vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ue

402 articole
Internațional

Donald Tusk avertizează: Rușii ar ataca UE în 2027. Moscova susține că NATO ar ataca-o anul viitor

Posibilitatea uni atac rusesc asupra UE. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a lansat un avertisment ferm: Europa trebuie să fie pregătită pentru un potențial conflict cu Rusia cel târziu până în 2027. Pe când premierul polonez avertizează contra unui atac rusesc, presa din Rusia susține că NATO îi va ataca anul următor. Posibilitatea unui atac rusesc asupra UE Potrivit lui Tusk, guvernul polonez va folosi următorii doi ani pentru a consolida stabilitatea internă și capacitățile de apărare ale țării. Citește și: Surse: Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat Oficialul polonez a subliniat că nu este timp de pierdut în contextul geopolitic tot mai tensionat din Europa de Est. Premierul polonez s-a bazat pe o evaluare recentă oferită de noul comandant suprem al forțelor NATO în Europa, Alexus Grynkewich. Acesta a transmis că, până în 2027, Rusia și China ar putea deveni suficient de puternice pentru a iniția, în mod coordonat, o confruntare militară cu NATO și Statele Unite. Occidentul ia în calcul scenarii pesimiste În rândul experților militari occidentali circulă mai multe scenarii legate de momentul în care Rusia ar putea extinde agresiunea și asupra altor state europene, dincolo de Ucraina. Până acum, anul 2027 este cea mai apropiată dată avansată. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, consideră însă că o astfel de amenințare s-ar putea concretiza abia în 2029. UE accelerează înarmarea Ca răspuns la aceste prognoze sumbre, statele membre ale Uniunii Europene au demarat o intensificare a eforturilor de înzestrare militară. Obiectivul comun este ca, până în anul 2030, să poată face față oricărui atac venit din partea Rusiei. Rusia susține că NATO i-ar ataca Moscova continuă să își extindă forțele armate, însă autoritățile ruse resping categoric ideea că ar intenționa să atace teritoriul NATO. Mai mult, presa apropiată Kremlinului răspândește o versiune inversată a evenimentelor: ziarul „Komsomolskaia Pravda” a susținut recent că NATO ar plănui să atace Rusia în 2027.

Posibilitatea unui atac rusesc asupra UE (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Qatar amenință UE cu livrarea gazelor (sursa: gco.gov.qa)
Internațional

Qatar amenință UE cu oprirea livrărilor de gaze dacă nu sunt relaxate regulile climatice

Qatar amenință UE cu livrarea gazelor Qatar, unul dintre principalii furnizori de gaze naturale lichefiate (LNG) pentru Europa, a transmis mai multor guverne din Uniunea Europeană o scrisoare oficială în care amenință cu oprirea livrărilor de gaze, dacă Bruxellesul nu renunță la anumite condiții impuse prin legislația de mediu. Scrisoarea și propunerile de modificare vizează direct Directiva privind diligența sustenabilă a companiilor (CSDDD), potrivit unei investigații publicate de Welt am Sonntag. Qatar amenință UE cu livrarea gazelor Comisia Europeană a confirmat primirea unei scrisori oficiale din partea Qatarului. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător În documentul trimis pe 21 mai către guvernul belgian, ministrul Energiei din Qatar, Saad Sherida Al-Kaabi, avertizează că țara sa și compania QatarEnergy ar putea căuta „piețe alternative mai stabile și mai prietenoase cu mediul de afaceri”, dacă Uniunea nu modifică articolul 22 din directivă, dedicat protecției climatice. „UE încalcă dreptul statelor de a-și stabili propriile obiective climatice” Qatarul acuză UE că încalcă principiile Acordului de la Paris, prin impunerea unor reglementări care depășesc ceea ce este rezonabil. Potrivit ministrului Al-Kaabi, amenințarea cu sancțiuni de până la 5% din cifra de afaceri globală și asumarea de răspundere civilă pentru nerespectarea normelor climatice pun în pericol capacitatea Qatarului de a mai livra gaze către Europa. Sancțiunile împotriva Rusiei ar deveni imposibil de susținut Experții avertizează că planul UE de a sancționa gazul rusesc începând cu 2028 ar deveni imposibil de implementat dacă Qatarul se retrage de pe piața europeană. În primul trimestru din 2025, Qatarul a acoperit 10,8% din necesarul european de LNG, fiind al treilea furnizor după SUA (50,7%) și Rusia (17%). Europa, din nou dependentă de un singur furnizor Dacă livrările din Qatar se opresc, SUA ar trebui să compenseze pierderea, ceea ce ar duce la o creștere a dependenței Europei față de gazul american, posibil până la 60%. În 2021, LNG reprezenta 20% din importurile de gaze ale UE, iar în 2024, ponderea a ajuns la 37%. De la oprirea totală a gazului rusesc prin conducte, doar Norvegia și Algeria mai livrează gaze prin infrastructură fixă, Norvegia acoperind aproape 53% din importuri. Qatar cere condiții clare Qatar susține că prevederile actuale ale Directivei UE privind lanțurile de aprovizionare sunt incompatibile cu legislația internă și generează riscuri semnificative pentru QatarEnergy. „Nu vom livra LNG Europei pentru ca apoi să fim sancționați cu veniturile noastre globale”, a afirmat Al-Kaabi, citat de Qatar Tribune. Potrivit acestuia, nu este acceptabil ca o companie să fie forțată să aleagă între politicile climatice ale propriei țări și cele impuse de UE. Bruxellesul caută soluții diplomatice Scrisoarea trimisă guvernului belgian a fost confirmată și de europarlamentarul german Christian Ehler, care a declarat că biroul său din Bruxelles a primit documentul și că se caută o soluție politică comună în interiorul UE. Ministerul german al Economiei a refuzat să comenteze conținutul scrisorii, invocând caracterul confidențial al corespondenței.

Orbán șantajează Bruxellesul, fonduri contra buget (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán Viktor amenință cu blocarea bugetului UE dacă fondurile pentru Ungaria nu sunt deblocate

Orbán șantajează Bruxellesul, fonduri contra buget. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că guvernul său nu va sprijini noul buget multianual al Uniunii Europene dacă Bruxellesul nu va debloca toate fondurile europene suspendate. Orbán șantajează Bruxellesul, fonduri contra buget Declarația a fost făcută în cadrul unui discurs susținut la universitatea de vară de la Băile Tușnad, în România. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător „Aprobarea noului buget pe șapte ani necesită unanimitate, iar până când nu vom obține fondurile (înghețate) rămase, nu va exista niciun nou buget al UE”, a afirmat Orban, referindu-se la miliardele de euro reținute de Comisia Europeană din cauza îngrijorărilor privind statul de drept în Ungaria. Conflicte recurente cu Bruxellesul în ultimii 15 ani Relațiile dintre guvernul de la Budapesta și Bruxelles au fost tensionate în ultimul deceniu și jumătate, din cauza politicilor Ungariei privind migrația, drepturile LGBTQ și acuzațiilor de derapaje antidemocratice. Comisia Europeană a suspendat o parte din fondurile alocate Ungariei în cadrul mecanismului de condiționare de respectarea statului de drept. Orban acuză UE de ingerință politică și sprijin necondiționat pentru Ucraina În același discurs, Viktor Orban a acuzat Bruxellesul că intenționează să impună un guvern „pro-Ucraina și pro-Bruxelles” în Ungaria, cu ocazia alegerilor naționale din 2026. Premierul ungar a criticat și susținerea constantă a Ucrainei de către UE, susținând că „birocrații globaliști” încearcă să redirecționeze resursele europene către Kiev, în timp ce agricultorii europeni „protestează pentru a-și apăra viitorul”. Orban avertizează: posibil război comercial cu SUA Viktor Orban a mai afirmat că actuala conducere a Uniunii Europene „a pus blocul comunitar pe o pistă care ar duce la un război comercial cu Statele Unite – un conflict pe care Europa nu îl poate câștiga”. Potrivit lui, liderii UE semnează întotdeauna „cele mai proaste acorduri comerciale” și sunt ultimii care negociază eficient cu Washingtonul. Von der Leyen, întâlnire cu Trump În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urma să se întâlnească duminică în Scoția cu președintele SUA, Donald Trump. Oficialii europeni speră să încheie un acord comercial-cadru în acest weekend. Bugetul propus de Comisia Europeană: 2.000 de miliarde euro Comisia Europeană a propus la începutul lunii iulie un buget de 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, cu accent pe competitivitatea economică și pe consolidarea apărării. Negocierile privind bugetul se anunță extrem de dificile, în contextul diviziunilor politice și economice dintre statele membre. Orban, încrezător în victoria FIDESZ la următoarele alegeri Deși partidul de opoziție TISZA conduce în sondaje înaintea alegerilor din 2026, Viktor Orban s-a arătat încrezător în șansele formațiunii sale, FIDESZ. Potrivit datelor interne ale partidului, acesta ar câștiga 80 din cele 106 circumscripții electorale dacă alegerile ar avea loc duminică.

Roaming gratuit pentru Moldova în UE (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Republica Moldova face un nou pas spre Europa: fără roaming în Uniunea Europeană, din 2026

Roaming gratuit pentru Moldova în UE. Uniunea Europeană a anunțat eliminarea tarifelor de roaming pentru cetățenii din Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2026. Roaming gratuit pentru Moldova în UE Măsura a fost comunicată oficial vineri de Consiliul UE, instituția care reunește guvernele statelor membre. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător O decizie similară a fost luată și în cazul Ucrainei, pe 14 iulie, urmând să intre în vigoare tot la începutul anului 2026. Ambele țări au statut de state candidate la aderarea în Uniunea Europeană. Apeluri, mesaje și internet mobil fără costuri suplimentare Odată cu eliminarea roamingului, cetățenii moldoveni și ucraineni vor putea efectua apeluri, trimite SMS-uri și utiliza date mobile în spațiul UE fără costuri suplimentare, la fel ca cetățenii statelor membre. Pentru Republica Moldova, această decizie reprezintă un pas concret în procesul de integrare în piața internă a Uniunii Europene, unul dintre obiectivele majore ale acordului de asociere semnat în 2016.

Eurostat, pentru pensionarii speciali: în medie, un cetățean al UE lucrează cu 50% mai mulți ani decât acești privelegiați Foto: Declic
Eveniment

Eurostat, pentru pensionarii speciali: în medie, un cetățean al UE lucrează cu 50% mai mulți ani

Eurostat, pentru pensionarii speciali: în medie, un cetățean al UE lucrează cu 50% mai mulți ani decât acești privelegiați ai legislației românești, adică 37,2 ani față de doar 25 de ani.  România înregistrează cea mai scăzută durată de viață profesională din UE: doar 32,7 ani, arată statistica europeană. Pensionarii speciali din România se pensionează după 25 de ani, dar vârsta de pensionare va crește gradual.  Citește și: EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei, deși 17 omologi din UE au făcut-o Eurostat, pentru pensionarii speciali La polul opus, viața profesională a unui olandez este de 43,8 ani. În țările din Est, cea mai lungă durată a vieții profesionale este în Estonia, de 41,4 ani.  „În 2024, durata medie preconizată a vieții active pentru persoanele în vârstă de 15 ani și peste în UE era de 37,2 ani. Cu toate acestea, durata medie preconizată a vieții active a variat mult între țările UE. În șase țări din UE, durata medie a vieții active era de 40 de ani sau mai mare: Olanda (43,8 ani), Suedia (43,0), Danemarca (42,5), Estonia (41,4), Irlanda (40,4) și Germania (40,0). În schimb, cele mai scăzute durate ale vieții active au fost înregistrate în România (32,7 ani), Italia (32,8) și Croația, Grecia și Bulgaria (34,8 fiecare)”, scrie Eurostat.  În ultimii 10 ani, durata medie preconizată a vieții active în UE a crescut cu 2,4 ani, de la 34,8 la 37,2 ani în prezent.    

Declarația pentru Georgia, nesemnată de Țoiu (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)
Eveniment

EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei. 17 omologi din UE au semnat

Declarația pentru Georgia, nesemnată de Țoiu: ministrul român de Externe nu și-a pus numele pe documentul asumat de omologi din 17 țări UE și de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe. Declarația pentru Georgia, nesemnată de Țoiu „Nu vom ezita să folosim toate instrumentele unilaterale și multilaterale disponibile dacă autoritățile georgiene continuă să submineze democrația și drepturile omului”, se arată în declarația semnată de Franța, Germania, Regatul Unit și alte 14 state europene, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe. Citește și: Estul României va fi abandonat în eventualitatea unui conflict cu Rusia, arată o analiză a infrastructurii rutiere Declarația comună denunță valul de represiune împotriva opoziției și avertizează cu posibile sancțiuni diplomatice și economice. România, însă, nu a semnat documentul menționat. MAE cere „o abordare pragmatică” de la UE La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Afacerilor Externe de la București a explicat de ce a lipsit semnătura Oanei Țoiu de pe declarația celor 17 miniștri de Externe din UE. „România împărtășește preocupările exprimate în scrisoarea comună menționată, inclusiv în ceea ce privește regresul democratic și măsurile legislative și administrative de restrângere a spațiului de exprimare și de reprimare a vocilor opozanților. Evaluarea noastră este aceea că abordarea de către UE a situației din Georgia, stat candidat la aderare, trebuie să fie principială, implicând adoptarea unei reacții proporționale și reversibile în funcție de evoluții. Este important ca aceasta să fie dublată de o abordare pragmatică, pornind de la obiectivele strategice pe termen lung al UE pentru întreaga regiune. Aceste puncte de vedere au fost transmise de altfel de ministrul Oana Țoiu în cursul participării la recenta reuniune a Consiliului Afaceri Externe.”, a transmis MAE pentru DeFapt.ro. Ministerul de Externe a indicat, pentru DeFapt.ro, și poziția Oanei Țoiu exprimată pe X.  

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro Foto: Administratia Prezidentială
Politică

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro în exercițiul financiar 2028-2034

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro în exercițiul financiar 2028-2034, arată un comunicat al Comisiei Europene. Acesta este însă un draft, o propunere, și, după negocieri, ar putea să existe modificări ale alocărilor către statele UE.  Citește și: Omul de afaceri Gruia Stoica taxează cu 300.000 de euro pe zi Bucureștiul ca să finanțeze Rusia România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro Se preconizează că Polonia va primi peste 123 de miliarde euro în cadrul bugetului UE propus pentru perioada 2028-2034, adică circa 6% din alocări, fiind cel mai mare beneficiar dintre toate statele membre. Cu alocări de 60,2 miliarde euro, România este pe locul șase între statele UE.  Franța ar putea primi 90,1 miliarde de euro, Spania - 88,1 miliarde euro, Italia - 86,6 miliarde euro, iar Germania - 68,4 miliarde euro.  Așa-numita alocare generală pentru România va fi de 54,6 miliarde de euro, sumele pentru migraţie, securitate şi afaceri interne sunt de un miliard de euro, iar pentru Fondul social pentru climă (FSC) se vor oferi 4,6 miliarde de euro. Însă acesta este un proiect de buget, iar Germania, Olanda și Suedia au semnalat deja opoziția lor la acest proiect. Miercuri a fost propus un buget al Uniunii Europene de 2.000 de miliarde de euro pentru perioada respectivă, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Slovacia blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei (sursa: TASS)
Internațional

Slovacia continuă să blocheze noile sancțiuni UE împotriva Rusiei

Slovacia blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei. Pentru a doua zi consecutiv, statele membre ale Uniunii Europene nu au reușit miercuri să aprobe cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Principalul obstacol a fost opoziția Slovaciei, care a cerut garanții pentru protejarea propriei economii în contextul renunțării la gazul rusesc până în 2028. Slovacia blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei După ce marți a cerut amânarea votului în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai UE, Slovacia a folosit miercuri dreptul de veto în cadrul unei întâlniri la nivel de ambasadori. Citește și: Funcționarii Guvernului își toarnă șefii: mașinile cu șofer ale demnitarilor costă sume uriașe Potrivit diplomaților europeni, și Malta a exprimat rezerve față de pachetul propus. Premierul Robert Fico: „Propunere idioată” din partea Comisiei Premierul slovac Robert Fico a criticat dur propunerea Comisiei Europene de a opri complet importurile de gaz rusesc începând din 2028. „Slovacia respinge propunerea idioată a Comisiei Europene”, a declarat acesta, solicitând garanții clare că țara sa nu va fi afectată economic de această măsură. Slovacia cere termen prelungit până în 2034 Fico a subliniat că Slovacia este extrem de dependentă de gazul rusesc și are alternative limitate, fiind o țară fără ieșire la mare și cu acces restrâns la gaz natural lichefiat (GNL), mai scump decât gazul prin conducte. El a cerut prelungirea termenului de eliminare a importurilor energetice din Rusia până în 2034, anul în care expiră contractul cu Gazprom. Comisia Europeană a respins această solicitare. Fico avertizează asupra riscurilor economice pentru UE Liderul slovac a declarat că înțelege nevoia de reducere a dependenței energetice față de Rusia, dar atrage atenția că planul propus de Bruxelles va aduce costuri majore pentru întreaga Uniune Europeană. În opinia sa, măsura va duce la creșterea prețurilor la energie și la scăderea competitivității economice a blocului comunitar. „O sinucidere economică”, afirmă premierul slovac Robert Fico a mers mai departe, calificând inițiativa drept o formă de „sinucidere economică” pentru UE. „Este pur și simplu sinucidere economică să ajungem într-un punct în care să nu mai avem nici gaz, nici combustibil nuclear, nici petrol, doar pentru că o nouă Cortină de Fier se construiește între lumea occidentală și probabil Rusia și alte țări”, a spus acesta.

State UE cer activarea „instrumentului anti-coerciție” (sursa: Pexels/Tom Fisk)
Internațional

State UE amenință SUA cu cel mai dur instrument de represalii: „instrumentul anti-coerciție”

State UE cer activarea „instrumentului anti-coerciție”. Un număr tot mai mare de țări membre ale Uniunii Europene solicită Comisiei Europene să activeze cel mai puternic instrument comercial disponibil, așa-numitul instrument anti-coerciție, în relația cu Statele Unite, în cazul în care nu se ajunge la un acord până la 1 august. Avertismentul vine în contextul în care Donald Trump a amenințat cu impunerea unor tarife de 30% pentru bunurile importate din UE. State UE cer activarea „instrumentului anti-coerciție” Potrivit unor surse citate de Bloomberg, inițiativa este condusă de Franța și susținută de tot mai multe capitale europene. Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat Unele state membre rămân prudente sau nu și-au exprimat încă oficial poziția, însă presiunea în creștere arată o coeziune tot mai mare în jurul ideii de reacție fermă. Subiectul a fost discutat recent în cadrul reuniunii miniștrilor Comerțului din UE, care a avut loc luni la Bruxelles. Ce presupune „instrumentul anti-coerciție” Ministrul francez al Afacerilor Europene, Benjamin Haddad, a explicat că instrumentul anti-coerciție oferă Bruxelles-ului posibilitatea de a adopta măsuri de represalii împotriva partenerilor comerciali care exercită presiuni nejustificate asupra UE. Printre măsurile posibile: introducerea de taxe suplimentare pentru giganții americani din domeniul tehnologiei, restricționarea investițiilor americane în UE, limitarea accesului la anumite segmente ale pieței comunitare, excluderea firmelor americane din procedurile de achiziții publice europene. „Forță, unitate și hotărâre” „În această negociere, trebuie să demonstrezi forță, să afișezi unitate și hotărâre”, a declarat Benjamin Haddad într-un interviu acordat Bloomberg Television. Oficialul francez a sugerat că Uniunea ar putea merge mai departe decât contramăsurile deja anunțate de Comisia Europeană, care vizează schimburi comerciale cu SUA în valoare de aproape 100 de miliarde de euro. Comisia Europeană temperează inițiativa: „E prematur” Deocamdată, Comisia Europeană nu susține declanșarea instrumentului anti-coerciție, invocând faptul că negocierile comerciale cu Washingtonul sunt în desfășurare. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că acest mecanism a fost conceput „pentru situații extraordinare” și că, în acest moment, „nu am ajuns încă acolo”. Riscul unui conflict comercial transatlantic Utilizarea acestui instrument ar putea genera un război comercial amplu între UE și SUA, mai ales în contextul avertismentelor lui Donald Trump că orice represalii vor fi întâmpinate cu măsuri și mai dure. Tensiunile se amplifică, iar Bruxelles-ul se vede nevoit să își calibreze cu grijă răspunsul.

Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan: România susține Comisia Europeană în negocierile cu SUA pentru evitarea taxelor vamale

Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA. Președintele Nicușor Dan a transmis duminică, pe platforma X, că România sprijină pe deplin eforturile Comisiei Europene și ale președintei Ursula von der Leyen pentru continuarea negocierilor comerciale cu Statele Unite, în vederea evitării introducerii unor taxe vamale suplimentare. Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA „România susţine pe deplin eforturile Comisiei Europene şi ale preşedintei Ursula von der Leyen pentru continuarea negocierilor astfel încât să ajungă la un acord cu SUA înainte de 1 august. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” De asemenea, susţinem abordarea UE privind o soluţie negociată cu SUA, în interesul cetăţenilor şi afacerilor noastre şi al parteneriatului transatlantic", a precizat șeful statului. Ursula von der Leyen: UE e pregătită să răspundă Sâmbătă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să își apere interesele dacă Statele Unite vor decide impunerea unor taxe vamale de 30% asupra bunurilor europene, începând cu 1 august. Într-un comunicat oficial, von der Leyen a afirmat că UE dorește continuarea negocierilor: „Suntem în continuare pregătiţi să lucrăm pentru obţinerea unui acord până la 1 august.” Bruxelles avertizează: contramăsuri proporționale În cazul în care Washingtonul va impune noile taxe, Uniunea Europeană ar putea adopta contramăsuri proporționale, a subliniat von der Leyen: „Vom face toţi paşii necesari pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea de contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar.” Taxele propuse de SUA ar afecta grav comerțul transatlantic Președinta Comisiei Europene a atras atenția că introducerea unor taxe vamale de 30% ar avea efecte negative majore asupra economiilor de pe ambele maluri ale Atlanticului: „Impunerea de taxe vamale de 30% asupra exporturilor UE ar perturba lanţurile de aprovizionare transatlantice esenţiale, în detrimentul întreprinderilor, consumatorilor şi pacienţilor de pe cele două părţi ale Atlanticului.” Von der Leyen a mai subliniat că Uniunea Europeană rămâne una dintre cele mai deschise economii din lume, angajată în respectarea regulilor comerțului internațional și a practicilor echitabile.

SUA impune taxe vamale, UE reacționează (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Internațional

Reacții dure din Europa la tarifele lui Trump: liderii din UE pregătesc contramăsuri

SUA impune taxe vamale, Europa reacționează. Uniunea Europeană este pregătită să își apere interesele dacă Statele Unite vor introduce taxe vamale de 30% asupra bunurilor provenite din UE, începând cu 1 august. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat transmis sâmbătă. SUA impune taxe vamale, UE reacționează Șefa executivului european a subliniat că blocul comunitar dorește în continuare să ajungă la o înțelegere cu Washingtonul: Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă „UE rămâne pregătită să continue lucrările pentru obținerea unui acord până la 1 august”, a declarat von der Leyen. Totodată, ea a atras atenția că Uniunea Europeană este una dintre cele mai deschise economii din lume și adepta practicilor comerciale corecte. „Vom proteja interesele europene” În cazul în care SUA vor merge înainte cu introducerea tarifelor suplimentare, Comisia Europeană nu exclude măsuri de retorsiune: „Vom face toți pașii necesari pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea de contramăsuri proporționale dacă va fi necesar”, a avertizat Ursula von der Leyen. Ea a mai subliniat că aplicarea unor taxe de 30% asupra exporturilor europene ar avea un impact major asupra lanțurilor de aprovizionare transatlantice, afectând direct companiile, consumatorii și pacienții de pe ambele maluri ale Atlanticului. Reacții din statele membre: apel la unitate și negociere Premierul Olandei, Dick Schoof, a calificat pe platforma X măsura americană drept „preocupantă” și a exprimat susținerea totală față de Comisia Europeană. „UE trebuie să rămână unită și hotărâtă în a obține un rezultat reciproc avantajos cu SUA”, a subliniat acesta. Giorgia Meloni: „Este posibil un acord corect” La rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a pledat pentru menținerea negocierilor comerciale și evitarea escaladării tensiunilor. Ea s-a declarat optimistă în privința obținerii unui „acord corect” între UE și SUA privind regimul taxelor vamale și a reiterat sprijinul deplin al Italiei pentru eforturile Comisiei Europene. Emmanuel Macron condamnă ferm intențiile lui Trump Președintele francez Emmanuel Macron a transmis sâmbătă, pe platforma X, un mesaj de „dezaprobare foarte puternică” față de amenințarea președintelui american Donald Trump. Macron a făcut apel la Uniunea Europeană să își apere „cu hotărâre interesele europene”, solicitând în mod special Comisiei Europene să accelereze pregătirea unor contramăsuri credibile, prin mobilizarea tuturor instrumentelor disponibile. Acțiunea ar urma să fie luată în cazul în care nu se ajunge la un acord cu Washingtonul până la 1 august. UE negociază „cu bună credință”, susține Macron Președintele Franței a reamintit că Bruxelles-ul negociază cu administrația americană de mai multe săptămâni, pe baza unei oferte „solide și de bună credință”. În opinia sa, este esențial ca executivul european să demonstreze „determinarea Uniunii de a-și apăra interesele”. Parisul sprijină eforturile Comisiei Europene Macron a reafirmat sprijinul deplin al Franței pentru Comisia Europeană în cadrul acestui dialog sensibil: „Este nevoie de un acord reciproc acceptabil, care să reflecte respectul datorat unor parteneri comerciali precum UE și SUA, cu interese comune și lanțuri de valori integrate”, a subliniat liderul francez. Industria germană cere evitarea unui conflict comercial Federația germană a industriei (BDI) a lansat un apel ferm către Uniunea Europeană și Statele Unite pentru a găsi „rapid soluții” care să evite o escaladare a tensiunilor comerciale. „Anunțul președintelui Trump este un semnal de alarmă pentru industria de pe ambele maluri ale Atlanticului”, a transmis BDI într-un comunicat oficial. Escaladarea tarifară amenință redresarea economică globală Wolfgang Niedermark, membru al conducerii BDI, a avertizat că un conflict comercial între două economii atât de interconectate, precum UE și SUA, ar afecta grav relansarea economică, capacitatea de inovare și încrederea în cooperarea internațională. Solicitare de dialog urgent între Bruxelles, Berlin și Washington Federația germană cere un efort comun și urgent din partea guvernului german, Comisiei Europene și administrației americane: „Este necesar un dialog obiectiv și soluții rapide pentru a evita o escaladare periculoasă”, subliniază comunicatul. BDI insistă că săptămânile rămase până la 1 august trebuie folosite „pentru a negocia de la egal la egal”. Germania, principală vizată de eventualele taxe Germania ar resimți cel mai acut efectele unei ofensive comerciale americane, având o economie puternic dependentă de exporturile către SUA. Cele mai expuse sectoare sunt industria chimică, farmaceutică, auto, siderurgică și fabricarea de mașini-unelte. Cancelarul Friedrich Merz propune un acord simplificat În ultimele săptămâni, cancelarul german Friedrich Merz a pledat pentru semnarea unui acord „simplu” cu SUA, care să protejeze sectoarele esențiale ale economiei germane. Merz a sugerat că UE ar putea accepta unele suprataxe pe alte produse, dacă acest compromis ar asigura stabilitatea pentru industriile strategice.

Sporurile bugetarilor pentru proiecte europene, secretizate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Stupefiant: numărul funcționarilor care iau spor pentru proiecte europene, secretizat

Sporurile bugetarilor pentru proiecte europene, secretizate: Consiliul Județean Iași păstrează discreția totală în privința numărului exact de angajați care beneficiază de sporuri pentru lucrul cu proiecte finanțate din fonduri europene. Sporurile bugetarilor pentru proiecte europene, secretizate În prezent, administrația județeană nu dezvăluie câți salariați primesc majorarea salarială de până la 50% pentru activitatea în proiecte europene (procent redus la 40% după măsurile recente de austeritate). Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm CJ a precizat doar că „numărul beneficiarilor variază în funcție de numărul de proiecte și de perioada de implementare”. În schimb, în 2023, aceste date erau publice: 40 de angajați ai Consiliului primeau între 10% și 50% în plus la salariu pentru implicarea în echipele de implementare a proiectelor cu finanțare europeană. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Majoritatea zdrobitoare are încredere în UE și nu vrea ca România să iasă din Uniune Foto: captură video
Politică

Majoritatea zdrobitoare are încredere în UE și nu vrea ca România să iasă din Uniune - sondaj

Majoritatea zdrobitoare a cetățenilor români are încredere în UE și nu vrea ca România să iasă din Uniune, arată un sondaj CURS publicat azi.  Citește și: Guvernul Ciolacu a plătit sume uriașe pentru a închiria, în 2025, mașini pentru transportul bugetărimii din Palatul Victoria. Alte zeci de milioane de lei, protocol CURS este controlat de Iosif Bubble, sotul unei foste deputate PSD. Firmele acestuia au avut constant contracte importante cu PSD sau cu structuri legate de acest partid.  Majoritatea zdrobitoare are încredere în UE Potrivit acestui sondaj, 60% dintre cei chestionați au consideră că România are mai degrabă de câștigat din faptul că face parte din UE, 31% consideră că mai degrabă are de pierdut. Circa 9% nu răspund. Circa 68% dintre repondenți spun că nu vor ca România să iasă din UE, doar 15% spune „mai degrabă da”, iar 17% nu știu sau nu răspund.  În ceea ce privește politicienii în care cetățenii români au cea mai mare încredere, Nicușor Dan și Simion sunt pe locul I, cu o cotă de încredere de 38%. Îi urmează Bolojan, cu 32% încredere, Grindeanu - 26%, Kelemen Hunor - 24% și Dominic Fritz - 22%. Însă 15% dintre cei chestionați nu știu de Fritz, iar 10% nu știu sau nu răspund.  În ceea ce privește măsurile luate de guvernul Bolojan, 26% le consideră justificate și necesare, 28% spun că unele măsuri trebuiau luate, iar altele nu și 38% cred că acestea nu sunt nici justificate, nici necesare.  Volumul eşantionului a fost de 1067 respondenţi, chestionați prin metoda CATI (interviuri telefonice), în perioada 4-10 iulie, și are o marjă de eroare de circa 3%.   

Incident grav între Germania și China (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Gest extrem de periculos al Chinei, care a șicanat cu laser un avion german în misiune

Incident grav între Germania și China. Ministerul de Externe german l-a convocat marți, 8 iulie, pe ambasadorul Chinei la Berlin, acuzând armata chineză că a vizat cu un laser un avion militar german. Incident grav între Germania și China Aeronava participa la operațiunea militară ASPIDES a Uniunii Europene, desfășurată pentru protejarea securității maritime în zone critice precum Marea Roșie și Oceanul Indian. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Autoritățile germane au transmis un mesaj ferm prin intermediul platformei X (fosta Twitter), condamnând gestul Beijingului: „Punerea în pericol a personalului german și perturbarea operațiunii sunt complet inacceptabile”, a declarat Ministerul german de Externe. Până în prezent, nu au fost furnizate alte detalii oficiale privind circumstanțele precise ale incidentului. Tensiuni sporite între UE și China pe tema securității Incidentul intervine într-un context tensionat, marcat de îngrijorări crescute în rândul statelor membre UE cu privire la influența tot mai mare a Chinei asupra tehnologiilor critice și infrastructurii strategice europene. Acțiunile agresive, precum cele raportate în cadrul operațiunii ASPIDES, nu fac decât să amplifice suspiciunile privind agenda militară a Beijingului în regiuni cheie pentru comerțul global. Fără reacții din partea Chinei sau Comisiei Europene Până la ora redactării, nici Ministerul de Externe chinez și nici ambasada Chinei la Berlin nu au emis un punct de vedere oficial. De asemenea, Comisia Europeană nu a oferit un răspuns imediat. Ce este misiunea ASPIDES a UE Operațiunea militară ASPIDES este parte a politicii comune de securitate și apărare a Uniunii Europene. Scopul acesteia este de a asigura libertatea de navigație și protejarea navelor comerciale în zone maritime strategice, precum Marea Roșie, Oceanul Indian și regiunea Golfului, afectate de atacuri și riscuri de securitate maritime.

Unii găgăuzi îi mulțumesc Rusiei pentru bani și cer să nu fie amendați pentru vânzarea votului (sursa: Viorica Tataru)
Investigații

EXCLUSIV Cum a trimis Moscova bani anti-UE în Moldova printr-o companie sponsorizată de Uzbekistan

Investigație realizată de Vitalie Călugăreanu, Cătălin Prisacariu și Stanimir Vaglenov ENGLISH VERSION Un adevărat război politico-financiar a fost dus, prin intermediari, împotriva Republicii Moldova în 2023 și 2024. Miza, enormă: orientarea țării, amplasată strategic între Ucraina și România, fie spre Uniunea Europeană, fie spre Federația Rusă. Astfel, prin intermediul principalului pion al Moscovei în Moldova, politicianul Ilan Șor, zeci de milioane de euro au fost transferați din Rusia în Moldova pentru a corupe alegătorii. Țintele: referendumul referitor la integrarea Republicii Moldova în UE și alegerile prezidențiale. După ce partidul lui Ilan Șor a fost scos în afara legii în 2023 iar canalele bancare de transfer financiar dinspre Rusia au fost blocate prin efectul sancțiunilor internaționale, intermediarii Kremlinului au căutat alte căi de a introduce sume uriașe de bani în Moldova pentru a convinge alegătorii să voteze împotriva UE. Autoritățile de la Chișinău au deschis anchete-gigant în aceste cazuri și au dat publicității metodele prin care Șor și asociații săi au inundat Moldova cu bani rusești. Una din metodele necunoscute publicului, pe care o prezentăm în exclusivitate în articolul de față, a presupus implicarea unei companii private dintr-o fostă republică sovietică devenită azi un stat independent cu conducere autocrată. Tânărul antreprenor Amiranashvili și soluțiile sale digitale globale La aproape 42 de ani, Giorgi Amiranashvili trăiește visul unei vieți occidentale împlinite: deține integral și conduce o companie digitală de succes, are o familie frumoasă, o soție elegantă, trei copii aproape adolescenți și un stil de viață îndestulat. Proprietarul Global Solutions, Giorgi Amiranashvili (sursa: Facebook/Giorgi Amiranashvili) Pare un antreprenor perfect conectat la secolul al XXI-lea: compania sa, Global Solutions, oferă servicii de dezvoltare/design web, dar și servicii de plăți online sub marca Global Pay Gate.  Imaginile postate pe conturile de social media ale companiei arată angajați tineri și veseli într-un mediu de lucru relaxat, în care timpul este împărțit între ecrane, mersul cu trotineta prin curtea companiei și ședințe de relaxare pe fotolii moi amplasate pe o pe peluză ca de screensaver. Din când în când, compania postează imagini cu aniversări la care se mănâncă pizza, uriașe baloane colorate plutesc peste tot și se aprind lumânări înfipte în torturi. Nu lipsesc nici petrecerile de Halloween, cu costumele aferente. Practic, Amiranashvili ar fi putut înființa această companie oriunde pe glob, în lumea liberă de azi nu ai nevoie decât de o legătură la internet pentru a dezvolta o astfel de afacere. Un georgian la Tașkent și milionul lui de euro Doar că Giorgi Amiranashvili nu se află chiar în lumea liberă. Cel puțin nu conform Freedom House, care acordă țării în care Amiranashvili trăiește calificativul „not free”, cu un punctaj de doar 12 din 100. Este vorba despre „un stat autoritar, cu puține semne de democratizare. Nicio formațiune de opoziție nu funcționează legal. Legislativul și sistemul judiciar servesc, în esență, drept instrumente ale ramurii executive, care inițiază reforme prin decret prezidențial, iar mass-media este în continuare strict controlată de autorități.”, mai arată Freedom House. Țara este Uzbekistan. Iar Giorgi Amiranashvili nu este uzbec, ci un georgian născut la Tbilisi în octombrie 1983, dar care locuiește de 25 de ani la Tașkent.  În capitala uzbecă, Amiranashvili s-a integrat miraculos. Mai ales din punct de vedere al afacerilor. A înființat, ca unic asociat, Global Solutions în mai 2011, când încă nu împlinise 28 de ani, cu aproape un milion de euro. O sumă a cărei proveniență este necunoscută.  Firma preferată a autocrației uzbece Aproape imediat, a primit un contract de la Uztelecom, companie de stat, pentru a realiza Tcity, prima aplicație mobilă din Uzbekistan ce reprezintă un ghid al organizațiilor din orașul Tașkent, așa cum reiese dintr-o scrisoare de mulțumire adresată de Uztelecom companiei Global Solutions în 2012. Era doar primul contract public primit de compania lui Amiranashvili dintr-o lungă serie care avea să urmeze.  Astfel, în anii următori, Global Solutions a realizat pentru compania națională de aviație Uzbekistan Havo Yullari aplicația mobilă UzAirways. Apoi, Global Solutions a dezvoltat aplicația mobilă a Portalului Unificat al Serviciilor Publice Interactive MyGov. Un alt proiect al companiei lui Amiranashvili a fost dezvoltarea aplicației mobile a site-ului oficial al Comisiei Electorale Centrale pe platformele iOS și Android. Printr-o scrisoare, Uzinfocom (Centrul Național Unitar de Stat pentru Dezvoltarea Tehnologiilor Informatice și de Comunicare și Implementarea Sistemelor Informaționale) a mulțumit companiei lui Amiranashvili pentru „activitatea realizată cu succes privind implementarea software-ului pentru utilizarea cardurilor inteligente moderne specializate în cadrul proiectului <Dezvoltarea sistemului informațional unic de identificare a utilizatorilor sistemului "Guvernul electronic"> (etapa 1). Datorită colaborării între Centrul UZINFOCOM și compania „GLOBAL SOLUTIONS”, au fost îndeplinite sarcinile stabilite, inclusiv implementarea funcției de control logic al accesului la computerul personal (autentificare Windows), accesul la portalul Guvernului Electronic (OneID), sistemul de control și administrare a accesului (SCUD), precum și semnătura digitală electronică.” Tot pentru Uzinfocom, Global Solutions s-a ocupat de dezvoltarea și îmbunătățirea aplicației școlare mobile „E-Darslik”. Și Banca Centrală a Uzbekistanului i-a acordat un contract companiei lui Amiranashvili pentru proiectul aplicației mobile a Băncii Centrale pe sistemele de operare Android și iOS. Cabinetul de miniștri al Uzbekistanului i-a mulțumit companiei Global Solutions pentru „proiectul-modul „Inspecția teritoriilor” și aplicația sa mobilă „Yordam.Gov”, realizate cu succes în colaborare cu Centrul UZINFOCOM în cadrul proiectului „Portalul fondului locativ comunal – e-kommunal.uz””. O altă scrisoare de mulțumire a venit din partea Ministerului Dezvoltării Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor al Republicii Uzbekistan pentru că „dezvoltarea aplicației mobile MyGov pentru sistemul de operare iOS, la inițiativa companiei „Global Solutions”, a devenit încă un pas important în perfecționarea și dezvoltarea Portalului unic al serviciilor interactive și guvernamentale (my.gov.uz).”. Tot compania lui Amiranashvili a realizat și „proiectul de dezvoltare a aplicației mobile pentru utilizarea serviciilor interactive ale organelor administrației fiscale de stat”, se arată într-o scrisoare de mulțumire din partea Comitetului de Stat pentru Impozite al Republicii Uzbekistan. Și compania de telefonie Ucell, deținută de statul uzbec prin intermediul Coscom, a beneficiat de serviciile Global Solutions pentru implementarea proiectului magazinului online Alistore.uz. Așadar, încă de la înființare, compania Global Solutions, înființată la Tașkent de georgianul Giorgi Amiranashvili, a funcționat ca o anexă a statului uzbec în domeniul digital. Și a realizat proiecte esențiale pentru infrastructura digitală uzbecă instituțională, beneficiind de o încredere totală din partea regimului autocrat de la Tașkent. Bani pentru moldoveni de la binefăcători anonimi În 2023, Global Solutions a introdus și serviciul de plăți digitale Global Pay, care poate fi accesat și prin aplicația de mesagerie Telegram. O aplicație de mesagerie folosită intens în spațiul ex-sovietic, dar care pune numeroase probleme etice și chiar legale, după cum arată recent deschisul dosar, în Franța, al fondatorului Telegram, Pavel Durov. Nici un an mai târziu, la începutul lui 2024, acest serviciu de plăți al Global Solutions avea să fie folosit pentru a transfera fonduri din Rusia în Republica Moldova. Potrivit unor documente financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, în primele patru luni ale lui 2024 au fost efectuate aproape o mie de transferuri P2P (person to person) către conturile de card ale unor cetățeni moldoveni prin intermediul Global Pay din Uzbekistan.  Lista beneficiarilor moldoveni ai banilor din Uzbekistan este cunoscută autorităților, sumele fiind primite pe conturi de card deschise la bănci din Republica Moldova precum Moldindconbank, Victoriabank, Energbank, OTP Bank, MAIB sau FinComBank. Numele plătitorilor, însă, nu au fost identificate, fiind ascunse de către aplicația de plată Global Pay din Uzbekistan, arată documentele financiare consultate de echipa noastră de jurnaliști. Banii din Uzbekistan și schema Guțul Potrivit acelorași documente, majoritatea cetățenilor moldoveni care au primit bani de la binefăcători anonimi din Uzbekistan sunt domiciliați în Găgăuzia, regiune autonomă rusofonă a Republicii Moldova. De asemenea, beneficiarii din Găgăuzia ai sumelor primite prin intermediul Global Pay au fost pensionari și funcționari publici. Exact aceleași categorii de găgăuzi au fost ținta unei operațiuni de finanțare cu bani rusești care a avut loc exact în perioada în care au fost făcute plățile prin intermediul Global Pay din Uzbekistan. Astfel, pe 9 aprilie 2024, Evghenia Guțul, liderul regiunii Găgăuzia, a semnat, la Moscova, un acord cu banca rusească Промсвязьбанк (Promsviazbank – n.r.), pentru ca pensionarii găgăuzi și angajații la stat din Găgăuzia să primească, lunar, bani din Federația Rusă pe carduri МИР (MIR – n.r.). De fapt, banca rusă, aflată sub sancțiuni internaționale, era implicată ca intermediar - sponsorul real fiind organizația „Evrazia” (la fel, aflată sub sancțiuni internaționale), care avea o singură angajată - o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor. Pensionarii și angajații bugetari din Găgăuzia au completat cereri speciale, cu date personale, pentru a primi ajutor de la organizația „Evrazia”. La numărul de telefon indicat în cerere erau trimise un cod și o parolă, cu ajutorul cărora oamenii se conectau la conturile lor din Promsviazbank. Global Pay din Uzbekistan oferă soluții de plăți online în parteneriat cu sistemele de plăți Uzcard, Humo, Visa și Mastercard. Pe de altă parte, sistemul de plăți Humo din Uzbekistan are parteneriate cu sistemul chinezesc de plăți UnionPay. Iar UnionPay are o colaborare strânsă cu sistemul rusesc de carduri MIR. Astfel, după cum menționează documentele financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, sistemul de plăți Global Pay din Uzbekistan poate servi ca poartă de acces pentru utilizatorii cardurilor MIR la sistemul global de plăți, în ciuda sancțiunilor internaționale aplicate sistemului bancar rusesc. Partenerii Global Pay, o bancă în care statul german are acțiuni În documentele menționate anterior, autoritățile Republicii Moldovene pomenesc și numele băncii Ipak Yuli Bank din Uzbekistan, prin intermediul căreia Global Pay a trimis plăți în Găgăuzia fără a identifica numele plătitorilor. Ipak Yuli Bank, de altfel, este chiar banca la care Global Solutions (firma deținută de Giorgi Amiranashvili care administrează sistemul de plăți Global Pay) își are conturile bancare, potrivit informațiilor oficiale. Ipak Yuli Bank prezintă cu mândrie pe propriul site informația că printre acționarii băncii se numără și DEG - Deutsche Investitions und Entwicklungsgesellschaft mbH. Acest vehicul financiar german este deținut integral de către statul german prin intermediul KfW (Kreditanstalt für Wiederaufbau).  Ipak Yuli Bank nu a răspuns întrebărilor echipei noastre de jurnaliști referitoare la transferurile financiare prin intermediul Globay Pay către cetățeni moldoveni din Găgăuzia. DEG nu comentează „cazuri individuale” Biroul de presă al DEG, însă, a trimis un răspuns întrebărilor noastre, dar fără a comenta tranzacțiile Ipak Yuli Bank/Global Pay către cetățeni moldoveni. „În primul rând, dorim să oferim câteva informații generale despre activitatea noastră ca Instituție de Finanțare a Dezvoltării. Mandatul politicii de dezvoltare al DEG este de a finanța și consilia întreprinderile private care investesc în țări în curs de dezvoltare, acestea fiind factori-cheie ai creării de locuri de muncă și venituri. În acest scop, DEG oferă acestor întreprinderi finanțare pe termen lung, în condiții bazate pe evaluarea riscului, din fonduri proprii. De multe ori, finanțarea pe termen lung nu este disponibilă la nivel local. DEG analizează cu atenție scopul de afaceri al fiecărei întreprinderi și al părților implicate înainte de a lua orice decizie de investiție. Verificarea tuturor partenerilor relevanți pentru o tranzacție (de exemplu, clienți și furnizori) face parte, de asemenea, din procesul de due diligence. Cerințele obligatorii includ, printre altele, identificarea beneficiarilor reali (așa-numita verificare „cunoaște-ți clientul” – KYC). Pe parcursul întregii perioade contractuale, se efectuează verificări periodice privind aspectele legate de conformitate. DEG respectă strict toate legile, cerințele relevante și obligațiile de raportare necesare, inclusiv cele referitoare la prevenirea spălării banilor sau a fraudei. DEG tratează întotdeauna cu maximă seriozitate toate comentariile și indiciile referitoare la investițiile sale și le investighează cu atenție. În cazul unor indicii privind activități neconforme ale clienților, DEG va lua măsuri active și adecvate, implicând, dacă este necesar, expertiză externă. În caz de comportament necorespunzător sau încălcări dovedite ale prevederilor contractuale din partea unui client, se iau măsuri suplimentare, care pot include chiar și încetarea relației de afaceri. Din motive de confidențialitate, nu putem face comentarii cu privire la activități comerciale în cazuri individuale.”, a transmis DEG la solicitarea echipei noastre de jurnaliști. Solicitări similare trimise către KfW, guvernul german și Global Solutions nu au primit nici un răspuns. Miza lui Șor: 300.000 de voturi cumpărate La referendumul pro-UE și alegerile prezidențiale din 2024 din Republica Moldova, Rusia și oligarhul moldovean fugar, Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare (adăpostit de Moscova), au încercat să cumpere 300.000 de voturi - aproximativ 10% din voturile moldovenilor.  Poliția moldovenească a documentat un milion de transferuri financiare care au ajuns, în septembrie-octombrie 2024, în conturile a 138.000 de moldoveni doar prin intermediul băncii PSB din Rusia. Numărul real al celor mituiți ca să-și vândă votul este însă mult mai mare, deoarece transferurile la un singur cont erau destinate, de regulă, mai multor persoane.  Gruparea Șor a început pregătirile pentru frauda electorală din 2024 cu mult timp înainte. Sub pretextul perfectării cardurilor pentru rețeaua de magazine sociale „Merișor” (deschise de Șor în toată țara) erau ademeniți cei mai nevoiași oameni, fiindu-le colectate datele. Apoi erau atrași în schemă: invitați la proteste antiguvernamentale plătite. Testul reușit al alegerilor fraudate din Găgăuzia Gruparea Șor și-a testat mecanismul de fraudare a alegerilor în luna mai 2023, la alegerile pentru funcția de guvernator al Autonomiei Găgăuze (sudul Republicii Moldova). Candidatul lui Șor, Evghenia Guțul, a câștigat acele alegeri.  Oamenii legii au deschis un dosar penal privind coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a echipei lui Guțul. Poliția susținea că are probe care ar arăta că activiștii partidului Șor ar fi primit fiecare câte 15.000 de lei pentru a convinge câte 30 de alegători să voteze în favoarea Evgheniei Guțul. Centrul Național Anticorupție a pornit o anchetă penală.  Președinta Maia Sandu a refuzat să o confirme pe Guțul în calitate de bașcan, ca membru din oficiu al Guvernului. Ulterior, și Uniunea Europeană a introdus-o pe Guțul, alături de alți oficiali găgăuzi și lideri politici moldoveni, în lista de sancțiuni, pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.  În martie 2025, procurorii anticorupție au făcut percheziții la un viceprimar din Orhei, într-un dosar de finanțare ilegală a campaniei electorale pentru funcția de bașcan (guvernator) al Autonomiei Găgăuze. Guțul a fost secretară a fostului partid „Șor” (scos în afara legii în 2023) în perioada 2019-2022 și este acuzată de implicare în acțiuni de finanțare ilegală a formațiunii din Rusia. Momentan se află în arest la domiciliu și riscă șapte ani de închisoare. Ea respinge acuzațiile și spune că dosarul este motivat politic. Kremlinul a condamnat reținerea Evgheniei Guţul. Protest în Găgăuzia împotriva arestării Evgheniei Guțul (sursa: Viorica Tataru) Fiind guvernatoare a Găgăuziei, Guțul a continuat să dezvolte schema grupării lui Ilan Șor, pe care Rusia a refuzat să-l extrădeze Moldovei. Acesta a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare de un miliard de dolari din 2014.  Mecanismul Promsviazbank-Evrazia, replicat la scară națională Schema Promsviazbank-Evrazia, aplicată de Evghenia Guțul în Găgăuzia (vezi mai sus), a fost aplicată la scară națională în cea mai amplă campanie de cumpărare a voturilor din istoria țării. Aceasta a fost dezvăluită în investigația „În slujba Moscovei”, publicată de Ziarul de Gardă în ajunul alegerilor prezidențiale din 2024 – investigație premiată la nivel internațional.  În 2023 și 2024, Rusia și gruparea Șor au încercat să introducă bani în Moldova prin toate căile posibile. Scopul era deturnarea votului cetățenilor la alegerile prezidențiale din 2024. În prima fază, la aeroport au fost reținute persoane venind din Rusia cu mii de carduri de debit Pyypl. La punctele vamale terestre au fost depistate genți cu bani. Confruntați cu confiscările de bani de către autorități, coordonatorii schemei de la Moscova au identificat noi metode – organizau transportarea oamenilor loializați din Moldova cu avioanele la Moscova la întâlnire cu Ilan Șor.  În realitate, erau folosiți în calitate de curieri de către gruparea Șor. Fiecare aducea în Moldova sub 10.000 de euro (maximum permis de lege). În aprilie 2024, poliția a intervenit cu percheziții la aeroport în timpul revenirii curierilor de la Moscova (câteva avioane de oameni). Într-o singură zi, oamenii legii au confiscat echivalentul a peste 20 de milioane de lei moldovenești – bani destinați finanțării ilegale a partidelor afiliate lui Șor. Calculele electorale arătau că, pentru a propulsa omul Moscovei la Președinție în Moldova, Kremlinul și gruparea Șor urmau să cumpere 300 de mii de voturi. Cifra a fost enunțată de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, după primul tur de scrutin.  Zeci de mii de moldoveni, amendați pentru voturi vândute Planul Kremlinului a eșuat la limită, pentru că poliția moldovenească a reușit să confiște peste jumătate din suma prevăzută pentru această operațiune rusească de preluare a controlului asupra Moldovei. Până la ora actuală, au primit amenzi, potrivit poliției de la Chișinău, 15.000 de persoane care și-au vândut votul. În săptămâna următoare publicării acestui articol, vor primi citații încă 6.000 de persoane implicate în schemă, ne-a spus șeful poliției, Viorel Cernăuțeanu. Amenzile aplicate ajung până la 37.000 de lei moldovenești (aproape 2.000 de euro).  În procedură penală sunt investigați mai mulți coordonatori ai rețelei. Unii au reușit să fugă la Moscova. Potrivit RISE Moldova, în 2024, Ilan Șor a înființat la Moscova cinci companii, deși este dat în urmărire internațională și se afla sub sancțiuni occidentale. În unele dintre aceste firme, el s-a asociat cu bănci de stat din Rusia.  Potrivit jurnaliștilor de la RISE, oligarhul fugar moldovean s-a infiltrat pe piețele din Kîrgîzstan și Emiratele Arabe Unite ca să ocolească sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia asupra Ucrainei. Firmele sale îi aduc în continuare venituri de miliarde de ruble. Pe 28 septembrie 2025, în Republica Moldova vor avea loc noi alegeri – cele mai importante alegeri parlamentare din istoria statului. De rezultatul acestora va depinde dacă Moldova va adera sau nu la UE până în 2030. Șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că va fi mai complicat decât în 2024 și că Moldova se pregătește de „provocări rusești cum nu s-a mai văzut până acum”.  După intervenția brutală a Rusiei în cele două scrutine din 2024 din Republica Moldova, Parlamentul de la Chișinău a operat modificări consistente în legislație. Amenzile pentru corupție electorală au fost mărite substanțial, partidele implicate în astfel de scheme riscă să fie suspendate și lichidate, iar formațiunile clonă ale partidelor scoase în afara legii urmează a fi, de asemenea, lichidate. Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră