luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sancțiuni

171 articole
Internațional

Erdoğan anunță că "prietenul Trump" va ridica sancțiunile militare impuse Turciei de SUA în 2020

Trump ridică sancțiunile americane împotriva Turciei. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat recent că sancțiunile impuse de Statele Unite împotriva sectorului de apărare din Turcia s-au relaxat în perioada mandatului lui Donald Trump și că ridicarea lor este posibilă în viitorul apropiat. Trump ridică sancțiunile americane împotriva Turciei Vorbind cu jurnaliștii la bordul avionului care îl aducea din Albania, unde participase la un summit european, Erdogan a afirmat: Citește și: PSD îl susține neoficial, dar intens, pe George Simion - surse politice „Putem afirma cu ușurință că există o relaxare” a sancțiunilor. El a subliniat că dialogul cu administrația Trump a fost „mai constructiv”, ceea ce oferă speranțe pentru o depășire mai rapidă a impasului. Contextul sancțiunilor: achiziția sistemului S-400 În 2020, Washingtonul a impus sancțiuni Turciei, în ciuda statutului său de aliat în NATO, după ce Ankara a achiziționat sistemul rusesc de apărare antiaeriană S-400. Sancțiunile au fost aplicate conform unei legi adoptate de Congresul SUA în 2017, destinată contracarării influenței Rusiei în domeniul apărării. Ca măsură suplimentară, SUA au exclus Turcia din programul avioanelor de vânătoare F-35, motivând că sistemul S-400 ar permite Rusiei să acceseze informații sensibile despre tehnologia acestora. Dialog direct cu „prietenul” Trump Potrivit președintelui Erdogan, Turcia a abordat în mod direct problema sancțiunilor cu președintele Trump și cu noul său trimis la Ankara, Tom Barrack. „Cu prietenul meu Trump la conducerea țării, am stabilit o comunicare mai deschisă, mai constructivă și mai sinceră cu privire la aceste probleme”, a declarat liderul turc. Parteneriatul turco-american Erdogan a reafirmat că parteneriatul dintre Turcia și Statele Unite este „de o importanță vitală pentru stabilirea stabilității în regiunea noastră și în lume”. El a adăugat că între doi mari aliați NATO „nu ar trebui să existe nicio restricție sau obstacol în domeniul apărării”. Obiectivele Ankarei: F-16 și Eurofighter Typhoon În martie, Erdogan a discutat din nou cu Trump despre un posibil acord care ar permite Turciei să achiziționeze avioane F-16 și să fie reintegrată în programul F-35. Pe lângă modernizarea flotei sale aeriene, Ankara este interesată și de achiziția a 40 de avioane Eurofighter Typhoon, produse de un consorțiu format din Germania, Regatul Unit, Spania și Italia.

Trump ridică sancțiunile americane împotriva Turciei (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul dă cu tifla amenințărilor cu sancțiuni din partea UE și SUA: Suntem obișnuiți

Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA. Rusia a respins apelurile internaționale pentru un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, calificând drept „presiuni” și „amenințări” solicitările venite din partea liderilor occidentali. Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat la televiziunea de stat că Moscova nu se lasă intimidată și că este deja obișnuită cu sancțiunile. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan „Ne gândim deja la ce vom face după impunerea acestor sancțiuni, cum vom minimiza consecințele. Încercarea de a ne speria este zadarnică”, a transmis Peskov. Trump și liderii europeni avertizează cu noi sancțiuni Președintele american Donald Trump, alături de mai mulți lideri europeni, a amenințat cu o nouă rundă de sancțiuni în cazul refuzului Rusiei de a accepta armistițiul propus. Printre cei mai vocali s-a numărat noul cancelar german Friedrich Merz, care a transmis un mesaj ferm Kremlinului. „În lipsa unei reacții pozitive, va urma o înăsprire masivă a sancțiunilor, iar sprijinul pentru Ucraina va continua – politic, financiar și militar”, a declarat Merz într-un interviu pentru Bild. Propunere de armistițiu complet, lansată de la Kiev Cancelarul Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și omologul polonez Donald Tusk, s-au aflat sâmbătă la Kiev, unde au înaintat Moscovei o propunere de armistițiu complet și necondiționat pentru o perioadă de 30 de zile, începând de luni. Cu toate acestea, Rusia a formulat anterior condiții pentru orice pauză în ostilități, printre care se numără oprirea livrărilor de arme occidentale către Ucraina. Sancțiuni în serie, dar economia rusă rămâne rezistentă Uniunea Europeană și Statele Unite au impus deja mai multe serii de sancțiuni economice Rusiei, cu scopul de a-i limita capacitatea de a susține războiul. Aceste măsuri includ restricții privind accesul la tehnologie și piețele financiare occidentale. Totuși, analiștii remarcă o reziliență economică neașteptată. Rusia, ca exportator major de materii prime, continuă să încaseze miliarde de dolari din vânzările de petrol și gaze, venituri care îi permit să-și alimenteze în continuare economia de război.

SUA, UE, front comun contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Front comun UE-SUA împotriva lui Putin: armistițiu necondiționat de 30 de zile sau sancțiuni dure

SUA, UE, front comun contra Rusiei. Noul cancelar federal al Germaniei, Friedrich Merz, a transmis un mesaj ferm Kremlinului: dacă Rusia refuză armistițiul de 30 de zile propus de europeni și de SUA în războiul din Ucraina, va urma o „înăsprire masivă a sancțiunilor”. SUA, UE, front comun contra Rusiei Într-un interviu acordat cotidianului Bild, Merz a precizat că, în lipsa unui răspuns din partea Moscovei, sprijinul acordat Ucrainei va continua, inclusiv pe plan politic, financiar și militar. Citește și: Ponta: „M-am gândit cum va fi președinte Simion și nu vreau să fie cu mâna mea” Sâmbătă, Friedrich Merz se află în capitala Ucrainei, Kiev, alături de liderii Franței, Marii Britanii și Poloniei. Vizita este menită să întărească sprijinul internațional pentru Ucraina și să exercite presiune diplomatică asupra Rusiei. Merz: „Mingea e în terenul lui Putin” Cancelarul a declarat că Berlinul este aliniat cu guvernul american și cu președintele Donald Trump, în cererea unui armistițiu de 30 de zile. Acest armistițiu ar crea cadrul necesar pentru pregătirea negocierilor de pace. „Mingea este acum în terenul lui Putin. Putin trebuie să răspundă la această ofertă”, a subliniat Merz. Washingtonul își pierde răbdarea cu Moscova Friedrich Merz a adăugat că președintele american „își pierde în mod clar răbdarea cu Putin”, sugerând că presiunea internațională asupra Kremlinului este în creștere. Întrebat dacă ar accepta o discuție directă cu Vladimir Putin, cancelarul german nu a exclus această posibilitate. „Dacă se va dovedi necesar și dacă poate contribui la încheierea războiului, sunt deschis pentru multe lucruri”, a declarat Merz. Totuși, a precizat că prioritatea imediată este obținerea unui armistițiu în urma acestui weekend.

Sancțiuni ridicole pentru medicii care ar fi trebuit să îngrijească un adolescent mort de peritonită Foto: Facebook
Eveniment

Sancțiuni ridicole pentru medicii care ar fi trebuit să îngrijească un adolescent mort de peritonită

Sancțiuni ridicole pentru medicii care ar fi trebuit să îngrijească un adolescent mort de peritonită la Spitalul Județean Târgu Jiu: unul dintre medici a fost sancţionat cu avertisment scris şi reducere de 10% din salariu timp de trei luni, iar al doilea a primit ca sancţiune reducerea cu 10% a salariului tot pentru trei luni. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare În noiembrie 2024, presa a scris despre cazul unui adolescent căruia i s-a pus diagnosticul de peritonită, însă chirurgul de gardă de la spitalul județean Târgu Jiu ar fi refuzat să îl opereze, potrivit rudelor, pe motiv că nu este medic pediatru. Așa că s-a decis ca pacientul să fie trimis la Craiova, însă băiatul a murit înainte de transfer. „M-am rugat de doctor, m-am rugat din suflet să îl opereze și nu a acceptat”, a spus sora tânărului, citată de Pro TV.  Azi a fost finalizată ancheta disciplinară la acest spital, în acest caz.  Sancțiuni ridicole pentru medicii care ar fi trebuit să îngrijească un adolescent mort de peritonită În comunicatul spitalului se arată că medicul specialist în medicină de urgenţă care l-a primit pe adolescent la Unitatea de Primiri Urgenţe a spitalului nu a consemnat în fişa UPU temperatura pacientului, data şi ora solicitării consultului de chirurgie, neconsemnând solicitările de consult nici în specialităţile neurologie, cardiologie, neinformând  telefonic medicii de gardă din aceste specialităţi (aflaţi la aproximativ 2 kilometri de UPU) asupra stării pacientului şi asupra necesităţii efectuării consulturilor.  Chirurgul care era de gardă în ziua decesului adolescentului era obligat, potrivit comisiei de disciplină, să îl anunţe pe medicul coordonator al liniei de gardă, respectiv pe şeful secţiei Chirurgie generală II din spital, lucru pe care l-a făcut foarte târziu, când adolescentul bolnav era deja intubat. „Dacă în perioada de aşteptare pentru transfer pacientul s-ar fi decompensat rapid şi nu mai exista timp util pentru transfer (sau ambulanţa întârzia ore în şir), medicul chirurg general era obligat de urgenţa vitală să intervină. Lipsa disponibilităţii imediate a unui chirurg nu exonerează automat chirurgul general de responsabilitatea de a salva viaţa pacientului, chiar dacă aceasta depăşeşte rutina de competenţă obişnuită”, a concluzionat comisia de disciplină cu privire la chirurgul Valentin Neagu, care a invocat inacţiunea sa în cazul adolescentului prin faptul că nu este chirurg pediatru.  Unul din medicii amendați este este Liliana Puiu Crăciun, care în trecut a fost găsită vinovată pentru decesul unei paciente şi a avut interdicţia temporară de a profesa. După expirarea interdicţiei, ea s-a întors în spital, arată news.ro. 

"Agentul străin", noi sancțiuni în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin extinde definiția "agentului străin", dar și sancțiunile, care ajung până la ani de închisoare

"Agentul străin", noi sancțiuni în Rusia. Președintele rus Vladimir Putin a promulgat luni o lege care introduce oficial în legislația Federației Ruse conceptul de „genocid împotriva poporului sovietic”, comis în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, denumit în Rusia „Marele Război Patriotic”. Legea extinde definiția „agentului străin” și prevede noi sancțiuni. „Genocid împotriva poporului sovietic” Conform portalului de informații juridice al guvernului rus, noua lege reglementează conservarea memoriei victimelor presupusului genocid; protejarea și întreținerea mormintelor și a gropilor comune; construirea de monumente și organizarea de ceremonii comemorative. Citește și: Accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cum îl recunoaștem, cum îl putem preveni și de ce fiecare minut contează Legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026 și va include un mecanism de identificare a locurilor de înhumare ale victimelor. Recunoașteri judiciare ale genocidului de către tribunale regionale În ultimele luni, mai multe tribunale regionale din Rusia au recunoscut oficial crimele comise de naziști în fosta URSS ca acte de genocid. Motivația acestor decizii evidențiază dorința Kremlinului de a „preveni distorsionarea istoriei” și de a proteja „interesele naționale” ale Rusiei. Lavrov acuză UE de „revigorare a nazismului” Într-o declarație recentă, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a criticat vehement sprijinul militar acordat Ucrainei de către statele europene. El a afirmat că „Uniunea Europeană dorește să revigoreze ideologia nazistă”, acuzând inclusiv Germania că imită trecutul nazist prin furnizarea de arme Kievului. Potrivit datelor oficiale, peste 26 de milioane de cetățeni sovietici au murit în timpul Marelui Război Patriotic, dintre care peste opt milioane erau soldați. "Agentul străin", noi sancțiuni în Rusia Pe lângă introducerea conceptului de genocid, Vladimir Putin a semnat și un set de amendamente care extind și înăspresc definiția „agentului străin”. Conform noii legislații vor fi incluși și cei care sprijină deciziile organizațiilor internaționale în care Rusia nu este membru. De asemenea vor fi considerați agenți străini și cei care ajută entități străine să desfășoare activități contra securității naționale a Rusiei. Sunt vizate și persoanele care implică cetățeni, inclusiv minori, în obținerea de informații tehnico-militare. Judecarea în lipsă a opozanților aflați în străinătate Noua lege prevede posibilitatea inițierii de proceduri judiciare în lipsă pentru „agenții străini” care au părăsit țara și sunt acuzați că desfășoară activități ostile din afara Rusiei. Documentul enumeră 20 de infracțiuni care permit declanșarea acestor procese.

Sancțiuni contra Rusiei, susținute de republicani (sursa: Facebook/Lindsey Graham)
Internațional

Republicanii din Congres, primul atac la Trump: proiect bipartizan pentru sancțiuni împotriva Rusiei

Sancțiuni contra Rusiei, susținute de republicani. O persoană a fost ucisă și alte zece rănite în urma atacurilor cu drone lansate de Rusia asupra regiunilor Zaporojie (sud-est) și Harkov (nord-est), au anunțat oficiali ucraineni în noaptea de marți spre miercuri. În Zaporojie, o dronă a lovit mai multe mașini parcate în fața unei case, provocând moartea unui bărbat de 45 de ani și rănirea altor două persoane. În fața tergiversărilor Moscovei pentru un acord de pace, Senatul SUA a dezbătut marți un proiect legislativ bipartizan care prevede sancțiuni dure împotriva Rusiei SUA și Ucraina acuză Rusia de încălcarea unui acord fragil Atacurile vin în contextul unui moratoriu fragil asupra infrastructurii energetice, anunțat recent de SUA. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Ucraina și Rusia se acuză reciproc că au încălcat acest acord, care nu preciza nicio dată clară de intrare în vigoare. Confruntările continuă, în ciuda unor comunicări diplomatice anterioare purtate în Arabia Saudită privind stoparea atacurilor asupra centralelor energetice din ambele țări. Sancțiuni contra Rusiei, susținute de republicani În fața tergiversărilor Moscovei, Senatul SUA a dezbătut marți un proiect legislativ bipartizan care prevede sancțiuni dure împotriva Rusiei dacă aceasta nu se angajează în negocieri reale de pace. Inițiativa, susținută de senatorii Lindsey Graham (republican) și Richard Blumenthal (democrat), propune sancțiuni primare și secundare pentru Moscova și pentru entitățile care sprijină războiul împotriva Ucrainei. Proiectul de lege este văzut ca un exemplu rar de colaborare între republicani și democrați într-un Congres profund divizat. Cei doi senatori au subliniat că sancțiunile ar viza inclusiv țările care cumpără petrol, gaze sau uraniu din Rusia. Ei avertizează că agresiunea rusă trebuie oprită și descurajată în viitor. Poziția lui Trump față de Rusia generează tensiuni în SUA și în Europa De la începutul celui de-al doilea mandat, președintele Donald Trump a adoptat o abordare mai conciliantă față de Rusia, ceea ce a provocat îngrijorări în rândul aliaților europeni. Deși mulți congresmeni americani au susținut inițial Ucraina, o parte a republicanilor apropiați de Trump și-au retras sprijinul. În Camera Reprezentanților a fost introdus un proiect legislativ similar, dar nu este clar când va fi supus votului.  

SUA amână sancțiunile pentru NIS Serbia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump, nou cadou pentru Putin: SUA amână sancționarea companiei sârbe NIS, controlate de Gazprom

SUA amână sancțiunile pentru NIS Serbia. Statele Unite au decis să amâne cu încă 30 de zile punerea în aplicare a sancțiunilor împotriva Naftna Industrija Srbije (NIS), cea mai mare companie de petrol și gaze din Serbia. SUA amână sancțiunile pentru NIS Serbia Anunțul a fost făcut vineri de președintele sârb Aleksandar Vucic, care a mulțumit „partenerilor americani pentru înțelegere”. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament NIS operează singura rafinărie din Serbia și are un acționariat dominat de Rusia: aproximativ 45% din acțiuni sunt deținute de Gazprom Neft, 11% de Gazprom, iar guvernul sârb controlează circa 30%. Restul aparțin unor acționari minoritari. Sancțiunile vizează eliminarea capitalului rusesc Compania a fost inclusă pe lista entităților vizate de sancțiunile SUA în ianuarie, în cadrul măsurilor împotriva influenței energetice ruse. Sancțiunile prevăd retragerea completă a acționarilor ruși, fie prin vânzarea acțiunilor, fie prin naționalizare. Serbia negociază viitorul acord de gaze cu Rusia Președintele Vucic a discutat recent problema NIS și a gazelor cu Vladimir Putin. Acordul actual privind furnizarea gazelor dintre Serbia și Rusia, semnat în primăvara anului 2022, expiră pe 31 mai. În contextul în care Serbia nu a impus sancțiuni Rusiei și menține relații apropiate cu Moscova, negocierile devin tot mai tensionate.

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE nu ridică sancțiunile împotriva Rusiei decât dacă trupele Moscovei se retrag din Ucraina

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Uniunea Europeană a reiterat miercuri că ridicarea sau modificarea sancțiunilor impuse Rusiei va fi posibilă doar dacă Moscova își retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei. UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei Declarația vine în contextul negocierilor internaționale privind armistițiul din Marea Neagră și al încercărilor Rusiei de a obține concesii economice. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că „sfârșitul agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei și retragerea necondiționată a tuturor forțelor ruse de pe teritoriul ucrainean” sunt condiții esențiale pentru orice relaxare a sancțiunilor. Statele membre UE au prelungit recent sancțiunile împotriva Moscovei pentru încă șase luni. Orice modificare a acestora necesită unanimitatea celor 27 de state membre. SUA negociază cu Rusia și Ucraina un armistițiu în Marea Neagră Statele Unite au încheiat marți acorduri separate cu Ucraina și Rusia pentru încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și reluarea transportului maritim comercial în Marea Neagră. Rusia a susținut că Washingtonul a acceptat să facă presiuni pentru ridicarea unor sancțiuni economice, în special asupra companiilor rusești din sectorul alimentar și al îngrășămintelor. În plus, Kremlinul a condiționat implementarea armistițiului de restabilirea legăturilor financiare dintre băncile rusești și sistemul internațional SWIFT. Zelenski acuză Rusia de manipulare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins cererea Moscovei de a relaxa sancțiunile, afirmând că acordul negociat nu include astfel de concesii. „Chiar și astăzi, în ziua negocierilor, vedem cum rușii încearcă să manipuleze și să distorsioneze înțelegerile”, a declarat Zelenski în mesajul său video de marți seară. Atât Kievul, cât și Moscova și-au exprimat scepticismul că cealaltă parte va respecta în totalitate termenii acordurilor semnate. Putin respinge propunerea lui Trump Acordurile de armistițiu au fost încheiate după discuții paralele în Arabia Saudită, care au urmat convorbirilor telefonice dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Președintele rus Vladimir Putin a respins propunerea lui Trump pentru un armistițiu complet de 30 de zile, idee susținută anterior de Kiev. „Facem progrese, dar există o animozitate enormă între părți”, a declarat Trump marți. Marea Neagră: O miză strategică în războiul economic și militar Blocada navală impusă de Rusia asupra Ucrainei la începutul războiului a provocat o criză alimentară globală, având în vedere rolul Ucrainei ca unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume. Chiar dacă Rusia și-a retras forțele navale din estul Mării Negre după atacuri ucrainene reușite, porturile ucrainene continuă să fie ținte ale bombardamentelor rusești. Kievul susține că noul acord negociat la Riad va interzice astfel de atacuri. Moscova, însă, condiționează aplicarea acordului de ridicarea unor sancțiuni economice, inclusiv restabilirea accesului la SWIFT pentru băncile implicate în exporturile agricole rusești.

Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia a negociat cu SUA să i se ridice sancțiunile pe exportul de cereale. Sancțiunile, impuse de UE

Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale. Statele Unite au anunțat marți încheierea unor acorduri separate cu Ucraina și Rusia, menite să garanteze siguranța navigației în Marea Neagră și un armistițiu limitat privind infrastructurile energetice. Aceste înțelegeri prevăd ca Moscova și Kievul să oprească atacurile reciproce asupra obiectivelor energetice și să asigure securitatea transportului maritim. Însă Kremlinul vrea ridicarea sancțiunilor privind exporturile de cereale. Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale Kremlinul a transmis că acordul va intra în vigoare doar după ridicarea sancțiunilor occidentale ce afectează exporturile ruse de cereale și îngrășăminte. Citește și: Fox News: 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români În special, Moscova cere reconectarea băncii Rosselkhozbank la sistemul SWIFT și eliminarea restricțiilor impuse companiilor ruse de export și transport maritim. Siguranța navigației în Marea Neagră În cadrul acordului, Rusia și SUA au convenit asupra „garantării securității navigației în Marea Neagră, nerecurgerea la forță și prevenirea utilizării navelor comerciale în scopuri militare”. Moscova insistă ca navele comerciale care acostează în porturile ucrainene să nu fie folosite pentru transportul de arme și muniții. Durata și aplicabilitatea armistițiului Potrivit Kremlinului, armistițiul parțial a fost stabilit pentru o perioadă de 30 de zile, dar cu aplicare retroactivă începând din 18 martie, data ultimei convorbiri între președinții Vladimir Putin și Donald Trump. Dacă nu va fi prelungit, durata efectivă a armistițiului va fi mai scurtă.

Trump amenință Rusia cu noi sancțiuni (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Cinismul lui Trump: după oprirea ajutorului militar pentru Kiev, spune că "Rusia strivește Ucraina”

Trump amenință Rusia cu noi sancțiuni. Președintele american Donald Trump a avertizat vineri că ia în considerare sancțiuni bancare extinse și taxe vamale împotriva Rusiei, dacă aceasta nu pune capăt acțiunilor militare în Ucraina. Liderul de la Casa Albă a îndemnat ambele părți să vină la masa negocierilor „înainte să fie prea târziu”. Trump amenință Rusia cu noi sancțiuni Într-un mesaj publicat pe Truth Social, Trump a subliniat că Rusia „strivește” Ucraina pe câmpul de luptă și că sancțiunile economice ar putea continua până la semnarea unui „ACORD FINAL DE PACE”. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Strategia sa pare să fie una de presiune maximă atât asupra Kievului, cât și a Moscovei, pentru a forța negocieri directe. Zelenski cere un armistițiu parțial În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus un armistițiu parțial, prin care ambele tabere să se angajeze să nu mai atace ariergarda inamică. Propunerea vine în contextul în care Rusia a lansat un nou atac masiv asupra infrastructurii energetice ucrainene, iar Kievul se confruntă cu limitări în utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune, după suspendarea ajutorului militar american. SUA își retrage sprijinul militar pentru Ucraina Decizia lui Trump de a opri ajutorul militar și transferurile de informații survine după o altercație verbală cu Zelenski la Casa Albă. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Președintele american i-a reproșat liderului ucrainean lipsa voinței de pace și l-a avertizat că, fără un acord cu Rusia, Ucraina nu va mai putea conta pe sprijinul SUA. De cealaltă parte, Zelenski insistă asupra necesității unor garanții de securitate înainte de orice încetare a focului.

CNA, sancțiuni pe bandă rulantă, dar ridicol de mici, pentru propagandiștii lui Călin Georgescu Foto: captură video
Politică

CNA, sancțiuni pe bandă rulantă, dar ridicol de mici, pentru propagandiștii lui Călin Georgescu

CNA a dat sancțiuni pe bandă rulantă, dar ridicol de mici, pentru propagandiștii lui Călin Georgescu de la Realitatea Plus. În noiembrie 2024, de exemplu, CNA a emis cinci somații și două amenzi de zece mii de lei. Citește și: One United Properties a pierdut procesul cu DeFapt.ro prin care cerea 100.000 de euro și ștergerea unor articole despre companie Legea permite însă închiderea postului. În ianuarie 2013, CNA a închis OTV.  La Chișinău, în decembrie 2022, au fost închise toate posturile de televiziune care îl deserveau propagandistic pe deputatul fugar Ilan Șor.  CNA, sancțiuni ridicol de mici pentru propagandiștii lui Georgescu  Ce prevede legea audiovizualului:  „Art. 95.  (1) În cazul în care săvârşirea uneia dintre contravenţiile prevăzute la art. 90 şi 91 aduce prejudicii grave interesului public, Consiliul poate decide aplicarea uneia dintre următoarele sancţiuni: a) reducerea cu până la jumătate a termenului de valabilitate a licenţei audiovizuale; b) retragerea licenţei audiovizuale”. În plus, „individualizarea sancţiunii în cazul săvârşirii uneia dintre contravenţiile prevăzute în prezenta lege se face ţinându-se seama de gravitatea faptei, de efectele acesteia, precum şi de sancţiunile primite anterior, pe o perioadă de cel mult un an”.  Ce sancțiuni a primit Realitatea TV doar în ultimele luni:  amenzi de 350.000 de lei în decembrie 2025 nimic în ianuarie, fiindcă CNA nu pare să fi avut activitate amenzi de 40.000 de lei în februarie 2025, până acum „Huă! Să vă fie rușine! România e țara noastră și o să ne-o luăm înapoi, nu cu boți, nu cu troli, nu cu TikTok, ci cu voturile noastre. Marș! Sunteți cea mai mare rușine! Cum e posibil, de Ziua Națională a României, Ilie Bolojan, care se dorea prim-ministrul al României, să nu pună un steag. Javrelor ce sunteți! Sunteți mână în mână cu Soros, cu globaliștii. S-a terminat. Până aici v-a fost”, perora Anca Alexandrescu într-o emisiune din decembrie. 

Exporturile rusești de țiței, în declin (sursa: Pexels/Ricardo José)
Internațional

Exporturile rusești de țiței, în declin

Exporturile rusești de țiței, în declin. Exporturile maritime de țiței ale Rusiei au înregistrat săptămâna trecută cea mai mare scădere din ultimele două luni, pe fondul noilor sancțiuni impuse de SUA asupra comerțului cu petrol rusesc, anunțate pe 10 ianuarie, conform Bloomberg. Această scădere reflectă impactul direct al restricțiilor asupra principalelor fluxuri de export ale Moscovei. Exporturile rusești de țiței, în declin Un indicator mai stabil, care analizează exporturile pe o perioadă de patru săptămâni, indică un volum de sub trei milioane de barili pe zi (bpd) pentru săptămâna trecută. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” Aceasta marchează o reducere semnificativă față de nivelurile anterioare. Impactul sancțiunilor După introducerea sancțiunilor, fluxurile de țiței rusesc au fost perturbate, iar cumpărătorii au început să caute alternative. India, unul dintre principalii clienți ai Moscovei, a anunțat că navele afectate de sancțiuni, pentru care există contracte semnate înainte de 10 ianuarie, vor putea descărca marfa în porturile sale până pe 12 martie. Totuși, rafinăriile din India consideră că efectul acestor sancțiuni ar putea fi temporar, deoarece Moscova explorează soluții alternative, iar politica viitoare a administrației Trump ar putea avea o abordare mai flexibilă față de Rusia. Scăderi semnificative în 2025 În săptămâna încheiată pe 19 ianuarie, un total de 26 petroliere au transportat 19,26 milioane de barili de țiței rusesc, comparativ cu 21,06 milioane de barili pe 27 nave, în săptămâna precedentă. În primele trei săptămâni din 2025, livrările s-au situat la o medie de 340.000 barili pe zi, cu 10% mai puțin decât media din 2024. Deși prețul țițeiului rusesc a înregistrat o creștere, aceasta a compensat doar parțial scăderea volumului exporturilor. Astfel, valoarea brută a exporturilor Moscovei a scăzut la 1,38 miliarde de dolari în săptămâna încheiată pe 19 ianuarie. Exporturile către Europa, aproape de zero Livrările maritime de țiței rusesc către Europa au fost oprite complet, odată cu încetarea fluxurilor către Bulgaria la sfârșitul lui 2023. De asemenea, Rusia a pierdut aproximativ 500.000 de barili pe zi, după ce Polonia și Germania au întrerupt livrările la începutul lui 2023.

SUA extind sancțiunile, inclusiv pentru China (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

SUA extind sancțiunile, inclusiv pentru China

SUA extind sancțiunile, inclusiv pentru China. Administrația americană a anunțat miercuri o nouă serie de sancțiuni împotriva a peste 150 de persoane și entități, acuzate că susțin efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei. Printre acestea se numără mai multe societăți cu sediul în China. SUA extind sancțiunile, inclusiv pentru China "Aceste sancțiuni vor limita și mai mult capacitatea Rusiei de a duce acest război și de a ocoli sancțiunile instituite deja de SUA", se arată într-un comunicat al Departamentului de Stat al SUA. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” Aceste măsuri vin pe fondul sancțiunilor anunțate săptămâna trecută de guvernele american și britanic, coordonate împotriva sectorului energetic rus. Scopul acestora este de a afecta principala sursă de finanțare a Kremlinului în războiul din Ucraina. Noua rundă de sancțiuni vizează "peste 150 de indivizi și entități" care sprijină complexul militaro-industrial rus. Printre aceștia se numără zeci de companii din afara Rusiei, în special din China, care facilitează eludarea sancțiunilor americane. Schimburile comerciale dintre Rusia și China Conform Departamentului de Stat, China este considerată "principalul furnizor" al Rusiei pentru produse sensibile utilizate în scopuri militare. Date oficiale arată că schimburile comerciale dintre Rusia și China au atins un nivel record în 2024, semnalând o apropiere între cele două țări, în ciuda sancțiunilor economice impuse Moscovei. "Importurile din China îi permit Rusiei să satisfacă nevoi importante pentru industria sa de apărare", susține Departamentul de Stat. În plus, sancțiunile inițiate de Departamentul Trezoreriei vizează societăți și indivizi care facilitează tranzacțiile transfrontaliere între Rusia și China, incluzând produse cu utilizare duală, civilă și militară.

Sectorul energetic rusesc sub sancțiunile SUA (sursa: X/Gazprom)
Internațional

Sectorul energetic rusesc sub sancțiunile SUA

Sectorul energetic rusesc sub sancțiunile SUA. Guvernul american a anunțat vineri un nou set de sancțiuni împotriva sectorului energetic din Rusia, vizând „cea mai mare sursă de finanțare a Kremlinului”. Aceste măsuri sunt parte a răspunsului SUA la războiul brutal al Rusiei în Ucraina, conform declarațiilor secretarului american al Trezoreriei, Janet Yellen. Sectorul energetic rusesc sub sancțiunile SUA Noile sancțiuni americane țintesc în mod special două mari companii rusești, Gazprom și Surgutneftegaz. Citește și: ANALIZĂ Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă În plus, sancțiunile includ 200 de petroliere care constituie așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei. Multe dintre aceste nave sunt înregistrate sub pavilioane Barbados și Panama, ceea ce complică trasabilitatea operațiunilor lor. Restricții extinse Sancțiunile nu se limitează doar la producători și nave, ci vizează și intermediarii, furnizorii de servicii petroliere și responsabili politici din sectorul petrolier rus. Aceste măsuri includ interzicerea furnizării de servicii americane companiilor rusești implicate în extracția și producția de petrol. Interdicțiile vor intra în vigoare pe 27 ianuarie. Impact semnificativ asupra Rusiei Oficialii americani estimează că sancțiunile, dacă vor fi implementate integral, ar putea reduce veniturile Rusiei cu miliarde de dolari lunar. Aceste măsuri sunt coordonate cu Regatul Unit, subliniind efortul comun de a limita resursele financiare ale Kremlinului. Reacția Ucrainei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat sancțiunile, apreciind că acestea vor lovi semnificativ baza financiară a Rusiei. „Aceste măsuri perturbă întregul lanț de aprovizionare al mașinii de război a Rusiei”, a scris Zelenski pe platforma X. Sancțiunile anterioare asupra băncilor rusești Această serie de sancțiuni urmează restricțiilor din noiembrie anul trecut, când SUA a vizat 50 de instituții bancare din Rusia, inclusiv Gazprombank. Măsurile sunt menite să reducă veniturile Rusiei din vânzarea de hidrocarburi și să limiteze capacitatea financiară a Kremlinului de a susține războiul din Ucraina. Aceste sancțiuni marchează un nou pas decisiv în strategia SUA de a submina economia Rusiei și de a sprijini Ucraina în eforturile sale de apărare.

Sancțiunile SUA scot Gazprom din Serbia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Sancțiunile SUA scot Gazprom din Serbia

Sancțiunile SUA scot Gazprom din Serbia. Grupul Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom, are la dispoziție 45 de zile pentru a ieși din acționariatul companiei petroliere Naftna Industrija Srbije (NIS). Decizia vine în urma noilor sancțiuni impuse de SUA sectorului petrolier rusesc, conform declarațiilor președintelui sârb Aleksandar Vucic, citat de Reuters. Termenul limită stabilit este 10 martie. Acțiunile Gazprom Net Gazprom Neft deține 50% din acțiunile NIS, în timp ce compania-mamă Gazprom controlează un pachet suplimentar de 6,15%. Citește și: ANALIZĂ Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă Statul sârb deține o participație minoritară de aproape 30%, ceea ce face din NIS cea mai tranzacționată companie la bursa din Belgrad. Sancțiunile SUA scot Gazprom din Serbia Administrația Biden a introdus cel mai amplu pachet de sancțiuni de până acum, vizând veniturile Rusiei din petrol și gaze. Aceste măsuri sunt menite să sprijine autoritățile ucrainene și să ofere viitoarei administrații americane un instrument de presiune pentru negocieri de pace în Ucraina. „Ei cer de la noi o eliminare completă a rușilor din acționariatul NIS, nu doar o diminuare a participației”, a declarat Aleksandar Vucic. Diversificarea energetică a Serbiei Principala rafinărie a NIS, situată la Pancevo, se bazează pe țiței importat printr-o conductă din Croația. Totuși, anticipând posibile sancțiuni care ar putea face această rută inaccesibilă, Serbia și-a elaborat un plan de conectare la oleoductul Drujba prin Ungaria, cu termen de finalizare în 2026. Această decizie ar putea remodela peisajul energetic din regiune și intensifică presiunile asupra guvernului sârb pentru a-și diversifica sursele energetice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră