duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

466 articole
Internațional

UE ar putea antrena soldați ucraineni în interiorul Ucrainei. Moscova reacționează dur

Uniunea Europeană analizează posibilitatea deschiderii a cel puțin două centre de instruire pentru militarii ucraineni pe teritoriul Ucrainei, în eventualitatea încetării luptelor. Anunțul a fost făcut miercuri de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, în marja unei reuniuni a miniștrilor apărării din statele membre, desfășurată la Bruxelles. Două centre de antrenament identificate pentru armata ucraineană Potrivit declarațiilor lui Kaja Kallas, discuțiile au vizat inclusiv posibilitatea instruirii soldaților ucraineni chiar în Ucraina. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Am identificat două centre de antrenament care ar putea fi utilizate în acest scop”, a precizat oficialul european, fără a oferi detalii suplimentare despre locație sau calendar. Inițiativa ar putea face parte din pachetul de garanții de securitate solicitat de Kiev în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia. 90.000 de militari ucraineni, antrenați deja de UE De la declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022, Uniunea Europeană a instruit aproximativ 90.000 de militari ucraineni în afara teritoriului ucrainean. Programele de pregătire s-au desfășurat în mai multe state membre și au făcut parte din sprijinul militar acordat Kievului în contextul războiului declanșat de Rusia. Posibila mutare a centrelor de instruire pe teritoriul Ucrainei ar marca o etapă nouă în cooperarea militară dintre UE și Kiev. State europene pregătite să trimită trupe după un acord de pace Mai multe țări europene, printre care Regatul Unit și Franţa, au anunțat anterior că sunt dispuse să trimită trupe în Ucraina după semnarea unui eventual acord de pace între Moscova și Kiev. Aceste forțe ar putea avea rol de descurajare și stabilizare, în cadrul unor garanții de securitate oferite Ucrainei. Reacția Moscovei: soldații europeni, „ținte legitime” Rusia s-a opus ferm ideii desfășurării de trupe europene în Ucraina și a avertizat că, în acest scenariu, militarii occidentali ar deveni „ținte legitime”. Poziția Moscovei complică și mai mult discuțiile privind arhitectura de securitate post-conflict și eventualele garanții internaționale pentru Ucraina.

UE va antrena soldați ucraineni în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Polonia ar putea părăsi UE, avertizează Donald Tusk (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Polonia ar putea părăsi Uniunea Europeană, avertizează premierul Donald Tusk

Premierul polonez Donald Tusk a lansat miercuri un avertisment ferm privind un „risc real” ca Polonia să părăsească Uniunea Europeană, pe fondul confruntărilor politice dintre guvern și președintele Karol Nawrocki. Declarațiile au fost făcute la Varșovia, după o ședință a Consiliului de Miniștri. Confruntarea guvern–președinție, risc de destabilizare europeană Șeful executivului de la Varșovia a subliniat că nu este vorba despre simple speculații, ci despre „fapte” care indică o posibilă deteriorare gravă a relației Poloniei cu Bruxellesul. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Donald Tusk a descris conflictul politic dintre guvern și președinție drept „inutil, lipsit de sens și dăunător”, avertizând că această dispută nu este doar rezultatul unor neînțelegeri interne. În opinia premierului, opoziția față de anumite inițiative europene reprezintă „o încercare de a destabiliza întreaga Europă” și de a limita rolul Poloniei în cadrul Uniunii Europene. Declarațiile vin într-un moment sensibil pentru politica internă poloneză, în care tensiunile dintre executiv și președinție afectează inclusiv decizii strategice în domeniul apărării. Disputa privind fondurile europene SAFE pentru apărare Conflictul politic vizează în special programul european SAFE, un mecanism de împrumuturi destinat consolidării capacităților de apărare ale statelor membre. Liderii partidului de opoziție Lege şi Justiţie (PiS) au criticat dur programul, calificându-l drept „o escrocherie uriașă” care ar lega achizițiile militare poloneze de industriile din Germania și Franța. Fostul ministru al apărării, Mariusz Błaszczak, a susținut că aceste achiziții ar genera „datorii greu de plătit” și ar fi lipsite de transparență. Poziția președintelui Karol Nawrocki Președintele Karol Nawrocki, aliniat ideologic cu partidul Lege și Justiție, și-a exprimat public opoziția față de programul SAFE. El a descris mecanismul european drept „un colac de salvare pentru economia germană” și a afirmat că o parte semnificativă a fondurilor pentru achiziții militare „sfârșesc în mâini străine”. Semnătura președintelui este esențială pentru aprobarea aderării Poloniei la programul SAFE. În cazul în care Nawrocki ar decide să își exercite dreptul de veto — așa cum a făcut anterior în cazul unor legi importante, inclusiv privind securitatea cibernetică — situația ar putea deveni extrem de complicată. Majoritatea parlamentară insuficientă pentru anularea unui veto Constituția poloneză permite Parlamentului să anuleze veto-ul prezidențial cu o majoritate de trei cincimi (276 de voturi). Însă coaliția condusă de Donald Tusk dispune în prezent de doar 248 de mandate, insuficiente pentru a depăși un eventual blocaj prezidențial. Această realitate politică amplifică riscul unei crize instituționale, cu efecte directe asupra politicii externe și de securitate a Poloniei. Ministerul Apărării: Bugetul național nu este suficient Ministrul Apărării din coaliția guvernamentală, Władysław Kosiniak-Kamysz, a susținut urgența accesării fondurilor europene SAFE. Oficialul a subliniat că bugetul de stat nu poate acoperi integral nevoile de modernizare ale armatei poloneze. În ceea ce privește povara financiară, Kosiniak-Kamysz s-a declarat „sigur” că, pe viitor, Uniunea Europeană ar putea decide ștergerea unei părți din datoriile generate de creditele acordate prin programul SAFE.

Reforma pensiile magistraților, ÎCCJ cere intervenția UE (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Lia Savonea duce disputa privind pensiile magistraților la nivel european: ÎCCJ cere intervenția UE

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de Lia Savonea, a solicitat marți Curtea Constituţională a României să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind compatibilitatea proiectului Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraților cu dreptul Uniunii Europene. Demersul vine în contextul în care CCR are programată miercuri o nouă ședință de dezbatere pe tema modificărilor aduse pensiilor de serviciu. Întrebare preliminară către CJUE, în baza art. 267 TFUE Potrivit unui comunicat oficial, la data de 10 februarie 2026, ÎCCJ a înaintat CCR o cerere de sesizare a CJUE, întemeiată pe art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Instanța supremă solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele dreptului Uniunii Europene și cu jurisprudența CJUE, apreciind că proiectul legislativ poate încălca principii fundamentale precum: proporționalitatea egalitatea securitatea juridică protecția încrederii legitime Aceste principii sunt esențiale pentru evaluarea legalității oricărei reforme care vizează statutul și garanțiile de independență ale magistraților, obligație derivată din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept prevăzute de art. 2 TUE. ÎCCJ: risc de discriminare și afectare a independenței justiției În esență, ÎCCJ consideră că măsurile propuse de Guvernul României pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. Instanța enumeră cinci probleme majore din perspectiva dreptului Uniunii Europene: Posibila discriminare a magistraților în raport cu alte categorii profesionale Lipsa unei fundamentări riguroase și transparente care să permită un test real de proporționalitate Reducerea siguranței financiare a judecătorilor sub un nivel considerat adecvat Perpetuarea instabilității legislative în materia pensiilor de serviciu. Instituirea unui regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv Potrivit ÎCCJ, demersul are ca obiectiv protejarea independenței justiției, prin utilizarea tuturor mecanismelor juridice prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene. Instanța supremă subliniază că sesizarea CJUE reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, dar și pentru consolidarea cooperării între instanțele naționale și jurisdicția Uniunii Europene. Sesizarea CCR din decembrie 2025 La începutul lunii decembrie 2025, judecătorii ÎCCJ au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR cu privire la noul proiect guvernamental privind pensiile magistraților. La acel moment, Instanța supremă a susținut că proiectul: anulează de facto pensiile de serviciu, reduce drastic drepturile magistraților care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, ar putea conduce, pentru generațiile viitoare, la pensii inferioare celor din sistemul public. ÎCCJ a mai arătat că legea încalcă independența justiției în raport cu standardele stabilite de CJUE, CEDO și CCR și contravine unor decizii anterioare ale Curții Constituționale, încălcând astfel principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. Ce prevede proiectul Guvernului privind pensiile magistraților Noul proiect adoptat de Guvern prevede: creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani; plafonarea cuantumului pensiei la maximum 70% din indemnizația netă aferentă ultimei luni de activitate. Modificările sunt în continuare contestate la nivel instituțional, iar decizia CCR privind eventuala sesizare a CJUE ar putea avea un impact major asupra reformei pensiilor de serviciu și asupra relației dintre dreptul național și cel european.

UE va interzice distrugerea hainelor nevândute (sursa: Pexcels/MART PRODUCTION)
Internațional

Un articol de îmbrăcăminte din zece este distrus pentru că nu se vinde. UE vrea să schimbe asta

Comisia Europeană a adoptat luni noi măsuri menite să prevină distrugerea articolelor de îmbrăcăminte, accesoriilor și încălțămintei nevândute, în baza Regulamentului privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR), potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. Noile reguli vizează reducerea risipei, limitarea impactului asupra mediului și crearea unor condiții de concurență echitabile pentru companiile din sectorul textil din Uniunea Europeană. Un pas important spre economia circulară în UE Prin promovarea reutilizării și reciclării, măsurile adoptate de Comisia Europeană urmăresc accelerarea tranziției sectorului textil către practici circulare și sustenabile. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Inițiativa face parte din strategia mai amplă a UE de dezvoltare a economiei circulare, menită să reducă dependențele externe și să stimuleze competitivitatea internă. „Cifrele privind deșeurile arată necesitatea de a acționa. Prin aceste noi măsuri, sectorul textil va fi împuternicit să adopte practici durabile și circulare”, a declarat Jessika Roswall, comisar european pentru mediu, reziliență în domeniul apei și economie circulară competitivă. Când este permisă distrugerea produselor textile Noile reglementări clarifică situațiile excepționale în care distrugerea textilelor nevândute va fi totuși permisă, cum ar fi: motive de siguranță; deteriorarea ireversibilă a produselor. În același timp, Comisia introduce un format standardizat de raportare, care va permite întreprinderilor să facă publice volumele de bunuri de consum nevândute distruse, fără sarcini administrative suplimentare. Dimensiunea problemei: milioane de tone de CO₂ Datele Comisiei arată că între 4% și 9% din textilele nevândute în Europa sunt distruse anual înainte de a fi purtate vreodată. Acest fenomen generează aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de CO₂, un nivel comparabil cu emisiile nete totale ale Suediei în 2021. Impactul social și de mediu al modei rapide a devenit o preocupare majoră pentru consumatori, iar noile reguli răspund direct acestor îngrijorări. Ce prevede Regulamentul ESPR Regulamentul ESPR, intrat în vigoare în iulie 2024, urmărește: creșterea circularității produselor; îmbunătățirea eficienței energetice; sporirea durabilității și reciclabilității bunurilor; obligarea firmelor să divulge informații despre produsele nevândute distruse. Totodată, regulamentul introduce interdicția explicită privind distrugerea articolelor de îmbrăcăminte, a accesoriilor și a încălțămintei nevândute. Când intră în vigoare interdicția Interdicția de distrugere a textilelor nevândute se va aplica: întreprinderilor mari, începând cu 19 iulie 2026; întreprinderilor mijlocii, începând cu iulie 2030. Prin aceste măsuri, Uniunea Europeană face un pas decisiv către reducerea risipei textile și transformarea industriei modei într-un sector mai responsabil și mai sustenabil.

Consilierul prezidențial Burnete: „Să ieșim din paradigma simplistă cu «ne vindem resursele»”
Politică

Consilierul prezidențial Burnete: „Să ieșim din paradigma simplistă cu «ne vindem resursele»”

Consilierul prezidențial Radu Burnete: „Să ieșim din paradigma simplistă cu «ne vindem resursele»”, a scris acesta, pe blog, după ce a participat la discuțiile din SUA de săptămâna trecută privind materii prime și minerale critice. Pe 4 februarie, Departamentul de Stat al SUA a găzduit primul Critical Minerals Ministerial, reunind peste 50 de țări. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Consilierul prezidențial Burnete: „Să ieșim din paradigma simplistă cu «ne vindem resursele»” „JD Vance și Marco Rubio au propus acolo un bloc comercial al aliaților pentru minerale critice, menit să contracareze dominația chineză. SUA, UE și Japonia au anunțat un memorandum de înțelegere care va fi semnat în următoarele 30 de zile — un angajament de a dezvolta planuri de acțiune comune pentru reziliența lanțurilor de aprovizionare în minerale critice. Este un moment rar de convergență transatlantică într-o perioadă altfel marcată de tensiuni comerciale”, arată consilierul prezidențial contextul discuțiilor.  „Sub umbrela Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) și cupru la Rovina (Hunedoara). România are o diversitate mare cu aproximativ 60 de minerale diferite”, arată Burnete, care însă recunoaște că nu există evaluări actualizate și, în acest scop, a avut loc o discuție „exploratorie” cu US Geological Survey (USGS), lider mondial în cartografiere geologică.  El arată că industria românească poate folosi o parte din mineralele rare, iar surplusul poate fi exportat. „Prezența unor companii mari americane în România ar avea și un efect strategic: ar da Washingtonului un motiv suplimentar să considere România un aliat de nădejde, nu doar pe dimensiunea militară, ci și pe cea economică. Iar pentru noi, ar însemna că suntem mai puțin vulnerabili la un posibil șantaj prin controlul resurselor de către puteri care nu ne vor binele. Un cuvânt despre relația cu Uniunea Europeană în acest context: partenerii americani au înțeles foarte bine că România este parte a Uniunii, care are propriile strategii și nevoi. Orice înțelegere bilaterală trebuie să se înscrie în demersurile UE. Pe acest dosar, Washingtonul și Bruxellesul sunt complet aliniate — dovadă fiind și memorandumul SUA-UE-Japonia anunțat pe 4 februarie”, a explicat consilierul prezidențial. „Nu în ultimul rând este necesar să ieșim din paradigma simplistă cu «ne vindem resursele». Toate resursele României sunt și vor fi exploatate respectând legislația și suveranitatea noastră. Toți cei care le exploatează, companii locale sau din alte țări, vor plăti statului român redevențe, vor angaja oameni aici și vor plăti impozite aici, vor trebui să respecte normele de mediu române și europene. Mai mult, obiectivul României nu este pur și simplu să extragă resurse și să le exporte, ci să le procese și să le rafineze pentru a exporta produse finite cu valoare adăugată mai mare. Noi nu avem la noi în țară mereu capitalul sau tehnologia necesare pentru a face repede aceste investiții și de aici nevoia și oportunitatea de a face asta împreună cu companii din state aliate”, a mai explicat el.   

Friedrich Merz susține aderarea Republicii Moldova la UE (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Eveniment

Cancelarul german Friedrich Merz susține ferm aderarea Republicii Moldova la UE

Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat miercuri sprijinul ferm pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de premierul României, Ilie Bolojan. Oficialul german a abordat, totodată, subiecte sensibile de politică internațională, de la sănătatea președintelui american Donald Trump, până la Iran, Siria și investițiile europene în apărare. Sprijin clar pentru parcursul european al Republicii Moldova Friedrich Merz a reamintit vizita sa la Chișinău, din august 2025, de Ziua Independenței Republicii Moldova, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Cancelarul german a subliniat importanța menținerii deschise a perspectivei europene pentru Republica Moldova, indiferent de rezultatele recente ale alegerilor. „Trebuie să fie clar că nu îi putem dezamăgi pe cetățenii moldoveni care doresc aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat Friedrich Merz, amintind de discuțiile purtate cu președinta Maia Sandu și de mesajul transmis în fața a zeci de mii de cetățeni moldoveni. Merz respinge zvonurile despre sănătatea lui Trump În cadrul aceleiași conferințe de presă, cancelarul german a contrazis informațiile potrivit cărora președintele american Donald Trump ar avea probleme de sănătate. Merz a declarat că, din experiența întâlnirilor sale directe cu liderul de la Casa Albă, nu există motive de îndoială privind capacitatea acestuia de a-și exercita mandatul. „Nu am avut niciun prilej să mă îndoiesc de sănătatea lui Donald Trump”, a spus Merz, adăugând că, deși Trump va împlini 80 de ani, acesta pare apt să își îndeplinească funcția. UE, capacitate limitată de intervenție în Iran și Siria Referindu-se la situația din Orientul Mijlociu, Friedrich Merz a declarat că Uniunea Europeană are posibilități limitate de intervenție directă în Iran și Siria. Totuși, cancelarul german a cerut măsuri mai ferme, inclusiv includerea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (CGRI) pe lista organizațiilor teroriste a Uniunii Europene. Merz a criticat lipsa unui consens la nivel european, menționând că Germania susține această măsură, dar că două state membre încă se opun deciziei. Critici dure la adresa regimului iranian Cancelarul german a afirmat că regimul de la Teheran se menține la putere prin „brutalitate” exercitată asupra populației, în special asupra femeilor și a opozanților politici. El a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să continue sprijinirea populației iraniene prin sancțiuni și presiune diplomatică. „Vedem destinul femeilor și al celor care se opun acestui regim. Încercăm să îi sprijinim prin sancțiuni”, a declarat Merz. Siria și relațiile cu Europa Friedrich Merz a făcut referire și la situația din Siria, menționând că o vizită planificată a președintelui sirian Al-Sharaa în Germania nu a mai avut loc. Cancelarul și-a exprimat speranța că o astfel de vizită ar putea fi realizată într-un viitor apropiat, în funcție de evoluția contextului diplomatic. Europa trebuie să investească mai mult în apărare Cancelarul german s-a declarat de acord cu poziția exprimată de președintele american Donald Trump, potrivit căreia Europa trebuie să își consolideze capacitățile de apărare. Merz a recunoscut că, timp de mulți ani, statele europene au investit insuficient în acest domeniu. El a amintit angajamentele asumate la summitul NATO de la Haga, unde statele membre UE au convenit să atingă un nivel de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, plus încă 1,5% pentru infrastructură relevantă pentru securitate. În final, Friedrich Merz a subliniat că Uniunea Europeană intenționează să continue acest efort de consolidare a apărării în strânsă cooperare cu Statele Unite, reafirmând importanța parteneriatului transatlantic într-un context geopolitic tot mai tensionat.

Maia Sandu cere accelerarea aderării Moldovei la UE (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu cere aderare accelerată la UE: Riscul e ca Rusia să ocupe Republica Moldova

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut marți Uniunii Europene să accelereze procesul de aderare a țării sale, avertizând că, în contextul ingerințelor masive ale Rusiei în afacerile interne ale statului moldovean, există riscul pierderii libertății și al ocupării de facto de către Moscova. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții susținute la sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), desfășurată la Strasbourg. „Sperăm ca UE să decidă înainte de a fi prea târziu” Maia Sandu a subliniat că securitatea Republicii Moldova este direct legată de integrarea europeană. Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” „Pentru a te simți în siguranță, trebuie să faci parte din Uniunea Europeană”, a afirmat șefa statului, adăugând că autoritățile de la Chișinău speră ca UE să ia o decizie rapidă privind aderarea. Întrebată dacă este necesară o procedură accelerată de integrare pentru statele vulnerabile, Sandu a răspuns afirmativ, explicând că situația țărilor mici, aflate sub presiune geopolitică, este „periculoasă”. Angajament ferm pentru parcursul european Președinta Republicii Moldova a reiterat că țara sa este „pe deplin angajată” în procesul de aderare la Uniunea Europeană și a subliniat că au fost deja implementate reforme importante pentru alinierea la acquis-ul comunitar. Maia Sandu a precizat că aceste eforturi vor continua, în ciuda contextului regional tensionat. „Situația din țara mea mă îngrijorează. Nu vrem să fim ocupați de Rusia”, a declarat aceasta în fața delegaților APCE. Maia Sandu evită tema reunificării cu România Întrebată dacă o eventuală reunificare cu România ar putea reprezenta o cale mai rapidă de integrare europeană, Maia Sandu a evitat un răspuns direct. Ea a insistat că obiectivul principal al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană și apartenența la „lumea liberă”. Două războaie care amenință Europa În analiza prezentată la APCE, Maia Sandu a vorbit despre existența a două războaie care afectează Europa. Primul este războiul militar declanșat de Rusia prin invazia Ucrainei în februarie 2022. Al doilea este un război hibrid, informațional, care vizează subminarea democrațiilor europene prin manipulare, propagandă, tehnologie și finanțări ilegale. Republica Moldova, în prima linie a războiului hibrid Președinta a avertizat că Republica Moldova se află „în prima linie” a acestui război informațional. Ea a indicat că Rusia a intervenit activ în alegerile parlamentare din septembrie, alocând resurse echivalente cu aproximativ 2% din PIB-ul Republicii Moldova pentru operațiuni de influență și destabilizare. Transnistria și prezența trupelor ruse Referindu-se la regiunea separatistă Transnistria, situată la frontiera de est a Republicii Moldova cu Ucraina, Maia Sandu a declarat că soluționarea conflictului rămâne un obiectiv prioritar, dar exclusiv pe cale pașnică. Situația este însă complicată, a recunoscut președinta, din cauza refuzului Rusiei de a-și retrage trupele staționate „ilegal” în regiune, în afara controlului autorităților de la Chișinău.

Românii, între „suveranitate” și beneficiile UE (sursa: Pexels/aleksandre lomadze)
Eveniment

Din ce în ce mai mulți români cred că UE limitează suveranitatea țării, dar vor stabilitate

Aproape 39% dintre români consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, arată datele Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a. În același timp, percepțiile sunt profund ambivalente: o parte semnificativă dintre cei care văd această limitare o asociază, paradoxal, cu beneficii economice. Suveranitate versus nivel de trai: percepții contradictorii Dintre românii care cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, 37,7% consideră totuși că acest lucru contribuie la creșterea nivelului de trai. Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” Raportat la populația totală, aproximativ 15% dintre români împărtășesc această opinie. Pe de altă parte, circa 22% dintre români cred că limitarea suveranității ca urmare a apartenenței la Uniunea Europeană afectează negativ nivelul de trai, în timp ce 15% sunt de părere că aceasta îl îmbunătățește. Evoluția percepțiilor față de UE Datele colectate în perioada 13–15 ianuarie arată o creștere ușoară a ponderii celor care cred că UE limitează suveranitatea națională: 38,9%, față de 38,1% în septembrie 2025. În paralel, a scăzut procentul celor care nu consideră că UE afectează semnificativ suveranitatea, de la 52,4% la 45,9%. De asemenea, a crescut ponderea celor indeciși sau care nu răspund, până la 15,3%. Cine percepe UE ca limitând suveranitatea României Percepția suveranistă este mai accentuată decât media în rândul votanților PSD și AUR, al bărbaților, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație medie și al locuitorilor din orașele mici. În schimb, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din marile orașe, precum și angajații la stat tind să respingă ideea că apartenența la UE limitează suveranitatea națională. Negociere în interiorul UE, nu ieșire: poziția majoritară În ceea ce privește protejarea intereselor economice, 69,1% dintre respondenți consideră că România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în interiorul Uniunii Europene. Totuși, această opțiune este în scădere față de aprilie 2025, când era susținută de peste 80% dintre români. Susținerea ieșirii României din UE a crescut la 11,2%, de la 4,8% în aprilie 2025, în timp ce 11,8% consideră că nu este nevoie de nicio acțiune, deoarece interesele economice și naționale sunt deja protejate. Profilul euroscepticismului și al pragmatismului european Ieșirea din Uniunea Europeană este susținută peste medie de bărbați și persoane cu educație primară. În schimb, ideea renegocierii condițiilor în interiorul UE este susținută mai ales de votanții PNL și USR, de femei, de persoane cu educație superioară, de locuitorii din marile orașe și de angajații la stat. Cum ar fi viața românilor fără Uniunea Europeană Potrivit sondajului, 22,4% dintre români cred că viața lor ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa, în timp ce 54,9% consideră că viața le-ar fi mai grea. Restul respondenților cred că viața ar rămâne la fel sau nu au oferit un răspuns. Niciun electorat relevant al partidelor politice majore nu consideră, în majoritate, că desființarea UE ar aduce o îmbunătățire a calității vieții. INSCOP: Pro-europenism pragmatic, nu identitar Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, explică aceste rezultate printr-un „paradox structural”: românii acceptă ideea unei pierderi de suveranitate, dar sprijinul pentru UE este unul defensiv și pragmatic, bazat mai degrabă pe teama de pierdere decât pe o loialitate simbolică profundă. Potrivit acestuia, preferința clară pentru renegociere, nu pentru ieșire, indică un „naționalism de negociere”, nu unul de ruptură. UE este asociată majoritar cu securitate și predictibilitate, însă acest sprijin poate fi erodat rapid de discursuri populiste, în lipsa unor beneficii concrete resimțite zilnic. Datele sondajului INSCOP Cercetarea a fost realizată în perioada 12–15 ianuarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Bucureștenii plătesc cel mai scump curent electric, raportat la puterea de cumpărare Foto: Transelectrica
Economie

Bucureștenii plătesc cel mai scump curent electric, raportat la puterea de cumpărare

Bucureștenii plătesc cel mai scump curent electric, raportat la puterea de cumpărare, arată o comparație cu 33 de capitale europene prezentată pe Linkedin de Alexandru Chiriță, directorul general al Electrica.  Citește și: Șeful DNA, interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, unde a atacat Recorder „7.000 MW de capacitate scoși din funcțiune în 10 ani. Interconexiuni amânate. Stocare inexistentă. Decizii luate de oameni care nu mai răspund pentru ele”, explică Chiriță modul în care s-a ajuns la această situație. Bucureștenii plătesc cel mai scump curent electric, raportat la puterea de cumpărare „Decembrie 2025. București e pe locul 1 din 33 de capitale din Europa la prețul electricității raportat la puterea de cumpărare. Nu Berlin. Nu Budapesta. Nu Sofia. București.Prețul nominal vs. ajustat la puterea de cumpărare, decembrie 2025:București: 28.26 c€/kWh → 46.68 PPSBerlin: 38.86 c€/kWh → 34.80 PPSViena: 35.14 c€/kWh → 32.00 PPSParis: 27.47 c€/kWh → 28.73 PPSBudapesta: 9.51 c€/kWh → 13.19 PPSDatele sunt publice. HEPI, decembrie 2025. 33 de capitale.Germania plătește 39 de cenți pe kilowatt. Noi plătim 28. Pare ca e mai bine, nu?Doar că un german câștigă de 3-5 ori mai mult decât un român.El plătește mai mult. Simte mai puțin.Noi plătim mai puțin. Simțim cel mai mult din Europa.Asta e realitatea. Acum, putem să facem ce fac si alții. Să dam vina pe cei dinainte. Pe sistem. Pe UE. Pe război. Pe criză.Poate toate sunt adevărate. Parțial.7.000 MW de capacitate scoși din funcțiune în 10 ani. Interconexiuni amânate. Stocare inexistentă. Decizii luate de oameni care nu mai răspund pentru ele.Pot să stau și să explic de ce nu se poate.Sau pot să construiesc. Am ales a doua variantă.La Electrica - construim 1.000 MW capacitate regenerabilă solar/eolian- construim stocare 1.000 MWh- digitalizăm rețeaua pentru 4 milioane de români - investim cel puțin 150 milioane de euro anual în rețeaua de distribuție.Am atras de pe piață 500 de milioane de euro în obligațiuni verzi și investitorii au zis da.E suficient? Nu cred. Vom face mai mult de atât. Vom atrage mai mult. Vom construi mai mult. Pentru că e singura cale.În 2030 trebuie ca Bucureștiul să nu mai fie în jumătatea de sus a clasamentului. Depinde de noi.Pentru noi. Pentru toți”, a scris Chiriță. 

Trump s-a sucit: nu mai pune tarife țărilor UE care sprijină Groenlanda (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

BREAKING Trump s-a sucit: nu mai pune tarife țărilor UE care sprijină Groenlanda

După o discuție cu secretarul general al NATO, Donald Trump a ajuns la concluzia că nu are rost să pune noi tarife țărilor UE care sprijină Groenlanda. Nu mai impune tarifele promise de la 1 februarie „În cadrul unei întâlniri foarte productive pe care am avut-o cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, am stabilit cadrul unui viitor acord privind Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Această soluție, dacă va fi finalizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate națiunile NATO. Pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele care erau programate să intre în vigoare la 1 februarie. Au loc discuții suplimentare cu privire la Golden Dome, în măsura în care acesta se referă la Groenlanda. Informații suplimentare vor fi făcute publice pe măsură ce discuțiile avansează. Vicepreședintele JD Vance, Secretarul de Stat Marco Rubio, trimisul special Steve Witkoff și alți responsabili, după caz, vor fi responsabili de negocieri — ei îmi vor raporta direct. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”, a scris Trump pe Truth Social, rețeaua socială pe care o deține, miercuri seară (ora României).

PSD, tot mai aproape de AUR: Budăi cere suspendarea susținerii pentru aderarea Ucrainei la UE Foto: Facebook
Politică

PSD, tot mai aproape de AUR: Budăi cere suspendarea susținerii pentru aderarea Ucrainei la UE

PSD, tot mai aproape de AUR: fostul ministru al Muncii Marius Budăi, acum deputat, cere suspendarea susținerii pentru aderarea Ucrainei la UE. Motivul invocat de acesta este o lege prin care etnicii români din Ucraina nu au drept la dublă cetățenie.  Citește și: SONDAJ AUR crește ușor, dar tot nu ar avea majoritate în Parlament. PNL și USR scad constant PSD a emis și o poziție oficială, a partidului, pe acest subeict, cerând intervenția șefului statului pe lângă autoritățile de la Kiev, dar nu a propus pedepsirea Ucrainei.  PSD, tot mai aproape de AUR: Budăi cere suspendarea susținerii pentru aderarea Ucrainei la UE „România trebuie să ia o poziție fermă, mergând până la suspendarea susținerii Ucrainei în procesul de aderare la Uniunea Europeană! După tot ajutorul pe care l-am dat Ucrainei, este revoltător să primim acest răspuns usturător de la Kiev!   Măcar dacă regula ar fi fost pentru toate minoritățile din Ucraina. Dar când permiți acorduri de dublă cetățenie cu Polonia, Cehia sau Germania, dar excluzi România, atunci este clar o sfidare la adresa țării noastre și un tratament umilitor pentru familiile etnicilor români care au murit pe frontul ucrainean!   Îi cer domnului președinte Nicușor Dan și doamnei ministru de Externe, Oana Țoiu, să solicite urgent o întrevedere cu autoritățile ucrainene pentru a lămuri această situație!   Lucrurile nu pot rămâne așa!   Ori a fost o omisiune neintenționată, iar atunci regimul de la Kiev trebuie să îndrepte rapid lucrurile, ori, dacă omisiunea a fost deliberată, atunci România trebuie să reacționeze pentru a determina autoritățile ucrainene să trateze cum se cuvine minoritatea românească.   Un stat care discriminează minoritățile și desconsideră valorile multiculturale nu are ce căuta în Uniunea Europeană!”, a scris Budăi. 

Trump îl invită pe Putin în „Consiliul de Pace” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

De la UE la Putin, Trump trimite zeci de invitații pentru „Consiliul de Pace”

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a propus crearea unui așa-numit „Consiliu de Pace”, o nouă organizație internațională menită, potrivit Casei Albe, să contribuie la soluționarea conflictelor armate din lume. Inițiativa a fost prezentată inițial în contextul planului american de a pune capăt războiului din Fâșia Gaza, însă proiectul de cartă atribuie consiliului un rol mult mai amplu, cu ambiții globale. Aproximativ 60 de state au primit invitații oficiale pentru a face parte din această nouă entitate, printre ele numărându-se Canada, Franța, Germania, România, Rusia, Belarus, India și Uniunea Europeană. Canada acceptă invitația, dar refuză să plătească Guvernul de la Ottawa a confirmat că premierul Mark Carney intenționează să accepte invitația de a participa la „Consiliul de Pace”, însă Canada a exclus categoric plata sumei de un miliard de dolari cerute pentru obținerea unui loc permanent. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan „Canada nu va plăti pentru un loc în Consiliu”, a declarat o sursă guvernamentală, precizând că, până în prezent, nu a fost formulată nicio cerere oficială în acest sens. Totuși, un consilier de rang înalt al premierului canadian a subliniat că „este important să ai un loc la masă pentru a da formă acestui proces din interior”. Ce prevede Carta „Consiliului de Pace” Potrivit documentului de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul de Pace” este definit ca o organizație internațională care urmărește promovarea stabilității, restabilirea unei guvernanțe fiabile și legitime și garantarea unei păci durabile în regiunile afectate sau amenințate de conflicte. Textul critică explicit „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire indirectă la Organizația Națiunilor Unite, și insistă asupra „necesității unei organizații de pace mai agile și mai eficiente”. Puteri extinse pentru Donald Trump Donald Trump ar urma să fie „primul președinte al Consiliului de Pace”, iar atribuțiile sale sunt extrem de largi. Doar președintele SUA va avea dreptul de a invita alți șefi de stat și de guvern să se alăture inițiativei și, de asemenea, va putea revoca participarea acestora, cu excepția cazului în care două treimi dintre statele membre se opun. În plus, Trump va avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu, chiar dacă acestea sunt votate de statele membre. Mandate limitate și contribuții financiare de un miliard de dolari Conform proiectului de Cartă, fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil la discreția președintelui Consiliului. Excepție fac statele care contribuie cu cel puțin un miliard de dolari în numerar în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea beneficiind de un statut special, fără limită de mandat. Țările care nu achită această sumă nu vor putea ocupa un loc permanent și vor avea un rol temporar în structura Consiliului. Putin a primit invitația „pe canale diplomatice” Kremlinul a confirmat că președintele rus Vladimir Putin a primit invitația de a se alătura „Consiliului de Pace”. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, invitația a fost transmisă „pe canale diplomatice”, iar Moscova analizează în prezent detaliile propunerii. Rusia a anunțat că va solicita clarificări suplimentare părții americane înainte de a lua o decizie, în contextul în care crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa este una dintre condițiile avansate de Putin pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Belarus salută inițiativa Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a primit pozitiv invitația transmisă de Donald Trump, autoritățile de la Minsk anunțând că Belarus este dispus să devină membru fondator al „Consiliului de Pace”. Ministerul belarus de Externe a declarat că inițiativa ar putea contribui la construirea unei păci durabile și la dezvoltarea unei noi arhitecturi de securitate internațională. Relațiile dintre Belarus și SUA au cunoscut o relativă normalizare în ultimul an, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici. Poziția Franței: atașament ferm față de ONU Franța, stat cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, a reacționat prudent la invitația primită din partea Statelor Unite. Diplomația franceză a subliniat că Parisul analizează proiectul în coordonare cu partenerii săi, dar și-a reafirmat atașamentul față de Carta Națiunilor Unite. Ministerul francez de Externe a precizat că ONU rămâne „cheia de boltă a unui multilateralism eficient”, bazat pe drept internațional, egalitate suverană și soluționarea pașnică a diferendelor. Uniunea Europeană, invitată, dar fără o decizie clară Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană a fost invitată să se alăture „Consiliului de Pace”, însă nu a precizat dacă invitația va fi acceptată. Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, președinta Ursula von der Leyen se află în consultări cu liderii europeni pe teme geopolitice. UE a transmis că prioritatea sa rămâne obținerea păcii și contribuția la un plan global pentru încheierea conflictului din Fâșia Gaza. Narendra Modi, invitat personal de Trump Premierul indian Narendra Modi a primit o invitație personală din partea lui Donald Trump de a participa la „Consiliul de Pace”. Ambasadorul SUA în India a descris invitația drept un „efort istoric” pentru consolidarea păcii în Orientul Mijlociu și pentru adoptarea unei noi abordări globale în gestionarea conflictelor. India nu a anunțat încă o poziție oficială privind acceptarea invitației sau eventuala contribuție financiară.

România, cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii Foto: Administrația Prezidențială
Economie

România, cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii - Eurostat

România are în continuare cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii, arată datele publicate azi de Eurostat. Astfel, în decembrie 2025, inflația a fost în România de 8,6%, în timp ce media UE a fost de doar 2,3%.  Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Slovacia avut o inflație de 4,1%, iar Estonia de 4%.  România, cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii  „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 1,9% în decembrie 2025, în scădere față de 2,1% în noiembrie. Cu un an înainte, rata era de 2,4%. Inflația anuală în Uniunea Europeană a fost de 2,3% în decembrie 2025, în scădere față de 2,4% în noiembrie. Cu un an înainte, rata era de 2,7%. Aceste cifre sunt publicate de Eurostat, oficiul statistic al Uniunii Europene. Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Cipru (0,1%), Franța (0,7%) și Italia (1,2%). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (8,6%), Slovacia (4,1%) și Estonia (4,0%). Față de noiembrie 2025, inflația anuală a scăzut în optsprezece state membre, a rămas stabilă în trei și a crescut în șase. În decembrie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (+1,54 puncte procentuale, pp), urmate de produse alimentare, alcool și tutun (+0,49 pp), produse industriale neenergetice (+0,09 pp) și energie (-0,18 pp)”, arată Eurostat.     

România, una din cele două țări din UE unde turismul a scăzut în 2025 Foto: 60m.ro
Economie

România, una din cele două țări din UE unde turismul a scăzut în 2025, comparativ cu 2024 - Eurostat

România este una din cele două țări din UE unde turismul a scăzut în 2025, comparativ cu 2024, arată datele Eurostat. Cealaltă țară unde turismul a scăzut este Irlanda.  Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Presa a relatat că, la acest început de ani, liderii PSD se află în vacanțe în Vietnam - Marcel Ciolacu și Sorina Docuz - sau Brazilia - Sorin Grindeanu.  România, una din cele două țări din UE unde turismul a scăzut în 2025 „În comparație cu 2024, în 2025 numărul de nopți petrecute în unități de cazare turistică a crescut în aproape toate țările UE. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Malta (+10 %), Polonia (+7 %) și Letonia (+6 %). Scăderi ușoare au fost înregistrate în România (-1 %) și Irlanda (-2 %)”, arată statistica europeană.  În 2025, numărul estimat de nopți petrecute în unitățile de cazare turistică din UE a ajuns la 3,08 miliarde, depășind cu 61,5 milioane, sau 2 %, cifra din anul precedent. Creșterea numărului de nopți petrecute în turism a fost determinată în principal de o creștere a numărului de nopți petrecute de oaspeții internaționali (+46,1 milioane), în timp ce numărul de nopți petrecute de oaspeții interni a înregistrat o creștere mai lentă (+15,4 milioane). În ansamblu, numărul de nopți petrecute în turism în UE a fost destul de echilibrat între oaspeții internaționali (49 %) și cei interni (51 %), mai explică Eurostat.  Și Statele Unite au înregistrat o scădere de 6% a numărului de vizitatori străini în 2025, chiar dacă turismul la nivel global a generat o creștere de 6,7% a cheltuielilor comparativ cu anul precedent, potrivit unui raport realizat de un grup din industrie. Pe măsură ce turismul străin în SUA a scăzut, țara, a treia cea mai vizitată din lume, a înregistrat cheltuieli cu 7% mai mici din partea turiștilor străini, din cauza scăderii sosirilor din Canada, Mexic și Europa, potrivit estimărilor WTTC. Totuși, cheltuielile turiștilor interni au compensat.   

UE pregătește taxe masive împotriva SUA (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE ar putea impune SUA taxe vamale de 93 de miliarde de euro, ca răspuns la amenințările lui Trump

Statele membre ale Uniunii Europene iau în calcul impunerea unor taxe vamale în valoare de până la 93 de miliarde de euro asupra produselor americane, ca măsură de retorsiune față de amenințările formulate de președintele Statelor Unite, Donald Trump, la adresa aliaților NATO care se opun intențiilor sale privind Groenlanda. Reacție europeană la presiunile comerciale ale Washingtonului Potrivit informațiilor publicate de Financial Times, măsurile pregătite la nivel european vin în contextul escaladării tensiunilor transatlantice, după ce Donald Trump a amenințat mai multe state europene cu tarife vamale suplimentare. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Aceste amenințări ar fi fost condiționate de acceptarea unui acord privind transferul controlului asupra Groenlandei către Statele Unite. UE analizează și restricționarea accesului companiilor americane Surse din rândul oficialilor europeni implicați în negocieri afirmă că planul de răspuns al Uniunii Europene nu se limitează la tarife vamale. Printre opțiunile aflate în discuție se numără și restricționarea accesului companiilor americane pe piața europeană, o măsură care ar putea avea un impact semnificativ asupra relațiilor economice dintre UE și SUA. Decizii pregătite înaintea reuniunilor din Elveția Potrivit acelorași surse, aceste măsuri sunt analizate în perspectiva unor întâlniri diplomatice programate să aibă loc în Elveția, unde oficialii europeni și americani ar urma să discute evoluțiile recente și posibilele consecințe ale unei confruntări comerciale. Dacă vor fi puse în aplicare, taxele vamale și eventualele restricții ar putea marca una dintre cele mai serioase deteriorări ale relațiilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite din ultimii ani, amplificând tensiunile politice și economice dintre parteneri tradiționali.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră