marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

441 articole
Politică

Guvernul n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina, România riscă dobânzi penalizatoare

Guvernul Ciolacu n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina, iar România riscă dobânzi penalizatoare consistente, arată ministerul de Externe, care face apel la fondul de rezervă pentru a achita această obligație. Dobânzile ar fi de  3.181 EUR/zi și s-ar aplica de la 13 mai.  Citește și: Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune, recunosc Finanțele. Motivele: deficitul uriaș și amânarea reformelor Guvernul n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina „Pe 14 martie 2025 a fost emisă înștiințarea de plată nr. 4440250038 pentru plata cotizației României la Instrumentul European pentru Pace / European Peace Facility (EPF) pentru bugetul Pilonului II - Măsuri de asistență pentru anul 2025 (Second  Call for Contributions - 2025), în valoare de 18,620,879.82 EUR. Aceasta reprezintă cotizație obligatorie asumată de România, alături de toate celelalte state membre UE, în temeiul Deciziei (PESC) 2021/509 (OJ L 102, 24.03.2021, p. 14-62) (Decizia EPF), pe întreaga durată a participării României la acţiunile derulate de către Uniunea Europeană prin Instrumentul European pentru Pace, în cadrul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 (...) Termenul de plată este 14 aprilie 2025. În conformitate cu articolul 31 din 31 CD 509/2021, perioada de grație pentru plata contribuției fără dobândă penalizatoare este de 30 de zile de la termenul indicat în înștiințarea de plată, sens în care se impune realizarea tuturor demersurilor necesare pentru asigurarea efectuării plății până cel târziu la data de 13 mai 2025. În caz de neplată, după această dată vor fi calculate dobânzi penalizatoare în cuantum de 3.181 EUR/zi., până la efectuarea integrală a plății.   În contextul actual de securitate regională, cotizația la Instrumentul European pentru Pace are în vedere, cu precădere, întărirea capacității Ucrainei de instruire a forțelor sale armate, a capacității de apărare și a rezilienței sale”, explică ministerul de Externe.  Azi, guvernul Predoiu ar urma să scoată din fondul de rezervă al Guvernului suma de 93.104 mii lei pentru a plăti această contribuție. 

Guvernul n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina Foto: President of Ukraine Official Website
UE declanșează anchetă împotriva site-urilor porno (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE descoperă în 2025 că minorii au acces facil la platforme pornografice online. A demarat ancheta

UE declanșează anchetă împotriva site-urilor porno. Comisia Europeană a anunțat marți deschiderea unei anchete oficiale împotriva unor platforme pornografice majore — Pornhub, Stripchat, XNXX și Xvideos. Acestea sunt suspectate că nu aplică măsuri eficiente de verificare a vârstei utilizatorilor. UE declanșează anchetă împotriva site-urilor porno Oficialii europeni acuză lipsa unor măsuri adecvate pentru verificarea vârstei utilizatorilor și protejarea copiilor împotriva accesului la materiale destinate exclusiv adulților. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Conform anchetei preliminare a Comisiei, platformele nu dispun de mecanisme „adecvate și proporționale” pentru a garanta un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate pentru minori. Metodele actuale, precum fereastra pop-up care solicită utilizatorului să confirme că are peste 18 ani, sunt considerate ineficiente și ușor de eludat. Platformele nu evaluează riscurile pentru copii Comisia mai susține că site-urile investigate nu au efectuat o evaluare clară a riscurilor sau măsuri de atenuare a impactului negativ asupra drepturilor copilului, sănătății mintale sau fizice a utilizatorilor. Lipsa acestui demers este considerată o încălcare a prevederilor DSA, mai ales pentru platformele catalogate drept „foarte mari” în ecosistemul digital european. Reacția companiei Aylo, care deține Pornhub Într-un comunicat transmis presei, compania Aylo, proprietarul Pornhub, a declarat că este „pe deplin angajată în asigurarea siguranței minorilor online” și că va coopera cu autoritățile. Totodată, Aylo pledează pentru o schimbare de abordare la nivel global: „Credem că verificarea vârstei ar trebui realizată direct la nivelul dispozitivului utilizatorului, pentru o soluție mai eficientă și respectuoasă cu viața privată.” UE cere acțiuni coordonate pentru protejarea minorilor Henna Virkkunen, vicepreședinta Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, a transmis un mesaj clar: „Prioritatea noastră este protejarea minorilor și asigurarea navigării online în deplină siguranță. Vom coopera cu statele membre pentru a combate orice formă de risc la adresa copiilor.” Comisia susține că nu doar platformele mari, ci și cele mai mici — care nu ating pragul de 45 de milioane de utilizatori lunar în UE — trebuie să respecte regulile digitale privind protecția copiilor. Presiuni internaționale pentru reglementări mai dure Ancheta Comisiei Europene vine pe fondul unei scrutinizări globale tot mai intense asupra serviciilor online pentru adulți. În Regatul Unit, autoritatea de reglementare Ofcom a demarat recent două investigații privind site-uri porno care nu folosesc metode de verificare a vârstei. Mai mult, Pornhub a blocat accesul la site-ul său în 16 state americane, inclusiv Texas, Florida și Louisiana, în urma unor legi locale care impun verificarea identității utilizatorilor. Posibile sancțiuni de până la 6% din venituri Platformele supuse anchetei fac parte din categoria Very Large Online Platforms (VLOP) conform DSA și sunt obligate să implementeze măsuri riguroase împotriva conținutului ilegal sau dăunător. În cazul în care se confirmă încălcarea regulilor, acestea pot fi supuse sancțiunilor financiare de până la 6% din cifra lor de afaceri anuală. Deși Stripchat va fi retrasă din lista VLOP, Comisia a anunțat că neregulile constatate vor continua să fie investigate.

Trump amână impunerea tarifelor pentru UE (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amână data la care ar vrea să impună tarifele pentru UE după discuția cu Ursula von der Leyen

Trump amână impunerea tarifelor pentru UE. Președintele american Donald Trump a revenit asupra amenințării de a impune tarife vamale de 50% la importurile din Uniunea Europeană începând cu 1 iunie. Trump amână impunerea tarifelor pentru UE În urma unei discuții telefonice cu Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, Trump a acceptat prelungirea termenului-limită până pe 9 iulie, pentru a oferi timp negocierilor. Citește și: Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie - analiză Ziarul Financiar Trump a criticat dur Uniunea Europeană, susținând că aceasta a fost creată „pentru a profita de Statele Unite în comerț” și că discuțiile comerciale sunt într-un impas. El a scris pe Truth Social că impunerea unor taxe vamale este justificată în lipsa progresului în negocieri. Von der Leyen cere timp suplimentar Potrivit declarațiilor lui Trump, Ursula von der Leyen i-a cerut amânarea introducerii tarifelor până în iulie, iar el a acceptat. „A fost o discuție foarte plăcută și am convenit să ne întâlnim curând pentru a vedea dacă putem ajunge la un acord”, a spus Trump la întoarcerea din New Jersey. Piețele reacționează pozitiv la amânare Anunțul prelungirii termenului-limită a avut un impact imediat asupra piețelor financiare. Euro și dolarul s-au apreciat în raport cu francul elvețian, considerat un refugiu în perioade de incertitudine, semn că investitorii au primit pozitiv vestea despre evitarea unui conflict comercial iminent.

Noi bănci rusești, excludere din SWIFT (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE poate bloca accesul a 20 de bănci rusești în SWIFT și reduce prețul petrolului (noi sancțiuni)

Noi bănci rusești, excludere din SWIFT. Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a elimina peste 20 de bănci rusești din sistemul internațional SWIFT, într-un nou pachet de sancțiuni menit să pună presiune asupra Moscovei pentru a opri războiul din Ucraina. Noi bănci rusești, excludere din SWIFT Potrivit agenției Bloomberg, măsurile fac parte dintr-un plan amplu discutat în cadrul Comisiei Europene. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Pe lista sancțiunilor analizate se află și reducerea plafonului de preț pentru țițeiul rusesc, de la 60 la 45 de dolari pe baril. Această măsură, propusă de Comisia Europeană, are nevoie de sprijinul statelor din G7, inclusiv al Statelor Unite, care până acum nu au ajuns la un consens. Miniștrii de Finanțe ai G7 s-au întâlnit recent la Banff, Canada, însă nu au reușit să adopte o decizie finală privind modificarea plafonului. Conductele Nord Stream, vizate de o interdicție oficială Executivul comunitar dorește, de asemenea, să interzică în mod formal gazoductele Nord Stream, pentru a întări mesajul că Europa nu va reveni la livrările de gaze rusești prin conducte. Măsura are deja sprijinul cancelarului german Friedrich Merz, care a declarat recent că susține propunerea Comisiei. Surse citate de Bloomberg afirmă că o astfel de interdicție ar contribui la calmarea dezbaterilor interne din Germania privind o posibilă redeschidere a gazoductului Nord Stream 2, construit, dar niciodată autorizat și afectat de explozii în 2022. Restricții comerciale în valoare de 2,5 miliarde de euro Pe lângă sancțiunile financiare, UE analizează și impunerea unor restricții comerciale suplimentare în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, vizând produse și tehnologii care pot fi folosite de Rusia pentru a-și susține capacitatea militară. Obiectivul este limitarea accesului Moscovei la resursele financiare și tehnologice necesare pentru continuarea agresiunii. Clauze speciale pentru protejarea firmelor europene Un alt element inclus în discuțiile pentru al 18-lea pachet de sancțiuni vizează introducerea unor clauze de protecție pentru companiile europene. Acestea ar urma să fie protejate împotriva arbitrajelor internaționale în baza tratatelor bilaterale de investiții, în contextul în care unele sancțiuni ar putea genera litigii. Sancțiunile, în fază de consultare Comisia Europeană a început deja consultările cu statele membre ale UE, însă nu a fost stabilit un calendar exact pentru adoptarea noilor măsuri. Toate sancțiunile europene trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state, iar propunerile pot suferi modificări înainte de a deveni oficiale.

România, păsuită de UE, după alegeri (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

România poate primi o păsuire de la UE pentru a nu pierde fonduri. Există înțelegere, după alegeri

România, păsuită de UE, după alegeri. Nicușor Dan, președintele ales al României, a declarat sâmbătă că există înțelegere din partea Comisiei Europene în ceea ce privește calendarul reformelor fiscale pe care țara noastră trebuie să le adopte. România, păsuită de UE, după alegeri Potrivit acestuia, oficialii europeni nu se așteaptă ca România să implementeze în doar câteva săptămâni măsuri care au fost amânate în ultimii trei-patru ani. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor În dialogul cu miniștrii, Nicușor Dan a precizat că s-a discutat despre o schiță a reformelor fiscale și despre un calendar realist, în care partidele politice ce vor forma viitoarea guvernare să-și asume un plan concret de reducere a deficitului bugetar. Termenul de 4 iunie: o etapă, nu un ultimatum Referitor la termenul de 4 iunie, când Comisia Europeană urmează să evalueze situația fiscală a statelor membre cu deficit, președintele ales a subliniat că aceasta este o dată comună tuturor țărilor aflate în procedura de deficit excesiv, nu doar României. „Ceea ce sper este ca până la 4 iunie să transmitem Comisiei o schiță a măsurilor propuse, iar partidele politice să își asume public planul de acțiune. Am avut astfel de discuții deja și vom continua săptămâna viitoare”, a precizat Dan. Bruxellesul cere seriozitate, nu reforme pripite Președintele ales a adăugat că a primit semnale clare din partea Bruxellesului privind nevoia unui angajament serios, nu a unei grabe inutile. „Am avut alegeri pe 18 mai și nu este rezonabil să se aștepte ca România să realizeze în trei săptămâni reformele neîndeplinite în trei-patru ani. Comisia Europeană înțelege acest lucru. Esențial este să demonstrăm seriozitate în perioada imediat următoare”, a conchis Nicușor Dan.

Donald Trump amenință UE cu tarife (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a prăbușit iar bursele după ce a amenințat UE cu tarife de 50% de la 1 iunie

Donald Trump amenință UE cu tarife. Președintele american Donald Trump a stârnit îngrijorare globală după ce a anunțat, pe rețeaua Truth Social, intenția de a impune tarife vamale de 50% la importurile din Uniunea Europeană, începând cu 1 iunie. Donald Trump amenință UE cu tarife Anunțul, făcut cu doar câteva ore înaintea unei întâlniri între negociatorii americani și europeni, a provocat turbulențe pe piețele bursiere de pe ambele maluri ale Atlanticului. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Tîlvăr pregătește ultimul mare "tun": un contract de 2,2 miliarde de euro pentru un sistem de apărare antiaeriană cu probleme Trump a acuzat Uniunea Europeană că este „foarte dificil de negociat” și că discuțiile „nu duc nicăieri”. Oficialii europeni speră la negocieri În replică, liderii europeni au transmis mesaje de reținere și determinare, subliniind nevoia de dialog și stabilitate în negocieri. Premierul olandez Dick Schoof a declarat că „toate astea fac parte din procesul de negociere” și că UE va răspunde „robust și ferm”. Vicepremierul irlandez Simon Harris a pledat pentru un „dialog calm și comprehensiv” cu SUA, în timp ce ministrul francez al Comerțului, Laurent Saint-Martin, a reafirmat linia europeană de „de-escaladare”, dar a subliniat că blocul este pregătit să răspundă. UE pregătește contramăsuri comerciale Uniunea Europeană a pregătit deja o serie de măsuri tarifare ca răspuns la potențialele decizii ale administrației Trump. Printre acestea se numără tarife la bunuri americane în valoare de 21 de miliarde de euro, suspendate temporar până la mijlocul lunii iulie. În plus, blocul comunitar elaborează o listă suplimentară de tarife în valoare de 95 de miliarde de euro, care ar putea viza produse industriale precum avioanele Boeing, autoturismele fabricate în SUA și bourbonul. Analiști: o tactică de negociere riscantă Simone Tagliapietra, expert la think-tank-ul Bruegel, a calificat anunțul lui Trump drept „un duș rece” pentru Bruxelles, dar a sugerat că ar putea fi o tactică de negociere. Brad Setser, fost oficial al Trezoreriei americane, a avertizat că următoarea mișcare a UE va depinde de acțiunile concrete ale Washingtonului. În eventualitatea escaladării, Europa este pregătită să reacționeze rapid pentru a-și proteja interesele economice.

Comisia Europeană, presată să sancționeze Ungaria (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Blocarea completă a fondurilor UE pentru Ungaria, cer zeci de europarlamentari

Comisia Europeană, presată să sancționeze Ungaria. Mai mulți eurodeputați din diferite familii politice au cerut miercuri Comisiei Europene să înghețe complet fondurile europene destinate Ungariei, acuzându-l pe premierul Viktor Orban de încălcări repetate ale valorilor europene. Comisia Europeană, presată să sancționeze Ungaria Printre motivele invocate se numără interzicerea marșurilor LGBT și un proiect de lege vizând sancționarea ONG-urilor finanțate din străinătate, ambele considerate de semnatari drept atacuri directe la statul de drept și libertățile fundamentale. Citește și: EXCLUSIV Generalii MApN Constantin Luca (Corp Control) și Gheorghe Mocanu (Prevenirea Corupției), protectorii generalului Zisu, acuzat de DNA de corupție Într-o scrisoare semnată de circa 20 de eurodeputați, reprezentând majoritatea grupurilor politice din Parlamentul European (cu excepția conservatorilor), se cere Comisiei Europene să suspende urgent orice formă de finanțare pentru Ungaria, prin toate instrumentele legale disponibile. „Ar fi inacceptabil să continuăm să finanţăm un regim corupt care subminează deschis valorile europene”, avertizează semnatarii. În luna aprilie, Parlamentul Ungariei a adoptat un amendament constituțional propus de Viktor Orban care interzice marșurile LGBT, stabilește că protejarea copiilor prevalează asupra altor drepturi și recunoaște doar două genuri biologice – masculin și feminin. Proiect de lege pentru controlul ONG-urilor și presei Guvernul Orban a promovat recent un proiect de lege denumit „Legea transparenței vieții publice”, care oferă prerogative extinse Oficiului pentru Apărarea Suveranității Naționale (SZVH). Acesta poate investiga orice organizație suspectată că influențează negativ opinia publică în domenii precum: statul de drept, identitatea națională, familia și valorile creștine, migrația sau politica de gen. ONG-urile critice vor fi trecute pe listă neagră Organizațiile vizate de această lege vor putea primi fonduri din străinătate numai cu aprobarea Fiscului. Vor fi supuse legislației anti-spălare de bani. Vor trebui să declare fiecare transfer bancar extern și vor risca amenzi de până la 25 de ori valoarea fondurilor primite, precum și posibila scoatere în afara legii. Orban, în conflict deschis cu Bruxelles-ul Premierul ungar Viktor Orban este într-un conflict prelungit cu Comisia Europeană, care îl acuză de: limitarea drepturilor comunității LGBT și control asupra justiției și presei. De asemenea, Orban este criticat pentru respingerea migranților și contestarea supremației Curții de Justiție a UE (CJUE). Fonduri europene suspendate deja parțial În decembrie 2022, Bruxelles-ul a activat mecanismul de condiționalitate, suspendând circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale Ungariei. Până la finalul lui 2023, doar aproximativ o treime din aceste fonduri au fost deblocate, în contextul negocierilor privind ajutorul UE pentru Ucraina. PNRR-ul Ungariei, blocat integral Pe lângă fondurile structurale, Planul Național de Redresare și Reziliență al Ungariei (PNRR) rămâne blocat, deși prevede granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro. Comisia Europeană refuză aprobarea sa din cauza încălcării statului de drept și a lipsei reformelor angajate.

România a primit de la UE, de la aderare până în martie 2025, peste 102 miliarde de euro Foto: Facebook Comisia Europeană în România
Eveniment

România a primit de la UE, de la aderare până în martie 2025, peste 102 miliarde de euro

România a primit de la UE, de la aderare până în martie 2025, peste 102 miliarde de euro, arată ultimele date ale ministerului de Finanțe. Balanța netă este de 68,5 miliarde euro, pentru că România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 33,4 miliarde de euro. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu România a primit de la UE peste 102 miliarde de euro Dacă guvernul României și-ar îndeplini obligațiile, doar în acest an ar trebui să mai atragem peste 3,6 miliarde de euro din PNRR (estimarea ministerului de Finanțe), dar până acum s-au absorbit zero euro, în acest an. Din fondurile de coeziune ar trebui absorbită, în acest an, suma de 4,73 miliarde de euro, dar s-au atras doar 743 de milioane de euro în primele trei luni.  Fondul European de Garantare Agricolă ar urma să aducă fermierilor români două miliarde de euro, doar în 2025, și s-au consumat deja 1,4 miliarde de euro. În exercițiul financiar 2021-2027,  Fondul European pentru Garantare Agricola (FEGA) pune la dispoziția României uriașa sumă de 13,99 miliarde de euro.  Fonduri pentru dezvoltare rurala si pescuit sunt în valoare de aproape 5,2 miliarde de euro, în perioada 2021-2027, dar s-au consumat până în martie 2025 doar 551 de milioane de euro. 

Umbrela nucleară franceză, extinsă în UE (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, gata să desfășoare avioane franceze cu bombe nucleare în alte țări europene

Umbrela nucleară franceză, extinsă în UE. Președintele Emmanuel Macron a declarat, marți, într-un interviu acordat postului TF1, că Franța este „pregătită să deschidă” o discuție privind desfășurarea de avioane franceze echipate cu arme nucleare în alte țări europene. Umbrela nucleară franceză, extinsă în UE Această posibilitate ar urma să fie similară cu practica Statelor Unite, care își extind protecția nucleară către aliații europeni prin așa-numita „umbrelă atomică”. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu Liderul de la Élysée a precizat că un cadru oficial pentru această reflecție va fi stabilit „în săptămânile și lunile următoare”. Trei condiții esențiale impuse de Franța Emmanuel Macron a stabilit clar trei condiții pentru ca Franța să accepte o astfel de extindere a capacităților sale nucleare. În primul rând, Franța nu va plăti pentru securitatea altora. Nu se va compromite propria capacitate de apărare. Decizia finală va rămâne exclusiv în mâinile președintelui Republicii, în calitate de comandant al forțelor armate.

Grindeanu, relaxat în privința lui Simion (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu e relaxat în legătură cu Simion: E greu să ieşi din UE chiar cu un preşedinte izolaţionist

Grindeanu, relaxat în privința lui Simion. Prim-vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că apartenența României la Uniunea Europeană nu este pusă în pericol de rezultatul alegerilor prezidențiale. Grindeanu, relaxat în privința lui Simion Indiferent care dintre cei doi candidați va ajunge la Cotroceni, România va rămâne parte a blocului european, a subliniat acesta. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam Întrebat de jurnaliști, la Palatul Parlamentului, despre scrisoarea deschisă semnată de șapte foști ambasadori americani în România – în care se afirmă că alegerea de duminică este între „Vladimir Putin și America” – Grindeanu a respins ferm această abordare. „Nu așa se pune problema. Înțeleg aceste tactici, dar nu ar trebui să agresăm un electorat care nu gustă acest gen de dihotomie alb-negru”, a spus liderul PSD. „Românii nu vor să părăsească UE” Sorin Grindeanu a subliniat că ieșirea din Uniunea Europeană este imposibilă fără voința populară, care este, în opinia sa, profund pro-europeană. El a explicat că un astfel de demers ar presupune nu doar inițiativa președintelui, ci și un referendum și alte proceduri complexe. „E foarte greu să ieși din Uniunea Europeană, chiar dacă ai un președinte cu tendințe izolaționiste, pentru că poporul român nu dorește acest lucru”, a punctat el. Risc de izolare în interiorul Uniunii Totuși, Grindeanu a avertizat că un președinte cu o viziune izolaționistă ar putea duce la o diminuare a influenței României în UE. „Se poate ajunge la o politică de izolare în interiorul Uniunii Europene”, a precizat acesta, fără a numi explicit candidatul vizat. „Afirmațiile privind ieșirea din UE sfidează inteligența” În final, liderul social-democrat a respins categoric ideea că un președinte ar putea scoate singur România din Uniunea Europeană. „Restul chiar sfidează inteligența. Nu poți să ieși din UE nici dacă vrea președintele”, a conchis Grindeanu.

Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul dă cu tifla amenințărilor cu sancțiuni din partea UE și SUA: Suntem obișnuiți

Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA. Rusia a respins apelurile internaționale pentru un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, calificând drept „presiuni” și „amenințări” solicitările venite din partea liderilor occidentali. Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat la televiziunea de stat că Moscova nu se lasă intimidată și că este deja obișnuită cu sancțiunile. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan „Ne gândim deja la ce vom face după impunerea acestor sancțiuni, cum vom minimiza consecințele. Încercarea de a ne speria este zadarnică”, a transmis Peskov. Trump și liderii europeni avertizează cu noi sancțiuni Președintele american Donald Trump, alături de mai mulți lideri europeni, a amenințat cu o nouă rundă de sancțiuni în cazul refuzului Rusiei de a accepta armistițiul propus. Printre cei mai vocali s-a numărat noul cancelar german Friedrich Merz, care a transmis un mesaj ferm Kremlinului. „În lipsa unei reacții pozitive, va urma o înăsprire masivă a sancțiunilor, iar sprijinul pentru Ucraina va continua – politic, financiar și militar”, a declarat Merz într-un interviu pentru Bild. Propunere de armistițiu complet, lansată de la Kiev Cancelarul Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și omologul polonez Donald Tusk, s-au aflat sâmbătă la Kiev, unde au înaintat Moscovei o propunere de armistițiu complet și necondiționat pentru o perioadă de 30 de zile, începând de luni. Cu toate acestea, Rusia a formulat anterior condiții pentru orice pauză în ostilități, printre care se numără oprirea livrărilor de arme occidentale către Ucraina. Sancțiuni în serie, dar economia rusă rămâne rezistentă Uniunea Europeană și Statele Unite au impus deja mai multe serii de sancțiuni economice Rusiei, cu scopul de a-i limita capacitatea de a susține războiul. Aceste măsuri includ restricții privind accesul la tehnologie și piețele financiare occidentale. Totuși, analiștii remarcă o reziliență economică neașteptată. Rusia, ca exportator major de materii prime, continuă să încaseze miliarde de dolari din vânzările de petrol și gaze, venituri care îi permit să-și alimenteze în continuare economia de război.

SUA, UE, front comun contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Front comun UE-SUA împotriva lui Putin: armistițiu necondiționat de 30 de zile sau sancțiuni dure

SUA, UE, front comun contra Rusiei. Noul cancelar federal al Germaniei, Friedrich Merz, a transmis un mesaj ferm Kremlinului: dacă Rusia refuză armistițiul de 30 de zile propus de europeni și de SUA în războiul din Ucraina, va urma o „înăsprire masivă a sancțiunilor”. SUA, UE, front comun contra Rusiei Într-un interviu acordat cotidianului Bild, Merz a precizat că, în lipsa unui răspuns din partea Moscovei, sprijinul acordat Ucrainei va continua, inclusiv pe plan politic, financiar și militar. Citește și: Ponta: „M-am gândit cum va fi președinte Simion și nu vreau să fie cu mâna mea” Sâmbătă, Friedrich Merz se află în capitala Ucrainei, Kiev, alături de liderii Franței, Marii Britanii și Poloniei. Vizita este menită să întărească sprijinul internațional pentru Ucraina și să exercite presiune diplomatică asupra Rusiei. Merz: „Mingea e în terenul lui Putin” Cancelarul a declarat că Berlinul este aliniat cu guvernul american și cu președintele Donald Trump, în cererea unui armistițiu de 30 de zile. Acest armistițiu ar crea cadrul necesar pentru pregătirea negocierilor de pace. „Mingea este acum în terenul lui Putin. Putin trebuie să răspundă la această ofertă”, a subliniat Merz. Washingtonul își pierde răbdarea cu Moscova Friedrich Merz a adăugat că președintele american „își pierde în mod clar răbdarea cu Putin”, sugerând că presiunea internațională asupra Kremlinului este în creștere. Întrebat dacă ar accepta o discuție directă cu Vladimir Putin, cancelarul german nu a exclus această posibilitate. „Dacă se va dovedi necesar și dacă poate contribui la încheierea războiului, sunt deschis pentru multe lucruri”, a declarat Merz. Totuși, a precizat că prioritatea imediată este obținerea unui armistițiu în urma acestui weekend.

UE, gaz rusesc încă trei ani (sursa: X/Gazprom)
Internațional

UE, încă trei ani cu gaze rusești. O interdicție totală, propusă pentru finalul lui 2027

UE, gaz rusesc încă trei ani. Uniunea Europeană intenționează să propună, marți, un plan pentru interzicerea importurilor de gaze naturale din Rusia până la sfârșitul anului 2027. Măsura face parte din eforturile blocului comunitar de a reduce dependența energetică de Moscova, potrivit informațiilor publicate de Bloomberg. Gazele lichefiate rusești, problemă majoră pentru Europa Deși livrările de gaze prin conducte din Rusia au scăzut semnificativ după invazia Ucrainei, importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) au crescut la un nivel record, complicând strategia de eliminare completă a energiei rusești. Citește și: BREAKING Surse: Ciolacu a demisionat din funcția de premier, alegerile vor fi gestionate de guvern interimar O mare parte din aceste importuri se desfășoară în baza contractelor pe termen lung, care conțin clauze de tip „take-or-pay”, greu de reziliat fără consecințe juridice și financiare. Conform surselor citate, Comisia Europeană urmează să anunțe oficial în luna iunie o propunere legislativă care va viza interzicerea tuturor importurilor de gaze rusești – atât prin conducte, cât și sub formă de GNL – în cadrul contractelor pe termen lung. Interdicția ar urma să intre în vigoare până la finele lui 2027. UE, gaz rusesc încă trei ani Chiar și în contextul sancțiunilor și al diversificării surselor de aprovizionare, UE a achiziționat gaze din Rusia în valoare de 23 de miliarde de euro în 2024 – o sumă mai mare decât sprijinul acordat Ucrainei în același an. Importurile rusești au reprezentat 19% din totalul achizițiilor de gaze ale UE în 2024, semn că dependența energetică de Moscova este încă puternică, în special prin creșterea volumului de GNL. Sursele alternative Implementarea acestei interdicții va depinde în mare măsură de capacitatea Uniunii Europene de a asigura surse alternative de gaze, în special din SUA, Qatar, Canada și Africa. Discuțiile pentru creșterea importurilor americane de GNL sunt deja în desfășurare, fiind incluse în negocierile comerciale cu administrația Trump, menționează surse apropiate dosarului. Impact limitat asupra prețurilor și securității energetice Analiștii susțin că impactul asupra prețurilor gazelor și asupra securității energetice va fi limitat, întrucât se preconizează o ofertă globală crescută de gaze lichefiate în următorii ani. Totodată, sursele avertizează că planul ar putea suferi modificări înainte de anunțul oficial, programat pentru marți, în cadrul reuniunii de la Strasbourg.

România, în topul mortalității accidentelor rutiere (sursa: Pexels/Ulrick Trappschuh)
Eveniment

România, într-un top tragic: suntem campioni la accidente mortale în UE

România, în topul mortalității accidentelor rutiere. În 2023, numărul persoanelor decedate în accidente rutiere în Uniunea Europeană (UE) a scăzut cu 1,3% comparativ cu anul anterior, potrivit datelor publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat). România și Bulgaria se află însă pe primul loc, în topul țărilor cu cele mai multe decese provocate de accidentele rutiere. România, în topul mortalității accidentelor rutiere România și Bulgaria au înregistrat cea mai ridicată rată a deceselor rutiere din UE în 2023, cu 81 de victime la un milion de locuitori fiecare. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Pe locul următor se află Letonia, cu 75 de decese la un milion de locuitori. 20.380 de decese înregistrate în UE anul trecut Anul trecut, în UE s-au înregistrat 20.380 de decese cauzate de accidente rutiere, în creștere față de 18.830 în 2020, când restricțiile de circulație impuse de pandemie au contribuit la reducerea numărului de victime. Deși numărul deceselor a crescut în 2021 și 2022, acesta nu a revenit la nivelurile anterioare pandemiei. Suedia, Danemarca și Malta, cele mai sigure drumuri Cele mai scăzute rate ale mortalității rutiere au fost raportate în Suedia (22 decese la un milion de locuitori), Danemarca (27) și Malta (30), confirmând tendința acestor țări de a avea cele mai sigure drumuri din Europa. În ansamblu, în 2023, media în UE a fost de 46 de victime ale traficului rutier la un milion de locuitori, reflectând o ușoară îmbunătățire față de anii precedenți, dar evidențiind în continuare diferențe mari între statele membre.

Orban vrea în UE pentru comerț (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Viktor Orban nu vrea să scoată Ungaria din UE, deși Trump i-a sugerat asta

Orban vrea în UE pentru comerț. Premierul ungar Viktor Orban a declarat vineri că nu intenționează să scoată Ungaria din Uniunea Europeană, ci dorește să contribuie, alături de alți conservatori, la transformarea UE pentru a redeveni „ceea ce a fost odinioară”. Orban vrea în UE pentru comerț Această declarație vine după ce premierul polonez Donald Tusk a sugerat că Orban ar plănui un „Hungexit”, mai ales în urma discuțiilor sale cu Donald Trump. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea Într-un mesaj publicat pe platforma X, Viktor Orban i-a transmis lui Donald Tusk că Ungaria nu va părăsi UE, dar va încerca să o reformeze prin noul grup „Patrioți pentru Europa”. Orban a reafirmat că aderarea Ungariei și Poloniei la UE, în 2004, a avut loc într-un alt context, când „birocrații de la Bruxelles serveau poporul și nu propriile interese”. Discuțiile lui Orban cu Donald Trump despre viitorul Ungariei Orban a povestit că Donald Trump l-a întrebat în repetate rânduri dacă Ungaria va ieși din UE, însă premierul ungar a răspuns că nu va lua o astfel de decizie decât dacă va exista o ofertă mai avantajoasă. Orban a subliniat că 85% din exporturile Ungariei depind de piața europeană. Tensiuni permanente între Budapesta și Bruxelles Viktor Orban se află într-un conflict prelungit cu Comisia Europeană, acuzată de încălcări ale statului de drept, limitarea drepturilor comunității LGBT, control asupra presei și justiției și relații apropiate cu Rusia. Aceste conflicte au dus la suspendarea fondurilor europene pentru Ungaria, inclusiv Planul Național de Redresare și circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune. „Lupta” pentru fondurile europene Premierul ungar a anunțat că Ungaria a reușit deblocarea a circa 13 miliarde de euro, după intense negocieri cu Bruxelles-ul, și a promis că va continua să lupte pentru a recupera diferența rămasă. Orban a respins condițiile impuse de UE, precum deschiderea față de migranți și schimbarea politicii externe față de Ucraina, afirmând că preferă să continue „lupta” decât să facă concesii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră