joi 08 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sancțiuni

165 articole
Internațional

Delcy Rodriguez, noul lider al Venezuelei, pe lista de sancțiuni a UE din 2018

Delcy Rodríguez, președinta interimară a Venezuelei și persoana desemnată de administrația americană să gestioneze noua relație bilaterală și tranziția politică, se află printre cele 69 de persoane sancționate de Uniunea Europeană. Delcy Rodríguez, pe lista de sancțiuni a UE Rodríguez este acuzată de acțiuni împotriva democrației și statului de drept, încălcări ale drepturilor omului și reprimarea societății civile și a opoziției politice Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Uniunea Europeană a impus primele sancțiuni împotriva Venezuelei în noiembrie 2017. Numele lui Delcy Rodríguez a fost adăugat în iunie 2018 pe lista persoanelor vizate. Ce presupun sancțiunile europene împotriva oficialilor venezueleni În prezent, sancțiunile UE vizează 69 de persoane, majoritatea oficiali de rang înalt apropiați de Nicolas Maduro. Măsurile includ: înghețarea activelor interdicția de a primi fonduri sau resurse economice interdicția de călătorie pe teritoriul Uniunii Europene La 15 decembrie, miniștrii de externe ai statelor UE au decis prelungirea sancțiunilor până la 10 ianuarie 2027, în contextul crizei politice prelungite din Venezuela. Alți oficiali venezueleni incluși pe lista de sancțiuni Pe lângă Delcy Rodríguez, pe lista UE se mai regăsesc: Diosdado Cabello – ministrul de interne Tibisay Lucena Ramirez – fosta președintă a Consiliului Național Electoral (decedată între timp) Antonio José Benavides Torres – fost comandant al Gărzii Naționale Bolivariene Maikel José Moreno Pérez – fost președinte al Curții Supreme Tarek William Saab Halab – procuror general De ce a decis UE sancțiuni împotriva Venezuelei Potrivit Consiliului UE, sancțiunile sunt răspuns la subminarea democrației și a statului de drept a încălcări repetate ale drepturilor omului și reprimarea societății civile și a opoziției democratice. De asemenea, vizează și nereguli legate de alegerile prezidențiale din 28 iulie 2024. Bruxellesul subliniază că scopul măsurilor restrictive este: „sprijinirea unei soluții negociate și democratice la criza din Venezuela”. Recursurile depuse la Curtea de Justiție a Uniunii Europene La 14 iulie 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins recursul depus de Delcy Rodríguez împotriva sancțiunilor din 2018, confirmând responsabilitatea sa pentru subminarea democrației și a statului de drept. Instanța de la Luxemburg a respins și recursurile altor zece persoane apropiate regimului Maduro, printre care și Diosdado Cabello. Singura excepție a fost Maikel Moreno, fostul președinte al Curții Supreme. CJUE a decis că includerea lui pe lista de sancțiuni nu fusese suficient fundamentată.

Delcy Rodríguez, pe lista de sancțiuni a UE (sursa: Facebook/Delcy Rodríguez)
Imran Ahmed dă în judecată administrația Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Imran Ahmed, lider european în combaterea dezinformării, dă în judecată administrația Trump

Cetățeanul britanic Imran Ahmed, unul dintre cei cinci lideri europeni implicați în reglementarea industriei tehnologice și în combaterea dezinformării online, a depus o plângere în instanță împotriva administrației Trump. Acesta se teme că ar putea fi expulzat din Statele Unite, țara în care locuiește în prezent. Acuzațiile formulate în plângere În documentul depus miercuri la un tribunal din New York, Ahmed susține că se confruntă cu „perspectiva iminentă a unei arestări neconstituționale, a unei detenții punitive și a expulzării”. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Potrivit plângerii, măsurile ar avea legătură cu activitatea sa în domeniul combaterii urii și dezinformării online. Cine este Imran Ahmed Imran Ahmed are 47 de ani, este cetățean britanic de origine afgană și trăiește legal în Statele Unite din 2021, deținând carte verde. Soția și fiica sa sunt cetățeni americani. El este fondatorul și directorul organizației Centre for Countering Digital Hate (CCDH). CCDH, organizația care deranjează marile platforme sociale În plângere se afirmă că „Guvernul federal a precizat clar că Imran Ahmed este sancționat pentru activitatea ONG-ului pe care l-a fondat și condus, Centre for Countering Digital Hate (CCDH)”. Organizația analizează politicile de moderare ale marilor platforme de socializare și a criticat în mod repetat practicile rețelei X (fostul Twitter), deținută de Elon Musk, considerat un aliat al președintelui SUA. Sancțiuni impuse împotriva a cinci personalități europene Administrația Trump a anunțat marți sancțiuni care vizează cinci personalități europene implicate în reglementarea strictă a industriei tehnologice și în combaterea dezinformării online. Printre acestea se află: Imran Ahmed – director al CCDH Clare Melford – conducătoarea Global Disinformation Index (GDI), cu sediul în Regatul Unit Thierry Breton – fost comisar european Anna-Lena von Hodenberg – fondatoarea ONG-ului german HateAid Josephine Ballon – reprezentantă a aceleiași organizații Autoritățile americane îi acuză de „cenzură” în detrimentul intereselor Statelor Unite. Oficialii americani vizați în plângerea lui Ahmed În acțiunea sa în justiție, Imran Ahmed îi menționează pe mai mulți responsabili ai administrației americane, printre care: Marco Rubio, șeful diplomației americane Sarah Rogers, subsecretar pentru Diplomație Publică Pam Bondi, ministrul justiției Kristi Noem, ministru pentru securitate internă Todd Lyons, director al Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE)

SUA sancționează cetățeni europeni, UE ripostează (sursa: ec.europa.eu)
Internațional

UE și Regatul Unit reacționează dur după sancțiunile SUA împotriva unor oficiali europeni

Uniunea Europeană și Regatul Unit au reacționat ferm după ce administrația americană a anunțat sancțiuni împotriva a cinci personalități europene implicate în reglementarea industriei tehnologice și în combaterea dezinformării online. Măsura, care include interdicții de intrare în Statele Unite, a stârnit critici puternice la Bruxelles și Londra și a ridicat tensiunile transatlantice în jurul viitorului reglementării mediului digital. Cine sunt personalitățile europene vizate de sancțiunile SUA Administrația Trump a anunțat că sancțiunile vizează cinci europeni acuzați de „cenzură” în detrimentul intereselor americane. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Printre aceștia se numără: - Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă - Imran Ahmed, director al Centre for Countering Digital Hate (CCDH) - Clare Melford, conducătoare a Global Disinformation Index (GDI) - Anna-Lena von Hodenberg, fondatoarea ONG-ului german HateAid - Josephine Ballon, reprezentantă HateAid Persoanelor sancționate li se interzice intrarea în Statele Unite. În mod normal, cetățenii europeni călătoresc fără viză în SUA, însă trebuie să obțină autorizația electronică ESTA – inaccesibilă acum celor vizați. Comisia Europeană cere explicații Washingtonului Comisia Europeană a anunțat că „a condamnat ferm” sancțiunile și a solicitat clarificări oficiale din partea Statelor Unite. Bruxelles-ul avertizează că ar putea lua măsuri de răspuns. „Dacă este necesar, vom răspunde rapid și hotărât pentru a ne apăra autonomia de reglementare împotriva măsurilor nejustificate”, se arată în poziția oficială a Comisiei. Executivul european subliniază că regulile UE privind serviciile digitale: - asigură condiții echitabile pentru toate companiile - sunt aplicate fără discriminare - nu reprezintă „cenzură”, ci reglementare democratică Liderii UE: sancțiunile sunt „inacceptabile între aliați” Reacțiile politice de la vârful Uniunii au fost la fel de ferme. Antonio Costa, președintele Consiliului European a transmis că sancțiunile subminează relația transatlantică, sunt incompatibile cu statutul de aliat și contravin spiritului de parteneriat democratic Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene a subliniat că: libertatea de exprimare rămâne un pilon al UE, iar reglementările digitale urmăresc protejarea democrației. UE își va apăra „suveranitatea de reglementare” Fostul comisar european Thierry Breton, una dintre principalele ținte ale sancțiunilor americane, a condamnat decizia Washingtonului, calificând-o drept „vânătoare de vrăjitoare”, un atac politic și presiune asupra reglementării platformelor digitale. În mandatul său (2019–2024), Breton a promovat Legea Serviciilor Digitale și Legea Piețelor Digitale. De asemenea a avut dispute publice cu Elon Musk și a impus sancțiuni platformei X pentru lipsă de transparență. Poziția Regatului Unit Guvernul britanic a declarat că rămâne „pe deplin angajat în apărarea libertății de exprimare”, dar a subliniat că internetul nu poate deveni un spațiu fără reguli. Potrivit Londrei, rețelele sociale nu trebuie să fie folosite pentru materiale pedopornografice, incitare la ură sau violență, sau propagarea deliberată a dezinformării. Două dintre persoanele sancționate conduc ONG-uri britanice de combatere a urii și dezinformării online. Washingtonul acuză „cenzură” Departamentul de Stat american susține că activitățile celor sancționați duc la „cenzură” împotriva intereselor americane. De cealaltă parte, Bruxelles-ul vorbește despre reglementare democratică iar Londra invocă protecția utilizatorilor.

Bolojan condamnă dur violența contra femeilor (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Bolojan critică indiferența sistemului în fața violenței domestice. Premierul cere sancțiuni dure

Premierul Ilie Bolojan a afirmat, cu ocazia Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, că fiecare caz de femicid reprezintă o dramă socială și un avertisment că statul român trebuie să facă mai mult pentru protejarea fetelor și femeilor. Acesta a condamnat ferm abuzurile și a cerut instituțiilor statului să își schimbe urgent abordarea, subliniind importanța unor legi mai ferme pentru protecția victimelor și descurajarea agresorilor. Modificări legislative pentru protecția victimelor Bolojan a salutat modificările legislative aflate în dezbatere parlamentară, printre care prelungirea automată a ordinului de protecție provizoriu, imposibilitatea renunțării la cererea pentru ordinul de protecție și continuarea anchetei în cazurile de violență domestică chiar dacă plângerea este retrasă. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților Premierul a subliniat că aceste schimbări sunt pași concreți pentru protecția victimelor și sancționarea mai aspră a agresorilor. Intervenție rapidă și coordonată a instituțiilor statului Șeful Guvernului a accentuat necesitatea ca instituțiile statului să acționeze rapid, coerent și profesionist pentru siguranța persoanelor aflate în pericol. „Este esenţial ca, atunci când pun mâna pe telefon pentru a cere ajutor, fetele şi femeile să aibă încredere că primesc sprijin profesionist în cel mai scurt timp şi nu sunt plimbate de la o instituţie la alta, aşa cum, din păcate, s-a întâmplat.” Potrivit acestuia, oprirea agresorilor la timp înseamnă vieți salvate, iar empatia și cunoașterea realității sunt esențiale pentru scrierea și aplicarea unor legi eficiente. Creșterea încrederii victimelor în instituțiile statului Premierul a subliniat că femeile și fetele trebuie să aibă încredere că, atunci când cer ajutor, primesc sprijin prompt și profesionist. A evidențiat inițiativa legislativă prin care agresorii care încalcă un ordin de protecție vor fi prezentați imediat procurorului. Totodată, Bolojan a apreciat rolul societății civile în corectarea cadrului legal, subliniind colaborarea strânsă dintre autorități și societate pentru asigurarea unui climat de siguranță, respect și demnitate pentru femei.

Lukoil pierde Finlanda după sancțiunile SUA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Lukoil își închide toate benzinăriile din cauza sancțiunilor SUA. Prima țară afectată, Finlanda

Operatorul finlandez Teboil, controlat majoritar de grupul petrolier rus Lukoil, a anunțat că va începe închiderea treptată a stațiilor sale de carburanți din Finlanda. Decizia vine în contextul în care stocurile de combustibil se epuizează, ca urmare a sancțiunilor impuse companiei-mamă de către Statele Unite. O cincime din benzinăriile din Finlanda urmează să se închidă Teboil operează 430 de benzinării în Finlanda, reprezentând aproximativ 20% din totalul celor 2.250 de stații de alimentare din țară, potrivit unui raport oficial din 2024. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Compania a precizat, printr-un comunicat, că benzinăriile vor fi închise etapizat, odată cu epuizarea rezervelor de combustibil. Sancțiunile americane împotriva Lukoil creează blocaje majore Statele Unite au impus sancțiuni grupului Lukoil luna trecută, ca reacție la implicarea Rusiei în războiul din Ucraina. Aceste restricții au perturbat operațiunile internaționale ale companiei, iar Teboil devine prima subsidiară globală deținută de Lukoil care se închide ca efect direct al sancțiunilor. Impact global: proiecte suspendate și rafinării în impas Sancțiunile au generat efecte semnificative pentru Lukoil în mai multe țări. În Irak, compania a declarat forță majoră la zăcământul petrolier West Qurna 2, după ce autoritățile irakiene au blocat plățile în numerar și livrările de țiței. În același timp, un contractor a anulat planurile de forare în largul coastelor României, iar Bulgaria se pregătește să preia rafinăria Lukoil de la Burgas. Posibile vânzări ale activelor non-ruse ale Lukoil Administrația președintelui american Donald Trump a autorizat vineri potențialii cumpărători să poarte discuții cu Lukoil privind achiziționarea activelor sale din afara Rusiei. În acest context, Teboil a anunțat că se așteaptă ca Lukoil să își vândă lanțul de benzinării din Finlanda. Autoritățile finlandeze avertizează instituțiile financiare Autoritatea de Supraveghere Financiară din Finlanda a emis o recomandare prin care îndeamnă băncile și companiile reglementate să fie prudente în relațiile comerciale cu Lukoil și cu firmele afiliate direct sau indirect acestuia. Lukoil deține trei rafinării în Europa, participații în câmpuri petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria, precum și sute de benzinării în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite. În România, Lukoil deține rafinăria Petrotel și comercializează carburanți printr-o rețea de aproximativ 300 de stații de distribuție, constituind unul dintre principalii jucători din piața de profil.

Trump amână din nou sancțiunile pentru NIS (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amână iar sancțiunile pentru companie petrolieră NIS, ginerele său ridică un hotel la Belgrad

Statele Unite au decis din nou să amâne aplicarea sancțiunilor pentru compania petrolieră sârbă NIS, oferind Belgradului un răgaz suplimentar într-un moment de intensă presiune geopolitică. Prelungirea vine în paralel cu dezvăluirile privind o afacere imobiliară secretă în care este implicat Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Trump amână din nou sancțiunile pentru NIS Potrivit unui oficial guvernamental sârb, prelungirea acordată de Washington permite continuarea operațiunilor NIS fără aplicarea imediată a sancțiunilor. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Decizia vine într-un moment tensionat, în care Serbia încearcă să-și reconfigureze structura de proprietate pentru a evita repercusiunile economice. NIS, companie strategică în economia Serbiei NIS operează singura rafinărie din țară și este cel mai activ emitent pe Bursa de la Belgrad. Compania are circa 13.500 de angajați și o rețea de peste 400 de benzinării în Serbia, Bosnia, Bulgaria și România, fiind esențială pentru securitatea energetică a regiunii. Acționarii ruși își exprimă disponibilitatea de a ceda controlul Guvernul Serbiei a anunțat că Gazprom Neft și Gazprom, acționari majoritari cu 56%, au transmis către OFAC o solicitare oficială în care își declară disponibilitatea de a renunța la influența asupra NIS în favoarea unei terțe părți. Acest gest reprezintă o încercare de a evita impactul direct al sancțiunilor americane. Sancțiunile SUA asupra sectorului petrolier rusesc Departamentul Trezoreriei SUA a introdus în ianuarie un set de sancțiuni vizând companiile din sectorul petrolier rus, inclusiv Gazprom. Sancțiunile aplicabile NIS au fost amânate succesiv, dar au intrat oficial în vigoare la 8 octombrie. Noua derogare de 90 de zile permite Serbiei să negocieze restructurarea controlului asupra companiei în contextul unei presiuni geopolitice crescânde. Serbia, acord cu firma lui Jared Kushner În paralel cu prelungirea sancțiunilor, o altă informație a declanșat tensiuni politice. Guvernul Serbiei a semnat în secret un acord cu firma lui Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, pentru dezvoltarea unui complex hotelier pe un teren cu statut de patrimoniu în centrul Belgradului. Investigația publicată de revista Radar arată că Atlantic Incubation Partners LLC, firma lui Kushner, va deține 77,5% din proiect, în timp ce statul sârb păstrează doar 22,5%. Documentul, datând din 2024, a fost ținut departe de public până recent. Proiectul vizează fostul sediu al armatei sârbe Societatea mixtă a fost creată pentru a redezvolta fostul sediu al armatei iugoslave, bombardat de NATO în 1999. Planul include construcția unui hotel, a unor apartamente și a unui muzeu, însă proiectul a generat proteste ample în Belgrad. Acord secret, scos la lumină după adoptarea unei legi speciale Guvernul nu a contestat autenticitatea documentelor. Acordul a rămas secret până când parlamentul sârb a adoptat o lege specială pentru accelerarea proiectului, declarat „de importanță națională”. Legea permite ocolirea procedurilor de urbanism și de protecție a patrimoniului. Serbia, obligată să demoleze clădirile și să elimine statutul de patrimoniu Documentele arată că Serbia trebuie să elimine statutul cultural protejat al întregului complex și să finalizeze demolările „într-un mod satisfăcător” pentru investitor. Dacă aceste obligații nu sunt îndeplinite până în mai anul viitor, firma lui Kushner poate rezilia contractul și poate cere despăgubiri. Concesiune gratuită pe 99 de ani Acordul oferă firmei americane o concesiune gratuită de 99 de ani, cu opțiunea de a deveni proprietar al terenului după finalizarea proiectului. Publicarea documentelor a reaprins protestele începute cu un an în urmă. Manifestanții au format un lanț uman și au trasat o linie roșie în jurul clădirii bombardate, simbolizând opoziția față de ceea ce ei consideră „vânzarea” unui loc încărcat de istorie. Un sit cu importanță culturală și arhitecturală Locul are o valoare simbolică pentru Serbia: este singura clădire din Belgrad proiectată de arhitectul modernist Nikola Dobrović și un reper al memoriei bombardamentelor NATO. Proiectul, interpretat ca o tentativă de apropiere de Washington Accelerarea proiectului coincide cu eforturile Belgradului de a-și îmbunătăți relațiile cu administrația Trump, după sancțiunile impuse companiei NIS, profund legată de interesele energetice rusești.

KazMunayGas și Lukoil continuă colaborarea (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Eveniment

Lukoil își vede de treabă în ciuda sancțiunilor americane, continuă parteneriatul cu KazMunayGas

Compania kazahă KazMunayGas și gigantul rus Lukoil, afectat recent de sancțiunile impuse de Statele Unite, continuă derularea proiectelor comune, respectând obligațiile contractuale existente, potrivit agenției ruse Interfax. Colaborarea dintre cele două companii vizează proiecte majore în domeniul energetic, în pofida presiunilor internaționale asupra firmelor rusești. Evaluarea impactului sancțiunilor asupra proiectelor KazMunayGas a anunțat că desfășoară o evaluare detaliată a efectelor sancțiunilor asupra colaborării cu Lukoil. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Analiza include aspecte legale, financiare și tehnice, pentru a determina eventualele consecințe asupra parteneriatelor aflate în derulare. Reprezentanții companiei din Kazahstan au subliniat că activitățile vor continua conform contractelor semnate. Lukoil își vinde activele internaționale Săptămâna trecută, Lukoil a anunțat intenția de a vinde o parte din activele sale internaționale, ca urmare a sancțiunilor americane impuse în octombrie. În România, compania deține rafinăria Petrotel și o rețea de aproximativ 300 de stații de carburanți. Măsura este considerată cea mai amplă acțiune de retragere a unei companii petroliere ruse de pe piețele externe de la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022. Lukoil, implicată în marile proiecte petroliere din Kazahstan Grupul rus este acționar în zăcămintele Tengiz și Karachaganak din Kazahstan, precum și în oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC), una dintre cele mai importante conducte de țiței din lume. Conducta transportă petrolul kazah până în portul rusesc Novorossiisk, de la Marea Neagră, asigurând o rută strategică pentru exporturile energetice din regiune.

Lukoil, sancționată de SUA, nederanjată de autoritățile române (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Eveniment

Lukoil, sancționată de SUA, nederanjată de autoritățile române. Posibila vânzare, neconfirmată

Consiliul Concurenței nu a primit nicio notificare din partea companiei petroliere Lukoil referitoare la o posibilă tranzacție privind activele sale din România, a declarat sâmbătă președintele instituției, Bogdan Chirițoiu. Lukoil nu a notificat autoritățile române „Nu am primit până în momentul de față nicio notificare. Zvonul acesta există de cel puțin doi ani, tot aud că Lukoil ar fi de vânzare, dar nu am primit nimic oficial”, a afirmat Chirițoiu. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Președintele Consiliului Concurenței a subliniat că instituția analizează doar tranzacțiile care depășesc anumite praguri financiare și implică părți cu activitate relevantă pe piața românească. Pragurile legale pentru raportarea tranzacțiilor Conform legislației, notificările se depun la Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) dacă valoarea tranzacției depășește 2 milioane de euro. În schimb, Consiliul Concurenței intervine doar în cazul în care fiecare parte implicată are o cifră de afaceri mai mare de 4 milioane de euro, iar împreună depășesc 10 milioane de euro în anul anterior. „La CEISD sunt mai multe cazuri, pentru că instituția analizează și investițiile, nu doar achizițiile. Dacă noi avem circa 100 de tranzacții pe an, CEISD a avut 500 anul trecut”, a explicat Chirițoiu. Lukoil confirmă discuțiile cu Gunvor privind activele internaționale Grupul petrolier rus Lukoil, vizat recent de sancțiunile impuse de Statele Unite, a anunțat pe 30 octombrie că a acceptat o ofertă de achiziție din partea traderului Gunvor pentru compania Lukoil International GmbH, filiala care deține activele internaționale ale grupului. La rândul său, Gunvor a confirmat discuțiile privind achiziționarea acestor active, fără a oferi detalii suplimentare despre țările vizate de tranzacție. Ministerul Energiei a anunțat că a luat act de comunicatul Lukoil și că va evalua tranzacția în cadrul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), conform legislației în vigoare. Instituția a precizat că o poziție oficială va fi exprimată doar după clarificarea structurii acționariatului și a provenienței capitalului investitorului care intenționează să preia activele companiei ruse. Sancțiunile americane afectează gigantul petrolier rus În 22 octombrie, președintele Donald Trump a impus sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere din Rusia – Lukoil și Rosneft. Măsura a amplificat presiunile asupra Lukoil, obligând compania să-și reconsidere portofoliul internațional de active. Activele Lukoil din România: rafinăria Petrotel și 320 de benzinării În România, grupul rus deține rafinăria Petrotel-Lukoil și rețeaua Lukoil România, care numără aproximativ 320 de stații de distribuție. Ambele entități sunt controlate de Litasco, o subsidiară cu sediul în Elveția. Ministerul Energiei a confirmat că funcționarea acestor unități continuă normal, fără modificări în structura actuală de conducere. Operațiuni globale și importanța activelor internaționale Lukoil este una dintre companiile petroliere ruse cu cea mai extinsă prezență globală. Are operațiuni de extracție în Kazahstan, Uzbekistan, Azerbaidjan, Egipt, Emiratele Arabe Unite și mai multe state din Africa de Vest, unde deține participații minoritare. Potrivit raportului anual al companiei, aceste proiecte contribuie cu aproximativ 5% la producția totală de țiței a grupului. Activele internaționale reprezintă circa 25% din capitalizarea Lukoil, estimează analistul Kirill Bakhtin de la BCS. Litasco, motorul comercial al grupului Lukoil Operațiunile de trading internațional sunt considerate mai importante pentru companie decât cele de producție. În 2023, Lukoil a comercializat 59,6 milioane de tone de produse petroliere, echivalentul a 1,19 milioane de barili pe zi. Aceste operațiuni sunt gestionate de Litasco, filiala comercială a grupului, cu sedii la Geneva și Dubai. Totodată, Lukoil operează peste 5.300 de benzinării în 20 de țări și mai multe rafinării europene, cu o producție combinată de 13,5 milioane de tone anual.

Orbán Viktor îl critică pe Trump (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán Viktor îl critică pe Trump: sancțiunile împotriva companiilor petroliere ruse, o greșeală

Premierul Ungariei, Orbán Viktor, a declarat luni că președintele american Donald Trump a greșit atunci când a aprobat sancțiuni împotriva companiilor petroliere ruse, subliniind că măsura afectează grav economiile dependente de energie, precum cea a Ungariei. Liderul de la Budapesta a anunțat că va călători în curând la Washington pentru a discuta această problemă direct cu liderul american. Ungaria, dependentă de petrolul și gazele rusești Într-un interviu acordat publicației italiene La Repubblica, Viktor Orbán a explicat că Ungaria nu poate renunța brusc la importurile energetice din Rusia, întrucât acest lucru ar duce la o explozie a prețurilor și la blocaje de aprovizionare. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară „Cu președintele Trump discutăm despre cum să construim un sistem sustenabil pentru economia țării mele, deoarece Ungaria este puternic dependentă de petrolul și gazele rusești. Fără ele, prețurile la energie vor crește vertiginos, provocând penurii de aprovizionare”, a declarat premierul ungar. Critici la adresa sancțiunilor: „O greșeală” Întrebat despre sancțiunile impuse de Washington companiilor petroliere ruse, ca reacție la lipsa unui angajament real al Moscovei față de procesul de pace din Ucraina, Orbán a afirmat că decizia a fost o greșeală din punctul de vedere al Ungariei. „Din perspectiva Ungariei, președintele american a făcut o greșeală cu sancțiunile. Vom căuta o soluție pentru a proteja interesele economiei ungare”, a spus liderul de la Budapesta. Întâlniri diplomatice la Vatican și la Roma În aceeași zi, Viktor Orbán s-a întâlnit la Vatican cu Papa Leon al XIV-lea, căruia i-a cerut sprijin pentru eforturile Ungariei de a opri războiul din Ucraina. Ulterior, premierul ungar a avut o întrevedere cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni, cu care a discutat despre viitorul economiei europene. „Europa, exclusă din peisajul decizional al războiului” Orbán a declarat că Uniunea Europeană nu mai are un rol semnificativ în soluționarea conflictului din Ucraina. „Am delegat americanilor și rușilor capacitatea de a rezolva acest război. Din păcate, Europa este complet exclusă din peisaj”, a afirmat premierul ungar, subliniind că singura soluție realistă este o abordare diplomatică între Washington și Moscova, nu o implicare militară prelungită.

Slovacia condiționează susținerea sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: Facebook/Robert Fico)
Internațional

Slovacia condiționează sprijinul pentru noile sancțiuni împotriva Rusiei

Premierul slovac Robert Fico a declarat miercuri că Slovacia ar putea susține cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, dacă solicitările sale vor fi incluse în concluziile summitului liderilor europeni de la sfârșitul săptămânii. Slovacia condiționează susținerea sancțiunilor împotriva Rusiei Slovacia este singurul stat membru UE care s-a opus până acum semnării noului pachet de sancțiuni, solicitând garanții privind impactul obiectivelor climatice asupra industriei auto și măsuri pentru reducerea prețurilor ridicate la energie în interiorul blocului comunitar. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Robert Fico a anunțat că va avea o întrevedere cu cancelarul german Friedrich Merz înainte de reuniunea de la Bruxelles, pentru a discuta despre energie și sectorul auto, domenii considerate strategice pentru economia slovacă. „Dacă vom vedea concluziile pe care le-am cerut, le voi analiza din nou în această seară și, probabil, îi voi spune cancelarului Merz că suntem de acord cu cel de-al 19-lea pachet”, a declarat Fico, menționând că o parte dintre cerințele Slovaciei au fost deja incluse în documentul final al summitului. Slovacia, un partener dificil în negocierile europene Bratislava a întârziat și adoptarea pachetului anterior de sancțiuni, invocând probleme legate de planul UE de eliminare treptată a importurilor de energie din Rusia. În timp ce sancțiunile necesită unanimitate între statele membre, planurile energetice pot fi adoptate prin majoritate calificată, ceea ce a generat tensiuni politice la nivel european. Cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni include noi măsuri energetice și financiare, iar Slovacia și-a prezentat condițiile de sprijin încă din urmă cu o lună. Fico: „Sancțiunile afectează Europa mai mult decât Rusia” Premierul slovac și-a exprimat în repetate rânduri criticile față de politica de sancțiuni a Uniunii Europene, susținând că efectele negative se resimt mai puternic în economiile europene decât în Rusia. Robert Fico a rupt rândurile cu aliații europeni, adoptând o poziție deschis pro-Moscova. De la revenirea sa la putere, s-a întâlnit de trei ori cu președintele rus Vladimir Putin și a menținut relațiile comerciale cu Moscova, inclusiv importurile de energie, pe care le consideră esențiale pentru stabilitatea economică a Slovaciei.

Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică (sursa: X/Seyed Abbas Araghchi)
Internațional

Iranul anunță că acordul cu AIEA „nu mai este pertinent” după reintroducerea sancțiunilor ONU

Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică. Cooperarea dintre Iran și Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) „nu mai este pertinentă” în contextul restabilirii sancțiunilor ONU, a declarat duminică ministrul iranian de externe Abbas Araghchi. Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică Declarația oficialului vine la doar o lună după semnarea Acordului de la Cairo, care stabilea reluarea colaborării dintre Teheran și agenția nucleară a Națiunilor Unite. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În cadrul unei întâlniri cu ambasadorii străini acreditați la Teheran, Abbas Araghchi a anunțat că Acordul de la Cairo nu mai poate fi aplicat în contextul actual: „Noi decizii trebuie luate și, după părerea mea, acordul de la Cairo nu mai este pertinent în situația actuală”, a declarat ministrul iranian. Acesta a adăugat că o decizie oficială privind relația cu AIEA va fi anunțată „în curând”. Cooperarea cu AIEA, suspendată după atacurile din iunie Iranul a suspendat cooperarea cu AIEA în luna iulie, în urma bombardării unor instalații nucleare iraniene în iunie, într-un atac atribuit Israelului și Statelor Unite. Incidentul a avut loc pe fondul unui conflict armat de 12 zile. Reluarea colaborării fusese discutată la Cairo, însă reintroducerea sancțiunilor ONU pare să fi schimbat complet poziția Teheranului. Reintroducerea sancțiunilor ONU Pe 28 septembrie, la inițiativa Franței, Regatului Unit și Germaniei, Consiliul de Securitate al ONU a decis restabilirea sancțiunilor împotriva Iranului, legate de programul său nuclear. Aceste sancțiuni fuseseră ridicate în urmă cu zece ani, în urma acordului nuclear internațional din 2015. Iranul avertizase în repetate rânduri că reimpunerea sancțiunilor va duce la încetarea cooperării cu AIEA, considerând decizia o încălcare a înțelegerilor anterioare. Posibilă retragere din Tratatul de Neproliferare Nucleară După reluarea sancțiunilor, unii politicieni iranieni au cerut ca țara să se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), semnat de Iran în 1970. TNP obligă statele semnatare să declare și să plaseze materialele nucleare sub controlul AIEA, pentru a preveni dezvoltarea armelor nucleare. Deocamdată, nu este clar dacă Teheranul intenționează să rupă complet relațiile cu agenția internațională, însă tonul oficialilor iranieni s-a înăsprit vizibil. Iranul insistă: programul nuclear are scopuri civile Teheranul continuă să nege acuzațiile privind intenția de a dezvolta arme nucleare, subliniind că programul său atomic are scopuri strict civile. Autoritățile iraniene afirmă că energia nucleară este destinată producției de electricitate și cercetării medicale, insistând asupra dreptului suveran al Iranului de a utiliza tehnologia nucleară în scopuri pașnice.

ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului (sursa: X/Masoud Pezeshkian)
Internațional

ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului după eșecul negocierilor nucleare

ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului. Sancţiunile ONU împotriva Iranului au fost restabilite sâmbătă seara, după eșecul negocierilor dintre Teheran și puterile occidentale pe tema programului nuclear. ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului Măsurile au intrat în vigoare la ora 20:00 (ora New York-ului), la zece ani după ridicarea lor. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Pachetul include un embargo asupra armelor, dar și restricții economice severe. Occidentul insistă pe relansarea diplomației Deși sancțiunile au fost restabilite, liderii occidentali au subliniat că diplomația rămâne deschisă. Secretarul de stat american Marco Rubio a cerut Teheranului să accepte „discuții directe, cu bună credință” și a solicitat tuturor statelor să aplice imediat sancțiunile pentru a crește presiunea. Miniștrii de externe britanic, francez și german au transmis într-un comunicat comun că obiectivul lor rămâne împiedicarea Iranului să se doteze cu arma nucleară și au cerut evitarea oricărei escaladări. Nivel alarmant de îmbogățire a uraniului Conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul este singura țară fără arme nucleare care îmbogățește uraniul la 60%, aproape de pragul tehnic de 90% necesar pentru producerea unei bombe. Stocul actual al Teheranului, de aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit, ar putea fi transformat în opt până la zece bombe nucleare, potrivit experților europeni. Iranul respinge acuzațiile și susține că programul său nuclear are scopuri exclusiv civile, în special producerea de energie electrică. Condițiile occidentale și poziția Teheranului Țările europene din grupul E3 au cerut Iranului să îndeplinească trei condiții: reluarea negocierilor directe cu SUA; acces deplin pentru inspectorii AIEA la siturile nucleare sensibile; garantarea securității stocului de uraniu îmbogățit. Președintele iranian Masud Pezeshkian a calificat drept „inacceptabilă” solicitarea americană de a preda întregul stoc de uraniu îmbogățit în schimbul unei suspendări temporare a sancțiunilor. Impact economic și temeri interne în Iran Reimpunerea sancțiunilor a agravat deja situația economică. Pe piața neagră, 1 dolar se tranzacționa cu 1,12 milioane de riali, un nivel record. Locuitorii Teheranului s-au grăbit să cumpere aur din Marele Bazar, văzut ca refugiu în perioade de criză.  Mulți iranieni se tem de o escaladare militară, după raidurile americane și israeliene din iunie. Rusia și China contestă decizia Rusia și China au încercat fără succes să prelungească acordul nuclear (JCPOA) cu încă șase luni pentru a oferi mai mult timp diplomației. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Occidentul de „sabotarea diplomației”, susținând că reactivarea sancțiunilor este „invalidă din punct de vedere legal”. De la acordul JCPOA la prăbușirea negocierilor Acordul nuclear (JCPOA), semnat în 2015 între Iran și marile puteri, limita nivelul de îmbogățire a uraniului la 3,67%. În schimb, sancțiunile internaționale au fost ridicate. În 2018, SUA s-au retras unilateral din acord, în timpul mandatului lui Donald Trump, și au reimpus sancțiuni. În replică, Teheranul a renunțat la o parte dintre angajamente, crescând treptat nivelul de îmbogățire a uraniului. Președintele iranian Masud Pezeshkian a declarat recent la ONU că „Iranul nu a urmărit și nu va urmări niciodată să construiască o bombă atomică”, dar criza actuală ridică noi semne de întrebare asupra intențiilor regimului de la Teheran.

Trump cere sancțiuni europene mai dure (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Țările UE nu sancționează Rusia suficient de dur, spune Trump

Trump cere sancțiuni europene mai dure. Președintele american Donald Trump a solicitat duminică statelor europene să înăsprească sancțiunile impuse Moscovei și să oprească achizițiile de petrol rusesc. Trump cere sancțiuni europene mai dure Liderul de la Casa Albă a afirmat că presiunea economică trebuie intensificată pentru a determina Rusia să pună capăt războiului din Ucraina. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Trump a criticat faptul că unele state europene continuă să importe țiței rusesc, în ciuda sancțiunilor deja impuse. „Nu vreau să cumpere petrol, iar sancțiunile pe care le impun nu sunt suficient de dure”, a declarat acesta presei din New Jersey. Scrisoare adresată aliaților NATO Mesajul a fost reiterat și într-o scrisoare transmisă sâmbătă statelor membre NATO, unde Trump a precizat că nu va impune noi sancțiuni Moscovei atâta timp cât unii aliați continuă să cumpere petrol. „Sunt dispus să impun sancțiuni importante Rusiei atunci când toate statele NATO vor conveni și vor înceta să cumpere petrol din Rusia”, a subliniat liderul american. Țări care continuă importurile de petrol rusesc Deși majoritatea statelor europene au renunțat la țițeiul rusesc după 2022, Turcia, Ungaria și Slovacia continuă să importe. Atât SUA, cât și UE mențin sancțiuni financiare și comerciale severe, însă acestea nu au reușit să pună capăt conflictului. Context tensionat în relațiile internaționale Scrisoarea lui Trump apare pe fondul tensiunilor ridicate, după ce 19 drone rusești au violat spațiul aerian al Poloniei și au fost doborâte de NATO. În ciuda sancțiunilor și a presiunii internaționale, negocierile pentru pace nu au înregistrat progrese, chiar și după întâlnirea din Alaska dintre Trump și Vladimir Putin, încheiată fără rezultate concrete.

Trump condiționează sancțiunile majore contra Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump va impune sancțiuni Rusiei, dacă statele membre NATO nu vor mai achiziționa petrol rusesc

Trump condiționează sancțiunile majore contra Rusiei. Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că este pregătit să adopte sancțiuni dure împotriva Rusiei, dar numai atunci când toate statele membre NATO vor acționa în același sens și vor înceta achizițiile de petrol rusesc. Trump condiționează sancțiunile majore contra Rusiei Trump a transmis mesajul printr-o postare pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, sub titlul „O SCRISOARE TRIMISĂ DE PREȘEDINTELE DONALD J. TRUMP TUTUROR NAȚIUNILOR DIN NATO ȘI DIN LUME”, scris în stilul său caracteristic, cu alternanță de majuscule și litere mici. Citește și: Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă El a criticat angajamentul insuficient al NATO pentru „a câștiga” și a catalogat achizițiile de petrol rusesc de către unele state drept „șocante”, deoarece ar slăbi poziția de negociere a alianței. „Sunt gata să încep atunci când veți fi și voi pregătiți. Spuneți doar când?”, a scris liderul american. Propunerea lui Trump: tarife masive împotriva Chinei Trump a adăugat că NATO ar trebui să impună taxe vamale între 50% și 100% asupra Chinei, care să fie retrase după încheierea războiului din Ucraina. „China are un control puternic și chiar influență asupra Rusiei, iar aceste tarife vor rupe această influență”, a afirmat Trump. În opinia sa, această măsură ar accelera încheierea conflictului. Atac la Biden și Zelenski Trump a reiterat ideea că războiul nu ar fi izbucnit dacă el ar fi fost la Casa Albă. El i-a acuzat din nou pe actualul președinte american Joe Biden și pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că acest conflict este „războiul lor, nu al lui”. „Nu ar fi început niciodată dacă eu aș fi fost președinte. Sunt aici doar pentru a opri războiul și pentru a salva mii de vieți ruse și ucrainene. Doar săptămâna trecută au murit 7.118 oameni. O nebunie!”, a scris Trump. Avertisment către NATO În finalul mesajului, Trump a lansat un avertisment direct către aliați: „Dacă NATO face ce spun eu, războiul se va termina rapid și viețile vor fi salvate. Dacă nu, nu faceți decât să îmi pierdeți timpul, precum și timpul, energia și banii Statelor Unite.”

Franța și Germania propun sancționarea Lukoil (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Eveniment

Lukoil, ținta următoarelor sancțiuni ale UE împotriva Rusiei. Compania, foarte activă în România

Franța și Germania propun sancționarea Lukoil. Franța și Germania au avansat o propunere prin care Uniunea Europeană să includă compania petrolieră rusă Lukoil, precum și alți actori din afara UE care sprijină Rusia în vânzarea petrolului, în cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni aflat în pregătire. Franța și Germania propun sancționarea Lukoil Cele două state argumentează că vânzările de petrol și gaze constituie principala sursă de finanțare pentru războiul dus de Rusia în Ucraina. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România În consecință, consideră că este esențial ca sancțiunile să vizeze companiile și țările terțe care facilitează exporturile rusești. Lukoil, companie privată cu benzinării în UE Propunerea franco-germană include în mod explicit Lukoil, una dintre puținele companii private din sectorul energetic rusesc, care deține o rețea de benzinării în state membre ale Uniunii Europene. Documentul de lucru cere consolidarea măsurilor împotriva țărilor terțe care ajută Rusia să ocolească restricțiile deja existente. Exemple sunt rafinăriile aprovizionate cu petrol rusesc, care vând apoi combustibili în UE sub o origine falsificată. Importurile de petrol rusesc, interzise cu excepții UE a interzis toate importurile de petrol rusesc după invazia din Ucraina, însă Slovacia și Ungaria beneficiază de excepții, dat fiind că nu au acces la mare. Totuși, aprovizionarea lor a fost recent afectată de atacurile ucrainene asupra conductei Drujba. Măsuri stricte împotriva mecanismelor financiare rusești Parisul și Berlinul propun, de asemenea, sancțiuni mai dure împotriva băncilor mici rusești implicate în tranzacții financiare pentru susținerea războiului. Potrivit documentului, nu mai puțin de 250 de instituții financiare facilitează astfel de operațiuni. Reacții după cel mai amplu atac cu drone Pachetul de sancțiuni ar putea fi prezentat vineri de Comisia Europeană, ca răspuns la cel mai amplu atac rusesc cu drone asupra Ucrainei de la începutul conflictului. Una dintre ținte a fost sediul guvernului ucrainean din Kiev, provocând un incendiu. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut acțiuni ferme împotriva Rusiei, inclusiv sancțiuni suplimentare și arme cu rază lungă de acțiune pentru a lovi infrastructura militară și energetică rusă. Poziția Rusiei și reacția europeană Moscova a negat că a vizat clădiri guvernamentale, susținând că obiectivele au fost aerodromuri și instalații militare. Kremlinul a transmis că sancțiunile nu vor schimba poziția Rusiei privind războiul. În replică, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat la Helsinki că singura cale spre pace este menținerea sprijinului pentru Ucraina și creșterea presiunii asupra Rusiei, în strânsă coordonare cu Statele Unite.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră