duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ue

307 articole
Politică

Primăria București, absorbție a fondurilor europene dublu Negoiță

Primăria București, condusă de Nicușor Dan, grad de absorbție a fondurilor europene dublu față de primăria lui Robert Negoiță, triplu față de Băluță și de peste patru ori mai mult ca Piedone, arată datele ministerului de Finanțe, publicate de Ziarul Financiar. Citește și: PSD a vrut să facă primar în Călinești, Argeș, un fost peremist care a făcut pușcărie pentru contrabandă cu alcool și în 2022 a fost reținut pentru că a hărțuit sexual o tânără de 21 de ani Primăria București, absorbție a fondurilor europene dublu față de Robert Negoiță Potrivit ZF, gradul de absorbție a fondurilor UE a fost, la nivelul Primăriei Municipiului București (PMB) a fost de 57,4%: primăria a dispus, în perioada 2020 - T1/2024 de suma de 3,93 miliarde de euro și a cheltuit efectiv 2,26 miliarde de euro. Primăria Sectorului 3, unde primar este Robert Negoiță (PSD), a avut un grad de absorbție de 27,4%, adică dintr-un program de 2,07 miliarde euro a absorbit numai 566 de milioane de euro. Primăria Sectorului 4: grad de absorbție 18,5%. Această primărie, condusă de Daniel Băluță, a avut o programare de 4,64 miliarde euro în perioada 2020 - T1/2024, mai mult decât PMB, dar a lăsat necheltuiți circa 3,8 miliarde euro, adică aproape cât toți banii primăriei Capitalei. La primăria Sectorului 5, fieful lui Cristian Popescu Piedone, gradul de absorbție a fost de doar 13,9%, adică s-au atras fonduri europene de doar 27,78 milioane lei din programul de 199,56 milioane euro. Primăria Sectorului 1, condusă de Clotilde Armand, a avut cea mai mică alocare, de doar 95,61 milioane d eeuro, și a atras 10,54 milioane, adică circa 11%. Însă acest sector a fost marcat de blocajul permanent între consiliul local, dominat de alianța PSD-PNL, și edilul-șef. Pe de altă parte, primăria Sectorului 2, condusă de useristul Radu Mihaiu, a avut o alocare extrem de mică, de 504 milioane de euro, dar a reușit să consume 37,6% - cel mai ridicat grad de absorbție între cele șase sectoare. Tabel: Ziarul Financiar Sectorul 6, unde primar este liberalul Ciprian Ciucu, cu o alocare de 1,3 mld. euro, a cheltuit doar 0,3 mil. euro, adică un grad de realizare de 19%.

Primăria București, grad de absorbție a fondurilor europene dublu față de Robert Negoiță
Cârligul de remorcare auto, interdicții UE (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cârligul de remorcare auto, interdicții UE

Cârligul de remorcare auto, interdicții UE. Vă gândiți să mergeți în vacanță prin Europa cu mașina? Dacă aveți un cârlig detașabil pe autoturism, n-ar fi rău ca înainte de a pleca la drum să verificați legislația privind cârligul de remorcare. Cârligul de remorcare auto, interdicții UE Mai ales că în unele țări membre ale Uniunii Europene nu este permisă circulația cu acest dispozitiv de cuplare dacă nu tractați o remorcă sau o rulotă. Citește și: Afaceri austriece: Austrian Airlines ia banii pe mai multe bilete decât locuri în avion, apoi le cere unor pasageri să renunțe la cursă Altfel spus, pentru a evita amenzile, cârligul nu ar trebui lăsat la vedere dacă nu este folosit. În plus, nu ar strica să vă uitați înainte și în Cartea de identitate a vehiculului (CIV). Motivul: pentru a vedea dacă este trecut dispozitivul de cuplare, pentru a nu avea ulterior probleme cu autoritățile și cu legislația din țările europene. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, al treilea mare deficit din UE în 2023 Foto: Facebook
Eveniment

România, al treilea mare deficit din UE în 2023

România a avut al treilea mare deficit din UE în 2023, arată datele publicate azi de Eurostat. Și creșterea deficitului guvernamental a României a fost una din cele mai mari din spațiul Uniunii. Citește și: Câți pasageri au trecut în trei luni prin cel mai penibil aeroport din România, subvenționat cu zeci de milioane de lei, cu zeci de angajați și condus de un pensionar afiliat PSD România, al treilea mare deficit din UE în 2023 Cele mai mari deficite guvernamentale au fost înregistrate în Italia (minus 7,4%), Ungaria (minus 6,7%) şi România (minus 6,6%). În plus, 11 state membre au înregistrat în 2023 deficite guvernamentale mai mari de 3% din PIB. În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,628 miliarde de lei în 2022 (6,3% din PIB) la 106,568 miliarde de lei (6,6% din PIB) în 2023. Aceasta, în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale au crescut de la 40% din PIB în 2022 la 40,2% din PIB anul trecut, iar veniturile au scăzut de la 33,7% din PIB la 33,6% din PIB. România avea la finele trimestrului patru din 2023 un raport datorie-PIB de 48,8%, unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. În cifre absolute, datoria guvernamentală a României se situa la finele anului trecut la 783,5 miliarde de lei (48,8% din PIB), în creştere de la 665,4 miliarde lei la finele lui 2022 (47,5% din PIB). Comparativ cu trimestrul patru 2022, nouă state membre au înregistrat o creştere a raportului datorie-PIB la finele trimestrului patru 2023, în timp ce în 18 state membre acest raport a scăzut. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Finlanda (2,3 puncte procentuale), Letonia (1,8 puncte procentuale) şi România (1,3 puncte procentuale).

Armata obligatorie, salvarea multor țări UE (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Armata obligatorie, salvarea multor țări UE

Armata obligatorie, salvarea multor țări UE. În Uniune, statele care nu au serviciu militar obligatoriu se confruntă cu un deficit cronic de personal. Armata obligatorie, salvarea multor țări UE Recent, Letonia și Estonia au cerut țărilor europene membre NATO să reintroducă serviciul militar obligatoriu, pentru a se pregăti pentru o posibilă amenințare din partea Rusiei. Citește și: Armata obligatorie: cu cât țările sunt mai bogate, cu atât mai puțin dornici sunt tinerii să se înroleze. Susținătorii extremei, cei mai speriați La începutul anului 2024, Croația a dat semne că va reintroduce obligativitatea serviciului militar. În prezent, serviciul militar este obligatoriu în Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. În restul UE, în majoritatea țărilor care au abolit acest sistem, voluntariatul pentru armată e în declin. Guvernele europene caută soluții pentru a atrage tinerii în armată. Dacă, în anii '60, forțele armate belgiene numărau 100.000, în prezent armata are puțin peste 25.000 de militari. Armata se confruntă și cu un val de pensionări. Una dintre povocările guvernului este găsirea a 10.000 de soldați în următorii șase ani. Totuși, potrivit autorităților militare, până în 2025 efectivele armatei ar putea scădea la un nivel istoric: mai puțin de 21.000 de angajați. La finalul anului 2022, Ministerul Apărării a investit în atragerea tinerilor înspre o carieră militară:studiile universitare erau plătite de minister. În plus, cei care optau pentru Academia militară, primeau un salariu de 1.800 de euro pe lună. Condiția pusă: după absolvirea studiilor, trebuia să se înroleze în armată pentru o perioadă de patru ani și jumătate. În ceea ce privește voluntariatul, în luna februarie, Consiliul de Miniștri a aprobat un decret regal care prevede că voluntarii care se înscriu în Serviciul de Utilitate Colectivă din cadrul armatei să beneficieze de o indemnizație de aproximativ 550 de euro net pe lună. La această sumă se adaugă indemnizația de șomaj sau diferite bonusuri. De exemplu, pentru o săptămână de antrenament în Africa, un voluntar va primi un bonus brut de 750 de euro în plus față de salariu. În timpul războiului rece, armata germană avea 500.000 de membri. În prezent, personalul Bundeswehr are 260.000 de oameni: 181.811 militari și 80.812 civili. În 2023, în Germania s-au înrolat 9.942 de persoane. Salariul militar lunar pentru serviciul militar voluntar în gradul cel mai mic este de aproximativ 1.500 de euro. Acesta crește în funcție de rang. De exemplu, un militar voluntar cu grad de caporal primește în jur de 1.900 de euro pe lună. În plus, există îngrijiri medicale gratuite, călătorii gratuite între domiciliu și locul de muncă și, după finalizarea perioadei de antrenament, o indemnizație de 100 euro pe lună de serviciu. Cei care fac serviciul militar voluntar în străinătate primesc o remunerație suplimentară: pentru soldați, bonusul este în jur de 300 de euro pe lună. Franța În 2024, armata Franței număra aproape 200.000 de militari activi, plus 41.000 de rezerviști. În 2023, pentru prima oară în istoria armatei franceze, obiectivele de recrutare au eșuat. Potrivit șefului de stat major al armatei, Pierre Schill, s-a înregistrat o lipsă de peste 2.000 de soldați. Soldele pentru un soldat voluntar încep de la 791 de euro. După un an de serviciu, acesta va câștiga 1.970 de euro brut, cu cazarea oferită gratuit. Un tânăr subofițer va primi un salariu lunar de 2.183 de euro, după un prim an în regiment. Un locotenent debutant va câștiga 2.900 de euro pe lună, după un an în regiment. Salariul de bază pentru un ofițer începe de la 5.017 euro. Militarii beneficiază de numeroase bonusuri. De exemplu, în 2024, un parașutist militar va beneficia de un bonus de competențe specific ("bonus aerian") în valoare lunară de 650 de euro brut. Bulgaria Armata bulgară este afectată de o lipsă gravă de personal. Sunt mii de posturi neocupate. Media acestei lipse, pentru întreaga armată, este de aproximativ 20%. În formațiuni individuale, aceasta depășește 40%. Tinerii invocă lipsa motivației pentru serviciul militar și salariile neatractive. Absolvenții de liceu sunt mai atrași de angajările la supermarket, care oferă un salariu de pornire de aproximativ 900 de euro, plus tichete alimentare. Salariul oferit de Ministerul Apărării pentru a recruta candidați pentru posturi de soldați este de aproximativ 700 de euro. Ungaria În Ungaria, armata a început o campanie majoră de recrutare. În multe orașe au apărut reclame de recrutare pentru militari, birouri unde voluntarii, dar și militarii cu studii pot aplica pentru înrolare ca voluntari. Salariile de bază anunțate de Ministerul Apărării pot ajunge la aproape 2.000 de euro. Salariile pentru recruți pornesc de la 680 de euro pe lună. Pentru subofițeri acestea vor fi de 875 de euro. Ofițerii încep cu un salariu net de 868 de euro. Salariul cel mai mare: 1.890 de euro. La aceste salarii se adaugă diferite beneficii și indemnizații suplimentare. Malta Forțele Armate ale Maltei (AFM) își trimite frecvent trupele în străinătate pentru instrucție din cauza lipsei de facilități interne. Cadeții sunt instruiți în special în Irlanda, la Școala de cadeți din Curragh. Anul trecut, AFM a trimis un singur cadet. Potrivit datelor guvernamentale, recruții voluntari în armată vor primi, pentru pentru o perioadă inițială de pregătire de douăsprezece luni, 19.974 euro pe an. După finalizarea perioadei de pregătire, cadeții vor fi încadrați în gradul de sublocotenent, cu un salariu care pornește de la 24.091 de euro pe an. Salariul anual al unui soldat fără experiență începe de la 23.260 de euro. După 15 ani de experiență, salariul anual poate ajunge la 58.000 de euro. Cehia caută 3.000 de noi recruți Din 2004, Republica Cehă s-a bazat pe o armată pur profesională completată de membri ai rezervelor active. Până la sfârșitul anului 2023, Departamentul Apărării avea aproximativ 27.800 de soldați profesioniști și 4.266 de soldați în rezervă activi. Potrivit Ministerului Apărării, obiectivul este o armată de 30.000 de soldați profesioniști și 10.000 de rezerviști, până în 2030. În Cehia, interesul pentru serviciul militar este în creștere. Începătorii sunt atrași nu doar de noi tehnologii, arme și mijloace modernizate, ci și de indemnizația de recrutare: aproape 10.000 de euro. Bugetul armatei cehe a crescut anul trecut până la 1,52% din PIB. Cel mai mic salariu este cel al unui soldat, care începe de la 639 de euro. Salariul minim pentru un sergent este de 1.485 de euro, iar un maior primește un salariu de bază de 2.300 de euro. Salariile oferite sunt atractive pentru o gamă largă de meserii: astfel, un translator cu grad de ofițer are un salariu de 2.367 de euro pe lună. Militarii, de toate gradele, primesc și indemnizații pentru locuință, care pornesc de la 100 de euro. Croația pregătește obligativitatea serviciului militar În luna martie, ministrul Apărării, Ivan Anušić, a anunțat că se ia în calcul o formă de reintroducere a serviciului militar obligatoriu. În primă fază, acesta va dura trei luni. Pentru "obiectorii de conștiință", cei care refuză pregătirea militară pe baze religioase, încă nu s-a luat o decizie. Tot la începutul anului, Guvernul a anunțat o creștere a salariilor militarilor. Salariile acestora nu mai fuseseră majorate din 2016. Potrivit ministrului, cele mai mici salarii, cele ale soldaților și marinarilor, s-au majorat de la 1.103 euro la 1.515 de euro. Și alte categorii de militari beneficiază de măriri salariale. Astfel un locotenentul de pe uscat și locotenentul de corvetă de pe mare vor primi acum 2.084 de euro, față de 1.562 de euro. Un colonel și un căpitan de fregată vor primi 2.557 de euro brut, în loc 2.113 de euro. Un general colonel în armata terestră și un viceamiral de marină vor avea un salariu în valoare de 4.878 euro, față de 4.410 euro. Salariile pentru general-maior și contraamiral au crescut de la 3.675 de euro la 4.168 de euro. Pentru generali și amirali, salariul a crescut de la 5.053 de euro, la 5.115 euro. Luxemburg Armata din Luxemburg are în componență 1.195 de persoane, militari și civili. 12% din personal este reprezentat de femei. Salariul de pornire, pentru un soldat, începe de la 1.600 de euro net. Bugetul Ministerului Apărării din Luxemburg a fost în 2023, de 383 de milioane de euro. Salariul de bază al unui ofițer începe de la 2.100 de euro pe lună și poate ajunge la 6.245 de euro pe lună. Salariile mari ale armatei luxemburgheze atrag mai mulți voluntari din Belgia. Olanda La începutul acestui an, aproximativ 200.000 de olandezi au primit o scrisoare din partea armatei olandeze. Au fost invitați la un stagiu de pregătire militară. Deși obligativitatea acestei pregătiri nu mai există, guvernul olandez poate să o reintroducă, în cazul unui război iminent. Pentru un stagiu militar de 12 luni (cinci zile pe săptămână), armata plătește între 2.300 și 2.500 de euro. În armata olandeză, salariile încep de la 1.700 de euro pe lună, cel mai mic salariu pentru un soldat. Generalul care conduce armata olandeză are 12.300 de euro pe lună. În armata olandeză există 15 salarii de top, care depășesc 100.000 de euro pe an. Printre acestea se numără cel de comandant al Forțelor Aeriene (148.224 de euro), cel de comandant al Forțelor Terestre (148.224 de euro), cel al ofițerilor serviciului naval (123.146 de euro), cel al piloților (123.146 de euro), cel al ofițerilor de poliție militară (123.146 de euro). Spania Armata spaniolă se confruntă cu mai multe probleme. Una dintre acestea este deficitul de muniție. Ca urmare a investiției reduse, depozitele au rămas practic goale. Armamentul este învechit, multe arme depășindu-și de mult durata de funcționare. Sute de sisteme de toate tipurile, de la vehicule blindate la nave și avioane, sunt complet inoperabile. O altă problemă care se acutizează: deficitul de personal. Forțele armate spaniole și-au pierdut 10% din trupele lor în 13 ani: de la 130.039 de soldați în 2010, la doar 116.961 în 2023. Ceea ce contravine Legii Carierei Militare, care stabilește un interval cuprins între 130.000 și 140.000 de militari profesioniști. Lipsa de piloți, marinari, personal specializat și chiar infanteriști a dus Forțele Armate într-o situație critică, fiind necesar cel puțin 20.000 de militari suplimentari pentru a atenua această situație. În plus, salariile mici au contribuit la lipsa personalului veteran. La sfârșitul angajamentului, mulți militari aleg să lucreze în privat, unde pot primi cu până la 1.000 de euro în plus pe lună. În 2024, armata Spaniei a făcut un apel la recruți voluntari. Armata promovează cariera de militar: cel mai mic salariu pornește de 1.016 euro, însă se poate ajunge, cu indemnizații și bonusuri, la la 59.387 de euro pe an. Irlanda, cadeți de 39 de ani Forțele armate ale Irlandei sunt afectate de un deficit mare de personal. Scăderea numărului personalului poate fi observată de la an la an: în 2015, armata avea 9.350 de militari, anul următor numărul a scăzut la 9.183, iar în 2017, la 9.172. În 2019, erau la 9.050 de militari activi. Declinul s-a accelerat: în 2020, 8.738, în 2021, 8.622, în anul următor și în 2023, 8.498 În 2022, Forțele marinei au recrutat doar 28 de oameni. În 2024, cifrele indică un număr de 7.650 de militari activi. Recent, guvernul a decis creșterea salariilor și indemnizațiilor pentru militari și introducerea asistenței medicale gratuite pentru întreg personalul militar. De asemenea, s-a luat în calcul creșterea vârstei de recrutare. Noile limite, care intră în vigoare pe 29 martie, permit creșterea vârstei de recrutare a militarilor din prima linie de la 26 la 39 de ani, cu pensionarea obligatorie crescută cu câțiva ani, până la 62 de ani. La sfârșitul anului trecut, din cauza lipsei de personal, armata irlandeză a întrerupt o tradiție de peste un deceniu. Italia În prezent sunt puțin peste 165 de mii de militari care servesc în Forțele Armate: dintre aceștia, doar 21.598 sunt ofițeri. Armata încearcă să recruteze voluntari, cu un salariu lunar de aproximativ 1.170 de euro și o creștere de 50 de euro pe lună dacă aleg să servească în departamentele Alpine. După doi ani de serviciu, există o nouă creștere salarială (1.290 euro, al 13-lea salariu și compensație pentru ore suplimentare). În plus, există posibilitatea de a trece automat în rolurile de soldat permanent în serviciul Forţelor Armate. Alte beneficii oferite voluntarilor: locuri rezervate pentru accesul la Academia Militară, 20% din posturile poliției municipale și provinciale, și 50% din posturile anunțate pentru plasarea personalului nemanagerial al Ministerului Apărării în funcții civile.La începutul anului 2024, Ministerul Apărării a anunțat că are în vedere readucerea rezerviștilor în rândurile armatei. Aceștia ar urma o perioadă de pregătire menită să crească capacitățile operaționale ale armatei. Portugalia Remunerația personalului militar voluntar este echivalentă cu nivelurile de remunerare ale posturilor corespunzătoare de Stat Major Permanent, inclusiv indemnizații, diferențe, suplimente și subvenții. Salariul de pornire în armata Portugaliei începe de la 821 de euro pe lună, pentru un voluntar. Cei care urmează să se înroleze ca soldați în armată vor primi un salariu de bază de 1.321 de euro. Un sublocotenent va primit un salariu de bază de 1.889 de euro, un locotenent, 2.079 de euro și un căpitan, 2.593 de euro. La aceste sume se adaugă diferite indemnizații și sporuri de vechime și periculozitate. Polonia Armata poloneză a crescut de la 95.000 de militari (în 2015) la 215.000 în 2024. Ministrul Apărării Naționale, Mariusz Błaszczak, și-a stabilit un obiectiv ambițios: o armată de 300.000 de oameni. Tot la începutul acestui an, guvernul a anunțat majorări salariale în armată, de aproximativ 20%. În 2023, salariul minim lunar pentru un soldat era de 1.162 de euro. Un subofițer primește un salariu de bază de 1.407 euro. Salariul unui ofițer începe de la 1.500 de euro. Pentru locotenent colonel și colonel, salariile depășesc 2.000 de euro. Salariile de bază ale generalilor depășesc cu puțin pragul de 3.000 de euro. La salariile de bază se adaugă diferite indemnizații, precum cea de război: 30% din salariul de bază. Potrivit noilor reglementări, în caz de mobilizare, salariul unui soldat va fi de peste 1.800 de euro, al unui colonel, aproape 4.000 de euro, iar al unui general, peste 6.000 de euro. Politica guvernului polonez în ceea ce privește recruții este că aceștia trebuie încurajați prin condiții mai bune de serviciu și perspective profesionale și financiare. Voluntarii militari vor primi 1.164 de euro pe lună. Suma e scutită de impozite. În 2022, peste 11 mii de oamenii au primit instruire de bază în cadrul programului de voluntariat. În 2023, până la 25.000 de persoane au fost instruite. Slovacia: salariu de la 1.707 euro Forțele Armate ale Republicii Slovace au desfășurat în 2023 o campanie amplă de recrutare. Armata Slovacă oferă noilor recruți salarii care încep de la 1.700 de euro pe lună. Solicitanții vor primi și o indemnizație de recrutare de aproape 3.000 de euro Pentru un pilot, indemnizația de activare este de 11.235 euro. În domeniul sănătății militare, salariul de pornire pentru un paramedic este de 2.200 de euro. Pentru un post de paramedic militar este suficientă diplomă de liceu. Slovenia recrutează liceeni La începutul anului 2023, guvernul sloven a adoptat amendamentele propuse la Legea privind serviciul în armata slovenă. Scopul modificărilor: interesul pentru angajarea în armata slovenă. Aceste amendamente permit tinerilor liceeni să-și continue studiile în timp ce se instruiesc pentru armată. Salariul poate ajunge de la 1.300 la 1.600 de euro net. Dacă recrutul ia parte la misiuni sau operațiuni internaționale, cum ar fi în Kosovo, Letonia sau Slovacia, salariul depășește 3.000 de euro net. Armata a desfășurat, de la începutul anului, mai multe campanii de informare în licee. Tinerii au fost informați că armata oferă diferite locuri de muncă, precum bucătari, mecanici, ingineri și paramedici. Totodată, reprezentanții Apărării au subliniat că armata slovenă este deschisă ambelor sexe, că nu face distincție între profesiile masculine și cele feminine și că oferă multe oportunități de avansare.

SRU Iași, doar 11% bani europeni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

SRU Iași, doar 11% bani europeni

SRU Iași, doar 11% bani europeni. Lucrările la Spitalul Regional de Urgență (SRU) Iași încep vineri, la aproape 20 de ani de la momentul inițierii proiectului. SRU Iași, doar 11% bani europeni Inițial, investiția trebuia suportată în mare parte din fonduri europene, dar întârzierile majore în implementare au dus la situația în care finanțarea este asigurată în special cu bani guvernamentali și din credite. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) Fondurile UE reprezintă doar 11% din valoarea proiectului. Conform datelor oficiale, investiția se ridică la 3,3 miliarde lei. Respectiv: 1,64 miliarde lei de la bugetul de stat, 1,25 miliarde lei dintr-un împrumut făcut de guvern și doar 360 milioane lei din bani UE nerambursabili. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație Foto: Pro TV
Economie

România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație

România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație, la mare distanță de media Uniunii, arată datele publicate azi de Eurostat. În martie, inflația a fost în România de 6,7%. Media UE a fost 2,6%, iar în zona euro - 2,4%. După România, țara cu cea mai mare inflație este Croația, cu 4,9%. Citește și: Prețurile la Mamaia, în vacanța de 1 Mai și Paște, comparabile cu ofertele din Dubai sau Cannes. Nordis Hotel, controlat de firma soțului deputatei PSD Laura Vicol, cel mai scump „Inflația funcționează ca o taxa pentru săraci și ca o prima pentru bogați”, arăta, acum doi ani, o analiză a comparatorului Conso.ro. România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație În luna martie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Finlanda (0,6%) şi Danemarca (0,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,7%), Croaţia (4,9%) şi Estonia şi Austria (ambele cu 4,1%). Comparativ cu luna februarie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 13 state membre, inclusiv în România de la 7,1%, până la 6,7%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în 10 state membre. În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,8% în ianuarie, până la 2,6% în luna februarie, pentru ca în martie să ajungă la 2,4%. De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,1% în martie, de la 3,3% în februarie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut până la 2,9%, de la 3,1% în luna ianuarie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna martie 2024 la 6,61%, de la 7,23% în februarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 2,81%, cele nealimentare cu 8,06%, iar serviciile cu 10,20%.

Armata obligatorie în România, o catastrofă (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie în România, o catastrofă

Armata obligatorie în România, o catastrofă, spune sociologul Bruno Ștefan, care crede că "reagitarea" subiectului are de-a face cu o competiție UE - SUA. Armata obligatorie în România, o catastrofă "Tinerii au descoperit că armata obligatorie a fost inutilă. Liberalizarea oricărei societăți presupune o demilitarizare și crearea unei armate de profesioniști. Pentru ce să mai ai culcat, sculat, unități militare mari. Citește și: Armata obligatorie, respinsă de parlamentari. „Stagiul militar obligatoriu nu e nici oportun, nici posibil”, spune șeful Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Laurențiu Leoreanu Pe locul ălora s-au făcut ansambluri rezidențiale, parcuri, magazine. E dificil să mai reconstruiești încă o dată structura militară care a fost până când Băsescu a suspendat armata obligatorie. Era un cost uriaș, iar rezultatele erau infime. Noi eram în topurile militare căzuți pentru că din cauza întreținerii oamenilor în armată cu culcat, sculat, noi nu puteam să achiziționăm echipamente, să avem arme cât de cât performante. Și atunci noi am trecut printr-o criză a armatei catastrofale.", a spus Ștefan într-o discuție cu DeFapt.ro. "E o problemă între Europa și SUA" "Noi nu puteam să ne apărăm în fața nimănui cu faptul că aveam nu știu câte sute de mii de soldați de trupă fără armament profesionist. S-a apelat la soluția care era firească și care a dominat o lume întreagă, cea a armatei de profesioniști. Din păcate, numai profesioniști nu sunt nici ăia. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” (Iulian Fota) Acum se reagită subiectul ăsta doar pentru că e o problemă între Europa și SUA. Subiectul are un alt substrat, cred eu. Substratul este că e o presiune a Franței și a Germaniei de a avea o armată unică europeană. Adică să facem aici în Europa, adică în Franța și Germania, armele și să nu le mai luăm de la americani. Să nu mai întreținem industria de armament americană și să avem industria franco-germană de armament.", și-a detaliat sociologul concepția. "Noi oricum plătim" "Subiectul ăsta are un substrat geopolitic, nu are o necesitate economică pentru noi. Noi oricum plătim, trebuie să ne gândim cui dăm banii. Pentru că noi nu avem posibilitatea să construim arme, fabrici de armament. Nu avem tehnologie. Nouă nu ne rămâne să facem ceva pe partea de producție. În perioada asta de tensiuni, cresc înarmările și rămânem cu niște armament care se uzează. Care iese cel puțin din uzul moral, că apar altele noi. Noi suntem în această logică belicoasă în care trebuie să ne apărăm.", a încheiat Bruno Ștefan.

Armata obligatorie, plătită în statele UE (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Armata obligatorie, plătită în statele UE

Armata obligatorie, plătită în statele UE. Recent, Letonia și Estonia au cerut țărilor europene membre NATO să reintroducă serviciul militar obligatoriu, pentru a se pregăti pentru o posibilă amenințare din partea Rusiei. Armata obligatorie, plătită în statele UE Rusia a fost, de altfel, motivul pentru care mai multe țări ale Uniunii au păstrat sau au reintrodus serviciul militar. Cel mai recent, în 2023, Letonia a apelat la armata obligatorie. Citește și: Armata obligatorie, respinsă de parlamentari. „Stagiul militar obligatoriu nu e nici oportun, nici posibil”, spune șeful Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Laurențiu Leoreanu La începutul anului 2024, Croația a dat semne că va reintroduce obligativitatea serviciului militar. În prezent, serviciul militar este obligatoriu în Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. În restul UE, în majoritatea țărilor care au abolit acest sistem, voluntariatul pentru armată e în declin.Guvernele europene caută soluții pentru a atrage tinerii în armată. Polonia, cea mai mare armată din UE Din punct de vedere al efectivelor militare, Polonia are cea mai mare armată din Uniunea Europeană, cu 202.100 de militari activi (dintr-o populație de puțin sub 37 de milioane de locuitori). Pe locul doi este Franța: 200.000 de militari activi (dintr-o populație de peste 68 de milioane de locuitori), la care se adaugă 41.000 de rezerviști. Germania, cu o populație de peste 84 de milioane de locuitori, are 181.600 de militari activi și 33.000 de rezerviști. În majoritatea țărilor UE, armata are mai puțin de 50.000 de militari activi Armatele europene au un număr scăzut de ofițeri, în comparație cu alte puteri geopolitice. Unul dintre motive: cheltuieli militare reduse. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” (Iulian Fota) Mai multe state membre ale Uniunii au o armată cuprinsă între 25.000 și 45.000 de soldați activi. Este cazul Țărilor de Jos (41.380), Bulgaria (37.000), Cehia (28.000) și Belgia (25.000). Țările cu cel mai mic număr de personal în armată sunt: Letonia (17.250), Cipru (12.000), Estonia (7.700) și Malta (1.700 de militari activi). România, a 47-a armată în lume (din 145 de state) conform clasamentului Global Firepower, are 81.300 de militari activi și 55.000 de rezerviști. Austria, armată obligatorie de 69 de ani În Austria, conscripția este obligatorie pentru bărbați din 1955. La cerere antrenamentul militar poate fi transformat în serviciu civic. În ultimii ani, aproximativ 45% dintre recruții eligibili au decis să facă serviciu în folosul comunității. De la 1 ianuarie a.c., conscrișii primesc un salariu de bază de 585 de euro pe lună. Salariile din armată, în perioada de formare, indiferent de cariera aleasă, subofițer sau ofițer, pornesc de la 1.365 euro net pe lună și sunt scutite de impozitul pe venit. Beneficiile suplimentare includ: mâncare și cazare gratuite, transport gratuit, și sporuri de sprijin pentru familie. Potențialii ofițeri de carieră primesc lunar din a 13-a lună de pregătire 2.910 euro brut (plus bonusuri de sărbători și Crăciun). Doar 100 euro/lună pentru înrolați în Cipru În 2016, Cipru a redus perioada serviciului militar obligatoriu de la doi, la un an. După împlinirea vârstei de 18 ani, ciprioții nu pot părăsi țara dacă serviciul militar obligatoriu nu a fost îndeplinit sau dacă nu există învoire specială, dată de Armată. Obligativitatea serviciului militar vizează și femeile. După terminarea liceului, tinerele trebuie să se prezinte la unitățile militare, o dată pe săptămână, timp de un an. Aici primesc cursuri de asistență medicală. După îndeplinirea serviciului militar, bărbații trebuie să se prezinte la unitățile militare de patru-cinci ori pe an, câte două zile, pentru antrenamente. Pentru perioada de serviciu obligatoriu, conscrișii primesc 100 de euro pe lună. Salariile ofițerilor în Armata cipriotă pornesc de la 12.620 de euro pe an. Pentru un ofițer al forțelor armate cu peste 20 de ani, salariul mediu de bază începe de la 29.320 de euro. Danemarca introduce armata obligatorie și pentru femei Salariul unui conscris danez este de 1.138 de euro pe lună. La acesta, se adaugă o sumă de 33 de euro pe zi, pentru masă. În plus, conscrișii primesc cazare și transport gratuit. În Danemarca, deși conscripția este obligatorie, doar 10% își efectuează efectiv serviciul militar în fiecare an. Restul aleg serviciul civil. Anul trecut, motivând egalitatea între sexe, guvernul danez a inițiat un proiect de lege, care prevede serviciul militar și pentru femei. De asemenea, noua lege vizează creșterea perioadei serviciului militar de la aproximativ patru la 11 luni.Se prevede ca aceasta să intre în vigoare în 2026. Estonienii se înrolează voluntar masiv Estonia, cu o populație mai mică de 1,4 milioane de locuitori, are nevoie de o armată de 60.000 de oameni. În prezent, armata estonă include în jur de 4.000 de militari de carieră, 3.500 de recruți și o Armată de Rezervă și Teritorială. Totalul forțelor armate care pot fi activate în caz de criză: 43.000 de persoane. În Estonia, serviciul militar este obligatoriu și durează între opt și 11 luni. Un conscris primește o indemnizație lunară din ziua sosirii la locul serviciului militar și până la încheierea serviciului militar. Indemnizația se plătește în funcție de serviciul ales pentru antrenament. Pentru un soldat, aceasta e de 115 euro pe lună. Pentru un caporal, 140 de euro pe lună, pentru un sergent, 200 de euro pe lună. Indemnizațiile cresc din a noua lună de serviciu militar: pentru soldați și caporali, aceasta este de 170 de euro pe lună. Dacă înrolații au copii, pot solicita o indemnizație lunară de 900 de euro per copil. Din 2022, tinerii care termină liceul pot opta să facă serviciul militar obligatoriu cu colegii. Înscrierile voluntare în armată au crescut de la an la an. Dacă, în 2018, 29% dintre militari erau voluntari, în 2022 numărul acestora a crescut la 63%. Salariile în armata estonă variază de la 1.900 de euro pe lună (pentru soldații nou intrați), până la 4.600 de euro, pentru personalul militar cu până la 20 de ani de experiență. Deținuții finlandezi, mai bine plătiți decât soldații În Finlanda, conscrișii nu primesc un salariu, ci doar o diurnă. Pe perioada serviciului militar obligatoriu, primesc cazare, hrană și îngrijire medicală, precum și îmbrăcăminte. În timp ce recruții care servesc timp de jumătate de an primesc o diurnă de 5,40 euro, deținuții din închisori pot câștiga 6,22 sau chiar 8,95 euro pe zi. Salariile medii anuale ale ofițerilor din armata finlandeză variază între 20.760 și 66.960 de euro. Amnesty International critică Grecia În Grecia, serviciul militar obligatoriu poate dura de la nouă luni la un an și este obligatoriu doar pentru bărbați. Deși justificată de existența unor amenințări teritoriale din cauza tensiunilor dintre Turcia și Cipru, conscripția e din ce în ce mai criticată de populație. Presa elenă aseamănă Grecia cu state totalitariste, precum Rusia sau Coreea de Nord. În fiecare an, zeci de mii de tineri greci încearcă să scape conscripție. Deși a fost înființat un serviciu alternativ pentru "obiectorii de conștiință", cei care refuză serviciul militar s-au confruntat cu urmărirea penală și închisoarea, precum se întâmplă în Turcia. Fapt pentru care țara a fost puternic criticată de Amnesty International. Conscrișii nu obțin nimic din serviciul militar. Nu sunt remunerați, nu primesc specializări și nici o educație. Salariile în armata greacă au fost majorate de la 1 ianuarie 2024. Loterie (la propriu) în Letonai Letonia a restabilit serviciul militar obligatoriu în 2023, cu intrare în vigoare din 2024. Conscrișii care se prezintă în mod voluntar vor fi plătiți cu 600 de euro pe lună. În ianuarie, un număr de 500 de conscriși s-au prezentat în mod voluntar. Dintre aceștia, 150 nu au fost eligibili, după examenul medical. Drept urmare, Ministerul Apărării a organizat o loterie, transmisă în direct, în care alți 150 de tineri, născuți în 2004, au fost selectați în mod aleatoriu. Aceștia vor primi lunar, jumătate din suma pe care o primesc voluntarii, adică 300 de euro. Lipsă de personal militar în Suedia După ce a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2010, armata suedeză a întâmpinat mari dificultăți în recrutarea soldaților pe bază de voluntariat. În 2015, din 4.000 de înrolări așteptate, doar 1.347 de persoane s-au prezentat. În fața amenințărilor Rusiei în Marea Baltică, Suedia a ales să reintroducă serviciul militar din 2017. Conscrișii nu primesc salariul, ci doar o indemnizația zilnică de 12 euro pe zi. În prezent, armata suedeză se confruntă cu o mare lipsă de personal militar activ, în special din cauza salariilor mici. În 2023, o mare parte a piloților de luptă ai forțelor aeriene a părăsit Forțele Armate. Salariile acestora erau cu aproximativ 1.700 de euro mai mici decât salariile piloților civili. Pentru a umple golul, au fost reangajați piloți pensionari. Aceștia și-au păstrat pensia de serviciu și au primit un salariu mai mare decât salariul final pe care îl avuseseră în calitate de angajați. Lituania, serviciu militar obligatoriu reintrodus Lituania a reintrodus serviciul militar obligatoriu în 2015 pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani. Un conscris primește salariul minim lunar și o alocație pentru masă de 5 euro pe zi. Salariul anual mediu al unui ofițer în armata lituaniană pornește de la 35.500 de euro. Un ofițer de armată cu 15 până la 20 de ani de experiență poate câștiga, în medie, 46.160 de euro pe an.

AUR, extremism: UE, noua Înaltă Poartă (sursa: Cotidianul)
Politică

AUR, extremism: UE, noua Înaltă Poartă

AUR, extremism: UE, noua Înaltă Poartă. Preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al AUR, senatorul Claudiu Târziu, a declarat, duminică, la Târgovişte, la lansarea candidaţilor AUR la alegerile europarlamentare şi locale, că actuala Comisie Europeană nu este altceva "decât noua Înaltă poartă". Țepeș, mascota adunării "Vă salut, dragi prieteni, şi mă bucur să vă regăsesc pe unii dintre dumneavoastră şi astăzi, într-un eveniment de excepţie, într-un moment greu al istoriei noastre. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Dar nu întâmplător are loc acest eveniment într-un loc cu încărcătură istorică deosebită, la umbra Turnului Chindiei, acolo unde tâlharii, trădătorii de neam, hoţii, corupţii erau închişi de către marele domnitor Vlad Ţepeş, aşa cum se cuvenea, pentru că el ştia să-i pedepsească pe cei vinovaţi, ştia să-i apere pe cei inocenţi, ştia să dezvolte ţara pe care o stăpânea, îşi asuma integral rolul pe care poporul i l-a dat. Astăzi România este o pradă pentru găşti politice transnaţionale. Astăzi este captivă unei mafii transpartinice şi transnaţionale", a spus Târziu. AUR, extremism: UE, noua Înaltă Poartă În opinia sa, la Comisia Europeană s-ar plăti "tributul". "Ce este Comisia Europeană? Nu este altceva decât noua Înaltă Poartă - acolo unde se hotărăşte destinul popoarelor supuse, acolo unde se clocesc ideologii criminale, acolo unde sunt unşi noii şefi de stat şi de guvern, acolo unde se plăteşte tributul. Citește și: GALERIE FOTO Circ istoric la lansarea candidaților AUR: scenetă cu Vlad Țepeș, un turc care lua bătaie și o domniță în albastru. George Simion, poze cu Vlad Țepeș Ce sunt guvernanţii de astăzi? Boierii trădători din vremea lui Ţepeş. Cum putem schimba lucrurile? Vlad Ţepeş nu mai este, dar spiritul lui este în fiecare din noi, în fiecare din dumneavoastră. Atâta doar să-l descoperim, să-l cultivăm, să-l scoatem la luptă. Fiecare poate să fie Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul. Fiecare român are rădăcinile atât de adânci în pământul ţării şi în istoria neamului încât poate extrage seva cea bună din cei care ne-au fost eroi, ne sunt martiri şi sfinţi", a afirmat Claudiu Târziu. Câteva mii de persoane au fost prezente la Târgovişte la lansarea candidaţilor AUR. Înainte de începerea prezentării candidaţilor, cei prezenţi au putut urmări o scenetă despre domnitorul Vlad Ţepeş. Mureșan: România a dat un euro și a luat trei O replică la discursul lui Târziu a venit de la europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. "Văd că extremiștii de la AUR spun că . Vă rog să le spunem că, de când România a aderat la Uniunea Europeană, am contribuit cu 30 de miliarde euro la bugetul Uniunii Europene și am absorbit 92 de miliarde euro. Am primit cu peste 60 de miliarde euro mai mult decât am plătit. Am primit de trei ori mai multe fonduri decât am plătit. Pentru fiecare euro plătit am primit trei euro înapoi. Acestea sunt cifrele. Acesta este adevărul. Politicienii au obligația de a informa corect.", a scris Mureșan pe Facebook.

Armata obligatorie în România, presiuni externe? (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Armata obligatorie în România, presiuni externe

Armata obligatorie în România, presiuni externe. Citește și: Armata obligatorie revine în România, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale întocmit de MApN, arată organizația APADOR-CH, care cere referendum pe acest subiect Războiul din Ucraina a reaprins dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, sau extinderea acestuia acolo unde este încă în vigoare, în unele ţări europene, în special în ţările baltice şi nordice şi în Germania, pe fondul temerii referitoare la un viitor război în Europa. Desființarea armatei obligatorii în Germania, "o greșeală" În Germania, ministrul Apărării, Boris Pistorius, a anunţat joi că luna aceasta ministerul său va prezenta un raport care examinează diverse modele de reintroducere a serviciului militar obligatoriu şi viabilitatea acestora. Citește și: Netflix negociază francizarea „3 Body Problem” cu case de filme pentru adulți Pistorius a spus în mai multe rânduri că, din perspectiva actuală, desfiinţarea serviciului militar obligatoriu în Germania în 2011 a fost o greşeală şi a profitat de o deplasare recentă în ţările nordice pentru a afla mai multe despre modelele de aici, în special despre cel suedez. În cadrul guvernului nu există o poziţie clară, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz şi-a arătat scepticismul în acest sens. Țările nordice vor și femeile în armată Atât Norvegia, cât şi Danemarca au anunţat măsuri în ultimele săptămâni pentru a recruta mai mulţi militari, invocând schimbarea situaţiei de securitate cauzată de războiul din Ucraina. Guvernul danez doreşte să prelungească serviciul militar de la patru la 11 luni şi să îl facă obligatoriu şi pentru femei, aşa cum este deja cazul în Norvegia şi Suedia. Autorităţile daneze îşi propun să recruteze 5.000 de oameni în fiecare an, o cifră puţin mai mare decât cea obţinută în 2023, când s-au înrolat voluntar 4.700 de oameni. Nevoie de 50% în plus la recrutare Planurile executivului danez, format din social-democraţi şi reprezentanţi de centru-dreapta, ar putea fi însă afectate de opoziţia a două partide care ameninţă să îşi exercite dreptul de veto în acordul de apărare semnat anul trecut. În Norvegia, guvernul laburist şi centrist şi-a arătat în această săptămână intenţia de a creşte numărul de recruţi cu aproximativ 50%, progresiv, până în 2036. Aproximativ 9.000 de tineri efectuează serviciul militar obligatoriu în fiecare an, iar obiectivul este de a se ajunge la 13.600. Serviciu militar obligatoriu reintrodus în Suedia Situaţia de instabilitate din Ucraina a fost motivul invocat de Suedia în 2017 pentru a reimpune serviciul militar obligatoriu, la şapte ani de la desfiinţarea acestuia. Deşi nu există planuri de a schimba modelul actual de serviciu militar, care durează 11 luni, numărul mare de tineri care susţin că suferă de diverse boli pentru a nu fi chemaţi la birourile de recrutare a generat îngrijorare în ultimele luni. Aproximativ 8.000 de tineri sunt aşteptaţi să efectueze serviciul militar în acest an, deşi obiectivul este creşterea acestui număr la 10.000 sau mai mult în următorii ani. Armata obligatorie în România, presiuni externe Finlanda a menţinut întotdeauna serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi, care în prezent variază între 165 şi 347 de zile, deşi poate fi înlocuit cu serviciul social. Toţi cei care efectuează serviciul militar, inclusiv femeile care o fac voluntar, intră în rezervă cel puţin până la împlinirea vârstei de 50 de ani şi trebuie să participe la exerciţiile periodice la care sunt convocaţi. În România, serviciul militar nu mai este obligatoriu de 20 de ani, de când România a intrat în NATO. Totuși, noul proiect de lege al apărării naționale conține prevederi care ar putea duce la reinstituirea armatei obligatorii în anumite condiții. Doi din trei polonezi nu vor la oaste Serviciul militar obligatoriu este în vigoare în Polonia, deşi aplicarea acestuia este suspendată de decenii bune. De la izbucnirea războiului din Ucraina, dezbaterea privind necesitatea reactivării acestei măsuri a fost readusă în discuţie, dar atât guvernul anterior, cât şi actualul executiv au respins, deocamdată, luarea unei astfel de decizii şi au optat pentru încurajarea creşterii efectivelor forţelor armate prin recurgerea la militari profesionişti. Sondajele de acum câteva luni au relevat că doi din trei polonezi aflaţi la vârsta majoratului nu ar sprijini armata obligatorie, deşi, în acelaşi timp, au declarat că înţeleg necesitatea extinderii forţelor armate până la 300.000 de militari, aşa cum plănuieşte guvernul, de la prezentul efectiv de 160.000 de militari. Pe de altă parte, în fiecare an, circa 200.000 de civili (bărbaţi şi femei) sunt convocaţi la centrele de recrutare de care aparţin pentru a li se evalua aptitudinile şi pentru a fi repartizaţi într-o unitate militară, în care vor fi plasaţi, cu statut de rezervişti. În țările baltice, se execută Dintre cele trei ţări baltice, doar în Estonia efectuarea serviciului militar era obligatorie, cu o durată cuprinsă între opt şi 11 luni, dar între timp Lituania şi Letonia l-au restabilit şi ele, în contextul ameninţării tot mai mari dinspre Rusia. Lituania a abolit recrutarea în 2008, dar a reintrodus-o în 2015, într-un moment în care tensiunile dintre Rusia şi Occident erau în creştere, marcate de o intensificare a incursiunilor Moscovei în spaţiul aerian şi maritim al ţărilor baltice şi de incidente de spionaj. Letonia a desfiinţat serviciul militar obligatoriu în 2007, dar a propus reintroducerea acestuia în 2022 după un model în care recrutarea are loc numai dacă nu sunt îndeplinite cotele prevăzute de voluntari pentru a efectua acest serviciu militar cu o durată de 11 luni. Planul a fost aprobat în 2023 şi până acum au fost efectuate trei runde de recrutare, dintre care primele două au fost finalizate cu voluntari, în timp ce în a treia unii recruţi au fost selectaţi prin tragere la sorţi.

Terenurile degradate, împădurite pe banii UE (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Terenurile degradate, împădurite pe banii UE

Terenurile degradate, împădurite pe banii UE. Fermierii care dețin cel puțin jumătate de hectar de teren agricol sau pășune pot primi bani europeni pentru împădurire. Terenurile degradate, împădurite pe banii UE Finanțarea este considerabilă: până la 26.000 de euro la hectar, plus o primă anuală de 456 de euro/ha, pentru "sechestrarea dioxidului de carbon"; și nu doar pentru doi, trei ani, ci pentru 20. Citește și: Armata obligatorie revine în România, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale întocmit de MApN, arată organizația APADOR-CH, care cere referendum pe acest subiect Fondurile se alocă prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și s-au pus la bătaie în acest sens în jur de 500 de milioane de euro, bani la dispoziția beneficiarilor publici sau privați, indiferent de tipul de proprietare al terenului pe care se face plantarea, după cum scrie în ghidul de finanțare. Oficialii din Ministerul Mediului chiar îi încurajează pe fermieri să aplice la acest program, pentru că avantajele sunt multiple, după cum asigură ei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bulgaria și România, cea mai mare creștere a prețurilor la carne
Economie

Bulgaria și România, cea mai mare creștere a prețurilor la carne

Bulgaria și România, țările din UE în care s-a înregistrat cea mai mare creștere anuală a prețurilor la carne, arată datele Eurostat publicate azi. Oficial, Guvernul a plafonat prețurile la carnea de pui și de porc, dar și la alte produse magiunul. Citește și: Fapte: prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproape 10% în trei luni. Litrul de benzină la o stație Petrom a ajuns la 7,24 lei, iar cel de motorină la 7,47 lei „Susțin amendamentul depus astăzi în Parlament de #PSD, amendament care prelungește plafonarea adaosurilor la prețurile alimentelor de bază până la 31 decembrie 2024 (...) PSD este singurul partid care vine cu soluții concrete pentru stabilizarea prețurilor, aceasta fiind cea mai importantă așteptare a românilor în 2024!”, anunța, la 18 martie, premierul PSD Marcel Ciolacu. Bulgaria și România, cea mai mare creștere a prețurilor la carne Datele Eurostat contrazic aceste afirmații: din februarie 2023 în februarie 2024, prețul la carne a crescut, în România, cu 7,7%. Doar în Bulgaria a crescut mai mult prețul acestor produse, cu 8,2%. „În schimb, treio țări au înregistrat o scădere a prețurilor la carne: Cehia (-5,1%), Finlanda (-2,2%) și Danemarca (-0,6%)”, arată Eurostat. Media UE a fost de 3,3%. Pe categorii, carnea de porc a înregistrat cea mai mare creştere de preţuri la nivelul UE (5,7%), urmată de carnea de oaie sau capră (4,5%) şi carnea de vită sau viţel (3%). În schimb, preţurile la carnea de pasăre au scăzut cu 1,6%, la nivelul UE, în luna februarie 2024 comparativ cu luna februarie 2023. Eurostat a anunţat anterior că rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna februarie până la 2,8%, de la un nivel de 3,1% în ianuarie, însă România este, pentru a doua lună consecutiv, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar. Separat, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna februarie 2024 la 7,23%, de la 7,41% în ianuarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,48%, cele nealimentare cu 7,82%, iar serviciile cu 11%.

Șomajul în România, sub media UE, dar peste Polonia
Economie

Șomajul în România, sub media UE, dar peste Polonia

Șomajul în România este sub media UE, de 6%, dar peste cel din Polonia, Bulgaria sau Cehia, arată datele Eurostat publicate azi. Șomajul în România, în februarie 2024, era de 5,6%. Media în UE era de 6%, iar în spațiul euro de 6,5%. Citește și: EXCLUSIV Stilistul de păr proaspăt numit la șefia Jocurilor de Noroc, liberalul Pascu, are venituri oficiale de asistat social, dar se afișează cu mașini de lux și face vacanțe de nabab în străinătate Polonia avea însă un șomaj de 2,9%, Bulgaria - 4,4%, iar Cehia de 2,6%. SUA are un șomaj de doar 3,7%. Șomajul în România, sub media UE, dar peste Polonia Uniunea Europeană înregistrează cea mai scăzută rată a şomajului de la debutul publicării datelor statistice de către Eurostat, în luna aprilie 1998. Situaţia este similară în Uniunea Europeană, unde rata şomajului a rămas stabilă la 6%. În cifre absolute, 13,249 milioane de persoane din UE erau în şomaj în luna februarie, dintre care 11,102 milioane în ţările care fac parte din zona euro. Comparativ cu situaţia din luna ianuarie, numărul şomerilor a scăzut cu 13.000 persoane în UE dar a crescut cu 17.000 de persoane în zona euro. Şomajul este în scădere în Europa începând de la mijlocul lui 2021, graţie relansării economice solide post-Covid care a urmat unei recesiuni istorice. În pofida stagnării activităţii economice în zona euro, începând de la finele lui 2022, ca urmare a consecinţelor războiului din Ucraina şi exploziei inflaţiei, rata şomajului a continuat să scadă pentru a se stabiliza începând din primăvara lui 2023 la un nivel fără precedent din ultimul sfert de secol.

România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii Foto: Inquam/George Calin
Economie

România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii

România este pe locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii, ca procent din al cheltuielilor din buget, arată o analiză din Ziarul Financiar. Au costuri mai mari cu aparatul bugetar doar Cipru, Malta și Irlanda. Citește și: Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii Astfel, guvernul Ciolacu alocă 21,7% din cheltuielile bugetului în acest scop, în timp ce Franța consumă doar 17,5%, Polonia - 12,4%, iar Estonia - 15,4%. Grafică: Ziarul Financiar Datele Ziarului Financiar arată că din 2021 în 2023 cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat de la 110 miliarde de lei la la peste 132 de miliarde de lei, iar în 2024 vor mai crește cu 13 miliarde de lei, mult peste inflație. În 2022 și 2023, 8,4% din PIB a fost consumat pentru plata aparatului de stat. În 2012, doar 7% din PIB era cheltuit astfel, iar în 2015 se ajunsese la 7,4%. Potrivit execuției bugetare după primele două luni din 2024, publicată de ministerul de Finanțe, costurile cu salariile aparatului de stat au crescut cu 19,9% față de primele două luni din 2023. După doar două luni, deficitul a ajuns, oficial, la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Premierul Ciolacu a susținut că acest deficit se datorează cheltuielilor cu Apărarea, dar datele Finanțelor arată o explozie a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Citeșteși: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Ziarul Financiar mai arată că, după protestele de anul trecut, chel­tuielile de personal au sărit mai sus cu peste 5 mld. lei, adică 1 mld. euro în 2023, faţă de bugetarea iniţială.

BOR versus UE pentru Arsenie Boca (sursa: EUIPO)
Investigații

BOR versus UE pentru Arsenie Boca

BOR versus UE pentru Arsenie Boca. În prezent, trei mărci înregistrate la Oficiul de Proprietate Intectuală al UE, care conțin cuvintele "Boca" și "Arsenie", sunt în curs de a fi anulate. Deocamdată, însă, sunt în proprietatea unei familii de infractori: soții Talpoș, condamnați la închisoare pentru rele tratamente aplicate minorului. De la aikido la Arsenie Boca În mai 2018, a izbucnit scandalul privind mărcile înregistrate "Arsenie Boca". Daniel Emanuel Gheorghe, un instructor de aikido din Arad, a demonstrat că deține licența pentru folosirea acestora în România. Citește și: Arsenie Boca, made in China. Icoane și suveniruri cu chipul duhovnicului considerat sfânt de foarte mulți, produse în provincia Zhejiang Câteva mărci conținând cuvintele "Părintele Arsenie Boca" fuseseră înregistrate în 2017, la Oficiul European de Proprietate Intelectuală de către o firmă cu sediul în Marea Britanie, Additional Worldwide Care Services Ltd. Potrivit datelor, compania engleză aparţinea unui cetăţean maghiar, Andor Sandor. Daniel Emanuel Gheorghe, deținătorul firmei Pulse Escape SRL, l-ar fi contactat prin avocatul său, obținând licența gratuit, după cum a declarat. Gheorghe atenționase de câteva ori, în scris, atât firme din întreaga țară, cât și Mănăstirea Prislop, că vând ilegal icoane și cărți cu numele și imaginea lui Arsenie Boca. Scandalul a izbuncnit pe 9 mai 2018, când Gheorghe a sunat la 112 și a alertat poliția. În baza documentului de proprietar al mărcii, polițiștii au ridicat zeci de icoane, cărţi şi suveniruri cu imaginea lui Arsenie Boca. Pe 8 iunie 2018, Mănăstirea Prislop şi Episcopia Devei şi Hunedoarei au înregistrat o acţiune la Tribunalul București pentru anularea drepturilor intelectuale deţinute de Additional Worldwide Care Services Ltd și Pulse Escape SRL. Pe 11 iulie 2018, instanța a respins ca neîntemeiată solicitarea reprezentanților bisericii, însă hotărârea nu a fost definitivă. În septembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti a emis o Ordonanţă Preşedinţială. Potrivit acesteia, Episcopia Devei şi Hunedoarei putea folosi numele şi imaginea părintelui Arsenie Boca în comercializarea obiectelor bisericeşti până la soluționarea litigiului. Primul proprietar al mărcilor a trecut la PSD Daniel Emanuel Gheorghe a dispărut rapid din peisajul mediatic al scandalului. Într-un articol publicat pe 31 octombrie 2018, în Ziar de Arad, se arată că acesta ar fi renunțat la "promovarea brandului". Doi ani mai târziu, Gheorghe a apărut pe lista candidaților PSD la Consiliul Local din Arad. În același an, Gheorghe a fost numit responsabil de organizaţia municipală de tineret a PSD. Factură de 150 de milioane de lei Additional Worldwide Care Services Ltd a fost desființată pe 11 decembrie 2018. Tot în 2018 a fost înființată firma Liciuchiciu Web Design SRL. Aceasta a preluat și mărcile înregistrate. În 2019, Episcopia Devei şi Hunedoarei a primit de la SC Liciuchiciu Web Design SRL o factură fiscală în valoare de 150.000.000 lei. Factura menționa: "Utilizare drepturi de marcă și imagine industrială Pr. Arsenie Boca". A urmat un nou proces. Episcopia Devei și Hunedoarei s-a adresat din nou Tribunalului București. Însă, cum mărcile în cauză ("Boca Părintele", "Arsenie" și "Pâinea noastră cea de toate zilele Pr. Pâinea Arsenie") nu fuseseră înregistrate în România, instanța a găsit o portiță să scape de dosar: a decis că acțiunea nu este de competența instanțelor române. Recursul a fost respins ca fiind nefondat. BOR versus UE pentru Arsenie Boca Episcopia Devei și Hunedoarei trebuie să ceară anularea mărcilor înregistrate în fața Tribunalului Uniunii Europene. Demersurile sunt încă în curs. Iar pe site-ul Oficiului de Proprietate Intelectuală al UE, există avertismente în legătură cu toate cele trei mărci (aici și aici). O cronologie a conflictului, din punct de vedere legal, poate fi consultată aici. Deținătorul mărcilor, evazionist de sute de milioane Lucrurile s-au complicat în privința directorului firmei care avusese inițial mărcile, Additional Worldwide Care Services Ltd. Deținătorul, maghiarul Andor Sandor, s-a dovedit a fi orădean, numele lui real fiind Alexandru Andor. Ulterior, acesta a luat numele soției sale, Diana Talpoș. Andor era în atenţia procurorilor DIICOT Oradea din 2018. Acesta ar fi coordonat o grupare evazionistă. Aceasta realizase mai multe cumpărări şi vânzări, între mai multe firme, pentru a se pierde urmele celor care datorau plata TVA către stat. Paguba: peste 34 milioane de lei în dauna bugetului de stat. În decembrie 2020, Talpoş a fost reținut de poliția din Bihor. Pe numele său fusese emis un mandat european de arestare pentru o fraudă de peste 100.000 euro comisă în Ungaria. Talpoş ar fi comis faptele în 2011. Ca administrator al firmei orădene Atarix SRL, a emis mai multe facturi fiscale către două societăţi comerciale din Ungaria. Acestea nu aveau la bază operaţiuni reale. Pentru serviciile fictive, TVA-ul dedus a fost de 43 milioane de forinţi (aproximativ 120.000 euro). Până la urmă, închisoarea a fost mai tare În 2021, un top Economedia plasa firma Liciuchiciu Web Design pe locul 6 în topul companiilor IT cu cea mai mare cifră de afaceri în 2020: peste 100 de milioane de euro. Firma avea listat doar un singur angajat și era deținută de soția lui "Andor", Diana Adela Talpoș. Diana Talpoș a declarat pentru Libertatea că "Dosarele sunt «fabricate» sub bagheta BOR". Diana Talpoș a mai declarat că cifra de afaceri de 110 milioane de euro înregistrată în 2020 era rezultatul unui parteneriat cu o altă firmă, SC Real Brokers Francize SRL. Potrivit Libertatea, această firmă avea tot un singur angajat, o cifră de afaceri de 12.471.218 lei și pierderi de peste 650 de milioane de lei. "După recuperarea creanțelor în special de la Mănăstirea Prislop și Arhiepiscopia Devei și a Hunedoarei fiind principalii debitori, societatea va ieși din insolvență și va înregistra profituri, net superioare primului an de activitate, când la o cifră de afaceri de nici 70 milioane de euro a realizat un profit de cinci milioane de euro", a mai afirmat Diana Talpoș. În ianuarie, 2024, Judecătoria Oradea i-a condamnat pe soții Talpoș la închisoare. Însă motivele au fost din cu totul altă sferă: rele tratamente aplicate minorului. Cum cei doi aveau în grijă copiii din prima căsătorie a lui Alexandru Talpoș, au fost acuzați că au împiedicat mama naturală să îi vadă și că i-ar fi influențat s-o urască. Alexandru Talpoș a primit o pedeapsă cumulată de șapte ani și patru luni de închisoare. În plus, instanța i-a interzis bărbatului să-și contacteze copii pe o durată de doi ani după executarea condamnării. Diana Talpoș a fost condamnată la patru ani de închisoare cu executare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră