miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sancțiuni

166 articole
Internațional

Guvernul SUA, noi sancţiuni împotriva Teheranului

Guvernul SUA, noi sancţiuni împotriva Teheranului. Guvernul SUA a anunțat vineri noi sancțiuni împotriva Iranului, ca răspuns la atacul cu rachete comis de Teheran pe 1 octombrie asupra Israelului. Noile măsuri punitive vizează industria petrochimică iraniană, considerată implicată în sprijinirea atacului, acesta fiind al doilea atac direct asupra Israelului în acest an. Guvernul SUA, noi sancţiuni împotriva Teheranului Sancțiunile se extind asupra întregului sector petrochimic iranian și includ 20 de nave și companii străine acuzate de implicare în transportul de petrol și materiale petrochimice din Iran. Citește și: STENOGRAME Vanghelie despre Geoană: Îl știu cum știu chiloții de pe mine. „Dobitocul căștigă, mă…”, crede fostul primar al Sectorului 5 Majoritatea companiilor vizate își desfășoară activitatea în China, dar sunt incluse și entități din Emiratele Arabe Unite și Liberia. De asemenea, sancțiunile se aplică proprietarilor de nave din Panama, Malaezia și Insulele Marshall. Presiune financiară asupra Iranului Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al președintelui Joe Biden, a subliniat că sancțiunile au fost coordonate cu aliații și partenerii internaționali, care urmează să anunțe măsuri suplimentare în zilele următoare. Aceste sancțiuni au fost convenite într-o videoconferință pe 2 octombrie între liderii G7 și sunt menite să sporească presiunea financiară asupra regimului iranian, reducând capacitatea acestuia de a finanța acțiuni destabilizatoare în regiune. Măsurile includ înghețarea activelor companiilor vizate care au legături cu SUA și interzicerea oricăror relații comerciale între acestea și entitățile americane sau cetățenii SUA.

Guvernul SUA, noi sancţiuni împotriva Teheranului (sursa: Facebook/The White House)
Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate ingenios (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate ingenios

Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate ingenios. Uniunea Europeană a lansat deja 14 "pachete" de sancţiuni împotriva Rusiei de la invazia acesteia în Ucraina în 2022, dar aceste măsuri destinate să slăbească "maşina de război" a Kremlinului nu au dat rezultatele scontate, întrucât Moscova le ocoleşte recurgând la un întreg arsenal de tertipuri, consemnează miercuri France Presse într-o analiză pe această temă. Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate ingenios Creşterea economică a Rusiei este cu siguranţă în scădere, dar în continuare peste 4%, dovadă, potrivit Kremlinului, că sancţiunile occidentale nu funcţionează. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE Guvernul rus a anunţat luni o creştere cu 30% a bugetului apărării pentru anul viitor. "Sancţiunile sunt eficiente doar atunci când coaliţia aflată la originea lor este suficient de mare", explică Guntram Wolff, cercetător la Institutul Bruegel şi profesor de economie la Universite liberă din Bruxelles. Or, suntem departe de aşa ceva. Cu China, India sau alte ţări din aşa-numitul "Sud global" în afara ecuaţiei, devine "foarte dificil" să fie luate sancţiuni eficiente, subliniază expertul citat într-un interviu pentru AFP. Ţările occidentale au decis să interzică exporturile către Rusia de produse tehnologice care ar putea fi utilizate la fabricarea de arme, cum ar fi microprocesoarele. Complicitatea țărilor terțe Dar aceste sancţiuni au fost eludate de Moscova foarte rapid datorită complicităţii unor ţări terţe precum China, Turcia, Emiratele Arabe Unite (EAU) şi mai multe foste republici sovietice din Asia Centrală, cum ar fi Kazahstanul. "Ingeniozitatea" ruşilor pentru a se aproviziona este "considerabilă", recunoştea recent David O'Sullivan, emisarul special al UE pentru sancţiuni. Exporturile europene către Turcia au crescut, de exemplu, cu 38% între al treilea trimestru din 2021 şi al treilea trimestru din 2023, potrivit unui studiu al Institutului Jacques Delors (cu sediul la Paris) privind eficacitatea sancţiunilor UE. Mai important, exporturile Turciei către Rusia s-au majorat cu 72% în aceeaşi perioadă. Uniunea Europeană a refuzat până acum să "pedepsească" ţările vinovate, preferând să acţioneze prin canale diplomatice. "Trebuie să spun că prefer întotdeauna ca ţările terţe cu care avem relaţii să găsească o soluţie proprie", a explicat O'Sullivan. "Mă tem că uneori diplomaţia nu este suficientă, trebuie luate şi măsuri mai stricte", a replicat săptămâna trecută la Bruxelles Vladislav Vlasiuk, consilierul preşedintelui ucrainean pentru sancţiuni. El a profitat de ocazie pentru a prezenta responsabililor europeni şi publicului larg câteva exemple de tehnologii "made in Europe" găsite în fragmente de obuze sau de rachete ruseşti pe câmpul de luptă. Soluțiile Europei Europenii caută soluţii, impunând o serie de constrângeri întreprinderilor europene care fabrică produse sensibile sau susceptibile să fie utile industriei ruse de armament. A fost impusă bunăoară o clauză care interzice orice reexportare către Rusia a "know-how-ului" companiei. Dar punerea în aplicare a acestor măsuri nu este o sarcină deloc simplă, constată AFP. "La un moment dat, pierzi controlul asupra produsului pe care îl vinzi. Este vorba de natura însăşi a modului în care funcţionează o întreprindere şi trebuie să acceptăm aceasta", a recunoscut Sullivan. Interzicerea reexporturilor către Rusia Europenii vor să extindă la filiale clauza care interzice toate reexporturile către Rusia, dar "să fim sinceri, există rezistenţă" din partea companiilor, a recunoscut oficialul citat. "Întreprinderile europene s-au angajat să pună în aplicare sancţiunile şi să combată eludarea lor. Dar pentru a face acest lucru ele au nevoie de direcţii clare şi adecvate", a remarcat BusinessEurope, lobby-ul întreprinderilor de la Bruxelles, intervievat de AFP. Or, aceasta trece prin ameninţarea clară cu sancţiuni financiare dacă întreprinderile nu joacă după reguli, afirmă Guntram Wolff, coautor al raportului Institutului Bruegel asupra modalităţilor de îmbunătăţire a eficienţei sancţiunilor împotriva Rusiei. El sugerează de asemenea ca responsabilii de la Bruxelles să se inspire din "legislaţia foarte strictă impusă sistemului financiar pentru a combate spălarea banilor sau terorismul". Sistemul financiar internaţional a fost constrâns să pună în aplicare proceduri eficiente de monitorizare şi control care au "redus într-o anumită măsură" această infracţiune, susţine Guntram Wolff. Sancţiunile nu sunt cu siguranţă 100% eficiente, dar au cel puţin meritul de a face "mai dificilă, mai lungă şi mai costisitoare" pentru Rusia achiziţionarea produselor de care are nevoie pentru industria sa de armament, concluzionează David O'Sullivan, citat de AFP.

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut eliminarea sancţiunilor impuse de SUA care împiedică unele achiziţii de armament ale ţării sale, şi a altor măsuri "unilaterale" care reduc capacitatea celor doi aliaţi din NATO de a-şi atinge obiectivele comerciale pe termen lung. Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse Între aliaţii din NATO s-au creat în ultimii ani tensiuni legate de mai multe chestiuni, începând cu diferenţe între politicile din estul Mediteranei, Siria şi Gaza, şi mergând până la achiziţia de către Turcia a unor sisteme de apărare antiaeriană S-400, care a atras sancţiunile americane şi a dus la excluderea Turciei din programul de dezvoltare a avioanelor de vânătoare F-35, în 2019. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Ulterior, Turcia a încercat să cumpere 40 de avioane de vânătoare F-16 Block-70 şi 79 de seturi pentru modernizare din Statele Unite. Acordul a fost aprobat numai după ce Ankara a acceptat aderarea Suediei la NATO, moment care a marcat şi o dezgheţare a relaţiilor cu Washingtonul. Turcia şi SUA au un obiectiv comun pe termen lung de creştere a comerţului bilateral până la 100 de miliarde de dolari anual, de la 30 de miliarde în 2023. Erdogan vrea cooperarea cu SUA Cu ocazia unei vizite la New York pentru participarea la Adunarea Generală a ONU, Erdogan a afirmat în faţa unor oameni de afaceri turci şi americani că el crede în posibilitatea atingerii obiectivului menţionat, însă cooperarea cu SUA în domeniul industriei de apărare nu şi-a atins nici pe departe potenţialul, din cauza sancţiunilor încă în vigoare. "De aceea, trebuie renunţat la măsuri unilaterale, cum ar fi tarifele suplimentare în domeniile fierului, oţelului şi aluminiului, anchetele şi sancţiunile CAATSA", a spus luni preşedintele turc, referindu-se la legea americană pentru contracararea prin sancţiuni a adversarilor (Countering America's Adversaries Through Sanctions Act). "Sper că am deschis un capitol nou cu proiectul de modernizare a F-16 şi ne aşteptăm la eliminarea permanentă a restricţiilor la export în acest domeniu", a adăugat el. Liderul de la Ankara a mai afirmat că Turcia este avantajoasă pentru lanţurile de aprovizionare şi a menţionat ca exemplu cooperarea în producţia şi achiziţia de muniţie de calibrul 155 mm, un tip de obuze important în războiul dintre Rusia şi Ucraina. Sancțiunile impuse de Washington Washingtonul a sancţionat de asemenea mai multe persoane fizice şi companii turce pentru nerespectarea sancţiunilor împotriva Rusiei. Deşi sprijină Ucraina, Turcia se opune acestor măsuri, susţinând totodată că nu vor fi ocolite pe teritoriul său. În afară de F-16, turcii şi-au manifestat interesul şi pentru avioanele Eurofighter Typhoon din Germania, Regatul Unit şi Spania, însă au fost nemulţumiţi de lipsa de progrese cauzată de reticenţa Berlinului. Luni, Erdogan s-a întâlnit la New York cu cancelarul german Olaf Scholz, a anunţat cancelaria prezidenţială, care a comunicat că preşedintele a transmis disponibilitatea Turciei de a ameliora cooperarea în toate domeniile şi de a valorifica oportunităţile comune în avantajul ambelor părţi

SUA vor impune noi sancțiuni Iranului (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

SUA vor impune noi sancțiuni Iranului

SUA vor impune noi sancțiuni Iranului. Statele Unite vor anunţa marţi noi sancţiuni împotriva Iranului, inclusiv împotriva companiei aeriene naţionale Iran Air, după ce Republica islamică a livrat rachete balistice Rusiei, în pofida avertismentelor Occidentului, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken în timpul unei vizite pe care o efectuează în prezent la Londra pentru a discuta despre Ucraina şi Orientul Mijlociu. SUA vor impune noi sancțiuni Iranului "Rusia a primit deja aceste rachete balistice şi le va utiliza probabil în următoarele săptămâni în Ucraina", a declarat Antony Blinken într-o conferinţă de presă comună cu omologul său britanic David Lammy, confirmând astfel furnizarea de rachete iraniene către Rusia. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Totodată, Blinken a spus că Moscova a livrat la rândul său tehnologie Teheranului, inclusiv în domeniul nuclear. În acest context, secretarul de stat american a subliniat că decizia Iranului de a furniza Rusiei rachete balistice reprezintă o ameninţare la adresa securităţii europene şi a anunţat că Washingtonul va impune sancţiuni suplimentare împotriva Teheranului. Ministrul britanic de externe, David Lammy, a calificat furnizarea de rachete balistice iraniene Rusiei drept o "escaladare semnificativă". "Aceasta este o acţiune îngrijorătoare la care asistăm din partea Iranului. Este cu siguranţă o escaladare semnificativă şi ne coordonăm", a declarat el în aceeaşi conferinţă de presă. SUA și Marea Britanii, aceeași lungime de undă În conferinţa lor de presă comună, şeful diplomaţiei britanice şi secretarul de stat american Antony Blinken s-au declarat de acord cu privire la necesitatea de a combate influenţa Iranului în Orientul Mijlociu şi în Ucraina. "(Suntem) complet pe aceeaşi lungime de undă în ceea ce priveşte necesitatea de a contracara activitatea malignă a Iranului în regiune şi nu numai", a afirmat Lammy reporterilor alături de Blinken. "Observăm un model îngrijorător de creştere a sprijinului iranian pentru gruparea ilegală de la Kremlin şi am discutat astăzi despre angajamentul nostru comun de a face ca Teheranul să răspundă pentru subminarea stabilităţii globale", a menţionat ministrul de externe britanic. Lammy a declarat că nu va comenta "chestiuni operaţionale" atunci când a fost întrebat dacă Marea Britanie ar da undă verde Ucrainei să folosească rachetele cu rază lungă Storm Shadow pentru a lovi ţinte de pe teritoriul rus. În acelaşi timp, ministrul britanic de externe a anunţat că se va deplasa săptămâna aceasta la Kiev împreună cu omologul său american, Antony Blinken, pentru a reafirma sprijinul militar pentru Ucraina. "Suntem cei mai apropiaţi aliaţi, aşa că sunt încântat că călătorim împreună, demonstrând angajamentul nostru faţă de Ucraina", a spus el, descriind această călătorie drept "prima vizită comună de acest gen din ultimii zece ani". Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, urmează să aibă în cursul zilei şi o întâlnire şi cu premierul britanic Keir Starmer. Aceasta este o ocazie pentru cei doi aliaţi apropiaţi de a-şi exprima hotărârea de a ajuta Ucraina, dar şi de a-şi aplana divergenţele cu privire la Gaza,

Sancțiunile SUA „ilegale”, afirmă guvernul chinez (sursa: whitehouse.gov)
Internațional

Sancțiunile SUA „ilegale”, afirmă guvernul chinez

Sancțiunile SUA, „ilegale”, afirmă guvernul chinez. China a numit sancţiunile SUA asupra entităţilor sale din cauza războiului din Ucraina "ilegale şi unilaterale" şi "nebazate pe fapte", în declaraţii ale unui înalt oficial de marţi, înaintea vizitei consilierului pentru securitate naţională al Casei Albe Jake Sullivan pentru discuţii la nivel înalt. Sancțiunile SUA, „ilegale”, afirmă guvernul chinez Săptămâna trecută SUA au impus sancţiuni asupra a peste 400 de entităţi şi indivizi pentru susţinerea efortului de război rus din Ucraina, printre care sunt şi companii chineze despre care oficiali americani susţin că ajută Moscova să evite sancţiunile occidentale şi să-şi consolideze armata. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă Washingtonul a avertizat în mod repetat Beijingul în privinţa sprijinului său pentru industria de apărare rusă şi a instituit deja sute de sancţiuni menite să limiteze capacitatea Moscovei de a exploata anumite tehnologii în scopuri militare. Trimisul special al Chinei pentru afaceri eurasiatice, Li Hui, s-a opus sancţiunilor la un briefing pentru diplomaţi de la Beijing, după o rundă de întâlniri cu oficiali din Brazilia, Indonezia şi Africa de Sud. Exporturi chineze în Rusia "O anumită ţară foloseşte criza pentru a arunca vina, într-o tentativă de a fabrica aşa-numita teorie a responsabilităţii Chinei şi ameninţă ţări care au legături economice şi comerciale normale cu Rusia cu sancţiuni ilegale şi unilaterale", a spus Li Hui. Li nu a numit SUA, dar Ministerul Comerţului din China a anunţat duminică faptul că se opune sancţiunilor, iar Ministerul de Externe a exprimat o opinie similară faţă de precedentele runde de sancţiuni. Sancţiunile de săptămâna trecută includ măsuri împotriva unor companii din China implicate în exportul de maşini unelte şi microelectronice în Rusia. "Aceste vorbe şi fapte le servesc total interesele egoiste şi nu sunt bazate pe fapte, comunitatea internaţională nu le va accepta niciodată", a adăugat Li Hui.

Funcționarii nepoliticoși la telefon riscă sancțiuni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Funcționarii nepoliticoși la telefon riscă sancțiuni

Funcționarii nepoliticoși la telefon riscă sancțiuni. Angajații Primăriei riscă sancțiuni disciplinare dacă nu răspund la telefon în mod politicos. Funcționarii nepoliticoși la telefon riscă sancțiuni Primarul Mihai Chirica a emis o dispoziție prin care este instituită această obligație inclusiv la nivelul societăților de sub autoritatea municipalității. Citește și: Statul păgubește peste un milion de pensionari: aceștia nu pot obține adeverințe de vechime de la Arhivele Naționale, documentele sunt prea scumpe În actul administrativ este stabilită și formula de adresare: "Ați sunat la Primăria Municipiului Iași, sunt inspector/consilier (numele persoanei care răspunde și departamentul de care aparține), vă rog să ne comunicați cum vă putem ajuta". Dispoziția obligă ca angajații municipalității să furnizeze informațiile solicitate "în mod prompt și complet, într-o formă clară inteligibilă", iar fiecare apel trebuie să primească "un răspuns adecvat". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor (sursa: Facebook/Vladimir Kara-Murza)
Internațional

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor. Declaraţiile unora din opozanţii ruşi eliberaţi din detenţie într-un schimb cu Occidentul au provocat dezamăgire în Ucraina. Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor La o conferinţă de presă în Germania, a doua zi după ce au fost scoşi din Rusia, disidenţii Vladimir Kara-Murza, Ilia Iaşin şi Andrei Pivovarov (foto) au cerut "recalibrarea" sancţiunilor împotriva Moscovei astfel încât acestea să vizeze regimul preşedintelui Vladimir Putin, nu pe ruşii de rând. Citește și: Austria se opune boicotării președinției ungare a Consiliului UE după ce Viktor Orban l-a vizitat pe Putin la Moscova, iritând, astfel, liderii UE Iaşin, care fusese închis după ce condamnase de mai multe ori crimele comise de ruşi în Ucraina, a apreciat că Kievul ar trebui să negocieze cu Moscova pentru a salva vieţi. Astfel de afirmaţii i-au iritat pe unii ucraineni. Deputata Irina Gheraşcenko a criticat poziţia lui Iaşin într-un mesaj pe Telegram: "Nu mai cred în ruşii buni (...) instinctul meu a fost cel corect". Iermak: "Sancţiunile trebuie înăsprite" Andri Iermak, şef de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a apreciat că "obiectivul comun al tuturor ruşilor ar trebui să fie eliberarea Rusiei de dictatorul nebun Putin şi de regimul acestuia, nu lupta împotriva sancţiunilor". El a insistat că "sancţiunile trebuie înăsprite atâta vreme cât Rusia îşi continuă agresiunea armată (...) Sancţiunile sunt cele care frânează maşinăria militară a regimului". Unii analişti din Ucraina şi-au exprimat chiar teama că opiniile disidenţilor ruşi eliberaţi şi mediatizarea acestora ar putea influenţa politica occidentală faţă de Rusia, creând tensiuni cu Ucraina. Maria Zolkina, cercetătoare la London School of Economics, a afirmat că va fi greu de cerut sancţiuni mai dure dacă simboluri ale speranţei democratice din Rusia cer relaxarea. Disidenții cer negocieri Kara-Murza, care a susţinut multă vreme sancţiunile anti-ruse, consideră că restricţiile impuse începând din 2022 nu trebuie să îi afecteze pe toţi ruşii, pentru a nu fi exploatate de propaganda Kremlinului, care afirmă că occidentalii îi urăsc pe ruşi pentru ceea ce sunt, nu pentru politica statului lor. Iaşin, care a criticat chiar şi schimbul de deţinuţi de care a beneficiat şi el, este părere că Ucraina ar trebui să se aşeze la masa negocierilor, deoarece "situaţia este într-un impas sângeros, cu morţi de ambele părţi". După ce declaraţiile sale au provocat iritare, el şi-a reafirmat însă, într-o înregistrare video de două ore difuzată pe YouTube, opoziţia faţă de invazia "criminală şi barbară" a Rusiei în Ucraina. "Mi-am dat doi ani din viaţă pentru că am spus adevărul despre războiul din Ucraina. Nu sunt duşmanul vostru", le-a transmis el ucrainenilor. Zelenski își pusese speranțe în opoziția rusă Astfel de tensiuni dovedesc, însă, în ce măsură s-au modificat de la începutul războiului aşteptările faţă de opoziţia rusă. În februarie 2022, Zelenski spera că în Rusia se va manifesta o mişcare anti-război pentru răsturnarea lui Putin sau măcar pentru a-l convinge să renunţe la invazie. A doua zi după ce trupele ruseşti au intrat pe teritoriul ucrainean, el li s-a adresat în limba lor miilor de ruşi care ieşiseră în stradă pentru a protesta: "Vă vedem. Asta înseamnă că ne auziţi. (...) Luptaţi pentru noi, luptaţi împotriva acestui război". Protestele au fost reprimate rapid de autorităţile ruse; mii de critici au fost ameninţaţi, amendaţi sau închişi. Atenția asupra Ucrainei, deturnată După mai bine de doi ani, opoziţia rusă nu mai trezeşte simpatie în Ucraina, chiar dacă Kievul susţine că majoritatea ruşilor nu sunt de acord cu invazia. Profesorul de politică rusă Sam Green de la King's College din Londra explică acest sentiment: "Ucrainenii se tem pe bună dreptate că accentul pe visurile de democraţie rusă pot deturna atenţia de la ajutorul dat Ucrainei pentru a câştiga războiul". Kara-Murza a reacţionat la critici recunoscând că societatea rusă are o parte din "responsabilitatea pentru ceea ce face regimul Putin". El a declarat pentru BBC că "nu putem să-l lăsăm pe Putin să câştige acest război. Ucraina trebuie să câştige, iar ţările occidentale trebuie să o susţină mai mult ca să se întâmple asta". Geraşcenko, la fel ca mulţi compatrioţi de-ai ei, are o poziţie clară: "Este pur şi simplu drept ca Rusia să plătească pentru acest război. Ruşii trebuie să-şi asume o responsabilitate colectivă".

Sancțiuni pe baza filmărilor din trafic (sursa: Facebook/Poliția Română)
Economie

Sancțiuni pe baza filmărilor din trafic

Sancțiuni pe baza filmărilor din trafic. Codul Rutier a fost modificat din nou printr-o Ordonanță de Urgență. Cea mai importantă modificare constă în faptul că polițiștii de la Rutieră pot sancționa șoferii agresivi în baza înregistrărilor audio – video surprinse de ceilalți participanți la trafic. Citește și: EXCLUSIV Comisarul general adjunct al Gărzii de Mediu, considerat consumator de droguri de mare risc de către DIICOT, audiat în dosarul judecătoarei drogate de la Suceava O altă modificare a Codului Rutier prevede că șoferii pot rămâne fără permisul de conducere și mașină în cazul în care refuză să fie testați pentru alcool și droguri. Dar, dacă acceptă să fie testați, șoferii pot solicita polițiștilor rutieri o a doua testare după 15 minute de la primul test în cazul în care concentrația aerului expirat a fost de până la 0,10 mg/L alcool pur în aerul expirat. Se poate cere repetarea testului 1. Instituirea unor situații obiective în care polițistul este obligat să efectueze testarea conducătorilor auto, respectiv: -în vehicul sunt observate recipiente ce pot conține băuturi alcoolice, care prezintă urme de consum, sau substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive; -șoferul a săvârșit în mod repetat în ultimii trei ani contravenția prevăzută la art. 102 alin. (3) lit. a) ori a fost condamnat pentru cel puțin una dintre infracțiunile prevăzute la art. 336, art. 3361, art. 337 sau art. 338 din Codul Penal, infracțiunile prevăzute de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, ori infracțiunile prevăzute de Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. 2. O altă noutate privește testarea conducătorilor de vehicule: este instituită posibilitatea persoanei testate de a solicita polițistului rutier o a două testare după 15 minute, dar nu mai mult de 20 de minute de la primul test, în cazul în care concentrația aerului expirat a fost de până la 0,10 mg/L alcool pur în aerul expirat. Valoare juridică este reprezentată de rezultatul celei mai mici concentrații de alcool pur în aerul expirat. Nu faci test pentru substanțe, pleci fără mașină 3. Instituirea măsurii retragerii permisului de conducere până la data primirii rezultatului analizei mostrelor biologice în cazul persoanelor care refuză sau nu pot să se supună testării în vederea verificării consumului de băuturi alcoolice sau substanțe psihoactive. 4. Reglementarea posibilității de a dispune imobilizarea vehiculului atunci când un conducător de vehicul refuză sau nu poate să se supună testării în vederea stabilirii prezenței în organism a alcoolului sau a substanțelor psihoactive, iar conducerea acestuia nu poate fi asigurată pe loc de o altă persoană. 5. Posibilitatea ca determinarea prezenței în organismul unei persoane a substanțelor psihoactive să poată fi realizată și în cadrul laboratoarelor de specialitate ale IGPR acreditate sau în unitățile sanitare publice acreditate și autorizate. Sancțiuni pe baza filmărilor din trafic 6. Indicarea în concret a categoriilor de încălcări pentru care nu se poate aplica sancțiunea contravențională a avertismentului, respectiv pentru faptele contravenționale prevăzute cu aplicarea suspendării exercitării dreptului de a conduce. 7. Extinderea capacității de constatare a contravențiilor la regimul circulației pe drumurile publice în sensul instituirii unui mecanism prin care participanții la trafic pot transmite sesizări cu privire la posibile situații de condus agresiv, surprinse în înregistrări video sau audio-video. Nu contează dacă nu semnezi procesul-verbal 8. Înlăturarea necesității de a confirma unele împrejurări legate de întocmirea procesului-verbal de constatare a contravenției de către un martor în situația în care acestea au fost înregistrate cu mijloacele audio-video din dotarea agentului constatator. 9. În cazul în care contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, refuză primirea și aceste împrejurări sunt înregistrate cu mijloace audio-video ale organului din care face parte agentul constatator, acesta se consideră comunicat pe loc.

Sberbank va distribui dividende record
Economie

Sberbank va distribui dividende record

Banca rusească Sberbank, la care guvernul de la Moscova deține 50% din acțiuni, va distribui dividende record în valoare de opt miliarde de dolari, scrie Reuters. Citește și: GALERIE FOTO Între lansarea tristă a lui Cîrstoiu și rechemarea jenantă a lui Firea: cronologia unui eșec în imagini Anul trecut, Sberbank a înregistrat un profit net record de 1.509 miliarde de ruble, de peste cinci ori mai mare decât profitul net de 287,8 miliarde de ruble din 2022, în contextul în care sectorul bancar din Rusia şi-a revenit după impactul provocat de sancţiunile financiare internaţionale. Sberbank va distribui dividende record În aceste condiţii, German Gref a precizat că board-ul băncii a recomandat plata unor dividende cu o valoare de 33,3 ruble pe acţiune. Gigantul bancar Sberbank este una dintre cele mai valoroase companii din Rusia, în termeni de capitalizare de piaţă, iar performanţa acţiunilor sale poate dicta direcţia întregii pieţe bursiere. German Gref a mai spus marţi că Sberbank se aşteaptă ca în 2024 să înregistreze un profit net uşor mai mare decât în 2023. "Nu va fi uşor în acest an, însă intenţionăm să avem un câştig mai mare decât cel de anul trecut", le-a spus Gref jurnaliştilor. Sberbank domină sectorul bancar, având peste 108 milioane de clienţi. În luna februarie, directorul general German Gref a anunţat că banca a acordat anul trecut clienţilor credite de 28.700 miliarde de ruble, iar portofoliul său de împrumuturi a crescut cu 27%, la 39.400 miliarde de ruble. Guvernul de la Moscova deţine 50% plus o acţiune la Sberbank.

Proiect pentru a retrage cetăţenia persoanelor care figurează pe lista sancţiunilor
Politică

Proiect retrage cetăţenia persoanelor figurează pe lista sancţiunilor

Proiect de lege în Republica Moldova pentru a retrage cetăţenia persoanelor care figurează pe lista sancţiunilor internaţionale: Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) este împuternicit să analizeze oportunitatea retragerii cetăţeniei şi, după caz, să sesizeze Agenţia Servicii Publice (ASP) în vederea iniţierii procedurii de retragere a cetăţeniei Republicii Moldova. Citește și: Judecătorii au decis ca lui Cherecheş să-i fie scăzută din condamnare perioada în care a fost fugar Proiect pentru a retrage cetăţenia persoanelor care figurează pe lista sancţiunilor „Dumneavoastră ştiţi foarte bine că în aceste zile, sute de cetăţeni pleacă în Federaţia Rusă, cărăuşi, şi aduc în Republica Moldov resurse financiare în valută pentru a finanţa acţiuni subversive împotriva Republici Moldova. Acestea sunt infracţiuni care pot sta la baza retragerii cetăţeniei sau ridicării cetăţeniei unui cetăţean al Republici Moldova. Şi, da, eu cred că la acei cetăţeni care lucrează împotriva intereselor Republicii Moldova şi în interesul unui stat străin este cea mai mică sancţiune care poate fi oferită – retragerea cetăţeniei”, a declarat deputatul Vasile Grădinaru, unul dintre autorii proiectului, după ce a fost interpelat de deputata Marina Tauber care este graba şi urgenţa cu care proiectul a fost elaborat şi prezentat în plen. Marina Tauber, o apropiată a oligarhului fugar Ilan Şor, aleasă pe listele fostului partid al acestuia, între timp scos în afara legii, figurează pe lista persoanelor sancţionate de Statele Unite, potrivit unei decizii luate în februarie. Atunci, ambasadorul SUA la Chişinău, Kent Logsdon, a explicat că Marina Tauber a fost sancţionată pentru facilitarea încercărilor lui Ilan Şor de a submina procesele electorale din Moldova în interesul Kremlinului, prin cumpărarea ilegală de voturi. Diplomatul american a adăugat că moldovenii „merită un viitor lipsit de influenţa malignă a Kremlinului” şi a promis că SUA vor continua să sprijine poporul şi guvernul Republicii Moldova în construirea unui viitor mai democratic. Acum, proiectul de lege propus în Parlamentul de la Chişinău în legătură cu ridicarea cetăţeniei urmează a fi examinat de Parlament şi în lectura a doua. Ridicarea cetăţeniei ar face imposibilă candidatura persoanelor respective în alegerile din Republica Moldova, în condiţiile în care Curtea Constituţională de la Chişinău a anulat recent legislaţia care urmărea să interzică accesul în alegeri al foştilor membri ŞOR, partidul oligarhului fugar prorus Ilan Şor, care a fost scos în afara legii.

Sancțiuni ridicole pentru polițiștii care l-au lăsat pe șoferul drogat Vlad Pascu să conducă Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Sancțiuni pentru polițiștii care lăsat pe șoferul drogat să conducă

Sancțiuni ridicole pentru polițiștii care l-au lăsat pe Vlad Pascu să conducă drogat până a ucis doi oameni, în stațiunea 2 Mai: doi agenți vor avea salariul tăiat cu 20% timp de trei luni, arată Libertatea. Dintre cei aflați la conducerea unităților de poliție din Constanța, nimeni nu a fost pedepsit disciplinar. Citește și: O contabilă de Primărie și-a făcut state de plată pe lângă salariu pe care și le-a și plătit, lunar, timp de cinci ani, fără să se prindă nici un șef Dosarele penale deschise împotriva polițiștilor care l-au scăpat printre degete pe Vlad Pascu de două ori în noaptea de dinaintea accidentului soldat cu doi morți nu sunt finalizate. „S-a greşit grav în acest caz! Sistemul a eşuat, s-a pierdut o viaţă”, a declarat ministrul de interne, Cătălin Predoiu, în august 2023, imediat după accidentul de la 2 Mai. Șapte luni după acele declarații, nu s-a întâmplat aproape nimic. Sancțiuni pentru polițiștii care l-au lăsat pe șoferul drogat să conducă Ce s-a întâmplat cu polițiștii responsabili de faptul că Vlad Pascu, deși oprit de două ori pentru că conducea haotic, a reușit să plece, a continuat să conducă și, la final, a omorât doi tineri: Constantin Stoian, șeful Poliției Rutiere Constanța, este primul care l-a oprit pe Pascu. El ar fi putut constatat mai multe nereguli care i-ar fi permis inclusiv să rețină certificatul de înmatriculare al Mercedesului cu care circula Pascu, dar nu a făcut nimic. El a demisionat din funcția de conducere, nu a primit nici o sancțiune și s-a pensionat la începutul acestui an. Un subcomisar, operatorul 112, a primit o tăiere de salariu de 20%, timp de trei luni. El lucrează în continuare acolo unde se afla și-n vara lui 2023. Șeful poliției Mangalia: 20% din salariu tăiat timp de trei luni. Acum este adjunct al poliției Mangalia. Șeful poliției județene Constanța, Adrian Glugă, a demisionat din funcția de conducere și nu a primit nici o sancțiune. IGPR nu a putut preciza, pentru Libertatea, ce post deține acesta acum. Adjunctul șefului poliției județene Constanța, Marin Dincă, a devenit și el pensionar special. Potrivit Libertatea, ancheta parchetului nici măcar nu a identificat vreun posibil vinovat, fiind la stadiul unei cercetări „in rem”.

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene (sursa: VK/PAO Sovcomflot)
Internațional

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene. Exporturile ruseşti de petrol care finanţează maşinăria de război a Kremlinului încetinesc în sfârşit. Rafinăriile din India - al doilea mare client al Moscovei după China, de la invadarea Ucrainei, în 2022 - nu vor mai accepta petroliere deţinute de compania rusă de stat Sovcomflot PJSC, din cauza riscului provocat de sancţiuni, potrivit Bloomberg. Petroliere rusești, fără țintă pe oceane Din octombrie, SUA au sporit sancţiuni asupra flotei de petroliere care transportă ţiţeiul rusesc. Multe petroliere nu mai sunt utilizate de atunci, iar cantităţi din ce în ce mai mari de ţiţei rusesc plutesc agale pe oceane, conform Kpler, companie de date maritime. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Împreună, aceste evoluţii vor duce gradual la un declin al veniturilor Rusiei din petrol, un obiectiv politic cheie ale Statelor Unite şi aliaţilor lor. În pofida sancţiunilor, Rusia a continuat să exporte cantităţi imense de petrol. Deşi în acest stadiu nu există aşteptări privind reduceri drastice ale aprovizionării, problema este cât de departe vor merge autorităţile occidentale cu strângerea şurubului, în condiţiile în care cotaţia barilului de ţiţei se îndreaptă spre 90 de dolari, iar preşedintele Joe Biden a început o campanie electorală în care alegătorii încă sunt afectaţi de inflaţie. Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene "Sporesc presiunile asupra exporturilor ruseşti de petrol, în special către India. Suntem în stadiul în care fricţiunile legate de sancţiuni devin extrem de evidente", a apreciat Richard Bronze, director în cadrul companiei de consultanţă Energy Aspects Ltd. Datele Bloomberg arată că petrolierele ruseşti supuse sancţiunilor SUA nu mai efectuează transporturi. Kremlinul este afectat de decizia Indiei - un aliat comercial important în timpul războiului - de a evita petrolierele ruseşti. În acelaşi timp, Ucraina a început bombardarea rafinăriilor ruseşti, deşi decizia nu a fost bine primită. "Vedem cu siguranţă accentuarea presiunilor sancţiunilor SUA atât asupra exporturilor cât şi asupra ţiţeiului rusesc, într-un moment în care SUA nu reuşesc să trimită mai mult ajutor Ucrainei şi Rusia pare să câştige teren pe front", susţine Greg Brew, analist la Eurasia Group în New York. "Flota din umbră" a Rusiei, 600 de vapoare Compania de stat Sovcomflot a transportat anul trecut aproximativ o cincime din totalul livrărilor de ţiţei rusesc. Cifra părea să scadă chiar înainte ca rafinăriile din India să anunţe că nu mai acceptă petrolierele. "Ne aşteptăm ca cei care cumpără petrol să fie mai puţin dispuşi să facă afaceri cu Sovcomflot decât în trecut", a declarat un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA, adăugând că măsurile nu ar trebui să afecteze piaţa petrolului deoarece Rusia va menţine discounturile la vânzarea ţiţeiului. Oficialii Sovcomflot au admis săptămâna aceasta că operaţiunile companiei sunt afectate de sancţiuni. "Vizarea Sovcomflot reprezintă o înăsprire semnificativă a sancţiunilor SUA contra Rusiei. Nu va rezolva problema eludării dar va majora costurile de transport şi discounturile la vânzarea ţiţeiului rusesc", a apreciat Janis Kluge, de la German Institute for International and Security Affairs în Berlin. Chiar şi aşa, Rusia încă poate apela la aşa numită "flotă din umbră", înfiinţată imediat după invazia din 2022, cu vapoare mai vechi fără asigurare adecvată şi acţionariat neclar. După unele estimări, există 600 astfel de nave. Costurile de livrare pentru petrolul rusesc sunt imense. Costă aproximativ 14,50 dolari pe baril să livreze încărcătura din Marea Baltică spre China, conform datelor Argus Media. Mai mult de jumătate din sumă este generată de sancţiuni.

UEFA ignoră sancțiunile UE împotriva Rusiei (sursa: Facebook/UEFA)
Internațional

UEFA ignoră sancțiunile UE împotriva Rusiei

UEFA ignoră sancțiunile UE împotriva Rusiei. De la invazia rusă a Ucrainei în 2022, zeci de cluburi de fotbal din Uniunea Europeană au ignorat sancțiunile impuse Rusiei, continuând afacerile cu cluburi de fotbal deținute de oligarhii ruși. O anchetă jurnalistică internațională, coordonată de site-ul olandez de știri Follow The Money, a dezvăluit că 28 de cluburi de fotbal din Uniunea Europeană ar fi ignorat sancțiunile impuse Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Aeroportul Brașov, o bombă cu ceas în privința securității: SRI, alertă în legătură cu ușurința cu care se poate pătrunde în zonele de securitate. Cum a autorizat AACR funcționarea? Cluburile implicate provin din 14 state membre ale UE. Cele mai importante cluburi implicate în transferuri de jucători din sau către cluburi de fotbal rusești ale căror proprietari sau președinți se află sub sancțiuni UE, SUA, Marea Britanie sunt din Franța, Austria, Belgia, Spania și Olanda. UEFA a găsit însă portițe legale pentru a permite plata de milioane de euro către Rusia. Filiera cecenă Olympique Lyon a făcut afaceri cu clubul cecen de fotbal Akhmat Groznîi. Akhmat Groznîi este deținut de Republica Rusă Cecenia, iar Ramzan Kadîrov este președintele de onoare. Ramzan Kadîrov, cunoscut și drept "câinele lui Vladimir Putin", conduce Cecenia sub controlul Kremlinului și este liderul milițiilor care acționează în Ucraina. Se află pe listele de sancțiuni atât ale Uniunii Europene, cât și ale Statelor Unite, din 2014. După ce fotbalistul brazilian-olandez Camilo Reijers de Oliveira, aflat sub contract cu Olympique Lyon, a fost împrumutat unei echipe belgiene, a ales să plece la FC Akhmat Groznîi. Transferul lui Oliveira, care a avut loc la mai bine de un an după ce Rusia a invadat Ucraina, nu a ridicat semne de întrebare pentru Olympique Lyon. "Jucătorul s-a comportat impecabil în timpul petrecut cu noi", a spus directorul de fotbal al Olympique Lyon, Vincent Ponsot. "Așa că am convenit să-l eliberăm pentru a putea semna cu clubul Groznîi", a completat Ponsot. Acesta a adăugat că alegerea fotbalistului nu a fost agreată de conducerea clubului, mai ales că nu putea percepe o taxă de cumpărare: Olympique Lyon a decis să nu facă tranzacții financiare cu Rusia. Totuși, deși Lyon nu a primit bani din Cecenia, clubul francez a negociat un procent de vânzare de 20% pentru transferul său, care ar intra în vigoare "în ziua când sancțiunile vor fi ridicate". Însă, dacă transferul lui de Oliveira nu aduce în prezent o valoare economică francezilor, nu același lucru se poate spune în cazul rușilor. Normele UE privind sancțiunile interzic vânzarea jucătorilor către cluburi precum Akhmat Groznîi. Potrivit regulilor UE adoptate după invazia Rusiei din februarie 2022, fonduri sau resurse economice nu pot fi puse la dispoziție "sau în beneficiul entităților deținute sau controlate de persoane sancționate". Potrivit olandezei Heleen over de Linden, avocat specializat în sancțiuni, "Un jucător e o astfel de resursă economică. A pune la dispoziție un jucător «gratuit» este, de asemenea, interzis, deoarece un club sancționat poate câștiga bani cu un astfel de jucător". Groznîi îți dă aaaaripi Un caz similar îl reprezintă și echipa austriacă Red Bull Salzburg, care l-a transferat pe jucătorul Darko Todorovic tot la Akhmat Groznîi. Darko Todorovic a părăsit Red Bull Salzburg în vara lui 2022. Transferul său n-ar fi ridicat nici o problemă dacă n-ar fi fost vorba despre clubul prezidat de Ramzan Kadîrov. În 2018, Red Bull Salzburg îl cumpărase pe internaționalul bosniac de la echipa Sloboda Tuzla pentru suma de 450.000 de euro. Dar Todorovic nu a reușit să se impună la Salzburg. A fost transferat de mai multe ori, mai întâi la Kiel, în a doua ligă germană, apoi la Split, în prima ligă croată. Todorovic s-a întors apoi la Salzburg, pe care a părăsit-o, transferat inițial în 2021, apoi definitiv, la câteva luni după invazia Ucrainei, la FC Akhmat Groznîi din Cecenia. Un purtător de cuvânt al clubului Salzburg a declarat că bosniacul a fost lăsat să plece în mod gratuit, din cauza neînțelegerilor dintre jucător și club. Salzburg nu a primit nici un ban pentru împrumut sau vânzare. Transferurile gratuite sunt însă supuse sancțiunilor, deoarece clubul rus beneficiază de două ori: pe de o parte, Todorovic ajută la câștigarea jocurilor, pe de alta, clubul îl poate vinde din nou. Belgienii, legături multe cu Rusia În fotbalul belgian există mai multe cazuri de încălcare a sancțiunilor. Primul se referă la transferul fundașului central Moussa Sissako. În ianuarie 2020, clubul francez Paris Saint-Germain l-a transferat la clubul belgian Royal Standard de Liège, care mai apoi l-a cumpărat. În septembrie 2022, Royal Standard de Liège l-a transferat la clubul rus Soci. Soci aparține oligarhului rus Boris Rotenberg, aflat pe lista sancțiunilor UE, SUA și Marea Britanie din 8 aprilie 2022. Motivele: strânsele legături cu Vladimir Putin, care i-a înlesnit multe contracte guvernamentale. Rotenberg a cumpărat, în iulie 2015, clubul rus de fotbal Dinamo Sankt Petersburg, pe care l-a mutat la Soci în iunie 2018 și l-a redenumit PFC Soci. În 2019, clubul a fost promovat în prima divizie a Rusiei. Într-un scurt comunicat de presă, Royal Standard de Liège a oferit câteva explicații despre progresul transferului la momentul respectiv: Sissako și-ar fi dorit el însuși transferul în Rusia, transfer inițial refuzat. Apoi, jucătorul și-a reziliat unilateral contractul, după care Standard a cerut despăgubiri. O "tranzacție" ar fi fost apoi încheiată "pentru a pune capăt disputei". Nu se știe însă ce a presupus această tranzacție. "Acordurile cu jucătorul în cauză sunt confidențiale. Nu vom face alte comentarii", a declarat purtătorul de cuvânt al clubului de fotbal belgian. Istoricul transferurilor belgiene cu Soci nu s-a oprit aici. În septembrie 2023, Sissako a ajuns de la Soci la alt club belgian: RWDM. Reprezentanții RWDM au confirmat într-un comunicat de presă că au semnat un contract de transfer pentru acest sezon, cu opțiunea de a-l cumpăra Sissako pentru un contract pe patru ani. "Clubul nostru a luat măsuri de precauție pentru a garanta transparența și legalitatea tranzacțiilor", au afirmat reprezentanții RWDM. Care au adăugat: "Nu a existat nici un flux financiar între RWDM și Soci. Și fiecare tranzacție financiară, cum ar fi plata unui preț de închiriere, se face întotdeauna la RWDM în conformitate cu regulile de combatere a spălării banilor. Clubul nostru respectă regulile FIFA.". Alte două transferuri îi privesc pe jucători belgieni Maximiliano Caufriez și Théo Bongonda. După invadarea Ucrainei, cei doi au plecat spre Spartak Moscova, deținută de Lukoil. Lukoil a fost mult timp subiectul sancțiunilor americane și ucrainene, datorită importanței sale strategice pentru Kremlin. Însă Lukoil nu a ajuns pe lista de sancțiuni europene, ceea ce a oferit cluburilor europene fără proprietari și sponsori americani spațiu de manevră pentru a continua să facă acorduri de transfer. Caufriez a părăsit echipa belgiană STVV pentru Spartak Moscova în august 2021, pe care a ajutat-o la câștigarea Cupei Rusiei la fotbal. În august 2022, Spartak Moscova l-a transferat pe belgian la clubul francez Clermont Foot. Între cele două cluburi a urmat o serie de transferuri, până când Clermont Foot a încheiat un contract de cumpărare cu Spartak Moscova în valoare de 3,5 milioane de euro. Théo Bogonda, un congolez cu rădăcini belgiene, a plecat de la KRC Genk, la clubul spaniol Cádiz în august, 2022, pentru trei milioane de euro. Apoi, de la Cádiz la Spartak Moscova, la începutul acestui an, pentru suma de șapte milioane de euro. Cádiz a refuzat comentariile, susținând că "Totul s-a întâmplat conform regulilor FIFA și UEFA". Nu se știe dacă clubul belgian KRC Genk a primit o cotă din milioanele rusești, de vreme ce avea dreptul la 25% din taxa de transfer ulterioară. KRC Genk nu a comentat. Chelsea s-a lovit de sancțiuni. Real Sociedad, nu În august, 2023, jucătorul rus Arsen Zakharyan, activ la Dinamo Moscova, a fost transferat la clubul spaniol Real Sociedad, pentru suma de 13 milioane de euro. Real Sociedad a anunțat că transferul este valabil până în sezonul 2028-2029. Acest lucru s-a întâmplat după ce transferul lui Zakharyan la Chelsea Londra a fost anulat de două ori din cauza regulilor britanice privind sancțiunile asupra Rusiei. Președintele clubului Real Sociedad a declarat că, dacă ar fi fost interzis acest transfer, Real nu ar fi semnat un asemenea contract cu jucătorul rus. În legătură cu tranzacția, reprezentanții Real Sociedad au declarat că banca spaniolă care a executat tranzacția nu s-a opus. "Am verificat acest lucru în detaliu, iar categoria «fotbalist» nu e inclusă în listele de sancțiuni", au declarat aceștia. UEFA ignoră sancțiunile UE împotriva Rusiei În iulie, 2022, clubul olandez PSV Eindhoven l-a cumpărat pe mijlocașul Guus Til de la Spartak Moscova. Au apărut însă contradicții între regulile UEFA și sancțiunile europene. Taxa de transfer plătită de olandezi pentru Spartak Moscova a fost de trei milioane de euro. În vara lui 2022, clubul olandez PSV a transferat prima tranșă într-un cont bancar al Spartak Moscova la Raiffeisenbank din Austria. Însă PSV nu a putut efectua plată ulterioară, deoarece Rabobank, banca PSV, nu a mai dorit să coopereze. PSV a depus atunci banii pentru Til la Asociația Regală Olandeză de Fotbal (KNVB). Potrivit olandezei Heleen over de Linden, avocat specializat în sancțiuni, PSV și KNVB au încalcat sancțiunile impuse de UE: "Este interzisă deținerea a mai mult de 100.000 de euro ca depozit pentru orice sau oricine din Rusia”, a spus aceasta, amintind de această interdicție impusă de UE pe 25 februarie anul trecut. Pe de altă parte, regulile UEFA interzic cluburilor să aibă datorii față de alte cluburi. Pedeapsa este excluderea din competițiile europene. Președintele financiar al PSV, Jaap van Baar, a amintit însă de regulile stabilite de UEFA în aprilie 2022. Potrivit acestora, un club trebuie să fie capabil să demonstreze că a făcut tot posibilul să plătească, iar pentru asta, poate depune o taxă de transfer pe un cont escrow al asociației naționale de fotbal. "Trebuie remarcat că acest proces nu a fost conceput pentru a eluda sancțiunile impuse de autoritățile europene", a argumentat atunci UEFA. "Măsurile au fost menite să ofere o soluție transparentă și practică în limita constrângerilor unui context geopolitic complex și să asigure o abordare corectă și echitabilă a acordării de licențe a cluburilor și a fair-play-ului financiar în ciuda provocărilor externe.", a adăugat organizația.

Restaurările europene de coșmar, sancționate drastic (sursa: catholicnewsagency.com)
Internațional

Restaurările europene de coșmar, sancționate drastic

Restaurările europene de coșmar, sancționate drastic. Peste un pod medieval din Franța a fost turnat ciment. Mai apoi, un muncitor a desenat, pe cimentul ud, linii care să imite piatra. În Germania, demolarea unui monument istoric a revoltat locuitorii din München, iar amenzile s-au înăsprit: cinci milioane de euro și închisoare pentru deteriorarea monumentelor istorice. În Spania, Asociația restauratorilor de artă este îngrozită de numărul record de opere de artă distruse din cauza restaurărilor dezastruoase. Totuși, unele dintre acestea au ajuns chiar să atragă turiști. În Italia, Venus și Marte au primit „proteze” politice. Ciment scrijelit pe pod medieval În luna mai, în Franța, Podul Saint-Blaise (Najac, Aveyron), monument istoric clasificat, a fost deteriorat în urma unui exercițiu militar. Vehiculele blindate i-au distrus o bună parte din piatra și cărămida din construcția originară. Citește și: Bojdeuca lui Creangă din Iași era din lemne și lut. A devenit din ciment încă din 1984, după prima restaurare Podul, construit între 1259 și 1274, a intrat într-un proces de restaurare. Lucrările, comandate de primărie, au început și s-au încheiat rapid: au durat nouă zile, în loc de 20, cât era prevăzut în contract Însă, când podul a fost redeschis, locuitorii au fost șocați să vadă că porțiunea avariată a fost acoperită cu ciment, peste care cineva trasase, manual, niște linii care imitau piatra. Primarul din Najac, Gilbert Blanc, s-a declarat dezamăgit, iar reprezentanții Bâtiments de France au evaluat amploarea dezastrului. Concluzia: totul trebuia refăcut. Armata a plătit despăgubirile Comanda de refacere a lucrării a fost dată aceleiași companii. Monumentul a fost recondiționat, după două luni, respectând de data aceasta planurile inițiale. Nu au fost făcute publice nici numele companiei, nici costurile lucrărilor. Se știe doar că Armata franceză a plătit o parte din despăgubirea pentru noul șantier. În Franța, distrugerea, deteriorarea sau deteriorarea unei clădiri sau a unui obiect mobil clasat sau înregistrat ca monument istoric constituie infracțiune pedepsită de codul penal. Pedeapsa maximă prevăzută este de șapte ani închisoare și amendă de 100.000 de euro, putând fi majorată la zece ani închisoare și de 150.000 de euro. Casa Ceasornicarului, demolată cu excavatorul „Șoc pentru München: proprietarul Uhrmacherhäusl nu este condamnat penal!”, a titrat recent presa germană, relatând decizia considerată absurdă a justiției în cazul unui proces care durează de câțiva ani. Scandalul a pornit de la demolarea unei case monument construită în anii 1800: Uhrmacherhäusl (Casa Ceasornicarului). Citește și: Ministrul Culturii, Raluca Turcan, obligată de lege să verifice lucrările de restaurare de la bojdeuca lui Ion Creangă din Iași, obiectiv de patrimoniu În Germania, clădirile protejate nu pot fi demolate. Potrivit Legii protejării monumentelor, pot fi doar renovate, cu autorizații și cerințe stricte. În caz contrar, sancțiunile variază de la amenzi de peste un milion de euro, până la închisoare. Însă, invocând renovarea și primind autorizațiile necesare, proprietarul Casei Ceasornicarului a demolat-o. Pe 31 august 2017, un excavator a lovit fațada casei. Locatarii au chemat poliția, care a impus oprirea lucrărilor. Restaurările europene de coșmar, sancționate drastic Cu toate acestea, o zi mai târziu, excavatorul a dărâmat casa până la temelie. Imediat un proces a fost intentat proprietarului. Acest a negat acuzațiile, declarându-se „șocat” și, alături de șeful de șantier, au susținut că a fost doar o „neglijență” din partea muncitorilor. Cazul, prea șocant pentru Germania, a provocat intervenția politicienilor, în frunte cu primarul orașului München, Dieter Reiter. În urma lobby-ului făcut de aceștia, în primăvara anului 2022, Parlamentul statului bavarez a înăsprit Legea protejării monumentelor. Amenda pentru încălcarea legii a crescut la cinci milioane de euro. Totuși, în cazul Casei Ceasornicarului, la finalul unui lung proces, terminat anul acesta în noiembrie, Tribunalul Regional München a decis ca proprietarul să nu fie acuzat penal, iar amenda a fost de 100.000 de euro. I s-a impus însă să reconstruiască Casa Ceasornicarului, după planurile inițiale. Ecce maimuța! În 2012, în Spania, o frescă din Sanctuarul Milei din Borja, Ecce Homo de Elías García Martínez, avea nevoie de restaurare, afându-se într-o stare gravă de degradare. O enoriașă, în vârstă de optzeci de ani, Cecilia Giménez, pictor amator, fără experiență în restaurare, s-a oferit s-o efectueze ea însăși. Lucrarea a fost iremediabil distrusă. În Spania mulți au redenumit fresca, în mod ironic, Ecce Mono („Iată maimuța!”). Totuși, restaurarea dezastruoasă a devenit un fenomen viral, provocând un flux enorm de turiști la mănăstiea Borja. Nu au existat amenzi sau sancțiuni. Tot în Spania, în 2018, biserica San Miguel, din centrul istoric al orașului Estella (Navarra) inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, a comandat o lucrarea de restaurare pentru o statuie din lemn. Statuia, care îl înfățișează pe Sfântul Gheorghe călare, datează din secolul al XVI-lea. Lucrarea își pierduse culoarea inițială și avea nevoie urgentă de restaurare. Restauratorul, neexperimentat, a fost numit direct de parohie. Însă, la finalul lucrării, Sfântul Gheorghe căpătase un chip de desen animat. Povestea are un final fericit: administrația locală a dispus imediat o nouă intervenție, de data aceasta profesionistă, care a corectat erorile. Și a sancționat, atât autorul restaurării, cât și parohia, cu o amendă de 6.000 de euro. Roz, verde și albastru fluorescente pe lemn de sec. VX Tot în 2018, în nordul Spaniei, parohul bisericii din El Rañadoiro a cerut unei enoriașe să revitalizeze culorile unui grup statuar de lemn. Grupul datează din secolul al XV-lea și îi înfățișează pe Madona cu Pruncul și Sfânta Ana. Pictorița, María Luisa Menéndez, în încercarea de a revitaliza culorile a folosit vopsea fluorescentă. Roz, verde, albastru. În ciuda criticilor, Menéndez a declarat că, atât ea, cât și consătenii sunt mulțumiți de vitalitatea culorilor. Nu a primit nici o sancțiune. Reprezentanții Asociației spaniole a restauratorilor de artă au deplâns „jefuirea continuă a țării noastre”, făcând referire la scandalurile de restaurare care au zguduit Spania în ultimii ani. Legea spaniolă privind protecția operelor de artă prevede ca "Orice persoană care provoacă pagube unor bunuri cu valoare istorică, artistică, științifică, culturală sau monumentală, ori unor situri arheologice, terestre sau subacvatice, se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă de la 60.000 la 2 milioane de euro". Penisul lui Marte și brațul lui Venus În 2010, Silvio Berlusconi a cerut ca un grup statuar care îi împodobea reședința să fie „restaurat”. Grupul, care îi înfățișează pe Venus și Marte, datează din anul 175 d.Hr., și a fost descoperit lângă Roma în 1918. Însă, pentru că Venus nu avea un braț, iar lui Marte îi lipsea penisul, Berlusconi decis ca acestea să fie adăugate. „Restaurarea”, care a îngrozit lumea artei, a costat la vremea respectivă peste 73.000 de euro. Totuși, protezele, care erau fixate printr-un sistem de magneți, au fost înlăturate trei ani mai târziu, în 2013. În 2022, Legea patrimoniului italian a înăsprit sancțiunile pentru distrugerea sau deteriorarea bunuri culturale sau peisagistice: închisoare de până la cinci ani și amendă de până la 15 mii de euro.

Pescobar aduce pești binecuvântați (Muntele Athos) (sursa: Facebook/Taverna Racilor Herastrau Fishtodoor)
Eveniment

Pescobar aduce pești "binecuvântați" (Muntele Athos)

Pescobar aduce pești "binecuvântați" (Muntele Athos). Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău Paul Nicolau, cunoscut drept Pescobar, lucrează pe toate planurile ca restaurantele "Taverna Racilor" să nu piardă clienți după ce ANPC a dictat mai multe sancțiuni pentru nereguli care țin de igienă. Pescobar aduce pești "binecuvântați" (Muntele Athos) Cel mai recent episod din acest război cu ANPC este introducerea religiei în meniu. A ortodoxiei de la Muntele Athos, mai precis. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” se ascunde după mămica: firma este pe numele mamei din Onești. În combinație, și un vietnamez din Pitești, membru PSD Astfel, Nicolau a postat pe rețele de socializare un clip filmat pe o șalupă despre care pretinde că s-ar afla pe mare, lângă Muntele Athos. Citește și: Pescobar („Taverna Racilor”) se umflă singur: susține că are 300 de angajați, dar firmele care pretinde că sunt ale lui nu au decât 44, și vorbește de „compania mea”, dar nu e asociat în nici o firmă Pentru a fi convingător, în cadru apare și ceea ce pare a fi un călugăr. Pescobar susține că la mănăstirea athonită Vatopedu se crește doradă (de altfel, Nicolau filmează câteva dintre structurile marine care ar trebui să fie crescătoriile respective). Cel care pretinde că deține restaurantele "Taverna Racilor" spune în clip că va aduce "pește binecuvântat (...) pentru a fi consumat de întreaga Românie".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră