marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

441 articole
Internațional

O garanția de securitate cheie pentru Ucraina este aderarea la UE (Ursula von der Leyen)

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar reprezenta, în sine, o garanție esențială de securitate pentru această țară. Mesajul a venit după o videoconferință cu mai mulți lideri europeni care sprijină Ucraina. Sprijin pentru securitate și reconstrucție Von der Leyen a afirmat că discuțiile s-au concentrat pe susținerea militară, securitatea și reconstrucția Ucrainei. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Potrivit acesteia, prosperitatea unei Ucraine libere se bazează pe apartenența la UE, iar integrarea europeană reprezintă și o garanție de securitate. Extinderea UE, un beneficiu pentru întreaga Europă Șefa Comisiei Europene a subliniat că nu doar statele care aderă au de câștigat, ci întreaga Uniune. Extinderile succesive ar demonstra acest lucru, a mai arătat Ursula von der Leyen. Pozițiile Moscovei și Budapestei privind aderarea Ucrainei Președintele rus Vladimir Putin a afirmat în septembrie că Rusia nu s-ar opune aderării Ucrainei la UE, dar respinge ferm intrarea acesteia în NATO. În schimb, premierul ungar Viktor Orban se opune deschis aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, invocând probleme legate de drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, efecte economice negative asupra Ungariei și blocarea fondurilor europene de către Bruxelles pe fondul criticilor privind statul de drept. „Coaliția de Voință”: întâlnire la Paris săptămâna viitoare Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că o nouă reuniune a statelor care sprijină Ucraina în războiul cu Rusia, cunoscută sub numele de „Coaliția de Voință”, va avea loc săptămâna viitoare în Franța. Anunțul vine după discuțiile purtate în SUA cu președintele american Donald Trump privind un posibil plan de pace. Planul de pace propus de Donald Trump și reacțiile negative Donald Trump a avansat luna trecută un prim plan de pace în 28 de puncte. Documentul a fost respins de Kiev și de majoritatea capitalelor europene, fiind considerat favorabil Rusiei. Propunerea prevedea, printre altele, cedarea întregului Donbas către Moscova și o împărțire dezechilibrată a costurilor și beneficiilor reconstrucției Ucrainei. Negocieri și contrapropuneri: nou plan în 20 de puncte După obiecțiile Ucrainei și ale aliaților europeni, planul a fost modificat succesiv. Au avut loc discuții paralele între Washington și Moscova, iar unele prevederi sunt în continuare contestate. Zelenski a mers la întâlnirea cu Trump cu o nouă contrapropunere în 20 de puncte. Trump: „Suntem foarte aproape de un acord” După întâlnirea lor, Trump a declarat că părțile sunt „probabil foarte aproape” de un acord de pace. Printre principalele chestiuni nerezolvate se numără controlul centralei nucleare Zaporojie și statutul regiunii Donbas, din care Rusia controlează cea mai mare parte. Pozițiile Kievului, Moscovei și Washingtonului Rusia cere retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Kievul vrea încetarea focului de-a lungul actualei linii a frontului, iar Washingtonul a sugerat crearea unei zone economice libere dacă Ucraina își retrage trupele din zonele controlate din Donbas. Cererile Kievului: garanții de securitate și referendum național Zelenski solicită garanții de securitate occidentale similare celor oferite de NATO și ca orice acord de pace să fie supus unui referendum în Ucraina. Procesul ar necesita cel puțin 60 de zile și ar trebui dublat de un armistițiu, condiție respinsă de Moscova. Liderii ucraineni și o parte dintre aliații lor europeni discută în continuare despre posibilitatea trimiterii de trupe europene ca parte a garanțiilor de securitate postbelice, idee respinsă categoric de Rusia. Contacte paralele între Trump și Putin Donald Trump a discutat înainte și după întâlnirea cu Zelenski și cu Vladimir Putin. Președintele american a descris conversațiile drept „foarte bune” și „productive”, în timp ce liderul rus a avertizat că își va înăspri poziția, acuzând Kievul de atacuri cu drone asupra reședințelor sale – acuzații respinse de Ucraina.

Aderarea Ucrainei la UE, garanție de securitate (sursa: Facebook/European Commission)
De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest Foto: Kremlin.ru
Internațional

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni, Kaupo Rosin, arată că acesta încearcă să încetinească eforturile de reînarmare a statelor din UE și NATO. Într-un interviu pentru radioul public din Estonia, Rosin apreciază că, la acest moment, Rusia nu mai plănuiește să atace statele baltice.  Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Vorbind despre efortul Rusiei de a încetini procesul de reînarmare a statelor din Vest, șeful spionilor estonieni menționează că Kremlinul se folosește de partide care susțin că alocarea de resurse pentru apărare este inutilă sau deturnează banii pentru programe sociale.  De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest „Ceea ce observăm este că interesul Rusiei constă în încetinirea ritmului de reînarmare al Europei. Există diverse modalități de a realiza acest lucru, iar gama de instrumente disponibile este probabil destul de largă. Pe de o parte, vedem deja eforturi de a transmite Europei un mesaj calmant, axat pe pace. De exemplu, Putin a declarat public că Rusia ar putea chiar să includă în legislația sa faptul că nu are intenția de a ataca Europa. Aceasta face parte din discursul «linștitor», menit să dea impresia că totul este în regulă, că Rusia nu reprezintă o amenințare și că nu este nevoie să ne grăbim cu reînarmarea. Pe de altă parte, Rusia vede în mod clar valoarea colaborării cu anumite partide politice sau grupuri de populație pentru a promova ideea că o cursă a înarmărilor este inutilă – că aceasta deturnează fonduri de la alte domenii, cum ar fi asistența socială, și că, în ultimă instanță, este dăunătoare pentru Europa însăși. Scopul este de a diviza societatea și de a exercita presiune politică asupra factorilor de decizie. Este o abordare pe mai multe niveluri, pe care o putem vedea deja în mod clar în acțiune. Dar, în cele din urmă, Rusia este îngrijorată de reînarmarea Europei. Dacă Europa va continua pe această cale, este foarte posibil ca în următorii ani să câștigăm această cursă a înarmării, dacă alegem să o numim astfel, împotriva Rusiei”, a explicat Rosin.  Șeful spionajului estonian a arătta că termenul de război-hibrid i se pare neadecvat: „«Hibrid» este un cuvânt care sună bine. Dă o impresie vagă și neclară asupra activităților implicate. Dar, în realitate, ar trebui să spunem lucrurilor pe nume. Dacă este sabotaj, atunci este sabotaj. Dacă este un atac cibernetic, atunci este un atac cibernetic. Adevărata întrebare este cum îl clasificăm? De exemplu, definim sabotajul ca terorism sponsorizat de stat? Termenul «hibrid» tinde să atenueze realitatea și dă o impresie excesiv de inocentă a ceea ce se întâmplă de fapt”.  Rosin a susținut și că sancțiunile împotriva Rusiei dau rezultate. „Pentru a da o idee despre amploarea fenomenului: fiecare variație de 1 dolar a prețului unui baril de petrol echivalează cu aproximativ 120-140 de milioane de dolari pe lună în câștiguri sau pierderi pentru Rusia. Așadar, atunci când sancțiunile scad prețurile, deoarece cumpărătorii percep un risc mai mare și Rusia este forțată să vândă la un preț redus, acest lucru reduce direct veniturile sale. Drept urmare, impactul economic al pachetului global de sancțiuni este în continuă creștere. Rusia se confruntă cu tot mai multe probleme. Nu va intra în colaps în următoarele câteva luni sau chiar în următoarele șase luni până la un an, dar presiunea începe să-și spună cuvântul. Este posibil ca acest impact să nu ajungă pe front în următoarele șase luni, dar după aceea, va trebui să vedem cum se vor dezvolta lucrurile”, a arătat el.   

Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română și au pătruns în spațiul UE Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română și au pătruns în spațiul UE - Le Monde

Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română, cu complicitatea autorităților, și au pătruns în spațiul UE, arată publicația franceză Le Monde. În noiembrie 2024, o investigație realizată de Cătălin Prisacariu și Oleg Oganov și publicată de DeFapt.ro arăta „cum ajung rușii cetățeni români trecând prin Antigua & Barbuda, închisori ucrainene și o ruină din centrul vechi al Bucureștiului”.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Acum, Le Monde arată că sunt sute de cazuri ale unor cetățeni ruși care, cu complicitatea autorităților statului român, au obținut cetățenie.  Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română și au pătruns în spațiul UE „Cum rușii evită sancțiunile și obțin «cetățenia europeană» cu ajutorul documentelor false românești. De la invadarea Ucrainei, sute de cetățeni ruși ar fi obținut cetățenia română în mod fraudulos, pentru a evita sancțiunile sau pentru a trăi în Uniunea Europeană”, titrează Le Monde.  „Tendința pare inexorabilă: în România, satele se golesc de locuitori, în timp ce între 4 și 5 milioane de cetățeni au părăsit țara de la căderea comunismului, în 1989. Cu toate acestea, mica comună Varfu Campului a înregistrat, în mod curios, o dublare a populației în decursul unui deceniu, trecând de la 3.420 de locuitori în 2011 la peste 7.000 în 2021. În acest sat din nordul țării, aproape de Ucraina, aproape 10.000 de persoane erau înscrise pe listele electorale în 2024, dar unele secții de votare au înregistrat o participare de doar 2% la alegerile municipale organizate în iunie același an. Acest lucru a trezit suspiciunile autorităților. În noiembrie 2024, mai multe zeci de percheziții au scos la iveală înșelăciunea: nu exista o economie înfloritoare sau un baby-boom, ci aproape 10 000 de cetățeni din Moldova, Ucraina și Rusia obținuseră documente de identitate române în mod fraudulos, stabilindu-și un domiciliu fictiv în Varfu Campului, uneori fără acordul prealabil al proprietarilor. Documente false, în schimbul unor mită, ar fi fost întocmite de ani de zile de funcționari ai două birouri de stare civilă, cu complicitatea locuitorilor”, mai arată publicația franceză.  Ancheta Parchetului General a dezvăluit „existența unui grup criminal format în 2022 din șapte cetățeni ucraineni, în principal rezidenți în România”, cu sprijinul avocaților, traducătorilor și notarilor locali. Numai în 2025, grupul ar fi depus peste 900 de cereri de naturalizare folosind documente falsificate, în majoritate pentru cetățeni ruși. În total, autoritățile au estimat că peste 18.700 de cetățeni din fosta URSS aveau reședințe fictive în România, unii dintre ei obținând pașapoarte românești. Pentru a obține cetățenia românească, unii ruși au preluat identitatea soldaților ucraineni uciși pe front, potrivit unui ofițer de poliție citat într-o anchetă jurnalistică și unei surse judiciare intervievate de Le Monde. Mai rău, infractorii au ocolit obstacolele mergând mai departe și creând direct un certificat de cetățenie fals, care în mod normal ar fi emis de ANC. În loc să aștepte doi ani pentru procedura standard, chiar dacă frauduloasă, de „restabilire” a cetățeniei, falsificarea unui certificat durează doar câteva săptămâni și costă câteva zeci de mii de euro.

SUA sancționează cetățeni europeni, UE ripostează (sursa: ec.europa.eu)
Internațional

UE și Regatul Unit reacționează dur după sancțiunile SUA împotriva unor oficiali europeni

Uniunea Europeană și Regatul Unit au reacționat ferm după ce administrația americană a anunțat sancțiuni împotriva a cinci personalități europene implicate în reglementarea industriei tehnologice și în combaterea dezinformării online. Măsura, care include interdicții de intrare în Statele Unite, a stârnit critici puternice la Bruxelles și Londra și a ridicat tensiunile transatlantice în jurul viitorului reglementării mediului digital. Cine sunt personalitățile europene vizate de sancțiunile SUA Administrația Trump a anunțat că sancțiunile vizează cinci europeni acuzați de „cenzură” în detrimentul intereselor americane. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Printre aceștia se numără: - Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă - Imran Ahmed, director al Centre for Countering Digital Hate (CCDH) - Clare Melford, conducătoare a Global Disinformation Index (GDI) - Anna-Lena von Hodenberg, fondatoarea ONG-ului german HateAid - Josephine Ballon, reprezentantă HateAid Persoanelor sancționate li se interzice intrarea în Statele Unite. În mod normal, cetățenii europeni călătoresc fără viză în SUA, însă trebuie să obțină autorizația electronică ESTA – inaccesibilă acum celor vizați. Comisia Europeană cere explicații Washingtonului Comisia Europeană a anunțat că „a condamnat ferm” sancțiunile și a solicitat clarificări oficiale din partea Statelor Unite. Bruxelles-ul avertizează că ar putea lua măsuri de răspuns. „Dacă este necesar, vom răspunde rapid și hotărât pentru a ne apăra autonomia de reglementare împotriva măsurilor nejustificate”, se arată în poziția oficială a Comisiei. Executivul european subliniază că regulile UE privind serviciile digitale: - asigură condiții echitabile pentru toate companiile - sunt aplicate fără discriminare - nu reprezintă „cenzură”, ci reglementare democratică Liderii UE: sancțiunile sunt „inacceptabile între aliați” Reacțiile politice de la vârful Uniunii au fost la fel de ferme. Antonio Costa, președintele Consiliului European a transmis că sancțiunile subminează relația transatlantică, sunt incompatibile cu statutul de aliat și contravin spiritului de parteneriat democratic Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene a subliniat că: libertatea de exprimare rămâne un pilon al UE, iar reglementările digitale urmăresc protejarea democrației. UE își va apăra „suveranitatea de reglementare” Fostul comisar european Thierry Breton, una dintre principalele ținte ale sancțiunilor americane, a condamnat decizia Washingtonului, calificând-o drept „vânătoare de vrăjitoare”, un atac politic și presiune asupra reglementării platformelor digitale. În mandatul său (2019–2024), Breton a promovat Legea Serviciilor Digitale și Legea Piețelor Digitale. De asemenea a avut dispute publice cu Elon Musk și a impus sancțiuni platformei X pentru lipsă de transparență. Poziția Regatului Unit Guvernul britanic a declarat că rămâne „pe deplin angajat în apărarea libertății de exprimare”, dar a subliniat că internetul nu poate deveni un spațiu fără reguli. Potrivit Londrei, rețelele sociale nu trebuie să fie folosite pentru materiale pedopornografice, incitare la ură sau violență, sau propagarea deliberată a dezinformării. Două dintre persoanele sancționate conduc ONG-uri britanice de combatere a urii și dezinformării online. Washingtonul acuză „cenzură” Departamentul de Stat american susține că activitățile celor sancționați duc la „cenzură” împotriva intereselor americane. De cealaltă parte, Bruxelles-ul vorbește despre reglementare democratică iar Londra invocă protecția utilizatorilor.

Proiect turistic european, transformat în fast-food (sursa: Facebook/Primăria Mironeasa)
Eveniment

Bani UE pentru turism, folosiți acum pentru fast-food. Cât de legală e schimbarea destinației

Un centru de informare turistică realizat cu aproape 100.000 de euro din fonduri europene, în comuna Mironeasa din județul Iași, urmează să fie transformat într-un fast-food, situație care ridică semne de întrebare privind legalitatea folosirii banilor UE. Proiect turistic european, transformat în fast-food Proiectul, finanțat în principal prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și inaugurat în 2015 pentru „încurajarea activităților turistice”, a funcționat doar șase ani din cauza lipsei de personal și a interesului scăzut al turiștilor. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene La zece ani de la demararea investiției, Primăria Mironeasa a scos clădirea la licitație publică, criteriul de atribuire fiind chiria cea mai mare. Imobilul, situat în satul Schitu Hadâmbului, a fost închiriat firmei Almaryo Ograda Tâmplarului SRL, specializată în activități de restaurant fast-food. Continuarea, în Ziarul de Iași

Parlamentul European a votat un Schengen militar: fără granițe pentru deplasările de trupe Foto:presamil.ro
Eveniment

Parlamentul European a votat un Schengen militar: fără granițe pentru deplasările de trupe

Parlamentul European a votat pentru un Schengen militar: fără granițe pentru deplasările de trupe și echipamente militare. În afară de eliminarea frontierelor interne pentru deplasările de trupe și echipament militar în Uniunea Europeană, Parlamentul European mai cere modernizarea rețelelor feroviare și rutiere, a tunelurilor și podurilor. Citește și: Locuitorii Sectorului 2 vor plăti 25 de milioane de euro pentru stadionul Internelor, Dinamo Parlamentul European a votat un Schengen militar: fără granițe pentru deplasările de trupe Potrivit rezoluției adoptate de Parlamentul European, statele UE ar trebui să se asigure că trupe pentru reacție rapidă pot trece frontierele interne din UE în 72 de ore pe timp de pace și în 24 de ore în timpul unei situații de criză. Planul simplifică sistemul de permisiuni pentru deplasarea trupelor, statele membre ale UE fiind obligate să aprobe tranzitul în termen de 3 zile în timp de pace și de 6 ore în situații de urgență. Acesta îmbunătățește răspunsul în situații de urgență prin intermediul sistemului EMERS, acordând prioritate accesului militar la infrastructura civilă, cum ar fi drumurile și căile ferate. Coordonarea se îmbunătățește prin intermediul coordonatorilor naționali și al unui fond de solidaritate pentru bunurile comune. Permisiunile pentru tranzitul echipamentelor militare nu mai necesită reînnoiri anuale și rămân valabile până la revocare, extinzându-se în unele cazuri și la statele non-UE. Formalitățile vamale sunt simplificate printr-un formular unic de cerere și procese digitale, cum ar fi formularul UE 302. Normele civile de transport pentru mărfuri periculoase se adaptează acum cu scutiri specifice pentru nevoile militare.    

AfD salută viziunea apocaliptică a lui Trump (sursa: Facebook/Markus Frohnmaier - AfD)
Internațional

Extremiștii AfD glorifică documentul lui Trump care prevede o Europă în colaps civilizațional

Partidul german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a anunțat miercuri că o delegație formată din aproximativ 20 de parlamentari va efectua o vizită în Statele Unite pentru întrevederi cu reprezentanți ai Partidului Republican. Anunțul vine în contextul în care AfD salută noul document al administrației Trump, care avertizează asupra unei posibile „dispariții civilizaționale” a Europei. AfD salută noua strategie de securitate a lui Trump AfD, principalul partid de opoziție din Germania și beneficiar al sprijinului politic al taberei Trump în campania legislativă germană, consideră că pozițiile Washingtonului confirmă propriile sale direcții ideologice. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis „AfD luptă, alături de prietenii săi internaționali, pentru o renaștere conservatoare în America de Nord și în Europa”, a declarat deputatul Markus Frohnmaier, responsabil de politica externă a formațiunii. Delegatie de 20 de parlamentari, întâlniri la Washington Frohnmaier va conduce delegația în capitala americană, unde este programată o serie de întrevederi „cu reprezentanți ai Partidului Republican și cu alți parteneri politici”. Grupul va include parlamentari din Bundestag, legislaturi regionale și Parlamentul European. Potrivit oficialului AfD, aceste contacte urmăresc „stabilirea unor parteneriate solide cu forțele care apără suveranitatea națională, identitatea culturală și o politică realistă privind securitatea și imigrația”. Sprijinul primit de AfD în campania electorală germană În timpul campaniei pentru alegerile legislative din Germania, relațiile AfD cu tabăra Trump s-au intensificat. Vicepreședintele SUA, JD Vance, s-a întâlnit la München cu candidata AfD pentru funcția de cancelar, Alice Weidel. Tot el a cerut public celorlalte partide germane să înceteze izolarea formațiunii de extremă dreapta, în cadrul unui eveniment internațional supranumit „Davosul pentru apărare”. Relațiile SUA–Germania, tot mai tensionate Sprijinul pe care AfD îl primește de la Washington contrastează cu răcirea relațiilor oficiale dintre Germania și Statele Unite. Cancelarul conservator Friedrich Merz a catalogat marți drept „inacceptabile pentru Europa” unele elemente ale noii strategii de securitate promovate de Donald Trump.

UE negociază viitorul denumirii „burger vegetarian” (sursa: Facebook/Kai Pro)
Eveniment

Burgerul vegetarian, bătălie pe viață și pe moarte la Bruxelles în jurul denumirii

Statele membre ale Uniunii Europene și europarlamentarii reiau miercuri negocierile privind interzicerea unor denumiri precum „burger vegetarian” sau „cârnați vegetali”, măsură cerută insistent de crescătorii de animale. UE negociază viitorul denumirii „burger vegetarian” Parlamentul European a alimentat disputa în octombrie, când a votat pentru eliminarea termenilor asociați tradițional cu produsele din carne în cazul alternativelor pe bază de plante. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Inițiatoarea proiectului, eurodeputata Celine Imart, afirmă că dorește să evite confuzia și să protejeze munca fermierilor, insistând pe utilizarea „corectă” a etichetelor alimentare. Rezistență puternică din partea Germaniei și a retailerilor Negocierile sunt complicate de reticența unor state membre, în special Germania, cea mai mare piață europeană pentru produsele vegetariene. Lanțuri precum Lidl și Aldi se opun interdicției, susținând că termenii sunt deja familiari consumatorilor și că schimbarea lor ar afecta vânzările. Controversa atrage și sprijin internațional: Paul McCartney și un grup de parlamentari britanici au semnat o scrisoare în apărarea etichetelor pe bază de plante, argumentând că publicul nu confundă aceste produse cu carnea și că legislația actuală este suficientă. Producătorii de carne cer restricții, instanțele intervin Asociațiile din industria cărnii, precum Interbev, reclamă că alternativele vegetale „slăbesc recunoașterea” produselor naturale și folosesc terminologia cărnii în scop de marketing. Franța a încercat în 2024 să interzică etichetarea vegetală prin decret, însă Consiliul de Stat a anulat măsura la începutul lui 2025, după o decizie a Curții de Justiție a UE. La Bruxelles, schimbarea echilibrului politic în favoarea dreptei și extremei drepte a permis revigorarea proiectelor de restricționare a denumirilor. Dezbatere intensă între eurodeputați și impactul pieței vegetariene Chiar și în rândul grupurilor conservatoare există opoziție: Manfred Weber, liderul PPE, a respins ideea interdicției, spunând că „nu este o prioritate” și că „consumatorii nu sunt proști”. Ecologiștii au acuzat influența puternică a „lobby-ului cărnii”, în timp ce produsele vegetale care imită carnea continuă să câștige teren, susținute de interesul pentru alimentație sănătoasă și reducerea impactului asupra mediului, într-un sector unde creșterea animalelor rămâne o sursă majoră de emisii de CO2.

Comisia Europeană reacționează la declarațiile lui Musk (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Declarațiile lui Musk despre UE, "complet razna", spune Comisia Europeană

Comisia Europeană a reacționat ferm după ce Elon Musk a lansat o serie de atacuri la adresa Uniunii Europene, mergând până la a spune că UE ar trebui „abolită” și comparând-o cu Germania nazistă. Bruxelles-ul califică afirmațiile drept „complet razna”, dar precizează că acestea intră în sfera libertății de exprimare. Declarațiile lui Elon Musk, reacția Comisiei Europene „Acesta face parte din libertatea de exprimare pe care o prețuim în UE și care permite cele mai nebune declarații”, a declarat Paula Pinho, purtătoare de cuvânt a executivului comunitar. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Bruxelles-ul subliniază că, deși retorica lui Musk este radicală, UE nu intervine în exprimarea opiniilor, oricât de controversate ar fi. Tensiunile au pornit vineri, când Comisia Europeană a anunțat o amendă de 120 de milioane de euro pentru platforma X (fosta Twitter), acuzând-o de nerespectarea obligațiilor prevăzute de Legea privind serviciile digitale (DSA). Printre încălcările identificate se numără: - utilizarea înșelătoare a „bifei albastre” - lipsa transparenței în registrul de publicitate - refuzul de a oferi cercetătorilor acces la datele publice Bruxelles-ul consideră că modul în care X tratează statutul de „cont verificat” induce utilizatorii în eroare și deschide calea fraudelor, a uzurpării identității și a manipulării online. Atacul lui Elon Musk la adresa UE În reacție la sancțiune, Elon Musk a postat sâmbătă pe platforma sa un mesaj virulent: „Uniunea Europeană ar trebui să fie abolită, iar suveranitatea să se întoarcă la statele individuale. Birocrația UE sufocă Europa până la moarte.” Duminică, el a continuat criticile, vorbind despre „birocrația tiranică” a Bruxelles-ului și redistribuind mesaje ale unor utilizatori care comparau UE cu „Al Patrulea Reich”. Musk a publicat inclusiv o imagine în care sub drapelul UE apare drapelul Germaniei naziste cu svastika. De ce consideră UE că X induce utilizatorii în eroare Potrivit Comisiei Europene, sistemul prin care platforma X acordă „bifa albastră” permite oricui să obțină acest statut prin plată, fără verificări reale asupra identității utilizatorului. Această practică afectează autenticitatea informațiilor, îngreunează distingerea conturilor reale de cele false, sporește riscul fraudelor și al manipulării. Comisia mai semnalează că registrul de publicitate al platformei nu respectă standardele de transparență, iar X nu oferă cercetătorilor acces la datele publice, contrar obligațiilor din DSA. Bruxelles-ul menține poziția În timp ce Musk își amplifică atacurile în mediul online, Comisia Europeană își menține decizia și argumentele. Executivul UE subliniază că sancțiunile vizau protejarea utilizatorilor și aplicarea unui cadru legal necesar în era digitală, nu limitarea exprimării publice a lui Elon Musk.

Federica Mogherini, arestată pentru corupție (sursa: Facebook/Federica Mogherini)
Internațional

Șoc la Bruxelles: Federica Mogherini, ex-șefă a diplomației UE, arestată pentru corupție

Fosta șefă a diplomației Uniunii Europene, Federica Mogherini, a fost reținută marți în cadrul unei anchete desfășurate în Belgia, vizând suspiciuni de fraudă în utilizarea fondurilor europene. Mogherini conduce în prezent Colegiul Europei din Bruges, instituție direct vizată de investigație. Suspiciuni legate de programul de formare pentru tineri diplomați Ancheta se referă la presupuse fraude legate de programul de formare al tinerilor diplomați finanțat de UE. Citește și: Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer și un autodefinit „profesionist” cu studii la Româno-Americană În același dosar au fost reținute două persoane, inclusiv un înalt funcționar al Comisiei Europene, în urma unor operațiuni desfășurate la Bruxelles. Programul investigat este Academia Diplomatică a Uniunii Europene, un curs de nouă luni atribuit Colegiului Europei în perioada 2021–2022, după o procedură de licitație lansată de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE). Percheziții ale EPPO la Bruges și Bruxelles Parchetul European (EPPO) a confirmat efectuarea unor percheziții la Colegiul Europei din Bruges și la sediul SEAE din Bruxelles. Acțiunile au fost realizate de Poliția Federală belgiană, cu sprijinul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), în baza unui mandat aprobat de judecătorul de instrucție. Au fost percheziționate mai multe clădiri ale instituțiilor vizate, precum și locuințele persoanelor suspectate în dosar. Suspiciuni privind accesul la criteriile licitației Investigația urmărește să determine dacă reprezentanții Colegiului Europei au avut acces anticipat la criteriile de selecție ale licitației și dacă au știut că vor primi proiectul înainte de publicarea oficială a anunțului de către SEAE. Există suspiciuni că ar fi fost încălcat articolul 169 din Regulamentul financiar al UE privind concurența loială, iar informații confidențiale ar fi fost partajate cu unul dintre candidații la licitație. Fraudă, corupție și conflict de interese EPPO a solicitat anterior ridicarea imunității pentru mai mulți suspecți, iar cererea a fost aprobată. Faptele semnalate inițial către OLAF ar putea constitui fraudă în achiziții publice, corupție, conflict de interese și încălcarea secretului profesional. Ancheta este în derulare, autoritățile europene încercând să clarifice circumstanțele atribuirii contractului și eventualele infracțiuni comise.

România, cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor Foto: Eurostat
Economie

România, cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor, 2004-2024 - Eurostat

Lovitură pentru propaganda suveranistă: România a înregistrat cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor al gospodăriilor, între 2004 și 2024, arată datele publicate marți de Eurostat. Creșterea a fost de 134%, în timp ce Lituania este pe locul II, cu o creștere de 95%. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu România, cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor „Între 2004 și 2024, venitul real pe cap de locuitor al gospodăriilor din UE a crescut cu 22% (...) În ceea ce privește țările UE, România a înregistrat cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor al gospodăriilor între 2004 și 2024 (134 %), urmată de Lituania (95 %), Polonia (91 %) și Malta (90 %). Grecia și Italia au fost singurele țări în care venitul pe cap de locuitor al gospodăriilor a scăzut în ultimii 20 de ani (-5 % și, respectiv, -4 %), în timp ce cele mai mici creșteri au fost înregistrate în Spania (11 %), Austria (14 %), Belgia (15 %) și Luxemburg (17 %)”, arată statistica europeană. Venitul brut disponibil ajustat al gospodăriilor pe cap de locuitor în termeni reali reprezintă suma totală de bani pe care gospodăriile o au la dispoziție pentru cheltuieli și economii după deducerea impozitelor pe venit și a contribuțiilor la pensii, plus bunurile și serviciile individuale (cum ar fi serviciile de educație și sănătate) primite gratuit de la instituții guvernamentale și non-profit care deservesc gospodăriile. Real înseamnă că valoarea sa nominală este ajustată în funcție de creșterile de prețuri (prin deflatorul cheltuielilor finale de consum ale gospodăriilor). Pe cap de locuitor indică faptul că valoarea a fost împărțită la populația totală.

România rămâne eligibilă pentru finanțare europeană (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Cea mai mare reușită a lui Bolojan: fondurile României nu vor fi suspendate (anunț CE)

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a transmis marți că, datorită măsurilor fiscale adoptate de România în vara acestui an, situația bugetară s-a îmbunătățit. Ca urmare, Comisia Europeană nu va propune, deocamdată, suspendarea fondurilor europene pentru România. Premierul Ilie Bolojan a salutat acest semnal, afirmând că deciziile Guvernului au fost corecte și încep să producă efecte. Decizii dificile, rezultate vizibile Într-o postare pe pagina sa de Facebook, premierul Ilie Bolojan a subliniat că mesajul venit de la Bruxelles confirmă eficiența măsurilor implementate în ultimele luni. Citește și: Fostă judecătoare: Justiția, ca în anii '50, cînd se practica mascarada judiciară. „Prescripția, cea mai mare escrocherie, pentru salvarea marii corupții” „Este o veste bună și o confirmare a faptului că direcția în care am mers a fost una corectă. În ultimele luni am luat decizii dificile, dar necesare. Astăzi vedem primele rezultate: România își recâștigă credibilitatea”, a afirmat premierul. Deficitul începe să scadă, sancțiunile sunt evitate Premierul a explicat impactul concret al evaluării Comisiei Europene: Procedura de Deficit Excesiv rămâne suspendată, ceea ce înseamnă că România evită aplicarea unor sancțiuni. Deficitul bugetar intră pe o traiectorie descendentă, iar tendința este prognozată să continue în următorii ani. Cheltuielile publice sunt ținute sub control și se mențin aproape de plafonul recomandat. Programele de investiții finanțate prin fonduri europene continuă fără restricții. Dialog constant cu Bruxelles-ul Premierul a ținut să îi mulțumească comisarului Valdis Dombrovskis pentru sprijinul acordat României în acest proces. „Mulțumesc comisarului Dombrovskis pentru dialogul constant și pentru sprijinul arătat. Este un pas important pentru România”, a transmis Ilie Bolojan. Mesajul Bruxelles-ului: România trebuie să continue reformele Potrivit premierului, Comisia Europeană transmite un semnal clar: reformele trebuie să continue, iar disciplina bugetară trebuie menținută. „Trebuie să îmbunătățim colectarea veniturilor, să reducem cheltuielile și să punem ordinea în buget pe primul loc. Vom continua să lucrăm cu seriozitate, responsabilitate și respect față de banii publici”, a adăugat prim-ministrul.

România, cea mai ridicată inflație din UE (sursa: Eurostat)
Economie

România, cea mai mare inflație din UE de departe: 8,4%, dublă față de țara de pe locul doi

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a coborât la 2,5% în octombrie, de la 2,6% în septembrie. Cu toate acestea, România continuă să aibă cea mai mare rată a inflației din blocul comunitar, cu un avans de 8,4% al prețurilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. Țările cu cele mai mici și cele mai mari rate ale inflației În octombrie, cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în: Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Cipru – 0,2% Franța – 0,8% Italia – 1,3% La polul opus, țările cu cele mai ridicate niveluri ale inflației au fost: România – 8,4% Estonia – 4,5% Letonia – 4,3% Evoluția inflației în statele membre UE Comparativ cu luna septembrie, inflația anuală a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România, unde a coborât de la 8,6% la 8,4%. În trei țări a stagnat, iar în alte nouă state membre inflația a crescut. Inflația în zona euro: scădere ușoară, dar peste ținta BCE În zona euro, rata anuală a inflației a ajuns la 2,1% în octombrie, față de 2,2% în luna precedentă, situându-se ușor peste obiectivul de 2% stabilit de Banca Centrală Europeană. Cele mai mari contribuții la inflația din zona euro au provenit din: Servicii – 1,54 puncte procentuale Alimente, alcool și tutun – 0,48 puncte procentuale În același timp, energia a avut un impact deflaționist, cu -0,08 puncte procentuale. Inflația reală în România: datele INS arată un nivel chiar mai ridicat Conform Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în România a fost de 9,8% în octombrie 2025, depășind valoarea raportată prin indicele armonizat. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la: Mărfuri nealimentare – +10,96% Servicii – +10,52% Mărfuri alimentare – +7,57% În septembrie, rata anuală a inflației a fost 9,88%. Indicele prețurilor de consum și evoluția din ultimele 12 luni Potrivit INS: Indicele prețurilor de consum (IPC) în octombrie 2025 față de septembrie 2025 a fost 100,50% Inflația de la începutul anului (decembrie 2024 – octombrie 2025) a fost 9,0% Rata anuală a inflației (octombrie 2025 vs. octombrie 2024) – 9,8% Rata medie a inflației din ultimele 12 luni – 6,6% Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat (IAPC) a fost: 8,4% în octombrie 2025 comparativ cu octombrie 2024 6,2% media ultimelor 12 luni Ce arată aceste date? Deși inflația scade la nivelul Uniunii Europene, România continuă să se confrunte cu cele mai mari scumpiri, fiind peste media europeană și peste ținta de stabilitate a prețurilor. Diferențele între indicele armonizat și indicele național indică o presiune internă mai accentuată asupra costurilor de trai, în special la mărfurile nealimentare și la servicii.

Republica Moldova, progrese spre aderarea la UE (sursa: Facebook/Marta Kos)
Internațional

Fabuloasa Republică Moldova: progrese uriașe în procesul de aderare la UE

Republica Moldova a înregistrat cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate la Uniunea Europeană, a anunțat comisarul european pentru extindere, Marta Kos, aflată marți la Chișinău. Totuși, până la aderarea propriu-zisă mai rămân numeroase provocări, a precizat oficialul european în cadrul conferinței „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”, citată de Deschide.md. „Sunteți cei mai buni elevi din clasă” Marta Kos a felicitat autoritățile și cetățenii Republicii Moldova pentru determinarea lor în parcursul european: Citește și: Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului „Dăruiește Viața”, ia amploare „Sunteți foarte speciali în dorința voastră de a deveni stat membru al UE. Spuneam mereu că sunteți cei mai buni elevi din clasa mea”, a declarat comisarul european. Ea a subliniat că rezultatele din raportul de extindere nu mai sunt doar promisiuni, ci „fapte care arată cel mai mare progres într-un singur an”. Rolul „troicii de femei” în drumul spre UE Oficialul european a remarcat contribuția esențială a celor trei femei care conduc procesul de integrare: Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, vicepremier pentru integrarea europeană, Marta Kos, comisar european pentru extindere. „Le spuneam mereu colegilor mei că sunt norocoasă să lucrez cu o echipă atât de pasionată. O presez pe Cristina să accelereze reformele, dar de fapt ea mă presează pe mine să livrăm rezultate. Sunt convinsă că până la finalul anului veți fi pregătiți să începeți negocierile pentru toate cele șase capitole de aderare”, a adăugat Kos. Reformele energetice, cheia integrării europene Comisarul european a evidențiat Planul de reziliență energetică al Republicii Moldova, menit să reducă dependența de energia rusească și să stabilizeze prețurile. „Aceasta este cheia integrării voastre pe piața europeană a energiei în următorii doi ani. Vom sprijini dezvoltarea resurselor regenerabile și a infrastructurii proprii”, a declarat Marta Kos. Ea a reamintit că, începând cu 1 ianuarie 2026, Republica Moldova va adera la zona SEPA și la regimul de roaming fără costuri suplimentare cu statele UE. „2026 trebuie să fie anul implementării” Oficialul european a încurajat autoritățile de la Chișinău să accelereze reformele, subliniind că succesul aderării depinde de ritmul intern de modernizare: „Aveți ambiții mari, dar și realiste. Anul 2026 trebuie să fie anul implementării. Nu trebuie să faceți reforme doar pentru că vă cerem noi, ci pentru că sunt benefice pentru țara voastră.” Progrese în combaterea ingerinței ruse și noi priorități Marta Kos a lăudat eforturile Republicii Moldova în combaterea ingerinței Rusiei în alegeri, dar a menționat că următoarea etapă va fi dedicată luptei împotriva corupției și crimei organizate. Instituțiile europene vor monitoriza: sistemul financiar și bancar, companiile de investiții, activitatea Băncii Naționale a Moldovei, Planul de creștere economică și modernizarea mediului de afaceri, cu scopul de a atrage investiții și de a stimula economia. Problema transnistreană nu blochează aderarea Într-un interviu acordat Teleradio-Moldova, comisarul european a clarificat că problema transnistreană nu reprezintă un obstacol în calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „UE consideră Republica Moldova un stat unitar și va sprijini integrarea regiunii transnistrene. Guvernul dumneavoastră va trebui să muncească în regiune pentru a permite convergența acesteia ca parte integrantă a țării”, a explicat Kos. UE promite sprijin pentru o soluție durabilă Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană are experiență în gestionarea situațiilor complexe și este convinsă că va găsi o soluție și pentru dosarul transnistrean. „În trecut, am reușit să găsim soluții pentru multe probleme. Sunt sigură că și de această dată vom identifica un cadru care să nu împiedice aderarea Republicii Moldova la UE”, a conchis comisarul european.

Orbán Viktor anunță un acord cu Donald Trump (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán susține că Trump va compensa fondurile tăiate Ungariei de către UE: E un scut financiar

Premierul ungar Orbán Viktor a declarat că a semnat un acord cu președintele american Donald Trump privind crearea unui „scut financiar” menit să asigure Ungariei acces la finanțări practic nelimitate din SUA, înlocuind astfel eventualele fonduri reținute de Uniunea Europeană, transmite agenția MTI. Sprijin financiar american împotriva „atacurilor externe” La întoarcerea de la Washington, Orbán a afirmat, în fața jurnaliștilor aflați la bordul aeronavei care îl readucea la Budapesta, că Statele Unite au promis să protejeze stabilitatea financiară a Ungariei de orice formă de atac extern, fie el speculativ sau politic. Citește și: Polițistul Ene, acum judecător la CSM, o atacă pe Oana Gheorghiu: „Incitare la ura de clasă” „Dacă are loc un atac financiar împotriva cursului nostru de schimb, a ratingului de credit sau a datoriei — din orice parte a lumii, să lăsăm deoparte Bruxellesul — putem conta pe sprijinul american pentru a-l contracara”, a declarat premierul, adăugând ironic: „Bună dimineața, Bruxelles!”. „Scutul financiar” SUA, un avantaj strategic pentru Budapesta Potrivit postului hirado.hu, Viktor Orbán a subliniat că, grație noului acord, Ungaria nu va mai fi nevoită să amâne sau să renunțe la proiecte strategice din cauza incertitudinilor legate de finanțarea europeană. „Putem implementa totul”, a spus liderul ungar, explicând că parteneriatul financiar cu Trump va consolida poziția Ungariei pe piețele internaționale și va avea efecte pozitive asupra cursului forintului și asupra condițiilor de împrumut din viitor. „Acest scut financiar al SUA ne întărește și creează un mediu financiar internațional mai favorabil pentru Ungaria”, a conchis Viktor Orbán, prezentând acordul ca pe un pas major în consolidarea independenței economice a țării sale față de Bruxelles.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră