luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sancțiuni

171 articole
Internațional

Slovacia condiționează sprijinul pentru noile sancțiuni împotriva Rusiei

Premierul slovac Robert Fico a declarat miercuri că Slovacia ar putea susține cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, dacă solicitările sale vor fi incluse în concluziile summitului liderilor europeni de la sfârșitul săptămânii. Slovacia condiționează susținerea sancțiunilor împotriva Rusiei Slovacia este singurul stat membru UE care s-a opus până acum semnării noului pachet de sancțiuni, solicitând garanții privind impactul obiectivelor climatice asupra industriei auto și măsuri pentru reducerea prețurilor ridicate la energie în interiorul blocului comunitar. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Robert Fico a anunțat că va avea o întrevedere cu cancelarul german Friedrich Merz înainte de reuniunea de la Bruxelles, pentru a discuta despre energie și sectorul auto, domenii considerate strategice pentru economia slovacă. „Dacă vom vedea concluziile pe care le-am cerut, le voi analiza din nou în această seară și, probabil, îi voi spune cancelarului Merz că suntem de acord cu cel de-al 19-lea pachet”, a declarat Fico, menționând că o parte dintre cerințele Slovaciei au fost deja incluse în documentul final al summitului. Slovacia, un partener dificil în negocierile europene Bratislava a întârziat și adoptarea pachetului anterior de sancțiuni, invocând probleme legate de planul UE de eliminare treptată a importurilor de energie din Rusia. În timp ce sancțiunile necesită unanimitate între statele membre, planurile energetice pot fi adoptate prin majoritate calificată, ceea ce a generat tensiuni politice la nivel european. Cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni include noi măsuri energetice și financiare, iar Slovacia și-a prezentat condițiile de sprijin încă din urmă cu o lună. Fico: „Sancțiunile afectează Europa mai mult decât Rusia” Premierul slovac și-a exprimat în repetate rânduri criticile față de politica de sancțiuni a Uniunii Europene, susținând că efectele negative se resimt mai puternic în economiile europene decât în Rusia. Robert Fico a rupt rândurile cu aliații europeni, adoptând o poziție deschis pro-Moscova. De la revenirea sa la putere, s-a întâlnit de trei ori cu președintele rus Vladimir Putin și a menținut relațiile comerciale cu Moscova, inclusiv importurile de energie, pe care le consideră esențiale pentru stabilitatea economică a Slovaciei.

Slovacia condiționează susținerea sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: Facebook/Robert Fico)
Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică (sursa: X/Seyed Abbas Araghchi)
Internațional

Iranul anunță că acordul cu AIEA „nu mai este pertinent” după reintroducerea sancțiunilor ONU

Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică. Cooperarea dintre Iran și Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) „nu mai este pertinentă” în contextul restabilirii sancțiunilor ONU, a declarat duminică ministrul iranian de externe Abbas Araghchi. Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică Declarația oficialului vine la doar o lună după semnarea Acordului de la Cairo, care stabilea reluarea colaborării dintre Teheran și agenția nucleară a Națiunilor Unite. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În cadrul unei întâlniri cu ambasadorii străini acreditați la Teheran, Abbas Araghchi a anunțat că Acordul de la Cairo nu mai poate fi aplicat în contextul actual: „Noi decizii trebuie luate și, după părerea mea, acordul de la Cairo nu mai este pertinent în situația actuală”, a declarat ministrul iranian. Acesta a adăugat că o decizie oficială privind relația cu AIEA va fi anunțată „în curând”. Cooperarea cu AIEA, suspendată după atacurile din iunie Iranul a suspendat cooperarea cu AIEA în luna iulie, în urma bombardării unor instalații nucleare iraniene în iunie, într-un atac atribuit Israelului și Statelor Unite. Incidentul a avut loc pe fondul unui conflict armat de 12 zile. Reluarea colaborării fusese discutată la Cairo, însă reintroducerea sancțiunilor ONU pare să fi schimbat complet poziția Teheranului. Reintroducerea sancțiunilor ONU Pe 28 septembrie, la inițiativa Franței, Regatului Unit și Germaniei, Consiliul de Securitate al ONU a decis restabilirea sancțiunilor împotriva Iranului, legate de programul său nuclear. Aceste sancțiuni fuseseră ridicate în urmă cu zece ani, în urma acordului nuclear internațional din 2015. Iranul avertizase în repetate rânduri că reimpunerea sancțiunilor va duce la încetarea cooperării cu AIEA, considerând decizia o încălcare a înțelegerilor anterioare. Posibilă retragere din Tratatul de Neproliferare Nucleară După reluarea sancțiunilor, unii politicieni iranieni au cerut ca țara să se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), semnat de Iran în 1970. TNP obligă statele semnatare să declare și să plaseze materialele nucleare sub controlul AIEA, pentru a preveni dezvoltarea armelor nucleare. Deocamdată, nu este clar dacă Teheranul intenționează să rupă complet relațiile cu agenția internațională, însă tonul oficialilor iranieni s-a înăsprit vizibil. Iranul insistă: programul nuclear are scopuri civile Teheranul continuă să nege acuzațiile privind intenția de a dezvolta arme nucleare, subliniind că programul său atomic are scopuri strict civile. Autoritățile iraniene afirmă că energia nucleară este destinată producției de electricitate și cercetării medicale, insistând asupra dreptului suveran al Iranului de a utiliza tehnologia nucleară în scopuri pașnice.

ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului (sursa: X/Masoud Pezeshkian)
Internațional

ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului după eșecul negocierilor nucleare

ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului. Sancţiunile ONU împotriva Iranului au fost restabilite sâmbătă seara, după eșecul negocierilor dintre Teheran și puterile occidentale pe tema programului nuclear. ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului Măsurile au intrat în vigoare la ora 20:00 (ora New York-ului), la zece ani după ridicarea lor. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Pachetul include un embargo asupra armelor, dar și restricții economice severe. Occidentul insistă pe relansarea diplomației Deși sancțiunile au fost restabilite, liderii occidentali au subliniat că diplomația rămâne deschisă. Secretarul de stat american Marco Rubio a cerut Teheranului să accepte „discuții directe, cu bună credință” și a solicitat tuturor statelor să aplice imediat sancțiunile pentru a crește presiunea. Miniștrii de externe britanic, francez și german au transmis într-un comunicat comun că obiectivul lor rămâne împiedicarea Iranului să se doteze cu arma nucleară și au cerut evitarea oricărei escaladări. Nivel alarmant de îmbogățire a uraniului Conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul este singura țară fără arme nucleare care îmbogățește uraniul la 60%, aproape de pragul tehnic de 90% necesar pentru producerea unei bombe. Stocul actual al Teheranului, de aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit, ar putea fi transformat în opt până la zece bombe nucleare, potrivit experților europeni. Iranul respinge acuzațiile și susține că programul său nuclear are scopuri exclusiv civile, în special producerea de energie electrică. Condițiile occidentale și poziția Teheranului Țările europene din grupul E3 au cerut Iranului să îndeplinească trei condiții: reluarea negocierilor directe cu SUA; acces deplin pentru inspectorii AIEA la siturile nucleare sensibile; garantarea securității stocului de uraniu îmbogățit. Președintele iranian Masud Pezeshkian a calificat drept „inacceptabilă” solicitarea americană de a preda întregul stoc de uraniu îmbogățit în schimbul unei suspendări temporare a sancțiunilor. Impact economic și temeri interne în Iran Reimpunerea sancțiunilor a agravat deja situația economică. Pe piața neagră, 1 dolar se tranzacționa cu 1,12 milioane de riali, un nivel record. Locuitorii Teheranului s-au grăbit să cumpere aur din Marele Bazar, văzut ca refugiu în perioade de criză.  Mulți iranieni se tem de o escaladare militară, după raidurile americane și israeliene din iunie. Rusia și China contestă decizia Rusia și China au încercat fără succes să prelungească acordul nuclear (JCPOA) cu încă șase luni pentru a oferi mai mult timp diplomației. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Occidentul de „sabotarea diplomației”, susținând că reactivarea sancțiunilor este „invalidă din punct de vedere legal”. De la acordul JCPOA la prăbușirea negocierilor Acordul nuclear (JCPOA), semnat în 2015 între Iran și marile puteri, limita nivelul de îmbogățire a uraniului la 3,67%. În schimb, sancțiunile internaționale au fost ridicate. În 2018, SUA s-au retras unilateral din acord, în timpul mandatului lui Donald Trump, și au reimpus sancțiuni. În replică, Teheranul a renunțat la o parte dintre angajamente, crescând treptat nivelul de îmbogățire a uraniului. Președintele iranian Masud Pezeshkian a declarat recent la ONU că „Iranul nu a urmărit și nu va urmări niciodată să construiască o bombă atomică”, dar criza actuală ridică noi semne de întrebare asupra intențiilor regimului de la Teheran.

Trump cere sancțiuni europene mai dure (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Țările UE nu sancționează Rusia suficient de dur, spune Trump

Trump cere sancțiuni europene mai dure. Președintele american Donald Trump a solicitat duminică statelor europene să înăsprească sancțiunile impuse Moscovei și să oprească achizițiile de petrol rusesc. Trump cere sancțiuni europene mai dure Liderul de la Casa Albă a afirmat că presiunea economică trebuie intensificată pentru a determina Rusia să pună capăt războiului din Ucraina. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Trump a criticat faptul că unele state europene continuă să importe țiței rusesc, în ciuda sancțiunilor deja impuse. „Nu vreau să cumpere petrol, iar sancțiunile pe care le impun nu sunt suficient de dure”, a declarat acesta presei din New Jersey. Scrisoare adresată aliaților NATO Mesajul a fost reiterat și într-o scrisoare transmisă sâmbătă statelor membre NATO, unde Trump a precizat că nu va impune noi sancțiuni Moscovei atâta timp cât unii aliați continuă să cumpere petrol. „Sunt dispus să impun sancțiuni importante Rusiei atunci când toate statele NATO vor conveni și vor înceta să cumpere petrol din Rusia”, a subliniat liderul american. Țări care continuă importurile de petrol rusesc Deși majoritatea statelor europene au renunțat la țițeiul rusesc după 2022, Turcia, Ungaria și Slovacia continuă să importe. Atât SUA, cât și UE mențin sancțiuni financiare și comerciale severe, însă acestea nu au reușit să pună capăt conflictului. Context tensionat în relațiile internaționale Scrisoarea lui Trump apare pe fondul tensiunilor ridicate, după ce 19 drone rusești au violat spațiul aerian al Poloniei și au fost doborâte de NATO. În ciuda sancțiunilor și a presiunii internaționale, negocierile pentru pace nu au înregistrat progrese, chiar și după întâlnirea din Alaska dintre Trump și Vladimir Putin, încheiată fără rezultate concrete.

Trump condiționează sancțiunile majore contra Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump va impune sancțiuni Rusiei, dacă statele membre NATO nu vor mai achiziționa petrol rusesc

Trump condiționează sancțiunile majore contra Rusiei. Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că este pregătit să adopte sancțiuni dure împotriva Rusiei, dar numai atunci când toate statele membre NATO vor acționa în același sens și vor înceta achizițiile de petrol rusesc. Trump condiționează sancțiunile majore contra Rusiei Trump a transmis mesajul printr-o postare pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, sub titlul „O SCRISOARE TRIMISĂ DE PREȘEDINTELE DONALD J. TRUMP TUTUROR NAȚIUNILOR DIN NATO ȘI DIN LUME”, scris în stilul său caracteristic, cu alternanță de majuscule și litere mici. Citește și: Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă El a criticat angajamentul insuficient al NATO pentru „a câștiga” și a catalogat achizițiile de petrol rusesc de către unele state drept „șocante”, deoarece ar slăbi poziția de negociere a alianței. „Sunt gata să încep atunci când veți fi și voi pregătiți. Spuneți doar când?”, a scris liderul american. Propunerea lui Trump: tarife masive împotriva Chinei Trump a adăugat că NATO ar trebui să impună taxe vamale între 50% și 100% asupra Chinei, care să fie retrase după încheierea războiului din Ucraina. „China are un control puternic și chiar influență asupra Rusiei, iar aceste tarife vor rupe această influență”, a afirmat Trump. În opinia sa, această măsură ar accelera încheierea conflictului. Atac la Biden și Zelenski Trump a reiterat ideea că războiul nu ar fi izbucnit dacă el ar fi fost la Casa Albă. El i-a acuzat din nou pe actualul președinte american Joe Biden și pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că acest conflict este „războiul lor, nu al lui”. „Nu ar fi început niciodată dacă eu aș fi fost președinte. Sunt aici doar pentru a opri războiul și pentru a salva mii de vieți ruse și ucrainene. Doar săptămâna trecută au murit 7.118 oameni. O nebunie!”, a scris Trump. Avertisment către NATO În finalul mesajului, Trump a lansat un avertisment direct către aliați: „Dacă NATO face ce spun eu, războiul se va termina rapid și viețile vor fi salvate. Dacă nu, nu faceți decât să îmi pierdeți timpul, precum și timpul, energia și banii Statelor Unite.”

Franța și Germania propun sancționarea Lukoil (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Eveniment

Lukoil, ținta următoarelor sancțiuni ale UE împotriva Rusiei. Compania, foarte activă în România

Franța și Germania propun sancționarea Lukoil. Franța și Germania au avansat o propunere prin care Uniunea Europeană să includă compania petrolieră rusă Lukoil, precum și alți actori din afara UE care sprijină Rusia în vânzarea petrolului, în cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni aflat în pregătire. Franța și Germania propun sancționarea Lukoil Cele două state argumentează că vânzările de petrol și gaze constituie principala sursă de finanțare pentru războiul dus de Rusia în Ucraina. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România În consecință, consideră că este esențial ca sancțiunile să vizeze companiile și țările terțe care facilitează exporturile rusești. Lukoil, companie privată cu benzinării în UE Propunerea franco-germană include în mod explicit Lukoil, una dintre puținele companii private din sectorul energetic rusesc, care deține o rețea de benzinării în state membre ale Uniunii Europene. Documentul de lucru cere consolidarea măsurilor împotriva țărilor terțe care ajută Rusia să ocolească restricțiile deja existente. Exemple sunt rafinăriile aprovizionate cu petrol rusesc, care vând apoi combustibili în UE sub o origine falsificată. Importurile de petrol rusesc, interzise cu excepții UE a interzis toate importurile de petrol rusesc după invazia din Ucraina, însă Slovacia și Ungaria beneficiază de excepții, dat fiind că nu au acces la mare. Totuși, aprovizionarea lor a fost recent afectată de atacurile ucrainene asupra conductei Drujba. Măsuri stricte împotriva mecanismelor financiare rusești Parisul și Berlinul propun, de asemenea, sancțiuni mai dure împotriva băncilor mici rusești implicate în tranzacții financiare pentru susținerea războiului. Potrivit documentului, nu mai puțin de 250 de instituții financiare facilitează astfel de operațiuni. Reacții după cel mai amplu atac cu drone Pachetul de sancțiuni ar putea fi prezentat vineri de Comisia Europeană, ca răspuns la cel mai amplu atac rusesc cu drone asupra Ucrainei de la începutul conflictului. Una dintre ținte a fost sediul guvernului ucrainean din Kiev, provocând un incendiu. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut acțiuni ferme împotriva Rusiei, inclusiv sancțiuni suplimentare și arme cu rază lungă de acțiune pentru a lovi infrastructura militară și energetică rusă. Poziția Rusiei și reacția europeană Moscova a negat că a vizat clădiri guvernamentale, susținând că obiectivele au fost aerodromuri și instalații militare. Kremlinul a transmis că sancțiunile nu vor schimba poziția Rusiei privind războiul. În replică, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat la Helsinki că singura cale spre pace este menținerea sprijinului pentru Ucraina și creșterea presiunii asupra Rusiei, în strânsă coordonare cu Statele Unite.

Rusia amenințată cu sancțiuni de Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei, după atacul de sâmbătă noapte asupra Ucrainei

Rusia amenințată cu sancțiuni de Trump. Președintele american Donald Trump a sugerat duminică că ia în calcul impunerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, ca reacție la atacul aerian masiv lansat de Moscova asupra Ucrainei în noaptea de sâmbătă spre duminică. Rusia amenințată cu sancțiuni de Trump Întrebat de jurnaliști la Casa Albă dacă este gata să treacă la o nouă etapă de sancțiuni, liderul de la Washington a răspuns tranșant: „Da, sunt!”. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” Deși a mai amenințat Rusia cu sancțiuni, Trump a suspendat până acum aplicarea lor pe durata negocierilor diplomatice. Declarațiile recente sugerează însă o poziție mai fermă, chiar dacă nu a anunțat concret ce ar putea implica această „a doua fază”. Atacul Rusiei: cel mai mare de la începutul războiului În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a lansat: 810 drone, dintre care 747 au fost interceptate; 13 rachete, dintre care patru au fost neutralizate, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene. Atacul a provocat cel puțin cinci morți și a lovit pentru prima dată clădirea guvernului ucrainean din centrul Kievului. SUA cer Europei să intensifice presiunea asupra Moscovei Duminică dimineață, ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, a transmis că SUA sunt „pregătite să sporească presiunea” asupra Rusiei și a cerut partenerilor europeni să adopte o atitudine similară. Trump a avertizat deja că ar putea lua măsuri împotriva țărilor care cumpără hidrocarburi din Rusia, acuzându-le că sprijină indirect finanțarea războiului. India a fost deja vizată de suprataxe vamale impuse de Washington. Trump critică dependența Europei de petrolul rusesc Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că Donald Trump este „foarte nemulțumit” de faptul că multe state din Uniunea Europeană continuă să achiziționeze petrol rusesc. Scott Bessent a subliniat că o coordonare între SUA și UE ar putea fi decisivă: „Dacă SUA și UE pot să se pună de acord asupra mai multor sancțiuni și asupra taxelor vamale împotriva țărilor care cumpără petrol rusesc, economia rusă se va prăbuși. Iar aceasta îl va aduce pe președintele Putin la masa negocierilor”.

Ministrul Sănătății cere sancționarea medicilor conspiraționiști (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Eveniment

Fenomenul medicilor conspiraționiști ia amploare, ministrul Sănătății cere măsuri

Ministrul Sănătății cere sancționarea medicilor conspiraționiști. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, transmite un mesaj ferm împotriva dezinformării medicale, considerând-o un atac direct la sănătatea românilor. Rogobete condamnă teoriile conspiraționiste Într-o postare pe rețelele sociale, oficialul a subliniat că nu va negocia cu minciuna și conspirațiile care subminează încrederea pacienților în tratamentele moderne. Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 „Dezinformarea medicală este un atac direct la sănătatea românilor. Nu negociez cu minciuna şi nu voi permite nimănui să submineze încrederea pacienţilor în tratamentele moderne”, a transmis Alexandru Rogobete. Reacție după o conferință controversată la Brașov Mesajul vine după o conferință intitulată „COVID-19 & Convergenţa Bio-Digitală”, organizată la Brașov și transmisă online. La eveniment au participat mai mulți medici din țară, iar ministrul a catalogat manifestarea drept „fără bază științifică”. „Astăzi, la Braşov, a avut loc o conferinţă fără nicio bază ştiinţifică, unde au fost promovate minciuni periculoase împotriva tratamentelor medicale moderne. Condamn categoric aceste manifestări care pun în pericol viaţa pacienţilor şi subminează încrederea în medicină şi în instituţiile statului”, a precizat Rogobete. Ministrul Sănătății cere sancționarea medicilor conspiraționiști Ministrul Sănătății cere societăților profesionale și Colegiului Medicilor să analizeze prin comisiile de etică comportamentul medicilor care aleg să răspândească falsuri în spațiul public. „Este un moment în care corpul medical trebuie să îşi formeze proprii anticorpi, sancţionând ferm orice abatere de la responsabilitatea faţă de adevăr şi pacienţi. În faţa manipulării, nu există neutralitate. Jurământul faţă de pacienţi înseamnă adevăr şi ştiinţă, nu conspiraţii”, a subliniat Rogobete. Apel către cetățeni: „Informați-vă din surse credibile” Alexandru Rogobete a făcut și un apel către români să nu se lase manipulați de informații false. „Viaţa şi sănătatea au întotdeauna prioritate în faţa fake-news şi imposturii. Ştiinţa nu se negociază, sănătatea nu se joacă, adevărul nu se relativizează. Autoritățile statului trebuie să se sesizeze atunci când dezinformarea pune în pericol publicul”, a punctat ministrul. Colegiul Medicilor: evenimente „pseudo-științifice” care subminează încrederea Colegiul Medicilor din România a reacționat la rândul său, condamnând conferința de la Brașov. „Este o manifestare pseudo-ştiinţifică, fără legătură cu medicina sau știința. Astfel de evenimente diminuează încrederea în profesioniști și pot constitui un fals medical.  Răspândirea zvonurilor neîntemeiate este periculoasă pentru sănătatea publică”, se arată în comunicatul instituției.

Rusia respinge pacea, susține Nicușor Dan (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan spune că Rusia nu vrea pace în acest moment și că noi sancțiuni SUA ar ajuta negocierile

Rusia respinge pacea, susține Nicușor Dan. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat luni, la Roşia Montană, că Rusia nu are intenţia de a încheia războiul, iar singura cale de a o forţa să participe la „o masă de negocieri adevărată” o reprezintă sancţiunile economice. Perspectivele unei întâlniri trilaterale Întrebat cum vede reuniunea de la Casa Albă dintre Donald Trump şi Volodimir Zelenski, urmată de discuţii extinse cu liderii europeni, Nicuşor Dan a subliniat că obiectivul său este organizarea unui summit tripartit. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma „Eu sper să ajungem să avem întâlnirea trilaterală adevărată Trump-Putin-Zelenski. Asta este locul în care eu îmi doresc să ajungem”, a spus şeful statului. Reuniunea de la Washington: susţinerea europeană pentru Ucraina La întâlnirile de la Washington participă şi lideri europeni importanţi: preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, premierul italian Giorgia Meloni, preşedintele finlandez Alexander Stubb şi secretarul general al NATO, Mark Rutte. Nicuşor Dan a salutat faptul că Donald Trump şi-a exprimat intenţia de a sprijini organizarea rapidă a unui summit tripartit, într-un orizont de una-două săptămâni. Rusia respinge pacea, susține Nicușor Dan Şeful statului a subliniat că o eventuală primă întâlnire Trump-Putin-Zelenski nu ar fi „nicidecum ultima”, ci doar începutul unui proces diplomatic. „Eu cred că în acest proces vom vedea că Rusia nu e serioasă, cum n-a fost de trei ani şi jumătate. Rusia nu îşi doreşte pacea în momentul ăsta. E în ofensivă, a câştigat teritoriu. Dacă şi-ar fi dorit pacea, ar fi participat la negocieri până acum”, a explicat preşedintele. Sancţiunile economice – cheia presiunii asupra Moscovei Potrivit lui Nicuşor Dan, singura modalitate de a aduce Rusia la negocieri reale este prin sancţiuni economice ferme. „Rusia e în suferinţă economică, în urma sancţiunilor deja aplicate de lumea occidentală. Dacă Statele Unite adoptă un nou pachet de măsuri, aşa cum a fost discutat în Congres, acesta va fi un argument principal şi important”, a precizat şeful statului. Vizita la Roşia Montană Declaraţiile au fost făcute cu prilejul vizitei preşedintelui la Roşia Montană, unde s-a aflat împreună cu familia. Nicuşor Dan a vizitat Galeriile romane şi s-a întâlnit cu voluntari ai campaniei „Adoptă o Casă la Roşia Montană”.

Slovacia blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei (sursa: TASS)
Internațional

Slovacia continuă să blocheze noile sancțiuni UE împotriva Rusiei

Slovacia blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei. Pentru a doua zi consecutiv, statele membre ale Uniunii Europene nu au reușit miercuri să aprobe cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Principalul obstacol a fost opoziția Slovaciei, care a cerut garanții pentru protejarea propriei economii în contextul renunțării la gazul rusesc până în 2028. Slovacia blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei După ce marți a cerut amânarea votului în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai UE, Slovacia a folosit miercuri dreptul de veto în cadrul unei întâlniri la nivel de ambasadori. Citește și: Funcționarii Guvernului își toarnă șefii: mașinile cu șofer ale demnitarilor costă sume uriașe Potrivit diplomaților europeni, și Malta a exprimat rezerve față de pachetul propus. Premierul Robert Fico: „Propunere idioată” din partea Comisiei Premierul slovac Robert Fico a criticat dur propunerea Comisiei Europene de a opri complet importurile de gaz rusesc începând din 2028. „Slovacia respinge propunerea idioată a Comisiei Europene”, a declarat acesta, solicitând garanții clare că țara sa nu va fi afectată economic de această măsură. Slovacia cere termen prelungit până în 2034 Fico a subliniat că Slovacia este extrem de dependentă de gazul rusesc și are alternative limitate, fiind o țară fără ieșire la mare și cu acces restrâns la gaz natural lichefiat (GNL), mai scump decât gazul prin conducte. El a cerut prelungirea termenului de eliminare a importurilor energetice din Rusia până în 2034, anul în care expiră contractul cu Gazprom. Comisia Europeană a respins această solicitare. Fico avertizează asupra riscurilor economice pentru UE Liderul slovac a declarat că înțelege nevoia de reducere a dependenței energetice față de Rusia, dar atrage atenția că planul propus de Bruxelles va aduce costuri majore pentru întreaga Uniune Europeană. În opinia sa, măsura va duce la creșterea prețurilor la energie și la scăderea competitivității economice a blocului comunitar. „O sinucidere economică”, afirmă premierul slovac Robert Fico a mers mai departe, calificând inițiativa drept o formă de „sinucidere economică” pentru UE. „Este pur și simplu sinucidere economică să ajungem într-un punct în care să nu mai avem nici gaz, nici combustibil nuclear, nici petrol, doar pentru că o nouă Cortină de Fier se construiește între lumea occidentală și probabil Rusia și alte țări”, a spus acesta.

Plăți internaționale rusești prin aur, criptomonede (sursa:kremlin.ru)
Internațional

Rusia se adaptează la sancțiuni: plăți internaționale prin compensări, aur și criptomonede

Plăți internaționale rusești prin aur, criptomonede. Companiile rusești folosesc cu succes compensările, aurul și criptomonedele pentru a facilita plățile internaționale, a declarat Yuri Chikhanchin, șeful Serviciului federal pentru monitorizare financiară, într-o informare adresată marți președintelui Vladimir Putin. Ce sunt compensările și cum funcționează Prin sistemul de compensare, băncile gestionează plățile pentru importuri și exporturi prin intermediul unor agenți verificați, asigurându-se că tranzacțiile sunt echilibrate, iar toate părțile implicate își primesc fondurile. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Chikhanchin a explicat că, în unele cazuri, exportatorii permit importatorilor să folosească direct câștigurile din exporturi, evitând astfel transferurile internaționale de fonduri. Importatorul introduce mărfurile în avans, iar sistemul de plăți se finalizează în interiorul țării. Criza plăților internaționale și adaptarea Rusiei În primăvara anului 2024, plățile internaționale ale Rusiei aproape au stagnat, după ce mai multe bănci din țări partenere importante – inclusiv China, India, Turcia și Emiratele Arabe Unite – au fost afectate de riscul sancțiunilor secundare impuse de SUA. Între timp, situația s-a îmbunătățit. Potrivit oficialilor ruși, firmele s-au adaptat rapid și au găsit metode alternative pentru a efectua plăți transfrontaliere, evitând sistemele financiare occidentale. Plăți internaționale rusești prin aur, criptomonede „În ceea ce privește fluxurile financiare externe, ne concentrăm pe Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est și regiunea asiatică în general”, a afirmat Chikhanchin. Acesta a precizat că metodele alternative de plată sunt folosite activ, inclusiv aurul, criptomonedele și operațiunile de clearing. Este pentru prima dată când un oficial rus de rang înalt oferă detalii publice despre metodele utilizate pentru plăți internaționale în contextul sancțiunilor. Sistemul „Transparent Blockchain” Chikhanchin a menționat și dezvoltarea unui sistem digital de urmărire a tranzacțiilor cripto, denumit „Transparent Blockchain”, realizat în colaborare cu Banca Centrală și banca VTB, al doilea cel mai mare creditor din Rusia. Acest sistem va permite autorităților de reglementare și băncilor să monitorizeze eficient tranzacțiile cu criptomonede și este planificat să devină operațional până la finalul anului 2025. Utilizarea aurului în tranzacții ilegale și măsuri de reglementare Potrivit Ministerului rus de Finanțe, aurul a început să înlocuiască dolarul și euro în numerar în multe tranzacții ilegale. Ca urmare, autoritățile au propus un plafon de 10.000 de dolari pentru cantitatea de aur pe care o persoană fizică o poate scoate din țară.

Medicii care nu respectă programul, sancționați (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Medicii de la stat care pleacă de la program mai devreme vor putea fi concediați mai ușor

Medicii care nu respectă programul, sancționați. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat sâmbătă că instituția pe care o conduce lucrează la o ordonanță de urgență care va permite inclusiv desfacerea contractului de muncă al medicilor din sistemul public care nu respectă programul de lucru și pleacă din spital înainte de finalul orelor contractuale pentru a lucra în mediul privat. Medicii care nu respectă programul, sancționați Declarația a fost făcută în cadrul vizitei pe șantierul noului centru de mari arși de la Spitalul de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Ministrul a admis că, deși nu toți medicii practică această conduită, există un procent semnificativ care părăsește unitățile publice în jurul orei 12:00–13:00, pentru a presta servicii în clinici private, în detrimentul pacienților din sistemul de stat. „Vom întări instrumentele administrative ale managerilor și șefilor de secție pentru a opri acest fenomen. Este inadmisibil ca medici din spitale publice să plece înainte de finalul programului pentru a lucra în privat.” Desfacerea contractului de muncă Printre modificările legislative propuse, se va regăsi și posibilitatea de a încheia raporturile de muncă cu medicii care încalcă programul legal. „Pregătim o ordonanță de urgență care va ajunge până la desfacerea contractului de muncă în cazurile în care obligațiile de program nu sunt respectate”, a precizat ministrul. Munca în privat e permisă Alexandru Rogobete a ținut să precizeze că nu dorește să limiteze dreptul medicilor de a avea două locuri de muncă, dar aceștia trebuie să-și finalizeze activitatea din sistemul public înainte de a merge în mediul privat. „Nu sunt împotriva cumulului de joburi. Medicii pot lucra și în privat, dar numai după încheierea programului în spitalul public – adică după ora 15:00 sau 16:00, în funcție de normă.” Demersul ministerului vine în contextul multiplelor sesizări privind absența medicilor din spitalele de stat în timpul programului, ceea ce afectează calitatea actului medical și încrederea pacienților în sistemul public.  

Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, cere SUA să intensifice presiunile asupra Moscovei

Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat miercuri, după summitul NATO de la Haga, că Uniunea Europeană și-a epuizat, în mod obiectiv, capacitatea de a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei prin sancțiuni. Merz a făcut apel la Statele Unite să preia inițiativa și să intensifice presiunile asupra Moscovei pentru a determina reluarea negocierilor de pace cu Ucraina. Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei Într-o conferință de presă susținută după reuniunea liderilor NATO, Merz a subliniat că unele măsuri restrictive, precum reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc destinat statelor terțe, pot fi impuse doar cu sprijinul Statelor Unite. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Cancelarul a dezvăluit că a discutat acest subiect direct cu președintele american Donald Trump, reamintindu-i că acest dosar „este în mâinile sale”. UE nu poate acționa singură: apel la cooperare transatlantică „În UE, în mod obiectiv am epuizat ceea ce putem face”, a afirmat Merz, adăugând că procesul de adoptare a unei poziții unitare asupra sancțiunilor din partea Washingtonului „nu s-a încheiat încă”. Liderul german a insistat asupra necesității unui front comun euro-atlantic pentru a sprijini Ucraina și a contracara agresiunea rusă. Nu va exista o soluție militară Cancelarul german a atras atenția că este puțin probabil ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se încheie printr-o soluție militară. Totuși, el a subliniat că eforturile actuale ale Uniunii Europene „nu sunt suficiente” pentru a asigura o dezescaladare durabilă a conflictului. Rusia amenință întreaga Europă, nu doar Ucraina Friedrich Merz a avertizat că pericolul reprezentat de Rusia nu se limitează la Ucraina. Potrivit acestuia, întreaga Europă și aliații din NATO sunt vizați de amenințarea rusă. „Nu știm dacă într-o zi nu ne vor testa pregătirea”, a declarat Merz, sugerând necesitatea unei vigilențe sporite din partea comunității internaționale.

Sancțiuni mai dure pentru șoferii periculoși (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Sancțiuni mărite pentru conducere fără permis și alcool la volan, recomandă Avocatul Poporului

Sancțiuni mai dure pentru șoferii periculoși. Un raport special privind siguranța rutieră, prezentat de adjunctul Avocatului Poporului, Mircea Criste, propune înăsprirea pedepselor pentru conducerea fără permis, sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise. Sancțiuni mai dure pentru șoferii periculoși Potrivit raportului, ar trebui majorate limitele sancţiunilor pentru conducere fără permis, sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe interzise. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată De asemenea, Mircea Criste a subliniat importanța introducerii în legislație a „regulii fermoarului”, care presupune înaintarea alternativă a vehiculelor în zonele unde benzile de circulație se restrâng. Raportul propune ca purtarea căștii de protecție omologate să devină obligatorie nu doar pentru motocicliști și conducătorii de mopede, ci și pentru bicicliști și utilizatorii de trotinete electrice. Cursuri de legislație rutieră pentru toți conducătorii Pentru a reduce accidentele, se propune introducerea obligativității de a urma cursuri de legislație rutieră pentru toți cei care doresc să circule pe drumurile publice, indiferent de tipul de vehicul. Raportul mai include propuneri precum prelungirea perioadei de instruire a șoferilor, inclusiv pentru cei care aleg cutia de viteze automată, precum și instruirea suplimentară privind stilul de condus. De asemenea se propune extinderea testării psihologice pentru a identifica factorii care influențează comportamentul rutier riscant. Infrastructura rutieră, o altă prioritate Raportul atrage atenția asupra stării infrastructurii rutiere: marcaje, iluminat, trotuare pentru pietoni, piste pentru bicicliști și interzicerea parcărilor pe trotuar. Se recomandă verificarea conformității tehnice a indicatoarelor rutiere și sporirea numărului de echipaje de poliție, mai ales pe drumurile naționale și lângă școli. Măsuri pentru fluidizarea traficului Raportul susține stabilirea de trasee alternative în sezonul estival și controale mai stricte pentru transportul cu utilaje de mare tonaj. Deputatul Gal Karoly a declarat că România se confruntă cu mobilitate redusă, trafic intens, comportament agresiv și un parc auto învechit, subliniind nevoia de investiții în infrastructură și pregătirea mai bună a șoferilor.

Noi bănci rusești, excludere din SWIFT (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE poate bloca accesul a 20 de bănci rusești în SWIFT și reduce prețul petrolului (noi sancțiuni)

Noi bănci rusești, excludere din SWIFT. Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a elimina peste 20 de bănci rusești din sistemul internațional SWIFT, într-un nou pachet de sancțiuni menit să pună presiune asupra Moscovei pentru a opri războiul din Ucraina. Noi bănci rusești, excludere din SWIFT Potrivit agenției Bloomberg, măsurile fac parte dintr-un plan amplu discutat în cadrul Comisiei Europene. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Pe lista sancțiunilor analizate se află și reducerea plafonului de preț pentru țițeiul rusesc, de la 60 la 45 de dolari pe baril. Această măsură, propusă de Comisia Europeană, are nevoie de sprijinul statelor din G7, inclusiv al Statelor Unite, care până acum nu au ajuns la un consens. Miniștrii de Finanțe ai G7 s-au întâlnit recent la Banff, Canada, însă nu au reușit să adopte o decizie finală privind modificarea plafonului. Conductele Nord Stream, vizate de o interdicție oficială Executivul comunitar dorește, de asemenea, să interzică în mod formal gazoductele Nord Stream, pentru a întări mesajul că Europa nu va reveni la livrările de gaze rusești prin conducte. Măsura are deja sprijinul cancelarului german Friedrich Merz, care a declarat recent că susține propunerea Comisiei. Surse citate de Bloomberg afirmă că o astfel de interdicție ar contribui la calmarea dezbaterilor interne din Germania privind o posibilă redeschidere a gazoductului Nord Stream 2, construit, dar niciodată autorizat și afectat de explozii în 2022. Restricții comerciale în valoare de 2,5 miliarde de euro Pe lângă sancțiunile financiare, UE analizează și impunerea unor restricții comerciale suplimentare în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, vizând produse și tehnologii care pot fi folosite de Rusia pentru a-și susține capacitatea militară. Obiectivul este limitarea accesului Moscovei la resursele financiare și tehnologice necesare pentru continuarea agresiunii. Clauze speciale pentru protejarea firmelor europene Un alt element inclus în discuțiile pentru al 18-lea pachet de sancțiuni vizează introducerea unor clauze de protecție pentru companiile europene. Acestea ar urma să fie protejate împotriva arbitrajelor internaționale în baza tratatelor bilaterale de investiții, în contextul în care unele sancțiuni ar putea genera litigii. Sancțiunile, în fază de consultare Comisia Europeană a început deja consultările cu statele membre ale UE, însă nu a fost stabilit un calendar exact pentru adoptarea noilor măsuri. Toate sancțiunile europene trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state, iar propunerile pot suferi modificări înainte de a deveni oficiale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră