miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sancțiuni

166 articole
Investigații

România alimentează forțele ruse din Transnistria

Anchetă realizată de Cătălin Prisacariu, Vitalie Călugăreanu, Sorin Ozon și Oleg Oganov (the English version of this story can be found here) O piesă importantă a angrenajului militar al Moscovei, deși aflată departe de teritoriul rusesc și izolată geografic complet de căi de comunicație cu Federația Rusă, este alimentată cu combustibil prin intermediul unor țări din Uniunea Europeană. Astfel, o forță impresionantă compusă din mașini de luptă și cantități enorme de muniție este în orice moment pregătită să ia parte la războiul declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Cartierul general al trupelor rusești din Transnistria (sursa: Vitalie Călugăreanu) Este vorba de așa-numita „republică transnistreană”, o fâșie de pământ care se întinde de-a lungul frontierei estice a Republicii Moldova și se învecinează direct cu Ucraina. Pe acel teritoriu, controlat de facto de loiali ai Moscovei încă din 1992, se află trupe rusești ale Armatei a 14-a, dar și imense depozite de armament și muniție. Fără combustibil, mașinile de luptă rusești din Transnistria ar fi doar fiare vechi. Dar, în ciuda sancțiunilor internaționale, o filieră extrem de bine pusă la punct asigură alimentarea cu combustibil a regiunii separatiste. Scandalos este că filiera care alimentează forța militară rusă din Transnistria este compusă din companii înregistrate în state ale Uniunii Europene, care funcționează la capacitate maximă încă din primele zile ale invaziei ruse în Ucraina. Azi, Uniunea Europeană și NATO refuză să comenteze pe marginea acestei situații periculoase, invocând responsabilitatea acelor state membre ale UE și NATO care permit traficul de combustibil către Transnistria. La rândul lor, statele respective se ascund în spatele Republicii Moldova, o țară pe care o consideră singura în măsură să rezolve problema. Amenințarea militară transnistreană nu poate fi ignorată Până la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie 2022, teritoriul transnistrean era alimentat cu motorină, combustibilul folosit de mașinile de luptă, exclusiv din Federația Rusă, potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică a Republicii Moldova. După începutul luptelor pe teritoriul ucrainean, Kievul a securizat frontiera cu Moldova de-a lungul regiunii transnistrene, tocmai pentru a preîntâmpina un eventual atac al forțelor ruse dinspre vestul Ucrainei. Chiar mai periculoasă decât un atac direct în vestul Ucrainei ar fi fost o joncțiune a forțelor militare din Transnistria cu trupele rusești care ar fi încercat să atace Odesa, dinspre sud. O astfel de mișcare de trupe ar fi fost devastatoare nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Republica Moldova, care ar fi devenit parte a teatrului de război. Indicator rutier din Tiraspol către Odesa (sursa: Vitalie Călugăreanu) Dar, se întreabă Artem Filipenko, expert al Institutului Național de Studii Strategice de la Kiev, există amenințarea unui atac din partea forțelor transnistrene? „Ca forță militară, întregul contingent situat în regiunea transnistreană este semnificativ inferior unor părți ale forțelor armate ale Ucrainei și este puțin probabil să se aștepte un atac din partea regiunii. În plus, administrația regiunii transnistrene este controlată de o singură entitate economică - holdingul Sheriff. În consecință, nici proprietarii holdingului, nici protejații săi din administrația locală nu sunt interesați de escaladarea evenimentelor. Prin urmare, în ciuda diferitelor provocări, administrația transnistreană evită orice acțiune în legătură cu Ucraina. Intrarea în cartierul general al "armatei" transnistrene (sursa: Vitalie Călugăreanu) În același timp, Ucraina nu poate ignora prezența unui contingent militar rusesc în apropierea graniței de sud-vest. Amenințarea unei activități militare din partea Transnistriei a fost deosebit de acută la începutul invaziei la scară largă, când trupele rusești au încercat să captureze Mykolaiv și a existat o amenințare de debarcare amfibie în regiunea Odesa. În prezent, există mai degrabă o amenințare de acțiuni din partea regiunii (activități de informații, operațiuni de informare și psihologice, încercări de a influența starea de spirit a populației din zonele de frontieră etc.). Până în prezent, nu este vizibilă nicio activitate militară excesivă. Majoritatea activităților, de exemplu, exercițiile, se desfășoară într-un mod planificat. Un alt lucru este că Moscova și agenții săi din Moldova încearcă în mod constant să mențină tensiunile în jurul Transnistriei, invocând posibile provocări din partea Ucrainei. Scopul unor astfel de declarații nu este doar de a forța Ucraina să reacționeze, ci și de a pune presiune asupra Moldovei. În prezent, Rusia, cu ajutorul forțelor pro-ruse, încearcă să destabilizeze situația din această țară și să răstoarne conducerea pro-europeană a Moldovei. Amenințarea cu presupusa implicare a Moldovei în războiul ruso-ucrainean este una dintre acuzațiile aduse de partidele pro-ruse la adresa președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, și a echipei sale.”, susține Filipenko. Moscova consideră regiunea separatistă parte a Federației Ruse Importanța strategică a Transnistriei a devenit foarte vizibilă chiar în ziua în care se împlinea un an de la declanșarea invaziei rusești în Ucraina. Atunci, Ministerul de Externe de la Moscova a emis un avertisment către Occident. „Nimeni să nu se îndoiască: forţele armate ale Federaţiei Ruse vor replica într-o manieră adecvată oricărei provocări a regimului de la Kiev în Transnistria. Avertizăm Statele Unite, ţările membre ale NATO şi pe protejaţii lor ucraineni împotriva oricărei iniţiative aventuroase”, se arăta în comunicatul MAE rus. Potrivit aceluiași document, Armata rusă observase o „acumulare importantă de personal şi echipamente militare ucrainene în apropierea” frontierei cu regiunea transnistreană, „desfăşurarea artileriei pe poziţii de tragere” şi o „creştere fără precedent a zborurilor dronelor ucrainene deasupra teritoriului” republicii separatiste.MAE rus mai menţiona în comunicat că „orice acţiune care ameninţă securitatea trupelor rusești din Transnistria va fi considerată, în baza dreptului internaţional, un atac asupra Federaţiei Ruse”. Mai multă motorină importată după invadarea Ucrainei Documente vamale moldovenești consultate în exclusivitate de către echipa noastră de jurnaliști arată că izolarea Transnistriei nu a stopat și nici măcar diminuat fluxul de combustibil importat de „republica” cu capitala la Tiraspol. Dimpotrivă, cantitățile de motorină, combustibilul necesar pentru alimentarea tancurilor și a celorlalte echipamente militare motorizate, au crescut. Astfel, în perioada ianuarie – mai 2023, în Transnistria au intrat 31.348 de tone de motorină. În aceeași perioadă a anului precedent, 2022, cantitatea de motorină importată de Tiraspol a fost de numai 25.654 de tone. Calculul arată o creștere în 2023 de peste 22% doar pentru perioada ianuarie – mai. Practic, în medie lunară, în Transnistria au ajuns aproape 6.270 de tone de motorină în 2023. Prin comparație, media lunară de import de motorină în 2022 a fost de sub 4.100 de tone. Așadar, creșterea lunară a fost de peste 50% în 2023, ceea ce arată o nevoie urgentă de combustibil pentru mașinile de luptă. Când vine vorba de benzină, în 2023 s-au diminuat cantitățile importate în Transnistria față de 2022. Astfel, în perioada ianuarie – mai 2023, în regiunea transnistreană au ajuns 8,5 milioane de litri, față de 9,7 milioane de litri în aceeași perioadă a lui 2022. O scădere, așadar, de aproape 13%. Cât se poate de logic: tancurile nu sunt alimentate cu benzină. După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, importurile rusești de combustibil și petrol către Uniunea Europeană au fost interzise. Măsuri similare a dispus și Republica Moldova, stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, sursa exclusivă de combustibil pentru „republica” separatistă până în acel moment a fost eliminată. În realitate, însă, sancțiunile internaționale nu au funcționat: Transnistria a continuat să primească combustibil, în special motorină pentru tancuri și alte mașini de luptă, prin intermediul unei filiere europene. În această filieră, un rol esențial l-a jucat compania privată rusească Lukoil, tolerată pe teritoriul UE și, mai ales, în România și Bulgaria, unde are operațiuni extinse și importante financiar. Sheriff & Tiroiltreid, importatorii de combustibil Capătul transnistrean al filierei combustibilul este reprezentat de două companii: Sheriff și Tiroil Treid. Doar aceste două companii importă motorină, benzină și GPL în regiunea separatistă a Republicii Moldova. Conform datelor Agenției Servicii Publice de la Chișinău, ambele sunt controlate de oligarhul transnistrean Victor Gușan. El este beneficiarul efectiv. Ambele companii sunt „înregistrate provizoriu” în Registrul de Stat al Întreprinderilor din Moldova, fiindu-le atribuite coduri fiscale. „Înregistrarea provizorie” a agenților economici din Transnistria de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova este o invenție moldovenească legalizată prin Hotărârea Guvernului de la Chișinău nr. 815 din 02.08.2005, care le permite companiilor din regiunea transnistreană să beneficieze de cont bancar și să efectueze operațiuni de import-export fără nici un fel de obligații fiscale față de bugetul Republicii Moldova. Conform articolului 7 (6) al Codului fiscal al Republicii Moldova, „subdiviziunile amplasate în unitățile administrativ-teritoriale al căror buget nu este parte componentă a bugetului public național achită impozitele și taxele la bugetul unității administrativ-teritoriale unde se află reședința de bază a întreprinderii”. Altfel spus, prin această prevedere, Chișinăul a trimis companiile Sheriff și Tiroiltreid (dar și celelalte firme din Transnistria) să-și achite taxele la „autoritățile” separatiste de la Tiraspol. UE, principala piață pentru companiile din Tiraspol Sheriff a fost fondată în 1993, la un an de la încheierea războiului moldo-rus de la Nistru, soldat cu separarea de facto a Transnistriei de restul Republicii Moldova. Fondatorii erau Victor Gușan, Larisa Gușan și Ilya Kazmaly. Ultimul s-a retras din firmă în martie 2012. Conform situației la zi, unicul asociat al firmei Sheriff este Victor Gușan, care este și președinte al companiei. Supermarket Sheriff din Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Holding-ul Sheriff numără zeci de companii active care controlează toate segmentele economiei locale. Tiroiltreid este una din ele. Aceasta pare să fi fost creată pentru a mima concurența în cadrul licitațiilor de procurare a carburanților pentru necesitățile instituțiilor publice din Transnistria. Din documentele de licitație accesibile public se vede clar că la aceste licitații participă permanent doar două companii - Sheriff și Tiroiltreid. Încasările anuale ale companiei Sheriff sunt mai mari decât bugetul regiunii separatiste: sute de milioane de dolari. Benzinărie Sheriff în Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Fiind înregistrată provizoriu la autoritățile constituționale de la Chișinău, companiile lui Gușan profită din plin de Acordul de Liber Schimb semnat de Republica Moldova cu UE. Conform datelor statistice oficiale, în 2023, piața UE a absorbit 67% din exporturile regiunii transnistrene, dinamica fiind în creștere puternică. Gușan are parteneri de afaceri în majoritatea statelor membre ale UE, dar și în est. Nu este clar în ce măsură războiul declanșat de Rusia contra Ucrainei i-a afectat relațiile cu elitele politice de la Kiev (el fiind și cetățean ucrainean). Gușan nu a răspuns la setul de întrebări pe care echipa noastră de jurnaliști i l-a expediat. Intrarea stadionului Sheriff din Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Cert este că în perioada 2014-2017, pe fundalul operațiunii antiteroriste din estul Ucrainei, Sheriff făcea afaceri cu producătorul de produse de cofetărie Roshen, deținut de fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko. Conform datelor RISE Moldova, schimbul comercial dintre cele două companii a fost de aproximativ trei milioane de dolari. Marfa era expediată direct în Transnistria, fiind evitat controlul vamal al autorităților de la Chișinău. Sheriff s-a aflat de două ori în vizorul procurorilor din Republica Moldova, fiind suspectată de practicarea ilegală a activităţii comerciale și de contrabandă în proporții deosebit de mari. Cauzele penale au fost inițiate în 2004 și 2005, fiind ulterior conexate. În 2008, urmărirea penală a fost suspendată din cauza „imposibilității stabilirii persoanei care a comis infracțiunea”. Tiroiltreid era înregistrată până în 2014 pe aceeași adresă din Tiraspol unde își avea sediul compania Sheriff: strada Șevcenko 81/11. După ce a achiziționat 100% din pachetul de acțiuni al firmei Metan-Auto, Tiroiltreid s-a mutat pe strada Șevcenko 103. Metan-Auto este o altă companie din Transnistria care a beneficiat, până pe 08.11.2022, de licență pentru importul produselor petroliere, eliberată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică de la Chișinău. Benzinărie Tiroiltreid în Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Tiroiltreid, care are licență de la ANRE pentru importul produselor petroliere în Moldova, a fost fondată și administrată de Ilia Vasiliev, un businessman cu mandat și imunitate de „deputat” în mai multe legislaturi în pretinsul „parlament” de la Tiraspol. „Șeriful” Gușan, ca și Putin, a fost ofițer KGB Victor Gușan este beneficiarul efectiv al companiilor Sheriff, Serif și Tiroiltreid SRL – cum apar acestea în baza de date a Agenției Servicii Publice (ASP) de la Chișinău. Datele privind beneficiarii efectivi ai celor trei firme au fost actualizate ultima dată de ASP pe 02.02.2023. În toate trei cazuri în calitate de beneficiar efectiv apare Victor Gușan. Victor Gușan, într-o fotografie din tinerețe (sursa: fc-sheriff.com) Împreună cu Ilya Kazmaly – un alt oligarh conectat la schemele create de regimul separatist de la Tiraspol (cu ramificații și în Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova) – Gușan, în vârstă de 60 de ani, este coproprietarul a zeci de companii fondate în Republica Moldova, Ucraina, în state membre ale UE (cele mai multe în Germania), dar și în paradisuri fiscale. La înregistrarea acestor companii a folosit acte de identitate eliberate de Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, el având cetățenia tuturor celor trei țări. În regiunea transnistreană a Republicii Moldova, controlată de regimul separatist pro-rus, Victor Gușan controlează un grup mare de companii prin intermediul cărora menține sub influența sa întreaga economie a regiunii separatiste – de la comerțul cu produse alimentare, carburanți, medicamente și sport, până la telefonie fixă și mobilă, internet, bănci și presă. Conform datelor din Registrul persoanelor juridice din Ucraina, la începutul anului 2016, Gușan figura ca proprietar și beneficiar efectiv al operatorului ucrainean de telefonie mobilă Intertelecom. În 2016, pe fundalul războiului cu separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei, Intertelecom a devenit obiectul unei investigații desfășurate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Compania era suspectată că ar fi oferit serviciilor secrete ruse posibilitatea de a intercepta abonați de telefonie mobilă din Ucraina. În perioada URSS, Gușan a fost unul dintre șefii serviciului secret rus din Republica Moldova, iar ulterior, după crearea enclavei separatiste din stânga Nistrului, a făcut parte din pretinsele „servicii secrete transnistrene”. Numele lui în această calitate îl regăsim în dosarul de la CEDO nr. 48787/99 al deținuților politici de la Tiraspol „Ilașcu și alții contra Moldovei și Rusiei”. Din dosar reiese că Gușan a fost unul din colaboratorii KGB care a participat la arestarea, percheziționarea și interogarea deținuților politici de către serviciile secrete transnistrene și ruse cu 31 de ani în urmă. Toți politicienii lui Gușan, boss-ul de care UE nu se atinge Cei mai importanți exponenți ai regimului separatist de la Tiraspol au fost și sunt produsul holdingului Sheriff, inclusiv așa-numita „majoritate parlamentară”. Prin intermediul lor, Gușan își asigură controlul administrativ absolut asupra regiunii transnistrene. "Parlamentul" și "guvernul" separatiste din Transnistria (sursa: Vitalie Călugăreanu) Fostul „președinte” al autoproclamatei republici transnistrene, Evhenii Șevciuk, a fost vicedirector al companiei Sheriff. Actualul „președinte” al enclavei separatiste, Vadim Krasnoselski, a fost, în perioada 2012-2015 consilierul directorului companiei Interdnestrkom - operatorul de telefonie mobilă din stânga Nistrului, fondată tot de Gușan și Kazmaly. Astfel, întregul „aparat administrativ” al „republicii” separatiste lucrează în interesul imperiului boss-ului Sheriff. În 2003, ca urmare a unor abuzuri comise de administrația ilegală de la Tiraspol față de școlile cu predare în limba română din partea stângă a Nistrului, UE a introdus restricții de viză împotriva mai multor exponenți ai regimului separatist. Anual, valabilitatea acestor restricții este prelungită de UE. Victor Gușan nu se regăsește însă în lista celor sancționați de UE. La Chișinău, doar ONG-urile (nu și autoritățile) cer includerea lui în lista de sancțiuni internaționale. În februarie 2023, actuala guvernare pro-europeană de la Chișinău a adoptat o lege pentru combaterea separatismului. Aceasta prevede pedepse penale pentru separatism și instigare la separatism. Procurorul general interimar al Republicii Moldova, Ion Munteanu, susține că în acest moment nu există nici o cauză penală pornită în baza noii prevederi introduce în Codul penal și că aceasta este „greu de aplicat”. Autoritățile constituționale nu au inițiat dosare penale pentru separatism sau uzurparea puterii pe o parte a teritoriului național nici pe numele lui Gușan, nici pe numele pretinsului lider transnistrean, Vadim Krasnoselski. Totuși, contactat de echipa noastră de jurnaliști, Oleg Serebrian, vicepremierul moldovean pentru Integrare, a spus că "se discută acum intens această chestiune" (nominalizarea pe lista de sancțiuni internaționale a lui Gușan, Krasnoselski și alții din Transnistria). Lukoil, pompa principală a separatiștilor Principalul partener al companiilor Sheriff și Tiroiltreid, controlate de Victor Gușan, începând din martie 2022, este grupul rusesc Lukoil. Potrivit documentelor vamale ale Republicii Moldova consultate de echipa noastră de jurnaliști, 98% din cantitatea de motorină importată în Transnistria în 2023 provine de la rafinăria Lukoil din România. Tot în 2023, benzina importată în republica separatistă a provenit 100% de la rafinăria Lukoil din România. În 2022, benzina din enclava separatistă a Republicii Moldova a provenit, în proporție de 96%, din România. Tot în 2022, Lukoil (prin companiile din România, Bulgaria și Țările de Jos) a furnizat doar 30% din motorina pentru Transnistria. Restul de 70% a provenit de la companii mai mici, toate controlate de cetățeni ruși sau moldoveni. Toate aceste date se referă la companiile care au exportat combustibil în Transnistria. Țările de origine a combustibilului, însă, sunt în unele cazuri altele decât cele în care se află firmele exportatoare. În 2022, de exemplu, în Transnistria a ajuns motorină exportată prin firme din România, dar care își avea originea în șase țări (inclusiv Rusia) și Uniunea Europeană. Toate datele vor fi detaliate în paragrafele următoare. Micile cisterne bulgărești Documentele citate anterior arată că, în 2022, în Transnistria au intrat 49.049 tone de motorină. Aproape 70% din această cantitate, adică 33.804 tone, a fost importată de către compania Sheriff. Șase companii (două din Bulgaria, trei din România și una din SUA) au avut contracte de furnizare de motorină cu Sheriff. Cele două companii din Bulgaria au livrat aproximativ 2.800 de tone de motorină, adică în jur de 8% din cantitatea totală importată de Sheriff în 2022. Este vorba de două companii mici. Una dintre acestea, Agro 03, nu este specializată doar în vânzări de combustibili, ci de mărfuri generale. Cealaltă, GTA Petroleum, este un trader de produse petroliere activ pe piețele din Bulgaria, România, Grecia, Kosovo, Serbia. Țările de origine ale combustibilului livrat de cele două companii bulgare sunt România, Bulgaria și alte țări din Uniunea Europeană. Euronova Energies, filiera rusească Cea mai mare parte din motorină importată de Sheriff în 2022, 90% din cantitate, a provenit de la trei firme exportatoare înregistrate pe teritoriul României. De la aceste trei companii, Sheriff a importat 30.825 de tone de motorină. Țara de origine pentru aproape 70% din această motorină (20.990 tone) a fost Rusia. Responsabilă de importul de motorină din Rusia a fost o companie înregistrată în Elveția, dar pe care autoritățile vamale ale Republicii Moldova o consideră ca fiind exportator român. Compania se numește Euronova Energies SA, cu sediul la Geneva. A fost înființată în 2013. Și anterior anului 2022, această companie exporta combustibil rusesc în Transnistria. Filiera, potrivit Centrului de Investigații Jurnalistice de la Chișinău, pornea din portul rusesc Novorosiisk, traversa Marea Neagră până în portul românesc Constanța, unde era depozitat la compania Oil Terminal, apoi preluat de o firmă românească și transportat pe teritoriul Republicii Moldova, de unde ajungea în Transnistria. Euronova Energies SA se ocupă cu transportul, depozitarea și comercializarea petrolului și a produselor rafinate pe piețele din sud-estul Europei. Deține capacități de stocare la Marea Neagră (unde are un contract cu compania de stat Oil Terminal din Constanța) și la Marea Adriatică și practică și transportul de combustibili pe Dunăre. Compania mai are reprezentanțe în Geneva, Dubai și Novi Sad. A câștigat mai multe licitații pentru cote de petrol în zona Urali, prin compania rusească de stat Zarubezhneft. Matrioșka Gazprom și spionajul pentru resurse în România Euronova Energies SA are legături indirecte și cu gigantul Gazprom. Potrivit rapoartelor de activitate ale companiei sârbești NIS, deținute de Gazprom, Euronova Energies este al doilea furnizor al companiei sârbești, după proprietarul Gazprom. În prezent, Euronova Energies este administrată de sârbul Stephane Jovanovic (președinte) și franco-elvețienii Gilles Chautard și Raphaë Gossner. Între 2012 și 2017, Stephane Jovanovic a lucrat și prin firma Euronova Energies SRL înființată de el la București, dar închisă între timp. Din baza de date ICIJ Offshore Leaks rezultă că Stephane Jovanovic mai este asociat și în firma Vendome Energy International SA (înregistrată în Insulele Virgine Britanice) împreună cu Duško Perović. Duško Perović este șeful Reprezentanței Republicii Srpska (parte a teritoriului Bosniei și Herțegovinei) la Moscova și un mare rusofil. Acum câțiva ani, Petrović a fost implicat într-un scandal când a amenințat jurnaliștii de la publicația Capital din Bosnia și Herțegovina după ce aceștia au publicat o investigație legată de Petrović și compania Comsar Energy care trebuia să construiască o centrală termică. Comsar Energy este o firmă cipriotă deținută de oligarhul rus Rashid Sardarov, iar Perović era și angajat la firmele lui Sardarov. Comsar Energy deține o concesiune pe 44 de ani de la Guvernul Republicii Srpska pentru construirea și exploatarea centralei termice Ugljevik 3 și a minei de cărbune adiacente. Perović a fost cel care s-a ocupat și de aducerea vaccinului anti-COVID Sputnik și a mai multor investiții rusești în Republica Srpska. Duško Perović mai este acționar și în offshore-urile din Insulele Virgine Britanice Brokly Alliance Inc și Elnasort Financial Inc (firmă care, la rândul ei, a fost acționar la compania Comsar a rusului Sardarov). În cea de-a doua firmă, asociat îi este sârbul Aleksandar Andrejević. Și de la acest personaj se deschide un păienjeniș de firme offshore în care sunt implicați mai mulți ruși și foști politicieni sârbi. Numele lui Aleksandar Andrejević este legat de mai multe scandaluri ca reprezentant al firmei elvețiene Mineco AG. De altfel, el a fost acuzat în Serbia, alături de alte persoane, pentru fraudă în privatizarea unei fabrici de alcool. În timp ce se ascundea de autoritățile sârbe, în 2012, Andrejević se întâlnea la București cu Iacob Chişărău, pe atunci director al companiei româneşti Moldomin, şi Dan Adrian Rus, reprezentantul filialei Mineco din România. Scopul întâlnirii a fost de a găsi o cale pentru a mitui judecătorul care se ocupa de cazul privatizării Moldomin pentru a da o decizie favorabilă companiei elvețiene. Miza afacerii era de peste un miliard de dolari, care consta în zăcămintele de cupru controlate de fosta companie de stat românească. Mineco câștigase drepturile de exploatare a rezervelor de cupru ale Moldomin, dar statul român a anulat privatizarea bănuind că procesul nu s-a desfășurat în mod corect. Așa că s-a ajuns la judecată, iar elvețienii vroiau să fie siguri că nu pierd vremea. Intermediarul șpăgii, Iacob Chișărău, a fost arestat, iar ulterior și judecătorul și Dan Adrian Rus. Apoi, în 2013, toți au fost condamnați. Andrejević a reușit să părăsească la timp România și să scape de lege ascunzându-se la Londra. Un alt scandal în care a fost implicată firma Mineco în România a fost unul legat de spionaj, tot în anul 2012. Atunci, un geolog rus a fost reținut de autoritățile române pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din București. Asupra lui au fost găsite hărți geologice secrete, iar DIICOT și SRI au declarat că dejucaseră un act de spionaj și o amenințare la adresa securității naționale a României. Se pare că hărțile conțineau informații clasificate despre rezervele de cupru și metale rare din zona Moldova Nouă. Numele spionului reținut atunci este Orlov Mikhail, un geolog care făcea parte dintr-o echipă de experți ruși în minerit adusă în România de Dragan Aksentijević, șeful urmăritului Aleksandar Andrejević, de la Mineco. Conform OCCRP, echipa de experți era condusă de Ilyas Abdrakhmanov, pe atunci deputat al Republicii Bașkiria, un teritoriu al Federației Ruse, și membru al partidului politic Rusia Unită al lui Vladimir Putin. După aceste episoade, Mineco s-a retras din România lichidându-și toate firmele, iar Moldomin este falimentată, devenind o catastrofă ecologică. Mărunțiș: un moldovean și un dobrogean Celelalte două firme românești care au exportat motorină în 2022 în Transnistria sunt Bitum Logistics Co SRL și Marsala Koncept SRL. În total, cele două au trimis în „republica” separatistă aproximativ 3.600 de tone de motorină. Bitum Logistics Co a vândut către Sheriff Tiraspol doar 533 de tone de motorină. Firma a fost înființată în 2020. În nici trei ani, cifra de afaceri a crescut de 88 de ori iar profitul, de cinci ori (la aproape patru sute de mii de euro). Cu toate acestea, la sfârșitul lunii martie 2023, societatea comercială a intrat în insolvență. Proprietarul și administratorul actual al Bitum Logistics Co SRL este Grigore Cechină, cetățean român născut în Republica Moldova acum 58 de ani. Istoricul firmei Bitum Logistics Co SRL este unul destul de stufos având în vedere scurta sa viață. În septembrie 2020, societatea comercială a fost fondată, alături de Grigore Cechină, de polonezii Walczak Tomasz Stanislaw și Konstanty Dariusz Wojciech, românii Matei Costin Ionescu, Ana Cristina Iordan, Dan Vasile Cristurean, Daniel Marian Pușcaș și moldoveanul Iurie Ivanov. Polonezii sunt implicați în afaceri cu energie și cu combustibili și la ei acasă, în Polonia, iar Konstanty a fost inclusiv reprezentantul firmei rusești DelkOil În martie 2021, românii se retrag din firmă și asociați rămân Grigore Cechină, polonezii Walczak Tomasz Stanislaw și Konstanty Dariusz Wojciech, precum și cetățeanul moldovean Iurie Ivanov. În iunie 2021, Cechină a devenit unic asociat iar în martie 2023 a cerut intrarea firmei în insolvență. Marsala Koncept, o firmă înființată în 2014, a exportat către Sheriff Tiraspol peste 3.000 de tone de motorină. Unicul asociat și administrator al societății de comerț cu combustibili din Constanța este Elbis Osman. Într-o conversație telefonică cu un membru al echipei noastre de jurnaliști, Elbis Osman a admis că a lucrat cu compania Sheriff: ”Continuăm să exportăm în Republica Moldova, dar nu mai facem afaceri cu Sheriff pentru că nu este o companie serioasă. În momentul de față, Moldova are un mare deficit de combustibil având în vedere situația actuală.”. Osman a precizat că Marsala Koncept achiziționează combustibilul de la ”mai mulți furnizori de pe piața românească. Nu avem un furnizor anume, dedicat. Luam de la cine oferă un preț mai bun.”. Întrebat dacă știe că este posibil ca o parte din motorina exportată de către firma sa să ajungă și la trupele rusești din Transnistria, Osman a negat: ”Eu vând în condiții legale. Cine plătește mai bine acela este clientul. Nu stau să fac investigații să văd cine cui vinde mai departe. Se cumpără din Oil Terminal și se vinde mai departe clienților interni sau externi.”. Firmă din Miami, motorină din Belarus Compania americană care a exportat motorină în 2022 către Sheriff este doar un paravan al unui cetățean moldovean, Iuri Blincov. Acesta a înființat în 2013, la Miami, compania Prime H.M. Exim Inc. Potrivit documentelor consultate de echipa noastră de jurnaliști, țara de origine a motorinei facturate de Prime H.M. Exim Inc este Belarus. Cantitatea exportată: doar 184 de tone. Conform portalului de investigații RISE Moldova, Blincov apare şi într-un litigiu contra aşa-zisului comitet vamal din regiunea separatistă, figurând ca furnizor de motorină pentru compania Sheriff. Aceeași sursă citează și documente ale Trezoreriei SUA (dezvăluite prin proiectul internațional FinCENFiles), potrivit cărora, în 2017, Bank of China Limited, cu sediul la New York, a raportat suma de două milioane de dolari, virată de Sheriff Tiraspol din conturile deținute la o bancă rusească către mai multe firme din Polonia, Lituania, Ucraina și SUA. În SUA banii au fost transferaţi firmei Prime H.M. Exim Inc. Petrotel Lukoil România, rafinăria preferată a Tiraspolului În 2022, și Tiroiltreid a importat motorină în Transnistria. Cantitatea: 15.245 de tone. Cea mai mare parte a motorinei importate de Tiroiltreid, 12.258 de tone, a provenit de la rafinăria Petrotel Lukoil din România, dar vânzătorul motorinei a fost, în acte, compania elvețiană Litasco, trader-ul oficial al grupului Lukoil. Alte aproape 3.000 de tone de motorină au fost cumpărate de Tiroiltreid de la Lukoil Bulgaria și Lukoil Benelux. În 2023, perioada ianuarie – mai, în Transnistria au ajuns 31.348 tone de motorină. Cea mai mare parte din această cantitate, 30.737 tone de motorină, echivalentul a 98%, a fost livrată de Litasco Elveția, trader-ul grupului Lukoil, iar originea combustibilului a fost rafinăria Petrotel Lukoil din România. În 2022, în Transnistria au ajuns 30,3 milioane de litri de benzină. Sheriff a importat o cantitate de puțin peste un milion de litri de benzină, integral din Belarus. Restul cantității, de 29,3 milioane de litri, a fost importat de Tiroiltreid de la rafinăria Petrotel Lukoil din România. În 2023, perioada ianuarie – mai, doar Tiroiltreid a importat benzină în Transnistria: 8,5 milioane de litri. Vânzătorul combustibilului a fost Litasco Elveția, trader-ul grupului Lukoil, iar sursa benzinei a fost rafinăria Petrotel Lukoil din România. Grupul Lukoil nu a răspuns la nici una din întrebările care i-au fost trimise de către echipa noastră de jurnaliști. Tancurile alimentează la PECO Gușan Orice beneficiar de combustibil din Transnistria – fie că este cetățean privat, companie sau instituție – este client al uneia din cele două companii controlate de Viktor Gușan, Sheriff și Tiroiltreid, singurele importatoare de motorină, benzină și GPL. Când vine vorba de instituțiile publice ale „republicii” transnistrene, Sheriff și Tiroiltreid sunt singurele companii care depun oferte la simulacrele de licitații publice. Este, evident, și cazul forțelor armate de pe teritoriul Transnistriei. Inclusiv Serviciul de Informații și Securitate al Moldovei arată, într-o notă publicată de anticoruptie.md, că „O bună parte din motorina dar și benzina importată în Transnistria (...) este utilizată de către GOTR (Grupul Operativ al Trupelor Ruse) care staționează în stânga Nistrului pentru a apăra depozitele de armament de la Cobasna. De asemenea GOTR adesea efectuează și exerciții militare, care au drept scop prezentarea capacității forțelor separatiste și intimidarea autorităților constituționale ale Republicii Moldova.”. Două întrebări pentru UE, NATO și câteva guverne Două întrebări sunt esențiale în contextul alimentării cu combustibil a mașinii de război rusești din Transnistria: Cum a fost posibil ca peste 20.000 de tone de motorină din Rusia să ajungă la forțele militare rusești din Transnistria după declanșarea invaziei împotriva Ucrainei, prin intermediul unor companii din UE (cazul Euronova Energies), în ciuda sancțiunilor impuse de blocul comunitar asupra petrolului rusesc? Cum a fost posibil ca peste 55.000 de tone de motorină și 38 de milioane de litri de benzină produse în UE (marea majoritate, în România, dar și în Bulgaria și în alte țări din blocul comunitar) să ajungă în Transnistria și, implicit, la forțele militare controlate de Moscova, în ciuda sancțiunilor impuse de blocul comunitar persoanelor și entităților care sprijină invazia rusească? UE și NATO se ascund după guverne, care se ascund după Republica Moldova Echipa noastră de jurnaliști a adresat aceste întrebări tuturor guvernelor țărilor UE în care sunt înregistrate companiile implicate în filiera transnistreană, dar și Uniunii Europene și NATO. Toate răspunsurile primite au fost eschive de PR. Comisia Europeană a răspuns, la întrebarea 1, că doar „pe baza informațiilor limitate furnizate în legătură cu bunurile și entitățile implicate, UE nu poate comenta și nici evalua dacă sancțiunile UE au fost încălcate sau ocolite”. NATO a răspuns chiar mai sec: „Vom trimite întrebările dvs. autorităților din țările respective, care sunt cele mai în măsură să răspundă”. Răspunsul Guvernului de la București a pasat întreaga responsabilitate Guvernului de la Chișinău, deși Republica Moldova nu este stat membru al UE: „Regimul importurilor (licențiere, tarife, nomenclator de produse etc) în Republica Moldova este stabilit prin reglementările adoptate de autoritățile acestui stat. Aceste reglementări privesc ansamblul teritoriului și totalitatea operatorilor economici din Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană. Autoritățile române nu dețin și nu compilează date cu privire la categoriile de produse, originea, specificațiile, valoarea acestora etc., importate în Republica Moldova.”. Răspunsul Guvernului de la Sofia pare copiat de la omologii de la București, în fond, deși cuvintele folosite sunt altele: „Considerăm Transnistria ca o parte integrantă a Republicii Moldova în granițele sale recunoscute internațional. Autoritățile Republicii Moldova sunt cele care exercită controlul asupra întregului teritoriu, inclusiv asupra punctelor vamale. Nu avem nici o notificare de la autoritățile Republicii Moldova care să aibă legătură cu ipotezele susținute de dvs.”. Chișinăul a interzis kerosenul pentru Transnistria, care nu are avioane Răspunsul Guvernului de la Chișinău a evitat, de asemenea, problema de fond: „Importurile de petrol și motorină ce au ca destinație regiunea transnistreană a Republicii Moldova sunt permise strict pentru uz civil, fiind restricționate categoriile de produse petroliere sensibile (de exemplu: benzine pentru aviație, de tip ,,jet fuel” sau echivalente). După declanșarea războiului brutal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, activitatea punctelor de trecere de pe segmentul central (transnistrean) al frontierei de stat moldo-ucrainene a fost suspendată. Implicit, autoritățile vamale și de frontieră ale Republicii Moldova monitorizează integral toate tranzacțiile de import efectuate de către companiile din raioanele de est ale țării, desfășurate exclusiv la posturile controlate de autoritățile constituționale. Conform analizei autorităților, în anul 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, nu s-au atestat fluctuații semnificative în partea ce privește importurile de petrol și motorină în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. (...) Toate categoriile de mărfuri interzise pe teritoriul țării, incluse în lista sancțiunilor internaționale, inclusiv din Federația Rusă, precum și cele cu potențial uz militar ce au ca destinație regiunea transnistreană nu sunt autorizate pentru import în Republica Moldova. Potrivit prevederilor Legii nr. 1163/2000 și a Hotărârii Guvernului nr. 606/2002 importul pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor cu dublă destinație este posibil doar în urma autorizațiilor emise de Comisia interdepartamentală de control asupra exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice. În cazul importurilor efectuate în regiunea transnistreană a țării noastre se aplică o monitorizare și o verificare sporită, iar în cazul constatării potențialului uz al mărfii în scopuri militare sau paramilitare, este refuzată autorizarea tranzacției, indiferent de categoria mărfii (echipamente electronice, software, produse chimice sau alte categorii). În procesul de examinare a seturilor de acte depuse de către solicitanți se verifică dacă categoria de marfă importată nu figurează în liste de sancțiuni internaționale sau în nomenclatoare interzise agreate pe bilaterală/multilaterală cu statele sau organizațiile internaționale partenere cu Republica Moldova. (...)”. Realizarea acestei investigații a fost sprijinită printr-un grant IJ4EU. International Press Institute IPI, European Journalism Centre EJC și orice alt partener al IJ4EU nu sunt responsabili de conținutul publicat sau de utilizarea acestuia în orice fel.

România alimentează forțele ruse din Transnistria. În imagine, un tanc dezafectat folosit drept monument public în Tiraspol, august 2023 (sursa: Vitalie Călugăreanu)
Primii oligarhi moldoveni sancționați de Uniunea Europeană. Vladimir Plahotniuc, printre ei Foto: Facebook Vladimir Plahotniuc
Eveniment

Primii oligarhi moldoveni sancționați Uniunea Europeană

Primii oligarhi moldoveni sancționați de Uniunea Europeană: printre ei, Ilan Șor (acum refugiat în Israel), Marina Tauber (aflată în arest la domiciliu, la Chișinău) și Vladimir Plahotniuc, refugiat într-un loc necunoscut, probabil în Cipru de Nord. . Au mai fost sancționați Gheorghe Cavcaliuc, fost șef al poliției din Moldova, acum refugiat la Londra, și Igor Ceaika, finanțatorul acțiunilor de destabilizare a regimului Maia Sandu, cu ajutorul banilor securității ruse, FSB. Sancțiunile impuse de UE la cererea Ministerului de Externe din România vizează înghețarea fondurilor deținut de aceste persoane în UE și interdicții de călătorie RO?? salută adoptarea azi a primelor listări de persoane cf. regimului de sancțiuni UE ce vizează acțiuni de destabilizare a RMD??, creat în timp record, la propunerea mea. RO va continua să sprijine rezilienta, integrarea?? & calea democratică a RMD??.@nicupopescu @sandumaiamd— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) May 30, 2023 România a deținut un rol central în crearea acestui regim de sancțiuni al UE, precum și în întocmirea pachetului de listări. Demersurile politico-diplomatice ale MAE au determinat un sprijin solid din partea tuturor statelor membre ale UE și a instituțiilor europene, ceea ce a condus la adoptarea regimului într-un timp record – fiind cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni UE de până acum. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri Primii oligarhi moldoveni sancționați de Uniunea Europeană Iată motivațiile UE în decizia de sancționare: Ilan Șor: „Prin dirijarea și planificarea demonstrațiilor violente, precum și prin gravele sale abateri financiare privind fondurile publice și exportul neautorizat de capital, Ilan Șor este responsabil de acțiuni care subminează și amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova” Gherghe Cavalic: „El și-a folosit legăturile din cadrul Inspectoratului General al Poliției pentru a recruta foști ofițeri de poliție și a crea un grup paramilitar pentru a «proteja» manifestanții violenți împotriva Guvernului Republicii Moldova. El a fondat un așa-numit «guvern din umbră» cu scopul de a înlocui guvernul ales în mod democratic al Republicii Moldova”. Marina Tauber: „Prin conducerea și planificarea unor demonstrații violente, precum și prin comportamentul său financiar necorespunzător și prin exportul neautorizat de capital, Marina Tauber este responsabilă de acțiuni care subminează și amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova”. Igor Ceaika: El a jucat rolul de «portofel», canalizând bani către entitățile FSB din Moldova pentru a aduce țara sub controlul Kremlinului. Prin conduita sa financiară necorespunzătoare, Igor Ceaika este responsabil pentru sprijinirea acțiunilor care subminează și amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova Vladimir Plahotniuc: „Prin conduita sa financiară necorespunzătoare și prin exportul neautorizat de capital, Vladimir Plahotniuc este responsabil pentru acțiuni și punerea în aplicare a unor politici care subminează și amenință democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea în Republica Moldova”

Profitul net al Gazprom a scăzut Foto: Twitter
Eveniment

Profitul net al Gazprom a scăzut

Profitul net al Gazprom a scăzut în 2022 cu peste 40%, la 15,77 miliarde dolari, din cauza majorării impozitelor din a doua jumătate a anului, a declarat marţi gigantul energetic rus, adăugând că nu va plăti un dividend pe întregul an, transmite Reuters. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Occidentul a introdus anul trecut o serie de sancţiuni împotriva Rusiei şi a companiilor de stat, din cauza acţiunilor militare ale Moscovei în Ucraina. Profitul net al Gazprom a scăzut Exporturile de gaze ale Gazprom, o sursă cheie de venituri, nu au fost sancţionate direct, dar volumele exporturilor aproape s-au înjumătăţit anul trecut, la 101 miliarde de metri cubi, scrie news.ro. Acţiunile Gazprom au scăzut cu aproximativ 4% după ce firma controlată de Kremlin a declarat că consiliul său de administraţie a decis să nu plătească un dividend pe un an întreg, în urma alocării unui dividend pe jumătate de an de 1.200 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari). "Considerăm rezultatele prezentate drept slabe. În afară de aceasta, consiliul de administraţie nu a anunţat un dividend pentru a doua jumătate a anului 2022", a scris Sinara Investbank. ”Veştile sunt destul de dezamăgitoare din punctul de vedere al atractivităţii investiţionale a Gazprom”, a spus aceasta, adăugând că recomandă vânzarea acţiunilor companiei. Famil Sadigov, directorul general adjunct al Gazprom, a declarat că, deoarece plata dividendelor pe şase luni a depăşit deja nivelul ţintă de 50% din profitul net, s-a decis să se lase dividendul pe întregul an la egalitate cu plata preliminară. Citește și: Simona Halep, supusă unei „hărțuiri de neconceput”, afirmă antrenorul Mouratoglu, care se declară „foarte șocat” de demersul ITIA ”Nu am aşteptat rezultatele anului, ci le-am dat acţionarilor posibilitatea de a primi în avans o sumă atât de importantă. Din această cauză, dividendul primit are o valoare reală mai mare decât plata aceleiaşi sume la sfârşitul anului”, a spus el. Sadygov a mai spus că profitul de bază, sau câştigul înainte de dobândă, impozite, depreciere şi amortizare, a ajuns la 3.600 miliarde de ruble anul trecut, la egalitate cu cel din 2021.

Maia Sandu mulțumește României și lui Bogdan Aurescu Foto: Facebook
Eveniment

Maia Sandu mulțumește României și Bogdan Aurescu

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, mulțumește, pe Twitter, României și lui Bogdan Aurescu, șeful diplomației române, pentru promovarea sancțiunilor UE împotriva oligarhilor care destabilizează Republica Moldova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La 24 aprilie, Consiliul pentru Afaceri Generale al UE a ajuns la un „acord larg” cu privire la un nou cadru de sancțiuni împotriva celor care destabilizează Republica Moldova. Aceste măsuri au fost cerute insistent de România. Maia Sandu mulțumește României și lui Bogdan Aurescu „Salut adoptarea de către UE a sancțiunilor pentru a contracara acțiunile de destabilizare a Moldovei. Decizia transmite un mesaj puternic că ingerința malignă nu va fi tolerată. Mulțumesc @BogdanAurescu pentru că a condus această inițiativă cheie”, a scris Maia Sandu pe Twitter. I welcome EU's adoption of sanctions to counter actions destabilising Moldova.The decision sends a strong message that malign interference will not be tolerated.Grateful to @BogdanAurescu for driving this key initiative. https://t.co/eVTcA1xArq— Maia Sandu (@sandumaiamd) April 28, 2023 Vineri, președintele Republicii Moldova a salutat trei măsuri luate de UE în favoarea țării pe care o conduce: sancționarea oligarhilor care destabilizează Republica Moldova o misiune civilă a UE, condusă de Cosmin Dinescu din România, va ajuta Republica Moldova să consolideze rezistența la amenințările hibride UE va oferi 40 de milioane de euro pentru consolidarea capacității de apărare a Republicii Moldova UE urmează să stabilească lista oligarhilor din Republica Moldova care vor fi sancționați, dar cel mai probabil pe ea se vor afla Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc. Citește și: FOTO+VIDEO Incendiu uriaș la depozitul de petrol al flotei ruse din Sevastopol, Crimeea. Rusia susține că a fost lovită de o dronă ucraineană

Cărțile occidentale ajung povestite în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Cărțile occidentale ajung povestite în Rusia

Cărțile occidentale ajung povestite în Rusia. De la începutul războiului din Ucraina, librăriile și editurile din Rusia sunt nevoite să se adapteze atât cenzurii interne, cât și boicotului editurilor din străinătate care au reziliat contractele, suprimând astfel schimburile culturale. Stephen nu e King în țara țarilor "Încă din luna februarie 2022, am primit scrisori, politicoase, de la mai multe edituri franceze, britanice, germane și americane în care se scuzau că trebuie să întrerupă relațiile, oricât de vechi ar fi fost acestea. Drept urmare, nu mai avem acces la foarte multe cărți, precum cele ale lui Stephen King, unul dintre scriitorii cei mai traduși în Rusia", a declarat Marina Kameneva, directoarea cunoscutei librării Moskva. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Care a adăugat că, până și în perioada comunistă, țara ei avea acces la traducerea cărților: "Uneori chiar îi cunoșteam pe unii dintre autorii occidentali mai bine decât occidentalii înșiși.". Boicotul literar asupra Rusiei a apărut inițial din partea scriitorilor. Pe lunga listă se află Olga Tokarchuk, Margaret Atwood, Stephen King, Frédéric Beigbeder, Yuval Noah Harari, Bernardine Evaristo, Joanne Rowling, Elif Shafak, Rupi Kaur. Socoteala din Rusia nu se potrivește cu cea din târguri La scurt timp a apărut și reacția târgurilor de carte: cele de la Frankfurt, Bologna, Varșovia, Praga, Bruxelles, Leipzig, Budapesta, Ierusalim, Göteborg, São Paulo, Bogota, Taipei și Seul au refuzat să colaboreze cu editorii ruși. Pe 5 martie 2022, Editura Pearson a publicat pe site un comunicat prin care își arată sprijinul față de Ucraina, anunțând totodată că suspendă vânzarea și livrarea produselor și serviciilor editurii atât în Rusia, cât și în Belarus. Măsuri asemănătoare au fost luate și de Penguin Random House, Simon & Schuster, Gardners, principalul angrosist de cărți din Marea Britanie, Curtis Brown Pan Macmillan Canongate. În Polonia, editura Powergraph a renunțat la toate contractele cu Rusia, iar Hemingway Foreign Rights Trust a interzis retipărirea lucrărilor lui Ernest Hemingway în Rusia. Cărțile occidentale ajung povestite în Rusia Rezumate ale cărților bestseller internaționale - aceasta e noua tendință a pieței de carte din Rusia. Pentru a ocoli interdicțiile de vânzare decise de editurile occidentale (ca răspuns la invazia rusă a Ucrainei), editorii ruși recurg la versiuni rezumate: cărțile bestseller sunt povestite, pe scurt, în discurs indirect. E și cazul cărții de memorii a prințului Harry, "Spare" (Rezervă - n.r.) a cărei povestire a fost lansată în Rusia pe 16 februarie. "Cartea începe cu relatarea înmormântării bunicului Prințului Harry, Prințul Philip, în primăvara anului 2021. Acest eveniment trist a avut loc la două luni după ce Harry și soția sa Meghan au renunțat la statutul de membri activi ai familiei regale. După înmormântarea bunicului său, Harry și-a descoperit, în secret, fratele și tatăl. La început au vorbit despre vreme, despre cum a mers înmormântarea. Discuție tipic britanică. Apoi Charles și William au început să discute despre noua viață a lui Harry.", se poate citi în ediția povestită. Cenzura anti-LGBT, împotriva naturii După boicotul internațional, editurile și librăriile din Rusia au fost lovite și de legea promulgată de Vladimir Putin la sfârșitul anului trecut, care interzice "propaganda LGBT". Fiind extrem de vagă, legea poate fi interpretată după bunul gust al cenzurii. Doar amenzile pentru încălcarea acesteia nu sunt deloc vagi: zece milioane de ruble (în jur de 12 mii de euro). La doar câteva zile de la promulgarea legii, o listă de 53 de cărți a fost trimisă bibliotecilor din Moscova, iar librăriile s-au conformat, preventiv, scoțând de pe rafturi cărțile lui Haruki Murakami, Jean Genet, Stephen Fry sau chiar pe Édouard Limonov – interzis și în Ucraina –, un scriitor rus care a a favorizat anexarea "Ucrainei". Citește și: Kara-Murza, doar vârful piramidei de opozanți ai lui Putin care au sfârșit fie asasinați, fie în închisoare. Lunga istorie de crime comandate de Kremlin Interpretarea laxă a legii contra propagandei LGBT naște multe îngrijorări. Evgeny Kopyov de la editura Eksmo avertizează că aceasta "ar putea afecta inclusiv romanele literaturii clasice". În plus, autoritățile ruse au interzis vânzarea către minori a cărților scrise de așa numiții "agenți străini" – cei care au criticat politica dusă de Kremlin, precum Dmitri Glukhovsky, scriitor de science fiction, sau autorul istoric Boris Akunin. Pentru Tatiana Stoyanova de la Kompas-Gid, restricțiile ar putea duce la o renaștere a practicii sovietice de samizdat - publicarea clandestină a cărților interzise.

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi  Foto: News.ro
Mediu

România riscă sancţiuni din cauza gropilor de gunoi

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, arată datele unui raport al Curţii de Conturi care a făcut, în anul 2022, un audit pe această temă. Raportul, publicat vineri și citat de news.ro, mai relevă că România nu a accesat programul european pentru închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi a suportat toate costurile din bugetul naţional. De asemenea, pentru că nu colectează selectiv şi nu reciclează suficient plastic, România plăteşte anual o taxă consistentă. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi Curtea de Conturi anunţă că a desfăşurat, în perioada 10.01.2022 – 30.05.2022, o misiune de audit de conformitate cu tema "Evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile oraşe", pentru perioada 2015-2021, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu, Administraţia Fondului pentru Mediu, şapte unităţi administrativ-teritoriale judeţene şi locale (Argeş, Bihor, Braşov, Constanţa, Iaşi, Neamţ şi Municipiul Bucureşti) şi Agenţii judeţene pentru protecţia mediului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ”Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declanşare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deşeuri din marile oraşe şi identificarea factorilor care amplifică condiţiile de producere a acestui risc. Potrivit raportului, autorităţile administraţiei centrale şi locale au acţionat insuficient şi au monitorizat deficitar activitatea de management al deşeurilor, astfel că România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării şi netratării corespunzătoare a deşeurile municipale”, a transmis Curtea de Conturi. Autoritățile locale au ignorat resursele UE Sursa citată a precizat că, deşi în decursul timpului au existat posibilităţi de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), ”autorităţile locale nu au reuşit construirea unui astfel de sistem în toate judeţele”. ”Uniunea Europeană a finanţat, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activităţi de închidere a depozitelor neconforme, însă Administraţia Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanţare respectiv şi, astfel, s-a ajuns la situaţia în care acestea au fost închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului”, mai arată Curtea de Conturi. Potrivit instituţiei, în prezent, administratorii depozitelor de deşeuri au obligaţia de constituire a fondului pentru închidere şi urmărire postînchidere, însă legislaţia nu stabileşte un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligaţii, sancţiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile. ”Sistemele integrate de management al deşeurilor sunt funcţionale în mai puţin de o treime (29%) din unităţile administrativ-teritoriale evaluate (judeţele Argeş, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deşeurilor (Braşov, Municipiul Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Neamţ). Mai mult, structurile de tratare şi sortare a deşeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantităţi semnificative de deşeuri care nu au fost supuse operaţiunilor prealabile impuse de lege”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi. Instituţia precizează că ţintele prevăzute în planul de gestionare a deşeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu s-a implementat colectarea separată. ”Colectarea din poartă în poartă nu este încă implementată integral, iar în oraşe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deşeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează. Autoritatea centrală nu a adoptat cadrul legal În ceea ce priveşte modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel naţional, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecţiei mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plăţii cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deşeurile de ambalaje din plastic nereciclate”, se mai arată în Raport. Potrivit acestuia, deşi Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligaţia de gestionare a întregii cantităţi de plastic pusă în piaţă, România şi-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deşeuri din plastic pusă pe piaţă. ”Statul român a impus operatorilor economici obligaţia de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenţei de 77,5% din cantitatea de deşeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuţii de 0,8 euro/kg de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecinţa este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel”, se mai arată în documentul citat.

Mexicul nu a protejat marsuinul de Pacific Foto: Facebook India Endangered
Mediu

Mexicul nu a protejat marsuinul de Pacific

Mexicul a fost sancţionat pentru că nu a protejat suficient marsuinul de Pacific, cel mai periclitat mamifer marin din lume, şi va fi împiedicat să exporte plante şi animale sălbatice listate de Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES), informează AFP. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Mexicul nu a protejat marsuinul de Pacific Decizia a fost luată luni de secretariatul Convenţiei privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES), semnată de 184 de ţări, deoarece Mexicul nu a prezentat un plan adecvat pentru combaterea pescuitului ilegal al peştelui Totoaba macdonaldi, a cărui victimă colaterală este marsuinul. Ministerul mexican al Afacerilor Externe a criticat măsura, afirmând că Mexicul este tratat "inegal", deoarece "efortul depus şi recunoscut public de CITES" nu a fost luat în considerare, a indicat instituţia într-un comunicat. Guvernul este dispus să răspundă observaţiilor, se mai arată în comunicat. O delegaţie mexicană s-a aflat luni la Geneva pentru a discuta măsurile luate pentru protejarea acestor cetacee cu o lungime medie de puţin peste un metru, care trăiesc într-o zonă foarte restrânsă din nordul Golfului California. Citește și: Amendamente nesemnificative la legea pensiilor speciale. România ar putea pierde între 0,7 și trei miliarde de euro, dacă nu reduce cheltuielile cu pensiile speciale, inclusiv cele militare Marsuinul de Pacific, denumit în Mexic "vaquita marina" ("văcuţa de mare"), este începând din 1996 o specie pe cale de dispariţie. Doar 20 de marsuini de Pacific mai sunt în viață Acest cetaceu este o victimă colaterală a plasei pescarilor de totoaba, o altă specie pe cale de dispariţie a cărei "vezică înotătoare" se vinde cu până la 8.000 de dolari kilogramul în China pentru presupusele sale proprietăţi medicinale. Întrucât Mexicul nu a îndeplinit cerinţele Secretariatului, acesta din urmă "recomandă suspendarea comerţului" cu Mexic pentru toate speciile incluse în CITES, se arată în decizie. "Această recomandare va rămâne în vigoare până când Secretariatul va considera adecvată o versiune revizuită a planului de acţiune şi va publica o notificare în acest sens", se arată în text. Potrivit mai multor organizaţii de protecţie a naturii, sancţiunile anunţate luni implică "exporturi în valoare de milioane de dolari". "Circa 3.150 de animale şi plante mexicane sunt incluse în CITES, iar multe dintre aceste specii sunt exportate. Este vorba în special de produse lucrative precum pielea de crocodil, mahonul, tarantulele, reptilele de companie, cactuşi şi alte plante", subliniază într-un comunicat comun mai multe organizaţii (Center for Biological Diversity, Animal Welfare Institute, Natural Resources Defense Council şi Environmental Investigation Agency). Potrivit acestor ONG-uri, în prezent mai trăiesc doar zece marsuini de Pacific. Organizaţia Sea Shepherd estimează că ar mai fi în jur de 20.

Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană

Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană. Judecătorii din Răducăneni au avut de soluţionat un dosar în care a fost implicat un mare oligarh rus, Aleksei Mordashov. Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană Acesta are o avere de aproape 20 miliarde de dolari, mai mare de peste șase ori decât cea a celui mai bogat român. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online O firmă de transport cu sediul în satul Scopoşeni din comuna Gorban, județul Iași, a fost acuzată că ar fi încălcat Regulamentul Consiliului European prin care a fost stabilită lista oligarhilor ruşi supuşi sancţionilor din cauza războiului din Ucraina. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public Prin acţiunile sale, firma ieşeană ar fi contribuit la umplerea buzunarelor lui Aleksei Mordashov, preşedintele celei mai mari companii siderurgice şi miniere din Rusia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei (sursa: Facebook/EC)
Eveniment

UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei

UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei. Noul pachet de sancţiuni impus Rusiei de UE la un an de la începutul războiul în Ucraina vizează 121 de persoane şi entităţi, inclusiv producători iranieni de drone, în timp ce Statele Unite au adoptat la rândul lor un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei, acesta incluzând şi intermediari europeni. UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei Adoptat vineri, al zecelea pachet de sancţiuni al UE după începerea războiului în Ucraina cuprinde "sancţiunile de cea mai mare anvergură adoptate vreodată", a indicat sâmbătă într-un comunicat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Sunt astfel vizate 96 de entităţi ruseşti suplimentare (companii sau agenţii de stat), inclusiv trei bănci ruseşti. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sunt de asemenea vizate şapte entităţi iraniene, toate reprezentând producători de drone folosite de Rusia pentru a lovi ţinte în Ucraina. De asemenea, interdicţia exportului de produse industriale europene către Rusia a fost extinsă către noi bunuri cu dublă întrebuinţare (civilă şi militară), precum componentele electronice, vehiculele specializate, piesele mecanice, piesele de schimb pentru motoarele de avion, antenele, macaralele, materiile prime constituite din pământuri rare, circuitele electronice şi camerele cu termoviziune. Importurile anuale ale Rusiei de astfel de produse însumează circa 11 miliarde de euro. Active înghețate, dar nevalorificate O prevedere a acestor noi sancţiuni obligă statele UE să îmbunătăţească raportarea activelor ruseşti îngheţate în urma pachetelor anterioare de sancţiuni. În urma acestor sancţiuni impuse Rusiei, active în valoare de aproape 19 miliarde de euro ale oligarhilor ruşi au fost îngheţate în UE, iar statele occidentale şi partenerii lor din G7 (UE, SUA, Regatul Unit, Canada şi Japonia) au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un "furt". Bruxelles-ul caută acum o bază legală pentru confiscarea activelor ruseşti îngheţate şi folosirea acestor fonduri pentru reconstrucţia Ucrainei. În noul pachet de sancţiuni europene au fost luate noi măsuri şi împotriva unor entităţi ale mass-media ruse. Astfel, au fost suspendate licenţele birourilor în limba arabă ale posturilor Russia Today şi Sputnik, posturi deja interzise în UE. SUA au sancționat și companii europene Washingtonul a anunţat la rândul său vineri un nou set de sancţiuni contra Rusiei, ce vizează responsabili politici, companii de semiconductori, dar şi intermediari europeni acuzaţi că au contribuit la ocolirea sancţiunilor precedente impuse Moscovei după declanşarea războiului. Aceasta este "una dintre cele mai importante acţiuni în materie de sancţiuni" de la începutul războiului, notează, tot într-un comunicat, Departamentul american al Trezoreriei. Noul pachet de sancţiuni impus de SUA vizează, printre alte entităţi, companii şi persoane ce activează în sectoare economice precum metalurgia, mineritul, producţia de echipamente militare sau de semiconductori. Pe lista de sancţiuni a SUA au fost adăugate şi aproximativ 30 de persoane şi companii europene, din Elveţia, Italia, Germania, Malta şi Bulgaria, acuzate că au contribuit la eludarea sancţiunilor prin livrarea de echipamente militare Rusiei. Activele deţinute în SUA de aceste persoane şi companii vor fi îngheţate. PIB-ul rusesc își revine, spune FMI Mai mult, după ce a inclus deja marile bănci ruseşti pe lista cu sancţiuni, Trezoreria SUA a completat acum lista cu încă vreo zece instituţii financiare ruseşti. Citește și: Rusia nu simte sancțiunile Occidentului: unele țări vecine și aliați ca India, China și Turcia sunt intermediari pentru mărfuri interzise. Ca efect, economia rusă va crește în 2023, arată FMI Sancţiunile europene şi americane urmăresc să lovească economia Rusiei ca represalii pentru războiul pornit contra Ucrainei, să-i diminueze capacitatea de a-şi finanţa armata şi de a produce echipamente militare. Potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), sub efectul sancţiunilor internaţionale PIB-ul Rusiei a scăzut anul trecut cu 2,2%, dar şi-ar putea reveni anul acesta.

Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale

Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale. Sancţiunile impuse de Occident Rusiei nu par să aibă efect, comerţul său exterior situându-se aproape la nivelul de dinainte de războiul declanşat împotriva Ucrainei, în principal din cauză că unele dintre ţările ei vecine servesc drept platformă de intrare şi de ieşire pentru multe produse către şi dinspre Rusia, potrivit ediţiei de marţi a publicaţiei The New York Times (NYT). FMI prognozează creștere economică Rusia a încetat să-şi mai publice datele privind comerţul extern după invazia în Ucraina, dar o analiză a cifrelor din ţări vecine cu ea arată o creştere, ceea ce indică faptul că acestea aprovizionează Moscova cu multe dintre bunurile a căror furnizare trebuia să fie oprită de sancţiuni. În plus, Moscova profită de alianţa sau neutralitatea unor ţări care nu aplică sancţiunile pentru a redirecţiona o mare parte a comerţului său prin intermediul lor. Cei doi indicatori care demonstrează că sancţiunile nu dau rezultat sunt stabilitatea rublei şi cifrele Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a publicat în ajun o previziune potrivit căreia economia rusă va creşte cu 0,3 % în acest an, mult peste contracţia de -2,3% dintr-o prognoză anterioară. Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale Dacă portul din Sankt Petersburg, cel mai mare din Rusia, a încetat să mai primească bunuri precum telefoane mobile, piese auto sau aparate electrocasnice, aceste produse intră acum pe căi rutiere dinspre ţări care nu aplică sancţiunile, precum Belarus, China, Armenia şi Kazahstan; în unele cazuri, cantitatea lor este într-atât de mare încât nu poate fi explicată decât prin faptul că are un alt destinatar, ca în cazul Armeniei. Citește și: Mercenar Wagner recrutat din pușcărie, luat prizonier de ucraineni după doar două zile pe front: Viața noastră nu are nici un preț, putem fi uciși fără probleme În plus, portul Istanbul a devenit, de facto, un port de intrare a multor mărfuri pentru Rusia, de unde transporturile pleacă în portul Novorossiisk. Traficul comercial între China şi Rusia a atins un nivel record în decembrie, după o perioadă de adaptare imediat după invazie: China - principalul furnizor de semiconductori al Rusiei - a fost întotdeauna foarte critică faţă de aceste sancţiuni. Cum se exportă petrol prin intermediari Ziarul îl citează în acest sens pe Matthew Klein, economist şi coautor al unui volum despre războaiele comerciale, care a calculat că, în noiembrie trecut, exporturile globale către Rusia au fost cu doar 15% sub nivelul de dinaintea invaziei. De asemenea, Rusia a găsit mai multe căi pentru a eluda condiţiile impuse asupra exporturilor sale de petrol, prima dintre ele vizând utilizarea de intermediari din ţări precum Emiratele Arabe Unite, India, Pakistan, Indonezia sau Malaezia, care cumpără petrol rusesc pe care îl revinde apoi, explică el. Un alt expert citat de ziar este Ami Daniel, director al Windward, o companie de date maritime. Acesta spune că a observat în mod repetat, în ultimele luni, nave ruseşti transferându-şi încărcăturile de petrol în nave arborând alt pavilion în largul mării, în apele internaţionale sau care îşi închid receptoarele de satelit pentru a nu fi localizate.

Orban: Ungaria va bloca sancţiuni privind energia nucleară rusă Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Orban: Ungaria va bloca sancţiuni energia nucleară rusă

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că Ungaria va bloca prin veto eventuale sancţiuni UE privind energia nucleară rusă. Anunțul său vine în continuarea declarațiilor oficialilor maghiari care doresc să accelereze lucrările la centrala nucleară Paks 2, construită împreună cu Rosatom. Orban: Ungaria va bloca sancţiuni privind energia nucleară rusă "Nu vom permite ca planul de a include energia nucleară în sancţiuni să fie pus în aplicare", a declarat premierul ungar Viktor Orban, citat de news.ro. "Acest lucru iese din discuţie", a punctat el. Ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a declarat, joi, că a purtat o conversație telefonică cu viceprim-ministrul rus Alexander Novak, în timpul căreia părțile au convenit să accelereze investițiile în construcția centralei nucleare (NPP) Paks-2. "Am convenit că energia nucleară este energia viitorului și este o veste bună pentru noi că guvernul rus acordă, de asemenea, o mare importanță dezvoltării Paks. Am convenit că vom accelera investițiile ori de câte ori este posibil", a spus șeful diplomației maghiare. Ungaria, membră a UE, a criticat în repetate rânduri sancţiunile Bruxelles-ului împotriva Rusiei, afirmând că acestea nu au reuşit să slăbească semnificativ Rusia, în timp ce riscă să distrugă economia europeană. Centrala nucleară Paks din Ungaria are patru mici reactoare VVER 440 construite în Rusia, cu o capacitate combinată de aproximativ 2.000 de megawaţi, care au început să funcţioneze între 1982 şi 1987. Centrala generează aproximativ jumătate din energia din Ungaria, iar centrala îşi procură combustibilul nuclear din Rusia. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise În cadrul unui acord semnat în 2014 cu Rusia, Ungaria intenţionează să extindă centrala Paks cu două reactoare VVER de fabricaţie rusească cu o capacitate de 1,2 gigawaţi fiecare.

Noul ministru german al Apărării a criticat sancțiunile impuse Rusiei Foto: Facebook
Eveniment

Noul ministru al Apărării a criticat sancțiunile Rusiei

Noul ministru german al Apărării, Boris Pistorius, a avut opinii favorabile Rusiei, până în 2022, când a devenit un critic dur al agresiunii asupra Ucrainei. În 2018, într-un interviu pentru Sueddeutsche Zeitung (SZ), a criticat sancțiunile impuse Rusiei după ocuparea, în 2014, a unor părți din Ucraina. El spunea atunci, ceea ce susține, azi, premierul Ungariei, Viktor Orban. Pistoriu va trebui să decidă, în următoarele zile, dacă Germania va trimite Ucrainei tancuri Leopard. Noul ministru al Apărării a criticat sancțiunile impuse Rusiei „Ministrul de Interne al Saxonia Inferioară, Boris Pistorius, a cerut revizuirea sancțiunilor impuse Rusiei. Economia germană a suferit daune de miliarde în urma măsurilor punitive și, în același timp, acestea par să fi întărit politica internă a președintelui Vladimir Putin, a declarat politicianul SPD pentru Süddeutsche Zeitung. «Acesta ar trebui să fie un prilej de revizuire a sancțiunilor. Dacă nu atingeți obiectivele, trebuie să vă întrebați dacă instrumentele sunt cele potrivite»”, a scris SZ. Totuși, presa germană remarcă faptul că, în 2022, a criticat invazia rusă și a fost ferm pentru interzicerea simbolului agresiunii ruse, litera Z. În mai 2022, Pistorius a vorbit împotriva simpatizanților Rusiei și a vrut să împiedice ca marcarea sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial din 8 mai 1945 să fie asociată cu războiul rus de agresiune din Ucraina, arată Die Welt. Într-un interviu acordat Neue Osnabrücker Zeitung, politicianul SPD a spus, «nu vom permite ca acest război să fie glorificat pe străzile noastre – indiferent dacă este vorba de simbolul Z sau de Georgs-Bandes». Membru al grupului de prietenie cu Rusia Utilizatorii de pe rețelele de socializare au subliniat că Pistorius era membru al grupului de prietenie germano-rus al Consiliului Federal. Potrivit site-ului oficial, aceasta s-a dizolvat pe 8 aprilie, la doar câteva săptămâni după începerea războiului, scrie și EuronewsDe. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Pistorius și Doris Schröder-Kopf Foto: Facebook În sfârșit, pe rețelele sociale s-a amintit că viitorul ministru german al Apărării a fost pentru o vreme împreună cu Doris Schröder-Kopf, nevasta nr. 4 a fostului cancelar Schroder, care l-a însoțit pe acesta în numeroase călătorii în Rusia și a adoptat doi copii din această țară. În iunie 2022, Der Spiegel scria că cei doi s-au despărțit.

Rusia anunță un deficit istoric Foto: kremlin.ru
Politică

Rusia anunță un deficit istoric

Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD, adică 2,3% din PIB, pentru anul 2022. Doar în perioada pandemiei a mai înregistrat Rusia un deficit mai mare. Rusia anunță un deficit istoric Veniturile Rusiei au crescut cu 2,8 trilioane de ruble în 2022 (40 de miliarde de dolari), dar asta nu a fost suficient pentru a acoperi cheltuielile în creștere rapidă, de 6,4 trilioane de ruble (92 de miliarde de dolari), au spus oficialii ruși citați de New York Times. Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în 24 februarie 2022, autorităţile de la Moscova aveau ca obiectiv obţinerea unui excedent bugetar de 1% din PIB în 2022. În septembrie, preşedintele Vladimir Putin previziona un surplus de aproape 500 de miliarde de ruble. În ultimele luni, Rusia a fost forţată să retragă bani din la fondul de rezervă şi să se împrumute semnificativ pe plan intern deoarece alocă mai multe fonduri către sectorul de securitate şi apărare. Citește și: Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment Taxele pe vânzările la export de petrol, gaze și alte mărfuri au fost sursa principală a veniturilor bugetare ale Rusiei în 2022. Veniturile generate de taxele pe vânzările de petrol au crescut cu 33% de la an la an, în timp ce veniturile fiscale din vânzările de gaze au crescut de mai mult de trei ori, explică Moscow Times. Însă urmare a recentelor sancțiuni ale UE și a plafonului de preț la combustibili fosili, bugetul Rusiei nu se va mai putea baza pe exporturi, în 2023, mai apreciază Moscow Times. Fresh data: Russian oil&gas budget revenue in December 2022 was again *very* low (~0.5 trillion rubles) if you consider the impact of the one-time special tax on Gazprom's 2022 windfall profits (~0.4 trillion rubles x 3 months). The special tax has now been paid in full. pic.twitter.com/1Nrt7tc3BV— Janis Kluge (@jakluge) January 11, 2023 „Rusia se îndreaptă către noul an fără această mare plasă de siguranță, fără piața europeană a exporturilor de gaze, cu prețuri mult mai scăzute ale petrolului și volume mai mici de export de petrol”, a declarat economistul Janis Kluge de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate într-un interviu pentru The Moscow Times, la începutul acestei luni.

UE sancționează, Kremlinul evită eficient obstacolele (sursa: kremlin.ru)
Internațional

UE sancționează, Kremlinul evită eficient obstacolele

UE sancționează, Kremlinul evită eficient obstacolele. Cele 27 de state membre ale UE au convenit joi seară să adopte noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la războiul început de Moscova în Ucraina, au declarat pentru AFP mai multe surse diplomatice. 192 de persoane și companii Comisia Europeană a prezentat acest nou pachet de sancţiuni pe 7 decembrie, propunând adăugarea a 144 de persoane fizice şi 48 de companii ruse pe lista neagră a UE, printre care forţele armate ale Rusiei şi trei dintre băncile ţării. Bruxellesul a recomandat, de asemenea, interzicerea tuturor investiţiilor noi în sectorul minier rus şi consolidarea restricţiilor asupra achiziţiei de produse cu dublă întrebuinţare, civilă şi militară, precum şi de componente electronice şi informatice, substanţe chimice şi agenţi neurotoxici. Executivul UE a propus, de asemenea, interzicerea exportului în Rusia de componente pentru fabricarea de drone, precum şi suspendarea a patru noi media ruse acuzate că au participat la propaganda Kremlinului. Posibilitatea derogării Acordul asupra acestui al nouălea pachet de sancţiuni europene împotriva Moscovei a fost obţinut în unanimitate între ambasadorii celor 27 la Bruxelles, în marja unui summit al liderilor europeni. Va trebui să fie adoptat acum prin procedură scrisă, a indicat preşedinţia cehă a UE pe Twitter, fără a oferi imediat detalii despre ceea ce au aprobat statele. Două ţări, Polonia şi Lituania, au fost în mod deschis preocupate de anumite posibilităţi de derogare oferite de Bruxelles în cadrul acestor noi sancţiuni. Potrivit unei surse diplomatice, textul aprobat în final menţine posibilitatea derogării de la sancţiuni în numele securităţii alimentare şi a nevoilor de aprovizionare cu îngrăşăminte, în cazul apariţiei unui risc pentru unul dintre statele membre. UE sancționează, Kremlinul evită eficient obstacolele Înscrierea pe lista neagră conduce la îngheţarea activelor şi la interzicerea intrării pe teritoriul UE. Deschisă în 2014 după anexarea Crimeei, această listă include deja 1.241 de persoane fizice şi 118 de entităţi. Citește și: Cum a evitat Kremlinul sancțiunile internaționale: componente electronice în valoare de miliarde de dolari au fost importate de Rusia prin firme din Turcia, Hong Kong și Estonia Aceste noi sancţiuni se vor adăuga în special embargoului total asupra importurilor de petrol rusesc transportat pe cale maritimă, care a intrat în vigoare la începutul lunii decembrie, în paralel cu plafonarea globală a preţului ţiţeiului rusesc decisă împreună cu G7 şi Australia.

Rusia dezvoltă o flotă-fantomă pentru a păcăli sancțiunile  Foto: Twitter
Eveniment

Rusia dezvoltă o flotă-fantomă pentru păcăli sancțiunile

Rusia își dezvoltă o flotă-fantomă de zeci de petroliere pentru a păcăli sancțiunile occidentale, scrie The Times. Țările vestice au impus, de la 5 decembrie, un embargou asupra livrărilor rusești de petrol pe cale maritimă. În plus, țările vestice au interzis companiilor lor să mai asigure vapoarele care transportă petrol rusesc. Rusia dezvoltă o flotă-fantomă pentru a păcăli sancțiunile Și Financial Times a scris, acum câteva zile, despre această flotă „din umbră”. FT remarcă faptul că Rusia a cumpărat vase învechite. „Am văzut un număr destul de mare de vânzări către cumpărători anonimi în ultimele luni și, la câteva săptămâni după vânzare, multe dintre aceste tancuri petroliere apar în Rusia pentru a lua prima lor încărcătură de țiței”, a arătat, pentru FT, Craig Kennedy, expert în probleme rusești la Davis Center din cadrul Universității Harvard, care a urmărit navele. FT preciează că sunt 103 tancuri petroliere cumpărate de Rusia în acest an. Russia has quietly amassed a fleet of over 100 ageing tankers to help circumvent western restrictions on Russian oil sales following its invasion of Ukraine — by ⁦@OilSheppard⁩ ⁦@xtophercook⁩ https://t.co/EAUZ3k08Mc— Polina Ivanova (@polinaivanovva) December 2, 2022 În condițiile embargoului din UE, Rusia trebuie să vândă petrol la un preț redus către Turcia, India și China. „Rusia a achiziționat peste 100 de petroliere noi în acest an, adesea în mod anonim, deoarece pare să se concentreze pe piața asiatică, arată analizele. Andrei Kostin, un înalt oficial al unei bănci ruse, a declarat recent că Moscova va trebui să cheltuiască un trilion de ruble (12,9 miliarde de lire sterline) pentru a-și extinde flota de petroliere. Piața europeană absorbea aproximativ patru milioane și jumătate de barili de petrol pe zi dinspre Moscova, a declarat Chris Weafer, director executiv și analist pe zona Rusiei la Macro-Advisory, o firmă de consultanță. «Va putea transfera aproximativ două milioane și jumătate de barili pe piețele asiatice», a adăugat el”, explică The Times. Citește și: Firea toacă 500.000 de euro/an pe chiria pentru imobilul care vă găzdui sinecura pe care o conduce, ministerul Familiei. Ministerul își va majora numărul de angajați „Unii analiști din Rusia au avertizat că țările asiatice dețin acum toate cărțile în relațiile lor energetice cu Kremlinul. «Nu este nevoie să ne facem iluzii despre China, India sau chiar Turcia. Ei își vor urmări interesele naționale. Limita de preț înseamnă că așa-numitele țări prietene vor cere din ce în ce mai multe reduceri», a declarat Konstantin Selyanin, economist rus, pentru site-ul Uralpolit. «Rusia este un vânzător disperat”, a spus Weafer. „Trebuie să-și vândă petrolul și aceștia sunt singurii cumpărători»”, mai arată publicația britanică.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră