marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

441 articole
Politică

După dezastrul PNRR, România este pe cale să rateze și programul SAFE, de 16,7 miliarde euro - presă

După dezastrul PNRR, România este pe cale să rateze și programul SAFE, de 16,7 miliarde euro, susține, pe blogul său Radu Tudor. Acesta lucrează la Antena 3, dar, din 2000, a fost corespondent in Romania al publicatiilor „Jane`s Defence Weekly” si „Jane`s Intelligence Review“. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu România este pe cale să rateze și programul SAFE Potrivit lui Tudor, ministerele Economiei și Apărării nu au pregătit proiecte noi de apărare pentru a fi incluse în SAFE - patru miliarde se vor aloca infrastructurii strategice de transport. El apreciază că, pentru a acoperi acest eșec, ar putea fi transferate pe finanțare SAFE programe care deja se derulează și au finanțare. „Oficiali din Ministerul Economiei, care coordonează industria de apărare, afirmă că aşteaptă «cerinţele de la MApN», dar că nu au primit nimic. Aceste cerinţe ar fi necesare pentru a vedea în ce proiecte de înzestrare vom putea integra companii româneşti din sectorul de apărare în proiectele de achiziţie şi mentenanţă din SAFE (...) Armata Română are urgent nevoie de avioane de transport, maşini de luptă ale infanteriei, corvete, rachete, pulberi, muniţie, sisteme anti-dronă, sisteme anti-rachetă şi multe altele. Ele ar trebui, în cadrul SAFE, produse în România de companii europene”, a afirmat Radu Tudor. El a explicat ce ar presupune preluarea unor programe deja în derulare: „Le scoatem de la bugetul apărării (2,3% din PIB) şi le transferăm pe SAFE. În acest fel ajutăm să scadă deficitul, dar ucidem orice perspectivă ca Armata Română să aibă suplimentar proiecte de înzestrare prin SAFE, altele decât cele care se derulează – greoi – în prezent”.  Security Action for Europe (SAFE) este un instrument financiar al Uniunii Europene, cu un buget de până la 150 de miliarde de euro, creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea capacităților de apărare și în realizarea de investiții strategice în infrastructura critică. Prin SAFE, statele membre pot obține împrumuturi avantajoase, garantate de bugetul UE, pentru a sprijini achizițiile comune de apărare și pentru a investi în producția industriei europene de apărare, cu scopul de a reduce dependența de furnizori externi. 

România este pe cale să rateze și programul SAFE Foto: bizbrasov.ro
Guvernul Republicii Moldova a fost învestit (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Noul guvern al Moldovei a fost învestit, are doar trei ani să bage țara în UE

Noul guvern al Republicii Moldova, condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu, a depus sâmbătă jurământul la Președinția Republicii, în prezența președintei Maia Sandu și a președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Ceremonia oficială a urmat votului de încredere acordat vineri seară de Parlament, care a aprobat și programul de guvernare intitulat „UE, pace, dezvoltare”. Obiectiv major: aderarea la UE până în 2028 Programul de guvernare stabilește ca obiectiv prioritar finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în 2028, alături de modernizarea economiei, consolidarea statului de drept și creșterea nivelului de trai. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu „După anii de crize și provocări, avem nevoie de o guvernare concentrată pe dezvoltare și transformarea Republicii Moldova într-un stat european modern”, a declarat președinta Maia Sandu, subliniind că „volumul de muncă este fără precedent, dar cetățenii așteaptă rezultate concrete”. Planuri ambițioase de investiții și modernizare Guvernul Munteanu își propune investiții de până la 4 miliarde de euro în infrastructură, incluzând construcția a patru poduri peste Prut și reabilitarea a 3.000 km de drumuri. Alte 9 miliarde de lei vor fi direcționate către dezvoltarea comunităților locale, creșterea salariilor și pensiilor, precum și modernizarea spitalelor și școlilor. Executivul intenționează să finalizeze procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor, parte esențială a reformei justiției, și să asigure interconectarea deplină cu piața energetică a Uniunii Europene. Educație, sănătate și dezvoltare locală Guvernul va investi cel puțin 6 miliarde de lei în grădinițe, școli și universități, urmărind dublarea burselor pentru elevi și studenți. În paralel, sunt planificate lucrări de modernizare în spitalele din toată țara. Vor continua și programele „Satul European” și „Curtea Europeană”, cu investiții suplimentare de cel puțin 9 miliarde de lei pentru dezvoltarea infrastructurii rurale. O echipă guvernamentală cu experiență și nume noi Cabinetul Munteanu este format din 14 ministere și cinci vicepremieri, dintre care doi fără portofoliu – pentru integrare europeană și reintegrare. Echipa include atât membri noi, cât și oficiali din guvernul precedent. Cristina Gherasimov – vicepremier pentru integrare europeană (reeconfirmată în funcție). Mihai Popșoi – vicepremier și ministru de externe (reeconfirmat). Vladimir Bolea – vicepremier și ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale. Eugen Osmochescu – vicepremier și ministru al dezvoltării economice și digitalizării. Valeriu Chiveri – vicepremier pentru reintegrare, fost ambasador în Ucraina. Ministere-cheie conduse de specialiști cu experiență Vladislav Cojuhari – ministrul justiției, jurist cu studii în Belgia și SUA. Andrian Gavrilița – ministrul finanțelor, cu 20 de ani de experiență în administrare și politici publice. Natalia Plugaru – ministrul muncii și protecției sociale, expertă în dezvoltare durabilă și egalitate de gen. Emil Ceban – ministrul sănătății, rector al Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Gheorghe Hajder – ministrul mediului, fost secretar de stat al instituției. Cristian Jardan – ministrul culturii, jurnalist și manager media. Dorin Junghietu – ministrul energiei, în funcție din februarie 2025. Dan Perciun – ministrul educației, reconfirmat în funcție. Ludmila Catlabuga – ministrul agriculturii și industriei alimentare, fostă președintă a Asociației Fermierilor Producători de Lapte. Daniella-Misail Nichitin – ministrul afacerilor interne, în funcție din 2024. Anatolie Nosatîi – ministrul apărării, în funcție din 2021. Secretariatul General al Guvernului, condus de Alexei Buzu Alexei Buzu va ocupa funcția de secretar general al Guvernului, având rolul de coordonare a activităților interministeriale și implementare a reformelor administrative.

Aeroportul Maramureș: licitație dubioasă prin care cumpără chinezării scumpe, neomologate în UE Foto: Facebook
Eveniment

Aeroportul Maramureș: achiziție dubioasă prin care cumpără chinezării scumpe, neomologate în UE

Aeroportul Maramureș a organizat, în 2023, o achiziție dubioasă a unor echipamente de securitate, prin care a cumpărat chinezării scumpe, neomologate în UE, arată site-ul 2mnews. Acest site local mai scrie că firma care a câștigat contractul oferea echipamente cu 2,5 milioane mai lei mai scumpe decât concurența. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a încasat Vlădică de la cantonul Luzern după ce a lucrat la Frank Timiș Mai mult, câștigătorul contractului a schimbat echipamentele oferite inițial cu altele, produse de China comunistă și neomologate de UE.  În ianaurie 2024, tot 2mnews scria: „Cum se sifonează 21 de milioane de lei, achiziționând echipamente aeroportuare inutile de la firma agreată: «Afacerea PBB» de la Aeroportul Internațional Maramureș”.  Aeroportul Maramureș: achiziție dubioasă prin care cumpără chinezării scumpe, neomologate în UE Aeroportul este subordonat Consiliului Județean Maramureș. În 2023, consiliul județean era controlat de PNL, iar președinte era penelistul Ionel Bogdan. Aeroportul avea în 2024 datorii de 64,6 milioane de lei. În septembrie 2025, aeroportul era pe locul V de la coada clasamentului traficului: doar 12.838 de pasageri (Suceava: 69.959).  „La mai puțin de lună de la semnarea contractului, la 22 decembrie 2023, văzând că nu poate să livreze nimic din ce s-a angajat contractual, firma Top Metrology cere… prelungirea cu 6 luni și jumătate a termenului de livrare (până la 15 iulie 2024)! Și aeroportul aprobă, din nou, deși tocmai pentru neîncadrarea în termenul stabilit (27 decembrie 2023) a refuzat o ofertă (a firmei Magus Protect SRL) cu 2,5 milioane de lei mai mică decât cea a firmei Top Metrology SRL. În plus, tocmai termenul strâns de livrare a constituit argument pentru procedura de negociere directă, fără publicare a anunțului pe platforma publică de achiziții”, scrie 2mnews.ro.  Site-ul mai arată managerul de securitate al Aeroportului, Bogdan Dale, ar fi semnat că echipamentele funcționează în parametri menționați de producător, deși acestea se aflau într-un depozit, nedesfăcute.  „Echipamentele chinezești achiziționate NU îndeplinesc cerințele tehnice impuse de legislația UE, implicit NU vor fi avizate/autorizate (de SRI). Ceea ce înseamnă ci Aeroportul va fi nevoit să cumpere alte echipamente pentru scanarea bagajelor pasagerilor. Așadar, prejudiciul creat bugetului public nu este de 2,5 milioane de lei, ci de 6,5 milioane de lei, prețul plătit pe echipamentele chinezești cumpărate de la Top Metrology SRL, echipamente care doar și-au mutat locul în care zac, din fosta magazie din Dumbrăvița a firmei, în magazia aeroportului”, mai arată 2mnews. 

Aderarea Ucrainei la UE, blocată de Ungaria (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria va bloca aderarea Ucrainei la UE cât timp Orbán Viktor va fi premier

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a reafirmat luni că Budapesta se va opune în continuare deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, atâta timp cât actualul „guvern național” condus de Viktor Orban se află la putere. Oficialul a avertizat că începerea discuțiilor de aderare ar reprezenta „un pericol pentru Europa”, potrivit agenției ungare MTI. Ungaria, singurul stat care se opune negocierilor cu Ucraina Peter Szijjarto a subliniat că Ungaria este în prezent singurul stat membru al UE care blochează lansarea discuțiilor substanțiale de aderare cu Ucraina. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară „Atât timp cât eu sunt ministru de externe și Viktor Orban este prim-ministru, deschiderea capitolelor de aderare cu Ucraina nu se va întâmpla”, a declarat Szijjarto, menționând „presiunea enormă” exercitată de Bruxelles asupra Budapestei pentru a-și schimba poziția. Budapesta: Aderarea Ucrainei ar aduce UE „în război” Șeful diplomației ungare a argumentat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar implica direct blocul comunitar în războiul cu Rusia și ar reprezenta o povară financiară masivă pentru contribuabilii europeni. Potrivit declarațiilor sale, la o reuniune recentă a Consiliului Afaceri Externe al UE, Ucraina ar fi solicitat 60 de miliarde de euro pentru susținerea armatei și 135 de miliarde de euro pentru finanțarea statului în următorii doi ani. Szijjarto a precizat că aceste sume ar urma să fie acoperite din fondurile publice europene, inclusiv de contribuabilii ungari. Szijjarto critică „strategia pro-război” a Bruxellesului Oficialul ungar a acuzat Comisia Europeană că promovează o „strategie pro-război”, prin care prioritizează finanțarea Ucrainei în detrimentul diplomației. El a afirmat că Bruxellesul ignoră dificultățile economice ale cetățenilor europeni, care se confruntă deja cu costuri tot mai mari la energie și inflație ridicată. „Este inacceptabil ca banii europenilor să fie redirecționați spre un conflict care nu are soluție militară”, a concluzionat Szijjarto, reiterând poziția fermă a Budapestei împotriva deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei.

Trecerea la ora de iarnă 2025 (sursa: Pexels/Jordan Benton)
Eveniment

Ora de iarnă 2025: cum ne afectează schimbarea orei și de ce nu a fost încă eliminată în UE

Românii vor trece la ora de iarnă în noaptea dintre 25 și 26 octombrie 2025, când ceasurile se vor da înapoi cu o oră, de la 04:00 la 03:00. Este ultima duminică din octombrie, conform regulii aplicate în toate țările Uniunii Europene, pentru a sincroniza programele de lucru, transporturile și alte activități internaționale. Ce este ora de iarnă și de ce se schimbă ceasurile Ora de iarnă marchează revenirea la timpul standard, după perioada orei de vară, când ceasurile se dau înainte. Citește și: Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă Scopul acestei schimbări este alinierea activităților zilnice la lumina naturală, mai redusă în sezonul rece, pentru ca oamenii să poată profita de mai multă lumină dimineața. Deși inițial măsura a fost introdusă pentru economisirea energiei, specialiștii susțin că astăzi beneficiile sale sunt minime, în condițiile în care consumul de electricitate nu mai depinde semnificativ de orele de lumină naturală. Cum afectează trecerea la ora de iarnă somnul și rutina zilnică Trecerea la ora de iarnă aduce, teoretic, o oră în plus de somn, dar organismul are nevoie de timp pentru a se adapta. În primele zile, mulți oameni se confruntă cu: dificultăți de adormire sau treziri frecvente, somn neodihnitor, oboseală și scăderea capacității de concentrare. Aceste simptome apar din cauza perturbării ritmului circadian, ceasul biologic intern care reglează somnul, energia și dispoziția. Medicii numesc această stare „jet lag social”, comparabilă cu efectele traversării mai multor fusuri orare într-un timp scurt. Specialiștii recomandă o adaptare treptată a programului înainte de schimbarea orei: culcarea cu 10-15 minute mai devreme în fiecare seară și expunerea la lumină naturală dimineața pot ajuta organismul să se sincronizeze mai ușor. Va fi eliminată schimbarea orei în Europa? În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării sezoniere a orei și păstrarea unui fus orar unic pe tot parcursul anului. Deși sondajele arătau un sprijin majoritar al cetățenilor europeni, proiectul este, deocamdată, blocat în procesul decizional al Uniunii Europene. Până la o decizie finală, România și celelalte state membre continuă să aplice actualul sistem. Istoria schimbării orei: de la lumânări la criza petrolului Ideea de a modifica ora nu este nouă. Benjamin Franklin este adesea invocat drept primul care a deschis „Cutia Pandorei” a timpului. În 1784, în calitate de diplomat în Franța, Franklin publica în Journal de Paris un articol satiric în care îi îndemna pe parizieni să se trezească mai devreme pentru a economisi lumânările. El calcula că ora matinală ar putea salva zeci de milioane de lire anual și propunea chiar reglementări: taxarea obloanelor, limitarea consumului de lumânări și clopote sau tunuri trase dimineața pentru a-i trezi pe leneși. Deși intenția era mai degrabă umoristică, ideea a prins rădăcini. Prima propunere serioasă: „Irosirea luminii zilei” Conceptul real al orei de vară îi aparține britanicului William Willett, care în 1907 publica eseul „The Waste of Daylight”. El propunea mutarea ceasurilor înainte și înapoi în patru etape, pentru a folosi mai eficient lumina zilei. Ideea s-a concretizat în 1916, în plin Prim Război Mondial, când Germania și Austro-Ungaria au introdus oficial ora de vară pentru a economisi cărbunele. România a urmat exemplul un an mai târziu, în 1917. Ora de vară în timpul războaielor și după În Statele Unite, ora de vară a fost aplicată între 1918–1919 și reintrodusă între 1942–1945. În Franța ocupată din 1940, diferențele de fus orar dintre zona liberă și cea controlată de Germania au creat haos în transporturi, astfel că regimul de la Vichy a decis în 1941 alinierea la ora germană. După război, sistemul a fost abandonat, dar a revenit în anii ’70, odată cu prima criză a petrolului, când guvernele căutau soluții pentru economisirea energiei. Din 2001, Uniunea Europeană a standardizat schimbarea: ultima duminică din martie pentru ora de vară și ultima duminică din octombrie pentru ora de iarnă. Efectele asupra sănătății: mai mult stres, mai puțină odihnă În justificarea economică a schimbării orei s-a ignorat adesea impactul asupra sănătății. Potrivit Beth Ann Malow, profesor de neurologie la Universitatea Vanderbilt, efectele depășesc disconfortul temporar: trecerea la ora de vară perturbă sistemul nervos și crește riscul de infarct, accident vascular sau tulburări de somn. Această ajustare forțată face ca organismul să perceapă ora 8:00 ca pe ora 7:00, ceea ce generează stres și crește nivelul de cortizol, hormonul stresului. Un studiu publicat în American Economic Journal în 2017 arată că, între 2002 și 2011, tranziția la ora de vară a dus la peste 30 de decese suplimentare anual în accidente rutiere, cu un cost social estimat la 275 milioane de dolari. Studiile recente confirmă riscurile schimbării orei Cercetările publicate în 2020 în studiul „Measurable health effects associated with the daylight saving time shift” arată că, deși ideea economisirii energiei era relevantă în epoca lumânărilor și a lămpilor cu gaz, astăzi doar o mică parte din consumul energetic se mai datorează iluminatului. Totuși, peste un sfert din populația lumii este încă afectată de această schimbare de două ori pe an. Efectele observate includ: creșterea cu până la 30% a accidentelor rutiere în ziua schimbării orei, o creștere cu 5,7% a accidentelor la locul de muncă, o incidență mai mare a infarctelor miocardice (cu aproximativ 3,9%). Între tradiție, politică și sănătate Schimbarea orei rămâne un ritual controversat al societății moderne. De la gluma lui Benjamin Franklin la directivele europene, motivele economice s-au estompat, în timp ce efectele asupra sănătății au devenit tot mai evidente. Deși tot mai multe voci cer eliminarea schimbării sezoniere, decizia finală pare departe. Până atunci, românii vor continua să-și dea ceasurile înapoi în octombrie, iar organismul va continua să-și caute echilibrul între timpul natural și cel impus de convențiile omenirii.

Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Conflict Ungaria-Ucraina: Budapesta vorbește de "mafia ucraineană" care nu trebuie să intre în UE

Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică. Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a afirmat marți că Ucraina ar încerca să influențeze rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria de anul viitor. Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică Declarația vine ca reacție la informații potrivit cărora ucrainenii ar fi contribuit la dezvoltarea aplicației digitale a partidului de opoziție Tisza. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis „Dacă cineva mai avea îndoieli cu privire la faptul că ucrainenii se amestecă în alegerile legislative din Ungaria, acestea au fost risipite”, a transmis Szijjarto într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Budapesta. El a susținut că Ucraina este profund interesată de rezultatul scrutinului, încercând să influențeze scena politică prin intermediul formațiunii Tisza. „Guvernul ungar va apăra interesele naționale” Oficialul ungar a declarat că autoritățile de la Kiev sunt conștiente că, dacă actualul guvern condus de Viktor Orbán rămâne în funcție, deciziile de politică internă și externă vor continua să servească exclusiv intereselor naționale ale Ungariei. În viziunea sa, o asemenea poziție ar împiedica aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Critici dure la adresa Bruxelles-ului și Kievului Peter Szijjarto a acuzat Bruxelles-ul că încearcă să impună o agendă favorabilă Ucrainei și a afirmat că guvernul ungar nu va permite Uniunii Europene „să dezlănțuie mafia ucraineană, produsele agricole substandard și războiul în sine asupra Europei”. Declarațiile amplifică tensiunile diplomatice dintre Budapesta și Kiev, aflate deja la cote ridicate în contextul războiului din Ucraina.

România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Efectul austerității: România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE

Efectul austerității: România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE, în august, arată datele Eurostat. Oficiul european de statistică arată vânzările cu amănuntul au crescut cu 0,1% în zona euro şi au rămas stabile în Uniunea Europeană, în luna august 2025 comparativ cu luna iulie 2025.  Citește și: Delir Dan Diaconescu la postul lui Sebastian Ghiță, RTV: Călin Georgescu va câștiga ca Nelson Mandela În schimb, în România, ele s-au prăbușit, căderea fiind mult mai dramatică decât în Polonia. România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE „Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri lunare ale volumului total al comerțului cu amănuntul au fost înregistrate în Lituania (+1,7 %), Cipru și Malta (ambele +1,5 %), precum și în Suedia (+1,1 %). Cele mai mari scăderi au fost observate în România (-4,0 %), Polonia (-0,8 %), Luxemburg și Portugalia (ambele -0,7 %)”, scrie Eurostat.  „În luna august 2025 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna iulie 2025, atât ca serie brută cu 7,2%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,0%.   Faţă de luna august 2024 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în luna august 2025, a scăzut atât ca serie brută cu 4,0%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,1%”, a arătat, tot azi, INS.  Cele mai mari căderi, în august 2025, față de iulie, 2026 au fost la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-11,7%), vânzările de produse nealimentare (-8,0%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,3%).  

UE critică alegerile locale din Georgia (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

UE critică iar puterea de la Tbilisi: a pus presiune pe opoziție și media la alegerile locale

UE critică alegerile locale din Georgia. Uniunea Europeană a condamnat ferm alegerile locale desfășurate în weekend în Georgia, calificând scrutinul drept unul organizat „într-o perioadă de reprimare extinsă a celor care sunt în dezacord cu guvernul”. UE critică alegerile locale din Georgia Într-o declarație comună, Kaja Kallas, șefa diplomației europene, și Marta Kos, comisarul pentru extindere, au subliniat că alegerile nu pot fi considerate libere și competitive, din cauza climatului politic restrictiv. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Potrivit oficialilor europeni, raziile asupra media independente, arestările opozanților și activiștilor, precum și modificările legislative favorabile partidului de guvernământ au subminat grav procesul democratic. „Aceste acțiuni au redus drastic posibilitatea de a avea alegeri competitive”, au precizat reprezentantele UE, menționând și boicotul unei mari părți a opoziției, care a dus la o prezență scăzută la urne. Proteste masive la Tbilisi după anunțarea rezultatelor După publicarea rezultatelor, zeci de mii de georgieni au ieșit în stradă la Tbilisi pentru a protesta împotriva derivei autoritariste a partidului aflat la putere, Visul Georgian. În timpul confruntărilor dintre protestatari și forțele de ordine, 21 de polițiști și 6 manifestanți au fost răniți, potrivit Ministerului Sănătății. Premierul Irakli Kobahidze a descris protestele drept o „tentativă de lovitură de stat”, acuzând opoziția de instigare la violență. Tensiuni în creștere și avertismente din partea autorităților Ministerul de Interne al Georgiei a avertizat protestatarii în legătură cu „continuarea acțiunilor ilegale”, amenințând cu intervenții în forță dacă demonstrațiile persistă. Până duminică seara, câteva sute de manifestanți au rămas în apropierea Parlamentului de la Tbilisi, fără alte incidente majore. Criza politică din Georgia se adâncește Georgia se confruntă cu o criză politică profundă de la alegerile parlamentare controversate din anul precedent, când partidul Visul Georgian s-a autoproclamat câștigător. Opoziția pro-occidentală a boicotat Parlamentul, iar decizia premierului Kobahidze de a suspenda obiectivul integrării europene, prevăzut în Constituție, a amplificat protestele în întreaga țară. Bruxelles-ul avertizează că astfel de derapaje pot îndepărta Georgia de parcursul european și de valorile democratice asumate.

Premierul Georgiei acuză UE de ingerință (sursa: interpressnews.ge)
Internațional

Premierul rusofil georgian acuză ambasadorul UE că a susținut o tentativă de răsturnare a Guvernului

Premierul Georgiei acuză UE de ingerință. Prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobahidze, a declarat duminică că protestatarii care au încercat să forțeze intrarea în palatul prezidențial au dorit să răstoarne guvernul, acuzând totodată Uniunea Europeană de implicare în politica internă a țării. Premierul Georgiei acuză UE de ingerință Premierul a afirmat că aproximativ 7.000 de persoane au participat la protestul de sâmbătă, însă, în ciuda sprijinului pe care îl atribuie unor actori europeni, „tentativa de răsturnare a ordinii constituționale a eșuat”. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă „Au trecut la acțiune, au început tentativa de răsturnare, aceasta a eșuat și apoi au început să se distanțeze de ea”, a declarat Kobahidze, citat de agenția georgiană Interpress. Acesta a avertizat că nimeni nu va scăpa de răspundere, menționând că răspunderea va fi și politică. În același context, prim-ministrul l-a acuzat pe ambasadorul Uniunii Europene la Tbilisi, Pawel Herczynski, de amestec în politica georgiană, cerându-i să condamne ferm acțiunile de stradă. „Știți că anumite persoane din străinătate și-au exprimat sprijinul direct pentru această tentativă de răsturnare a ordinii constituționale. În acest context, ambasadorul UE poartă o responsabilitate specială. Ar trebui să iasă public, să se distanțeze și să condamne ferm tot ceea ce se întâmplă pe străzile din Tbilisi”, a spus Kobahidze. Proteste masive la Tbilisi înaintea alegerilor locale Zeci de mii de manifestanți au ieșit sâmbătă pe străzile capitalei georgiene Tbilisi, într-un nou val de nemulțumire față de guvernul condus de partidul Visul Georgian. Protestele au avut loc în contextul alegerilor locale, pe fondul unei crize politice prelungite între autorități și opoziția pro-europeană. Mulțimea s-a adunat în centrul orașului, apoi s-a îndreptat către palatul prezidențial, unde unii manifestanți au încercat să pătrundă cu forța. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii și a restabili ordinea. Tensiuni între Georgia și Uniunea Europeană Declarațiile lui Kobahidze amplifică tensiunile existente între Tbilisi și Bruxelles, într-un moment în care Georgia încearcă să-și mențină statutul de candidat la aderarea la UE. Uniunea Europeană a criticat anterior guvernul georgian pentru derapaje democratice și limitarea libertății presei, acuzații respinse constant de autoritățile de la Tbilisi.

România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor Foto: Facebook Guvernul României
Politică

România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor

România a fost, în anul 2024, pe locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget, arată datele Consiliului Fiscal. Ponderea cheltuielilor cu salariile angajaților din instituțiile bugetare în total venituri bugetare a fost de 32,8%. În zona euro, această ponderee este de circa 22%.  Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în veniturile la buget Salariul mediu brut în sistemul public a ajuns în anul 2024 la 9.660 lei/lună, cu 18,5% mai mare decât în anul 2023, depășindu-l cu 17,5% pe cel din mediul privat, care s-a situat la 8.223 lei/lună (în creștere cu 14,7% comparativ cu cel din anul precedent). Situația a fost chiar mai dramatică în trimestrul IV din 2024, când au avut loc alegerile parlamentare și prezidențiale. Astfel, salariul mediu brut lunar în sectorul public aferent trimestrului IV al anului 2024 a înregistrat un nivel de 10.013 lei, cu 16,6% mai mult decât în aceeași perioadă din anul 2023, în timp ce salariul din sistemul privat a fost de 8.618 lei, în creștere cu 12,2% față de trimestrul IV al anului 2023.  Numărul bugetarilor a crescut cu 14.334 în decembrie 2024, față de 2023. În 2023 față de 2022, creșterea a fost de 13.871 de persoane.  În 2024, creșterea nominală a veniturilor bugetare a fost de doar 10%, iar ritmul de creștere al cheltuielilor nominale cu salariile și asistența socială a fost de 20,3%. 

Republica Moldova în UE, pariul președintelui (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Republica Moldova va fi membră a UE în trei ani - pariul lui Nicușor Dan

Republica Moldova în UE, pariul președintelui. Președintele Nicușor Dan a afirmat marți, la Timișoara, că Republica Moldova ar putea deveni stat membru al Uniunii Europene în următorii trei ani. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței „Europa la răscruce – Securitate, Prosperitate și Viitorul Nostru Comun”, unde discuția a fost moderată de primarul Dominic Fritz. Republica Moldova în UE, pariul președintelui Întrebat dacă Moldova este pregătită de aderare, Nicușor Dan a răspuns afirmativ: Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea „Sunt convins, aș paria că în trei ani de acum Moldova va fi membră a Uniunii Europene”. El a explicat că atât voința internă, cât și sprijinul unanim din partea statelor membre contribuie la accelerarea procesului. Obstacolele, precum creșterea dramatică a prețurilor la energie, nu au schimbat orientarea pro-europeană a administrației și a populației. Rolul României în procesul de integrare Președintele a subliniat că România are un rol esențial în sprijinirea Moldovei, mai ales pe teme precum securitatea cibernetică, unde deja colaborează cu partenerii europeni. De asemenea, România va oferi expertiză și în etapa de pre-aderare și post-aderare, inclusiv în gestionarea fondurilor europene. Alegerile din Republica Moldova și riscul ingerințelor externe Nicușor Dan a comentat și rezultatele recente ale alegerilor din Republica Moldova, pe care le consideră „o chestiune foarte serioasă”. El a amintit suspiciunile privind cumpărarea a zeci de mii de voturi de către rețeaua Șor, finanțată de Rusia, precum și atacurile cibernetice asupra infrastructurii electorale, remediate înainte de scrutin. Pericolul influenței rusești în regiune Președintele a atras atenția asupra riscurilor pe care le-ar fi generat o eventuală victorie a forțelor pro-ruse: „Vă gândiți ce ar fi însemnat ca Rusia să își întărească prezența militară în Transnistria. Ar fi fost o presiune uriașă pe Moldova, România și Ucraina”, a spus Dan. De ce Moldova s-a apărat mai bine decât România Întrebat de ce Moldova a reușit să contracareze mai eficient atacurile hibride ale Rusiei, Nicușor Dan a explicat că țara vecină „era prevenită” și a cerut sprijin european acolo unde nu avea resurse. În schimb, România a fost „prinsă pe picior greșit” în fața operațiunilor tehnologice desfășurate la alegerile prezidențiale din 2024.

Republica Moldova, aderare UE fără Transnistria (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Republica Moldova ar putea adera la UE fără Transnistria, susține Maia Sandu

Republica Moldova, aderare UE fără Transnistria. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat luni, într-o conferință de presă, că obiectivul principal al Chișinăului este integrarea europeană „într-un singur pas”, cu întreaga țară reîntregită. Republica Moldova, aderare UE fără Transnistria „Ne dorim să aderăm la UE într-un singur pas, cu țara reîntregită”, a subliniat șefa statului. Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Totuși, lidera de la Chișinău a menționat că există și un plan de rezervă. Acesta presupune avansarea procesului de integrare europeană chiar și fără regiunea transnistreană, în cazul în care reîntregirea nu poate fi realizată. „Dacă nu vom avea această posibilitate – pentru că Federația Rusă își menține trupele ilegal pe teritoriul Republicii Moldova și asta este cea mai mare piedică pentru reîntregirea țării – pentru această situație există și al doilea scenariu, care înseamnă aderarea la UE în doi pași”, a precizat Maia Sandu. Integrarea europeană, un proces meritocratic Președinta Republicii Moldova a subliniat că atât Moldova, cât și Ucraina, au îndeplinit condițiile stabilite de instituțiile europene pentru a avansa în procesul de aderare. „Ambele țări, și Republica Moldova, și Ucraina, au întrunit toate condițiile pentru a trece la următoarea etapă și așteptăm ca instituțiile europene și statele membre să găsească o soluție. Noi credem în acest proces meritocratic și vom munci în continuare pentru a avansa cât mai repede pe calea aderării la UE”, a afirmat Sandu.

Acord SUA-UE, scad taxele pentru automobile (sursa: Pexels/HRK Gallery)
Internațional

Scăderea tarifelor americane pentru industria auto din UE, confirmată la 15% față de 27%

Acord SUA-UE, scad taxele pentru automobile. Administrația Trump a anunțat implementarea acordului comercial dintre Statele Unite și Uniunea Europeană. Una dintre cele mai importante măsuri vizează reducerea taxelor vamale la automobilele și componentele auto importate din UE, care scad de la 27% la 15%. Acord SUA-UE, scad taxele pentru automobile Decizia se aplică retroactiv, începând cu 1 august. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile Departamentul american al Comerțului și Biroul Reprezentantului Comercial al SUA (USTR) au publicat în Registrul Federal amendamentele legislative necesare pentru punerea în aplicare a acordului. Producătorii auto europeni vor beneficia de reducerea taxelor doar după primirea notificării oficiale. Impact asupra comerțului transatlantic Acordul cadru convenit la finalul lunii iulie între Washington și Bruxelles marchează un pas important în relațiile comerciale transatlantice. Reducerea taxelor vamale la automobile și componente auto facilitează exporturile europene pe piața americană, în timp ce excepțiile mențin protejate anumite industrii strategice. Excepții pentru produse farmaceutice și aeronave Nu toate produsele europene vor beneficia de această reducere. Autoritățile americane au precizat că anumite categorii de bunuri sunt exceptate de la taxele vamale. Printre acestea se numără: compuși farmaceutici și produse generice, precursori chimici, toate aeronavele și componentele de avioane, resurse naturale precum pluta, indisponibile în SUA.

Ungaria vrea Antifa declarată organizație teroristă (sursa: Youtube/Vice News)
Internațional

Ungaria cere UE să declare mișcarea Antifa organizație teroristă, după modelul SUA

Ungaria vrea Antifa declarată organizație teroristă. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a cerut Uniunii Europene să urmeze exemplul președintelui american Donald Trump și să includă mișcarea Antifa pe lista organizațiilor teroriste. Ungaria vrea Antifa declarată organizație teroristă Declarația a fost făcută sâmbătă, printr-un mesaj publicat pe platforma X, în care oficialul ungar a subliniat necesitatea unei acțiuni comune la nivel european. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu „Ungaria este convinsă că, într-o problemă atât de crucială, Europa trebuie să își alinieze acțiunile cu cele ale Statelor Unite”, a scris Szijjarto, publicând și o scrisoare adresată șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Argumentele Budapestei Szijjarto a descris Antifa drept „o rețea violentă de extremă stânga”, acuzând gruparea că a comis atacuri brutale pe teritoriul Europei, inclusiv la Budapesta. Oficialul a criticat și lipsa de cooperare din partea altor state membre UE, care ar fi refuzat să extrădeze suspecții în Ungaria. „Spre marele nostru regret, suspecții au scăpat ulterior de justiție găsind refugiu în statele membre ale UE”, a subliniat acesta. Cazul Ilaria Salis, invocat de Szijjarto Ministrul a menționat exemplul activistei antifasciste italiene Ilaria Salis, arestată în februarie 2023 la Budapesta, alături de alți militanți, printre care activista germană Maja T. Aceștia protestau împotriva „Zilei de Onoare”, o comemorare anuală organizată de cercurile neonaziste. Salis a fost eliberată după ce a fost aleasă europarlamentar în iunie 2024, dobândind astfel imunitate parlamentară. Înainte de acest moment, ea petrecuse peste un an în arest la domiciliu în Ungaria. Apelul Ungariei vine la doar câteva zile după ce Donald Trump a declarat Antifa organizație „teroristă”, ca reacție la asasinarea activistului ultraconservator Charlie Kirk. Ce este Antifa Antifa este o mișcare radicală de extremă stânga care se autodefinește ca antifascistă. Născută în Statele Unite după alegerea lui Donald Trump în 2016, ea nu are lideri sau o structură formală, ci funcționează prin grupuri independente. Deși susținătorii săi afirmă că luptă împotriva extremismului de dreapta, Antifa a fost implicată în numeroase proteste marcate de violențe, ceea ce a generat dezbateri aprinse și apeluri, inclusiv la nivel politic, pentru a fi desemnată organizație teroristă.

PISA, tinerii români, ultimii în UE (sursa: Inquam Photos/Costin Dincă)
Eveniment

Tinerii români, ultimul loc din UE la testele PISA. Unul din trei nici nu muncește, nici nu studiază

PISA, tinerii români, ultimii în UE. La Casa Academiei a avut loc, miercuri, dezbaterea „Perspectivele transformării educației în România și în Regiunea UE a Dunării”, eveniment dedicat găsirii unor soluții pentru adaptarea ofertei educaționale la cerințele aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Cu această ocazie s-a dezbătut problema rezultatelor tinerilor români la testele PISA. Obiectivele dezbaterii Reuniunea a urmărit formularea unor propuneri concrete pentru o educație responsabilă și etică în raport cu inteligența artificială (AI). Citește și: Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas de la ICCJ, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță De asemenea, identificarea unor soluții pentru transformarea instituțională academică prin parteneriate în cadrul platformei europene „Uniunea Competențelor” și analiza progreselor și a recomandărilor de la conferința precedentă (Universitatea din București, 2022), cu accent pe reskilling și upskilling în contextul reformelor societale și administrative. PISA, tinerii români, ultimii în UE Profesorul Sever Avram, coordonatorul Catedrei Internaționale Onorifice „Jean Bart” și moderator al dezbaterii, a atras atenția asupra rezultatelor negative din ultimul raport OECD privind educația: Unul din patru tineri nu lucrează și nu studiază; România se află pe ultimul loc la testele PISA în Europa; Doar 6,6% dintre adulți participă la programe de educație pe tot parcursul vieții, cel mai scăzut procent din Uniunea Europeană. „Universitățile ar trebui stimulate să dezvolte programe de educație continuă, așa cum există la Cluj sau Iași, dar aceste inițiative sunt încă foarte fragile”, a subliniat Avram. Probleme majore în procesul de aderare la OECD România are încă 10 jaloane nerezolvate din totalul de 25 în procesul de aderare la OECD, printre care și domenii sensibile, precum lupta împotriva mitei. Profesorul Avram a criticat lipsa de coordonare a utilizării fondurilor europene și nivelul scăzut de instruire al unor edili locali: „Multe primării nu au capacitatea de a gestiona banii europeni, iar o parte din fonduri au fost deturnate”. Declarația – Apel a societății civile Participanții la dezbatere au adoptat o Declarație – Apel prin care solicită: reformă curriculară prin noile planuri-cadru pentru liceu; digitalizarea accelerată a educației și modernizarea infrastructurii; schimbarea abordării privind formarea profesorilor; asumarea unor pachete legislative și strategii guvernamentale pentru transformarea sistemului educațional. Distincții pentru promotorii educației continue În cadrul evenimentului a avut loc și ceremonia de decernare a titlului și diplomei de excelență „Lifelong Learning Visionary Education Ambassador”. Printre laureați s-au numărat profesori universitari, reprezentanți ai mediului academic și jurnaliști. Organizatori și context Dezbaterea a fost organizată de Fundația Eurolink House of Europe, în parteneriat cu centrul european „Robert Schumann”, sub egida programului CERV al Comisiei Europene și cu sprijinul Academiei Române. Evenimentul a marcat 13 ani de la lansarea Catedrei Internaționale Onorifice „Jean Bart” și 28 de ani de la fondarea Eurolink House of Europe.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră