UE trebuie să se înarmeze și să se pregătească "pentru ce este mai rău", susține șefa Comisiei Europene

Europa trebuie să se reînarmeze urgent. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să se reînarmeze rapid și să primească spațiu fiscal pentru a majora cheltuielile destinate Apărării. Declarația a fost făcută duminică de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul summitului informal desfășurat la Londra, dedicat securității europene și sprijinului pentru Ucraina în războiul cu Rusia.
Europa trebuie să se reînarmeze urgent
„Trebuie să reînarmăm urgent Europa”, a transmis Ursula von der Leyen în cadrul conferinței de presă care a urmat summitului.
Oficialul european a anunțat că va prezenta un plan amplu pentru reînarmarea Uniunii Europene în cadrul summitului extraordinar programat pentru 6 martie.
Von der Leyen a subliniat necesitatea creșterii cheltuielilor militare europene pe termen lung, pentru a consolida securitatea continentului într-un context geopolitic tot mai fragil.
Garanții de securitate pentru Ucraina
Discuțiile s-au concentrat pe poziția Ucrainei în eventuale negocieri de pace cu Rusia, în contextul în care președinții Vladimir Putin și Donald Trump au inițiat deja dialoguri fără implicarea Kievului și a liderilor europeni.
În cadrul summitului, liderii europeni au discutat despre oferirea unor „garanții cuprinzătoare de securitate” pentru Ucraina, care să includă sprijin economic și reziliență militară.
Von der Leyen a subliniat că prioritatea rămâne creșterea investițiilor în Apărare și pregătirea pentru scenarii nefavorabile:
„Este în interesul nostru comun să împiedicăm războaie viitoare.”
În același mesaj, adresat indirect Statelor Unite, șefa Comisiei Europene a reafirmat angajamentul european față de apărarea democrației și a ordinii internaționale:
„Suntem pregătiți, alături de dumneavoastră, să apărăm principiile statului de drept și integritatea granițelor.”
Cele trei obiective principale
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a precizat că reuniunea a avut trei obiective principale:
Primul obiectiv, consolidarea sprijinului pentru Ucraina, "unde toată Europa va trebui să dea mai mult".
Apoi, stabilirea unui acord de pace durabil.
Al treilea obiectiv: creșterea cheltuielilor de Apărare pentru menținerea forței NATO.
Marea Britanie și Franța, plan pentru oprirea luptelor
Cu câteva ore înainte de summit, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că lucrează împreună cu Franța la un plan care să oprească luptele din Ucraina.
Starmer a precizat că acest proiect ar putea implica și alte state europene și ar urma să fie discutat ulterior cu SUA.
Deocamdată nu este clar dacă planul vizează un acord de pace sau doar un armistițiu temporar.
Totodată, Marea Britanie și Franța caută să formeze o „coaliție de voluntari” care să ofere garanții de securitate Ucrainei într-un eventual acord de pace, cu sprijinul SUA.
De partea sa, administrația Trump susține că această responsabilitate trebuie să revină în special europenilor.
Cine a participat la summit
Printre participanții reuniunii informale de duminică s-au numărat lideri din state-cheie ale Uniunii Europene, din Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Republica Cehă, România, Spania şi Suedia.
Din afara UE, au fost prezenți oficiali din Ucraina, Norvegia, Turcia și Canada.
La eveniment au participat, de asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost și el prezent.
Tensiuni între SUA și Ucraina
În timp ce liderii europeni își reafirmau sprijinul pentru Kiev, declarații venite din partea oficialilor americani indicau presiuni asupra președintelui Zelenski.
Potrivit consilierului pentru securitate națională Mike Waltz, există îndoieli cu privire la disponibilitatea liderului ucrainean de a pune capăt conflictului.
Donald Trump și vicepreședintele său, JD Vance, i-au cerut vineri lui Zelenski să accepte un acord de pace cu Rusia, avertizând că, fără un compromis, Ucraina nu va mai putea conta pe sprijinul SUA.
Trump a atras atenția asupra slăbirii armatei ucrainene și a riscului escaladării spre un posibil al Treilea Război Mondial.