vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sancțiuni

162 articole
Internațional

Slovacia continuă să blocheze noile sancțiuni UE împotriva Rusiei

Slovacia blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei. Pentru a doua zi consecutiv, statele membre ale Uniunii Europene nu au reușit miercuri să aprobe cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Principalul obstacol a fost opoziția Slovaciei, care a cerut garanții pentru protejarea propriei economii în contextul renunțării la gazul rusesc până în 2028. Slovacia blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei După ce marți a cerut amânarea votului în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai UE, Slovacia a folosit miercuri dreptul de veto în cadrul unei întâlniri la nivel de ambasadori. Citește și: Funcționarii Guvernului își toarnă șefii: mașinile cu șofer ale demnitarilor costă sume uriașe Potrivit diplomaților europeni, și Malta a exprimat rezerve față de pachetul propus. Premierul Robert Fico: „Propunere idioată” din partea Comisiei Premierul slovac Robert Fico a criticat dur propunerea Comisiei Europene de a opri complet importurile de gaz rusesc începând din 2028. „Slovacia respinge propunerea idioată a Comisiei Europene”, a declarat acesta, solicitând garanții clare că țara sa nu va fi afectată economic de această măsură. Slovacia cere termen prelungit până în 2034 Fico a subliniat că Slovacia este extrem de dependentă de gazul rusesc și are alternative limitate, fiind o țară fără ieșire la mare și cu acces restrâns la gaz natural lichefiat (GNL), mai scump decât gazul prin conducte. El a cerut prelungirea termenului de eliminare a importurilor energetice din Rusia până în 2034, anul în care expiră contractul cu Gazprom. Comisia Europeană a respins această solicitare. Fico avertizează asupra riscurilor economice pentru UE Liderul slovac a declarat că înțelege nevoia de reducere a dependenței energetice față de Rusia, dar atrage atenția că planul propus de Bruxelles va aduce costuri majore pentru întreaga Uniune Europeană. În opinia sa, măsura va duce la creșterea prețurilor la energie și la scăderea competitivității economice a blocului comunitar. „O sinucidere economică”, afirmă premierul slovac Robert Fico a mers mai departe, calificând inițiativa drept o formă de „sinucidere economică” pentru UE. „Este pur și simplu sinucidere economică să ajungem într-un punct în care să nu mai avem nici gaz, nici combustibil nuclear, nici petrol, doar pentru că o nouă Cortină de Fier se construiește între lumea occidentală și probabil Rusia și alte țări”, a spus acesta.

Slovacia blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei (sursa: TASS)
Plăți internaționale rusești prin aur, criptomonede (sursa:kremlin.ru)
Internațional

Rusia se adaptează la sancțiuni: plăți internaționale prin compensări, aur și criptomonede

Plăți internaționale rusești prin aur, criptomonede. Companiile rusești folosesc cu succes compensările, aurul și criptomonedele pentru a facilita plățile internaționale, a declarat Yuri Chikhanchin, șeful Serviciului federal pentru monitorizare financiară, într-o informare adresată marți președintelui Vladimir Putin. Ce sunt compensările și cum funcționează Prin sistemul de compensare, băncile gestionează plățile pentru importuri și exporturi prin intermediul unor agenți verificați, asigurându-se că tranzacțiile sunt echilibrate, iar toate părțile implicate își primesc fondurile. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Chikhanchin a explicat că, în unele cazuri, exportatorii permit importatorilor să folosească direct câștigurile din exporturi, evitând astfel transferurile internaționale de fonduri. Importatorul introduce mărfurile în avans, iar sistemul de plăți se finalizează în interiorul țării. Criza plăților internaționale și adaptarea Rusiei În primăvara anului 2024, plățile internaționale ale Rusiei aproape au stagnat, după ce mai multe bănci din țări partenere importante – inclusiv China, India, Turcia și Emiratele Arabe Unite – au fost afectate de riscul sancțiunilor secundare impuse de SUA. Între timp, situația s-a îmbunătățit. Potrivit oficialilor ruși, firmele s-au adaptat rapid și au găsit metode alternative pentru a efectua plăți transfrontaliere, evitând sistemele financiare occidentale. Plăți internaționale rusești prin aur, criptomonede „În ceea ce privește fluxurile financiare externe, ne concentrăm pe Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est și regiunea asiatică în general”, a afirmat Chikhanchin. Acesta a precizat că metodele alternative de plată sunt folosite activ, inclusiv aurul, criptomonedele și operațiunile de clearing. Este pentru prima dată când un oficial rus de rang înalt oferă detalii publice despre metodele utilizate pentru plăți internaționale în contextul sancțiunilor. Sistemul „Transparent Blockchain” Chikhanchin a menționat și dezvoltarea unui sistem digital de urmărire a tranzacțiilor cripto, denumit „Transparent Blockchain”, realizat în colaborare cu Banca Centrală și banca VTB, al doilea cel mai mare creditor din Rusia. Acest sistem va permite autorităților de reglementare și băncilor să monitorizeze eficient tranzacțiile cu criptomonede și este planificat să devină operațional până la finalul anului 2025. Utilizarea aurului în tranzacții ilegale și măsuri de reglementare Potrivit Ministerului rus de Finanțe, aurul a început să înlocuiască dolarul și euro în numerar în multe tranzacții ilegale. Ca urmare, autoritățile au propus un plafon de 10.000 de dolari pentru cantitatea de aur pe care o persoană fizică o poate scoate din țară.

Medicii care nu respectă programul, sancționați (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Medicii de la stat care pleacă de la program mai devreme vor putea fi concediați mai ușor

Medicii care nu respectă programul, sancționați. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat sâmbătă că instituția pe care o conduce lucrează la o ordonanță de urgență care va permite inclusiv desfacerea contractului de muncă al medicilor din sistemul public care nu respectă programul de lucru și pleacă din spital înainte de finalul orelor contractuale pentru a lucra în mediul privat. Medicii care nu respectă programul, sancționați Declarația a fost făcută în cadrul vizitei pe șantierul noului centru de mari arși de la Spitalul de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Ministrul a admis că, deși nu toți medicii practică această conduită, există un procent semnificativ care părăsește unitățile publice în jurul orei 12:00–13:00, pentru a presta servicii în clinici private, în detrimentul pacienților din sistemul de stat. „Vom întări instrumentele administrative ale managerilor și șefilor de secție pentru a opri acest fenomen. Este inadmisibil ca medici din spitale publice să plece înainte de finalul programului pentru a lucra în privat.” Desfacerea contractului de muncă Printre modificările legislative propuse, se va regăsi și posibilitatea de a încheia raporturile de muncă cu medicii care încalcă programul legal. „Pregătim o ordonanță de urgență care va ajunge până la desfacerea contractului de muncă în cazurile în care obligațiile de program nu sunt respectate”, a precizat ministrul. Munca în privat e permisă Alexandru Rogobete a ținut să precizeze că nu dorește să limiteze dreptul medicilor de a avea două locuri de muncă, dar aceștia trebuie să-și finalizeze activitatea din sistemul public înainte de a merge în mediul privat. „Nu sunt împotriva cumulului de joburi. Medicii pot lucra și în privat, dar numai după încheierea programului în spitalul public – adică după ora 15:00 sau 16:00, în funcție de normă.” Demersul ministerului vine în contextul multiplelor sesizări privind absența medicilor din spitalele de stat în timpul programului, ceea ce afectează calitatea actului medical și încrederea pacienților în sistemul public.  

Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, cere SUA să intensifice presiunile asupra Moscovei

Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat miercuri, după summitul NATO de la Haga, că Uniunea Europeană și-a epuizat, în mod obiectiv, capacitatea de a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei prin sancțiuni. Merz a făcut apel la Statele Unite să preia inițiativa și să intensifice presiunile asupra Moscovei pentru a determina reluarea negocierilor de pace cu Ucraina. Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei Într-o conferință de presă susținută după reuniunea liderilor NATO, Merz a subliniat că unele măsuri restrictive, precum reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc destinat statelor terțe, pot fi impuse doar cu sprijinul Statelor Unite. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Cancelarul a dezvăluit că a discutat acest subiect direct cu președintele american Donald Trump, reamintindu-i că acest dosar „este în mâinile sale”. UE nu poate acționa singură: apel la cooperare transatlantică „În UE, în mod obiectiv am epuizat ceea ce putem face”, a afirmat Merz, adăugând că procesul de adoptare a unei poziții unitare asupra sancțiunilor din partea Washingtonului „nu s-a încheiat încă”. Liderul german a insistat asupra necesității unui front comun euro-atlantic pentru a sprijini Ucraina și a contracara agresiunea rusă. Nu va exista o soluție militară Cancelarul german a atras atenția că este puțin probabil ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se încheie printr-o soluție militară. Totuși, el a subliniat că eforturile actuale ale Uniunii Europene „nu sunt suficiente” pentru a asigura o dezescaladare durabilă a conflictului. Rusia amenință întreaga Europă, nu doar Ucraina Friedrich Merz a avertizat că pericolul reprezentat de Rusia nu se limitează la Ucraina. Potrivit acestuia, întreaga Europă și aliații din NATO sunt vizați de amenințarea rusă. „Nu știm dacă într-o zi nu ne vor testa pregătirea”, a declarat Merz, sugerând necesitatea unei vigilențe sporite din partea comunității internaționale.

Sancțiuni mai dure pentru șoferii periculoși (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Sancțiuni mărite pentru conducere fără permis și alcool la volan, recomandă Avocatul Poporului

Sancțiuni mai dure pentru șoferii periculoși. Un raport special privind siguranța rutieră, prezentat de adjunctul Avocatului Poporului, Mircea Criste, propune înăsprirea pedepselor pentru conducerea fără permis, sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise. Sancțiuni mai dure pentru șoferii periculoși Potrivit raportului, ar trebui majorate limitele sancţiunilor pentru conducere fără permis, sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe interzise. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată De asemenea, Mircea Criste a subliniat importanța introducerii în legislație a „regulii fermoarului”, care presupune înaintarea alternativă a vehiculelor în zonele unde benzile de circulație se restrâng. Raportul propune ca purtarea căștii de protecție omologate să devină obligatorie nu doar pentru motocicliști și conducătorii de mopede, ci și pentru bicicliști și utilizatorii de trotinete electrice. Cursuri de legislație rutieră pentru toți conducătorii Pentru a reduce accidentele, se propune introducerea obligativității de a urma cursuri de legislație rutieră pentru toți cei care doresc să circule pe drumurile publice, indiferent de tipul de vehicul. Raportul mai include propuneri precum prelungirea perioadei de instruire a șoferilor, inclusiv pentru cei care aleg cutia de viteze automată, precum și instruirea suplimentară privind stilul de condus. De asemenea se propune extinderea testării psihologice pentru a identifica factorii care influențează comportamentul rutier riscant. Infrastructura rutieră, o altă prioritate Raportul atrage atenția asupra stării infrastructurii rutiere: marcaje, iluminat, trotuare pentru pietoni, piste pentru bicicliști și interzicerea parcărilor pe trotuar. Se recomandă verificarea conformității tehnice a indicatoarelor rutiere și sporirea numărului de echipaje de poliție, mai ales pe drumurile naționale și lângă școli. Măsuri pentru fluidizarea traficului Raportul susține stabilirea de trasee alternative în sezonul estival și controale mai stricte pentru transportul cu utilaje de mare tonaj. Deputatul Gal Karoly a declarat că România se confruntă cu mobilitate redusă, trafic intens, comportament agresiv și un parc auto învechit, subliniind nevoia de investiții în infrastructură și pregătirea mai bună a șoferilor.

Noi bănci rusești, excludere din SWIFT (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE poate bloca accesul a 20 de bănci rusești în SWIFT și reduce prețul petrolului (noi sancțiuni)

Noi bănci rusești, excludere din SWIFT. Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a elimina peste 20 de bănci rusești din sistemul internațional SWIFT, într-un nou pachet de sancțiuni menit să pună presiune asupra Moscovei pentru a opri războiul din Ucraina. Noi bănci rusești, excludere din SWIFT Potrivit agenției Bloomberg, măsurile fac parte dintr-un plan amplu discutat în cadrul Comisiei Europene. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Pe lista sancțiunilor analizate se află și reducerea plafonului de preț pentru țițeiul rusesc, de la 60 la 45 de dolari pe baril. Această măsură, propusă de Comisia Europeană, are nevoie de sprijinul statelor din G7, inclusiv al Statelor Unite, care până acum nu au ajuns la un consens. Miniștrii de Finanțe ai G7 s-au întâlnit recent la Banff, Canada, însă nu au reușit să adopte o decizie finală privind modificarea plafonului. Conductele Nord Stream, vizate de o interdicție oficială Executivul comunitar dorește, de asemenea, să interzică în mod formal gazoductele Nord Stream, pentru a întări mesajul că Europa nu va reveni la livrările de gaze rusești prin conducte. Măsura are deja sprijinul cancelarului german Friedrich Merz, care a declarat recent că susține propunerea Comisiei. Surse citate de Bloomberg afirmă că o astfel de interdicție ar contribui la calmarea dezbaterilor interne din Germania privind o posibilă redeschidere a gazoductului Nord Stream 2, construit, dar niciodată autorizat și afectat de explozii în 2022. Restricții comerciale în valoare de 2,5 miliarde de euro Pe lângă sancțiunile financiare, UE analizează și impunerea unor restricții comerciale suplimentare în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, vizând produse și tehnologii care pot fi folosite de Rusia pentru a-și susține capacitatea militară. Obiectivul este limitarea accesului Moscovei la resursele financiare și tehnologice necesare pentru continuarea agresiunii. Clauze speciale pentru protejarea firmelor europene Un alt element inclus în discuțiile pentru al 18-lea pachet de sancțiuni vizează introducerea unor clauze de protecție pentru companiile europene. Acestea ar urma să fie protejate împotriva arbitrajelor internaționale în baza tratatelor bilaterale de investiții, în contextul în care unele sancțiuni ar putea genera litigii. Sancțiunile, în fază de consultare Comisia Europeană a început deja consultările cu statele membre ale UE, însă nu a fost stabilit un calendar exact pentru adoptarea noilor măsuri. Toate sancțiunile europene trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state, iar propunerile pot suferi modificări înainte de a deveni oficiale.

Trump ridică sancțiunile americane împotriva Turciei (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdoğan anunță că "prietenul Trump" va ridica sancțiunile militare impuse Turciei de SUA în 2020

Trump ridică sancțiunile americane împotriva Turciei. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat recent că sancțiunile impuse de Statele Unite împotriva sectorului de apărare din Turcia s-au relaxat în perioada mandatului lui Donald Trump și că ridicarea lor este posibilă în viitorul apropiat. Trump ridică sancțiunile americane împotriva Turciei Vorbind cu jurnaliștii la bordul avionului care îl aducea din Albania, unde participase la un summit european, Erdogan a afirmat: Citește și: PSD îl susține neoficial, dar intens, pe George Simion - surse politice „Putem afirma cu ușurință că există o relaxare” a sancțiunilor. El a subliniat că dialogul cu administrația Trump a fost „mai constructiv”, ceea ce oferă speranțe pentru o depășire mai rapidă a impasului. Contextul sancțiunilor: achiziția sistemului S-400 În 2020, Washingtonul a impus sancțiuni Turciei, în ciuda statutului său de aliat în NATO, după ce Ankara a achiziționat sistemul rusesc de apărare antiaeriană S-400. Sancțiunile au fost aplicate conform unei legi adoptate de Congresul SUA în 2017, destinată contracarării influenței Rusiei în domeniul apărării. Ca măsură suplimentară, SUA au exclus Turcia din programul avioanelor de vânătoare F-35, motivând că sistemul S-400 ar permite Rusiei să acceseze informații sensibile despre tehnologia acestora. Dialog direct cu „prietenul” Trump Potrivit președintelui Erdogan, Turcia a abordat în mod direct problema sancțiunilor cu președintele Trump și cu noul său trimis la Ankara, Tom Barrack. „Cu prietenul meu Trump la conducerea țării, am stabilit o comunicare mai deschisă, mai constructivă și mai sinceră cu privire la aceste probleme”, a declarat liderul turc. Parteneriatul turco-american Erdogan a reafirmat că parteneriatul dintre Turcia și Statele Unite este „de o importanță vitală pentru stabilirea stabilității în regiunea noastră și în lume”. El a adăugat că între doi mari aliați NATO „nu ar trebui să existe nicio restricție sau obstacol în domeniul apărării”. Obiectivele Ankarei: F-16 și Eurofighter Typhoon În martie, Erdogan a discutat din nou cu Trump despre un posibil acord care ar permite Turciei să achiziționeze avioane F-16 și să fie reintegrată în programul F-35. Pe lângă modernizarea flotei sale aeriene, Ankara este interesată și de achiziția a 40 de avioane Eurofighter Typhoon, produse de un consorțiu format din Germania, Regatul Unit, Spania și Italia.

Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul dă cu tifla amenințărilor cu sancțiuni din partea UE și SUA: Suntem obișnuiți

Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA. Rusia a respins apelurile internaționale pentru un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, calificând drept „presiuni” și „amenințări” solicitările venite din partea liderilor occidentali. Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat la televiziunea de stat că Moscova nu se lasă intimidată și că este deja obișnuită cu sancțiunile. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan „Ne gândim deja la ce vom face după impunerea acestor sancțiuni, cum vom minimiza consecințele. Încercarea de a ne speria este zadarnică”, a transmis Peskov. Trump și liderii europeni avertizează cu noi sancțiuni Președintele american Donald Trump, alături de mai mulți lideri europeni, a amenințat cu o nouă rundă de sancțiuni în cazul refuzului Rusiei de a accepta armistițiul propus. Printre cei mai vocali s-a numărat noul cancelar german Friedrich Merz, care a transmis un mesaj ferm Kremlinului. „În lipsa unei reacții pozitive, va urma o înăsprire masivă a sancțiunilor, iar sprijinul pentru Ucraina va continua – politic, financiar și militar”, a declarat Merz într-un interviu pentru Bild. Propunere de armistițiu complet, lansată de la Kiev Cancelarul Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și omologul polonez Donald Tusk, s-au aflat sâmbătă la Kiev, unde au înaintat Moscovei o propunere de armistițiu complet și necondiționat pentru o perioadă de 30 de zile, începând de luni. Cu toate acestea, Rusia a formulat anterior condiții pentru orice pauză în ostilități, printre care se numără oprirea livrărilor de arme occidentale către Ucraina. Sancțiuni în serie, dar economia rusă rămâne rezistentă Uniunea Europeană și Statele Unite au impus deja mai multe serii de sancțiuni economice Rusiei, cu scopul de a-i limita capacitatea de a susține războiul. Aceste măsuri includ restricții privind accesul la tehnologie și piețele financiare occidentale. Totuși, analiștii remarcă o reziliență economică neașteptată. Rusia, ca exportator major de materii prime, continuă să încaseze miliarde de dolari din vânzările de petrol și gaze, venituri care îi permit să-și alimenteze în continuare economia de război.

SUA, UE, front comun contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Front comun UE-SUA împotriva lui Putin: armistițiu necondiționat de 30 de zile sau sancțiuni dure

SUA, UE, front comun contra Rusiei. Noul cancelar federal al Germaniei, Friedrich Merz, a transmis un mesaj ferm Kremlinului: dacă Rusia refuză armistițiul de 30 de zile propus de europeni și de SUA în războiul din Ucraina, va urma o „înăsprire masivă a sancțiunilor”. SUA, UE, front comun contra Rusiei Într-un interviu acordat cotidianului Bild, Merz a precizat că, în lipsa unui răspuns din partea Moscovei, sprijinul acordat Ucrainei va continua, inclusiv pe plan politic, financiar și militar. Citește și: Ponta: „M-am gândit cum va fi președinte Simion și nu vreau să fie cu mâna mea” Sâmbătă, Friedrich Merz se află în capitala Ucrainei, Kiev, alături de liderii Franței, Marii Britanii și Poloniei. Vizita este menită să întărească sprijinul internațional pentru Ucraina și să exercite presiune diplomatică asupra Rusiei. Merz: „Mingea e în terenul lui Putin” Cancelarul a declarat că Berlinul este aliniat cu guvernul american și cu președintele Donald Trump, în cererea unui armistițiu de 30 de zile. Acest armistițiu ar crea cadrul necesar pentru pregătirea negocierilor de pace. „Mingea este acum în terenul lui Putin. Putin trebuie să răspundă la această ofertă”, a subliniat Merz. Washingtonul își pierde răbdarea cu Moscova Friedrich Merz a adăugat că președintele american „își pierde în mod clar răbdarea cu Putin”, sugerând că presiunea internațională asupra Kremlinului este în creștere. Întrebat dacă ar accepta o discuție directă cu Vladimir Putin, cancelarul german nu a exclus această posibilitate. „Dacă se va dovedi necesar și dacă poate contribui la încheierea războiului, sunt deschis pentru multe lucruri”, a declarat Merz. Totuși, a precizat că prioritatea imediată este obținerea unui armistițiu în urma acestui weekend.

Sancțiuni ridicole pentru medicii care ar fi trebuit să îngrijească un adolescent mort de peritonită Foto: Facebook
Eveniment

Sancțiuni ridicole pentru medicii care ar fi trebuit să îngrijească un adolescent mort de peritonită

Sancțiuni ridicole pentru medicii care ar fi trebuit să îngrijească un adolescent mort de peritonită la Spitalul Județean Târgu Jiu: unul dintre medici a fost sancţionat cu avertisment scris şi reducere de 10% din salariu timp de trei luni, iar al doilea a primit ca sancţiune reducerea cu 10% a salariului tot pentru trei luni. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare În noiembrie 2024, presa a scris despre cazul unui adolescent căruia i s-a pus diagnosticul de peritonită, însă chirurgul de gardă de la spitalul județean Târgu Jiu ar fi refuzat să îl opereze, potrivit rudelor, pe motiv că nu este medic pediatru. Așa că s-a decis ca pacientul să fie trimis la Craiova, însă băiatul a murit înainte de transfer. „M-am rugat de doctor, m-am rugat din suflet să îl opereze și nu a acceptat”, a spus sora tânărului, citată de Pro TV.  Azi a fost finalizată ancheta disciplinară la acest spital, în acest caz.  Sancțiuni ridicole pentru medicii care ar fi trebuit să îngrijească un adolescent mort de peritonită În comunicatul spitalului se arată că medicul specialist în medicină de urgenţă care l-a primit pe adolescent la Unitatea de Primiri Urgenţe a spitalului nu a consemnat în fişa UPU temperatura pacientului, data şi ora solicitării consultului de chirurgie, neconsemnând solicitările de consult nici în specialităţile neurologie, cardiologie, neinformând  telefonic medicii de gardă din aceste specialităţi (aflaţi la aproximativ 2 kilometri de UPU) asupra stării pacientului şi asupra necesităţii efectuării consulturilor.  Chirurgul care era de gardă în ziua decesului adolescentului era obligat, potrivit comisiei de disciplină, să îl anunţe pe medicul coordonator al liniei de gardă, respectiv pe şeful secţiei Chirurgie generală II din spital, lucru pe care l-a făcut foarte târziu, când adolescentul bolnav era deja intubat. „Dacă în perioada de aşteptare pentru transfer pacientul s-ar fi decompensat rapid şi nu mai exista timp util pentru transfer (sau ambulanţa întârzia ore în şir), medicul chirurg general era obligat de urgenţa vitală să intervină. Lipsa disponibilităţii imediate a unui chirurg nu exonerează automat chirurgul general de responsabilitatea de a salva viaţa pacientului, chiar dacă aceasta depăşeşte rutina de competenţă obişnuită”, a concluzionat comisia de disciplină cu privire la chirurgul Valentin Neagu, care a invocat inacţiunea sa în cazul adolescentului prin faptul că nu este chirurg pediatru.  Unul din medicii amendați este este Liliana Puiu Crăciun, care în trecut a fost găsită vinovată pentru decesul unei paciente şi a avut interdicţia temporară de a profesa. După expirarea interdicţiei, ea s-a întors în spital, arată news.ro. 

"Agentul străin", noi sancțiuni în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin extinde definiția "agentului străin", dar și sancțiunile, care ajung până la ani de închisoare

"Agentul străin", noi sancțiuni în Rusia. Președintele rus Vladimir Putin a promulgat luni o lege care introduce oficial în legislația Federației Ruse conceptul de „genocid împotriva poporului sovietic”, comis în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, denumit în Rusia „Marele Război Patriotic”. Legea extinde definiția „agentului străin” și prevede noi sancțiuni. „Genocid împotriva poporului sovietic” Conform portalului de informații juridice al guvernului rus, noua lege reglementează conservarea memoriei victimelor presupusului genocid; protejarea și întreținerea mormintelor și a gropilor comune; construirea de monumente și organizarea de ceremonii comemorative. Citește și: Accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cum îl recunoaștem, cum îl putem preveni și de ce fiecare minut contează Legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026 și va include un mecanism de identificare a locurilor de înhumare ale victimelor. Recunoașteri judiciare ale genocidului de către tribunale regionale În ultimele luni, mai multe tribunale regionale din Rusia au recunoscut oficial crimele comise de naziști în fosta URSS ca acte de genocid. Motivația acestor decizii evidențiază dorința Kremlinului de a „preveni distorsionarea istoriei” și de a proteja „interesele naționale” ale Rusiei. Lavrov acuză UE de „revigorare a nazismului” Într-o declarație recentă, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a criticat vehement sprijinul militar acordat Ucrainei de către statele europene. El a afirmat că „Uniunea Europeană dorește să revigoreze ideologia nazistă”, acuzând inclusiv Germania că imită trecutul nazist prin furnizarea de arme Kievului. Potrivit datelor oficiale, peste 26 de milioane de cetățeni sovietici au murit în timpul Marelui Război Patriotic, dintre care peste opt milioane erau soldați. "Agentul străin", noi sancțiuni în Rusia Pe lângă introducerea conceptului de genocid, Vladimir Putin a semnat și un set de amendamente care extind și înăspresc definiția „agentului străin”. Conform noii legislații vor fi incluși și cei care sprijină deciziile organizațiilor internaționale în care Rusia nu este membru. De asemenea vor fi considerați agenți străini și cei care ajută entități străine să desfășoare activități contra securității naționale a Rusiei. Sunt vizate și persoanele care implică cetățeni, inclusiv minori, în obținerea de informații tehnico-militare. Judecarea în lipsă a opozanților aflați în străinătate Noua lege prevede posibilitatea inițierii de proceduri judiciare în lipsă pentru „agenții străini” care au părăsit țara și sunt acuzați că desfășoară activități ostile din afara Rusiei. Documentul enumeră 20 de infracțiuni care permit declanșarea acestor procese.

Sancțiuni contra Rusiei, susținute de republicani (sursa: Facebook/Lindsey Graham)
Internațional

Republicanii din Congres, primul atac la Trump: proiect bipartizan pentru sancțiuni împotriva Rusiei

Sancțiuni contra Rusiei, susținute de republicani. O persoană a fost ucisă și alte zece rănite în urma atacurilor cu drone lansate de Rusia asupra regiunilor Zaporojie (sud-est) și Harkov (nord-est), au anunțat oficiali ucraineni în noaptea de marți spre miercuri. În Zaporojie, o dronă a lovit mai multe mașini parcate în fața unei case, provocând moartea unui bărbat de 45 de ani și rănirea altor două persoane. În fața tergiversărilor Moscovei pentru un acord de pace, Senatul SUA a dezbătut marți un proiect legislativ bipartizan care prevede sancțiuni dure împotriva Rusiei SUA și Ucraina acuză Rusia de încălcarea unui acord fragil Atacurile vin în contextul unui moratoriu fragil asupra infrastructurii energetice, anunțat recent de SUA. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Ucraina și Rusia se acuză reciproc că au încălcat acest acord, care nu preciza nicio dată clară de intrare în vigoare. Confruntările continuă, în ciuda unor comunicări diplomatice anterioare purtate în Arabia Saudită privind stoparea atacurilor asupra centralelor energetice din ambele țări. Sancțiuni contra Rusiei, susținute de republicani În fața tergiversărilor Moscovei, Senatul SUA a dezbătut marți un proiect legislativ bipartizan care prevede sancțiuni dure împotriva Rusiei dacă aceasta nu se angajează în negocieri reale de pace. Inițiativa, susținută de senatorii Lindsey Graham (republican) și Richard Blumenthal (democrat), propune sancțiuni primare și secundare pentru Moscova și pentru entitățile care sprijină războiul împotriva Ucrainei. Proiectul de lege este văzut ca un exemplu rar de colaborare între republicani și democrați într-un Congres profund divizat. Cei doi senatori au subliniat că sancțiunile ar viza inclusiv țările care cumpără petrol, gaze sau uraniu din Rusia. Ei avertizează că agresiunea rusă trebuie oprită și descurajată în viitor. Poziția lui Trump față de Rusia generează tensiuni în SUA și în Europa De la începutul celui de-al doilea mandat, președintele Donald Trump a adoptat o abordare mai conciliantă față de Rusia, ceea ce a provocat îngrijorări în rândul aliaților europeni. Deși mulți congresmeni americani au susținut inițial Ucraina, o parte a republicanilor apropiați de Trump și-au retras sprijinul. În Camera Reprezentanților a fost introdus un proiect legislativ similar, dar nu este clar când va fi supus votului.  

SUA amână sancțiunile pentru NIS Serbia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump, nou cadou pentru Putin: SUA amână sancționarea companiei sârbe NIS, controlate de Gazprom

SUA amână sancțiunile pentru NIS Serbia. Statele Unite au decis să amâne cu încă 30 de zile punerea în aplicare a sancțiunilor împotriva Naftna Industrija Srbije (NIS), cea mai mare companie de petrol și gaze din Serbia. SUA amână sancțiunile pentru NIS Serbia Anunțul a fost făcut vineri de președintele sârb Aleksandar Vucic, care a mulțumit „partenerilor americani pentru înțelegere”. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament NIS operează singura rafinărie din Serbia și are un acționariat dominat de Rusia: aproximativ 45% din acțiuni sunt deținute de Gazprom Neft, 11% de Gazprom, iar guvernul sârb controlează circa 30%. Restul aparțin unor acționari minoritari. Sancțiunile vizează eliminarea capitalului rusesc Compania a fost inclusă pe lista entităților vizate de sancțiunile SUA în ianuarie, în cadrul măsurilor împotriva influenței energetice ruse. Sancțiunile prevăd retragerea completă a acționarilor ruși, fie prin vânzarea acțiunilor, fie prin naționalizare. Serbia negociază viitorul acord de gaze cu Rusia Președintele Vucic a discutat recent problema NIS și a gazelor cu Vladimir Putin. Acordul actual privind furnizarea gazelor dintre Serbia și Rusia, semnat în primăvara anului 2022, expiră pe 31 mai. În contextul în care Serbia nu a impus sancțiuni Rusiei și menține relații apropiate cu Moscova, negocierile devin tot mai tensionate.

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE nu ridică sancțiunile împotriva Rusiei decât dacă trupele Moscovei se retrag din Ucraina

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Uniunea Europeană a reiterat miercuri că ridicarea sau modificarea sancțiunilor impuse Rusiei va fi posibilă doar dacă Moscova își retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei. UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei Declarația vine în contextul negocierilor internaționale privind armistițiul din Marea Neagră și al încercărilor Rusiei de a obține concesii economice. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că „sfârșitul agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei și retragerea necondiționată a tuturor forțelor ruse de pe teritoriul ucrainean” sunt condiții esențiale pentru orice relaxare a sancțiunilor. Statele membre UE au prelungit recent sancțiunile împotriva Moscovei pentru încă șase luni. Orice modificare a acestora necesită unanimitatea celor 27 de state membre. SUA negociază cu Rusia și Ucraina un armistițiu în Marea Neagră Statele Unite au încheiat marți acorduri separate cu Ucraina și Rusia pentru încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și reluarea transportului maritim comercial în Marea Neagră. Rusia a susținut că Washingtonul a acceptat să facă presiuni pentru ridicarea unor sancțiuni economice, în special asupra companiilor rusești din sectorul alimentar și al îngrășămintelor. În plus, Kremlinul a condiționat implementarea armistițiului de restabilirea legăturilor financiare dintre băncile rusești și sistemul internațional SWIFT. Zelenski acuză Rusia de manipulare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins cererea Moscovei de a relaxa sancțiunile, afirmând că acordul negociat nu include astfel de concesii. „Chiar și astăzi, în ziua negocierilor, vedem cum rușii încearcă să manipuleze și să distorsioneze înțelegerile”, a declarat Zelenski în mesajul său video de marți seară. Atât Kievul, cât și Moscova și-au exprimat scepticismul că cealaltă parte va respecta în totalitate termenii acordurilor semnate. Putin respinge propunerea lui Trump Acordurile de armistițiu au fost încheiate după discuții paralele în Arabia Saudită, care au urmat convorbirilor telefonice dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Președintele rus Vladimir Putin a respins propunerea lui Trump pentru un armistițiu complet de 30 de zile, idee susținută anterior de Kiev. „Facem progrese, dar există o animozitate enormă între părți”, a declarat Trump marți. Marea Neagră: O miză strategică în războiul economic și militar Blocada navală impusă de Rusia asupra Ucrainei la începutul războiului a provocat o criză alimentară globală, având în vedere rolul Ucrainei ca unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume. Chiar dacă Rusia și-a retras forțele navale din estul Mării Negre după atacuri ucrainene reușite, porturile ucrainene continuă să fie ținte ale bombardamentelor rusești. Kievul susține că noul acord negociat la Riad va interzice astfel de atacuri. Moscova, însă, condiționează aplicarea acordului de ridicarea unor sancțiuni economice, inclusiv restabilirea accesului la SWIFT pentru băncile implicate în exporturile agricole rusești.

Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia a negociat cu SUA să i se ridice sancțiunile pe exportul de cereale. Sancțiunile, impuse de UE

Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale. Statele Unite au anunțat marți încheierea unor acorduri separate cu Ucraina și Rusia, menite să garanteze siguranța navigației în Marea Neagră și un armistițiu limitat privind infrastructurile energetice. Aceste înțelegeri prevăd ca Moscova și Kievul să oprească atacurile reciproce asupra obiectivelor energetice și să asigure securitatea transportului maritim. Însă Kremlinul vrea ridicarea sancțiunilor privind exporturile de cereale. Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale Kremlinul a transmis că acordul va intra în vigoare doar după ridicarea sancțiunilor occidentale ce afectează exporturile ruse de cereale și îngrășăminte. Citește și: Fox News: 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români În special, Moscova cere reconectarea băncii Rosselkhozbank la sistemul SWIFT și eliminarea restricțiilor impuse companiilor ruse de export și transport maritim. Siguranța navigației în Marea Neagră În cadrul acordului, Rusia și SUA au convenit asupra „garantării securității navigației în Marea Neagră, nerecurgerea la forță și prevenirea utilizării navelor comerciale în scopuri militare”. Moscova insistă ca navele comerciale care acostează în porturile ucrainene să nu fie folosite pentru transportul de arme și muniții. Durata și aplicabilitatea armistițiului Potrivit Kremlinului, armistițiul parțial a fost stabilit pentru o perioadă de 30 de zile, dar cu aplicare retroactivă începând din 18 martie, data ultimei convorbiri între președinții Vladimir Putin și Donald Trump. Dacă nu va fi prelungit, durata efectivă a armistițiului va fi mai scurtă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră