duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

466 articole
Internațional

Ziua Independenței Ucrainei, între omagii internaționale și intensificarea luptelor

Ziua Independenței Ucrainei, lupte și omagii. Ucraina sărbătorește 34 de ani de independență într-un context tensionat, marcat de solidaritatea exprimată de lideri occidentali, dar și de intensificarea confruntărilor militare cu Rusia. Mesajele de sprijin politic și diplomatic s-au împletit cu noi atacuri cu drone lansate de Kiev asupra teritoriului rus, în timp ce Moscova a revendicat câștiguri teritoriale pe frontul din est. Ziua Independenței Ucrainei, lupte și omagii Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj oficial cu prilejul Zilei Independenței Ucrainei, în care a reiterat susținerea Bucureștiului pentru „efortul legitim al Ucrainei de a se apăra” și pentru parcursul european al țării vecine. Citește și: Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm „Vom sprijini eforturile de reconstrucție ale Ucrainei și calea dumneavoastră către integrarea europeană”, a declarat șeful statului, subliniind curajul și reziliența poporului ucrainean. Nicușor Dan a caracterizat lupta Kievului drept „un exemplu puternic al luptei pentru libertate și democrație împotriva unui inamic autocratic”. Mesaje de solidaritate din Germania și UE Cancelarul german Friedrich Merz a reafirmat angajamentul Berlinului față de Ucraina: „De Ziua Independenței, noi rămânem ferm alături de ea – astăzi și pe viitor”. La rândul său, președintele german Frank-Walter Steinmeier a exprimat speranța că sărbătoarea va da poporului ucrainean „curaj nou în fața agresiunii ruse”. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj direct: „Suntem cu voi, oricât de mult va fi nevoie. Pentru că o Ucraină liberă înseamnă o Europă liberă”. Premierul Canadei, la Kiev Unul dintre cele mai vizibile gesturi de solidaritate a venit din partea Canadei. Premierul Mark Carney a sosit duminică la Kiev, fiind întâmpinat de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga. „Canada își va întări sprijinul și eforturile pentru o pace justă și durabilă”, a declarat Carney, care a participat la festivitățile oficiale și urmează să aibă o întrevedere cu președintele Volodimir Zelenski. Intensificarea atacurilor cu drone Pe fondul acestor declarații de sprijin, Kievul a marcat Ziua Independenței printr-o nouă serie de atacuri cu drone asupra teritoriului rus, pe care le-a prezentat drept răspuns la blocajul diplomatic. „Iată cum reacționează Ucraina atunci când apelurile sale la pace sunt ignorate”, a spus președintele Zelenski. Atacurile au vizat o centrală nucleară din regiunea Kursk, unde un transformator auxiliar a fost avariat, precum și un terminal petrolier al grupului rus Novatek, lângă Sankt-Petersburg, unde a izbucnit un incendiu. În ultimele săptămâni, dronele ucrainene au vizat frecvent rafinării și depozite de combustibil rusești, lovituri care au contribuit la explozia prețurilor la carburanți pe piața rusă. Frontul din est și perspectiva negocierilor În paralel, forțele ruse au anunțat noi câștiguri în regiunea Donețk, unde au cucerit două sate, consolidându-și avansul lent început în ultimele luni. Moscova deține în prezent circa 20% din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea, anexată în 2014. Perspectivele unor negocieri directe între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski par tot mai îndepărtate, deși președintele american Donald Trump încearcă să mențină presiunea diplomatică pentru un summit. Zelenski a insistat însă că „Ucraina nu va mai fi niciodată constrânsă să accepte un compromis umilitor” și că obiectivul rămâne „o pace justă”.

Ziua Independenței Ucrainei, lupte și omagii (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
România, locul IV în UE la numărul celor înecați  Foto: România Actualități
Eveniment

România, locul IV în UE la numărul celor înecați pe plaje sau în piscine

România este pe locul IV în UE la numărul celor înecați pe plaje sau în piscine, arată datele publicate azi de Eurostat. Statisticile sunt însă din 2022. Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu România, locul IV în UE la numărul celor înecați  „În 2022, în UE s-au înregistrat 4 810 decese prin înec și scufundare, cu 194 mai puține decât în 2021 (5 004), ceea ce indică o scădere de 3,9 %. Proporția deceselor prin înec și submersiune din totalul deceselor accidentale a scăzut, de asemenea, ușor, de la 3,1 % în 2021 la 2,8 % în 2022, aceasta fiind cea mai mică proporție de la începerea colectării datelor în 2011, când decesele prin înec și submersiune reprezentau 4,2 % din totalul deceselor accidentale. În rândul țărilor UE, în 2022, cel mai mare număr de decese prin înec și submersiune a fost raportat în Franța (784), care reprezintă 16,3 % din totalul deceselor prin înec din UE, urmată de Germania (542), Polonia (535), România (472) și Spania (449). Cele mai mici cifre din UE au fost înregistrate în Luxemburg (1), Malta (3), Cipru (13) și Slovenia (25)”, arată Eurostat.  Italia și Grecia sunt pe locurile șase și șapte, cu sub 300 de decese cauzate de înec.     

România, codașă la investițiile în cercetare (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

România, codașă UE la investiții în cercetare: 19 euro pe persoană. Media europeană e de 284 de euro

România, codașă la investițiile în cercetare. Potrivit datelor publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), România a înregistrat în 2024 cea mai scăzută alocare bugetară guvernamentală pentru cercetare și dezvoltare (R&D) din Uniunea Europeană. România, codașă la investițiile în cercetare La nivelul Uniunii Europene, alocările bugetare guvernamentale pentru R&D s-au situat anul trecut la 284,7 euro pe persoană, în creștere cu 57% comparativ cu 2014, când valoarea era de 181,3 euro pe persoană. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD În România, această alocare a fost de doar 19,1 euro pe persoană. Cele mai ridicate alocări per capita în 2024 s-au înregistrat în: Luxemburg – 759,2 euro/persoană Danemarca – 586,8 euro/persoană Țările de Jos – 542,7 euro/persoană Pe ultimele locuri, alături de România, s-au situat: Bulgaria – 38,3 euro/persoană Ungaria – 58,7 euro/persoană Bugetul țărilor UE pentru cercetare și dezvoltare În 2024, guvernele din Uniunea Europeană au alocat în total 127,9 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare, echivalentul a 0,71% din PIB-ul UE. Aceasta reprezintă o creștere de 3,4% față de 2023 (123,7 miliarde euro) și o creștere de 59,5% față de 2014 (80,2 miliarde euro) Investiții puternice: Letonia, Slovenia și Lituania Între 2014 și 2024, toate guvernele UE și-au majorat alocările bugetare pentru R&D pe cap de locuitor. Cele mai spectaculoase creșteri au fost: Letonia – +313% (de la 19,1 euro la 78,9 euro/persoană) Slovenia – +252% (de la 78,3 euro la 275 euro/persoană) Lituania – +197% (de la 42,7 euro la 123 euro/persoană) Cercetarea fundamentală, principala direcție de finanțare Potrivit Eurostat, 35,7% din bugetul total alocat R&D la nivelul UE a fost direcționat către progresul general al cunoștințelor, finanțat în principal prin așa-numitele fonduri generale universitare (GUF), utilizate de instituțiile de învățământ superior. Alte direcții de finanțare au vizat: 16,6% – progresul general al cunoștințelor din surse non-GUF 9,4% – tehnologie și producție industrială 7% – sănătate 6,1% – explorarea și exploatarea spațiului

Acord strategic între UE și SUA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA și UE au încheiat un nou acord comercial: tarif vamal de 15% pentru exporturile europene

Acord strategic între UE și SUA. Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns la un acord comercial-cadru care pune capăt unei perioade tensionate de luni de zile între două dintre cele mai mari economii ale lumii. Acord strategic între UE și SUA În urma negocierilor decisive desfășurate în Scoția între președintele american Donald Trump și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, cele două părți au convenit un tarif vamal de 15% pentru toate bunurile europene exportate în SUA. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu Noul tarif de 15% este la jumătate față de cel de 30% pe care Donald Trump amenințase că îl va aplica începând de vineri. În schimb, Uniunea Europeană va elimina taxele pentru o serie de produse americane, permițând accesul pe piață cu tarif zero pentru anumite categorii de bunuri. Von der Leyen: Acordul aduce stabilitate între aliați Președinta Comisiei Europene a salutat înțelegerea, subliniind că aceasta va aduce stabilitate relației comerciale dintre cele două blocuri economice, care împreună generează aproape o treime din comerțul global. Trump a declarat că „este un acord bun pentru toată lumea” și că va apropia și mai mult cele două părți. De asemenea, von der Leyen a numit înțelegerea „una uriașă”, în urma unor „negocieri dificile”. Investiții europene masive în SUA În cadrul acordului, UE s-a angajat să investească 600 de miliarde de dolari în Statele Unite, inclusiv în echipamente militare americane, și să aloce alte 750 de miliarde de dolari pentru energie. Aceste investiții vizează reducerea dependenței energetice a Europei față de surse rusești, prin achiziția de gaze naturale lichefiate, petrol și combustibili nucleari din SUA în următorii trei ani. Produsele exceptate de la taxe Potrivit Ursulei von der Leyen, cele două blocuri economice vor elimina taxele vamale pentru echipamente aeronautice, anumite produse chimice, produse agricole selectate, materii prime considerate critice. Un acord separat privind industria semiconductorilor ar putea fi anunțat în curând. Totuși, taxa de 50% aplicată de SUA la nivel global pentru oțel și aluminiu va rămâne în vigoare. Reacții mixte în Europa: de la reținere la susținere Acordul a fost întâmpinat cu prudență în Europa. Ministrul francez pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, a recunoscut că înțelegerea oferă beneficii sectorului francez al băuturilor spirtoase, dar a criticat lipsa de echilibru a acordului. Premierul irlandez Micheál Martin a subliniat că noile tarife sunt încă mai mari decât cele anterioare, ceea ce face comerțul „mai costisitor și mai complicat”. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat importanța stabilității comerciale pentru industria germană. Premierul italian Giorgia Meloni a declarat că sprijină acordul, dar așteaptă clarificări privind detaliile. SUA obține câștiguri economice considerabile Pentru Washington, acordul aduce perspective financiare semnificative. Doar din noile tarife, guvernul american se așteaptă la venituri de aproximativ 90 de miliarde de dolari, pe baza cifrelor comerciale din 2024. La acestea se adaugă sute de miliarde de dolari sub formă de investiții europene directe în economia americană. UE acceptă compromisuri pentru evitarea conflictului comercial Acordul este privit ca un compromis acceptat de UE pentru a evita o escaladare a conflictului comercial. Dacă Trump și-ar fi dus la capăt amenințările, exporturile europene, de la medicamentele spaniole la brânzeturile franțuzești și electronicele germane, ar fi fost supuse unor taxe de până la 30%. UE era pregătită să răspundă cu tarife asupra produselor americane precum piese auto, avioane Boeing și carne de vită. Dezechilibrul comercial, sursa tensiunilor În 2024, volumul comerțului de bunuri între SUA și UE a fost de aproximativ 976 de miliarde de dolari. SUA a importat bunuri în valoare de 606 miliarde de dolari din UE și a exportat înapoi bunuri în valoare de doar 370 de miliarde. Acest dezechilibru a fost una dintre nemulțumirile majore ale lui Donald Trump, care a susținut că SUA „pierde” din cauza acestor relații comerciale. Von der Leyen a încercat să vorbească „pe limba lui Trump” menționând nevoia de „reechilibrare”, deși UE a susținut anterior că balanța este echilibrată datorită importului masiv de servicii americane. Trump: „Cel mai mare acord comercial din istorie” La finalul negocierilor, Donald Trump a celebrat încheierea acordului, afirmând că este „cel mai mare acord comercial din istorie”. Deși este clar că SUA are mai multe de câștigat în urma înțelegerii, oficialii europeni au preferat să salveze stabilitatea relației transatlantice decât să provoace o confruntare economică majoră.

Posibilitatea unui atac rusesc asupra UE (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Donald Tusk avertizează: Rușii ar ataca UE în 2027. Moscova susține că NATO ar ataca-o anul viitor

Posibilitatea uni atac rusesc asupra UE. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a lansat un avertisment ferm: Europa trebuie să fie pregătită pentru un potențial conflict cu Rusia cel târziu până în 2027. Pe când premierul polonez avertizează contra unui atac rusesc, presa din Rusia susține că NATO îi va ataca anul următor. Posibilitatea unui atac rusesc asupra UE Potrivit lui Tusk, guvernul polonez va folosi următorii doi ani pentru a consolida stabilitatea internă și capacitățile de apărare ale țării. Citește și: Surse: Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat Oficialul polonez a subliniat că nu este timp de pierdut în contextul geopolitic tot mai tensionat din Europa de Est. Premierul polonez s-a bazat pe o evaluare recentă oferită de noul comandant suprem al forțelor NATO în Europa, Alexus Grynkewich. Acesta a transmis că, până în 2027, Rusia și China ar putea deveni suficient de puternice pentru a iniția, în mod coordonat, o confruntare militară cu NATO și Statele Unite. Occidentul ia în calcul scenarii pesimiste În rândul experților militari occidentali circulă mai multe scenarii legate de momentul în care Rusia ar putea extinde agresiunea și asupra altor state europene, dincolo de Ucraina. Până acum, anul 2027 este cea mai apropiată dată avansată. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, consideră însă că o astfel de amenințare s-ar putea concretiza abia în 2029. UE accelerează înarmarea Ca răspuns la aceste prognoze sumbre, statele membre ale Uniunii Europene au demarat o intensificare a eforturilor de înzestrare militară. Obiectivul comun este ca, până în anul 2030, să poată face față oricărui atac venit din partea Rusiei. Rusia susține că NATO i-ar ataca Moscova continuă să își extindă forțele armate, însă autoritățile ruse resping categoric ideea că ar intenționa să atace teritoriul NATO. Mai mult, presa apropiată Kremlinului răspândește o versiune inversată a evenimentelor: ziarul „Komsomolskaia Pravda” a susținut recent că NATO ar plănui să atace Rusia în 2027.

Qatar amenință UE cu livrarea gazelor (sursa: gco.gov.qa)
Internațional

Qatar amenință UE cu oprirea livrărilor de gaze dacă nu sunt relaxate regulile climatice

Qatar amenință UE cu livrarea gazelor Qatar, unul dintre principalii furnizori de gaze naturale lichefiate (LNG) pentru Europa, a transmis mai multor guverne din Uniunea Europeană o scrisoare oficială în care amenință cu oprirea livrărilor de gaze, dacă Bruxellesul nu renunță la anumite condiții impuse prin legislația de mediu. Scrisoarea și propunerile de modificare vizează direct Directiva privind diligența sustenabilă a companiilor (CSDDD), potrivit unei investigații publicate de Welt am Sonntag. Qatar amenință UE cu livrarea gazelor Comisia Europeană a confirmat primirea unei scrisori oficiale din partea Qatarului. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător În documentul trimis pe 21 mai către guvernul belgian, ministrul Energiei din Qatar, Saad Sherida Al-Kaabi, avertizează că țara sa și compania QatarEnergy ar putea căuta „piețe alternative mai stabile și mai prietenoase cu mediul de afaceri”, dacă Uniunea nu modifică articolul 22 din directivă, dedicat protecției climatice. „UE încalcă dreptul statelor de a-și stabili propriile obiective climatice” Qatarul acuză UE că încalcă principiile Acordului de la Paris, prin impunerea unor reglementări care depășesc ceea ce este rezonabil. Potrivit ministrului Al-Kaabi, amenințarea cu sancțiuni de până la 5% din cifra de afaceri globală și asumarea de răspundere civilă pentru nerespectarea normelor climatice pun în pericol capacitatea Qatarului de a mai livra gaze către Europa. Sancțiunile împotriva Rusiei ar deveni imposibil de susținut Experții avertizează că planul UE de a sancționa gazul rusesc începând cu 2028 ar deveni imposibil de implementat dacă Qatarul se retrage de pe piața europeană. În primul trimestru din 2025, Qatarul a acoperit 10,8% din necesarul european de LNG, fiind al treilea furnizor după SUA (50,7%) și Rusia (17%). Europa, din nou dependentă de un singur furnizor Dacă livrările din Qatar se opresc, SUA ar trebui să compenseze pierderea, ceea ce ar duce la o creștere a dependenței Europei față de gazul american, posibil până la 60%. În 2021, LNG reprezenta 20% din importurile de gaze ale UE, iar în 2024, ponderea a ajuns la 37%. De la oprirea totală a gazului rusesc prin conducte, doar Norvegia și Algeria mai livrează gaze prin infrastructură fixă, Norvegia acoperind aproape 53% din importuri. Qatar cere condiții clare Qatar susține că prevederile actuale ale Directivei UE privind lanțurile de aprovizionare sunt incompatibile cu legislația internă și generează riscuri semnificative pentru QatarEnergy. „Nu vom livra LNG Europei pentru ca apoi să fim sancționați cu veniturile noastre globale”, a afirmat Al-Kaabi, citat de Qatar Tribune. Potrivit acestuia, nu este acceptabil ca o companie să fie forțată să aleagă între politicile climatice ale propriei țări și cele impuse de UE. Bruxellesul caută soluții diplomatice Scrisoarea trimisă guvernului belgian a fost confirmată și de europarlamentarul german Christian Ehler, care a declarat că biroul său din Bruxelles a primit documentul și că se caută o soluție politică comună în interiorul UE. Ministerul german al Economiei a refuzat să comenteze conținutul scrisorii, invocând caracterul confidențial al corespondenței.

Orbán șantajează Bruxellesul, fonduri contra buget (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán Viktor amenință cu blocarea bugetului UE dacă fondurile pentru Ungaria nu sunt deblocate

Orbán șantajează Bruxellesul, fonduri contra buget. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că guvernul său nu va sprijini noul buget multianual al Uniunii Europene dacă Bruxellesul nu va debloca toate fondurile europene suspendate. Orbán șantajează Bruxellesul, fonduri contra buget Declarația a fost făcută în cadrul unui discurs susținut la universitatea de vară de la Băile Tușnad, în România. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător „Aprobarea noului buget pe șapte ani necesită unanimitate, iar până când nu vom obține fondurile (înghețate) rămase, nu va exista niciun nou buget al UE”, a afirmat Orban, referindu-se la miliardele de euro reținute de Comisia Europeană din cauza îngrijorărilor privind statul de drept în Ungaria. Conflicte recurente cu Bruxellesul în ultimii 15 ani Relațiile dintre guvernul de la Budapesta și Bruxelles au fost tensionate în ultimul deceniu și jumătate, din cauza politicilor Ungariei privind migrația, drepturile LGBTQ și acuzațiilor de derapaje antidemocratice. Comisia Europeană a suspendat o parte din fondurile alocate Ungariei în cadrul mecanismului de condiționare de respectarea statului de drept. Orban acuză UE de ingerință politică și sprijin necondiționat pentru Ucraina În același discurs, Viktor Orban a acuzat Bruxellesul că intenționează să impună un guvern „pro-Ucraina și pro-Bruxelles” în Ungaria, cu ocazia alegerilor naționale din 2026. Premierul ungar a criticat și susținerea constantă a Ucrainei de către UE, susținând că „birocrații globaliști” încearcă să redirecționeze resursele europene către Kiev, în timp ce agricultorii europeni „protestează pentru a-și apăra viitorul”. Orban avertizează: posibil război comercial cu SUA Viktor Orban a mai afirmat că actuala conducere a Uniunii Europene „a pus blocul comunitar pe o pistă care ar duce la un război comercial cu Statele Unite – un conflict pe care Europa nu îl poate câștiga”. Potrivit lui, liderii UE semnează întotdeauna „cele mai proaste acorduri comerciale” și sunt ultimii care negociază eficient cu Washingtonul. Von der Leyen, întâlnire cu Trump În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urma să se întâlnească duminică în Scoția cu președintele SUA, Donald Trump. Oficialii europeni speră să încheie un acord comercial-cadru în acest weekend. Bugetul propus de Comisia Europeană: 2.000 de miliarde euro Comisia Europeană a propus la începutul lunii iulie un buget de 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, cu accent pe competitivitatea economică și pe consolidarea apărării. Negocierile privind bugetul se anunță extrem de dificile, în contextul diviziunilor politice și economice dintre statele membre. Orban, încrezător în victoria FIDESZ la următoarele alegeri Deși partidul de opoziție TISZA conduce în sondaje înaintea alegerilor din 2026, Viktor Orban s-a arătat încrezător în șansele formațiunii sale, FIDESZ. Potrivit datelor interne ale partidului, acesta ar câștiga 80 din cele 106 circumscripții electorale dacă alegerile ar avea loc duminică.

Roaming gratuit pentru Moldova în UE (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Republica Moldova face un nou pas spre Europa: fără roaming în Uniunea Europeană, din 2026

Roaming gratuit pentru Moldova în UE. Uniunea Europeană a anunțat eliminarea tarifelor de roaming pentru cetățenii din Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2026. Roaming gratuit pentru Moldova în UE Măsura a fost comunicată oficial vineri de Consiliul UE, instituția care reunește guvernele statelor membre. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător O decizie similară a fost luată și în cazul Ucrainei, pe 14 iulie, urmând să intre în vigoare tot la începutul anului 2026. Ambele țări au statut de state candidate la aderarea în Uniunea Europeană. Apeluri, mesaje și internet mobil fără costuri suplimentare Odată cu eliminarea roamingului, cetățenii moldoveni și ucraineni vor putea efectua apeluri, trimite SMS-uri și utiliza date mobile în spațiul UE fără costuri suplimentare, la fel ca cetățenii statelor membre. Pentru Republica Moldova, această decizie reprezintă un pas concret în procesul de integrare în piața internă a Uniunii Europene, unul dintre obiectivele majore ale acordului de asociere semnat în 2016.

Eurostat, pentru pensionarii speciali: în medie, un cetățean al UE lucrează cu 50% mai mulți ani decât acești privelegiați Foto: Declic
Eveniment

Eurostat, pentru pensionarii speciali: în medie, un cetățean al UE lucrează cu 50% mai mulți ani

Eurostat, pentru pensionarii speciali: în medie, un cetățean al UE lucrează cu 50% mai mulți ani decât acești privelegiați ai legislației românești, adică 37,2 ani față de doar 25 de ani.  România înregistrează cea mai scăzută durată de viață profesională din UE: doar 32,7 ani, arată statistica europeană. Pensionarii speciali din România se pensionează după 25 de ani, dar vârsta de pensionare va crește gradual.  Citește și: EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei, deși 17 omologi din UE au făcut-o Eurostat, pentru pensionarii speciali La polul opus, viața profesională a unui olandez este de 43,8 ani. În țările din Est, cea mai lungă durată a vieții profesionale este în Estonia, de 41,4 ani.  „În 2024, durata medie preconizată a vieții active pentru persoanele în vârstă de 15 ani și peste în UE era de 37,2 ani. Cu toate acestea, durata medie preconizată a vieții active a variat mult între țările UE. În șase țări din UE, durata medie a vieții active era de 40 de ani sau mai mare: Olanda (43,8 ani), Suedia (43,0), Danemarca (42,5), Estonia (41,4), Irlanda (40,4) și Germania (40,0). În schimb, cele mai scăzute durate ale vieții active au fost înregistrate în România (32,7 ani), Italia (32,8) și Croația, Grecia și Bulgaria (34,8 fiecare)”, scrie Eurostat.  În ultimii 10 ani, durata medie preconizată a vieții active în UE a crescut cu 2,4 ani, de la 34,8 la 37,2 ani în prezent.    

Declarația pentru Georgia, nesemnată de Țoiu (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)
Eveniment

EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei. 17 omologi din UE au semnat

Declarația pentru Georgia, nesemnată de Țoiu: ministrul român de Externe nu și-a pus numele pe documentul asumat de omologi din 17 țări UE și de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe. Declarația pentru Georgia, nesemnată de Țoiu „Nu vom ezita să folosim toate instrumentele unilaterale și multilaterale disponibile dacă autoritățile georgiene continuă să submineze democrația și drepturile omului”, se arată în declarația semnată de Franța, Germania, Regatul Unit și alte 14 state europene, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe. Citește și: Estul României va fi abandonat în eventualitatea unui conflict cu Rusia, arată o analiză a infrastructurii rutiere Declarația comună denunță valul de represiune împotriva opoziției și avertizează cu posibile sancțiuni diplomatice și economice. România, însă, nu a semnat documentul menționat. MAE cere „o abordare pragmatică” de la UE La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Afacerilor Externe de la București a explicat de ce a lipsit semnătura Oanei Țoiu de pe declarația celor 17 miniștri de Externe din UE. „România împărtășește preocupările exprimate în scrisoarea comună menționată, inclusiv în ceea ce privește regresul democratic și măsurile legislative și administrative de restrângere a spațiului de exprimare și de reprimare a vocilor opozanților. Evaluarea noastră este aceea că abordarea de către UE a situației din Georgia, stat candidat la aderare, trebuie să fie principială, implicând adoptarea unei reacții proporționale și reversibile în funcție de evoluții. Este important ca aceasta să fie dublată de o abordare pragmatică, pornind de la obiectivele strategice pe termen lung al UE pentru întreaga regiune. Aceste puncte de vedere au fost transmise de altfel de ministrul Oana Țoiu în cursul participării la recenta reuniune a Consiliului Afaceri Externe.”, a transmis MAE pentru DeFapt.ro. Ministerul de Externe a indicat, pentru DeFapt.ro, și poziția Oanei Țoiu exprimată pe X.  

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro Foto: Administratia Prezidentială
Politică

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro în exercițiul financiar 2028-2034

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro în exercițiul financiar 2028-2034, arată un comunicat al Comisiei Europene. Acesta este însă un draft, o propunere, și, după negocieri, ar putea să existe modificări ale alocărilor către statele UE.  Citește și: Omul de afaceri Gruia Stoica taxează cu 300.000 de euro pe zi Bucureștiul ca să finanțeze Rusia România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro Se preconizează că Polonia va primi peste 123 de miliarde euro în cadrul bugetului UE propus pentru perioada 2028-2034, adică circa 6% din alocări, fiind cel mai mare beneficiar dintre toate statele membre. Cu alocări de 60,2 miliarde euro, România este pe locul șase între statele UE.  Franța ar putea primi 90,1 miliarde de euro, Spania - 88,1 miliarde euro, Italia - 86,6 miliarde euro, iar Germania - 68,4 miliarde euro.  Așa-numita alocare generală pentru România va fi de 54,6 miliarde de euro, sumele pentru migraţie, securitate şi afaceri interne sunt de un miliard de euro, iar pentru Fondul social pentru climă (FSC) se vor oferi 4,6 miliarde de euro. Însă acesta este un proiect de buget, iar Germania, Olanda și Suedia au semnalat deja opoziția lor la acest proiect. Miercuri a fost propus un buget al Uniunii Europene de 2.000 de miliarde de euro pentru perioada respectivă, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Slovacia blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei (sursa: TASS)
Internațional

Slovacia continuă să blocheze noile sancțiuni UE împotriva Rusiei

Slovacia blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei. Pentru a doua zi consecutiv, statele membre ale Uniunii Europene nu au reușit miercuri să aprobe cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Principalul obstacol a fost opoziția Slovaciei, care a cerut garanții pentru protejarea propriei economii în contextul renunțării la gazul rusesc până în 2028. Slovacia blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei După ce marți a cerut amânarea votului în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai UE, Slovacia a folosit miercuri dreptul de veto în cadrul unei întâlniri la nivel de ambasadori. Citește și: Funcționarii Guvernului își toarnă șefii: mașinile cu șofer ale demnitarilor costă sume uriașe Potrivit diplomaților europeni, și Malta a exprimat rezerve față de pachetul propus. Premierul Robert Fico: „Propunere idioată” din partea Comisiei Premierul slovac Robert Fico a criticat dur propunerea Comisiei Europene de a opri complet importurile de gaz rusesc începând din 2028. „Slovacia respinge propunerea idioată a Comisiei Europene”, a declarat acesta, solicitând garanții clare că țara sa nu va fi afectată economic de această măsură. Slovacia cere termen prelungit până în 2034 Fico a subliniat că Slovacia este extrem de dependentă de gazul rusesc și are alternative limitate, fiind o țară fără ieșire la mare și cu acces restrâns la gaz natural lichefiat (GNL), mai scump decât gazul prin conducte. El a cerut prelungirea termenului de eliminare a importurilor energetice din Rusia până în 2034, anul în care expiră contractul cu Gazprom. Comisia Europeană a respins această solicitare. Fico avertizează asupra riscurilor economice pentru UE Liderul slovac a declarat că înțelege nevoia de reducere a dependenței energetice față de Rusia, dar atrage atenția că planul propus de Bruxelles va aduce costuri majore pentru întreaga Uniune Europeană. În opinia sa, măsura va duce la creșterea prețurilor la energie și la scăderea competitivității economice a blocului comunitar. „O sinucidere economică”, afirmă premierul slovac Robert Fico a mers mai departe, calificând inițiativa drept o formă de „sinucidere economică” pentru UE. „Este pur și simplu sinucidere economică să ajungem într-un punct în care să nu mai avem nici gaz, nici combustibil nuclear, nici petrol, doar pentru că o nouă Cortină de Fier se construiește între lumea occidentală și probabil Rusia și alte țări”, a spus acesta.

State UE cer activarea „instrumentului anti-coerciție” (sursa: Pexels/Tom Fisk)
Internațional

State UE amenință SUA cu cel mai dur instrument de represalii: „instrumentul anti-coerciție”

State UE cer activarea „instrumentului anti-coerciție”. Un număr tot mai mare de țări membre ale Uniunii Europene solicită Comisiei Europene să activeze cel mai puternic instrument comercial disponibil, așa-numitul instrument anti-coerciție, în relația cu Statele Unite, în cazul în care nu se ajunge la un acord până la 1 august. Avertismentul vine în contextul în care Donald Trump a amenințat cu impunerea unor tarife de 30% pentru bunurile importate din UE. State UE cer activarea „instrumentului anti-coerciție” Potrivit unor surse citate de Bloomberg, inițiativa este condusă de Franța și susținută de tot mai multe capitale europene. Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat Unele state membre rămân prudente sau nu și-au exprimat încă oficial poziția, însă presiunea în creștere arată o coeziune tot mai mare în jurul ideii de reacție fermă. Subiectul a fost discutat recent în cadrul reuniunii miniștrilor Comerțului din UE, care a avut loc luni la Bruxelles. Ce presupune „instrumentul anti-coerciție” Ministrul francez al Afacerilor Europene, Benjamin Haddad, a explicat că instrumentul anti-coerciție oferă Bruxelles-ului posibilitatea de a adopta măsuri de represalii împotriva partenerilor comerciali care exercită presiuni nejustificate asupra UE. Printre măsurile posibile: introducerea de taxe suplimentare pentru giganții americani din domeniul tehnologiei, restricționarea investițiilor americane în UE, limitarea accesului la anumite segmente ale pieței comunitare, excluderea firmelor americane din procedurile de achiziții publice europene. „Forță, unitate și hotărâre” „În această negociere, trebuie să demonstrezi forță, să afișezi unitate și hotărâre”, a declarat Benjamin Haddad într-un interviu acordat Bloomberg Television. Oficialul francez a sugerat că Uniunea ar putea merge mai departe decât contramăsurile deja anunțate de Comisia Europeană, care vizează schimburi comerciale cu SUA în valoare de aproape 100 de miliarde de euro. Comisia Europeană temperează inițiativa: „E prematur” Deocamdată, Comisia Europeană nu susține declanșarea instrumentului anti-coerciție, invocând faptul că negocierile comerciale cu Washingtonul sunt în desfășurare. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că acest mecanism a fost conceput „pentru situații extraordinare” și că, în acest moment, „nu am ajuns încă acolo”. Riscul unui conflict comercial transatlantic Utilizarea acestui instrument ar putea genera un război comercial amplu între UE și SUA, mai ales în contextul avertismentelor lui Donald Trump că orice represalii vor fi întâmpinate cu măsuri și mai dure. Tensiunile se amplifică, iar Bruxelles-ul se vede nevoit să își calibreze cu grijă răspunsul.

Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan: România susține Comisia Europeană în negocierile cu SUA pentru evitarea taxelor vamale

Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA. Președintele Nicușor Dan a transmis duminică, pe platforma X, că România sprijină pe deplin eforturile Comisiei Europene și ale președintei Ursula von der Leyen pentru continuarea negocierilor comerciale cu Statele Unite, în vederea evitării introducerii unor taxe vamale suplimentare. Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA „România susţine pe deplin eforturile Comisiei Europene şi ale preşedintei Ursula von der Leyen pentru continuarea negocierilor astfel încât să ajungă la un acord cu SUA înainte de 1 august. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” De asemenea, susţinem abordarea UE privind o soluţie negociată cu SUA, în interesul cetăţenilor şi afacerilor noastre şi al parteneriatului transatlantic", a precizat șeful statului. Ursula von der Leyen: UE e pregătită să răspundă Sâmbătă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să își apere interesele dacă Statele Unite vor decide impunerea unor taxe vamale de 30% asupra bunurilor europene, începând cu 1 august. Într-un comunicat oficial, von der Leyen a afirmat că UE dorește continuarea negocierilor: „Suntem în continuare pregătiţi să lucrăm pentru obţinerea unui acord până la 1 august.” Bruxelles avertizează: contramăsuri proporționale În cazul în care Washingtonul va impune noile taxe, Uniunea Europeană ar putea adopta contramăsuri proporționale, a subliniat von der Leyen: „Vom face toţi paşii necesari pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea de contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar.” Taxele propuse de SUA ar afecta grav comerțul transatlantic Președinta Comisiei Europene a atras atenția că introducerea unor taxe vamale de 30% ar avea efecte negative majore asupra economiilor de pe ambele maluri ale Atlanticului: „Impunerea de taxe vamale de 30% asupra exporturilor UE ar perturba lanţurile de aprovizionare transatlantice esenţiale, în detrimentul întreprinderilor, consumatorilor şi pacienţilor de pe cele două părţi ale Atlanticului.” Von der Leyen a mai subliniat că Uniunea Europeană rămâne una dintre cele mai deschise economii din lume, angajată în respectarea regulilor comerțului internațional și a practicilor echitabile.

SUA impune taxe vamale, UE reacționează (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Internațional

Reacții dure din Europa la tarifele lui Trump: liderii din UE pregătesc contramăsuri

SUA impune taxe vamale, Europa reacționează. Uniunea Europeană este pregătită să își apere interesele dacă Statele Unite vor introduce taxe vamale de 30% asupra bunurilor provenite din UE, începând cu 1 august. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat transmis sâmbătă. SUA impune taxe vamale, UE reacționează Șefa executivului european a subliniat că blocul comunitar dorește în continuare să ajungă la o înțelegere cu Washingtonul: Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă „UE rămâne pregătită să continue lucrările pentru obținerea unui acord până la 1 august”, a declarat von der Leyen. Totodată, ea a atras atenția că Uniunea Europeană este una dintre cele mai deschise economii din lume și adepta practicilor comerciale corecte. „Vom proteja interesele europene” În cazul în care SUA vor merge înainte cu introducerea tarifelor suplimentare, Comisia Europeană nu exclude măsuri de retorsiune: „Vom face toți pașii necesari pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea de contramăsuri proporționale dacă va fi necesar”, a avertizat Ursula von der Leyen. Ea a mai subliniat că aplicarea unor taxe de 30% asupra exporturilor europene ar avea un impact major asupra lanțurilor de aprovizionare transatlantice, afectând direct companiile, consumatorii și pacienții de pe ambele maluri ale Atlanticului. Reacții din statele membre: apel la unitate și negociere Premierul Olandei, Dick Schoof, a calificat pe platforma X măsura americană drept „preocupantă” și a exprimat susținerea totală față de Comisia Europeană. „UE trebuie să rămână unită și hotărâtă în a obține un rezultat reciproc avantajos cu SUA”, a subliniat acesta. Giorgia Meloni: „Este posibil un acord corect” La rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a pledat pentru menținerea negocierilor comerciale și evitarea escaladării tensiunilor. Ea s-a declarat optimistă în privința obținerii unui „acord corect” între UE și SUA privind regimul taxelor vamale și a reiterat sprijinul deplin al Italiei pentru eforturile Comisiei Europene. Emmanuel Macron condamnă ferm intențiile lui Trump Președintele francez Emmanuel Macron a transmis sâmbătă, pe platforma X, un mesaj de „dezaprobare foarte puternică” față de amenințarea președintelui american Donald Trump. Macron a făcut apel la Uniunea Europeană să își apere „cu hotărâre interesele europene”, solicitând în mod special Comisiei Europene să accelereze pregătirea unor contramăsuri credibile, prin mobilizarea tuturor instrumentelor disponibile. Acțiunea ar urma să fie luată în cazul în care nu se ajunge la un acord cu Washingtonul până la 1 august. UE negociază „cu bună credință”, susține Macron Președintele Franței a reamintit că Bruxelles-ul negociază cu administrația americană de mai multe săptămâni, pe baza unei oferte „solide și de bună credință”. În opinia sa, este esențial ca executivul european să demonstreze „determinarea Uniunii de a-și apăra interesele”. Parisul sprijină eforturile Comisiei Europene Macron a reafirmat sprijinul deplin al Franței pentru Comisia Europeană în cadrul acestui dialog sensibil: „Este nevoie de un acord reciproc acceptabil, care să reflecte respectul datorat unor parteneri comerciali precum UE și SUA, cu interese comune și lanțuri de valori integrate”, a subliniat liderul francez. Industria germană cere evitarea unui conflict comercial Federația germană a industriei (BDI) a lansat un apel ferm către Uniunea Europeană și Statele Unite pentru a găsi „rapid soluții” care să evite o escaladare a tensiunilor comerciale. „Anunțul președintelui Trump este un semnal de alarmă pentru industria de pe ambele maluri ale Atlanticului”, a transmis BDI într-un comunicat oficial. Escaladarea tarifară amenință redresarea economică globală Wolfgang Niedermark, membru al conducerii BDI, a avertizat că un conflict comercial între două economii atât de interconectate, precum UE și SUA, ar afecta grav relansarea economică, capacitatea de inovare și încrederea în cooperarea internațională. Solicitare de dialog urgent între Bruxelles, Berlin și Washington Federația germană cere un efort comun și urgent din partea guvernului german, Comisiei Europene și administrației americane: „Este necesar un dialog obiectiv și soluții rapide pentru a evita o escaladare periculoasă”, subliniază comunicatul. BDI insistă că săptămânile rămase până la 1 august trebuie folosite „pentru a negocia de la egal la egal”. Germania, principală vizată de eventualele taxe Germania ar resimți cel mai acut efectele unei ofensive comerciale americane, având o economie puternic dependentă de exporturile către SUA. Cele mai expuse sectoare sunt industria chimică, farmaceutică, auto, siderurgică și fabricarea de mașini-unelte. Cancelarul Friedrich Merz propune un acord simplificat În ultimele săptămâni, cancelarul german Friedrich Merz a pledat pentru semnarea unui acord „simplu” cu SUA, care să protejeze sectoarele esențiale ale economiei germane. Merz a sugerat că UE ar putea accepta unele suprataxe pe alte produse, dacă acest compromis ar asigura stabilitatea pentru industriile strategice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră