vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: summit

25 articole
Internațional

Macron face un summit pentru Ucraina la care invită și România, dar fără greii UE

Nouă reuniune în Franța, România, invitată. Franța va găzdui miercuri o a doua reuniune la nivel înalt dedicată Ucrainei și securității europene, transmite France 24. Spre deosebire de întâlnirea de luni de la Paris, acest nou summit va include și state europene care nu au fost prezente anterior, precum România și Canada. Nouă reuniune în Franța, România, invitată Conform unor surse diplomatice, la reuniunea de miercuri vor participa: Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Evenimentul va avea un format hibrid, incluzând și participarea prin videoconferință, potrivit unor diplomați. Reuniunea "greilor" Luni, președintele francez Emmanuel Macron a găzduit o reuniune de urgență cu lideri din Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca De asemenea, la discuții au participat Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene), Antonio Costa (președintele Consiliului European) și Mark Rutte (secretarul general al NATO). Întâlnirea a avut ca obiectiv analizarea evoluțiilor recente din Ucraina, mai ales în contextul noilor inițiative de pace propuse de administrația americană condusă de Donald Trump. Europa, presată să acționeze Summitul face parte din eforturile de identificare a unor garanții de securitate pentru Ucraina și de accelerare a investițiilor europene în apărare. Potrivit unor oficiali ai Uniunii Europene, reuniunea de luni a generat nemulțumiri în rândul unor state membre, deoarece nu a fost un summit al întregii UE, ci doar o întâlnire selectivă între anumite țări.

Nouă reuniune în Franța, România, invitată (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Trimiterea trupelor în Ucraina dezbină UE (sursa: Facebook/Élysée – Présidence de la République française)
Internațional

Trimiterea trupelor în Ucraina dezbină UE

Trimiterea trupelor în Ucraina dezbină UE. O reuniune de urgență a liderilor europeni a avut loc luni la Paris, având ca obiectiv definirea unei strategii comune pentru securitatea Europei și gestionarea „accelerării” sprijinului american pentru Ucraina. Potrivit Le Figaro, mărul discordiei a fost trimiterea de trupe în Ucraina. Reuniunea de criză de la Élysée Întâlnirea, desfășurată la Palatul Élysée, a durat peste trei ore și a reunit aproximativ zece lideri ai țărilor din Uniunea Europeană. Citește și: Mega, preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini. Complicele său i-ar fi dat foc într-o parcare supravegheată video Subiectul principal: coordonarea unui răspuns comun în fața evoluțiilor rapide ale politicii americane privind conflictul din Ucraina. Trimiterea trupelor în Ucraina dezbină UE Premierul britanic, care urmează să efectueze săptămâna viitoare o vizită la Donald Trump în Washington, și-a exprimat dorința de a juca un rol de mediator între SUA și Europa. Duminică, acesta a declarat că este pregătit să trimită trupe în Ucraina „dacă va fi necesar”, pentru a contribui la garanțiile de securitate ale țării. Suedia a afirmat, de asemenea, că nu exclude posibilitatea unui astfel de desfășurare militară, dar doar „în cazul unei păci juste și durabile” în Ucraina. Însă nu toți participanții au fost de acord cu această măsură. Germania și Polonia resping ideea trimiterii de trupe În contrast, cancelarul german a considerat acest subiect „extrem de inadecvat” și „prematur”, exprimându-și iritarea față de momentul apariției acestui dezbatere. La rândul său, Donald Tusk, un susținător puternic al Ucrainei, a declarat că Polonia nu intenționează să trimită soldați în Ucraina.

Summitul grupului Ramstein pentru Ucraina, amânat (sursa: Facebook/Ramstein Air Base, Germany)
Internațional

Summitul grupului Ramstein pentru Ucraina, amânat

Summitul grupului Ramstein pentru Ucraina, amânat. Summitul planificat pentru sâmbătă la Ramstein, Germania, dedicat sprijinului pentru Ucraina, a fost amânat, au anunțat organizatorii miercuri. Motivul amânării este anularea vizitei președintelui american Joe Biden în Germania. Deplasarea lui Biden, anulată Casa Albă a comunicat marți că Joe Biden și-a anulat călătoriile programate pentru sfârșitul săptămânii în Germania și Angola, din cauza prognozei uraganului Milton, care se anunța deosebit de puternic. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche Președintele american a decis să rămână în SUA pentru a coordona pregătirile și răspunsul la uragan, care urma să lovească Florida miercuri. O nouă dată pentru vizită nu a fost stabilită. Summitul grupului Ramstein pentru Ucraina, amânat Grupul Ramstein al donatorilor de arme pentru Ucraina urma să se reunească la cel mai înalt nivel, în marja vizitei oficiale a președintelui Biden, planificată în perioada 10-13 octombrie. Aceasta ar fi fost prima vizită de stat a unui președinte american în Germania în aproape 40 de ani. Evenimentul din 12 octombrie a fost amânat oficial. "Evenimentul din 12 octombrie 2024 este amânat", a anunţat biroul de afaceri publice al SUA de la baza militară Ramstein într-un e-mail adresat jurnaliştilor. "Vor avea loc anunţuri cu privire la viitoarele reuniuni ale Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei", se mai arată în comunicat. Planul de victorie al președintelui Zelenski Organizatorii au precizat că vor avea loc anunțuri ulterioare cu privire la viitoarele întâlniri ale Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei. Summitul avea scopul de a sublinia sprijinul ferm pentru Ucraina împotriva invaziei Rusiei, într-un moment crucial pentru forțele armate ucrainene, aflate sub presiune intensă. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat anterior că intenționa să prezinte „planul de victorie” la summitul de la Ramstein, subliniind viziunea Kievului asupra modalităților de a încheia conflictul cu Rusia. Până acum, Kievul nu a oferit o reacție oficială la amânarea summitului. Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a precizat că miniștrii apărării intenționează să se reunească în formatul Ramstein în cursul lunii octombrie, însă nu a fost stabilită o dată exactă pentru întâlnire. Analize și declarații ale experților Stefan Mair, director al think tank-ului german SWP, specializat în politică externă, a afirmat că Biden trebuia să transmită un mesaj clar că se ocupă de politica internă, mai ales în apropierea alegerilor din SUA. Mair a subliniat că această amânare nu reflectă o diminuare a importanței sprijinului pentru Ucraina. "Era clar că Biden trebuia să trimită semnalul că se ocupă de politica internă - atât de aproape de alegerile (din SUA)", a declarat Stefan Mair, directorul SWP, un think tank german specializat pe politică externă. "Nu văd această amânare drept o reducere a importanţei chestiunii Ucrainei", a mai spus el.

Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența

Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența. Rusia a anunţat că nu va participa la cel de-al doilea summit privind Ucraina, prevăzut de Kiev în luna noiembrie, după o primă reuniune de pace în iunie în Elveţia, preşedintele Volodimir Zelenski afirmând că doreşte ca Moscova să fie prezentă de această dată. Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența "Summitul va avea aceleaşi obiective: promovarea iluzoriei 'formule Zelenski' drept orice bază privind soluţionarea conflictului, obţinerea sprijinului majorităţii lumii şi folosirea acesteia pentru a prezenta Rusiei un ultimatum de capitulare", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, într-un comunicat. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Nu vom participa la astfel de 'summituri'", a adăugat ea. Rusia a respins această perspectivă - cu privire la care îşi exprimase deja rezervele serioase - înaintea vizitei lui Zelenski la Washington de săptămâna viitoare, în timpul căreia liderul de la Kiev intenţionează să-şi prezinte propunerile pentru pace preşedintelui Joe Biden, vicepreşedintei şi candidatei democrate la preşedinţie Kamala Harris, precum şi fostului preşedinte şi candidat republican Donald Trump. În timp ce Kievul îşi menţine cererea pentru o pace "justă" care să determine trupele ruse să se retragă din teritoriile ocupate, inclusiv din peninsula Crimeea, Moscova a afirmat că este gata să ia în considerare doar "propuneri serioase" care să ţină cont de "situaţia de pe teren care reflectă realităţile geopolitice". Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat în iunie că Moscova nu va accepta negocieri de pace decât cu condiţia ca Ucraina să renunţe la suveranitatea sa asupra a cinci dintre regiunile sale, ocupate parţial sau total de Rusia.

Ciucă, la summit-ul NATO de la Washington DC. Aici, alături de amiralul olandez Rob Bauer, președintele comitetului militar NATO Foto: Facebook
Politică

Ciucă, la summit-ul NATO de la Washington DC

Preșeintele PNL Nicolae Ciucă a postat mai multe fotografii de la summit-ul NATO de la Washington DC, în care apare cu președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, ministrul SUA al Apărării, Lloyd Austin, și alți oficiali. Cu Lloyd Austin, ministrul SUA al Apărării Citește și: Șoșoacă, în pragul falimentului personal: costurile unui „senviș” de la Bruxelles, la Parlamentul European, îi distrug finanțele Pavel a fost presedintele Comitetului Militar al NATO în perioada în care Ciucă era șef al statului major general. Cu președintele Cehiei, Petr Pavel Ciucă, la summit-ul NATO de la Washington DC Într-una din fotografii, Ciucă apare alături de generalul olandez Rob Bauer, cel care în ianuarie 2024 spunea că cetățenii trebuie să fie pregătiți pentru un conflict care ar necesita schimbări majore în viețile lor. „Unii politicieni din România cred că politica se poate face prin postări pe Facebook și zgomot la TV, dar diplomația, în special diplomația militară, funcționează pe baze foarte diferite. Un summit NATO, mai ales dacă este găzduit de SUA, este un loc ideal pentru a întâlni reprezentanți ai tuturor aliaților noștri militari cheie și pentru a susține interesul național pentru mai multă securitate pentru noi și pentru întregul flancul estic al NATO. Iar cei mai buni oameni pentru a face acest lucru sunt cei cu expertiză, experiență și o gamă largă de contacte”, a scris Ciucă pe Facebook. În alte fotografii postate de el pe Facebook, liderul liberal este în spatele președintelui SUA, Joe Biden, la conferința de presă a acestuia, sau alături de alți militari, cu care pare să se cunoască.

Ciucă, discurs la Summit-ul NATO (Washington) (sursa: Facebook/Nicolae Ionel Ciucă)
Politică

Ciucă, discurs la Summit-ul NATO (Washington)

Ciucă, discurs la Summit-ul NATO (Washington): președintele PNL și al Senatului a reiterat importanța Alianței la Marea Neagră. Ciucă, discurs la Summit-ul NATO (Washington) Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat marţi, în discursul ţinut la reuniunea Adunării Parlamentare a NATO, care se desfăşoară la Washington, D.C., că România a continuat în 2024 să-şi demonstreze dedicarea faţă de obiectivele Alianţei, inclusiv pe flancul estic, atât cu privire la apărare, cât şi cu privire la descurajare. Citește și: PSD îl promovează mediatic intens, din nou, pe George Simion. Analist politic: „Lui Ciolacu îi convine, evident, un tur doi cu liderul AUR, nu cu Ciucă” "Ne-am întărit capacităţile militare în ceea ce priveşte cooperarea şi operaţiunile din toată lumea. De la Marea Baltică până la Marea Neagră ne-am angajat în apărarea securităţii pe flancul estic. (...) Condamnăm atacul Rusiei asupra spitalului de copii din Ucraina. Ucraina este de partea bună a istoriei. (...) Este evident că trebuie să menţinem prezenţa NATO lângă Marea Neagră, dialogul politic şi dialog de sprijin pentru ceilalţi parteneri, inclusiv Moldova şi Georgia", a afirmat Ciucă, la reuniunea preşedinţilor de parlamente din statele membre ale Adunării Parlamentare a NATO, care se desfăşoară în capitala SUA. "Suntem gata să contribuim la deciziile strategice" El a reafirmat că România va susţine cooperarea în cadrul Alianţei, inclusiv cu privire la adaptarea la noile ameninţări, cum ar fi războiul hibrid. "Suntem gata să contribuim la deciziile strategice. În concluzie, puterea NATO stă în unitatea noastră şi în valorile comune. Împreună ne vom asigura că NATO va rămâne o forţă politică puternică", a mai transmis preşedintele Senatului. Conform unui comunicat al Adunării Parlamentare a NATO, la reuniunea de la Washington, D.C, desfăşurată în marja Summitului Alianţei, participă lideri parlamentari din cele 32 de state membre NATO, precum şi din Ucraina. Această întâlnire la nivel înalt are rolul de a evidenţia importanţa dimensiunii parlamentare a Alianţei şi de a fi prezentate opiniile parlamentelor aliate cu privire la priorităţile cheie ale Alianţei. 75 de ani de NATO Summit-ul parlamentar al NATO reunește lideri parlamentari din cele 32 de state membre NATO, precum și din Ucraina, și 23 de președinți ai parlamentelor. Această întâlnire la nivel înalt evidențiază importanța dimensiunii parlamentare a Alianței și opiniile parlamentelor aliate cu privire la prioritățile cheie ale Alianței, conform comunicatului Adunării Parlamentare a NATO.  Summit-ul de la Washington este unul aniversar, marcând 75 de ani de la înfiinţarea NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie. Romania aniversează în acest an două decenii de apartenență la NATO, cu cele mai solide garanţii de securitate.

Iohannis, în Dubai la luxosul COP28
Eveniment

Iohannis, în Dubai la luxosul COP28

Iohannis, în Dubai la luxosul COP28. Statul petrolier Dubai găzduiește cea mai mare conferință climatică din toate timpurile: peste 70.000 de invitați. Considerată cea mai importantă conferință privind clima de la reuniunea de la Paris din 2015, este și cea mai controversată. Liderul summit-ului, sultanul Ahmed al-Jaber, nu este doar ministrul industriei Emiratelor Arabe Unite, ci și șeful Companiei Naționale de Petrol Abu Dhabi. Citește și: VIDEO Imagini penibile cu Iohannis în Tanzania: șefa de protocol îi culege scamele la primirea oficială, figura președintelui flutură pe un banner în aer liber, niște păuni țipă la poza oficială Pe 27 noiembrie, o scurgere de informații a ajuns în presă: Emiratele Arabe Unite au plănuit să încheie, în cadrul COP28, acorduri privind afacerile cu petrol și gaze. În aceeași zi, Casa Albă a anunțat că președintele Joe Biden nu va participa la summit. Pe 28 noiembrie, Papa Francisc și-a anulat participarea. Temele COP28 trimit la angajamentele de la Paris Temele principale ale COP28: rezultatele angajamentelor luate la Paris în 2015, combustibilii fosili, și promovarea tehnologiilor ecologice. Primul obiectiv al COP28: bilanțul angajamentelor de reducere a emisiilor de CO2 luate în 2015 la Paris, când s-a fixat obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5°C. Al doilea punct major al COP28: consumul de petrol și afacerile cu combustibilii fosili. Mizele sunt însă enorme: 80% din energia lumii este furnizată astăzi de combustibili fosili precum cărbunele, petrolul sau gazele, care generează o mare parte din emisiile de CO2. Delegații vor trebui, de asemenea, să discute și despre reducerea emisiilor de metan, un gaz cu efect de seră. La Glasgow în 2021, statele s-au angajat să-și reducă emisiile cu 30%: Statele Unite și Uniunea Europeană au adoptat deja reglementări în acest sens, fără a fi urmate până în prezent de alți poluatori majori. Citește și: Modelul de turism prezidențial al lui Iohannis este președintele german Frank-Walter Steinmeier, proaspăt întors dintr-un turneu african. Steinmeier, însă, are un rol decorativ Un alt aspect, pe care președinția COP28 dorește în mod deosebit să-l evidențieze: folosirea tehnologiilor împotriva schimbărilor climatice. Președintele, sultanul Ahmed al-Jaber, este și co-fondator al companiei de stat Masdar, care vrea să ajungă „cea mai mare companie de energie regenerabilă din lume până în 2030”. Masdar e activ deja în peste 40 de țări și construiește parcuri solare uriașe. Compania dorește să aibă 100 de gigawați de energie regenerabilă, la nivel global, până în 2030, o cifră de două ori mai mare decât planurile de expansiune globală ale celui mai mare eco-investitor din Germania, RWE. Sultanului Ahmed al-Jaber i s-a cerut demisia Decizia Națiunilor Unite de a alege Dubai ca gazdă pentru Conferința Mondială privind Clima din acest an a provocat critici vehemente. În primul rînd a fost vizat sultanul Ahmed al-Jaber, liderul conferinței. Acesta nu este doar ministrul industriei al Emiratelor Arabe Unite, ci și șeful Companiei Naționale de Petrol, ADNOC. Tasneem Essop, directoarea executivă a Climate Action Network, cea mai mare rețea globală de organizații ale societății civile care luptă împotriva crizei climatice, a cerut imediat demisia acestuia din funcția de CEO al Companiei Naționale de Petrol Abu Dhabi. Essop a invocat conflictul de interese. Pe de altă parte, sultanul al-Jaber a avut susținători puternici, datorită faptului că e și un promotor al tehnologiilor care combat schimbările climatice. Olandezul Yvo de Boer, fost secretar general al Secretariatului Națiunilor Unite pentru Schimbările Climatice (UNFCCC), a afirmat că al-Jaber a fost forța motrice din spatele înființării Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile (IRENA) la Abu Dhabi. „Acest lucru îi conferă înțelegerea, experiența și responsabilitatea de a face COP28 ambițioasă, inovatoare și axată pe viitor”, a declarat acesta. Apelurile publice pentru demisia sultanului din funcția de CEO al ADNOC nu au avut nici o urmare. Între timp, ADNOC a continuat cu planurile de a-și dubla capacitatea de producție de petrol de la 2,7 milioane de barili de petrol pe zi în 2021, la 5 milioane până în 2027. Criticile s-au îndreptat și către numărul record de participanți: 70.000. Un festival șic, mai degrabă decât un summit, au comentat jurnaliștii germani care au observat că doar o mică parte dintre cei care participă la summit negociază cu adevărat măsuri concrete împotriva încălzirii globale. Cei mai mulți participanți sunt acolo pentru a se bucura de luxul cu care sunt primiți, ignorând că avioanele pe care le-au folosit contribuie la încălzirea globală. Agenda secretă de vânzare de petrol Ca parte a pregătirilor pentru conferință, echipa COP28 a Emiratelor Arabe Unite a organizat o serie de întâlniri cu reprezentanți ai guvernelor din întreaga lume. În urma unei scurgeri de informații, briefing-urile acestor întâlniri au ajuns în posesia BBC. Potrivit documentelor, Emiratele Arabe Unite au plănuit să-și folosească rolul de gazdă al COP28 ca oportunitate de a încheia noi acorduri cu petrol și gaze. Documentele, obținute de jurnaliști independenți de la Centre for Climate Reporting au fost verificate de BBC. Briefieng-urile au fost pregătite pentru Dr. Jaber, CEO atât al ADNOC, cît și al Masdar. Potrivit acestora, la întâlnirile programate urma să fie discutate interese comerciale cu reprezentanți ai aproape 30 de țări. Peste o duzină dintre aceștia, contactați de BBC, nu au vrut să comenteze. Ații au negat că au discutat despre interese comerciale, în ciuda temelor de discuție programate în briefing-urile întâlnirilor; alți cinci au spus că nu au avut loc întâlnirile. Printre temele de discuții au existat propuneri de acorduri privind combustibilii fosili cu 15 națiuni. În briefing-ul întâlnirii cu China se menționa că ADNOC e „dispusă să evalueze, în comun, oportunitățile internaționale de gaz natural lichefiat în Mozambic, Canada și Australia”. Într-un alt briefing se sugerează să i se spună unui ministru columbian că ADNOC „e pregătită” să ajute Columbia să-și dezvolte resursele de combustibili fosili. Există asemenea „teme de abordat”, prin care ADNOC își exprimă dorința de a colabora cu guvernele pentru a dezvolta proiecte pentru combustibili fosili, pentru alte 13 țări, inclusiv Germania și Egipt. Interese comerciale și pentru Masdar Briefing-urile arată, de asemenea, că Emiratele Arabe Unite au pregătit abordări privind oportunități comerciale și pentru compania sa de stat de energie regenerabilă, Masdar. Acestă temă urma să fie abordată inclusiv cu Regatul Unit, Statele Unite, Franța, Germania, Țările de Jos, Brazilia, China, Arabia Saudită, Egipt. și Kenya. În briefing-ul întâlnirii cu ministrul brazilian al Mediului era menționată solicitarea unui ajutor pentru „asigurarea alinierii și a aprobării” ofertei făcute de ADNOC celei mai mari companii de procesare a petrolului și gazelor din America Latină, Braskem. La începutul lunii noiembrie, ADNOC făcuse o ofertă de 2,1 miliarde de dolari (1,7 miliarde de lire sterline) pentru a cumpăra un pachet cheie. În briefing-ul întâlnirii cu Germania era pregătită asigurarea ADNOC către guvern: „Suntem pregătiți să continuăm aprovizionarea cu GNL”. De asemenea, ADNOC urma să sugereze națiunilor producătoare de petrol din Arabia Saudită și Venezuela că „nu există nici un conflict între dezvoltarea durabilă a resurselor naturale ale oricărei țări și angajamentul acesteia față de schimbările climatice”. Echipa din Emiratele Arabe Unite nu a negat folosirea întâlnirilor COP28 pentru discuții de afaceri, însă a spus că „întâlnirile private sunt private”, refuzând să comenteze ce s-a discutat în cadrul reuniunilor. Încercarea de a face afaceri în timpul procesului COP este însă o încălcare gravă a standardelor de conduită, stabilite de ONU. Potrivit lui Manuel Pulgar-Vidal, șeful summitului COP20 din Peru din 2014, „Dacă orice președinte al COP încearcă să obțină un anumit interes, inclusiv comercial, asta ar putea însemna eșecul COP”. Biden și Papa Francisc nu mai merg la COP28 Pe 27 noiembrie, Casa Albă a anunțat că președintele Joe Biden nu va participa la COP28, declarând însă că va trimite o echipă de specialiști: emisarul John Kerry, consilierul pentru climă Ali Zaidi și consilierul pentru energie curată John Podesta. „Deși nu avem actualizări de călătorie pentru președinte în acest moment, administrația așteaptă cu nerăbdare o COP28 robustă și productivă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Angelo Fernández Hernández. Papa Francisc, un cunoscut avocat al protecției mediului, urma să fie primul pontif care a participat la un COP al ONU de la începutul procesului în 1995. Pe 28 septembrie, în urma recomandărilor medicilor săi, Papa Francisc și-a anulat călătoria planificată la Dubai. Pe 30 noiembrie, acesta a ieșit în public, surâzător și glumeț. „După cum bine vedeți, sunt în viață”, a declarat acesta, motivându-și încă o dată absența de la COP28: „Motivul este că acolo este foarte cald și trecem de la căldură la aer condiționat. Și asta în starea bronhiilor mele (nu este recomandat). Slavă Domnului că nu a fost pneumonie”. Iohannis, în Dubai la luxosul COP28 Recepția oficială organizată la Cotroceni de Ziua Națională a României începe la ora 14.00, mai devreme cu câteva ore față de alți ani. Klaus Iohannis, care în 23 noiembrie s-a întors din turneul de zece zile în Africa, unde a fost cu Carmen Iohannis, va pleca apoi în Dubai, pentru patru zile. Administrația prezidențială a anunțat că Iohannis se va afla în Dubai în perioada 2-4 decembrie, pentru a pareticipa la cea de-a 28-a Conferință a Statelor parte la Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28). Potrivit comunicatului prezidențial, Iohannis va susține un discurs de trei minute și va participa la un forum despre inovație sustenabilă.

Prigojin, omul lui Putin în Africa (sursa: fontanka.ru)
Internațional

Prigojin, omul lui Putin în Africa

Prigojin, omul lui Putin în Africa. Liderul grupării ruse de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a avut joi întâlniri cu lideri africani, în marja summitului Rusia-Africa ce se desfăşoară la Sankt Petersburg, relatează cotidianul online Fontanka.ru. Prigojin, omul lui Putin în Africa Prigojin, care a condus în urmă cu o lună o rebeliune armată eşuată împotriva conducerii militare ruse, nu a participat oficial la summit, iar respectivele întâlniri s-au desfăşurat într-un hotel unde sunt cazate delegaţiile ţărilor africane. Portalul sursă a informaţiei a publicat şi o fotografie de la Sankt Petersburg, în care Prigojin apare alături de un delegat african. Printre oficialii cu care liderul Wagner s-a întâlnit se numără reprezentanţi ai ţărilor unde această grupare este activă, precum Mali şi Republica Centrafricană, dar şi din statului Niger, unde este în desfăşurare o lovitură de stat militară ce l-a înlăturat de la putere pe preşedintele Mohamed Bazoum, aliat al Occidentului în regiunea Sahel. Lukașenko, bun la toate În virtutea unui acord mediat de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko (potrivit versiunii oficiale) şi care a pus capăt revoltei armate a grupării Wagner din 23-24 iunie, Prigojin a acceptat să se stabilească în Belarus, în timp ce luptătorii Wagner au trebuit să aleagă între venirea împreună cu el în această ţară, intrarea în rândul trupelor regulate ale armatei ruse sau revenirea la casele lor. Deşi căzut în dizgraţie după marşul pornit asupra Moscovei, Prigojin a avut ulterior o întâlnire cu preşedintele Vladimir Putin la Kremlin. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 După mai multe săptămâni de incertitudine, Ministerul belarus al Apărării a anunţat pe 14 iulie sosirea primelor coloane de combatanţi Wagner. Apoi, pe 19 iulie, Prigojin a publicat din Belarus o înregistrare video în care salută venirea luptătorilor săi, pe care i-a asigurat că se vor putea întoarce în Africa, unde gruparea Wagner are contracte, dar nu a exclus în viitor o revenire a lor pe frontul din Ucraina.

Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius

Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că summit-ul liderilor NATO de la Vilnius a fost un "succes" pentru ţara sa şi a salutat declaraţia semnată cu G7 pentru a asigura securitatea Ucrainei pe termen lung. Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius "Rezultatul summitului NATO de la Vilnius este un succes de care Ucraina avea nevoie şi care are o mare semnificaţie", a declarat Zelenski, aflat pe scenă alături de liderii Grupului celor Şapte, în marja summitului NATO care se încheie astăzi la Vilnius, după două zile de reuniuni. Zelenski a mulţumit tuturor liderilor G7 pentru sprijinul "foarte concret" acordat Ucrainei. Preşedintele ucrainean a arătat că declaraţia G7 oferă "garanţii de securitate" Ucrainei, însă textul menţionează doar "angajamente de securitate" în mai multe domenii, precum livrările de arme, pregătirea forţelor armate şi schimbul de informaţii la nivelul serviciilor. Dar textul G7 rămâne departe de orice angajament care ar putea semăna cu articolul 5 al Alianţei, principiul conform căruia un atac asupra unui membru NATO reprezintă un atac asupra întregii organizaţii. În general, în ciuda declaraţiilor pozitive ale lui Zelenski, NATO nu a oferit ceea ce liderul ucrainean îşi dorea cel mai mult: o declaraţie care să stabilească un parcurs clar şi cu date concrete pentru aderarea Ucrainei la organizaţia militară. "Viitorul Ucrainei este în NATO" Într-o declaraţie emisă marţi, NATO s-a limitat la a afirma că "viitorul Ucrainei este în NATO", nu a definit un calendar de aderare şi a precizat că Kievul trebuie să îndeplinească o serie de "condiţii" pentru aderare, cum ar fi reformele în materie democratică şi militară. Înainte să fie făcut public acest comunicat, Zelenski şi-a exprimat dezamăgirea pe Twitter şi a considerat "absurdă" lipsa unui calendar clar pentru aderarea Ucrainei la NATO. Cu toate acestea, Zelenski a reuşit să obţină undă verde pentru mai multe măsuri de apropiere a Ucrainei de Alianţă, printre care şi crearea Consiliului NATO-Ucraina, noul forum care ridică relaţiile politice dintre cele două părţi. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor din Ilfov, a luat sute de mii de lei împrumut de la două bănci în luna martie în numai o săptămână. De ce avea nevoie brusc de cash? În plus, mai multe ţări au anunţat acordarea de asistenţă militară suplimentară Kievului. Marea Britanie şi Australia s-au angajat astăzi să trimită mai multe tancuri de luptă, în timp ce, marţi, Germania a promis un ajutor militar de 770 de milioane de euro, Norvegia a anunţat 220 de milioane de euro, iar Franţa a declarat că va trimite rachete Scalp la Kiev. Coaliţia condusă de Danemarca şi Olanda a anunţat, de asemenea, că va începe în august să antreneze piloţi ucraineni pentru manevrarea avioanelor de luptă F-16 fabricate în SUA.

Ucraina în NATO, nu la Vilnius (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina în NATO, nu la Vilnius

Ucraina în NATO, nu la Vilnius. Ucraina "nu se va alătura NATO" la finalul summit-ului de la Vilnius, preconizat pentru săptămâna viitoare, a declarat vineri consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan. Ucraina în NATO, nu la Vilnius Această declaraţie intervine într-un moment în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski efectuează un turneu internaţional vizând în special să obţină mai mult sprijin pentru ambiţia Kievului de a se alătura NATO, înaintea unui summit al Alianţei în 11 şi 12 iulie, la Vilnius, în Lituania. Totodată, SUA au confirma că vor furniza muniţii cu fragmentaţie Ucrainei, depăşind în un prag important în ceea ce priveşte tipurile de armament oferite Kievului pentru a se apăra împotriva Rusiei. "Este o decizie dificilă. O amânasem pentru o vreme", a declarat presei Sullivan, adăugând în acelaşi timp că este "ceea ce trebuia făcut". Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Voluntari nu era conectat la canalizare: apele menajere uzate erau deversate pe stradă. Societatea de apă din Voluntari, deținută de Primărie, era la curent SUA urma să anunţe vineri trimiterea către Ucraina a unor muniţii cu fragmentaţie, interzise în numeroase ţări, în cadrul unui pachet de securitate în valoare de 800 milioane de dolari, decizie care, potrivit Kievului, va avea un "impact psiho-emoţional extraordinar" asupra forţelor de ocupaţie ruse.

Zelenski vrea invitație de la NATO (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski vrea "invitație" de la NATO

Zelenski vrea "invitație" de la NATO. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că doreşte ca ţara sa să primească, la summit-ul din iulie de la Vilnius, o "invitaţie" de a adera la NATO. Zelenski vrea "invitație" de la NATO "Avem nevoie de un semnal foarte clar şi inteligibil la summit-ul de la Vilnius, cum că Ucraina poate deveni membru cu drepturi depline al NATO după război", le-a declarat el jurnaliştilor, în prezenţa şefului guvernului spaniol, Pedro Sanchez. "Această invitaţie la alianţă este prima etapă, foarte concretă, care ar fi foarte importantă pentru noi", a adăugat el. Pedro Sanchez a reafirmat sâmbătă, la Kiev, în prima zi a preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, sprijinul Uniunii faţă de Ucraina. Vizita sa precede un important summit NATO, prevăzut pe 11-12 iulie la Vilnius, pentru stabilirea unei foi de parcurs pentru relaţiile viitoare între Ucraina şi Alianţă. Citește și: FOTO Zeci de angajați ai Ambasadei Rusiei la București, expulzați de România, părăsesc țara la bordul unei aeronave rusești Comunicatul comun emis după întâlnirea de la Kiev afirmă că "Spania îşi reiterează sprijinul pentru candidatura Ucrainei la UE, care va fi una dintre priorităţile preşedinţiei sale", şi "susţine întărirea parteneriatului între NATO şi Ucraina, inclusiv prin crearea unui Consiliu NATO-Ucraina".

Castel Mimi, unde a sosit și Zelenski, oferit pe gratis organizatorilor summitului EPC
Eveniment

Castel Mimi, oferit pe gratis organizatorilor summitului

Castel Mimi a fost oferit pe gratis organizatorilor summitului Comunității Politice Europene, care s-a desfășurat, ieri, în Republica Moldova, scrie Newsmaker Moldova, citând-o pe administratoarea acestui domeniu, Cristina Frolov. Castel Mimi, din localitatea Bulboaca, la 45 de kilometri de Chișinău, a fost construit în 1893 și renovat în 2011. În jurul castelului se află o podgorie care exportă vinuri chiar și în Japonia. Castel Mimi, oferit pe gratis organizatorilor summitului „Contactată de NM, președintele Fundației «Constantin Mimi» a declarat că organizatorii evenimentului nu au plătit pentru arendarea Castelului Mimi”, a arătat Newsmaker Moldova. Însă Frolov nu a precizat dacă chelnerii și bucătarii au fost remunerați pentru munca depusă în ziua summitului. „Evenimentul dat nu a fost despre bani, nici despre orgolii, a fost o responsabilitate enormă, neremunerată, acceptată pentru că știam că beneficiile le vom culege în timp, pentru că știam că vom contribui la dezvoltarea regiunii și la crearea unei noi imagini pentru țara noastră”, a scris Frolov, pe Facebook. „Am auzit ieri de la mai toți liderii europeni că le-a placut foarte mult vinurile, bucatele, organizarea a fost minunată și locația a fost superbă. Familia noastră și întreaga echipă vă mulțumește pentru susținere. Acest eveniment a fost despre Moldova, și noi am vrut să demonstrăm că Moldova poate fi așa cum vrem noi să fie, mândră și europeană (...) Oameni buni, totul este posibil, vorba domnului Prim Ministru Recean «am muncit așa de mult că a căzut norocul pe noi»”, a mai arătat ea. Circa 50 de președinți, prim-miniștri și oficiali europeni de rang înalt au participat, la 1 iunie, la Summitul Comunității Politice Europene, care s-a desfășurat la Bulboaca. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Organizarea summitului Comunității Politice Europene a fost un succes major pentru Chișinău și Kiev, o arată angajamentele publice luate de liderii vest-europeni.

NATO, în "război rece" cu Rusia (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO, în "război rece" cu Rusia

NATO, în "război rece" cu Rusia. Liderii statelor membre ale NATO vor aproba la summit-ul de la Vilnius, din iulie, mii de pagini cu planuri secrete de apărare, care vor detalia pentru prima oară de la sfârşitul războiului rece reacţia alianţei la un eventual atac din partea Rusiei. NATO, în "război rece" cu Rusia Agenţia apreciază că este vorba de o schimbare fundamentală, după ce NATO nu a mai întocmit de zeci de ani planuri defensive la scară mare. Conflictele în care s-a implicat alianţa au fost de amploare mai mică, în Afganistan şi Irak; a existat o certitudine că Rusia nu mai reprezintă o ameninţare letală. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă în Europa se duce acum cel mai sângeros război de după 1945, chiar la graniţele NATO, în Ucraina, ceea ce impune planificarea din timp, cu mult înainte de declanşarea unui conflict cu un inamic de talie comparabilă cu a alianţei, cum este Rusia. "Diferenţa fundamentală între managementul crizelor şi apărarea colectivă este următoarea: nu noi, ci adversarul determină calendarul", a explicat amiralul Rob Bauer, unul din militarii de la vârful NATO. "Trebuie să ne pregătim pentru faptul că un conflict poate apărea în orice moment", a avertizat el. "Planuri regionale" Prin conturarea unor aşa-numite planuri regionale, NATO va da în acelaşi timp indicaţii fiecărui stat privind modernizarea forţelor militare şi a logisticii. "Aliaţii vor şti exact ce forţe şi capacităţi sunt necesare, inclusiv unde, ce şi cum să se desfăşoare", a declarat secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, despre documentele secrete care vor aloca anumite efective în apărarea fiecărei regiuni. Se oficializează astfel procesul declanşat de anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014, la care aliaţii au reacţionat prin prima desfăşurare de forţe de luptă în est; Regatul Unit, Canada şi Germania au preluat roluri de vârf în câte una din cele trei republici baltice - Lituania, Letonia şi Estonia. Diferențe față de "războiul rece" "Război rece", arată Reuters"? Deşi multe elemente sunt similare cu cele ale posturii militare a NATO dinainte de 1990, unii factori esenţiali s-au schimbat. Alianţa s-a extins de atunci cu circa 1.000 de km către est, iar numărul ţărilor membre a crescut de la 16 la 31. Aderarea Finlandei, în aprilie, a dublat lungimea frontierei NATO cu Rusia la circa 2.500 de km, obligând la o abordare a desfăşurărilor mai flexibilă decât în trecutul în care Germania era considerată principalul teatru de război posibil. De asemenea, Alianţa nu se mai pregăteşte pentru un război nuclear de amploare împotriva Moscovei şi a aliaţilor acesteia. Dintre statele care făceau parte din blocul Uniunii Sovietice, majoritatea sunt acum membre ale NATO, a observat istoricul Ian Hope de la comandamentul forţelor aliate din Europa (SHAPE). "Nu avem în vedere tipul de război cum a fost cel rece, în care forţele aliate (...) ar fi lovite simultan de atacuri pe scară mare ale Pactului de la Varşovia", ci mai degrabă de conflicte restrânse regional, care trebuie limitate prin desfăşurări rapide de forţe, a arătat el. "Transparenţa câmpului de luptă" Totodată, internetul, dronele, armele hipersonice şi fluxul rapid de informaţii prezintă probleme noi. "Partea bună este că vorbim despre transparenţa câmpului de luptă. Cu toţi sateliţii, cu toate informaţiile prelucrate putem vedea o criză în evoluţie", a explicat generalul-locotenent Hubert Cottereau, adjunct al şefului de stat-major al SHAPE. "Pentru Ucraina, am avut toate indiciile cu destul timp înainte". Transparenţa este unul din motivele pentru care NATO nu consideră necesară creşterea imediată a efectivelor din est, în ciuda solicitărilor ţărilor baltice. "Cu cât sunt adunate la frontieră mai multe trupe, cu atât e ca şi cum ai avea un ciocan. La un moment dat vrei să găseşti un cui", a avertizat Cottereau. "Dacă ruşii adună trupe la frontieră, ne vom nelinişti; dacă noi adunăm trupe la frontieră, se vor nelinişti ei". Ameliorarea puternică a capacităţii de acţiune rămâne însă o sarcină enormă. În 2022, NATO a convenit alertarea la nivel maxim a 300.000 de militari, faţă de 40.000 anterior. Muniție și logistica, insuficiente Insuficienţa capacităţii aliaţilor de a produce suficiente arme şi muniţii a fost evidenţiată de eforturile de a ţine pasul cu necesităţile Ucrainei, iar NATO trebuie să modernizeze şi logistica necesară - şi multă vreme neglijată - pentru desfăşurarea rapidă de trupe pe cale feroviară sau rutieră. Necesitatea asigurării fondurilor pentru implementarea planurilor regionale este unul din motivele care l-au determinat pe Stoltenberg să ceară liderilor aliaţi obiective mai ridicate de cheltuieli militare. La Vilnius se va discuta şi acest subiect. Citește și: Administrația Biden interzice piloților ucraineni să se antreneze pe avioane F-16 deținute de țările europene – New York Times, citând un oficial ucrainean Oficialii NATO apreciază că va fi nevoie de câţiva ani pentru implementarea completă a planurilor, însă subliniază că la nevoie alianţa poate intra imediat în război. "Suntem gata să luptăm şi azi. Ştiţi, nu eşti niciodată destul de pregătit. Niciodată", a spus Cottereau. "Trebuie să putem lupta chiar azi dacă e nevoie, cu ceea ce avem", a insistat generalul.

Zelenski, plan de pace, zece puncte (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Zelenski, plan de pace, zece puncte

Zelenski, plan de pace, zece puncte. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a promovat intens planul de pace în zece puncte, discutându-l, printre alţii, cu preşedintele SUA, Joe Biden, şi îndemnând liderii mondiali să organizeze un summit global pentru pace bazat pe acest plan. Zelenski, plan de pace, zece puncte Reuters prezintă miercuri conţinutul acestui plan şi ecourile pe care le-a avut la nivel mondial. Zelenski şi-a anunţat pentru prima dată formula de pace la un summit al G20 (grup reunind economiile dezvoltate şi emergente), desfăşurat în noiembrie. Planul prevede: 1. Siguranţa radiologică şi nucleară, cu accent pe restabilirea securităţii în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, Zaporojie, din Ucraina, care este acum ocupată de Rusia. 2. Securitatea alimentară, incluzând protejarea şi asigurarea exporturilor de cereale ale Ucrainei către cele mai sărace naţiuni din lume. 3. Securitatea energetică, cu accent pe restricţiile de preţ asupra resurselor energetice ruseşti, precum şi pe sprijinirea Ucrainei în refacerea infrastructurii energetice, din care jumătate a fost afectată de atacurile ruseşti. 4. Eliberarea tuturor prizonierilor şi deportaţilor, inclusiv a prizonierilor de război şi a copiilor deportaţi în Rusia. 5. Restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei - despre care Zelenski a spus că "nu poate fi negociată" - şi reafirmarea acesteia de către Rusia în conformitate cu Carta ONU. Citește și: Orbán Viktor, cel mai loial propagandist al lui Putin în Europa: premierul Ungariei a stârnit furia Ucrainei declarând că doar SUA pot decide pacea, nemaifurnizând arme Kievului 6. Retragerea trupelor ruseşti şi încetarea ostilităţilor, restabilirea frontierelor de stat ale Ucrainei cu Rusia. 7. Justiţie, care să includă înfiinţarea unui tribunal special care să judece crimele de război ruseşti. 8. Prevenirea ecocidului, necesitatea de a proteja mediul, cu accent pe deminare şi refacerea instalaţiilor de tratare a apei. 9. Prevenirea escaladării conflictului şi construirea unei arhitecturi de securitate în spaţiul euro-atlantic, incluzând garanţii pentru Ucraina. 10. Confirmarea încheierii războiului, care să includă un document semnat de părţile implicate. În decembrie, Zelenski i-a îndemnat pe liderii G7 (Grupul naţiunilor dezvoltate - Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi Statele Unite ale Americii) să susţină ideea sa de a organiza în iarnă un summit global pentru pace, care să se concentreze asupra planului de pace în ansamblu sau asupra unor puncte specifice. Rusia nu vrea să renunțe la teritoriile furate Rusia a respins luna aceasta propunerea de pace a lui Zelenski, iar Moscova a reafirmat marţi că nu va renunţa la niciun teritoriu pe care l-a luat cu forţa, aproximativ o cincime din Ucraina, şi pe care spune că l-a anexat. Zelenski s-a aflat într-un turneu diplomatic, prezentându-şi planul, printre alţii, preşedintelui american, Joe Biden, preşedintelui francez, Emmanuel Macron, şi premierului indian, Narendra Modi, a cărui ţară a preluat preşedinţia G20. Ţările occidentale, în frunte cu SUA, au sprijinit armata ucraineană cu miliarde de dolari şi au ajutat Kievul la deminare şi la repararea infrastructurii energetice. Dar răspunsul la planul de pace al lui Zelenski şi la summitul de pace propus de acesta a fost mai precaut. Oficial, marile puteri sprijină Ucraina În timpul vizitei lui Zelenski la Washington, la 22 decembrie, Biden a spus, în declaraţii publice, doar că el şi Zelenski "împărtăşesc exact aceeaşi viziune" pentru pace şi că Statele Unite se angajează să se asigure că Ucraina se poate apăra singură. Modi, al cărui guvern nu a condamnat în mod explicit invazia Rusiei în Ucraina, a declarat, după ce Zelenski a prezentat planul, că a "reiterat cu tărie" apelul său pentru încetarea imediată a ostilităţilor şi a promis sprijinul Indiei pentru toate eforturile de pace. Liderii G7 au declarat că s-au angajat să aducă pacea în Ucraina "în conformitate cu drepturile sale consacrate în Carta ONU". Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că şansele unor negocieri de pace în viitorul apropiat sunt reduse. "Cred că va continua confruntarea militară şi cred că mai trebuie să aşteptăm un moment în care să fie posibile negocieri de pace serioase", a declarat el la sfârşitul lunii decembrie.

G20 condamnă unanim Rusia ca agresor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

G20 condamnă unanim Rusia ca agresor

G20 condamnă unanim Rusia ca agresor. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut marţi liderilor G20, reuniţi în Indonezia, să-şi depăşească divizările şi să devină "co-creatori ai păcii" pentru a pune capăt războiului "distructiv" dus de Rusia, împotriva căreia ţările occidentale încearcă să-şi sporească presiunea. G20 condamnă unanim Rusia ca agresor Cea mai importantă reuniune a liderilor mondiali de la începerea pandemiei s-a deschis în absenţa preşedintelui rus Vladimir Putin, la Nusa Dua, pe insula indoneziană Bali. Acesta este primul summit care se desfăşoară după aproape nouă luni după declanşarea unui război sângeros cu consecinţe economice grave pentru planetă şi o ameninţare nucleară ce planează asupra lumii. Revenit de la Herson, oraş din sudul Ucrainei care tocmai a fost recucerit de armata sa, Volodimir Zelenski a fost unul dintre primii lideri care s-a exprimat prin videoconferinţă în faţa a ceea ce el a numit "G19", excluzând Rusia. În sală se afla totuşi prezent şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, prin care Vladimir Putin este reprezentat. "Sunt convins că acum este momentul când războiul distructiv al Rusiei trebuie şi poate fi oprit", a declarat preşedintele ucrainean, îmbrăcat în familiarul său tricou kaki. El "trebuie şi poate fi oprit", a afirmat Zelenski, subliniind că "fiecare zi de întârziere înseamnă noi ucraineni morţi, noi ameninţări la adresa lumii şi o creştere nebunească a pierderilor din cauza continuării agresiunii ruse - pierderi pentru întreaga lume". Cele zece puncte ale lui Zelenski El şi-a detaliat planul pentru a restabili pace şi a "salva mii de vieţi": să nu se aibă încredere în Rusia, să nu se tolereze "nicio scuză pentru şantajul nuclear" în faţa "ameninţărilor nebuneşti" ale Moscovei şi să se realizeze un schimb total de prizonieri. Preşedintele ucrainean a subliniat că războiul Rusiei trebuie să se încheie într-un mod just, în baza Cartei ONU şi a dreptului internaţional, şi nu "oricum", potrivit Ukrinform, care detaliază planul în zece puncte prezentat de Volodimir Zelenski: 1) Securitate nucleară - Rusia trebuie să-şi retragă imediat trupele de la centrala nucleară din Zaporojie, care să fie plasată sub controlul AIEA şi al personalului ucrainean; 2) Securitate alimentară: Prelungirea acordului privind exportul de cereale ucrainene şi extinderea acestuia pentru ca nave cu alimente să poată pleca şi din porturile din Nikolaev şi Olvia. De asemenea, Ucraina solicită tuturor ţărilor să se alăture iniţiativei Grain From Ukraine - asistenţă alimentară pentru cei mai săraci. Prima nava Nord Vind urmează să plece în Etiopia cu 27.000 de tone de grâu; 3) Securitate energetică. Zelenski a cerut accelerarea furnizării de sisteme de apărare antiaeriană şi de apărare antirachetă pentru ca Ucraina să se poată apăra împotriva noilor atacuri ruseşti asupra infrastructurii energetice. Kievul propune trimiterea unei misiuni ONU pentru inspectarea infrastructurii energetice critice a Ucrainei în vederea evaluării daunelor şi a nevoilor de reconstrucţie şi pentru a preveni distrugerea lor în continuare. Volodimir Zelenski a cerut, de asemenea, o limitare a preţului la resursele energetice ruseşti. 4) Eliberarea tuturor prizonierilor şi a celor deportaţi în Rusia. Ucraina propune eliberarea prizonierilor după formula "toţi pentru toţi"; 5) Punerea în aplicare a Cartei ONU şi restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a ordinii mondiale; Citește și: Primul pas ca Rusia să plătească despăgubiri de război Ucrainei: ONU a adoptat o rezoluție pentru crearea unui mecanism de plată 6) Retragerea trupelor ruse şi încetarea ostilităţilor. Rusia trebuie să-şi retragă toate trupele şi formaţiunile armate de pe teritoriul Ucrainei, iar Kievul să poată prelua controlul asupra tuturor secţiunilor graniţei sale de stat cu Federaţia Rusă. 7) Justiţie. Întreaga lume trebuie să recunoască un tribunal special instituit pentru crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei şi crearea unui mecanism internaţional care să compenseze toate pierderile cauzate de război; 8) Ecocid, nevoia de protecţie imediată a naturii. Ucraina are nevoie de ajutor pentru deminare, fonduri şi tehnologii pentru restabilirea instalaţiilor de tratare a apei; 9) Prevenirea escaladării. Ucraina are nevoie de garanţii de securitate, proiectul lor Kyiv Security Compact fiind deja prezentat de Kiev. 10) Stabilirea sfârşitului războiului. "Când toate măsurile antirăzboi vor fi implementate, când securitatea şi justiţia vor începe să fie restabilite, părţile trebuie să semneze un document care să stabilească sfârşitul războiului", a spus Zelenski. Spectrul foametei Referitor la acordul privind exportul de cereale, negociat în iulie, sub egida ONU şi a Turciei, care a permis livrarea a circa zece milioane tone de cereale şi expiră vineri, Moscova lasă să planeze incertitudinea asupra intenţiilor sale, amplificând temerile ONU cu privire la o posibilă foamete în unele regiuni ale planetei. Invazia rusă în Ucraina ca atare nu figurează pe agenda oficială a G20, dar aceasta domină reuniunea, atât timp cât ea îngrijorează şi adânceşte diviziunile între ţările occidentale care susţin Kievul şi altele, cu China în frunte, ce refuză să condamne Moscova. Gazdă a evenimentului, preşedintele indonezian Joko Widodo a lansat un apel în discursul său în deschiderea summit-ului de a se "pune capăt războiului": "Nu trebuie să divizăm lumea în mai multe tabere. Nu trebuie să lăsăm lume să alunece într-un nou Război rece". Surse: declarație comună dură Semn al fracturilor din cadrul G20, club al marilor economii mondiale creat la origine pentru a se pune de acord asupra problemelor financiare, gazda summit-ului, Indonezia, avertizase că nu trebuie să se aştepte la tradiţionalul comunicat comun, în care fiecare virgulă face obiectul unor intense tratative pentru a nu supăra pe nimeni. Dar un acord a fost obţinut luni seara asupra unui text comun la nivel de negociatori, a indicat preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Potrivit unei surse occidentale, documentul va califica invazia rusă în Ucraina drept "război", termen respins totuşi de Moscova care vorbeşte de o "operaţiune specială" ce ar viza "denazificarea" Ucrainei. Dar textul va lăsa la latitudinea fiecărei ţări să-şi exprime poziţia. "Cred că veţi vedea că cea mai mare parte a membrilor G20 vor spune clar că ei condamnă războiul Rusiei în Ucraina şi că ei văd Rusia drept cauză principală a suferinţelor economice şi umanitare imense în lume", a indicat un înalt responsabil american sub acoperirea anonimatului, citat de AFP.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră