duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ue

307 articole
Politică

România a atras până acum zero euro din fondurile structurale

România a atras până acum zero euro din fondurile structurale și de coeziune pentru perioada 2021-2027, arată datele publicate de ministerul de Finanțe, care contabilizează informațiile de până la 29 februarie 2024. Citește și: Comisia Europeană arată dezastrul guvernării și ne imploră să facem ceva: deficitul va ajunge la 7%, investițiile PNRR sunt întârziate sau chiar abandonate Ministerul de Finanțe și-a planificat să cheltuie 2,7 miliarde euro în 2024, dar nu este clar cum va reuși, mai ales dacă se are în vedere faptul că și PNRR este puternic întârziat, iar Comisia Europeană a criticat neobișnuit de dur România. România a atras până acum zero euro din fondurile structurale Uniunea Europeană a alocat României 30,9 miliarde de euro, strict „Fonduri structurale și de coeziune”. Din această sumă imensă, în 2023 s-au primit avansuri de 768,5 milioane de euro. Nici alte proiecte cu finanțare eruopeană în bugetul 2021-2027 nu merg mai bine: în 2024, s-au absorbit fix zero euro din fondurile pentru dezvoltare rurala si pescuit, din 5,2 miliarde de euro. Finanțele speră să aducă la buget, în acest an, din această finanțare, ceva peste 561 milioane de euro. Din granturile PNRR, în acest an a fost primită doar suma de 288 de milioane de euro, din estimarea de 3,65 miliarde de euro. Evoluția cheltuielilor PNRR „Am ajuns la cererea de plata nr 3. E bine, dar de fapt este întârziată, comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm și e esențial să folosim 2024 pentru a accelera această implementare”, a spus, miercuri, Celine Gauer, director general SG RECOVER – Task Force pentru Redresare şi Rezilienţă din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene.

România a atras până acum zero euro din fondurile structurale Foto: Facebook
Medvedev înjură România: nu e națiune (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Medvedev înjură România: nu e națiune

Medvedev înjură România: nu e națiune. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a reacționat violent vineri față de decizia UE de a cere Rusiei să restituie Tezaurul României. Medvedev înjură România: nu e națiune Acesta a afirmat că "românii nu sunt o națiune" și că solicitarea este o "obrăznicie", potrivit TASS. "Românii, după cum se știe, nu sunt o națiune, ci un mod de viață. Părea că nu ne mai poate surprinde nimic. Liderii europeni - idioți, slabi, nimicuri. Dar nu, ne-au dat un motiv din nou. Vor să returneze aurul României", a scris Medvedev într-o postare făcută pe pagina sa de Vkontakte. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere Fostul președinte și premier rus mai spune în postarea sa că guvernul sovietic a naționalizat în 1918 tezaurul României pentru "comportamentul necorespunzător" al României și că ulterior țara noastră a refuzat să "plătească datoriile" sale către "Imperiul Sovietic". "Du-te dracului!" "România a acceptat acest lucru și apoi a primit de la noi renunțarea la reparațiile pentru perioada sa nazistă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ei bine, acum, din nou, apetitul a reînviat la diferiți idioți din Parlamentul European", și-a continuat Medvedev mesajul. "Chiar nu știu ce să răspund la o asemenea obrăznicie. UE a furat active de 300 de miliarde de dolari de la Rusia și cere să se returneze aurul României", a mai notat Medvedev. "În limba rusă nu ai ce să spui, doar: Du-te dracului!", și-a încheiat oficialul rus mesajul. Zaharova invocă experți Comentariile lui Medvedev vin după ce Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, a afirmat că România ar vrea să-şi rezolve problemele economice pe seama Rusiei prin primirea înapoi a Tezaurului și că, în realitate, datoriile României faţă de Rusia ar depăși de 20-25 de ori valoarea întregului Tezaur românesc. "România încearcă să pună pe umerii Rusiei datoriile sale fantomă vechi de un secol, ca să amelioreze starea dezastruoasă a economiei sale naţionale", a scris Zaharova într-o postare făcută pe canalul său de Telegram. Ea a susţinut că datoriile României faţă de Rusia şi Uniunea Sovietică depăşesc, "potrivit calculelor experţilor", de 20-25 de ori valoarea întregului tezaur românesc ajuns în Rusia în anii 1916-1917.

Hainele chinezești Shein, interzise în Europa (sursa: Facebook/SHEIN)
Internațional

Hainele chinezești Shein, interzise în Europa

Hainele chinezești Shein, interzise în Europa. UE vrea să interzică importul de produse realizate din muncă forțată. Sunt vizate, în special, produsele provenite din China. Dacă proiectul va fi aprobat, mărfurile suspectate că au fost produse prin muncă forțată nu vor mai fi acceptate pe piața unică europeană. UE vrea anchete Pe data de 5 martie, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord privind interzicea comercializării pe piața unică europeană a produselor realizate prin muncă forțată. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Legislația ar putea viza în special marfa provenită din China, suspectată că supune minoritatea uigură la muncă forțată. Conform acordului, statele membre sau Comisia Europeană trebuie să demareze anchete cu privire la presupusa muncă forțată în lanțurile de aprovizionare ale companiilor. Dacă se va dovedi utilizarea acesteia, produsele vor fi confiscate la frontiere și retrase de pe piața europeană. Comisia va stabili o listă de produse și zone de risc, în special cele în care munca forțată este organizată de stat. Lista va servi drept criteriu pentru deschiderea investigațiilor. Companiile care încalcă legislația vor fi amendate. Produsele lor vor putea fi permise din nou pe piață doar dacă dovedesc eliminarea muncii forțate din lanțul lor de aprovizionare. Lege similară, adoptată în SUA O lege similară a fost adoptată la sfârșitul anului 2021 de Congresul american. Aceasta interzice toate importurile de produse din regiunea Xinjiang, cu excepția cazului în care companiile din regiune pot dovedi că producția lor nu include muncă forțată. Autoritățile americane au condamnat de mulți ani practica de muncă forțată masivă efectuată de guvernul chinez împotriva minorității uigure. Anul trecut, mai mulți politicieni americani a cerut ca brandul chinez de fast fashion Shein să fie investigat în urma aparițiilor acuzațiilor că folosește munca forțată uigură. Hainele chinezești Shein, interzise în Europa Recent, parlamentarii francezi au propus o lege care să reglementeze comercializarea produselor fast fashion. Parlamentarii au invocat practicile abuzive și pericolele acestei industrii: dezastru ecologic, condiții de muncă inumane, pericole pentru sănătate. Legea propune creșterea gradului de conștientizare a consumatorilor, introducerea unei penalizări ecologice de până la zece euro pe articol vândut și interzicerea publicității pentru produse și companiile producătoare. Legea ar viza în special firma Shein, gigantul chinez de producție a hainelor fast fashion. La sfârșitul anului 2023, Shein deținea o cotă de piață de 13% în Franța, situându-se pe locul al doilea în topul preferințelor consumatorilor francezi. Uigurii, forțați să muncească pentru Shein Shein, care își produce cea mai mare parte a mărfurilor în China, se confruntă de mai mulți ani cu critici. Printre altele, grupul este suspectat că folosește munca forțată a minorității uigure. Există și alte acuzații. Grupuri de advocacy și jurnalişti au descoperit că oamenii lucrează în ateliere nesigure, care nu au ferestre sau ieșiri de urgență. În 2021, potrivit unui raport al grupului elvețian de advocacy Public Eye, lucrătorii nu aveau contracte de muncă. Erau plătiți pentru fiecare articol de îmbrăcăminte produs, pentru a fi încurajați să muncească cât mai mult. Ajungeau să lucreze 75 de ore pe săptămână. În 2022, o investigație jurnalistică independentă arăta că aproape 83% dintre furnizorii companiei operau cu "riscuri majore". Cele mai multe încălcări au fost condițiile improprii de muncă și programul prelungit de lucru. 12% dintre furnizori au comis "încălcări de toleranță zero": munca prestată de minori, muncă forțată și probleme de sănătate cauzate de condițiile de muncă. La sfârșitul anului 2022, Shein a recunoscut problemele legate cu condițiile de muncă din fabricile furnizorilor și s-a angajat să le îmbunătățească. Munca forțată, fenomen global Munca forțată afectează aproximativ 27,6 milioane de oameni din întreaga lume, potrivit Organizației Internaționale a Muncii (ILO). 11,8 milioane sunt femei și peste trei milioane, copii. Practicile de muncă forțată au crescut în ultimii ani. O comparație cu estimările globale din 2016 indică o creștere cu 2,7 milioane a numărului de persoane afectate între 2016 și 2021. Potrivit ILO, nici o regiune a lumii nu este scutită de munca forțată. Asia și Pacificul se situează pe primul loc în statistica globală (15,1 milioane). Urmează Europa și Asia Centrală (4,1 milioane), Africa (3,8 milioane), America (3,6 milioane) și statele arabe (0,9 milioane).

Subvenții agricole de milioane încasate ilegal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Subvenții agricole de milioane încasate ilegal

Subvenții agricole de milioane încasate ilegal. Peste 400 de fermieri din Iaşi au încasat, anul trecut, subvenţii necuvenite de aproape 3,5 milioane de lei. Dacă nu vor returna banii de bunăvoie, ei vor fi executaţi silit de către ANAF. Subvenții agricole de milioane încasate ilegal Însă nu doar la Iaşi au fost descoperite nereguli, ci în mai toată ţara. În Timişoara, de exemplu, APIA trebuie să recupereze de la 288 de fermieri peste 3,7 milioane de lei. Citește și: Ce vorbeau vameșii arestați: „S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă!”. Judecătorii îi țin închiși După judeţul Timiş, în topul celor mai mari debite înregistrate se mai află Bihor şi Arad, unde s-au încasat, fără drept, câte 3,2 milioane de lei în fiecare judeţ. Dar şi Clujul, unde statul are de recuperat peste 2,2 milioane de lei de la 369 de fermieri, care au solicitat şi încasat subvenţii în agricultură. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România are cele mai multe companii de stat din UE Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

România are cele mai multe companii de stat din UE

România are cele mai multe companii de stat din UE: statul deține, la nivel central și local, circa 1.400 de firme. Subvențiile acordate acestor companii sunt la nivelul a circa 0,7% din PIB. Ele primesc subvenții mai mari decât companiile private, dar sunt mai puțin eficiente, arată un studiu al Băncii Modiale. Citește și: Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” cu care să influențeze alegerile din Europa – The Telegraph România are cele mai multe companii de stat din UE Companiile înființate de Gabriela Firea, în subordinea primăriei București, sunt oferite drept contraexemplu, apreciindu-se că ele nu aveau sens din punct de vedere economic. „În ultimul deceniu, amprenta statului a crescut, fiind create mai multe noi întreprinderi de stat: de exemplu, numai primăria Bucureștiului a înființat aproximativ 22 de noi întreprinderi de stat în mai multe sectoare fără o justificare economică clară, cum ar fi serviciile de taxi, turism și publicitate”, scriu experții Băncii Mondiale. „Constatările arată că, în raport cu firmele private, întreprinderile de stat din România, în special cele cu capital majoritar, direct controlate, și cele locale, angajează mai mulți oameni, plătesc salarii mai mari, dar sunt mai puțin productive (...) Există dovezi că prezența întreprinderilor de stat poate limita intrarea pe piață a firmelor private”, se arată în studiu. Sprijinul acordat de guvernul român firmelor tinde să fie orientat către întreprinderile de stat cu capital majoritar. În general, este de patru ori mai probabil ca întreprinderile de stat să primească subvenții guvernamentale decât întreprinderile de stat, indiferent de nivelul de productivitate al acestora, arată Banca Mondială. „Întreprinderile de stat locale au primit subvenții mai ușor și în valori mai mari. Probabilitatea ca ele să primească subvenții a fost de 6,3-7,6 ori mai mare decât cea a întreprinderilor cu capital privat și a întreprinderilor de stat cu capital deținute la nivel central”, se mai afirmă în studiu. Din punct de vedere istoric, întreprinderile de stat au avut niveluri mai ridicate ale datoriei, inclusiv plăți restante mai mari către furnizori.

România, cea mai scăzută pondere a persoanelor care au competenţe digitale Foto: Facebook
Eveniment

România, mai scăzută pondere persoanelor competenţe digitale

România este țara cu cea mai scăzută pondere a persoanelor din UE care au competenţe digitale de bază, arată Eurostat. Citește și: Averea fantastică a familiei medicului bugetar Cătălin Cîrstoiu, pe care coaliția PSD-PNL l-ar putea propune candidat independent la primăria Capitalei România, cea mai scăzută pondere a persoanelor care au competenţe digitale Anul trecut, 55% din populaţia UE cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani avea cel puţin competenţe digitale de bază, existând decalaje semnificative în blocul comunitar, cu rate variind de la 83% în Ţările de Jos, la 28% în România, arată datele publicate joi de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). Nivelul educaţiei formale afectează nivelul competenţelor digitale ale persoanelor. În UE, decalajul de competenţe digitale de bază între persoanele cu nivel de educaţie ridicat (80%) şi cele cu educaţie formală scăzută sau fără (34%) este de 46 puncte procentuale (pp). Cel mai semnificativ decalaj a fost în Portugalia (66 pp), Grecia (63 pp) şi Malta (59 pp). În contrast, cel mai redus decalaj a fost în Estonia (12 pp), Finlanda (14 pp) şi Lituania (22 pp). Competenţe digitale mai scăzute sunt înregistrate în rândul categoriilor de vârste mai mari, atât la bărbaţi, cât şi la femei. De exemplu, la categoria de vârstă 65-74 ani, ponderea bărbaţilor care au cel puţin competenţe digitale de bază este redusă cu mai mult de jumătate comparativ cu cei în vârstă de 25-34 ani (69% comparativ cu 34%). Contrastul în rândul femeilor de categorii diferite de vârstă este chiar mai pronunţat: 71% din femeile cu vârsta între 25-34 ani au cel puţin competenţe digitale de bază, comparativ cu doar 25% la cele cu vârsta între 65-74 ani. La categoriile de vârstă 16-24, 25-34 şi 35-44, mai multe femei au cel puţin competenţe digitale de bază decât bărbaţii din grupe de vârstă similare. În rândul persoanelor de 45 sau mai mult, situaţia este inversă, ponderile sunt mai ridicate în rândul bărbaţilor, decalajul de gen adâncindu-se la categoriile de vârste mai mari. Indicatorul privind competenţele digitale este unul dintre indicatorii cheie de performanţă în contextul "Deceniului digital", care stabileşte viziunea UE pentru transformarea digitală. Ţinta pentru 2030 este ca 80% din cetăţenii UE cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani să aibă cel puţin competenţe digitale de bază.

Benzile UE din vămi, aproape inutile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Benzile UE din vămi, aproape inutile

Benzile UE din vămi, aproape inutile. Se schimbă configuraţia vămilor. Apar benzi speciale pentru vehiculele înmatriculate în Uniunea Europeană. Benzile UE din vămi, aproape inutile Totul, în urma semnalelor venite din partea transportatorilor români, care s-au plâns în repetate rânduri Guvernului de controlul ilegal din vămi. Citește și: VIDEO „Macarena” feministă, „dansată” și de Marian Godină, care și-a exprimat părerea lui „misogină”. Dezbaterea a împărțit online-ul în două tabere În timp ce premierul se laudă deja că au devenit funcţionale câteva astfel de benzi de acces, unii antreprenori, cu afaceri în domeniul transporturilor, se îndoiesc. Aceștia nu cred că Marcel Ciolacu va reuşi să ducă la bun sfârşit acest plan, din cauza "mafiei puternice". Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, cele mai mici pensii (UE) (sursa: Inquam Photos/Ilona Andrei)
Economie

România, cele mai mici pensii (UE)

România, cele mai mici pensii (UE). În Uniunea Europeană nu există un sistem uniform de calculare a pensiilor. Pensiile variază foarte mult de la o țară la alta. La fel, cheltuielile legate de costul vieții și nivelul de trai al pensionarilor. România, cele mai mici pensii (UE) În unele țări, precum Austria, nici nu există concepul de pensie minimă. În altele, precum Bulgaria, 45% din populație primește o pensie minimă. În unele țări se acordă a 13-a și chiar a 14-a pensie. Citește și: Averea uriașă a familiei de bugetari Piedone Popescu, care acum vrea să ocupe și primăria Capitalei, și pe cea a Sectorului 5. Soția juniorului, economistă la „Kebap Shop” În 2024, pensia minimă în România este de aproape 260 de euro iar cea medie, sub 430 de euro. Pensia minimă este pe penultimul loc în UE. Cea medie, pe ultimul loc. Luxemburg, cei mai bogați pensionari Cei mai bogați pensionari din Uniunea Europeană se află în Luxemburg. Pensia legală netă este echivalentă cu 86,7% din salariu pentru persoanele care se pensionează la 62 de ani. Pensia medie este între 3.000 și 4.000 de euro pe lună. Pensia maximă nu poate depăși 10.000 de euro, iar cea minimă, pentru cineva care a muncit 40 de ani și a plătit toate contribuțiile, este de 2.165 de euro. Pensia minimă pentru cineva care a contribuit timp de 26 de ani este de 1.407 de euro. Minimul olandez: 1.244 de euro În Olanda, o persoană primește, în medie, 89,2% din salariul brut când ajunge la pensie. Sistemul de pensii se bazează pe doi piloni. Pentru o persoană de 67 de ani există un venit de bază (AOW) de 1.244 de euro net pe lună, plătit de stat, indiferent de vechimea în muncă. Singura condiție: persoana trebuie să fi plătit cotizațiile de securitate socială. La această sumă se adaugă veniturile suplimentare: cota din salariu și vechimea în muncă. Cele mai mici pensii în Olanda sunt de 2.665 de euro și revin persoanelor care au lucrat în industria Horeca. Cei care au lucrat în industria comerțului primesc, în medie, o pensie de 3.170 de euro. În domeniul educației, pensiile încep de la aproximativ 3.800 de euro. Pensiile peste 4.000 de euro se înregistrează în domeniile informatică, servicii specializate, precum medicină, energie, finanțe sau minerit. Suedia, pensie cu coroane Pensionarii suedezi sunt și ei printre cei mai înstăriți din UE. În 2022, doar 1% dintre cei cu vârsta de 65 de ani sau peste trăiau în sărăcie. În timp ce pensia minimă este de aproximativ 1.000 de euro (11.849 de coroane suedeze), pensia medie este de aproximativ 2.100 de euro (24.200 de coroane). În 2024, plafonul anual pentru cea mai mare pensie este de 54.479 de euro (614.500 de coroane). Finlanda, diferențe pe regiuni În 2021, pensiile medii ale finlandezilor erau de aproximativ 1.784 de euro pe lună. În 2022, acestea au crescut, ajungând la 1.845 de euro pe lună. 10% dintre pensionarii finlandezi primesc mai mult de 3.000 de euro pe lună. Pensiile în Finlanda diferă în funcție de regiune. Cele mai mari s-au înregistrat în Kauniainen - 3.311 de euro, Espoo - 2.466 euro și Helsinki - 2.288 euro. Cele mai mici pensii din Finlanda le primesc rezidenții din Soini: 1.366 de euro. Austria vs Germania În Austria nu există conceptul de pensie minimă. Dacă o pensie este mai mică de 1.217 euro lunar, este considerată caz social. Se alocă, așadar, indemnizații compensatorii, astfel încât pensia să ajungă la cel puțin 1.325 de euro pe lună. În Austria se plătesc anual 14 pensii. Pensia medie, în Austria, este de aproximativ 2.000 de euro pe lună. Spre deosebire de Germania, unde pensia medie este de 1.543 de euro pe lună. Diferențele între cele două țări continuă să se adâncească și provoacă dezbateri în Germania. Unul dintre motivele diferențelor: salariile sunt semnificativ mai mari în Austria decât în Germania. Pensionarii primesc, în Austria, o pensie medie egală cu cel puțin 80% din salariul de bază. În Germania, pensia depășește cu puțin 50% din acesta. Apoi, în Austria, toți angajații sunt, în general, incluși în sistemul de pensie obligatorie pentru limită de vârstă și plătesc asigurări de pensie obligatorii, inclusiv cele de stat. Astfel, o vânzătoare în Austria ajunge să aibă o pensie lunară netă de 2.745 de euro. În Germania, cu excepția majorității persoanelor care desfășoară activități independente, toți angajații sunt, în general, incluși în sisteme de securitate obligatorii specifice angajatorului. Acestea sunt concepute foarte diferit în ceea ce privește contribuția/condiții de beneficii. În 2024, pensiile austriece vor crește cu 9,7%, dar cele din Germania vor crește doar cu 3,5%. Belgia premiază pensionarii Până în 2022, pensia medie a 70% dintre pensionarii belgieni era între 1.200 și 1.500 de euro pe lună. În prezent, cifrele guvernamentale arată că pensia medie, pentru o "carieră completă", adică 45 de ani de muncă și cotizații sociale, ajunge la 2.172 de euro pe lună. Începând cu 1 iulie 2024, va fi introdus și un bonus de pensie. Acesta va fi acordat celor care aleg să se pensioneze mai târziu. Se va ajunge, de la 3.775 de euro pentru primul an suplimentar lucrat după data pensionării anticipate, la 7.550 de euro pentru al doilea an suplimentar și la 11.325 de euro pentru al treilea. Suma totală a bonusului pentru cei care aleg să muncească trei ani după vârsta de pensionare: 22.650 de euro. În Franța, pensii bune pentru profesori În Franța, o persoană primește în medie 60% din salariul brut când ajunge la pensie. Potrivit celor mai recente date, pensia medie este de aproximativ 1.500 de euro pe lună. Pensiile celor care au lucrat în sectorul public de stat ajung la 1.924 de euro pe lună. Funcționarii publici teritoriali au, în general, o pensie de 1.182 de euro, funcționarii din spitale, 1.373 de euro. În medie, pensia lunară a unui chirurg este de 3.035 de euro. Profesorii din învățământul primar public au o pensie care pornește de la 2.542 de euro. Danemarca, 830 de euro minimum În Danemarca, pensia de stat cuprinde o sumă de bază și o sumă suplimentară. Suma de bază, medie, este de aproximativ 830 de euro (6.237 de coroane) pe lună. Suma suplimentară medie începe de la 900 de euro (6.728 de coroane). Pensia medie depășește, astfel, 1.700 de euro. Cea mai mică pensie din Danemarca este echivalentă cu suma de bază. Minerii spanioli, pensii mari În Spania, pensia medie națională este de 1.375 de euro. Sunt însă diferențe în funcție de regiuni. Nordul țării se află în fruntea listei comunităților cu cea mai mare pensie medie. Comunitatea autonomă cu cea mai mare pensie este Țara Bascilor, cu o medie de aproximativ 1.685 de euro. Urmează Asturias și Madrid, cu 1.640 și, respectiv, 1.590 de euro. Pe locul patru, Navarra, cu o medie de 1.548 de euro. Cele mai mici pensii s-au înregistrat în Extremadura, comunitate autonomă din Spania: 1.166 de euro. Cele mai mari pensii se înregistrează în industria mineritului (2.600 de euro pe lună), în domenii care implică risc crescut de toxicitate (1.800 de euro), marină (1.500 de euro) și în meserii cu risc de periculozitate (1.400 de euro). Cei care au avut meserii independente au pensii mult mai mici: 900 de euro pe lună. Fermierii italieni, sub 900 de euro În Italia, în medie, cuantumul lunar al pensiei pentru limită de vârstă este de 1.359 euro. Cele mai ridicate pensii se înregistrează în nord: 1.456 de euro. Cele mai mici pensii, în Tirolul de Sud: în medie 1.100 de euro pe lună. În Italia, în medie, un profesor în ciclul primar primește o pensie în jur de 1.600 de euro. Un fermier italian are o pensie de 890 de euro pe lună. Pensii mari în Malta, dar și viață scumpă În Malta, pensia medie este de aproximativ 1.200 de euro pe lună. Cu toate acestea, din cauza costului ridicat al vieții, una din trei persoane de peste 65 de ani este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. Aproape 11% nu pot participa în mod regulat la o activitate de agrement, 7,6% nu își pot menține casa suficient de cald iarna și 6,6% nu își pot permite două perechi de pantofi. 33% nu își pot permite o vacanță anuală de o săptămână departe de casă și 15,4% nu își pot permite cheltuieli financiare neașteptate care ar putea apărea. O treime din pensionarii irlandezi trebuie ajutați În Irlanda, pensia plătită de stat trece puțin peste nivelul de o mie de euro. Trei din zece persoane de peste 66 de ani depind de ajutorul de protecție socială. Mulți nu pot acoperi noile costuri de vieții, în ceea ce privește sănătatea, transportul și locuință. 20% dintre cuplurile mai în vârstă și 40% dintre persoanele în vârstă care trăiesc singure nu ar face față unor cheltuieli lunare care să depășească 1.200 de euro pe lună. Pensia minimă în Cipru, cât cea medie în România Pensia minimă în Cipru este de 362 de euro, iar cea medie, de aproximativ 805 euro. La acestea se adaugă indemnizații pentru vechimea în muncă și vârsta de pensionare. Valoarea maximă a unei pensii de stat este de aproximativ 2.660 de euro. Există diferențe majore între pensionarii din sectorul public și cei din sectorul privat. Pe când un angajat la stat primește în medie o pensie de 1.000 de euro, cei din sectorul privat au o pensie de doar 685 de euro. La sfârșitul anului trecut, Ministerul Muncii și Asigurărilor Sociale a anunțat că pensia de bază va crește, astfel încât pensia minimă garantată de stat să ajungă la 411 euro. Cehia, pensie medie dublă față de România Majoritatea pensionarilor cehi primesc în prezent o pensie cuprinsă între 700 și o mie de euro (18 - 26 de mii de coroane), ceea ce corespunde cu aproximativ 70% din venitul lor anterior din muncă. Potrivit datelor Administrației Cehe a Securității Sociale, în 2023, valoarea medie a pensiilor a ajuns la aproximativ 800 de euro (20.216 de coroane). Din ianuarie 2024, pensia medie va crește cu 19 euro (20.693 de coroane). În Grecia, pensia minimă - triplă față de România În Grecia, pensia medie garantată de stat, în octombrie 2023, era de 792 de euro. În total, venitul mediu cumulat din pensii principale, auxiliare și bonusuri, se ridică la 950 de euro. Această pensie este primită de 52,16% dintre pensionari. O categorie de pensionari considerați în risc de sărăcie, 33,54%, primesc o pensie minimă de până în 700 de euro și sunt potențiali beneficiari ai prestației speciale de urgență de până la 150 de euro. Estonia a crescut pensia medie Pensiile în Estonia au crescut în 2023, ducând pensia medie la 700 de euro. Pensia minimă națională este de 336 de euro. În 2024, pensia medie a crescut la 776 de euro pe lună. Letonia, pensie minimă sub România Potrivit datelor Agenției de Stat de Asigurări Sociale, anul trecut, pensia medie pentru limită de vârstă în Letonia a fost de 530 de euro. Aproape 43% dintre pensionari primesc această pensie. Doar 6.000 de pensionari au o pensie de 1.500 de euro pe lună. Pensia minimă, în 2023, era de 136 de euro. Două treimi din populația letonă are pensii inadecvate. Lituania, nivel de pensii peste România În 2023, pensia medie în Lituania era de aproximativ 43% din salariul mediu național. În 2024, pensia medie pentru cei pensionați înainte de vreme va ajunge la 605 euro, adică 45,9% din salariul mediu. Pentru pensionarii cu vechimea necesară, aceasta va ajunge la 644 de euro, 48,8% din salariul mediu. Polonia plătește 13 pensii Din 2016 până în 2023, pensiile au fost majorate de mai multe ori și au fost plătite contribuții suplimentare, precum și a 13-a pensie. Partidul Lege și Justiție a promis, la sfârșitul anului trecut, că, dacă va fi reales, pensionarii vor beneficia în 2024 și de a 14-a pensie. În prezent, pensia medie în Polonia este de aproximativ 770 de euro (3.364 zloți). Cea mai mică pensie din 2024 (de la 1 martie 2023 până la sfârșitul lunii februarie 2024) este de 366 de euro (1.588 de zolți). Pensia minimă în Portugalia, dublă față de România La sfârșitul anului trecut, în Portugalia s-au anunțat majorările pensiilor. 6% pentru pensiile medii, de până la 1.018 euro, 5,65% pentru pensiile între 1.018 și 3.055 de euro și 5% pentru pensiile între 3.055 și 6.111 de euro. Pensiile minime, care acoperă în jur de două milioane de portughezi, vor crește și ele, între 5% și 6%, ajungând de la 480, la 509 euro. A existat și o controversă: liderul PSD, Luís Montenegro, a promis că va ridica venitul minim la 820 de euro, până în 2028. Declarația a generat așteptarea unei creșteri mai substanțiale a pensiilor minime. Însă Montenegro a rectificat, declarând că propunerea era destinată doar beneficiarilor Suplimentului de Solidaritate pentru Persoane Vârstnice (CSI). Aceștia sunt mai puțin de 200 de mii. Și Slovenia dă o pensie minimă mai mare decât România Pensia minimă în Slovenia este de 310 euro, cea mai mare este de aproape 4 mii de euro. Peste 40% dintre pensionarii din Slovenia primesc mai puțin de 700 de euro. În Slovenia, mai puțin de 50.000 de pensionari au o pensie între 800 și 900 de euro. O pensie de 900 de euro o primește, de exemplu, un lector la universitate. Majoritatea pensionarilor, peste 88.000, primesc între 600 și 700 de euro. Pentru aproape 80.000 de persoane, ale căror venituri sunt mult mai mici, statul trebuie să plătească diferența de până la 687,75 de euro, care este cuantumul pensiei garantate pentru viața profesională deplină și vârsta prescrisă. Bulgarii ne bat cu câteva zeci de euro Potrivit datelor guvernamentale, pensia medie în Bulgaria va crește în 2024, atingând suma 450 de euro (883 leva). De la 1 iulie, toate pensiile acordate până la sfârșitul anului 2023 vor fi mărite cu 11%. Pensia minimă va crește și ea, ajungând la aproximativ 296 de euro (580 leva). În Bulgaria, 45% din populație primește pensia minimă. Plafonul pentru pensia maximă este de 3.400 de leva (aproximativ 1.700 de euro), însă doar 2.211 de pensionari bulgari primesc o asemenea pensie. Croația, un pic sub Bulgaria, dar peste România Pensia medie în Croația este de 491 de euro. Cea mai mică pensie, pentru croații care au lucrat mai puțin de 19 ani, e de 266 euro. Cei care au o vechime între 20 și 24 de ani primesc în medie o pensie de 333 euro. Pensia medie pentru cei care au lucrat între 25 și 29 de ani este de 430 de euro. Persoanele cu 30 de ani de vechime au o pensie medie de 535 de euro. Peste 46 de ani de vechime în muncă, pensia medie este de 913 euro. În prezent, 13.622 de persoane primesc această pensie. Pensiile de invaliditate sunt de 374 euro, iar cele de urmaș, 431 euro. Slovacia, bonus de Crăciun În Slovacia, din 2020, pensionarii primesc un bonus de Crăciun, denumit și a 13-a pensie. Bonusul nu este o pensie întreagă, ci este calculat în funcție de cuantumul pensiei primite. Cu cât aceasta este mai mare, cu atât bonusul scade. Inițial, acest bonus a pornit de la 50 de euro (pentru cei cu pensii de peste 900 de euro), cel mai mare fiind de 300 de euro. În prezent, s-a luat în calcul o sumă fixă pentru a 13-a pensie: 606 euro, cuantumul unei pensii medii. Ungaria, a 13-a pensie: 530 de euro Potrivit Legii pensiilor, pensiile trebuie majorate în luna ianuarie a fiecărui an cu o sumă egală cu inflația estimată pentru anul dat. În Ungaria, pensia medie, la finalul anului trecut, era de aproximativ 530 de euro (218.000 forinți). Pentru cei care au împlinit 65 de ani și au muncit cel puțin 20 de ani, pensia este de aproape 600 de euro (230.700 de forinți). Vechimea în muncă poate aduce o pensie de aproape 870 de euro (338.900 forinți) Pensiile pentru persoanele cu handicap sunt de 319 euro (123.700 forinți), iar pensiile de urmași în jur de 280 de euro (108.200 forinți). Și în Ungaria se plătește a 13-a pensie. Plata se face în luna februarie. A 13-a pensie va fi echivalentă, de anul acesta, cu pensia medie, majorată: 560 de euro (între 220-230 de mii de forinți).

Românii muncesc afară, România aduce asiatici (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Românii muncesc afară, România aduce asiatici

Românii muncesc afară, România aduce asiatici. Uniunea Europeană a înăsprit legile privind imigrația. Și din această cauză, majoritatea statelor membre suferă de un deficit al forței de muncă. Mari angajatori din Germania și Franța caută, în prezent, muncitori din țările membre, România fiind printre preferate. Pe de altă parte, România și-a deschis larg porțile muncitorilor din țările asiatice, în special din Sri Lanka și Nepal. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro Deși, în sondaje, majoritatea acestora se declară mulțumiți de condițiile din țara noastră, la firul ierbii există semnale de alarmă: salarii mai mici decât cele promise, condiții de cazare inumane și exploatare a muncii. Cauzele: firmele care intermediază angajarea lor în România. Aceleași cauze au provocat, în anii trecuți, scandaluri în Franța și Germania. Drept urmare, legi au fost modificate, iar angajatorii, falimentați. Românii salvează viile franțuzești Angajatorii francezi îi laudă pe muncitorii români veniți în Franța. Pentru Jean-Luc Métayer, viticultor în Charente, aceștia sînt oameni fideli și de încredere. Métayer a angajat în jur de cincizeci de români, plătiți între 1.800 și 2.000 de euro net, pentru a asigura tăierea, ridicarea și recoltarea viței de vie. "Nu mai găsim nici un francez dispus să facă această meserie", susține Métayer. În Bretania, Ronan Le Nezet, consilier local la primăria din Pontivy, spune că muncitorii români sunt "un panaceu" pentru regiune. În prezent, în triunghiul Loudéac - Ploërmel - Pontivy există o comunitate de aproape 1.600 de români. Mulți lucrează în industria agroalimentară. De asemenea, îngrijitorii și medicii români au umplut golul în "deșertul medical" care devenise Bretania Centrală. Deși azi au devenit indispensabili, în anumite sectoare și regiuni, muncitorii români nu au fost din totdeauna bine primiți. În 2012, în Bray, o comună din Nordul Franței, prezența muncitorilor români pe șantierul Serqueux-Gisors a revoltat localnicii. Primarul din Forges-les-Eaux, Michel Lejeune, i-a chestionat la vremea respectivă pe angajatori: aveau contracte legale? Ce salarii primeau românii? În fața revoltei, angajatorii au evidențiat impactul șantierului asupra comerțului local: mulți muncitori sunt cazați în regiune, mănâncă în restaurantele din zonă și fac cumpărături în magazinele locale. Apoi au conchis: au angajat muncitori români, pentru că în zonă nu au fost găsite "abilitățile necesare". Unul dintre scandalurile majore, privind muncitorii români în Franța, a izbucnit însă în 2013. Abatoarele Gad din Bretania au fost acuzate de exploatarea acestora. Gad îi angajase, semnând un contract cu o firmă subcontractoare din București. Deși serviciile muncitorilor erau facturate cu 1.425 euro brut, pentru 151,67 ore lucrate, plata se făcea către firmă. Iar firma oprea din salarii cheltuielile de deplasare, cazarea și masa. În realitate, muncitorii primeau 557,82 euro net lunar. După o săptămână de la dezvăluiri, abatorul, care avea oricum probleme financiare, a fost închis. Germania preferă români și polonezi Muncitorii români sunt printre cei mai căutați de angajatorii germani. Totuși, la sfârșitul anului 2023, un anunț al companiei DHL a provocat câteva polemici în societatea germană. DHL voia să angajeze livratori, în special din România și Polonia. Salariul oferit pornea de la 16 euro pe oră, plus "beneficii". Au apărut întrebări: de ce compania preferă să angajeze din România și Polonia, când există germani care "ar visa la un asemenea salariu"? În plus, de ce nu au vizat și muncitorii veniți din țările asiatice? Nikola Hagleitner, director Poștei (preluată de DHL), a tranșat problema: "Recrutăm, bineînțeles, și cetățeni din Germania, dar din străinătate, preferăm România și Polonia". Hagleitner a adăugat că scopul DHL este ca aceștia să rămână angajați permanenți ai companiei. Germania a început să înlocuiască forța de muncă existentă cu muncitori din România, Polonia și Bulgaria, după extinderea UE spre est. În 2019, marea parte a lucrătorilor migranți proveneau din România și erau angajați în special la abatoare. În 2020, a izbucnit scandalul de la Tönnies, cel mai mare abator din Germania. Condițiile de muncă ale românilor au devenit subiect de prima pagină. Aproape o mie de angajați români s-au îmbolnăvit de Covid, în unitățile de cazare colective. S-a descoperit că erau cazați în grupuri de opt sau zece, în apartamente deținute de companie. Chiria, de 200 de euro de persoană, era de două-trei ori mai mare decât chiria medie plătită în regiune. Au ieși la iveală și alte nereguli. Angajările se făceau prin firme subcontractoare din România, prin contracte care eliberau angajatorul de plata taxelor pentru angajați. Astfel, deși muncitorii primeau salariu de la angajator, nu beneficiau de asigurările din Germania. Taxele erau plătite în România. Sistemul era folosit de multe abatoare din Germania. Economiile angajatorilor erau semnificative. Afacerea a declanșat o competiție acerbă între firmele subcontractoare. Pentru a atrage cât mai mulți muncitori, acestea promiteau condiții inexistente. Oamenii erau supuși unui stres fizic și mental. Ajungeau să lucreze cel puțin 60 de ore pe săptămână. Lucrau atât ziua, cât și noaptea, la temperaturi extrem de scăzute. Mulți se îmbolnăveau, însă, nefiind asigurați de statul german, nu își permiteau să meargă la doctor. În urma scandalului, legile privind angajare muncitorilor străini au fost schimbate. De la 1 ianuarie, 2021, angajările prin firmele subcontractoare, în industria cărnii, au fost interzise prin lege. În prezent, aproximativ o jumătate de milion de români muncesc în Germania. Toți au aceleași drepturi și beneficii sociale precum angajații germani. Românii muncesc afară, România aduce asiatici Guvernul României încurajează muncitorii din țările asiatice să vină în țara noastră. Numărul permiselor de muncă acordate de România cetățenilor din afara Uniunii Europene a crescut constant în ultimii ani. Astfel, țara noastră a devenit o destinație din ce în ce mai populară pentru lucrătorii migranți, în special pentru cei veniți din Sri Lanka și Nepal. Potrivit unui raport publicat la sfârșitul anului trecut, numărul anual de permise de muncă eliberate cetățenilor din afara UE s-a triplat între 2013 și 2022. În 2022, România a acordat 31.000 de permise de muncă. Cele mai multe au fost eliberate pentru cetățenii din Sri Lanka. În 2022, acestea au depășit 50% din totalul permiselor UE. Permisele eliberate cetățenilor din Nepal au reprezentat 22% din totalul permiselor de muncă din UE. Potrivit economica.net, în 2023, aproape 75.000 de cetăţeni străini aveau permis de muncă în ţara noastră. Peste 45% dintre aceștia sunt din Nepal şi din Sri Lanka. Pentru 2024, Guvernul României a stabilit un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România. În mod similar, în ianuarie, 2024, Guvernul din Sri Lanka a anunțat că intenționează să creeze 100.000 de oportunități suplimentare de locuri de muncă în străinătate. Guvernul din Sri Lanka își încurajează oamenii să muncească în străinătate. Sunt organizate târguri, ateliere și seminarii pentru a-i convinge să plece. Emigrarea este promovată ca un act aproape patriotic. Familiile muncitorilor plecați în străinătate sînt "onorate" în festivități publice. Copiii lor primesc materiale școlare sau burse. Potrivit Băncii Centrale din Sri Lanka, în 2023, remitențele muncitorilor care lucrează în străinătate au fost de 5,4 miliarde de dolari. Asiaticii, adesea abuzați în România Potrivit unor sondaje, 53% dintre angajații care provin din țări asiatice sunt mulțumiți de condițiile de angajare din România. Dar, potrivit unor reportaje, mulți se se plâng de condițiile pe care le au în țara noastră, acuzând exploatarea. În decembrie 2023, un reportaj difuzat pe Al Jazeera avertiza: locurile de muncă și condițiile care îi așteaptă pe srilankezii ajunși în România abia seamănă cu oportunitățile pe care le oferă agențiile de angajare din Sri Lanka. Pentru a-și asigura job-ul și permisul de muncă, muncitori din Sri Lanka sunt nevoiți să plătească taxe agențiilor de recrutare. Acestea variază între 3.000 și 3.500 de euro. Cum salariul mediu lunar în Sri Lanka este de aproximativ 89.800 rupii (în jur de 260 de euro), muncitorii sunt nevoiți să se împrumute. Unul dintre muncitorii intervievați a declarat că i se promisese un salariu de 800 de euro, pentru o slujbă de menaj. În România a fost angajat la un fast food, pentru un salariu de 500 de euro. Pentru a putea plăti împrumutul, muncitorul a fost nevoit să-și ia un al doilea job. Astfel, după ce pregătește zilnic peste 200 de hamburgeri, livrează mâncare la pachet cu motocicleta. Face în jur de 14 livrări zilnic. Este cazat într-un apartament, împreună cu alți paisprezece bărbați. Ca să econimisească bani, mănâncă orez și linte. Povestea sa este confirmată și de ceilalți intervievați. Un tânăr de 27 de ani, mecanic de meserie, a fost nevoit să-și părăsească țara, pentru că nu găsea de lucru. A apelat la o agenție de intermediere. Aceasta i-a făcut rost de permis de muncă, promițându-i un job în salubritate. Când a sosit în București, i s-a spus că permisul nu este valabil. A primit un permis temporar și în prezent, se luptă cu birocrația românească. Pentru a-și permite să plătească împrumutul făcut, pentru a plăti agenția de recrutare, s-a angajat la o firmă de livrare de mâncare. Muncește 15 ore pe zi. Chestionat în legătură cu taxele percepute de agențiile de recrutare din Sri Lanka sau Nepal, un purtător de cuvânt al Ministerului Muncii a declarat că statul român nu impune alte plăți lucrătorilor străini, în afara taxelor obișnuite pentru permisele de muncă. "Miile de euro plătite de muncitori reprezintă costuri externe asociate firmelor și agențiilor de recrutare", a declarat acesta.

Noul negociator al Republicii Moldova cu UE, Cristina Gherasimov, are doctorat la Rutgers Foto: Facebook
Politică

Negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la Rutgers

Noul negociator al Republicii Moldova în relația cu UE, Cristina Gherasimov, are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În prezent, ea este ministru pentru Afaceri Europene, în guvernul Dorin Recean. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg În schimb, omologul ei din România, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a făcut facultatea la o controversată universitate privată, Româno-Americană. Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la Rutgers Gerasimov are două masterate, unul în studii internaționale și europene avansate, luat la Institutul European pentru Studii Internaționale Avansate, Nisa (Franța) și Berlin (Germania), și altul în relații internaționale, la Universitatea Wroclaw, din Polonia. Ea are și un doctorat în științe politice la Universitatea Rutgers. În clasamentul ARWU, această universitate este pe pozițiile 101-150 la nivel internațional și 39-51 în SUA. Gherasimov a fost lector la Rutgers, din 2013 în 2017, după care a lucrat pentru mai mult organizații nonguvernamentale, inclusiv la Consiliul German pentru Afaceri Externe (DGAP), Centrul Robert Bosch pentru Europa Centrală şi de Est, Rusia şi Asia Centrală, Berlin, din Germania, până în 2021. Adrian Câciu a fost bugetar în aproape întreaga sa carieră, fiind co-autor al programului de guvernare al PSD. El a fost plătit pentru a scrie în favoarea controversatei companii chinezești Huawei, ocazie cu care a criticat acorduri critice între România și SUA.

Războiul agricol dintre România și UE (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Războiul agricol dintre România și UE

Războiul agricol dintre România și UE. Anul agricol 2023-2024 stă sub semnul incertitudinii. Războiul agricol dintre România și UE Deşi, aparent, se întrevede a fi un an mai roditor faţă de anul precedent, marcat de secetă, iar grâul prevesteşte o producţie bună, unii fermieri îşi pierd optimismul când vine vorba de preţul cerealelor. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Luminița Odobescu justifică decizia lui Ciolacu de a-l ignora pe ambasadorul Muraru în SUA și-l amenință voalat pe cel din urmă cu „evaluarea anuală” Şi, cu cât fac mai multe calcule, cu atât se plâng mai tare: ce le oferă pământul, le ia statul şi politicile europene, "ipocrite" pentru fermierul român. Cu multe dintre aceste politici, precum Green Deal, nu sunt de acord nici oficialii din Ministerul Agriculturii şi mărturisesc că temerile fermierilor români legate de impunerile europene sunt justificate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre Foto: BTA
Economie

Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre

Bani de la UE, prin fondul de mobilitate militară, pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre la Giurgiu-Ruse: Comisia Europeană a aprobat proiectul de finanțare al acestei noi lucrări de infrastructură. Citește și: VIDEO Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus, în direct, lui Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre „Comisia Europeană a dat undă verde pentru finanțarea unui studiu de fezabilitate pentru un nou pod peste Dunăre la Ruse-Giurgiu, în valoare de 6,9 milioane de euro, a anunțat joi centrul de presă al Ministerului Transporturilor (N.red: din Bulgaria). Bugetul total al proiectului este de 13,7 milioane de euro, restul fondurilor urmând să fie asigurate de cele două țări. Se așteaptă ca Bulgaria și România să semneze un acord cu Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu până cel târziu la jumătatea anului pentru a asigura finanțarea. Până în 2026, ar trebui clarificați parametrii tehnici, financiari, juridici și de mediu ai proiectului pentru o nouă facilitate. Proiectul prevede construirea unui pod combinat rutier și feroviar, cu o lungime de aproximativ 2 km. Proiectul acoperă, de asemenea, construcția infrastructurii de legătură pe o porțiune de 15 km pe teritoriul fiecărei părți. Podul va avea, de asemenea, o legătură directă cu autostrada Ruse - Veliko Târnovo, aflată în prezent în construcție”, arată agenția bulgară de presă BTA. Proiectul este finanțat prin programul Connecting Europe Facility, componenta de mobilitate militară, anunță Rador. Deocamdată, România este legată de Bulgaria prin doar două poduri: Giurgiu – Ruse (Podul Prieteniei – inaugurat în 1954) și Calafat – Vidin (deschis în 2013).

Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina

Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina. Budapesta va rămâne neimplicată în livrările de arme către Ucraina şi nici nu va contribui financiar în cadrul UE pentru astfel de livrări, dar nu va bloca alte ţări europene să le trimită Kievului dacă doresc acest lucru, a declarat luni la Bruxelles ministrul ungar de externe Peter Szijjarto. Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina Statele membre ale UE "refuză în continuare să renunţe la strategia lor eşuată (...) Cu cât războiul se prelungeşte mai mult, cu atât mai mulţi oameni vor muri şi cu atât mai mari vor fi distrugerile", a declarat Szijjarto la o conferinţă de presă după o reuniune a miniştrilor europeni de Externe. Citește și: Adrian Năstase, mesaje anti-Ucraina la TV Pandele: Ucraina s-a opus, în 2002, intrării României în NATO. Ce nu spune Năstase: la Kiev era un regim corupt, dictatorial și pro-rus El a calificat drept "dezamăgitoare" şi "inacceptabilă" o propunere a Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) ca statele UE să contribuie anul acesta la fondul denumit Facilitatea Europeană pentru Pace cu suma de cinci miliarde de euro pentru achiziţia de arme destinate Ucrainei. Totuşi, Szijjarto, a salutat faptul că această propunere a fost "atenuată" faţă de cea iniţială, care cerea alocarea a cinci miliarde de euro pentru fiecare din următorii patru ani în contul acelui fond folosit pentru ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia. Budapesta vrea negocieri de pace Din cele cinci miliarde, suma cu care ar trebui să contribuie Ungaria este de 60,1 de milioane de euro, a precizat ministrul ungar. "Să dăm un nou impuls livrărilor de arme (către Ucraina) este complet inacceptabil" pentru Ungaria, prin urmare Budapesta nu va contribui la acest demers, dar nici nu doreşte să blocheze alte guverne europene să ofere arme Ucrainei, însă în final fiecare va răspunde în faţa propriului electorat, a mai spus Peter Szijjarto. El a sugerat că UE ar trebui mai degrabă să deschidă canalele de comunicare, să facă demersuri pentru o încetare a focului şi lansarea negocierilor de pace. Szijjarto a mai menţionat că miniştrii europeni de Externe au discutat la reuniunea de luni al 13-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, "deşi restricţiile impuse până în prezent au afectat în principal Europa şi nu au apropiat conflictul de o soluţionare". El a subliniat că şi-a atenţionat omologii europeni că Ungaria se va opune oricăror sancţiuni care să vizeze sectorul nuclear, amintind că nici Washingtonul nu a impus astfel de sancţiuni Rusiei, care este în continuare principalul furnizor de uraniu îmbogăţit al SUA.

Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită (sursa: euronews.com)
Internațional

Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită

Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită. Nemulțumirile fermierilor și transportatorilor cresc în Europa. După Germania și România, protestele au început și în Franța. Se pregătește Spania. În ciuda faptului că bugetul european destinat agriculturii reprezintă aproape o treime din bugetul total, multe nemulțumiri sunt îndreptate contra politicii agricole a UE. Și sunt contabilizate de partidele extremiste, anti-UE. Citește și: Roșiile „românești” de pe vremea lui Ceaușescu: atât de încărcate de chimicale, încât agricultorii purtau mască de gaze pe față Fondurile PAC (Politica agricolă europeană comună) pentru 2021-2027 sunt de 387 de miliarde de euro, aproximativ o treime din bugetul UE. Fondurile sunt alocate în funcție de suprafețe agricole. Bugetele cele mai mari sunt destinate Franței, Spaniei și Germaniei. AfD, aliatul fermierilor nemți Subvențiile naționale germane se ridică la aproximativ două miliarde de euro. Guvernul federal cheltuiește încă patru miliarde pentru pensii agricole și asigurări de sănătate. În perioada 2023-2027, fondurile PAC pentru Germania se ridică la 30,7 miliarde de euro, aproape 50% din venitul anual al fermierilor germani. Protestele fermierilor au fost declanșate de decizia de reducere a subvențiilor, în special de eliminarea subvenției pentru motorina agricolă. Deși guvernul a făcut concesii, declarând că subvențiile pentru motorină vor fi reduse treptat (în primă fază 40% în 2024, apoi câte 30% în 2025 și 2026), acestea nu au fost suficiente pentru a mulțumi fermierii. Protestele fermierilor germani continuă. Aceștia denunță și majorarea impozitelor și taxelor pentru poluare. În acest week-end este planificată o demonstrație în Berlin cu 10.000 de tractoare. Partidul de extremă dreaptă AfD, care duce o campanie pe față anti-UE, susține fermierii germani. AfD a cerut declanșarea unei greve generale și o dublare a subvențiilor pentru motorina agricolă. În realitate, însă, nici un alt partid nu vrea să reducă ajutorul financiar pentru fermieri mai mult decât AfD. În programul său de partid, AfD respinge ferm intervențiile statului pentru susținerea agriculturii. În ceea ce privește subvențiile UE, AfD menționează, în același program, că va "reduce subvențiile UE" pentru a reda fermierului "libertatea de alegere". Subvenția la motorină, problemă europeană Bugetul alocat prin PAC Franței este de 45,6 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027. În Franța, nemulțumirile fermierilor s-au manifestat încă din luna noiembrie, 2023, mai ales în Gironde. Sindicatele au denunțat "inconsecvențele" politicilor naționale și europene. Printre acestea: creșterea taxei la apă și la produsele fitosanitare, teama de consecințele acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Mercosur (piața comună a Americii de Sud), ridicarea treptată a scutirii taxei pentru motorina agricolă, creșterea importurilor. Un alt motiv de nemulțumire: refuzul Bruxelles-ului de a permite până în 2024 cultivarea terenurilor care ar trebui lăsate pârloagă. Pe 16 ianuarie 2024 au avut loc primele proteste de amploare ale fermierilor, în Toulouse, și Avignon. În centrul orașului Toulouse au pătruns 400 de tractoare și peste o mie de protestatari. De vină, tranziția ecologică Potrivit lui Christiane Lambert, președintele Comitetului Organizațiilor Profesionale Agricole din Uniunea Europeană, fermierii francezi sunt "exasperați de cerințele UE". "Au sentimentul că li se impun măsuri prea drastice, mai ales în contextul tranziției ecologice", a declarat acesta. 80 de tractoare au mers în coloană pe centura orașului Avignon. Fermierii au aruncat legume în fața prefecturii și au pus deșeuri agricole în parcarea Auchan. Sindicatele agricole cer, în prezent, asistență financiară pentru fluxul de numerar al fermierilor, ajustări la plata contribuțiilor mutualității sociale agricole, un an fără dobândă pentru împrumuturile bancare și acces simplificat la asistență socială. Fermierii francezi sunt sprijiniți de Jordan Bardella, președintele Adunării Naționale. Acesta a anunțat, pe 15 februarie, că prima sa deplasare din 2024 va fi în Gironde. Bardella a declarat că vrea să-și arate sprijinul față nemulțumirile fermierilor. Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită Bugetul alocat prin PAC Spaniei este de 31,5 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027. În luna septembrie 2023, partidul de extremă dreapta VOX a cerut ca fermierii să fie protejați "împotriva agendei ideologice a Guvernului și a Bruxelles-ului". Purtătorul de cuvânt al Vox, Pepa Millán, a afirmat că guvernul spaniol "impune o agendă ideologică care sufocă mediul rural". Asociația agrară Unión de Uniones a anunțat un protest de amploare pe 21 februarie. Fermierii spanioli denunță "situația critică" în care se află "din cauza recoltelor slabe, a prețurilor mici și a costurilor mari de producție". De asemenea, fermierii spanioli sunt chemați să protesteze împotriva acordurilor internaționale semnate de Guvern prin care se retrage subvenția pentru motorina agricolă, se sacrifică animale "pentru planuri de sănătate iraționale", și se "aprobă constant noi cerințe de mediu". Apelul sindicatului dă exemplul fermierilor germani, chemând la solidaritate.

Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană Foto: Facebook ministerul Agriculturii
Politică

Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană

Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană, pe care o înjură acum: trei sferturi din subvențiile de 40 de miliarde de euro plătite doar de APIA către fermieri, în ultimii 15 ani, au fost de la UE, arată o analiză a Ziarului Financiar. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană „În ultimii 15 ani, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a acordat subvenţii de aproape 40 de miliarde de euro fermierilor români, din care 30 de miliarde de euro au fost de la UE, unul dintre „vinovaţii“ indicaţi de fermieri în situaţia actuală. În 2024, APIA are un buget de 2,2 miliarde de euro pentru subvenţiile celor 850.000 de fermieri locali. Fermierii care fac agricultură convenţională şi cultivă cereale primesc până la 300 de euro/hectar în fiecare an”, arată analiza ZF. Datele sunt confirmate de „Evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană (BALANŢA FINANCIARĂ NETĂ)”, publicată de ministerul de Finanțe. Din banii pentru exercițiul bugetar 2007-2013, execuția la final de 2020 arăta: 7,3 miliarde de euro atrași efectiv din „Fonduri pentru dezvoltare rurala si pescuit (FEADR+FEP)” și 7,65 miliarde euro de la Fondul European pentru Garantare Agricola (FEGA). Alte 22,9 de miliarde de euro au fost atrași din bugetul UE 2014-2020. Însă din sumele alocate pentru exercițiul bugetar 2021-2027 s-au absorbit până acum doar circa 60 de milioane de euro. De altfel, chiar fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, se lăuda cu sumele uriașe primite de la Bruxelles. „În fiecare an în România aducem de la Uniunea Europeană în jur de trei miliarde de euro, iar în primele luni ale anului, până la data de 4 februarie, am adus aproape 1,6 miliarde de euro, bani care au intrat în bugetul ţării şi care pot fi valorificaţi, ştiindu-se că ei au fost atribuiţi pentru agricultură", afirma el, în martie 2023, la Botoșani. Comisia Europeană a aprobat, pe 7 decembrie 2022, Planul Naţional Strategic 2023-2027 al României prin care fermierii români şi agricultura românească vor beneficia de 15,83 miliarde de euro. Cioloș despre subvenții: nu sunt cele mai mici, nu sunt cele mai mari În ceea ce privește ajutorul acordat României, comparat cu altețări, fostul comisar european Dacian Cioloș spunea, duminică, într-un interviu pentru Spotmedia: „Nu sunt cele mai mici, nu sunt nici cele mai mari. Sumele alocate României în politica agricolă comună cresc de la un an la altul, spre deosebire de alte state membre. Când vorbim de sprijin financiar nu ne gândim doar la subvențiile la hectar. Sunt și alte instrumente financiare pe care România le are și pe care alte state membre nu le au. Sunt puține state membre din Europa de Vest unde fermierii să-și poată cumpăra tractoare și utilaje agricole sau să-și construiască ferme de creștere a animalelor cu 40-70% cofinanțare din fonduri publice. Și asta e un ajutor”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră