joi 10 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: summit

30 articole
Internațional

Garanții de securitate, nu doar pentru Ucraina, ci pentru tot Flancul estic, decise la Londra

Ucraina și Flancul Estic, protejate împreună. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat că garanțiile de securitate discutate pentru Ucraina vor acoperi, de fapt, întregul Flanc Estic al Europei, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Totodată, Bolojan a subliniat că aceste garanții nu pot fi asigurate fără sprijinul Statelor Unite. Ucraina și Flancul Estic, protejate împreună La finalul summitului informal al liderilor europeni de la Londra, desfășurat duminică, Ilie Bolojan a precizat că întâlnirea a avut scopul de a coordona pozițiile pentru Consiliul European din 6 martie și pentru o reuniune programată pe 7 martie cu state non-UE, interesate să sprijine o soluție de pace sigură în Ucraina. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american „S-a convenit că garanțiile de securitate pentru Ucraina nu pot fi asigurate fără implicarea Statelor Unite. Practic, aceste garanții vizează tot Flancul Estic, de la Baltică la Marea Neagră, și vor necesita un plan comun care să combine eforturile europene cu sprijinul american”, a declarat Bolojan. Responsabilitate mai mare pentru pace Președintele interimar al României a mai spus că liderii reuniți la Londra au convenit menținerea sprijinului financiar și militar pentru Ucraina, precum și intensificarea pregătirilor pentru ca statele europene să își asume o contribuție mai mare la securitatea continentului. „În acest sens, va fi necesară creșterea bugetelor pentru Apărare în perioada următoare”, a precizat Ilie Bolojan. Reluarea dialogului între Ucraina și SUA, esențială În ceea ce privește încetarea ostilităților din Ucraina, Ilie Bolojan a subliniat că reluarea dialogului direct între Ucraina și Statele Unite ar putea accelera încheierea unui armistițiu și oprirea luptelor. „Țările participante la summit au convenit să continue consultările și, până la sfârșitul săptămânii viitoare, să adopte decizii concrete în acest sens”, a adăugat președintele interimar.

Ucraina și Flancul Estic, protejate împreună (sursa: Facebook/UK Prime Minister)
Europa trebuie să se reînarmeze urgent (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Internațional

UE trebuie să se înarmeze și să se pregătească "pentru ce e mai rău", susține șefa Comisiei Europene

Europa trebuie să se reînarmeze urgent. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să se reînarmeze rapid și să primească spațiu fiscal pentru a majora cheltuielile destinate Apărării. Declarația a fost făcută duminică de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul summitului informal desfășurat la Londra, dedicat securității europene și sprijinului pentru Ucraina în războiul cu Rusia. Europa trebuie să se reînarmeze urgent „Trebuie să reînarmăm urgent Europa”, a transmis Ursula von der Leyen în cadrul conferinței de presă care a urmat summitului. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Oficialul european a anunțat că va prezenta un plan amplu pentru reînarmarea Uniunii Europene în cadrul summitului extraordinar programat pentru 6 martie. Von der Leyen a subliniat necesitatea creșterii cheltuielilor militare europene pe termen lung, pentru a consolida securitatea continentului într-un context geopolitic tot mai fragil. Garanții de securitate pentru Ucraina Discuțiile s-au concentrat pe poziția Ucrainei în eventuale negocieri de pace cu Rusia, în contextul în care președinții Vladimir Putin și Donald Trump au inițiat deja dialoguri fără implicarea Kievului și a liderilor europeni. În cadrul summitului, liderii europeni au discutat despre oferirea unor „garanții cuprinzătoare de securitate” pentru Ucraina, care să includă sprijin economic și reziliență militară. Von der Leyen a subliniat că prioritatea rămâne creșterea investițiilor în Apărare și pregătirea pentru scenarii nefavorabile: „Este în interesul nostru comun să împiedicăm războaie viitoare.” În același mesaj, adresat indirect Statelor Unite, șefa Comisiei Europene a reafirmat angajamentul european față de apărarea democrației și a ordinii internaționale: „Suntem pregătiți, alături de dumneavoastră, să apărăm principiile statului de drept și integritatea granițelor.” Cele trei obiective principale Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a precizat că reuniunea a avut trei obiective principale: Primul obiectiv, consolidarea sprijinului pentru Ucraina, "unde toată Europa va trebui să dea mai mult". Apoi, stabilirea unui acord de pace durabil. Al treilea obiectiv: creșterea cheltuielilor de Apărare pentru menținerea forței NATO. Marea Britanie și Franța, plan pentru oprirea luptelor Cu câteva ore înainte de summit, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că lucrează împreună cu Franța la un plan care să oprească luptele din Ucraina. Starmer a precizat că acest proiect ar putea implica și alte state europene și ar urma să fie discutat ulterior cu SUA. Deocamdată nu este clar dacă planul vizează un acord de pace sau doar un armistițiu temporar. Totodată, Marea Britanie și Franța caută să formeze o „coaliție de voluntari” care să ofere garanții de securitate Ucrainei într-un eventual acord de pace, cu sprijinul SUA. De partea sa, administrația Trump susține că această responsabilitate trebuie să revină în special europenilor. Cine a participat la summit Printre participanții reuniunii informale de duminică s-au numărat lideri din state-cheie ale Uniunii Europene, din Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Republica Cehă, România, Spania şi Suedia. Din afara UE, au fost prezenți oficiali din Ucraina, Norvegia, Turcia și Canada. La eveniment au participat, de asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost și el prezent. Tensiuni între SUA și Ucraina În timp ce liderii europeni își reafirmau sprijinul pentru Kiev, declarații venite din partea oficialilor americani indicau presiuni asupra președintelui Zelenski. Potrivit consilierului pentru securitate națională Mike Waltz, există îndoieli cu privire la disponibilitatea liderului ucrainean de a pune capăt conflictului. Donald Trump și vicepreședintele său, JD Vance, i-au cerut vineri lui Zelenski să accepte un acord de pace cu Rusia, avertizând că, fără un compromis, Ucraina nu va mai putea conta pe sprijinul SUA. Trump a atras atenția asupra slăbirii armatei ucrainene și a riscului escaladării spre un posibil al Treilea Război Mondial.

Bolojan, la Summitul privind Ucraina de la Londra cu avion de linie Foto: captură video
Politică

Bolojan, la Summit-ul privind Ucraina de la Londra cu avion de linie

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan a plecat la Summitul privind Ucraina de la Londra cu un avion de linie, arată filmările de pe rețelele sociale. În imagini se vede și că acesta își gestionează singur valiza de mână.  Citește și: Cota lui Georgescu la pariuri continuă să se prăbușească. Depunerea candidaturii, anulată subit Bolojan, la Londra cu avion de linie Marea majoritate a comentariilor la această postare au fost laudative, mai puțin câțiva susținători ai suveraniștilor care l-au înjurat fără alte explicații. Nu mai puțin de 15 lideri europeni sunt prezenți la Londra pentru a construi o poziţie comună cu privire la încheierea războiului din Ucraina, iar printre ei se află și președintele interimar al României, Ilie Bolojan.  „Obținerea unui rezultat bun pentru Ucraina nu este doar o chestiune de bine și rău, este vitală pentru securitatea fiecărei națiuni de aici și a multor altora, de asemenea”, a declarat premierul britanic Keith Starmer la începutul reuniunii, flancat de Zelenskiy și președintele francez Emmanuel Macron. „Întâlnirea de astăzi are scopul de a ne uni pentru a discuta cum să obținem împreună o pace justă și durabilă și pentru a ne asigura că Ucraina se poate apăra și proteja împotriva oricărui viitor atac rusesc”, a mai spus Starmer. Încercând să reînvie speranța pentru pace în Ucraina, Starmer a declarat că discuțiile urgente cu Trump, Zelenskiy și Macron din weekend au consolidat ideea că o „coaliție a celor dispuși” din Europa ar trebui să se miște rapid pentru a veni cu un plan de pace care să fie prezentat Statelor Unite, mai explică Reuters.  Germania caută sute de miliarde de euro pentru înarmare Tot astăzi, Reuters a scris că partidele aflate în discuții pentru formarea noului guvern al Germaniei iau în considerare înființarea rapidă a două fonduri speciale în valoare potențială de sute de miliarde de euro, unul pentru apărare și un al doilea pentru infrastructură, au declarat pentru Reuters trei persoane care cunosc subiectul. Economiștii care consiliază partidele care vor forma probabil o nouă coaliție guvernamentală estimează că sunt necesare aproximativ 400 de miliarde de euro (415 miliarde de dolari) pentru fondul de apărare și între 400 și 500 de miliarde de euro pentru fondul de infrastructură, au spus sursele Reuters.  

Orban amenință UE cu blocarea summit-ului (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Viktor Orbán amenință cu sabotarea summit-ului pentru Ucraina dacă UE nu inițiază discuții cu Rusia

Orban amenință UE cu blocarea summit-ului. Premierul ungar Viktor Orban a cerut Uniunii Europene să inițieze negocieri directe cu Rusia pentru încetarea focului în Ucraina. Acesta a amenințat că ar putea bloca summit-ul pentru Ucraina. Orban amenință UE cu blocarea summit-ului Într-o scrisoare adresată sâmbătă președintelui Consiliului European, Antonio Costa, Orban a avertizat că ar putea bloca viitorul summit european dacă această solicitare nu este luată în considerare, potrivit Politico. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan „Sunt convins că Uniunea Europeană, urmând exemplul SUA, ar trebui să înceapă discuții directe cu Rusia cu privire la încetarea focului și o pace durabilă în Ucraina”, a scris Orban în documentul a cărui autenticitate a fost confirmată de diplomați europeni. Summitul european, marcat de tensiuni Liderii celor 27 de state membre ale UE urmează să se reunească joi la Bruxelles pentru a discuta despre consolidarea apărării europene și despre un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat la summit pentru a negocia garanții de securitate, în contextul recentelor tensiuni cu fostul președinte american Donald Trump. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a propus ca UE să se angajeze să furnizeze mai multe arme Ucrainei, inclusiv rachete, sisteme de apărare antiaeriană și obuze de artilerie. Ungaria, obstacol major pentru Ucraina Discuțiile din cadrul summitului se anunță tensionate din cauza opoziției ferme a Ungariei față de orice nou sprijin militar pentru Kiev. Orban, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Moscova, a solicitat evitarea adoptării unor concluzii scrise privind Ucraina, pentru a nu expune „diviziunile” din cadrul UE. „Propun să nu încercăm să adoptăm concluzii scrise asupra Ucrainei în cursul Consiliului European special”, a transmis Orban în scrisoarea sa, dezvăluită inițial de Financial Times și jurnalistul ungar de investigație Szabolcs Panyi. Ajutorul UE pentru Ucraina: 134 de miliarde de euro Până în prezent, Uniunea Europeană a oferit Ucrainei un sprijin total de 134 de miliarde de euro, dintre care aproape 50 de miliarde au fost destinate ajutorului militar. În contextul în care SUA și Rusia au început discuții pe tema conflictului, opoziția Ungariei față de implicarea militară europeană ridică semne de întrebare asupra unității UE în sprijinirea Kievului. Summitul de la Bruxelles ar putea deveni astfel un moment crucial pentru viitorul sprijinului european acordat Ucrainei, dar și pentru poziționarea Uniunii în negocierile internaționale privind războiul.

Convocarea unui summit european pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

UE ar putea anunța luni decizii militare importante pentru Ucraina. Pe 6 martie, summit european

Convocarea unui summit european pentru Ucraina. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat pe X, duminică, convocarea unui summit european special dedicat Ucrainei, programat pentru 6 martie, Convocarea unui summit european pentru Ucraina Costa a subliniat importanța momentului, declarând: Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania "Trăim un moment decisiv pentru Ucraina și securitatea europeană". În urma consultărilor cu liderii europeni, el a constatat o dorință comună de a aborda provocările la nivelul UE. Răspunsul european la negocierile americani-ruși În contextul negocierilor dintre americani și ruși privind Ucraina, europenii își asumă efortul de a elabora un răspuns coordonat. Se remarcă teama ca, fără implicarea directă a UE, un acord ar putea fi încheiat în detrimentul Kievului, fără ca europenii să aibă un cuvânt de spus. Colaborarea la nivelul UE: Costa și Ursula von der Leyen Antonio Costa s-a angajat să colaboreze îndeaproape cu președinta Comisiei Europene. Alături de Ursula von der Leyen, și de toate statele membre, se vor lua decizii esențiale în cadrul summit-ului din 6 martie. Speranțele Ucrainei Într-o conferință de presă de la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat speranța că reuniunea de luni, ce va reuni liderii statelor aliate – în special europeni – va reprezenta un "viraj" semnificativ. Zelenski a remarcat importanța întâlnirii, menționând participarea miniștrilor apărării din 13 țări europene, care vor defini un răspuns coordonat la negocierile americano-rușe și vor contribui la consolidarea securității Europei. Inițiativa Estoniei și Franței La trei ani de la începutul războiului, reuniunea miniștrilor apărării, inițiată de Estonia și Franța, îi va reuni pe reprezentanți din Lituania, Letonia, Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie. Scopul principal este elaborarea unui răspuns comun care să influențeze negocierile în desfășurare și să întărească securitatea întregii Europe

Nouă reuniune în Franța, România, invitată (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Internațional

Macron face un summit pentru Ucraina la care invită și România, dar fără greii UE

Nouă reuniune în Franța, România, invitată. Franța va găzdui miercuri o a doua reuniune la nivel înalt dedicată Ucrainei și securității europene, transmite France 24. Spre deosebire de întâlnirea de luni de la Paris, acest nou summit va include și state europene care nu au fost prezente anterior, precum România și Canada. Nouă reuniune în Franța, România, invitată Conform unor surse diplomatice, la reuniunea de miercuri vor participa: Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Evenimentul va avea un format hibrid, incluzând și participarea prin videoconferință, potrivit unor diplomați. Reuniunea "greilor" Luni, președintele francez Emmanuel Macron a găzduit o reuniune de urgență cu lideri din Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca De asemenea, la discuții au participat Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene), Antonio Costa (președintele Consiliului European) și Mark Rutte (secretarul general al NATO). Întâlnirea a avut ca obiectiv analizarea evoluțiilor recente din Ucraina, mai ales în contextul noilor inițiative de pace propuse de administrația americană condusă de Donald Trump. Europa, presată să acționeze Summitul face parte din eforturile de identificare a unor garanții de securitate pentru Ucraina și de accelerare a investițiilor europene în apărare. Potrivit unor oficiali ai Uniunii Europene, reuniunea de luni a generat nemulțumiri în rândul unor state membre, deoarece nu a fost un summit al întregii UE, ci doar o întâlnire selectivă între anumite țări.

Trimiterea trupelor în Ucraina dezbină UE (sursa: Facebook/Élysée – Présidence de la République française)
Internațional

Trimiterea trupelor în Ucraina dezbină UE

Trimiterea trupelor în Ucraina dezbină UE. O reuniune de urgență a liderilor europeni a avut loc luni la Paris, având ca obiectiv definirea unei strategii comune pentru securitatea Europei și gestionarea „accelerării” sprijinului american pentru Ucraina. Potrivit Le Figaro, mărul discordiei a fost trimiterea de trupe în Ucraina. Reuniunea de criză de la Élysée Întâlnirea, desfășurată la Palatul Élysée, a durat peste trei ore și a reunit aproximativ zece lideri ai țărilor din Uniunea Europeană. Citește și: Mega, preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini. Complicele său i-ar fi dat foc într-o parcare supravegheată video Subiectul principal: coordonarea unui răspuns comun în fața evoluțiilor rapide ale politicii americane privind conflictul din Ucraina. Trimiterea trupelor în Ucraina dezbină UE Premierul britanic, care urmează să efectueze săptămâna viitoare o vizită la Donald Trump în Washington, și-a exprimat dorința de a juca un rol de mediator între SUA și Europa. Duminică, acesta a declarat că este pregătit să trimită trupe în Ucraina „dacă va fi necesar”, pentru a contribui la garanțiile de securitate ale țării. Suedia a afirmat, de asemenea, că nu exclude posibilitatea unui astfel de desfășurare militară, dar doar „în cazul unei păci juste și durabile” în Ucraina. Însă nu toți participanții au fost de acord cu această măsură. Germania și Polonia resping ideea trimiterii de trupe În contrast, cancelarul german a considerat acest subiect „extrem de inadecvat” și „prematur”, exprimându-și iritarea față de momentul apariției acestui dezbatere. La rândul său, Donald Tusk, un susținător puternic al Ucrainei, a declarat că Polonia nu intenționează să trimită soldați în Ucraina.

Summitul grupului Ramstein pentru Ucraina, amânat (sursa: Facebook/Ramstein Air Base, Germany)
Internațional

Summitul grupului Ramstein pentru Ucraina, amânat

Summitul grupului Ramstein pentru Ucraina, amânat. Summitul planificat pentru sâmbătă la Ramstein, Germania, dedicat sprijinului pentru Ucraina, a fost amânat, au anunțat organizatorii miercuri. Motivul amânării este anularea vizitei președintelui american Joe Biden în Germania. Deplasarea lui Biden, anulată Casa Albă a comunicat marți că Joe Biden și-a anulat călătoriile programate pentru sfârșitul săptămânii în Germania și Angola, din cauza prognozei uraganului Milton, care se anunța deosebit de puternic. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche Președintele american a decis să rămână în SUA pentru a coordona pregătirile și răspunsul la uragan, care urma să lovească Florida miercuri. O nouă dată pentru vizită nu a fost stabilită. Summitul grupului Ramstein pentru Ucraina, amânat Grupul Ramstein al donatorilor de arme pentru Ucraina urma să se reunească la cel mai înalt nivel, în marja vizitei oficiale a președintelui Biden, planificată în perioada 10-13 octombrie. Aceasta ar fi fost prima vizită de stat a unui președinte american în Germania în aproape 40 de ani. Evenimentul din 12 octombrie a fost amânat oficial. "Evenimentul din 12 octombrie 2024 este amânat", a anunţat biroul de afaceri publice al SUA de la baza militară Ramstein într-un e-mail adresat jurnaliştilor. "Vor avea loc anunţuri cu privire la viitoarele reuniuni ale Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei", se mai arată în comunicat. Planul de victorie al președintelui Zelenski Organizatorii au precizat că vor avea loc anunțuri ulterioare cu privire la viitoarele întâlniri ale Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei. Summitul avea scopul de a sublinia sprijinul ferm pentru Ucraina împotriva invaziei Rusiei, într-un moment crucial pentru forțele armate ucrainene, aflate sub presiune intensă. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat anterior că intenționa să prezinte „planul de victorie” la summitul de la Ramstein, subliniind viziunea Kievului asupra modalităților de a încheia conflictul cu Rusia. Până acum, Kievul nu a oferit o reacție oficială la amânarea summitului. Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a precizat că miniștrii apărării intenționează să se reunească în formatul Ramstein în cursul lunii octombrie, însă nu a fost stabilită o dată exactă pentru întâlnire. Analize și declarații ale experților Stefan Mair, director al think tank-ului german SWP, specializat în politică externă, a afirmat că Biden trebuia să transmită un mesaj clar că se ocupă de politica internă, mai ales în apropierea alegerilor din SUA. Mair a subliniat că această amânare nu reflectă o diminuare a importanței sprijinului pentru Ucraina. "Era clar că Biden trebuia să trimită semnalul că se ocupă de politica internă - atât de aproape de alegerile (din SUA)", a declarat Stefan Mair, directorul SWP, un think tank german specializat pe politică externă. "Nu văd această amânare drept o reducere a importanţei chestiunii Ucrainei", a mai spus el.

Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența

Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența. Rusia a anunţat că nu va participa la cel de-al doilea summit privind Ucraina, prevăzut de Kiev în luna noiembrie, după o primă reuniune de pace în iunie în Elveţia, preşedintele Volodimir Zelenski afirmând că doreşte ca Moscova să fie prezentă de această dată. Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența "Summitul va avea aceleaşi obiective: promovarea iluzoriei 'formule Zelenski' drept orice bază privind soluţionarea conflictului, obţinerea sprijinului majorităţii lumii şi folosirea acesteia pentru a prezenta Rusiei un ultimatum de capitulare", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, într-un comunicat. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Nu vom participa la astfel de 'summituri'", a adăugat ea. Rusia a respins această perspectivă - cu privire la care îşi exprimase deja rezervele serioase - înaintea vizitei lui Zelenski la Washington de săptămâna viitoare, în timpul căreia liderul de la Kiev intenţionează să-şi prezinte propunerile pentru pace preşedintelui Joe Biden, vicepreşedintei şi candidatei democrate la preşedinţie Kamala Harris, precum şi fostului preşedinte şi candidat republican Donald Trump. În timp ce Kievul îşi menţine cererea pentru o pace "justă" care să determine trupele ruse să se retragă din teritoriile ocupate, inclusiv din peninsula Crimeea, Moscova a afirmat că este gata să ia în considerare doar "propuneri serioase" care să ţină cont de "situaţia de pe teren care reflectă realităţile geopolitice". Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat în iunie că Moscova nu va accepta negocieri de pace decât cu condiţia ca Ucraina să renunţe la suveranitatea sa asupra a cinci dintre regiunile sale, ocupate parţial sau total de Rusia.

Ciucă, la summit-ul NATO de la Washington DC. Aici, alături de amiralul olandez Rob Bauer, președintele comitetului militar NATO Foto: Facebook
Politică

Ciucă, la summit-ul NATO de la Washington DC

Preșeintele PNL Nicolae Ciucă a postat mai multe fotografii de la summit-ul NATO de la Washington DC, în care apare cu președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, ministrul SUA al Apărării, Lloyd Austin, și alți oficiali. Cu Lloyd Austin, ministrul SUA al Apărării Citește și: Șoșoacă, în pragul falimentului personal: costurile unui „senviș” de la Bruxelles, la Parlamentul European, îi distrug finanțele Pavel a fost presedintele Comitetului Militar al NATO în perioada în care Ciucă era șef al statului major general. Cu președintele Cehiei, Petr Pavel Ciucă, la summit-ul NATO de la Washington DC Într-una din fotografii, Ciucă apare alături de generalul olandez Rob Bauer, cel care în ianuarie 2024 spunea că cetățenii trebuie să fie pregătiți pentru un conflict care ar necesita schimbări majore în viețile lor. „Unii politicieni din România cred că politica se poate face prin postări pe Facebook și zgomot la TV, dar diplomația, în special diplomația militară, funcționează pe baze foarte diferite. Un summit NATO, mai ales dacă este găzduit de SUA, este un loc ideal pentru a întâlni reprezentanți ai tuturor aliaților noștri militari cheie și pentru a susține interesul național pentru mai multă securitate pentru noi și pentru întregul flancul estic al NATO. Iar cei mai buni oameni pentru a face acest lucru sunt cei cu expertiză, experiență și o gamă largă de contacte”, a scris Ciucă pe Facebook. În alte fotografii postate de el pe Facebook, liderul liberal este în spatele președintelui SUA, Joe Biden, la conferința de presă a acestuia, sau alături de alți militari, cu care pare să se cunoască.

Ciucă, discurs la Summit-ul NATO (Washington) (sursa: Facebook/Nicolae Ionel Ciucă)
Politică

Ciucă, discurs la Summit-ul NATO (Washington)

Ciucă, discurs la Summit-ul NATO (Washington): președintele PNL și al Senatului a reiterat importanța Alianței la Marea Neagră. Ciucă, discurs la Summit-ul NATO (Washington) Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat marţi, în discursul ţinut la reuniunea Adunării Parlamentare a NATO, care se desfăşoară la Washington, D.C., că România a continuat în 2024 să-şi demonstreze dedicarea faţă de obiectivele Alianţei, inclusiv pe flancul estic, atât cu privire la apărare, cât şi cu privire la descurajare. Citește și: PSD îl promovează mediatic intens, din nou, pe George Simion. Analist politic: „Lui Ciolacu îi convine, evident, un tur doi cu liderul AUR, nu cu Ciucă” "Ne-am întărit capacităţile militare în ceea ce priveşte cooperarea şi operaţiunile din toată lumea. De la Marea Baltică până la Marea Neagră ne-am angajat în apărarea securităţii pe flancul estic. (...) Condamnăm atacul Rusiei asupra spitalului de copii din Ucraina. Ucraina este de partea bună a istoriei. (...) Este evident că trebuie să menţinem prezenţa NATO lângă Marea Neagră, dialogul politic şi dialog de sprijin pentru ceilalţi parteneri, inclusiv Moldova şi Georgia", a afirmat Ciucă, la reuniunea preşedinţilor de parlamente din statele membre ale Adunării Parlamentare a NATO, care se desfăşoară în capitala SUA. "Suntem gata să contribuim la deciziile strategice" El a reafirmat că România va susţine cooperarea în cadrul Alianţei, inclusiv cu privire la adaptarea la noile ameninţări, cum ar fi războiul hibrid. "Suntem gata să contribuim la deciziile strategice. În concluzie, puterea NATO stă în unitatea noastră şi în valorile comune. Împreună ne vom asigura că NATO va rămâne o forţă politică puternică", a mai transmis preşedintele Senatului. Conform unui comunicat al Adunării Parlamentare a NATO, la reuniunea de la Washington, D.C, desfăşurată în marja Summitului Alianţei, participă lideri parlamentari din cele 32 de state membre NATO, precum şi din Ucraina. Această întâlnire la nivel înalt are rolul de a evidenţia importanţa dimensiunii parlamentare a Alianţei şi de a fi prezentate opiniile parlamentelor aliate cu privire la priorităţile cheie ale Alianţei. 75 de ani de NATO Summit-ul parlamentar al NATO reunește lideri parlamentari din cele 32 de state membre NATO, precum și din Ucraina, și 23 de președinți ai parlamentelor. Această întâlnire la nivel înalt evidențiază importanța dimensiunii parlamentare a Alianței și opiniile parlamentelor aliate cu privire la prioritățile cheie ale Alianței, conform comunicatului Adunării Parlamentare a NATO.  Summit-ul de la Washington este unul aniversar, marcând 75 de ani de la înfiinţarea NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie. Romania aniversează în acest an două decenii de apartenență la NATO, cu cele mai solide garanţii de securitate.

Iohannis, în Dubai la luxosul COP28
Eveniment

Iohannis, în Dubai la luxosul COP28

Iohannis, în Dubai la luxosul COP28. Statul petrolier Dubai găzduiește cea mai mare conferință climatică din toate timpurile: peste 70.000 de invitați. Considerată cea mai importantă conferință privind clima de la reuniunea de la Paris din 2015, este și cea mai controversată. Liderul summit-ului, sultanul Ahmed al-Jaber, nu este doar ministrul industriei Emiratelor Arabe Unite, ci și șeful Companiei Naționale de Petrol Abu Dhabi. Citește și: VIDEO Imagini penibile cu Iohannis în Tanzania: șefa de protocol îi culege scamele la primirea oficială, figura președintelui flutură pe un banner în aer liber, niște păuni țipă la poza oficială Pe 27 noiembrie, o scurgere de informații a ajuns în presă: Emiratele Arabe Unite au plănuit să încheie, în cadrul COP28, acorduri privind afacerile cu petrol și gaze. În aceeași zi, Casa Albă a anunțat că președintele Joe Biden nu va participa la summit. Pe 28 noiembrie, Papa Francisc și-a anulat participarea. Temele COP28 trimit la angajamentele de la Paris Temele principale ale COP28: rezultatele angajamentelor luate la Paris în 2015, combustibilii fosili, și promovarea tehnologiilor ecologice. Primul obiectiv al COP28: bilanțul angajamentelor de reducere a emisiilor de CO2 luate în 2015 la Paris, când s-a fixat obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5°C. Al doilea punct major al COP28: consumul de petrol și afacerile cu combustibilii fosili. Mizele sunt însă enorme: 80% din energia lumii este furnizată astăzi de combustibili fosili precum cărbunele, petrolul sau gazele, care generează o mare parte din emisiile de CO2. Delegații vor trebui, de asemenea, să discute și despre reducerea emisiilor de metan, un gaz cu efect de seră. La Glasgow în 2021, statele s-au angajat să-și reducă emisiile cu 30%: Statele Unite și Uniunea Europeană au adoptat deja reglementări în acest sens, fără a fi urmate până în prezent de alți poluatori majori. Citește și: Modelul de turism prezidențial al lui Iohannis este președintele german Frank-Walter Steinmeier, proaspăt întors dintr-un turneu african. Steinmeier, însă, are un rol decorativ Un alt aspect, pe care președinția COP28 dorește în mod deosebit să-l evidențieze: folosirea tehnologiilor împotriva schimbărilor climatice. Președintele, sultanul Ahmed al-Jaber, este și co-fondator al companiei de stat Masdar, care vrea să ajungă „cea mai mare companie de energie regenerabilă din lume până în 2030”. Masdar e activ deja în peste 40 de țări și construiește parcuri solare uriașe. Compania dorește să aibă 100 de gigawați de energie regenerabilă, la nivel global, până în 2030, o cifră de două ori mai mare decât planurile de expansiune globală ale celui mai mare eco-investitor din Germania, RWE. Sultanului Ahmed al-Jaber i s-a cerut demisia Decizia Națiunilor Unite de a alege Dubai ca gazdă pentru Conferința Mondială privind Clima din acest an a provocat critici vehemente. În primul rînd a fost vizat sultanul Ahmed al-Jaber, liderul conferinței. Acesta nu este doar ministrul industriei al Emiratelor Arabe Unite, ci și șeful Companiei Naționale de Petrol, ADNOC. Tasneem Essop, directoarea executivă a Climate Action Network, cea mai mare rețea globală de organizații ale societății civile care luptă împotriva crizei climatice, a cerut imediat demisia acestuia din funcția de CEO al Companiei Naționale de Petrol Abu Dhabi. Essop a invocat conflictul de interese. Pe de altă parte, sultanul al-Jaber a avut susținători puternici, datorită faptului că e și un promotor al tehnologiilor care combat schimbările climatice. Olandezul Yvo de Boer, fost secretar general al Secretariatului Națiunilor Unite pentru Schimbările Climatice (UNFCCC), a afirmat că al-Jaber a fost forța motrice din spatele înființării Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile (IRENA) la Abu Dhabi. „Acest lucru îi conferă înțelegerea, experiența și responsabilitatea de a face COP28 ambițioasă, inovatoare și axată pe viitor”, a declarat acesta. Apelurile publice pentru demisia sultanului din funcția de CEO al ADNOC nu au avut nici o urmare. Între timp, ADNOC a continuat cu planurile de a-și dubla capacitatea de producție de petrol de la 2,7 milioane de barili de petrol pe zi în 2021, la 5 milioane până în 2027. Criticile s-au îndreptat și către numărul record de participanți: 70.000. Un festival șic, mai degrabă decât un summit, au comentat jurnaliștii germani care au observat că doar o mică parte dintre cei care participă la summit negociază cu adevărat măsuri concrete împotriva încălzirii globale. Cei mai mulți participanți sunt acolo pentru a se bucura de luxul cu care sunt primiți, ignorând că avioanele pe care le-au folosit contribuie la încălzirea globală. Agenda secretă de vânzare de petrol Ca parte a pregătirilor pentru conferință, echipa COP28 a Emiratelor Arabe Unite a organizat o serie de întâlniri cu reprezentanți ai guvernelor din întreaga lume. În urma unei scurgeri de informații, briefing-urile acestor întâlniri au ajuns în posesia BBC. Potrivit documentelor, Emiratele Arabe Unite au plănuit să-și folosească rolul de gazdă al COP28 ca oportunitate de a încheia noi acorduri cu petrol și gaze. Documentele, obținute de jurnaliști independenți de la Centre for Climate Reporting au fost verificate de BBC. Briefieng-urile au fost pregătite pentru Dr. Jaber, CEO atât al ADNOC, cît și al Masdar. Potrivit acestora, la întâlnirile programate urma să fie discutate interese comerciale cu reprezentanți ai aproape 30 de țări. Peste o duzină dintre aceștia, contactați de BBC, nu au vrut să comenteze. Ații au negat că au discutat despre interese comerciale, în ciuda temelor de discuție programate în briefing-urile întâlnirilor; alți cinci au spus că nu au avut loc întâlnirile. Printre temele de discuții au existat propuneri de acorduri privind combustibilii fosili cu 15 națiuni. În briefing-ul întâlnirii cu China se menționa că ADNOC e „dispusă să evalueze, în comun, oportunitățile internaționale de gaz natural lichefiat în Mozambic, Canada și Australia”. Într-un alt briefing se sugerează să i se spună unui ministru columbian că ADNOC „e pregătită” să ajute Columbia să-și dezvolte resursele de combustibili fosili. Există asemenea „teme de abordat”, prin care ADNOC își exprimă dorința de a colabora cu guvernele pentru a dezvolta proiecte pentru combustibili fosili, pentru alte 13 țări, inclusiv Germania și Egipt. Interese comerciale și pentru Masdar Briefing-urile arată, de asemenea, că Emiratele Arabe Unite au pregătit abordări privind oportunități comerciale și pentru compania sa de stat de energie regenerabilă, Masdar. Acestă temă urma să fie abordată inclusiv cu Regatul Unit, Statele Unite, Franța, Germania, Țările de Jos, Brazilia, China, Arabia Saudită, Egipt. și Kenya. În briefing-ul întâlnirii cu ministrul brazilian al Mediului era menționată solicitarea unui ajutor pentru „asigurarea alinierii și a aprobării” ofertei făcute de ADNOC celei mai mari companii de procesare a petrolului și gazelor din America Latină, Braskem. La începutul lunii noiembrie, ADNOC făcuse o ofertă de 2,1 miliarde de dolari (1,7 miliarde de lire sterline) pentru a cumpăra un pachet cheie. În briefing-ul întâlnirii cu Germania era pregătită asigurarea ADNOC către guvern: „Suntem pregătiți să continuăm aprovizionarea cu GNL”. De asemenea, ADNOC urma să sugereze națiunilor producătoare de petrol din Arabia Saudită și Venezuela că „nu există nici un conflict între dezvoltarea durabilă a resurselor naturale ale oricărei țări și angajamentul acesteia față de schimbările climatice”. Echipa din Emiratele Arabe Unite nu a negat folosirea întâlnirilor COP28 pentru discuții de afaceri, însă a spus că „întâlnirile private sunt private”, refuzând să comenteze ce s-a discutat în cadrul reuniunilor. Încercarea de a face afaceri în timpul procesului COP este însă o încălcare gravă a standardelor de conduită, stabilite de ONU. Potrivit lui Manuel Pulgar-Vidal, șeful summitului COP20 din Peru din 2014, „Dacă orice președinte al COP încearcă să obțină un anumit interes, inclusiv comercial, asta ar putea însemna eșecul COP”. Biden și Papa Francisc nu mai merg la COP28 Pe 27 noiembrie, Casa Albă a anunțat că președintele Joe Biden nu va participa la COP28, declarând însă că va trimite o echipă de specialiști: emisarul John Kerry, consilierul pentru climă Ali Zaidi și consilierul pentru energie curată John Podesta. „Deși nu avem actualizări de călătorie pentru președinte în acest moment, administrația așteaptă cu nerăbdare o COP28 robustă și productivă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Angelo Fernández Hernández. Papa Francisc, un cunoscut avocat al protecției mediului, urma să fie primul pontif care a participat la un COP al ONU de la începutul procesului în 1995. Pe 28 septembrie, în urma recomandărilor medicilor săi, Papa Francisc și-a anulat călătoria planificată la Dubai. Pe 30 noiembrie, acesta a ieșit în public, surâzător și glumeț. „După cum bine vedeți, sunt în viață”, a declarat acesta, motivându-și încă o dată absența de la COP28: „Motivul este că acolo este foarte cald și trecem de la căldură la aer condiționat. Și asta în starea bronhiilor mele (nu este recomandat). Slavă Domnului că nu a fost pneumonie”. Iohannis, în Dubai la luxosul COP28 Recepția oficială organizată la Cotroceni de Ziua Națională a României începe la ora 14.00, mai devreme cu câteva ore față de alți ani. Klaus Iohannis, care în 23 noiembrie s-a întors din turneul de zece zile în Africa, unde a fost cu Carmen Iohannis, va pleca apoi în Dubai, pentru patru zile. Administrația prezidențială a anunțat că Iohannis se va afla în Dubai în perioada 2-4 decembrie, pentru a pareticipa la cea de-a 28-a Conferință a Statelor parte la Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28). Potrivit comunicatului prezidențial, Iohannis va susține un discurs de trei minute și va participa la un forum despre inovație sustenabilă.

Prigojin, omul lui Putin în Africa (sursa: fontanka.ru)
Internațional

Prigojin, omul lui Putin în Africa

Prigojin, omul lui Putin în Africa. Liderul grupării ruse de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a avut joi întâlniri cu lideri africani, în marja summitului Rusia-Africa ce se desfăşoară la Sankt Petersburg, relatează cotidianul online Fontanka.ru. Prigojin, omul lui Putin în Africa Prigojin, care a condus în urmă cu o lună o rebeliune armată eşuată împotriva conducerii militare ruse, nu a participat oficial la summit, iar respectivele întâlniri s-au desfăşurat într-un hotel unde sunt cazate delegaţiile ţărilor africane. Portalul sursă a informaţiei a publicat şi o fotografie de la Sankt Petersburg, în care Prigojin apare alături de un delegat african. Printre oficialii cu care liderul Wagner s-a întâlnit se numără reprezentanţi ai ţărilor unde această grupare este activă, precum Mali şi Republica Centrafricană, dar şi din statului Niger, unde este în desfăşurare o lovitură de stat militară ce l-a înlăturat de la putere pe preşedintele Mohamed Bazoum, aliat al Occidentului în regiunea Sahel. Lukașenko, bun la toate În virtutea unui acord mediat de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko (potrivit versiunii oficiale) şi care a pus capăt revoltei armate a grupării Wagner din 23-24 iunie, Prigojin a acceptat să se stabilească în Belarus, în timp ce luptătorii Wagner au trebuit să aleagă între venirea împreună cu el în această ţară, intrarea în rândul trupelor regulate ale armatei ruse sau revenirea la casele lor. Deşi căzut în dizgraţie după marşul pornit asupra Moscovei, Prigojin a avut ulterior o întâlnire cu preşedintele Vladimir Putin la Kremlin. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 După mai multe săptămâni de incertitudine, Ministerul belarus al Apărării a anunţat pe 14 iulie sosirea primelor coloane de combatanţi Wagner. Apoi, pe 19 iulie, Prigojin a publicat din Belarus o înregistrare video în care salută venirea luptătorilor săi, pe care i-a asigurat că se vor putea întoarce în Africa, unde gruparea Wagner are contracte, dar nu a exclus în viitor o revenire a lor pe frontul din Ucraina.

Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius

Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că summit-ul liderilor NATO de la Vilnius a fost un "succes" pentru ţara sa şi a salutat declaraţia semnată cu G7 pentru a asigura securitatea Ucrainei pe termen lung. Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius "Rezultatul summitului NATO de la Vilnius este un succes de care Ucraina avea nevoie şi care are o mare semnificaţie", a declarat Zelenski, aflat pe scenă alături de liderii Grupului celor Şapte, în marja summitului NATO care se încheie astăzi la Vilnius, după două zile de reuniuni. Zelenski a mulţumit tuturor liderilor G7 pentru sprijinul "foarte concret" acordat Ucrainei. Preşedintele ucrainean a arătat că declaraţia G7 oferă "garanţii de securitate" Ucrainei, însă textul menţionează doar "angajamente de securitate" în mai multe domenii, precum livrările de arme, pregătirea forţelor armate şi schimbul de informaţii la nivelul serviciilor. Dar textul G7 rămâne departe de orice angajament care ar putea semăna cu articolul 5 al Alianţei, principiul conform căruia un atac asupra unui membru NATO reprezintă un atac asupra întregii organizaţii. În general, în ciuda declaraţiilor pozitive ale lui Zelenski, NATO nu a oferit ceea ce liderul ucrainean îşi dorea cel mai mult: o declaraţie care să stabilească un parcurs clar şi cu date concrete pentru aderarea Ucrainei la organizaţia militară. "Viitorul Ucrainei este în NATO" Într-o declaraţie emisă marţi, NATO s-a limitat la a afirma că "viitorul Ucrainei este în NATO", nu a definit un calendar de aderare şi a precizat că Kievul trebuie să îndeplinească o serie de "condiţii" pentru aderare, cum ar fi reformele în materie democratică şi militară. Înainte să fie făcut public acest comunicat, Zelenski şi-a exprimat dezamăgirea pe Twitter şi a considerat "absurdă" lipsa unui calendar clar pentru aderarea Ucrainei la NATO. Cu toate acestea, Zelenski a reuşit să obţină undă verde pentru mai multe măsuri de apropiere a Ucrainei de Alianţă, printre care şi crearea Consiliului NATO-Ucraina, noul forum care ridică relaţiile politice dintre cele două părţi. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor din Ilfov, a luat sute de mii de lei împrumut de la două bănci în luna martie în numai o săptămână. De ce avea nevoie brusc de cash? În plus, mai multe ţări au anunţat acordarea de asistenţă militară suplimentară Kievului. Marea Britanie şi Australia s-au angajat astăzi să trimită mai multe tancuri de luptă, în timp ce, marţi, Germania a promis un ajutor militar de 770 de milioane de euro, Norvegia a anunţat 220 de milioane de euro, iar Franţa a declarat că va trimite rachete Scalp la Kiev. Coaliţia condusă de Danemarca şi Olanda a anunţat, de asemenea, că va începe în august să antreneze piloţi ucraineni pentru manevrarea avioanelor de luptă F-16 fabricate în SUA.

Ucraina în NATO, nu la Vilnius (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina în NATO, nu la Vilnius

Ucraina în NATO, nu la Vilnius. Ucraina "nu se va alătura NATO" la finalul summit-ului de la Vilnius, preconizat pentru săptămâna viitoare, a declarat vineri consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan. Ucraina în NATO, nu la Vilnius Această declaraţie intervine într-un moment în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski efectuează un turneu internaţional vizând în special să obţină mai mult sprijin pentru ambiţia Kievului de a se alătura NATO, înaintea unui summit al Alianţei în 11 şi 12 iulie, la Vilnius, în Lituania. Totodată, SUA au confirma că vor furniza muniţii cu fragmentaţie Ucrainei, depăşind în un prag important în ceea ce priveşte tipurile de armament oferite Kievului pentru a se apăra împotriva Rusiei. "Este o decizie dificilă. O amânasem pentru o vreme", a declarat presei Sullivan, adăugând în acelaşi timp că este "ceea ce trebuia făcut". Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Voluntari nu era conectat la canalizare: apele menajere uzate erau deversate pe stradă. Societatea de apă din Voluntari, deținută de Primărie, era la curent SUA urma să anunţe vineri trimiterea către Ucraina a unor muniţii cu fragmentaţie, interzise în numeroase ţări, în cadrul unui pachet de securitate în valoare de 800 milioane de dolari, decizie care, potrivit Kievului, va avea un "impact psiho-emoţional extraordinar" asupra forţelor de ocupaţie ruse.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră