă, aflată sub sancțiuni internaționale, era implicată ca intermediar - sponsorul real fiind organizația „Evrazia” (la fel, aflată sub sancțiuni internaționale), care avea o singură angajată - o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor. Pensionarii și angajații bugetari din Găgăuzia au completat cereri speciale, cu date personale, pentru a primi ajutor de la organizația „Evrazia”. La numărul de telefon indicat în cerere erau trimise un cod și o parolă, cu ajutorul cărora oamenii se conectau la conturile lor din Promsviazbank. Global Pay din Uzbekistan oferă soluții de plăți online în parteneriat cu sistemele de plăți Uzcard, Humo, Visa și Mastercard. Pe de altă parte, sistemul de plăți Humo din Uzbekistan are parteneriate cu sistemul chinezesc de plăți UnionPay. Iar UnionPay are o colaborare strânsă cu sistemul rusesc de carduri MIR. Astfel, după cum menționează documentele financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, sistemul de plăți Global Pay din Uzbekistan poate servi ca poartă de acces pentru utilizatorii cardurilor MIR la sistemul global de plăți, în ciuda sancțiunilor internaționale aplicate sistemului bancar rusesc. Partenerii Global Pay, o bancă în care statul german are acțiuni În documentele menționate anterior, autoritățile Republicii Moldovene pomenesc și numele băncii Ipak Yuli Bank din Uzbekistan, prin intermediul căreia Global Pay a trimis plăți în Găgăuzia fără a identifica numele plătitorilor. Ipak Yuli Bank, de altfel, este chiar banca la care Global Solutions (firma deținută de Giorgi Amiranashvili care administrează sistemul de plăți Global Pay) își are conturile bancare, potrivit informațiilor oficiale. Ipak Yuli Bank prezintă cu mândrie pe propriul site informația că printre acționarii băncii se numără și DEG - Deutsche Investitions und Entwicklungsgesellschaft mbH. Acest vehicul financiar german este deținut integral de către statul german prin intermediul KfW (Kreditanstalt für Wiederaufbau).  Ipak Yuli Bank nu a răspuns întrebărilor echipei noastre de jurnaliști referitoare la transferurile financiare prin intermediul Globay Pay către cetățeni moldoveni din Găgăuzia. DEG nu comentează „cazuri individuale” Biroul de presă al DEG, însă, a trimis un răspuns întrebărilor noastre, dar fără a comenta tranzacțiile Ipak Yuli Bank/Global Pay către cetățeni moldoveni. „În primul rând, dorim să oferim câteva informații generale despre activitatea noastră ca Instituție de Finanțare a Dezvoltării. Mandatul politicii de dezvoltare al DEG este de a finanța și consilia întreprinderile private care investesc în țări în curs de dezvoltare, acestea fiind factori-cheie ai creării de locuri de muncă și venituri. În acest scop, DEG oferă acestor întreprinderi finanțare pe termen lung, în condiții bazate pe evaluarea riscului, din fonduri proprii. De multe ori, finanțarea pe termen lung nu este disponibilă la nivel local. DEG analizează cu atenție scopul de afaceri al fiecărei întreprinderi și al părților implicate înainte de a lua orice decizie de investiție. Verificarea tuturor partenerilor relevanți pentru o tranzacție (de exemplu, clienți și furnizori) face parte, de asemenea, din procesul de due diligence. Cerințele obligatorii includ, printre altele, identificarea beneficiarilor reali (așa-numita verificare „cunoaște-ți clientul” – KYC). Pe parcursul întregii perioade contractuale, se efectuează verificări periodice privind aspectele legate de conformitate. DEG respectă strict toate legile, cerințele relevante și obligațiile de raportare necesare, inclusiv cele referitoare la prevenirea spălării banilor sau a fraudei. DEG tratează întotdeauna cu maximă seriozitate toate comentariile și indiciile referitoare la investițiile sale și le investighează cu atenție. În cazul unor indicii privind activități neconforme ale clienților, DEG va lua măsuri active și adecvate, implicând, dacă este necesar, expertiză externă. În caz de comportament necorespunzător sau încălcări dovedite ale prevederilor contractuale din partea unui client, se iau măsuri suplimentare, care pot include chiar și încetarea relației de afaceri. Din motive de confidențialitate, nu putem face comentarii cu privire la activități comerciale în cazuri individuale.”, a transmis DEG la solicitarea echipei noastre de jurnaliști. Solicitări similare trimise către KfW, guvernul german și Global Solutions nu au primit nici un răspuns. Miza lui Șor: 300.000 de voturi cumpărate La referendumul pro-UE și alegerile prezidențiale din 2024 din Republica Moldova, Rusia și oligarhul moldovean fugar, Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare (adăpostit de Moscova), au încercat să cumpere 300.000 de voturi - aproximativ 10% din voturile moldovenilor.  Poliția moldovenească a documentat un milion de transferuri financiare care au ajuns, în septembrie-octombrie 2024, în conturile a 138.000 de moldoveni doar prin intermediul băncii PSB din Rusia. Numărul real al celor mituiți ca să-și vândă votul este însă mult mai mare, deoarece transferurile la un singur cont erau destinate, de regulă, mai multor persoane.  Gruparea Șor a început pregătirile pentru frauda electorală din 2024 cu mult timp înainte. Sub pretextul perfectării cardurilor pentru rețeaua de magazine sociale „Merișor” (deschise de Șor în toată țara) erau ademeniți cei mai nevoiași oameni, fiindu-le colectate datele. Apoi erau atrași în schemă: invitați la proteste antiguvernamentale plătite. Testul reușit al alegerilor fraudate din Găgăuzia Gruparea Șor și-a testat mecanismul de fraudare a alegerilor în luna mai 2023, la alegerile pentru funcția de guvernator al Autonomiei Găgăuze (sudul Republicii Moldova). Candidatul lui Șor, Evghenia Guțul, a câștigat acele alegeri.  Oamenii legii au deschis un dosar penal privind coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a echipei lui Guțul. Poliția susținea că are probe care ar arăta că activiștii partidului Șor ar fi primit fiecare câte 15.000 de lei pentru a convinge câte 30 de alegători să voteze în favoarea Evgheniei Guțul. Centrul Național Anticorupție a pornit o anchetă penală.  Președinta Maia Sandu a refuzat să o confirme pe Guțul în calitate de bașcan, ca membru din oficiu al Guvernului. Ulterior, și Uniunea Europeană a introdus-o pe Guțul, alături de alți oficiali găgăuzi și lideri politici moldoveni, în lista de sancțiuni, pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.  În martie 2025, procurorii anticorupție au făcut percheziții la un viceprimar din Orhei, într-un dosar de finanțare ilegală a campaniei electorale pentru funcția de bașcan (guvernator) al Autonomiei Găgăuze. Guțul a fost secretară a fostului partid „Șor” (scos în afara legii în 2023) în perioada 2019-2022 și este acuzată de implicare în acțiuni de finanțare ilegală a formațiunii din Rusia. Momentan se află în arest la domiciliu și riscă șapte ani de închisoare. Ea respinge acuzațiile și spune că dosarul este motivat politic. Kremlinul a condamnat reținerea Evgheniei Guţul. Protest în Găgăuzia împotriva arestării Evgheniei Guțul (sursa: Viorica Tataru) Fiind guvernatoare a Găgăuziei, Guțul a continuat să dezvolte schema grupării lui Ilan Șor, pe care Rusia a refuzat să-l extrădeze Moldovei. Acesta a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare de un miliard de dolari din 2014.  Mecanismul Promsviazbank-Evrazia, replicat la scară națională Schema Promsviazbank-Evrazia, aplicată de Evghenia Guțul în Găgăuzia (vezi mai sus), a fost aplicată la scară națională în cea mai amplă campanie de cumpărare a voturilor din istoria țării. Aceasta a fost dezvăluită în investigația „În slujba Moscovei”, publicată de Ziarul de Gardă în ajunul alegerilor prezidențiale din 2024 – investigație premiată la nivel internațional.  În 2023 și 2024, Rusia și gruparea Șor au încercat să introducă bani în Moldova prin toate căile posibile. Scopul era deturnarea votului cetățenilor la alegerile prezidențiale din 2024. În prima fază, la aeroport au fost reținute persoane venind din Rusia cu mii de carduri de debit Pyypl. La punctele vamale terestre au fost depistate genți cu bani. Confruntați cu confiscările de bani de către autorități, coordonatorii schemei de la Moscova au identificat noi metode – organizau transportarea oamenilor loializați din Moldova cu avioanele la Moscova la întâlnire cu Ilan Șor.  În realitate, erau folosiți în calitate de curieri de către gruparea Șor. Fiecare aducea în Moldova sub 10.000 de euro (maximum permis de lege). În aprilie 2024, poliția a intervenit cu percheziții la aeroport în timpul revenirii curierilor de la Moscova (câteva avioane de oameni). Într-o singură zi, oamenii legii au confiscat echivalentul a peste 20 de milioane de lei moldovenești – bani destinați finanțării ilegale a partidelor afiliate lui Șor. Calculele electorale arătau că, pentru a propulsa omul Moscovei la Președinție în Moldova, Kremlinul și gruparea Șor urmau să cumpere 300 de mii de voturi. Cifra a fost enunțată de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, după primul tur de scrutin.  Zeci de mii de moldoveni, amendați pentru voturi vândute Planul Kremlinului a eșuat la limită, pentru că poliția moldovenească a reușit să confiște peste jumătate din suma prevăzută pentru această operațiune rusească de preluare a controlului asupra Moldovei. Până la ora actuală, au primit amenzi, potrivit poliției de la Chișinău, 15.000 de persoane care și-au vândut votul. În săptămâna următoare publicării acestui articol, vor primi citații încă 6.000 de persoane implicate în schemă, ne-a spus șeful poliției, Viorel Cernăuțeanu. Amenzile aplicate ajung până la 37.000 de lei moldovenești (aproape 2.000 de euro).  În procedură penală sunt investigați mai mulți coordonatori ai rețelei. Unii au reușit să fugă la Moscova. Potrivit RISE Moldova, în 2024, Ilan Șor a înființat la Moscova cinci companii, deși este dat în urmărire internațională și se afla sub sancțiuni occidentale. În unele dintre aceste firme, el s-a asociat cu bănci de stat din Rusia.  Potrivit jurnaliștilor de la RISE, oligarhul fugar moldovean s-a infiltrat pe piețele din Kîrgîzstan și Emiratele Arabe Unite ca să ocolească sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia asupra Ucrainei. Firmele sale îi aduc în continuare venituri de miliarde de ruble. Pe 28 septembrie 2025, în Republica Moldova vor avea loc noi alegeri – cele mai importante alegeri parlamentare din istoria statului. De rezultatul acestora va depinde dacă Moldova va adera sau nu la UE până în 2030. Șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că va fi mai complicat decât în 2024 și că Moldova se pregătește de „provocări rusești cum nu s-a mai văzut până acum”.  După intervenția brutală a Rusiei în cele două scrutine din 2024 din Republica Moldova, Parlamentul de la Chișinău a operat modificări consistente în legislație. Amenzile pentru corupție electorală au fost mărite substanțial, partidele implicate în astfel de scheme riscă să fie suspendate și lichidate, iar formațiunile clonă ale partidelor scoase în afara legii urmează a fi, de asemenea, lichidate. Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Serbia oprește complet exporturile de armament (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Acuzată de Rusia că furnizează armament Ucrainei, Serbia oprește toate exporturile de arme

Serbia oprește complet exporturile de armament. În contextul tensiunilor internaționale tot mai mari, Serbia a anunțat luni suspendarea tuturor exporturilor de arme, muniții și echipamente militare. Serbia oprește complet exporturile de armament Măsura vine în plin conflict între Iran și Israel, dar și pe fondul acuzațiilor Rusiei că Belgradul ar fi furnizat arme Ucrainei prin intermediari. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Decizia reflectă echilibrul fragil pe care președintele Aleksandar Vucic încearcă să-l mențină între parteneriatul cu Moscova și aspirațiile europene. O piață de 1,6 miliarde de euro, înghețată "Am oprit, literalmente, totul", a declarat Vucic, răspunzând unei întrebări despre relațiile cu Israelul și Iranul. Potrivit datelor oficiale, exporturile anuale de armament ale Serbiei se ridicau la aproximativ 1,6 miliarde de euro. Ministerul Apărării a confirmat într-un comunicat că exporturile vor fi posibile doar cu aprobarea guvernului și a Consiliului de Securitate Națională. Rusia acuză: arme sârbești ajung în Ucraina Serviciile secrete ruse (SVR) au acuzat două companii din Serbia că ar fi vândut muniție destinată armatei ucrainene, folosind intermediari din Cehia și Bulgaria. Conform SVR, Serbia ar fi furnizat rachete pentru lansatoare multiple și obuze de mortier, știind exact că destinația finală este frontul ucrainean. Agenția a acuzat Belgradul că este complice la uciderea soldaților și civililor ruși. Exporturi spre Israel și critici interne Serbia a fost criticată și pentru exporturile recente către Israel, estimate la câteva milioane de euro, în plin conflict în Gaza. Duminică, la Belgrad a avut loc un protest prin care s-a cerut oprirea acestor livrări. Vucic a respins vehement criticile, declarând ironic: „Unde doriți să trimitem muniție? În Antarctica?”

Operațiuni militare ruse pregătite pentru Europa (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia pregătește acțiuni militare în Europa, avertizează serviciile de informații ucrainene

Operațiuni militare ruse pregătite pentru Europa. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat duminică asupra pregătirii unor noi acțiuni militare ale Rusiei pe teritoriul european. Declarația a fost făcută într-un mesaj postat pe Telegram, fără a oferi detalii concrete despre planurile Moscovei. Operațiuni militare ruse pregătite pentru Europa Zelenski a precizat că a fost informat despre situație de șeful serviciului de informații militare al armatei ucrainene, Kirilo Budanov. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie Liderul ucrainean acuză conducerea rusă de un „regres intelectual” și de escaladarea intenționată a conflictului. Kievul promite transparență față de aliați Președintele Ucrainei a transmis că va informa partenerii internaționali cu privire la dovezile colectate de serviciile secrete. Zelenski a subliniat importanța colaborării strânse în fața unei posibile amenințări extinse. Decizii comune de apărare cu UE și Marea Britanie În același mesaj, Zelenski a declarat că pregătește decizii comune de apărare alături de Uniunea Europeană și Regatul Unit. Inițiativa vine în contextul tensiunilor tot mai mari privind securitatea continentală.

Moscova condamnă atacurile SUA asupra Iranului (sursa: X/MFA Russia)
Internațional

Prima reacție oficială a Moscovei după loviturile SUA asupra Iranului: un comunicat al MAE

Moscova condamnă atacurile SUA asupra Iranului. Rusia a reacționat dur duminică după atacurile aeriene lansate de Statele Unite asupra instalațiilor nucleare ale Iranului, calificând acțiunea drept o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Ministerul rus de Externe a emis un comunicat oficial în care condamnă ferm aceste bombardamente. Moscova condamnă atacurile SUA asupra Iranului „Decizia iresponsabilă de a lansa atacuri cu rachete și bombe pe teritoriul unui stat suveran, indiferent de argumentele invocate, încalcă în mod flagrant dreptul internațional”, a transmis diplomația rusă. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan Ministerul rus de Externe a făcut apel la calm și la revenirea la calea dialogului diplomatic: „Facem apel la încetarea agresiunii și la eforturi sporite pentru a crea condiții favorabile unei soluționări politice și diplomatice.” Ministrul iranian de Externe, așteptat la Moscova În urma atacurilor americane, Iranul își intensifică contactele diplomatice. Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a anunțat că va efectua o vizită oficială la Moscova. „Voi merge la Moscova în această după-amiază și voi purta discuții serioase cu președintele rus mâine”, a declarat Abbas Araghchi, prezent la Istanbul în cadrul unei reuniuni a Organizației Cooperării Islamice (OCI).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră