duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ue

307 articole
Politică

Ciolacu, iritat de eșecul "comisarului" Negrescu

Ciolacu, iritat de eșecul "comisarului" Negrescu. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, joi, că nominalizarea pentru postul de comisar european din partea României se va face după ce se vor încheia negocierile privind împărţirea portofoliilor din cadrul noului Executiv comunitar. "E un proces de negociere" "E un proces de negociere. Eu nu negociez cu preşedinta Comisiei probleme de deficit în conjunctura nominalizării comisarului european. În acest moment, normal, vorbesc şi cu ceilalţi lideri politici, încercăm să negociem cel mai bun portofoliu şi cel mai reprezentativ pentru România. Sunt mai multe propuneri. Citește și: Lovitură dură pentru Ciolacu: candidatura lui Negrescu la funcția de comisar european, respinsă de von der Leyen. Negrescu a cotizat 1,2 milioane de lei la PSD pentru post Preşedinta Comisiei nu face acest lucru numai cu România, face cu toţi prim-miniştrii din Uniunea Europeană şi e un demers mai lung, pe care o să-l finalizăm la un moment dat", a explicat Ciolacu, întrebat de jurnalişti când va face România nominalizarea pentru postul de comisar european şi care va fi propunerea venită din partea ţării noastre. Potrivit prim-ministrului, România va face nominalizarea pentru postul de comisar european atunci când va fi mulţumită cu portofoliul pe care îl va ocupa. "Contează foarte mult domeniul" Marcel Ciolacu nu a exclus varianta nominalizării unei femei: "Este posibil acest lucru, preşedinta Comisiei a cerut de la început, vom avea negocieri. Dacă pentru un anumit portofoliu cea mai potrivită persoană este o femeie, atunci vom nominaliza o femeie, dacă pentru un anumit portofoliu este cel mai potrivit un bărbat, vom nominaliza un bărbat. Asta încerc să explic, contează foarte mult domeniul pe care o să-l reprezentăm prin comisarul României în cadrul Comisiei Europene". Liderul social-democraţilor s-a arătat deranjat de remarcile unui jurnalist, potrivit cărora, în contextul anunţului privind candidatura sa la prezidenţiale, nefinalizarea negocierilor pentru postul de comisar european ar arăta că "nu se poate impune pe plan extern". Ciolacu, iritat de eșecul "comisarului" Negrescu "Vorbiţi serios? Vă întreb şi eu, vorbiţi serios? Cum adică nu mă pot impune? Eu încerc să ies din logica tâmpită în care s-a jucat zeci de ani de zile, la fel ca şi Sorin Grindeanu în zona de Transporturi, şi dumneavoastră mă judecaţi că e o slăbiciune că eu negociez şi vreau să găsesc cea mai bună persoană care să reprezinte România. Iertaţi-mă, cred că datoria mea faţă de români este să obţin cel mai bun portofoliu pentru România, persoanele, întotdeauna, sunt un lucru secundar. Avem soluţii pentru toate cele 27 (portofolii), până acum", a transmis Ciolacu. El a menţionat că a avut şi joi dimineaţă o discuţie cu preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, privind negocierile referitoare la portofoliul României în cadrul Comisiei Europene. "Cu domnul Nicolae Ciucă, astăzi de dimineaţă am discutat în ceea ce priveşte negocierea pentru portofoliu. Nu este singurul lider politic cu care am discuţii în această perioadă. Aceste discuţii, inclusiv cu preşedinta Comisiei, nu sunt secrete, sunt doar discrete, cum e normal. Aceste discuţii cu liderii politici din România nu sunt secrete, sunt doar discrete în această perioadă de negociere", a subliniat premierul.

Ciolacu, iritat de eșecul "comisarului" Negrescu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Budapesta, noi acuze la adresa UE (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Budapesta, noi acuze la adresa UE

Budapesta, noi acuze la adresa UE. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat sâmbătă că decizia Comisiei Europene de a nu media în disputa privind blocarea livrărilor de petrol din Rusia către ţara sa prin Ucraina sugerează că Bruxelles-ul se află în spatele blocajului. Budapesta, noi acuze la adresa UE Ungaria şi vecina sa Slovacia protestează de când Ucraina a pus producătorul rus de petrol Lukoil pe o listă de sancţiuni în iunie, împiedicând petrolul acestei companii să treacă prin teritoriul ucrainean către rafinăriile slovace şi maghiare. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Acuzaţia ministrului ungar, făcută fără a furniza dovezi, a venit la o zi după ce Comisia Europeană a respins o cerere din partea Ungariei şi Slovaciei de a media între acestea şi Ucraina cu privire la sancţiuni. "Faptul că Comisia Europeană a declarat că nu este dispusă să ajute la asigurarea aprovizionării cu energie a Ungariei şi Slovaciei indică faptul că ordinul a fost trimis de la Bruxelles Kievului pentru a crea probleme şi dificultăţi în aprovizionarea cu energie a Ungariei şi Slovaciei", a declarat Szijjarto la un eveniment politic. UE nu comentează Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze afirmaţiile lui Szijjarto. Guvernul Ucrainei nu a răspuns imediat solicitării de a comenta declaraţia ungară de sâmbătă, potrivit Reuters. Comisia, care a sprijinit Ucraina de la invazia Rusiei din 2022, a îndemnat în mod repetat ţările UE să pună capăt dependenţei lor de aprovizionarea cu energie de la Moscova. UE a impus sancţiuni asupra majorităţii importurilor de petrol rusesc. Vineri, un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că nu există nicio dovadă că sancţiunile impuse de Ucraina au pus în pericol aprovizionarea cu energie a Europei, deoarece petrolul rusesc continuă să circule prin conducta separată Drujba, care, de asemenea, leagă Rusia de Slovacia şi Ungaria prin Ucraina. Ungaria și Slovacia sunt amândouă ţări UE care s-au opus ajutorului militar acordat de aliaţii occidentali Ucrainei în lupta împotriva invaziei lansate de Rusia în februarie 2022. Ramura sudică a conductei traversează Ucraina şi ajunge în Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria, fiind de ani de zile principala sursă de aprovizionare a rafinăriilor acestora. Luna trecută, Szijjarto a făcut comentarii similare atunci când a acuzat Comisia Europeană de şantaj în disputa privind petrolul şi a spus că poate "Bruxelles-ul, nu Kievul, a inventat totul". Un funcţionar al guvernului ungar a declarat joi că societatea petrolieră ungară MOL se află în stadiul final al discuţiilor pentru stabilirea unui sistem de asigurare a fluxurilor de ţiţei din Rusia.

Noi reguli dure pentru transportul lichidelor (sursa: Facebook/TAROM)
Internațional

Noi reguli dure pentru transportul lichidelor

Noi reguli dure pentru transportul lichidelor. Regulile pentru transportul lichidelor în bagajele de mână se vor înăspri din nou pe toate aeroporturile din Uniunea Europeană începând de la 1 septembrie. Noi reguli dure pentru transportul lichidelor De la această dată, pasagerii curselor aeriene vor putea transporta lichide în bagajele de mână doar în recipiente cu volum maxim de 100 mililitri. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Pasagerilor li se va cere, de asemenea, să împacheteze toate recipientele într-o singură pungă de plastic transparentă, cu volumul maxim de 1 litru. Regulile privind transportul lichidelor, introduse în 2006, fuseseră relaxate pe unele aeroporturi germane dacă bagajul putea fi controlat cu scanere de tomografie computerizată (TC), care utilizează o tehnologie dezvoltată în scop medical şi pot desena rapid o imagine tridimensională a conţinutului unui bagaj. Însă oficiali UE au formulat îndoieli cu privire la fiabilitatea noilor scanere TC pentru bagaje. Medicamentele şi hrana lichidă pentru bebeluşi sunt exceptate de la regulile privind lichidele. Noile reguli UE permit ca recipientele cu lichide să rămână în interiorul bagajelor la punctele de control echipate cu scanere noi. Totuşi, lichidele şi dispozitivele electronice vor trebui în continuare să fie scoase din bagaje şi prezentate separat la punctele de control dotate cu scanere convenţionale, care sunt comune încă pe multe aeroporturi din UE.

Orban acordă vize Schengen fără explicații (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orban acordă vize Schengen fără explicații

Orban acordă vize Schengen fără explicații. Comisia Europeană încă aşteaptă clarificări din partea Ungariei cu privire la flexibilizarea condiţiilor de acordare a vizelor şi de şedere a lucrătorilor cetăţeni ruşi şi belaruşi, a anunţat marţi executivul comunitar, care i-a dat guvernului condus de Viktor Orban termen până pe 19 august să răspundă preocupărilor Bruxellesului pe acest subiect. Orban acordă vize Schengen fără explicații Ungaria a extins la opt ţări, inclusiv Rusia şi Belarus, regimul special de vize adoptat mai demult pentru lucrători străini din Ucraina şi Serbia prin Programul Cardului Naţional al Ungariei. Citește și: Statul păgubește peste un milion de pensionari: aceștia nu pot obține adeverințe de vechime de la Arhivele Naționale, documentele sunt prea scumpe Conform acestor reglementări, lucrătorii străini pot sta în Ungaria doi ani şi ulterior pot prelungi perioada de şedere cu trei ani, de câte ori doresc. De asemenea, lucrătorii străini pot practica orice profesie. Ei trebuie însă să demonstreze că au un loc de muncă, cazare şi asigurare de sănătate în Ungaria. Guvernul ungar a explicat în diverse declaraţii necesitatea revizuirii acestui regim de vize pentru a le permite specialiştilor ruşi să lucreze la centrala nucleară de la Paks, pe care Ungaria o dezvoltă printr-un acord de cooperare cu Rusia, şi a asigurat că includerea cetăţenilor ruşi şi belaruşi în Programul Cardului Naţional al Ungariei nu implică niciun risc de securitate pentru spaţiul Schengen, întrucât beneficiarii acestui program sunt supuşi unor verificări de securitate aprofundate înainte de a li se permite intrarea sau şederea în Ungaria. Comisia Europeană, nemulțumită Însă această decizie nemulţumeşte Comisia Europeană, în timp ce un grup de europarlamentari au cerut excluderea Ungariei din spaţiul Schengen, iar mai multe ţări nordice membre ale UE, inclusiv statele baltice, i-au transmis comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, o scrisoare în care consideră flexibilizarea condiţiilor de acordare a vizelor de către Ungaria pentru cetăţenii ruşi şi belaruşi drept un "risc grav pentru securitatea europeană". La rândul ei, Ylva Johansson a trimis guvernului condus de premierul conservator Viktor Orban o scrisoare în care avertizează asupra "potenţialei ameninţări de securitate pentru spaţiul Schengen în urma acestor măsuri unilaterale" şi i-a cerut acestuia să răspundă preocupărilor Bruxellesului până pe 19 august. "Nu am primit răspuns, înţelegem că un răspuns este în curs de pregătire, suntem în contact cu autorităţile" ungare, a declarat marţi o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, care a amintit că "Ungaria este supusă permanent normelor Schengen", ceea ce înseamnă că trebuie să efectueze "controale de securitate exhaustive".

România are iar cea mai mare inflație din UE Foto: Facebook
Economie

România, cea mai mare inflație din UE

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, dublul mediei UE, arată datele publicate azi de Eurostat. Citește și: Încă o petradă aruncată de Rafila: cheamă niște ONG-uri din străinătate să facă „audit” la spitalul Pantelimon România, cea mai mare inflație din UE „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,6% în iulie 2024, în creștere de la 2,5% în iunie. Cu un an înainte, rata a fost de 5,3%. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,8% în iulie 2024, în creștere de la 2,6% în iunie. Cu un an înainte, rata era de 6,1% (...) Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Finlanda (0,5%), Letonia (0,8%) și Danemarca (1,0%). Cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (5,8%), Belgia (5,4%) și Ungaria (4,1%). Comparativ cu iunie 2024, inflația anuală a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în patru și a crescut în paisprezece. În iulie 2024, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,82 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,45 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,19 pp) și energie (+0,12 pp)”, arată Eurostat. Citește și: Pensionarii vor plăti mii de lei pentru ca o instituție a statului, Arhivele, să ofere altei instituții date pentru recalcularea pensiei La 11 iulie, premierul Marcel Ciolacu declara: „Încep prin a spune că scăderea pentru a patra lună consecutiv a inflaţiei, care a ajuns în iunie la 4,9%, este confirmarea că acest guvern este pe traseul corect pentru a-i proteja pe români de scumpiri. Sunt convins că preţurile vor scădea în continuare”. „Sunt convins că măsurile de plafonare a preţurilor la energie şi gaze, respectiv la adaosurile comerciale la alimentele de bază vor continua să producă efectele dorite. Şi anunţ public nu renunţăm nici la plafonarea adaosurilor pentru toate produsele româneşti”, a mai afirmat premierul Ciolacu.

Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE (sursă: Facebook/Aleksandr Lukaşenko)
Internațional

Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE

Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE. Belarus nu intenţionează să-i împiedice pe migranţii din regiuni lovite de criză să-i tranziteze teritoriul în drum spre ţări europene, a declarat preşedintele acestui stat, Aleksandr Lukaşenko, într-un interviu acordat luni televiziunii ruse. Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE "Îmi pui un ştreang în jurul gâtului sub forma sancţiunilor şi apoi ceri ca eu să protejez UE de acest flux de migranţi? Asta nu se va întâmpla", a spus Lukaşenko. Autorităţile din UE şi Polonia în special i-au acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin şi pe Aleksandr Lukaşenko, aliatul său, că alimentează migraţia ilegală în UE din 2021, asigurându-le acestor oameni vize şi transport. Principala rută trece prin Belarus şi ajunge la frontiera poloneză. "Scopul este de a le arăta tuturor că frontierele externe ale UE nu sunt controlate şi de a cauza un efect politic: creşterea extremei drepte care promite să colapseze Europa din interior", a declarat ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski în luna iunie. Polonia şi-a fortificat mare parte din frontieră cu un gard de 5,5 metri înălţime şi sisteme de supraveghere electronice. Cu toate acestea, migranţii încearcă să trează frontiera ilegal zilnic, 201 de astfel de tentative înregistrându-se în ultimele trei zile, potrivit poliţiei de frontieră. Poliţia federală germană, care răspunde şi de frontierele ţării, a înregistrat 3.117 intrări ilegale pe ruta din Belarus în prima jumătate a anului. Anul trecut, 11.932 de persoane au ajuns în Germania pe această rută.

Birocrația românească distruge proiecte finanțate european (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Birocrația românească distruge proiecte finanțate european

Birocrația românească distruge proiecte finanțate european. O firmă care intenționa să înființeze o livadă de caiși a ratat proiectul și a pierdut finanțarea europeană abia câștigată. Birocrația românească distruge proiecte finanțate european Își cere acum banii în instanță, inclusiv profitul estimat al plantației neînființate, motivând că a fost ținută în loc și purtată de la Ana la Caiafa de primărie. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Miza procesului depășește un milion de euro. Proiectul SC Caise Naturale SRL viza înființarea unei plantații de caiși în regim de cultură bio în Bălțați, în locul unei livezi mai vechi. Întinsă pe 5,12 ha, livada urma să fie completată cu un depozit frigorific și o instalație de procesare a fructelor și de producție a sucurilor de fructe. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu

Ministerul lui Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu: cheltuielile cu investițiile finanțate din fonduri externe nerambursabile au scăzut în primele șase luni. Informația apare într-un grafic din nota privind execuția bugetului general consolidat. Nota nu explică această situație. Citează și: Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu Potrivit datelor ministerului de Finanțe, în total, cheltuielile cu investițiile - care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe - “au fost în valoare de 46,27 mld lei, în creștere cu 41,07% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 32,80 mld lei“. Însă cheltuielile cu investițiile finanțate din fonduri UE au scăzut de la 19,3 miliarde de lei la 16,88 miliarde de lei. Scăderea este de 13%. În consecinţă, şi cofinanţarea de la bugetul naţional scade. Investiţiile din fonduri europene nu afectează cheltuielile bugetului de stat, însă cheltuielile din fonduri naţionale cu cofinanţarea intră în contul deficitului bugetar. “Creșterea economică a României se bazează pe investiții“, susținea Marcel Ciolacu la o întâlnire cu FMI. “Cred că până acum vreo 2,65 din 3 și 6 parcă suntem cu deficitul sunt băgați direct vreo 58 de miliarde de lei, respectiv peste 11 miliarde de euro, numai direct prin investiții“, afirma el și acum patru zile. În realitate, toate cheltuielile cu incvestițiile - inclusiv cele din fonduri UE - sunt la 46 de miliarde de lei, mult sub ceea ce spunea Ciolacu. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 mld lei, respectiv 3,60% din PIB față de deficitul de 37,21 mld lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 23% în aceste șase luni.

Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus un adevăr cumplit Foto: ZF.ro
Eveniment

Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus un adevăr cumplit

Premierul Marcel Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus, fără să vrea, un adevăr cumplit: deficitul va fi, în 2024, de 8,18%. Informația a fost oferită de demnitarul PSD în momentul în care a anunțat că România va ajunge la un acord cu Uniunea Europeană pentru ca ținta de deficit de 3% să fie atinsă în șapte ani. Citește și: Cel mai inutil minister din România, pe care PSD l-a înființat pentru Firea, a reușit să bage în faliment singura societate pe care o administra Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus un adevăr cumplit Iată ce le-a spus Ciolacu jurnaliștilor: “Am ajuns cu Comisia la un dialog şi, normal, cu următoarea Comisie o să parafăm acordul să avem pe şapte ani intrarea în deficitul asumat de la Maastricht de 3%, cu 0,74% scădere anual“. Dacă deficitul se va reduce, începând cu 2025, cu 0,74% anual, timp de șapte ani, înseamnă o reducere totală de 5,18%. Dacă ținta este de 3%, înseamnă că în 2024 România ar încheia cu un deficit de 8,18%. În 2023, România a avut un deficit bugetar de 5,68% din PIB. Pentru anul 2024, guvernul a transmis că își propune un deficit bugetar de 5%. Deficitul bugetar a crescut la 3,4% din PIB în primele cinci luni, faţă de 2,30% anul trecut. Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,40% din PIB faţă de deficitul de 36,91 miliarde lei, respectiv 2,30% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2023, a anunţat Ministerul de Finanţe la 28 iunie.

Eurostat pune sare pe rană: România, cea mai dură cădere a producției industriale Foto: Facebook
Economie

Eurostat pune sare pe rană

Eurostat pune sare pe rană: România a avut cea mai dură prăbușire a producției industriale din întreaga Uniune Europeană. Producția industrială a României a scăzut cu 6,9% în mai 2024, comparativ cu mai 2023. În schimb, producția industrială a Danemarcei a crescut cu 9,6%. Citește și: Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023. Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni, mai mare cu 11% Doar în ultima săptămână, statisticile oficiale au consemnat: prăbușirea producției industriale și a exporturilor, o creștere masivă a datoriei externe și un nivel de 52,1% din PIB al datoriei publice, față de 48,8% la final de an 2023. Eurostat pune sare pe rană “Cele mai mari scăderi lunare au fost înregistrate în Slovenia (-7,3%), România (-6,2%) și Danemarca (-4,9%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Irlanda (+6,7%), Luxemburg (+3,9%) și Estonia (+3,8%). Cele mai mari scăderi anuale au fost înregistrate în România (-6,9%), Germania (-6,6%) și Bulgaria (-6,3%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Danemarca (+9,6%), Irlanda (+8,7%) și Grecia (+6,8%)“, a arătat, azi, Eurostat, în buletinul lunar privind producția industrială. În paralel, datoria guvernamentală a ajuns la pragul critic de 52,1% din produsul intern brut, arată cele mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria publică a României, în lei şi valută, a crescut la finalul lunii aprilie 2024 la 852, 8 miliarde de lei, în creştere cu 69,3 miliarde de lei, faţă de finalul lui 2023. Și datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv: majorare de 3,8 miliarde de euro în doar o lună, arată datele Băncii Naționale a României (BNR), publicate azi. Astfel, în aprilie 2024, această datorie era de 81,8 miliarde de euro, iar în mai 2024 ajunsese la 85,59 miliarde de euro.

Cum rămâi cu banii încasați ilegal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum rămâi cu banii încasați ilegal

Cum rămâi cu banii încasați ilegal: fosta directoare a unui colegiu ieșean își va putea păstra banii obținuți nelegal în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Cum rămâi cu banii încasați ilegal Banii au fost returnați de colegiu bugetului european, dar încercarea de a-i recupera de la cei vinovați a eșuat. Generoasă, legea i-a exonerat. Citește și: Cum a reușit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, să stoarcă de la contribuabili, în 2024, uriașa sumă de 1,1 milioane de lei În noiembrie 2021, Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" a chemat-o în judecată pe Anda Tănasă, care condusese unitatea de învățământ între 2004 și 2018. Pe parcursul mandatului său, colegiul derulase două proiecte cu finanțare europeană în cadrul Programului Operațional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România continuă să aibă cea mai mare inflație din UE Foto: Facebook
Eveniment

România continuă să aibă cea mai mare inflație

România continuă să aibă cea mai mare inflație din UE: 5,1%, a anunțat azi Institutul Național de Statistică. Potrivit datelor parțiale publicate de Eurostat pentru luna mai, doar Belgia mai are o inflație apropiată, de 4,9%. Citește și: Averea astronomică a comisarului de poliție Cosmin Popovici: apartament în Spania, nenumărate proprietăți în țară. Nu poate justifica 1,3 milioane lei În aprilie, inflația a fost de 5,9%. România continuă să aibă cea mai mare inflație Datele INS arată că prețurile la carne de porc și vacă au crescut, de la an la an, cu circa 7%. Însă cele mai puternice majorări de prețuri sunt la medicamente - 24,15% - și detergenți - circa 23%. „Momentan, de exemplu, tot ce înseamnă cheltuieli pe sănătate, în acest moment am depăşit un miliard de euro lunar. Niciodată nu s-a întâmplat lucrul ăsta”, susținea, acum două zile, premierul Ciolacu. Însă este foarte probabil că aceste cheltuieli au crescu fiindcă prețurile la mdeicamente și aparatură medicală au explodat. În schimb, făina şi mălaiul s-au ieftinit cu circa 30%, uleiul cu 20%, iar untul şi zahărul cu 13-14%, susține INS. Tot azi, INS a arătat cum s-au prăbușit construcțiile de locuințe: „în trimestrul I 2024 au fost date în folosinţă 11360 locuinţe, în scădere cu 3969 locuinţe, faţă de trimestrul I 2023”. Aceasta înseamnă o scădere de circa 25%.

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE Foto: Facebook
Economie

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE, arată datele actualizate azi de Eurostat. Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă, la 2,6%, în luna aprilie. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani Acum câteva zile, premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda pe Facebook că inflația a scăzut. România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie În luna aprilie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Danemarca (0,5%) şi Finlanda (0,6%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,2%), Belgia (4,9%) şi Croaţia (4,7%). Comparativ cu luna martie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România de la 6,7%, până la 6,2%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în opt state membre. În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă la 2,4% în luna aprilie. În schimb, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 2,8% în aprilie, de la 3,1% în martie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut până la 2,7%, de la 2,9%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. Citește și: Economistul-șef al BNR avertizează: „La anul va veni nota de plată”. România are cel mai mare deficit de cont curent și a patra mare inflație, comparativ cu statele OECD Avertismente de la BNR În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna aprilie 2024 până la 5,9%, de la 6,61% în martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,05%. Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2024 comparativ cu luna martie 2024 a fost 100,36%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 6,3%. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Maia Sandu, argumente pentru pașaport românesc (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Maia Sandu, argumente pentru pașaport românesc

Maia Sandu, argumente pentru pașaport românesc. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu acordat cunoscutului jurnalist rus şi creator de conţinut pe YouTube Iuri Dudi - inclus în martie 2022 pe lista "agenţilor străini" de autorităţile de la Moscova - că şi-a redobândit cetăţenia română "acum 13-15 ani" şi că, la fel ca "un milion" de cetăţeni ai Republicii Moldova, este şi cetăţean al României, relatează marţi publicaţia Ziarul Naţional de la Chişinău. Maia Sandu, argumente pentru pașaport românesc Jurnalistul rus a vrut să afle de ce şi-a luat preşedinta Republicii Moldova paşaport românesc: pentru a circula "fără viză" în Europa sau "pentru orice eventualitate"? Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Lățirea plajelor crește riscul de înec și infecții "Bunicii mei au avut paşapoarte româneşti. Pentru mine a fost important să am paşaport românesc", a răspuns Maia Sandu. În acelaşi timp, Maia Sandu a spus că "un milion dintre cetăţenii noştri au paşaport românesc". "Aceasta înseamnă şi paşaport european, adică Uniunea Europeană deja are în Republica Moldova un milion de cetăţeni. Acest lucru trebuie să scurteze calea noastră spre UE", a adăugat ea. Unirea cu România, în UE La întrebarea ce crede despre unirea Republicii Moldova cu România, Maia Sandu a afirmat că, potrivit sondajelor, "între 36% şi 40%" dintre cetăţenii moldoveni îşi doresc unirea fie din motive istorice, fie pentru că nivelul de trai este mult mai bun peste Prut. "Majoritatea cetăţenilor nu cred asta. Ei cred că Republica Moldova trebuie să devină parte a Europei şi noi muncim pentru asta. Respectăm voinţa cetăţenilor (...) Cred că cel mai bine pentru Republica Moldova şi, mai ales, real este să devină membră a UE. Atunci nu vom avea graniţă cu România şi nici cu celelalte state ale UE. Ne vom întâlni cu România în UE", a subliniat Maia Sandu, citată de Ziarul Naţional de la Chişinău

Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB Foto: Facebook
Eveniment

Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB

Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB, respectiv 841,3 miliarde de lei, arată datele ministerului de Finanțe. Din această datorie, peste 820 de miliarde de lei era cea a administrației publice centrale. Citește și: Ce sumă a câștigat Piedone în mod onest, muncind la pușcărie. Restul averii sale uriașe, donată copiilor Acum un an, datoria publică era de 783,5 miliarde de lei, respectiv 48,8%. Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB Este pentru prima oară când datoria publică a României sare de 50%. În martie 2024, Europa Liberă România scria: „Fiecare dintre noi a intrat în 2024 cu o datorie - făcută de stat - de 8.815 euro (...) Ritmul împrumuturilor a fost amețitor - aproape 48.000 de euro pe minut în fiecare zi din 2023”. Eurostat a publicat, pe 23 octombrie 2023, statisticile cu privire la datoriile publice ale statelor din Uniunea Europeană. Grecia (166,5%) era pe primul loc, urmată de Italia (142,4%), Franța (111,9%), Spania (111,2%), Portugalia (110,1%) și Belgia (106,0%). Citește și: La fel ca și Gabriela Firea, Șoșoacă va candida la funcțiile de primar al Capitalei, consilier local și europarlamentar Cele mai puțin îndatorate erau Estonia (18,5%), Bulgaria (21,5%), Luxemburg (28,2%), Danemarca (30,2%) și Suedia (30,7%).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră