vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ue

402 articole
Politică

Nicușor Dan susține că aderarea Republicii Moldova la UE va fi o prioritate a mandatului său

Dan prioritizează aderarea Moldovei în UE. Candidatul independent la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan, a declarat duminică, după o întâlnire cu susținătorii din Chișinău, că sprijinirea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană va reprezenta o prioritate absolută a mandatului său, în cazul în care va fi ales președinte al României. Dan prioritizează aderarea Moldovei în UE „Republica Moldova este cel mai apropiat aliat al nostru. Aderarea sa la Uniunea Europeană va fi o prioritate absolută a mandatului meu de președinte”, a transmis el într-o postare pe Facebook. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Nicușor Dan a subliniat că România trebuie să continue susținerea Chișinăului în drumul său european: „Este esenţial ca România să susţină în continuare Republica Moldova pe drumul său european.” El a amintit că peste un milion de moldoveni sunt și cetățeni români, ceea ce întărește și mai mult responsabilitatea României în consolidarea relațiilor bilaterale. Măsuri propuse: investiții, energie și cetățenie Pentru a întări legăturile dintre cele două țări, Nicușor Dan a propus și un set de măsuri concrete. Printre acestea, intensificarea schimburilor economice, culturale și academice. Simplificarea birocrației vamale și a procedurilor pentru redobândirea cetățeniei române. Crearea unui fond de garantare a investițiilor românești în Republica Moldova. Extinderea interconectării energetice cu sistemul european. „Este imperios să extindem interconectarea energetică, pentru ca Republica Moldova să fie conectată la sistemul energetic european”, a punctat candidatul. România, potențială putere regională cu sprijin pentru Chișinău În viziunea lui Nicușor Dan, relația cu Republica Moldova este esențială pentru poziționarea strategică a României în regiune: „România are oportunitatea de a deveni o putere regională în Europa, iar relaţia cu Republica Moldova este esenţială pentru acest obiectiv.” El consideră că o Românie democratică și orientată spre valorile occidentale reprezintă un pilon de stabilitate pentru Chișinău: „O Românie puternică, cu o direcţie occidentală şi valori democratice, reprezintă o garanţie de securitate pentru Republica Moldova.”

Dan prioritizează aderarea Moldovei în UE (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Kit de supraviețuire recomandat de UE (sursa: pexels/Julia M Cameron)
Eveniment

UE recomandă un kit de supraviețuire în cazul unui război. Ce ar trebui să conțină acesta

Kit de supraviețuire recomandat de UE. Uniunea Europeană îndeamnă cetățenii din toate statele membre să își pregătească un kit de supraviețuire care să le permită să supraviețuiască în mod autonom timp de 72 de ore în cazul unui război, al unei catastrofe naturale sau al altor crize majore. Kit de supraviețuire recomandat de UE Potrivit Politico, un document de 17 pagini emis de Comisia Europeană detaliază această recomandare și evidențiază nevoia de a avea suficiente rezerve de alimente și provizii esențiale. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Documentul este intitulat Strategia de pregătire a Uniunii și subliniază: „În cazul unor perturbări extreme, perioada inițială este cea mai critică.” Crizele recente – fie pandemii, inundații, atacuri cibernetice sau conflicte militare – au demonstrat că Europa nu își mai permite să rămână într-o stare de reacție. Strategia urmărește crearea unei Uniuni sigure și reziliente, capabilă să anticipeze și să gestioneze pericolele, indiferent de natura sau sursa lor. Ce ar trebui să conțină acest kit? Pe platforma X, comisara europeană Hadja Lahbib a publicat o versiune specială a videoclipului „What’s in my bag”, prezentând conținutul geantei sale de urgență în varianta „ediție de supraviețuire”: ochelari, acte de identitate, o lanternă. Hadja Lahbib scoate succesiv o brichetă, apoi o sticlă de apă, un cuțit elvețian și medicamente esențiale. Kitul trebuie să mai conțină mâncare neperisabilă, bani cash și un încărcător de telefon sunt, de asemenea, în trusa sa de supraviețuire. "Pregătit pentru orice. Acesta trebuie să fie noul nostru mod de viață european", a scris ea în subtitrarea videoclipului ei. Ghiduri pentru cetățeni Un oficial european citat de Euronews a declarat că obiectivul este ca „toată lumea, la niveluri diferite, să dețină, într-un fel, un manual despre ce trebuie făcut când pornesc sirenele de alarmă”. Unele state europene, precum Suedia, au început deja să distribuie ghiduri de pregătire pentru populație, în special în eventualitatea unui conflict armat.  

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE nu ridică sancțiunile împotriva Rusiei decât dacă trupele Moscovei se retrag din Ucraina

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Uniunea Europeană a reiterat miercuri că ridicarea sau modificarea sancțiunilor impuse Rusiei va fi posibilă doar dacă Moscova își retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei. UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei Declarația vine în contextul negocierilor internaționale privind armistițiul din Marea Neagră și al încercărilor Rusiei de a obține concesii economice. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că „sfârșitul agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei și retragerea necondiționată a tuturor forțelor ruse de pe teritoriul ucrainean” sunt condiții esențiale pentru orice relaxare a sancțiunilor. Statele membre UE au prelungit recent sancțiunile împotriva Moscovei pentru încă șase luni. Orice modificare a acestora necesită unanimitatea celor 27 de state membre. SUA negociază cu Rusia și Ucraina un armistițiu în Marea Neagră Statele Unite au încheiat marți acorduri separate cu Ucraina și Rusia pentru încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și reluarea transportului maritim comercial în Marea Neagră. Rusia a susținut că Washingtonul a acceptat să facă presiuni pentru ridicarea unor sancțiuni economice, în special asupra companiilor rusești din sectorul alimentar și al îngrășămintelor. În plus, Kremlinul a condiționat implementarea armistițiului de restabilirea legăturilor financiare dintre băncile rusești și sistemul internațional SWIFT. Zelenski acuză Rusia de manipulare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins cererea Moscovei de a relaxa sancțiunile, afirmând că acordul negociat nu include astfel de concesii. „Chiar și astăzi, în ziua negocierilor, vedem cum rușii încearcă să manipuleze și să distorsioneze înțelegerile”, a declarat Zelenski în mesajul său video de marți seară. Atât Kievul, cât și Moscova și-au exprimat scepticismul că cealaltă parte va respecta în totalitate termenii acordurilor semnate. Putin respinge propunerea lui Trump Acordurile de armistițiu au fost încheiate după discuții paralele în Arabia Saudită, care au urmat convorbirilor telefonice dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Președintele rus Vladimir Putin a respins propunerea lui Trump pentru un armistițiu complet de 30 de zile, idee susținută anterior de Kiev. „Facem progrese, dar există o animozitate enormă între părți”, a declarat Trump marți. Marea Neagră: O miză strategică în războiul economic și militar Blocada navală impusă de Rusia asupra Ucrainei la începutul războiului a provocat o criză alimentară globală, având în vedere rolul Ucrainei ca unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume. Chiar dacă Rusia și-a retras forțele navale din estul Mării Negre după atacuri ucrainene reușite, porturile ucrainene continuă să fie ținte ale bombardamentelor rusești. Kievul susține că noul acord negociat la Riad va interzice astfel de atacuri. Moscova, însă, condiționează aplicarea acordului de ridicarea unor sancțiuni economice, inclusiv restabilirea accesului la SWIFT pentru băncile implicate în exporturile agricole rusești.

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale
Politică

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de peste 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale, așa că banii pentru finalizarea acestor proiecte se scot din bugetul de stat. Banii pentru modernizarea a patru aeroporturi - Craiova, Târgu Mureș, Satu Mare și Maramureș - trebuiau să vină de la Uniunea Europeană, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal Eșecul aeroportului Craiova, răspunderea familiei Olguța Vasilescu-Manda Director al aeroportului Craiova este cumnatul Olguței Vasilescu, Sorin Manda. Cumnatul a ajuns director peste aeroport în ianuarie 2021, el având trei masterate: unul la institutul PSD Ovidiu Șincai și două la universitatea din Craiova, în sport și în științe juridice. Până la numirea la aeroport, el conducea regia de transport Craiova. În octombrie 2023, premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda pe Facebook: „Vorbim de o investiție de peste 100 de milioane de euro la Aeroportul Craiova, cea mai mare parte fiind fonduri europene nerambursabile. Va fi un terminal nou, cu infrastructură și echipamente la standarde europene. De modernizarea aeroportului va beneficia și municipalitatea din Craiova, care devine o destinație turistică. Asta înseamnă munca în echipă, iar această echipă puternică dintre Olguța și Cosmin Vasile este secretul succesului. Iar un merit major în constituirea acestei echipe îl are și președintele organizației PSD Dolj, Claudiu Manda”.  Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro Proiectele trebuiau finalizate la 31 decembrie 2023, ceea ce nu s-a întâmplat. Mai rău, ele nu au putut fi transferate pe bugetul Programului Transport 2021-2027. În sfârșit, dacă lucrările la aceste aeroporturi nu vor fi finalizate, România riscă să returneze Uniunii Europene toți banii decontați pe cele patru proiecte, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanță de urgență prin care ministerul Transporturilor își asumă să închidă aceste șantiere.  „Într-o astfel de situație, impactul bugetar va fi dublu: pe de o parte, guvernul va trebui să returneze fonduri europene deja cheltuite, iar pe de altă parte, va fi necesară alocarea unor resurse suplimentare pentru a finaliza lucrările, într-un moment în care presiunea pe bugetul național este deja ridicată”, explică ministerul.  În acest scop, ministerul lui Grindeanu va cheltui 465 de milioane de lei din bugetul de stat, cea mai mare restanță fiind la aeroportul din Craiova, unde este nevoie de 250 de milioane de lei. Pentru aeroportul Târgu Mureș, de la buget vor veni 150 de milioane de lei, Satu Mare - 40 milioane lei și Maramureș - 25 milioane de lei.  Ministerul Transporturilor sugerează că vina pentru acest eșec este al autorităților locale și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene: „De-a lungul perioadei de programare 2014-2020, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) a funcționat în cadrul MIPE, având responsabilitatea de monitorizare, implementare și alocare a fondurilor europene pentru proiectele de transport, inclusiv cele din domeniul aviației”. 

Fostul director de tabloid Romașcanu, pe un post gras la UE Foto: Facebook
Politică

Pe șest, Ciolacu și-a trimis prietenul, fostul director de tabloid Romașcanu, pe un post gras la UE

Pe șest, Marcel Ciolacu și-a trimis prietenul, fostul director de tabloid Lucian Romașcanu, pe un post gras la UE: deși nu are nici o competență în acest domeniul, el va face parte din Curtea de Conturi a Uniunii, de unde va supraveghea utilizarea corectă a banilor europeni. Însă numirea sa efectivă încă nu a fost finalizată.  Citește și: Becali își povestește relația intimă cu Simion, înainte de a se certa: „L-am primit în casa mea, ia Georgică ouă și brânză” Guvernul sau PSD n-au comunicat nimic despre această propunere, ea apare într-un document al Parlamentului European.  Fostul director de tabloid Romașcanu, post gras la UE Lucian Romașcanu este din Buzău, ca și premierul Ciolacu, cu care este bun prieten. Soția sa este director de cabinet al prim-ministrului, cu rang de secretar de stat.  Romașcanu a fost, din 2009 în 2012, directorul tabloidului CanCan. El a fost ministru al Culturii în cabinetul Tudose, din iunie 2016 în ianuarie 2018, cu aprobarea lui Liviu Dragnea, și, din 2021 în 2023, a deținut aceeași poziție în guvernul Ciucă. În iunie 2024 el a fost ales președinte al Consiliului Județean Buzău.  În august 2020, el a fost înregistrat în timp ce înjura ziariștii care nu veniseră la conferința sa de presă: „O să mai primească o p*l* în c*r toţi”. Ulterior, și-a cerut scuze, dar a încercat să minimalizeze fapta sa: „Se pare că am avut o scăpare de limbaj pe care o regret. În contextul plecărilor din partid am avut o reacţie exagerată care, totuşi, fiind în SPAŢIU PRIVAT şi într-o CONVERSAŢIE PRIVATĂ, n-ar fi trebuit să fie făcută publică. A fost făcută publică şi, în consecinţă, îmi prezint SCUZELE de rigoare”.  Parlamentul European urmează să emită un aviz asupra candidaturii sale, decizia finală aparţinând Consiliului UE.

Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE (sursa: X/Kaja Kallas)
Internațional

Ucraina, sprijinită masiv de statele UE din nordul și centrul Europei. Sudul o lasă mai moale

Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE. Italia și Spania au anunțat că nu sunt pregătite să susțină propunerea Kajei Kallas, șefa diplomației UE, privind alocarea unui ajutor militar european de până la 40 de miliarde de euro pentru Ucraina în 2024. Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii miniștrilor europeni de externe de la Bruxelles. Un plan ambițios, dar controversat Propunerea vizează dublarea ajutorului militar oferit Ucrainei față de anul trecut, când sprijinul european a fost de aproximativ 20 de miliarde de euro. Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale Planul prevede ca fiecare stat membru să contribuie financiar în funcție de ponderea sa economică în UE. Oficialii europeni argumentează că sprijinul este esențial, mai ales în contextul incertitudinilor legate de viitorul ajutorului american. Trump a anunțat deja că va purta o discuție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin pentru a aborda situația din Ucraina. Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE După reuniunea de luni, Kaja Kallas a declarat că propunerea a fost primită cu un „sprijin politic larg”, iar discuțiile vor continua pe detalii. Țările din nordul și estul Europei susțin puternic acest plan. Estonia, Danemarca și Lituania au fost lideri în UE la capitolul sprijinului militar pentru Ucraina, oferind fiecare peste 2% din PIB-ul național între 2022 și 2024, conform Institutului Kiel pentru Economie Mondială. În schimb, statele din sud, inclusiv Italia, Spania, Slovenia, Portugalia, Grecia și Cipru, sunt mai rezervate, contribuțiile lor până acum fiind sub 0,5% din PIB. Franța a solicitat clarificări suplimentare, înainte de a-și exprima o poziție fermă. Italia și Spania cer mai mult timp pentru analiză Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a precizat că Italia trebuie să-și analizeze prioritățile bugetare, având în vedere și necesitatea de a crește propriile cheltuieli de apărare. El a subliniat că țara sa așteaptă rezultatele discuției Trump-Putin pentru a evalua perspectivele unei încetări a focului. La rândul său, ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a afirmat că Spania nu a luat încă o decizie finală și că va aștepta evoluția dezbaterilor. Totuși, Spania s-a angajat deja să ofere un miliard de euro Ucrainei ca ajutor militar în 2024. Ungaria și Slovacia, în afara planului de finanțare Slovacia a anunțat că nu va obstrucționa inițiativa, dar nici nu va contribui la ea. Ungaria, pe de altă parte, a exclus complet orice implicare. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au ales o direcție care va duce la „ruinarea durabilă” a economiei și securității blocului comunitar. Acesta a criticat poziția majorității statelor membre, pe care le acuză că pledează „orbește” pentru aceste direcții, fără a lua în calcul riscurile pe termen lung pentru Europa. Propunerea de sprijin militar pentru Ucraina, „scandaloasă” Ministrul ungar a calificat drept „scandaloasă” propunerea șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Szijjarto a reafirmat că Ungaria nu va participa la această inițiativă, reiterând poziția guvernului Viktor Orban de susținere a unei soluții de pace cât mai rapide. În încheiere, Szijjarto a susținut că UE riscă să devină „complet izolată” în actualul context geopolitic, deoarece, în timp ce „restul lumii dorește pace acum”, Bruxellesul continuă să adopte o poziție „extrem de pro-război”.

Sprijinul militar al UE pentru Ucraina (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Ce soluție a găsit UE să sprijine Ucraina militar fără a se lovi de veto din partea Ungariei

Sprijinul militar al UE pentru Ucraina. Uniunea Europeană nu a ajuns încă la un consens privind un nou angajament de asistență militară pentru Ucraina, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, la reuniunea miniștrilor de externe desfășurată la Bruxelles. Deși sprijinul politic este larg răspândit, sunt necesare negocieri suplimentare cu miniștrii apărării din statele membre pentru a finaliza detaliile acordului. Sprijinul militar al UE pentru Ucraina Potrivit unor diplomați europeni, este puțin probabil ca Uniunea Europeană să ia o decizie privind ajutorul militar pentru Ucraina înainte de Consiliul European programat pentru 20-21 martie. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele În cadrul negocierilor, Kaja Kallas a propus un pachet de sprijin cuprins între 20 și 40 de miliarde de euro pentru 2025, bazat pe contribuțiile statelor membre, calculate în funcție de puterea lor economică. Pentru a evita blocajele provocate de veto-uri naționale, participarea la acest mecanism ar urma să fie voluntară. Ungaria, principalul opozant al sprijinului pentru Kiev Premierul ungar Viktor Orban se opune ferm acordării unui nou pachet de sprijin pentru Ucraina, susținând că astfel de ajutoare prelungesc războiul. Recent, Budapesta a blocat sancțiuni impuse unor oficiali ruși, consolidându-și poziția în interiorul UE ca unul dintre cei mai vocali critici ai sprijinului european pentru Kiev. UE aprobă o nouă tranșă de 3,5 miliarde de euro În timp ce negocierile pentru un nou pachet de sprijin militar continuă, Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni cea de-a treia tranșă de finanțare pentru Ucraina, în valoare de aproape 3,5 miliarde de euro. Fondurile provin din Mecanismul pentru Ucraina și includ atât granturi, cât și împrumuturi nerambursabile. Până în prezent, Ucraina a primit aproape 20 de miliarde de euro prin acest mecanism, care a intrat în vigoare în urmă cu un an. Fondurile UE pentru Ucraina De la lansarea sa pe 1 martie 2024, Mecanismul pentru Ucraina a furnizat 6 miliarde de euro sub formă de finanțare punte, 1,89 miliarde de euro ca prefinanțare. De asemenea, și două tranșe de 4,2 miliarde de euro și 4,1 miliarde de euro.

Crin Antonescu transmite mesaje „suveraniste” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Antonescu, mesaje „suveraniste”: o atacă pe von der Leyen și îl vrea drept consilier pe Dungaciu

Candidatul PSD-PNL la președinția României, Crin Antonescu, lansează mesaje „suveraniste”: o atacă pe șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și îl vrea drept consilier pe Dan Dungaciu, susținător AUR, cu dosar penal. Antonescu a făcut aceste afirmații la podcastul lui Robert Turcescu. Crin Antonescu, mesaje „suveraniste” „Ursula von der Leyen, care putea fi judecată cu bune cu rele, cu reuşite, cu mai puţine reuşite în primul mandat, nu trebuia, după părerea mea, să mai ia încă un mandat. Asta nu este vina Ursulei von der Leyen, asta este vina, în primul rând, a PPE-ului”, a spus el despre șefa Comisiei Europene. Citește și: ANALIZĂ Cum și-a vândut Simion partidul lui Ciolacu, la nivel local: PSD guvernează cu susținere AUR în numeroase consilii locale și județene Soția sa a fost comisar pentru Transporturi în Comisia Europeană condusă de von der Leyen. „Nu îi împărtăţesc neapărat toate estimările, toate analizele, dar eu, pe un om ca domnul Dungaciu, l-aş vrea, ca să spun aşa, în anturajul meu de lucru, pentru că este bun (...) Nu e putinist, după părerea mea. Dan Dungaciu este un om pe care, repet, uneori pot să fiu de acord sau nu, sunt zone pe care omul le cunoaşte”, a mai afirmat candidatul PSD-PNL la președinție.  Dungaciu a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. În vara lui 2021, el anunța că AUR Moldova va fi „lebăda neagră”, adică marea surpriză, a alegerilor parlamentare. „ Această formațiune poate să ducă votul unioniștilor de 44-47 la sută în Parlament. Și în acel moment s-ar putea să fie un partid, care chiar să joace politic acolo”, declara Dan Dungaciu. AUR Moldova a obținut sub 1% la acele alegeri. În februarie 2022, Dan Dungaciu era frecvent invitat la diferite televiziuni, unde apăra poziția Moscovei, chiar înainte de invazia din Ucraina. „Rusia se va opri atunci când va obține garanții din partea Occidentului că Ucraina nu intră în NATO și NATO nu intră în Ucraina și că Occidentul se retrage pe linia de dinainte de 1997. Atunci se va opri. Totul este instrumentalizare, inclusiv amenințarea cu invazia”, a explicat politologul Dan Dungaciu la Europa FM.

Austriecii de la PORR repară pe banii lor liniile de tramvai din București Foto: Mobilitate.eu
Politică

Austriecii de la PORR repară pe banii lor liniile de tramvai din București, până vin banii de la UE

Austriecii de la PORR repară pe banii lor liniile de tramvai din București, până vin banii de la UE, a arătat, azi, Nicușor Dan, într-un mesaj pe Facebook. Primarul general al Capitalei a arătat că această situație se datorează faptului că „bugetul Capitalei a fost drastic diminuat de Guvern”.  Citește și: Avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială: cresc taxele pe case și mașini. Impact: 1,1% din PIB Austriecii de la PORR repară pe banii lor liniile de tramvai din București „Am avut o întâlnire importantă la sediul Primăriei Capitalei cu membrii conducerii companiei austriece PORR, care a câștigat 3 contracte esențiale pentru reabilitarea infrastructurii de tramvai din București, în valoare de 974 milioane de lei. Aceste proiecte vor moderniza 21,4 km de linii de tramvai din zone strategice ale orașului, precum: Bd. Theodor Pallady, Bd. Basarabia, Calea Călărașilor, Bd. Corneliu Coposu, Bd. Expoziției și Bd. Timișoara. Aceste lucrări vor aduce un real progres pentru mobilitatea bucureșteană și vor contribui semnificativ la dezvoltarea infrastructurii orașului nostru.   Pentru că bugetul Primăriei Capitalei a fost drastic diminuat de Guvern și pentru că nu ne permitem să amânăm lucrări de infrastructură esențiale pentru dezvoltarea orașului, am găsit, împreună cu reprezentanții PORR, o soluție alternativă : aceștia au acceptat să finanțeze lucrările pe care le vor executa în 2025, până la momentul în care noi vom obține fondurile europene dedicate mobilității.   Vom depune cererile de finanțare în luna iunie prin Programul Operațional Regional pentru reabilitarea celor 14 loturi de infrastructură de tramvai”, a scris primarul general al Capitalei pe Facebook. 

Trump ameninţă UE că va taxa cu 200% băuturile alcoolice  Foto: The White House
Economie

Trump ameninţă UE că va taxa cu 200% băuturile alcoolice dacă nu elimină taxele vamale pentru whisky

Președintele SUA, Donald Trump, ameninţă UE că-i va taxa cu 200% băuturile alcoolice.  Citește și: Un sinecurist PSD, ex-jurnalist, a ajuns administrator special la uzina de blindate Moreni Comisia Europeană a anunţat miercuri că UE va impune taxe vamale asupra unor importuri americane în valoare de 26 de miliarde de euro începând din aprilie, ca represalii după ce Statele Unite au instituit taxe vamale generale asupra importurilor de oţel şi aluminiu. Pe o lungă listă cu produse americane ce urmează să fie astfel taxate de UE se regăseşte şi whisky-ul. Trump ameninţă UE că va taxa cu 200% băuturile alcoolice  "Uniunea Europeană, una dintre cele mai ostile şi abuzive autorităţi fiscale şi tarifare din lume, care a fost creată doar cu scopul de a profita de pe urma SUA, tocmai a pus o taxă vamală urâtă de 50% pe whisky", a scris preşedintele american pe reţeaua de socializare Truth Social."Dacă această taxă nu este eliminată imediat, SUA vor pune curând o taxă vamală de 200% pe toate vinurile, şampaniile şi băuturile alcoolice venite din Franţa şi alte ţări reprezentate în UE. Asta va fi minunat pentru afacerile cu vin şi şampanie din SUA", a indicat liderul de la Casa Albă în acelaşi mesaj."Vom câştiga această bătălie financiară cu UE", a promis el miercuri. UE caută "să atace întreprinderile americane, ceea ce nu este corect", iar în acelaşi timp "nu cumpără maşinile noastre", a adăugat Trump. "Nu sunt mulţumit de această bătălie financiară dusă de UE", a mai spus preşedintele american.Prin decizia acestuia, în SUA sunt în vigoare de miercuri taxe vamale de 25% asupra tuturor importurile de oţel şi aluminiu, indiferent de ţara de provenienţă, Trump declanşând astfel un război comercial global, în care UE şi Canada au recurs la măsuri de retorsiune.Totuşi, executivul comunitar a transmis că rămâne deschis la negocieri cu Washingtonul şi a susţinut că astfel de măsuri comerciale protecţioniste nu sunt în interesul nimănui.

UE impune taxe asupra produselor americane (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE contraatacă în războiul tarifelor: produse americane diverse vor fi suprataxate

UE impune taxe asupra produselor americane. Comisia Europeană a anunțat că Uniunea Europeană va introduce taxe vamale asupra anumitor produse americane începând cu 1 aprilie. Decizia vine ca răspuns la tarifele de 25% impuse de Statele Unite asupra importurilor de oțel și aluminiu provenite din UE. Reacția UE la decizia administrației Trump Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană „regretă profund” măsurile decise de președintele american Donald Trump. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? Oficialul european a subliniat impactul negativ al acestor tarife asupra economiei: "Tarifele vamale sunt taxe. Ele sunt nefavorabile pentru afaceri și chiar mai rele pentru consumatori." UE impune taxe asupra produselor americane Măsura adoptată de UE presupune introducerea de taxe asupra unor produse americane precum motociclete, bărci, whiskey sau unt de arahide Prin această contramăsură, Uniunea Europeană își propune să protejeze companiile, lucrătorii și consumatorii europeni de impactul tarifelor americane. Miliarde de euro în joc Potrivit Comisiei Europene, noile taxe americane afectează exporturi europene în valoare de 26 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 5% din totalul exporturilor UE către SUA. În plus, importatorii americani vor fi nevoiți să plătească taxe suplimentare de până la 6 miliarde de euro.  

„Uniunea Europeană este destinul României”: avertisment al mai multor organizații civice Foto: Administrația Prezidențială
Politică

„Uniunea Europeană este destinul României”: apel a zeci de organizații civice și personalități

„Uniunea Europeană este destinul României”, se arată într-un apel a zeci de organizații civice și personalități. „Să ne folosim vocile, profesiile, voturile astfel încât să ne asigurăm că rămâne așa”, cer semnatarii apelului. Citește și: Piedone se laudă cu gestul de eroism făcut în fața protestatarilor pro-Georgescu care devastau Centrul Vechi: comisarii s-au ascuns în restaurante Printre semnatari se află Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, care a construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer, fostul ministru de Externe Teodor Baconschi sau scriitorii Radu Vancu și Claudiu Komartin. „Uniunea Europeană este destinul României” „Iar Uniunea Europeană este destinul României. O demonstrează faptul că România europeană este, din 2007 încoace, cea mai prosperă, demnă și liberă perioadă din întreaga istorie a României. S-a murit în războaie și în revoluții pentru ca România să devină europeană. Pentru ca noi să ne putem bucura de avantajul de a fi simultan români și europeni. La rândul nostru, trebuie să facem tot ce ne stă în puteri astfel încât copiii și nepoții și strănepoții noștri să poată fi, la rândul lor, simultan români și europeni. Să se poată bucura, ca și noi, de tot ce înseamnă Uniunea Europeană: democrație, stat de drept, drepturile omului, drepturile minorităților, libertate de expresie, liberă circulație. Trăim o clipă istorică teribilă, în care putem pierde această Europă care ne-a fost destin. Dintr-o prezență firească, Europa poate deveni pentru noi o amintire. Pe care le-o vom putea povesti copiilor și nepoților noștri – dar ne va fi imposibil să le explicăm de ce n-am făcut-o posibilă și pentru ei. De ce n-am făcut în 2025 tot ce ne stătea în puteri, și chiar mai mult decât atât, pentru ca și ei să se poată bucura de România europeană. Care să fie și pentru ei o prezență reală – nu o amintire tot mai îndepărtată. Trebuie să ținem România în destinul ei european. Pentru noi – și pentru copiii noștri – și pentru copiii copiilor noștri. România pe care le-o lăsăm trebuie să fie cel puțin la fel de bună ca România pe care am primit-o. Nu o dictatură, nu o autocrație, nu un regim iliberal. Ci o democrație: imperfectă, dar perfectibilă; inegală, dar învățând să-și distribuie tot mai echitabil prosperitatea; traumatizată de trecuturi totalitare, dar iubind tocmai de aceea cu atât mai mult libertatea”, se arată în documentul intitulat „Manifest pentru Europa”.  „Europa e unicul destin acceptabil pentru România”, se afirmă la finalul mesajului. 

Șoșoacă, scut în fața lui Trump Foto: inquam/Vali Marin
Politică

Șoșoacă, scut în fața lui Trump: UE vrea să-l dea jos pe președintele SUA

Diana Șoșoacă, scut în fața lui Donald Trump: UE vrea să-l dea jos pe președintele SUA, iar Bolojan să bage România în război cu SUA, a avertizat ea, într-o conferință de presă. Ea a mai anunțat că „Uniunea Europeană va intra în război, nu numai cu Federaţia Rusă, ci şi cu SUA”. Citește și: Șoșoacă spune că Simion a fost „crescut și format” de Alina Mungiu Pippidi. Aceasta l-a lăudat pe liderul AUR Șoșoacă, scut în fața lui Trump „Vizita lui Zelenski la Casa Albă a denotat, în primul rând, o lipsă totală de caracter. (...) Dacă n-ar fi fost ajutorul american, n-ar fi rezistat nici măcar o zi. (...)  În acest moment România este pusă, prin intermediul preşedintelui Bolojan, să înceapă un război împotriva Federaţiei Ruse, împotriva SUA şi, bineînţeles, împotriva Chinei. Gândiţi-vă că avem cele trei mari puteri ale lumii coalizate împotriva cui? Unei Europe care este învinsă, unei Europe în faliment, unei Europe care nu mai are nici măcar firmele din Germania care să susţină economic, o Europă în care oamenii au salarii din ce în ce mai mici, iar banii nu le mai ajung, o inflaţie imensă, nu mai există producţie. (...) În acest context, cred că ar trebui să iniţiem o mişcare prin care să oprim această putere de la Bucureşti, un inconştient şi un laş precum Ilie Bolojan, preşedintele interimar al României. Nu ştiu cine l-a pus acolo, dar l-a pus prost. Pentru că interesul României nu este să intrăm în război cu cineva, în condiţiile în care noi nu avem nici măcar armată", a declarat președintele SOS România.  Ea a mai susţinut că "Uniunea Europeană se bazează pe un plan prin care să-l dea jos pe Trump prin orice mijloace" ș a arătat că UE va intra în război cu SUA fiindcă „preşedintele SUA, Donald Trump, a menţionat foarte clar că va lupta împotriva tuturor celor care vor dori să continue războiul ruso-ucrainean, în condiţiile în care s-a ajuns la o înţelegere cu Federaţia Rusă”. 

Europa trebuie să se reînarmeze urgent (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Internațional

UE trebuie să se înarmeze și să se pregătească "pentru ce e mai rău", susține șefa Comisiei Europene

Europa trebuie să se reînarmeze urgent. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să se reînarmeze rapid și să primească spațiu fiscal pentru a majora cheltuielile destinate Apărării. Declarația a fost făcută duminică de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul summitului informal desfășurat la Londra, dedicat securității europene și sprijinului pentru Ucraina în războiul cu Rusia. Europa trebuie să se reînarmeze urgent „Trebuie să reînarmăm urgent Europa”, a transmis Ursula von der Leyen în cadrul conferinței de presă care a urmat summitului. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Oficialul european a anunțat că va prezenta un plan amplu pentru reînarmarea Uniunii Europene în cadrul summitului extraordinar programat pentru 6 martie. Von der Leyen a subliniat necesitatea creșterii cheltuielilor militare europene pe termen lung, pentru a consolida securitatea continentului într-un context geopolitic tot mai fragil. Garanții de securitate pentru Ucraina Discuțiile s-au concentrat pe poziția Ucrainei în eventuale negocieri de pace cu Rusia, în contextul în care președinții Vladimir Putin și Donald Trump au inițiat deja dialoguri fără implicarea Kievului și a liderilor europeni. În cadrul summitului, liderii europeni au discutat despre oferirea unor „garanții cuprinzătoare de securitate” pentru Ucraina, care să includă sprijin economic și reziliență militară. Von der Leyen a subliniat că prioritatea rămâne creșterea investițiilor în Apărare și pregătirea pentru scenarii nefavorabile: „Este în interesul nostru comun să împiedicăm războaie viitoare.” În același mesaj, adresat indirect Statelor Unite, șefa Comisiei Europene a reafirmat angajamentul european față de apărarea democrației și a ordinii internaționale: „Suntem pregătiți, alături de dumneavoastră, să apărăm principiile statului de drept și integritatea granițelor.” Cele trei obiective principale Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a precizat că reuniunea a avut trei obiective principale: Primul obiectiv, consolidarea sprijinului pentru Ucraina, "unde toată Europa va trebui să dea mai mult". Apoi, stabilirea unui acord de pace durabil. Al treilea obiectiv: creșterea cheltuielilor de Apărare pentru menținerea forței NATO. Marea Britanie și Franța, plan pentru oprirea luptelor Cu câteva ore înainte de summit, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că lucrează împreună cu Franța la un plan care să oprească luptele din Ucraina. Starmer a precizat că acest proiect ar putea implica și alte state europene și ar urma să fie discutat ulterior cu SUA. Deocamdată nu este clar dacă planul vizează un acord de pace sau doar un armistițiu temporar. Totodată, Marea Britanie și Franța caută să formeze o „coaliție de voluntari” care să ofere garanții de securitate Ucrainei într-un eventual acord de pace, cu sprijinul SUA. De partea sa, administrația Trump susține că această responsabilitate trebuie să revină în special europenilor. Cine a participat la summit Printre participanții reuniunii informale de duminică s-au numărat lideri din state-cheie ale Uniunii Europene, din Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Republica Cehă, România, Spania şi Suedia. Din afara UE, au fost prezenți oficiali din Ucraina, Norvegia, Turcia și Canada. La eveniment au participat, de asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost și el prezent. Tensiuni între SUA și Ucraina În timp ce liderii europeni își reafirmau sprijinul pentru Kiev, declarații venite din partea oficialilor americani indicau presiuni asupra președintelui Zelenski. Potrivit consilierului pentru securitate națională Mike Waltz, există îndoieli cu privire la disponibilitatea liderului ucrainean de a pune capăt conflictului. Donald Trump și vicepreședintele său, JD Vance, i-au cerut vineri lui Zelenski să accepte un acord de pace cu Rusia, avertizând că, fără un compromis, Ucraina nu va mai putea conta pe sprijinul SUA. Trump a atras atenția asupra slăbirii armatei ucrainene și a riscului escaladării spre un posibil al Treilea Război Mondial.

Franța cere UE o autonomie militară (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Franța cere ca UE să ajungă la "autonomie totală" din punct de vedere militar

Franța cere UE o autonomie militară. Guvernul francez solicită Uniunii Europene să obțină „autonomie deplină” în domeniul apărării, înaintea summitului dedicat Ucrainei și securității europene, programat joi la Bruxelles. Franța vizează atragerea mai multor investiții private pentru dezvoltarea acestui sector strategic. Franța cere autonomie totală în apărare „Obiectivul trebuie să fie autonomia strategică europeană în interiorul NATO, al cărei rol nu a fost pus în discuție de președintele Trump”, a declarat Eric Lombard, ministrul francez al Economiei, într-un interviu pentru Le Parisien. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Oficialii francezi insistă că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze capacitățile proprii de apărare, reducând dependența de Statele Unite în domeniul armamentului. „Astăzi, Statele Unite păstrează controlul asupra armelor, de unde și nevoia de a câștiga o autonomie totală”, a explicat Eric Lombard, descriind tensiunile recente dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski drept „un punct de cotitură istoric”. Întrebat dacă Europa se află într-o „economie de război”, Lombard a precizat: „Nu suntem încă acolo, dar trebuie să fim”. Finanțare comună de sute de miliarde de euro  Președintele francez Emmanuel Macron susține că țările UE trebuie să avanseze rapid către o finanțare comună masivă, estimată la „sute de miliarde de euro”, pentru crearea unei apărări europene solide. În cadrul unor discuții online cu cetățenii, Macron a sugerat și „lansarea unor produse de economisire” dedicate susținerii programelor de apărare și a cerut majorarea bugetului militar al Franței peste actualul prag de 2% din PIB. Relaxarea regulilor bugetare în favoarea apărării Premierul francez François Bayrou a solicitat ca cheltuielile militare să fie excluse din calculul deficitului public, limitat la 3% din PIB conform regulilor europene. Totodată, ministrul Economiei a admis că această idee este „posibilă tehnic”, dar a avertizat că Franța trebuie să-și gestioneze cu prudență datoria publică, având unul dintre cele mai mari deficite din zona euro. Germania susține flexibilizarea bugetelor În aceeași direcție, șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a subliniat necesitatea relaxării rapide a regulilor bugetare europene. Scopul ar fi acela de a elibera resurse suplimentare atât pentru consolidarea apărării UE, cât și pentru sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii ruse.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră