duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sancțiuni

131 articole
Eveniment

Companiile aeriene ruseşti încep dezmembreze avioanele

Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele pentru piese de schimb, acesta fiind efectul sancțiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei, scrie Reuters. Aceste măsuri sunt în linie cu sfaturile furnizate în luna iunie de guvernul rus companiilor aeriene pentru a utiliza o parte din avioane pentru piese şi a asigura astfel că restul avioanelor produse în străinătate vor continua să zboare, cel puţin până la finele lui 2025. Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele Cel puţin un avion rusesc de tip Sukhoi Superjet 100 şi un avion Airbus A350, ambele operate de Aeroflot, sunt în prezent blocate la sol unde sunt dezmembrate pentru piese de schimb, a declarat o sursă din apropierea acestui dosar. Aceasta a precizat că, în cazul avionului Airbus A350, este vorba de un aparat aproape nou. De asemenea, au început să fie scoase componente şi de pe câteva avioane de tip Boeing 737 şi Airbus A320 din flota Aeroflot, deoarece transportatorul are nevoie de mai multe piese de schimb pentru alte alte aparate Boeing 737 şi Airbus A320. #Russian company #Aeroflot has started dismantling foreign-made airliners for parts they can no longer buy abroad because of sanctions. According to Reuters, this measure should allow foreign-made planes to continue to fly until at least 2025. pic.twitter.com/UxQAPa0chm— NEXTA (@nexta_tv) August 9, 2022 Cea mai mare parte a avioanelor folosite de companiile aeriene ruseşti sunt aparate produse în Occident. Însă şi avioanele de pasageri Sukhoi Superjet asamblate în Rusia sunt dependente de componentele produse în străinătate. Sursa citată de Reuters susţine că un motor a fost deja scos de pe un avion Superjet pentru ca un alt aparat Superjet să poată zbura în continuare. Experţii subliniază că este ceva frecvent ca motoarele să fie schimbate de pe un avion pe altul, nefiind considerate echipamente care să fie parte din corpul aeronavei. Problema este că noile generaţii de avioane, precum A320neo, A350, Boeing 737 MAX şi Boeing 787, au o tehnologie care este îmbunătăţită în mod constant. În decurs de un an de la intrarea în vigoare a sancţiunilor, va fi o „provocare” să fie menţinute în serviciu aceste avioane moderne, chiar şi pentru inginerii ruşi foarte competenţi, susţin sursele occidentale. #TurkishAirlines: Two brand new #Airbus A350-900 aircraft, bearing registration TC-LGK & TC-LGL, have been delivered to Turkish Airlines. These airframes were earlier meant to be delivered to #Aeroflot, but the latter cannot receive them due to sanctions.#avgeeks #AvGeek pic.twitter.com/jyWvbl5xvu— Defence Insider (@defence_insider) August 2, 2022 Practica de a dezmembra un avion pentru ca alte avioane să poată zbura în continuare este în mod frecvent asociată cu dificultăţile financiare întâmpinate de o companie aeriană însă nu s-a întâmplat niciodată la o asemenea amploare precum cea prognozată că va avea loc în Rusia. 15% din avioanele Aeroflot rămân la sol Aproximativ 80% din flota Aeroflot constă din avioane Boeing şi Airbus. La finele anului trecut, compania aeriană rusească deţinea 134 de avioane Boeing şi 146 de arate Airbus, precum şi 80 de avioane ruseşti de tip Sukhoi Superjet-100. Potrivit calculelor Reuters, pe baza datelor furnizate de Flightradar24, aproximativ 50 de avioane Aeroflot, adică 15% din flota sa, nu au mai decolat începând de la finele lunii iulie. În plus, trei dintre cele şapte avioane de tip Airbus A350s operate de Aeroflot, inclusiv un avion care acum este dezmembrat pentru piese de schimb, nu au mai decolat de trei luni. Citește și: Relația dintre Rusia și SUA a intrat în faza „războiului rece” nuclear: Moscova nu va mai permite inspectorilor americani să verifice instalațiile atomice rusești Aeroflot a înregistrat o scădere de 22% a traficului în al doilea trimestru al acestui an.

Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele pentru piese de schimb Foto: Twitter
Sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei

Un studiu al universității Yale, coordonat de Jeffrey Sonnenfeld, un economist care a consiliat mai mulți președinți ai SUA, inclusiv pe Donald Trump și Joe Biden, arată că sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei. „Titlurile defetiste care susțin că economia Rusiei și-a revenit pur și simplu nu sunt faptice - faptele sunt că, după orice măsură și la orice nivel, economia Rusiei este în regres și acum nu este momentul să apăsăm pe frână”, este concluzia studiului. Sancțiunile occidentale au „schilodit” economia Rusiei Statisticile oficiale ale regimului rus susțin că prețul petrolului crescând, veniturile obținute ar compensa pierderile derivate din sancțiuni. Dar Jeffrey Sonnenfeld susține că aceste statistici sunt mincinoase, menite să inducă în eroare. Studiul, intitulat "Business Retreats and Sanctions Are Crippling the Russian Economy", arată că: Poziționarea strategică a Rusiei ca exportator de mărfuri s-a deteriorat irevocabil, deoarece acum se confruntă dintr-o poziție slăbită cu pierderea piețelor sale principale de altădată și are de gestionat provocări abrupte în executarea unui „pivot către Asia” cu exporturi cum ar fi gazul transportat pe conductă. „Rusia este mult mai dependentă de Europa decât Europa este de Rusia în ceea ce privește gazul natural”, explică autorii studiului. Ei arată și faptul că Gazprom este una din cele mai corupte companii din Rusia. Importurile rusești s-au prăbușit în mare măsură, iar țara se confruntă cu provocări mari în asigurarea de piese și tehnologie esențiale.În ciuda iluziilor lui Putin de autosuficiență și substituție a importurilor, producția internă rusă a ajuns la un impas complet, fără capacitatea de a înlocui afacerile, produsele și talentele pierdute; golirea bazei interne de inovație și producție a Rusiei a condus la creșterea prețurilor și la neliniștea consumatorilor Blestemul resurselor naturale care alimentează Kremlinul și oligarhii „Tabloul care se desprinde din structurii economiei moderne ruse este cel al unui gigant corupt intern, dependent de tehnologie occidentală, care oferă venituri pentru a susține slăbiciunile Kremlinului, și, în același timp, încălecând țara cu o resursă naturală blestemată, însoțită de o elită oligarhică egoistă care încearcă să culeagă atâta valoare economică cât este posibil din sectoarele petrolului și gazelor”, scriu autorii studiului. Citiți și: Premierul Bulgariei, Petkov: „Nu am înțeles că corupția și influența Rusiei sunt același lucru. Corupția este cel mai bun instrument al Moscovei în Balcani” În ceea ce privește exportul de gaze naturale, Rusia este în imposibilitatea de a le redirecționa către China, întrucât mai puțin de 10% din resursele de gaze rusești se pot transporta în formă lichefiata, în absența echipamentelor adecvate și a conductelor speciale pentru a le exporta în acest format. Cele 16,5 miliarde de metri cubi de gaze exportate de Rusia în China anul trecut au reprezentat mai puțin de 10% din cei 170 miliarde de metri cubi de gaze naturale trimise de Rusia pe piața europeană. În aceste condiții, gigantul Gazprom a luat o decizie fără precedent în ultimii 30 de ani, suspendând plata dividendelor, arată studiul Yale. În plus, autorii apreciază că, de la începerea războiului, peste 500.000 de ruși au părăsit țara, dintre care mai mult de 50% sunt persoane cu studii superioare, 15% sunt hipercalificati în diverse sectoare tehnologice iar 20% sunt persoane cu averi nete de peste 30 de milioane de dolari. În plus, 15.000 de persoane definite drept „high net worth individuals” au plecat din Rusia, ducând cu ei și averile acumulate. Ei ar reprezenta circa 20% din totalul persoanelor cu averi semnificative, adică „high net worth individuals”.

Germania sprijină Gazprom, Nord Stream 1 (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Germania sprijină Gazprom, Nord Stream 1

Germania sprijină Gazprom, Nord Stream 1. Canada va returna Germaniei turbinele ruseşti reparate necesare pentru mentenanţa gazoductului Nord Stream 1, a comunicat sâmbătă ministrul canadian al resurselor naturale, transmit Reuters şi AFP. Germania sprijină Gazprom, Nord Stream 1 "Canada va acorda Siemens Canada un permis revocabil şi de o durată limitată pentru a permite revenirea în Germania a turbinelor Nord Stream 1 reparate, ceea ce va sprijini capacitatea Europei de a avea acces la energie fiabilă şi accesibilă în timp ce continuă tranziţia de la petrolul şi gazul ruseşti", a declarat ministrul Jonathan Wilkinson. "În lipsa unei aprovizionări necesare cu gaz natural, economia germană va suferi dificultăţi foarte importante şi germanii înşişi riscă să nu îşi poată încălzi locuinţele la apropierea iernii", a explicat ministrul canadian într-un comunicat. El l-a acuzat pe preşedintele rus Vladmir Putin că vrea să "provoace divizări între aliaţi". Returnarea turbinei ocolește sancțiunile occidentale Guvernul german se afla de mai multe săptămâni "în contacte intense" cu Ottawa pentru a obţine returnarea acestor echipamente în Europa în pofida sancţiunilor aplicate Rusiei. Gazprom a redus luna trecută volumul de gaz pompat prin Nord Stream 1 la doar 40% din nivelul obişnuit, invocând întârzierea în primirea echipamentelor trimise de Siemens pentru mentenanţă la filiala sa din Canada. Citește și: Zelenski recheamă câțiva ambasadori, printre care și pe cel din Germania, țară cu care Ucraina are relații încordate Ucraina s-a opus returnării acestor turbine către Gazprom, spunând că gazoductele de pe teritoriul său pot transporta un volum suficient de gaz spre Germania pentru a compensa scăderea livrărilor prin Nord Stream 1. Canada anunță extinderea sancțiunilor "Nu trebuie să cedăm şantajului Kremlinului", a declarat joi Serhii Makogon, şeful operatorului de transport de gaz OGTSU. Tot sâmbătă, guvernul de la Ottawa a mai anunţat că va extinde sancţiunile economice împotriva Rusiei pentru a include şi producţia industrială. Noile sancţiuni "se vor aplica transportului terestru şi prin conductă, precum şi producţiei de metale şi de echipamente de transport, calculatoare, electronice şi electrice, precum şi de maşini" industriale, a precizat ministrul de externe Melanie Joly.

Kirill, patriarhul diavolului de la Kremlin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kirill, patriarhul diavolului de la Kremlin

Kirill, patriarhul diavolului de la Kremlin. Canada l-a inclus pe lista sa cu sancţiuni pe patriarhul Kirill, şeful Bisericii Ortodoxe ruse, în cadrul unei noi serii de măsuri ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, vizând "agenţi ai dezinformării şi propagandei ruse", relatează AFP. Kirill, patriarhul diavolului de la Kremlin Măsurile au fost denunţate rapid de Moscova prin intermediul purtătoarei de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, potrivit căreia "sancţiunile împotriva patriarhului nu au putut fi introduse decât de satanişti". Patriarhul Kirill, şeful ortodocşilor ruşi din 2009, şi-a pus biserica în serviciul preşedintelui rus Vladimir Putin, calificându-l drept "miracol" şi împărtăşindu-i ambiţia unei Rusii conservatoare, dominatoare şi susţinând ofensiva Rusiei în Ucraina. În afară de Canada, Regatul Unit l-a sancţionat şi ea în iunie pe patriarhul Kirill, în vârstă de 75 de ani, după ce Uniunea Europeană a renunţat să-l includă pe lista sa neagră. Și RT, sub sancțiuni "Pentru a contracara campania de dezinformare a Kremlinului, Canada impune sancţiuni împotriva a 29 de agenţi ai dezinformării şi propagandei de stat ruse şi a 15 entităţi controlate sau deţinute de guvernul rus şi care participă la eforturile de dezinformare", a indicat ministrul de externe canadian, Melanie Joly, în marja reuniunii G20 din Bali (Indonezia). Sancţiunile îl vizează de asemenea pe Sumbatovici Gasparian, şeful departamentului internaţional al grupului media rus Russia Today (RT). În ultimele luni, Ottawa a interzis difuzarea canalelor RT în Canada, atrăgându-şi represalii din partea Moscovei, care a închis biroul media public canadian CBC/Radio-Canada în Rusia. "Mașina de propagandă" "Maşina de propagandă rusă trebuie să răspundă pentru minciunile sale. Canada este hotărâtă să combată dezinformarea peste tot şi oricând", a declarat şefa diplomaţiei canadiene, avertizând că "cei care propagă înşelătoria" vor fi "traşi la răspundere". Citește și: Orban i-a jucat iar pe degete pe omologii din UE: patriarhul Kirill a fost scos de pe lista de sancțiuni În total, Ottawa a impus sancţiuni pentru peste 1.150 de persoane şi entităţi din Rusia, Belarus şi Ucraina (regiunile Lugansk şi Doneţk, controlate de separatişti).

Mesaj ferm de susținere pentru Ucraina din partea Germaniei (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Mesaj ferm de susținere pentru Ucraina din partea Germaniei

Mesaj ferm de susținere pentru Ucraina din partea Germaniei. Germania va continua să sprijine Ucraina cu arme "atâta timp cât va fi nevoie", a declarat marți cancelarul german Olaf Scholz în timpul unui discurs susținut la reuniunea anuală a Federației Industriei Germane. Scholz a reafirmat, de asemenea, angajamentul Germaniei de a fi alături de Lituania și de alți aliați din est. Mesaj ferm de susținere pentru Ucraina din partea Germaniei "Europa și democrațiile occidentale nu acceptă atacul violent asupra Ucrainei", a declarat Scholz. Prin urmare, Ucraina a fost aprovizionată "pe scară largă cu arme" și au fost impuse Rusiei "sancțiuni dure fără precedent". "Aceste sancțiuni funcționează. Da, aceste sancțiuni ne fac rău și nouă înșine. Ele dăunează companiilor noastre, dar sunt corecte", a spus Scholz. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Libertatea are prețul ei. Democrația are prețul ei. Solidaritatea cu prietenii și partenerii are prețul ei. Iar noi suntem pregătiți să plătim acest preț", a declarat Scholz. Scholz a declarat că deplasarea sa de joia trecută la Irpin, lângă Kiev, i-a arătat clar că Ucraina aparține familiei europene. "Nu voi uita niciodată imaginile de groază pe care le-am văzut acolo", a spus el, potrivit CNN. Scholz a subliniat că va face presiuni pentru o decizie pozitivă privind Ucraina ca și candidat la aderarea la UE.

Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea să destabilizeze UE

Putin vrea să destabilizeze UE. Președintele rus Vladimir Putin vrea să provoace o foamete generalizată care să forțeze Occidentul să pună capăt sancțiunilor, susține Timothy Snyder, profesor de istorie la prestigioasa universitate americană Yale. Snyder a subliniat că nu sunt semne care să indice că Rusia va ori prea curând bocajul asupra exporturilor cerealelor ucrainene. Țara vecină este un mare producător mondial de cereale, alimentând în principal țări din Orientul Mijlociu și din Asia. Putin vrea să destabilizeze UE Snyder susține că planul lui Putin nu este doar de a destabiliza Ucraina prin întreruperea exporturilor, ci de a destabiliza și Uniunea Europeană prin generarea unor valuri de „refugiați din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, zone hrănite de obicei de Ucraina”. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect „Când vor începe revoltele din cauza crizei alimentare și pe măsură ce foametea se va răspândi, propaganda rusă va da vina pe Ucraina și va cere recunoașterea câștigurilor teritoriale ale Rusiei în Ucraina, precum și ridicarea tuturor sancțiunilor”, a spus Snyder. Ucraina a stabilit două rute prin Polonia şi România pentru a exporta cereale şi a preveni o criză alimentară globală, însă blocajele au încetinit lanţul de aprovizionare, a declarat, duminică, viceministrul ucrainean de Externe. Dmitro Senik a declarat că securitatea alimentară globală este în pericol, deoarece invazia Moscovei asupra Kievului a oprit exporturile de cereale din Ucraina prin Marea Neagră, cauzând penurii la scară largă şi creşterea preţurilor la nivel mondial, informează Fox News. Ucraina este al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume şi susţine că există aproximativ 30 de milioane de tone de cereale stocate pe teritoriul deţinut ucrainean, pe care încearcă să le exporte pe cale terestră, fluvială şi ferată.

Rusia sancționată dur de UE (sursa: Twitter/
Josep Borrell Fontelles
)
Internațional

Rusia, sancționată dur de UE

Rusia, sancționată dur de UE. Uniunea Europeană a aprobat, vineri, oficial al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Pachetul include un embargo complet asupra ţiţeiului rusesc şi produselor petroliere transportate pe mare, sancţiuni care vizează băncile şi televiziunile ruse. De asemenea, UE impune noi sancţiuni împotriva Belarusului. Noul pachet vizează importul de petrol, transportul petrolului, servicii financiare şi de afaceri, suspendarea activităţii televiziunilor ruse şi restricţii în privinţa exportului. Rusia, sancționată dur de UE Bruxelles-ul impune un embargo complet asupra ţiţeiului rusesc şi produselor petroliere transportate pe mare, reprezentând 90% din importurile UE de petrol din Rusia. Embargoul va permite perioade de tranziţie în vederea adaptării sectorului şi pieţelor globale. Astfel, ţiţeiul rusesc va fi eliminat treptat în şase luni, iar alte produse petroliere rafinate în opt luni. De asemenea, embargoul include o scutire temporară referitoare la ţiţeiul transportat prin conducte, astfel încât, petrolul rusesc să fie eliminat în mod ordonat, iar UE şi partenerii săi să asigure alternative de aprovizionare şi să minimizeze asupra preţurilor petrolului la nivel global. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană Statele membre care au o "dependenţă de livrările ţiţei din Rusia prin conducte pot beneficia de o scutire temporară şi pot continua să primească ţiţei livrat prin conductă, până când Consiliul decide altfel", subliniază comunicatul, potrivit CNN. UE a convenit o ”derogare temporară specială” până la sfârşitul anului 2024 UE a convenit o "derogare temporară specială" până la sfârşitul anului 2024 pentru Bulgaria, care va putea continua să importe ţiţei şi produse petroliere pe cale maritimă. De asemenea, Croaţia va avea o derogare cu privire la "importul de motorină de vid" până la sfârşitul anului 2023. Televiziunile ruse Rossiya RTR/RTR Planeta, Rossiya 24 / Russia 24 şi TV Center International au fost vizate, deoarece promovează o campanie de dezinformare şi "progagandă în sprijinul agresiunii ruse în Ucraina". În ceea ce priveşte restricţiile de export, pachetul include sancţiuni privind "substanţele chimice care ar putea fi utilizate la fabricarea armelor chimice", menţionează comunicatul. Alte bănci ruseşti, inclusiv Sberbank, cea mai mare bancă rusă, şi o bancă din Belarus au fost eliminate din sistemul financiar internaţional SWIFT. Sancţiunile vizează 25 de entităţi belaruse, referitoare la "autorizaţiile pentru vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de bunuri şi tehnologie cu dublă utilizare, precum şi de bunuri şi tehnologie care ar putea contribui la îmbunătăţirea militară şi tehnologică a Belarusului sau la dezvoltarea sectorului său de apărare şi securitate".

Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin Foto: Twitter president of Russia
Eveniment

Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin

Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin: Rusia câștigă sume uriașe din vânzările de combustibili, arată o analiză Bloomberg. Potrivit acestei agenții, Rusia vinde petrol și gaze de 800 de milioane de dolari pe zi. În plus, pe fondul diminuării drastice a importurilor, excedentul de cont curent se apropie de 100 de miliarde de dolari, după primele patru luni din 2022. Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin „Rusia este departe de a fi nevătămată de sancțiuni, care au făcut-o un paria în lumea dezvoltată. Corporațiile gigantice au fugit, multe s-au îndepărtat de active de miliarde de dolari, iar economia se îndreaptă către o recesiune profundă. Dar Putin poate ignora acest prejudiciu deocamdată, pentru că cuferele sale sunt pline de veniturile din mărfuri, care au devenit mai profitabile ca niciodată datorită creșterii prețurilor globale determinate parțial de războiul din Ucraina”, scrie Bloomberg. Lesson #3: only an energy embargo really hurts Russia. Two-thirds of the rise in the c/a surplus this year is from energy exports (blue). Only one-third is from import compression. Maritime sanctions will stop tankers shipping oil out of Russia. We just need the political will... pic.twitter.com/AOnX28i8eB— Robin Brooks (@RobinBrooksIIF) May 29, 2022 Rusia va face, în 2022, 285 de miliarde de dolari doar din vânzarea de petrol și gaz, cu 20% mai mult ca anul trecut. Grafic: Bloomberg Cum ajută tergiversările lui Viktor Orban: Rusia câștigă timp Agenția de presă arată că tergiversările din UE în legătură cu un embargou asupra livrărilor rusești de petrol permite Kremlinului să găsească noi piețe pe care să vândă acest produs. Italy has increased Russian crude oil imports in an unintended consequence of EU sanctions against Russia. Banks are reluctant to finance a major Russian-owned refinery in Sicily, preventing it from buying oil from non-Russian sources. https://t.co/XUnHOnU2Ll— The Associated Press (@AP) June 1, 2022 „Numai veniturile din exportul de petrol au crescut cu 50% față de anul anterior, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Cei mai mari producători de petrol din Rusia au realizat în primul trimestru cel mai mare profit combinat din aproape un deceniu, estimează SberCIB Investment Research, cu sediul la Moscova. Și exporturile de grâu continuă – la prețuri mai mari – deoarece sancțiunile asupra agriculturii rusești nici măcar nu sunt discutate, deoarece lumea are nevoie de cereale”, mai explică Bloomberg. Sanctions are doing little to stop money from gushing into Russia’s accounts ???️ Russia's oil & gas revenue could be ~$285 billion this year, exceeding 2021 by more than one-fifth?? That's due to a fuel price rally driven in part by the war in Ukrainehttps://t.co/sd5xnt3TbF pic.twitter.com/Li5hOOhnKz— Stephen Stapczynski (@SStapczynski) June 1, 2022 Prăbușirea importurilor și creșterea prețurilor la produsele pe care Rusia la exportă a dus la un excedent de cont curent de 96 de miliarde de dolari, în primele patru luni. Rubla, performanțe istorice În plus, rubla s-a întărit și a devenit moneda cea performantă în acest an. Potrivit unei înregistrări recente a serviciului ucrainean de informații, militarii ruși se plâng de faptul că sunt plătiți în dolari, întrucât dolarul se devalorizează în raport cu rubla. Russia's ruble is the strongest currency in the world this year https://t.co/VvfiFj59VP— Ben Owen ?? (@hrkbenowen) May 31, 2022 Bloomberg precizează că Uniunea Europeană importa circa 40% din necesarul de gaz din Rusia și, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, Uniunea poate să se debaraseze, în acest an, de circa jumătate din aceste importuri. Însă China și India au importat, în 2022, din Rusia, cantități mult mai mari de petrol, de oțel și de cărbune cocsificabil. Un grafic al agenției mai arată că Rusia livrează 45% din paladium, la nivel global, și 15,1% din platină. Citește și: Bolojan vrea să lege drumul expres Oradea-Arad de M44 din Ungaria. Drumul, preluat de la CNAIR de „Alianța vestului” Totuși, Bloomberg consideră că, în timp, sancțiunile vor avea efecte: producția de petrol se va reduce cu 9%, iar cea de gaz cu 5,6% în acest an - potrivit unei estimări a ministerului rus al Economiei.

Zelenski promite să recâștige CrimeeaFoto: Twitter/VolodimirZelesnki
Internațional

Zelenski, mulțumit de sancțiunile UE aplicate Rusiei

Zelenski, mulțumit de sancțiunile UE aplicate Rusiei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit UE pentru al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, reînnoind totodată apelurile ca Bruxellesul să impună Rusiei măsuri şi mai dure pentru invazia Ucrainei, relatează miercuri DPA. Zelenski, mulțumit de sancțiunile UE aplicate Rusiei Un al şaptelea pachet ar fi necesar odată ce termenii celui de-al şaselea vor fi implementaţi, a declarat Zelenski într-un mesaj video difuzat marţi seară. Citește și: Va accepta Putin ca ONU să supervizeze o operațiune de deblocare a portului Odesa pentru a permite exportul cerealelor din Ucraina? Marele risc: un atac rusesc de pe mare "La final (...), nu ar trebui să existe legături economice semnificative deloc între lumea liberă şi statul terorist", a subliniat el."Vom lucra la noi restricţii împotriva Rusiei pentru acest război", a adăugat el, potrivit CNN. Datorită boicotului petrolier planificat de UE, Rusia pierde "zeci de miliarde de euro" care nu mai pot fi folosiţi pentru a finanţa teroarea, a spus Zelenski. Un embargou complet asupra petrolului rusesc ar ajuta de asemenea ţările UE în tranziţia lor spre energii regenerabile, potrivit lui Zelenski. Rusia, pe de altă parte, din cauza incapacităţii sale de adaptare, ar avea de suferit economic şi va deveni şi mai izolată, a adăugat el.

Sberbank eliminată din SWIFT (sursa: tportal.hr)
Internațional

Sberbank, eliminată din SWIFT

Sberbank, eliminată din SWIFT. Liderii Uniunii Europene au convenit "în principiu" asupra unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Cea mai mare bancă a Rusiei a fost eliminată din sistemul de plăți SWIFT. Sberbank, eliminată din SWIFT Printre sancţiuni se află şi eliminarea Sberbank, cea mai mare bancă a Rusiei, din reţeaua SWIFT, precum şi o interdicţie privind asigurarea navelor ruseşti de către companiile din UE şi de de a furniza companiilor ruseşti o gamă largă de servicii. În plus, s-a decis şi suspendarea difuzării a încă trei posturi de stat ruse din UE. Citește și: Erdogan face jocurile lui Putin în Marea Neagră: potrivit Kremlinului, Turcia ar colabora cu Rusia la deblocarea exporturilor de cereale rusești și ucrainene. Ce vrea Putin la schimb Sberbank anunţă marţi că excluderea sa din sistemul internaţional Swift, impusă de către Uniunea Europeană (UE), va avea doar un efect limitat, în contextul în care grupul a fost afectat deja de alte sancţiuni care i-au fost impuse din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia, potrivit Agerpres. "Lucrăm în mod normal. Principalele restricţii sunt deja în vigoare", anunţă într-un comunicat Sberbank. Banca rusă este vizată deja de sancţiuni dure impuse de către Statele Unite şi Regatul Unit. "Excluderea (Sberbank) din Swift nu schimbă cu nimic situaţia în privinţa reglementelor internaţionale", insistă banca rusească.

Sancțiunile Occidentale au pus presiune pe Rusia (sursa: energynomics.ro)
Internațional

Sancțiunile Occidentale au pus presiune pe Rusia

Sancțiunile Occidentale au pus presiune pe Rusia. Rusia ar trebui să reducă producţia de petrol cu 20%-30%, de la 10 milioane de barili pe zi în prezent până la şapte-opt milioane de barili pe zi, pentru a obţine un preţ mai bun şi a evita vânzarea cu discount, susţine vicepreşedintele Lukoil, Leonid Fedun, într-un articol publicat luni în publicaţia rusească RBC, preluat de Reuters. Sancţiunile occidentale impuse după invazia Rusiei în Ucraina au izolat sectorul financiar rusesc de sistemul global şi au pus presiune asupra producţiei şi vânzărilor de petrol, deoarece cumpărătorii au refuzat ţiţeiul rusesc sau au căutat să obţină reduceri de preţ. Sancțiunile Occidentale au pus presiune pe Rusia "De ce ar trebui ca Rusia să menţină producţia de petrol la 10 milioane de barili pe zi dacă putem (mai) eficient să consumăm şi să exportăm şapte până la opt milioane de barili pe zi fără pierderi la bugetul de stat?", scrie Fedun, cel care împreună cu Vagit Alekperov a înfiinţat Lukoil în 1991, în articolul publicat de RBC. "Ce este mai bine - să vinzi 10 barili de ţiţei pentru 50 de dolari sau şapte barili, dar pentru 80 de dolari?", se întreabă Fedun, care a adăugat că este extrem de important pentru Rusia să păstreze acordul de limitare a producţiei convenit cu alţi mari producători de petrol în cadrul OPEC+. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar De asemenea, vicepreşedintele Lukoil a cerut mai multe investiţii în flota de tancuri petroliere a Rusiei, inclusiv tancuri petroliere capabile să navigheze pe râuri, spunând că sancţiunile au crescut costurile de transport naval iar Rusia trebuie să pună la punct coridoare alternative de transport pentru a exporta ţiţei până în Turcia, Iran şi ţările din Asia Centrală, potrivit Agerpres. Lukoil România este unul dintre liderii pieţei petroliere româneşti, având o cotă de aproximativ 20% din piaţa totală de produse petroliere. În prezent, compania Lukoil România deţine rafinăria Petrotel şi comercializează carburanţi printr-o reţea de 300 de staţii de distribuţie.

Sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear, nedorite Foto: Rosatom
Eveniment

Sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear

De ce nu se discută despre sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear: Franța și Ungaria continuă afacerile cu Rosatom, iar conflictul din Ucraina nu a dus nici măcar la o tentativă de desfacere a acestor legături. Centralele nucleare din Slovacia sunt alimentate de combustibilul nuclear furnizat de o companie rusă, TWEL, însă această țară a depus deja eforturi pentru a întrerupe aceste livrări. Însă Finlanda a pus capăt unei afaceri de 7,8 miliarde de dolari cu Rosatom, care trebuia să construiască o centrală nucleară. Finland has terminated a contract with Russia’s Rosatom to construct a third nuclear power plant The deal is worth $7.8 billion— Samuel Ramani (@SamRamani2) May 2, 2022 Sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear, nedorite Frankfurter Allgemeiene Zeitung (FAZ) scrie că, în aprilie, ambasadorul Germaniei la Bruxelles, la Uniunea Europeană, a cerut aplicarea de sancțiuni și împotriva cooperării cu Rusia în sectorul atomic. Doar Austria a sprijinit propunerea, în timp ce Ungaria s-a opus vehement, iar Franța a ocolit-o. În orice caz, ea a dispărut de pe agenda oficialilor europeni. FAZ amintește că, în martie, ministrul francez de Finanțe, Bruno le Maire, cerea un război total împotriva intereselor economice și financiare ale Rusiei. Hungary is continuing to work with Russia on its Rosatom Paks II nuclear project The EU, spearheaded by Germany, has been trying to ban Russian uranium imports. Hungary is again set to be the spoiler— Samuel Ramani (@SamRamani2) May 7, 2022 Franfurter Allgemeine amintește că SUA vând anual uraniu îmbogățit în valoare de miliarde de dolari către Rosatom. În martie, cotidianul francez Le Figaro scria, citând surse guvernamentale, că statul francez este pregătit să cedeze către Rosatom 20% dintr-o companie franceză strategică pentru industria nucleară - GEAST, care produce turbinele pentru reactoare Arabelle. Turbinele Arabelle sunt folosite la mai multe reactoare ale Rosatom, dar şi la reactoare de pe submarine cu propulsie nucleară. O altă companie de stat franceză, EDF, deţine restul de 80% din capitalul GEAST. Not just about oil, gas & coal: EU member states such as Hungary, Finland, the Czech Republic, Bulgaria & Slovakia rely on #Russia for uranium imports for their nuclear plants, @POLITICOEurope reports, while #France’s EDF deals with Russia’s Rosatom “for some of its tasks”. #F24— Douglas Herbert (@dougf24) May 2, 2022 Centralele nucleare sovietice din Est depind de Rusia GEAST ar urma să revină în mâinile statului francez în virtutea unui acord semnat recent de EDF cu proprietarul, General Electrics (GE), din SUA. Acordul prevede preluarea unei divizii mai mari a GE, care include şi GEAST. Nici concernul germano-francez Framatome-Siemens nu a întrerupt legăturile cu Rosatom. Acest concern vinde sisteme de automatizare, folosite, de exemplu, la centrala nucleară pe care Rosatom o construiește în Ungaria. Dacă Rosatom ar fi spus sancțiunilor, ar fi afectate multe alte companii franțuzești, precum Vinci, Bouygues, Assystem, Bureau Veritas și Dassault Systèmes. În Europa de Est, depind de livrările de combustibil nuclear din Rusia centrale din: Bulgaria, Slovacia, Cehia, Slovenia și Ungaria. În martie, un avion rusesc care transporta combustibil nuclear a aterizat în Slovacia, ocolind închiderea spațiului aerian ordonată de Uniunea Europeană. Ministerul Economiei de la Bratislava, Richard Sulik, a confirmat că este vorba despre un avion al companiei Volga Dnepr care transporta combustibil nuclear.În Slovacia, energia provine de la două centrale nucleare și tot combustibilul său nuclear este din Rusia. Hungarian MFA Péter Szijjártó met with Rosatom's CEO & confirms that Hungary still wants Rosatom to build the Paks 2 nuclear power plant. Worth noting: Moscow has been using the colony of thousands of Russians in Paks for undercover intelligence activitieshttps://t.co/rYv647fuZm— Szabolcs Panyi (@panyiszabolcs) May 5, 2022 Cât despre Ungaria ea merge mai departe cu construirea unei centrale nucleare cu tehnologie rusă. În 6 mai, ministrul de Externe Péter Szijjártó s-a văzut cu directorul Rosatom, Alexey Likhachev, iar cele două părți s-au asigurat că proiectul merge mai departe. Citește și: În plin conflict în Ucraina, PNL alege vicepreședinte pe probleme de apărare un ins care s-a internat la psihiatrie, ca să scape de arest. Ciucă l-a dat afară din Guvern

Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile

Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile. Preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat joi gata să ajute la "depăşirea crizei alimentare" provocate de blocarea cerealelor ucrainene şi ruseşti din cauza conflictului în curs, dacă vor fi ridicate sancţiunile împotriva Moscovei, relatează France Presse şi Reuters. Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile Rusia "este pregătită să aducă o contribuţie semnificativă la depăşirea crizei alimentare prin export de cereale şi îngrăşăminte, sub rezerva ridicării restricţiilor motivate politic de către Occident", a spus Putin, potrivit unui comunicat al Kremlinului, în timpul unui apel telefonic cu prim-ministrul italian Mario Draghi. Kremlinul precizează că acest apel a avut loc "la iniţiativa părţii italiene". Putin a dat asigurări că acuzaţiile occidentale potrivit cărora Moscova blochează exporturile de cereale ucrainene de la ofensiva ei în Ucraina "nu sunt fondate". Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei "Dificultăţile apărute sunt legate, printre altele, de perturbările în funcţionarea canalelor de producţie şi logistică, precum şi de politica financiară a ţărilor occidentale în timpul pandemiei de coronavirus", a declarat el. "Situaţia s-a înrăutăţit din cauza restricţiilor anti-ruse impuse de Statele Unite şi Uniunea Europeană", a asigurat el, referindu-se la salvele de sancţiuni fără precedent care au lovit Rusia, notează AFP. Rusia + Ucraina = o treime din grâul mondial Ucraina, un exportator major de cereale, în special porumb şi grâu, are producţia blocată din cauza luptelor.La rândul ei, Rusia, o altă putere cerealieră, nu îşi poate vinde producţia şi îngrăşămintele din cauza sancţiunilor occidentale care afectează sectoarele financiare şi logistice. Cele două ţări produc o treime din grâul mondial. Vladimir Putin l-a informat de asemenea pe Draghi despre "lucrările în curs pentru a stabili o viaţă liniştită în oraşele eliberate din Donbas" şi că procesul de pace a fost "îngheţat de Kiev", mai notează AFP. Lavrov ironizează planul italian de pace Potrivit unui comunicat al guvernului italian, "apelul a fost dedicat evoluţiei situaţiei din Ucraina şi eforturilor de a găsi o soluţie comună la criza alimentară în curs, precum şi gravelor repercusiuni asupra celor mai sărace ţări ale lumii". Niciunul dintre cei doi lideri nu a vorbit direct despre planul de pace în Ucraina propus de Italia. Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a considerat joi că acest plan prezentat de Italia la ONU nu este "serios" şi că el nu îi cunoaşte conţinutul decât din presă, textul nefiind comunicat Moscovei. Printre altele, Putin i-a mai spus lui Draghi că Rusia este gata să continue furnizarea neîntreruptă de gaz către Italia.

Biden, Blinken, fără acces în Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden, Blinken, fără acces în Rusia

Biden, Blinken, fără acces în Rusia. Moscova a interzis sâmbătă intrarea în ţară pentru un număr de 963 de cetăţeni americani, printre care preşedintele SUA Joe Biden şi secretarul de stat Antony Blinken, în replică la sancţiunile impuse de SUA după agresiunea militară a Rusiei contra Ucrainei, relatează agenţiile Reuters şi EFE. "Acţiunile ostile ale Washingtonului se vor întoarce ca un bumerang împotriva SUA şi vor fi respinse cum se cuvine", notează Ministerul rus de Externe în anunţul despre interdicţia menţionată. Biden, Blinken, fără acces în Rusia Decizia Moscovei este doar una simbolică, dar se înscrie în spirala descendentă a relaţiilor ruso-americane, ce s-au degradat continuu chiar şi în perioada premergătoare lansării invaziei ruse asupra Ucrainei. Rusia a anunţat sâmbătă o măsură similară şi împotriva soţiei premierul canadian Justin Trudeau, Sophie Trudeau, şi a altor 25 de cetăţeni canadieni, ca răspuns la sancţiunile "antiruseşti" impuse de Canada. Citește și: Pe Putin îl lasă nervii: marele campion la șah Garry Kasparov a fost declarat „agent al străinătății” și acuzat că are „surse” din Ucraina pentru a-și finanța activitățile Guvernul canadian anunţase vineri o nouă rundă de sancţiuni economice împotriva Rusiei şi sancţiuni ce vizează 14 cetăţeni ruşi. Printre aceştia se regăsesc de asemenea Elena Timcenko şi Natalia Browning, soţia şi, respectiv, fiica lui Ghenadi Timcenko, unul dintre cei mai bogaţi oligarhi ruşi şi considerat a fi un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin.

China a dublat importurile de cărbune din Rusia (sursa: Pixabay)
Internațional

China a dublat importurile de cărbune din Rusia

China cumpără cantități record de cărbune rusesc ieftin, chiar și în timp ce țările occidentale aplică sancțiuni Moscovei din cauza invaziei din Ucraina. În aprilie, a doua economie a lumii nu numai că a cumpărat mai mult cărbune din Rusia decât oricând, dar a eliminat și tarifele de import pentru toate tipurile de cărbune, o măsură despre care analiștii spun că va avantaja în principal furnizorii ruși. China a dublat importurile de cărbune din Rusia Importurile de cărbune ale Chinei din Rusia aproape s-au dublat între martie și aprilie, ajungând la 4,42 milioane de tone metrice, potrivit datelor comerciale ale Refinitiv. Rusia a depășit Australia ca al doilea furnizor al Chinei începând de anul trecut și reprezintă acum 19% din importurile sale de cărbune, față de cota de 14% pe care o avea în martie. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare Comerțul cu cărbune în plină expansiune stimulează ambele părți. În ciuda promisiunilor îndrăznețe de a aborda criza climatică, China se concentrează acum pe scoaterea economiei sale din criză și are nevoie de cărbune pentru a alimenta centralele electrice și pentru a produce oțel pentru proiectele de infrastructură, potrivit CNN. Rusia are nevoie disperată de noi clienți pentru combustibilii săi fosili, deoarece aceștia sunt evitați de Occident.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră