vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ue

402 articole
Internațional

Viktor Orbán amenință cu sabotarea summit-ului pentru Ucraina dacă UE nu inițiază discuții cu Rusia

Orban amenință UE cu blocarea summit-ului. Premierul ungar Viktor Orban a cerut Uniunii Europene să inițieze negocieri directe cu Rusia pentru încetarea focului în Ucraina. Acesta a amenințat că ar putea bloca summit-ul pentru Ucraina. Orban amenință UE cu blocarea summit-ului Într-o scrisoare adresată sâmbătă președintelui Consiliului European, Antonio Costa, Orban a avertizat că ar putea bloca viitorul summit european dacă această solicitare nu este luată în considerare, potrivit Politico. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan „Sunt convins că Uniunea Europeană, urmând exemplul SUA, ar trebui să înceapă discuții directe cu Rusia cu privire la încetarea focului și o pace durabilă în Ucraina”, a scris Orban în documentul a cărui autenticitate a fost confirmată de diplomați europeni. Summitul european, marcat de tensiuni Liderii celor 27 de state membre ale UE urmează să se reunească joi la Bruxelles pentru a discuta despre consolidarea apărării europene și despre un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat la summit pentru a negocia garanții de securitate, în contextul recentelor tensiuni cu fostul președinte american Donald Trump. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a propus ca UE să se angajeze să furnizeze mai multe arme Ucrainei, inclusiv rachete, sisteme de apărare antiaeriană și obuze de artilerie. Ungaria, obstacol major pentru Ucraina Discuțiile din cadrul summitului se anunță tensionate din cauza opoziției ferme a Ungariei față de orice nou sprijin militar pentru Kiev. Orban, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Moscova, a solicitat evitarea adoptării unor concluzii scrise privind Ucraina, pentru a nu expune „diviziunile” din cadrul UE. „Propun să nu încercăm să adoptăm concluzii scrise asupra Ucrainei în cursul Consiliului European special”, a transmis Orban în scrisoarea sa, dezvăluită inițial de Financial Times și jurnalistul ungar de investigație Szabolcs Panyi. Ajutorul UE pentru Ucraina: 134 de miliarde de euro Până în prezent, Uniunea Europeană a oferit Ucrainei un sprijin total de 134 de miliarde de euro, dintre care aproape 50 de miliarde au fost destinate ajutorului militar. În contextul în care SUA și Rusia au început discuții pe tema conflictului, opoziția Ungariei față de implicarea militară europeană ridică semne de întrebare asupra unității UE în sprijinirea Kievului. Summitul de la Bruxelles ar putea deveni astfel un moment crucial pentru viitorul sprijinului european acordat Ucrainei, dar și pentru poziționarea Uniunii în negocierile internaționale privind războiul.

Orban amenință UE cu blocarea summit-ului (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional Foto: presidency.ro
Politică

ANALIZĂ România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional din 1938

România este complet nepregătită în cel mai prost moment internațional din 1938, începând de la faptul că este condusă de un președinte interimar fără experiență internațională și terminând cu lipsa de resurse financiare și corupția din Armată.  Citește și: Dacă Ucraina cade, rușii vor fi la Sulina într-o zi iar Trump va negocia cu Putin la fel ca pentru Ucraina Mai grav este faptul că, politic, nu se poate anticipa o schimbare de direcție, respectiv o guvernare care să pregătească țara de război. În sfârșit, nu este clar dacă România are vreun plan pentru varianta în care Republica Moldova este preluată, într-o formă sau alta, de Rusia.  România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional În ce situație se află România, pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Uniunea Europeană/Ucraina: România a cheltuit, în 2024, circa 2,2% din PIB pentru Apărare, dar ar fi aproape imposibil să ajungă la o țintă de 3% pe fondul deficitului bugetar uriaș - aprecierea Consiliului Fiscal Ultimele date disponibile, în raportul pe 2023 al secretarului general NATO, arătau că România cheltuie 59,7% din bugetul Apărării cu personalul. Doar Italia și Muntenegru alocă un procent mai mare. Pe de altă parte, doar 21,9% din acest buget se ducea către achiziții majore de armament. Premierul PSD, Marcel Ciolacu, nu vorbește limba engleză și nu este clar ce limbă străină știe Președintele interimar, Ilie Bolojan, nu are experiență internațională La alegerile din mai, candidatul pro-Rusia Călin Georgescu este cotat cu prima șansă - dacă Biroul Electoral Central îi va valida candidatura Încep să apară tot mai multe informații despre corupția la vârf din Armată, după ce șeful  Logisticii Armatei, generalul Cătălin Zisu, a fost acuzat de corupție Un fost secretar de stat din ministerul Externe a apreciat că doar 25% din personalul acestui minister este dedicat și inteligent.  În plus, PSD - principalul partid parlamentar, care domină Guvernul - este tot mai tentat de o politică „suveranistă”, după catastrofa de la alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024. Electoratul său, în mod evident, ar prefera să voteze cu un candidat suveranist, în locul unuia perceput ca fiind de dreapta.  În sfârșit, pe fondul unui DNA tot mai ineficient, se poate presupune că corupția afectează toate achizițiile statului român, inclusiv cele militare. 

Propaganda Moscovei cheamă românii la revoluție împotriva UE Foto: Bloknote.ru
Politică

Propaganda Moscovei cheamă românii la revoluție împotriva UE

Propaganda Moscovei cheamă românii la revoluție împotriva UE, pentru a-l elibera pe Călin Georgescu: „Sângele lor este un amestec exploziv de traci, otomani, slavi și țigani”, scrie site-ul Blocknot.ru. În articol se susține - în mod fals - că Georgescu ar fi arestat la ordinul Ursulei von der Leyen, președintele Comisiei Europene.  Potrivit site-ului rusesc, șeful guvernului, Marcel Ciolacu, s-a distanțat de acțiunile procuraturii întrucât consideră că nu izbucnește doar un scandal, ci o adevărată revoluție. „Ceea ce se întâmplă amintește foarte mult de revoluția din 1989, când oameni pașnici au început să distrugă totul în calea lor: România a devenit singura țară din lagărul socialist în care comuniștii au fost răsturnați nu de o «revoluție de catifea» ci de o revoltă armată. Și chiar prin executarea liderului țării, Ceaușescu, și a soției sale”, arată Bloknot calea de urmat.  Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat Propaganda Moscovei cheamă românii la revoluție  „Sunt românii capabili să se răzbune pe UE și nu doar să-și elibereze candidatul, ci să-l facă președinte? Judecând după istoria lor, da. Sângele lor este un amestec exploziv de popoare precum tracii, otomanii, slavii și țiganii (aceștia din urmă, conform datelor neoficiale, reprezintă aproximativ 11% din populația țării). Timp de aproape două secole, teritoriul lor a făcut parte din Imperiul Roman, de la care românii și-au moștenit limba, care este o latină puternic modificată. (Apropo, aceasta conține și împrumuturi slave, dar acestea reprezintă aproximativ 10% din vocabular)”, explică propaganda Moscovei.  Articolul face o scurtă istorie a regimului Ceaușescu și a evenimentelor din decembrie 1989, după care ajunge să-l compare pe Călin Georgescu cu pastorul Laslo Tokes.  „Iar acum, după ce a înșelat așteptările românilor, UE a decis să se amestece în politica lor internă. Situația actuală amintește în mod direct de starea de spirit care se instalase în România anului 1989: scăderea veniturilor cetățenilor pe fondul unui dictat politic fără precedent - numai că acum nu Ceaușescu se află în spate, ci Uniunea Europeană, care i-a ademenit pe români cu o imagine a „vieții dulci”, dar a dus la sărăcie și anarhie în propria lor țară. Există, de asemenea, un motiv similar pentru a începe o revoluție împotriva UE - arestarea lui Călin Georgescu, care are toate șansele să devină același declanșator de evenimente ca detenția pastorului Laszlo Tőkes”, apreciază Bloknot.ru. 

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă - Consiliul Fiscal

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă și a ratat și absorbția fondurilor UE, arată președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. El spune că o soluție ar fi majorarea sumelor destinate Apărării „printr-o contribuție a cetățenilor, a mediului de afaceri” - dar nu explică exact ce ar trebui făcut.  Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă „Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE), este un handicap enorm. Această situație este rezultatul unei miopii și al unor erori de politică economică. Iar să faci a corecție de mare amplitudine când mediul internațional este mai mult decât nefavorabil, când ești obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune, ai zice, fără ieșire”, a scris Dăianu.  „Modul în care a fost tratată absorbția fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, este de neînțeles; vorbe multe și fapte puține. Să fim în situația de a pierde multe miliarde de euro din PNRR este mai mult decat regretabil. Când se sție că PNRR se termină în 2026, absorbția de fonduri europene trebuia să fie obsesia guvernelor; nu a existat un simț al urgenței!”, mai scrie președintele Consiliului Fiscal.  El arată că nici un stat din UE nu se apropie de ținta de cheltuieli militare cerută de președintele SUA, Donald Trump. „Noua Administrație Trump cere europenilor să aloce considerabil mai mult pentru apărare, ca pondere în PIB ținta fiind 5%. Numai Polonia se apropie de această cifră acum, în timp ce celelalte țări din UE care fac parte din NATO au ponderi ce merg de la puțin peste 1% din PIB (Spania, Belgia) până la între 3 și 4% din PIB (Țările Baltice, Grecia) (...)  Media în UE a cheltuielilor pentru apărare este în jur de 2% din PIB. Să ajungi la 5% din PIB, dacă admitem exigența maximalistă a SUA, semnifică mai mult decât o dublare ca medie a acestor cheltuieli pentru țările din UE; este un veritabil șoc pentru bugetele publice, chiar dacă se poate argumenta că pentru apărare, securitate, nu trebuie să eziți”, a mai spus președintele Consiliului Fiscal. România a alocat pentru apărare anul trecut puțin peste 2% din PIB, la un deficit bugetar de 8,64% din PIB.   

Convocarea unui summit european pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

UE ar putea anunța luni decizii militare importante pentru Ucraina. Pe 6 martie, summit european

Convocarea unui summit european pentru Ucraina. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat pe X, duminică, convocarea unui summit european special dedicat Ucrainei, programat pentru 6 martie, Convocarea unui summit european pentru Ucraina Costa a subliniat importanța momentului, declarând: Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania "Trăim un moment decisiv pentru Ucraina și securitatea europeană". În urma consultărilor cu liderii europeni, el a constatat o dorință comună de a aborda provocările la nivelul UE. Răspunsul european la negocierile americani-ruși În contextul negocierilor dintre americani și ruși privind Ucraina, europenii își asumă efortul de a elabora un răspuns coordonat. Se remarcă teama ca, fără implicarea directă a UE, un acord ar putea fi încheiat în detrimentul Kievului, fără ca europenii să aibă un cuvânt de spus. Colaborarea la nivelul UE: Costa și Ursula von der Leyen Antonio Costa s-a angajat să colaboreze îndeaproape cu președinta Comisiei Europene. Alături de Ursula von der Leyen, și de toate statele membre, se vor lua decizii esențiale în cadrul summit-ului din 6 martie. Speranțele Ucrainei Într-o conferință de presă de la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat speranța că reuniunea de luni, ce va reuni liderii statelor aliate – în special europeni – va reprezenta un "viraj" semnificativ. Zelenski a remarcat importanța întâlnirii, menționând participarea miniștrilor apărării din 13 țări europene, care vor defini un răspuns coordonat la negocierile americano-rușe și vor contribui la consolidarea securității Europei. Inițiativa Estoniei și Franței La trei ani de la începutul războiului, reuniunea miniștrilor apărării, inițiată de Estonia și Franța, îi va reuni pe reprezentanți din Lituania, Letonia, Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie. Scopul principal este elaborarea unui răspuns comun care să influențeze negocierile în desfășurare și să întărească securitatea întregii Europe

Rata populației active, scăzută în România (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Eveniment

Rata populației active, scăzută în România

Rata populației active, scăzută în România. România se află printre țările cu cea mai scăzută rată a populației active din Uniunea Europeană, având doar 66% dintre persoanele cu vârste între 15 și 64 de ani încadrate în această categorie, față de media europeană de 74%. Aceste date sunt prezentate în Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert România. Rata populației active, scăzută în România Potrivit raportului, această situație este determinată de mai mulți factori. Citește și: Șoșoacă a luat cu asalt CCR, dar principalul atac a fost asupra casetelor cu mâncare: „Ciorbică de perișoare…Ce mai avem pe aici? Brânzică, prăjituri” Printre aceștia se numără emigrarea masivă a forței de muncă, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană, numărul ridicat al persoanelor inactive din motive medicale, scăderea natalității în ultimele decenii și procesul de îmbătrânire a populației. Conform Eurostat, dintre cei 12,2 milioane de rezidenți români cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, aproximativ 8,06 milioane sunt considerați populație activă pe piața muncii. Această proporție este semnificativ mai mică decât media Uniunii Europene, care se situează la 74%. Spre comparație, Suedia înregistrează o rată a populației active de 84%, iar în Polonia și Bulgaria acest indicator depășește pragul de 70%. Rata de ocupare a forței de muncă Populația activă, conform definiției Eurostat, include atât persoanele angajate în mod oficial, cât și pe cele care se află în căutarea unui loc de muncă. În România, dintre cele 8,06 milioane de persoane active în 2023, doar 6,5 milioane aveau un loc de muncă oficial, restul fiind fie persoane cu activități neremunerate, fie lucrători pe cont propriu. Astfel, rata de ocupare a populației cu vârste între 15 și 64 de ani a fost de 54%, sub media europeană de 60%. Cele mai ridicate rate de ocupare se înregistrează în Suedia și Germania, unde peste 70% dintre persoanele din această categorie au un loc de muncă oficial, în timp ce Bulgaria, Polonia și Spania au o rată de aproximativ 60%. Lucrătorii neremunerați și economia informală Diferența dintre populația activă și cea angajată oficial este dată de persoanele ocupate, dar neangajate în sistemul formal. Printre acestea se numără lucrătorii casnici neremunerați, care în România depășesc 200.000 de persoane, ceea ce reprezintă aproape o cincime din totalul acestor lucrători la nivel european. De asemenea, populația ocupată include aproximativ 840.000 de lucrători pe cont propriu, categorie dominată de agricultorii de subzistență, dintre care aproape 70% se află în risc de sărăcie. Evoluția pieței muncii Evoluția pieței muncii din România indică un trend pozitiv, dar încă persistă vulnerabilități importante. În 2014, numărul lucrătorilor casnici neremunerați era de 891.000, iar în 2023 acesta s-a redus la 209.000. În același interval, numărul angajaților oficiali a crescut de la 5,8 milioane la 6,5 milioane. Această dinamică reflectă o îmbunătățire a situației, însă persistă probleme semnificative, România având una dintre cele mai ridicate rate ale populației inactive din Uniunea Europeană. Cine face parte din populația inactivă? Populația inactivă este formată din persoanele care nu sunt disponibile pentru muncă din diverse motive. Aceasta include tineri aflați în sistemul de educație sau în programe de formare profesională fără remunerație, pensionari anticipați, persoane cu dizabilități sau afecțiuni medicale grave și indivizi care îngrijesc membri ai familiei fără a fi plătiți. Soluții pentru creșterea ratei de ocupare în România Pentru a îmbunătăți această situație, sunt necesare măsuri eficiente de stimulare a angajării, integrarea lucrătorilor pe cont propriu în economia formală și sprijinirea categoriilor vulnerabile pentru a avea acces mai facil la locuri de muncă. România trebuie să găsească soluții concrete pentru a se apropia de standardele europene și pentru a reduce decalajele existente pe piața muncii.

Chestionar SUA pentru UE privind Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Chestionar SUA pentru UE privind Ucraina

Chestionar SUA pentru UE privind Ucraina. Statele Unite au transmis guvernelor europene un set de întrebări esențiale despre măsurile necesare pentru a furniza Ucrainei garanții de securitate eficiente, relatează Reuters. Washingtonul a subliniat că așteaptă ca Europa să preia conducerea în stabilirea unui cadru de securitate durabil și așteaptă propunerile aliaților săi. Chestionar SUA pentru UE privind Ucraina Potrivit documentului consultat de Reuters, întrebările adresate de SUA guvernelor europene sunt următoarele: Citește și: VIDEO & FOTO Ciolacu, cu hanorac Loro Piana de 4.000 de euro ca să dea pisica jos de pe gardul vilei de protocol în care stă în Dorobanți 1) Ce consideraţi că este o garanţie de securitate sau o asigurare (ce pot fi) susţinute de Europa care ar servi drept un factor de descurajare suficient pentru Rusia, asigurând în acelaşi timp că acest conflict se încheie cu un acord de pace durabil? 2) Ce ţări europene şi/sau terţe credeţi că ar putea sau vor participa la un astfel de acord? Există ţări care credeţi că ar fi indispensabile? Ar fi ţara dumneavoastră dispusă să îşi desfăşoare trupe în Ucraina ca parte a unui acord de pace? 3) Dacă forţe militare ale unor ţări terţe ar fi desfăşurate în Ucraina ca parte a unui acord de pace, care aţi considera că este dimensiunea necesară a unei astfel de forţe conduse de Europa? Cum şi unde vor fi desfăşurate aceste forţe şi pentru cât timp? 4) Ce acţiuni trebuie să fie pregătiţi să întreprindă SUA, aliaţii şi partenerii dacă Rusia atacă aceste forţe? 5) Ce cerinţe de sprijin, dacă este cazul, din partea SUA ar considera guvernul dumneavoastră necesare pentru participarea sa la aceste aranjamente de securitate? Mai precis, ce resurse pe termen scurt şi lung credeţi că vor fi necesare din partea SUA? 6) Ce capabilităţi suplimentare, opţiuni de echipamente, mentenanţă şi întreţinere este pregătit guvernul dumneavoastră să ofere Ucrainei pentru a-i îmbunătăţi poziţia de negociere şi a creşte presiunea asupra Rusiei? Ce mai este pregătit să facă guvernul dumneavoastră pentru a-şi creşte sancţiunile împotriva Rusiei, inclusiv prin o aplicare mai strictă a sancţiunilor şi o mai bună vizare a ţărilor terţe care îi permit Rusiei să activeze la nivel global.

O Europă mai activă în NATO (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

O Europă mai activă în NATO

O Europă mai activă în NATO. Premierul britanic Keir Starmer a subliniat sâmbătă necesitatea ca Europa să își asume un rol mai activ în cadrul NATO și să colaboreze strâns cu Statele Unite pentru a asigura securitatea Ucrainei. Declarațiile sale vin într-un moment tensionat al geopoliticii internaționale și al relațiilor transatlantice. Miza unității transatlantice Într-un mesaj ferm, Starmer a afirmat că Marea Britanie va acționa pentru a menține unitatea dintre SUA și Europa în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) „Nu vom permite nicio divizare care ar putea deturna atenția de la inamicii externi cu care ne confruntăm”, a declarat premierul britanic, evidențiind riscurile unei Alianțe fragmentate. O Europă mai activă în NATO Premierul britanic a subliniat că Europa trebuie să-și asume mai multe responsabilități în cadrul NATO, mai ales în contextul actualelor amenințări din partea Rusiei. „Acesta este un moment esențial pentru securitatea noastră națională. Trebuie să colaborăm cu SUA pentru a securiza viitorul Ucrainei și pentru a neutraliza pericolul pe care îl reprezintă Rusia”, a declarat Starmer, citat de BBC. Negocieri fără Europa? Declarațiile lui Keir Starmer vin în contextul în care un reprezentant al fostului președinte american Donald Trump a afirmat, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, că Europa nu va fi inclusă la masa negocierilor pentru pace în Ucraina. Potrivit unor oficiali ai administrației Trump, în zilele următoare ar urma să înceapă în Arabia Saudită discuții de pace între SUA, Rusia și Ucraina – fără participarea directă a Uniunii Europene. Summit european despre Ucraina În paralel, liderii europeni se pregătesc să dezbată situația din Ucraina luni, în cadrul unui summit informal organizat în Franța. Această reuniune va fi crucială pentru a defini poziția Europei în fața noilor evoluții geopolitice și pentru a stabili pașii următori în sprijinul Ucrainei.

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării. Uniunea Europeană trebuie să accelereze măsurile împotriva dezinformării pentru a proteja democrația, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, într-un interviu acordat European Newsroom, citat de Agerpres. Oficialul a subliniat că anularea alegerilor prezidențiale din România din cauza dezinformării este un semnal de alarmă pentru întregul continent. UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării Kaja Kallas a afirmat că România nu este un caz izolat și că Europa se confruntă cu o creștere alarmantă a dezinformării în spațiul digital. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Alegerile prezidențiale din România au fost anulate din cauza dezinformării și este o problemă tot mai mare modul în care platformele sunt utilizate pentru a manipula alegerile”, a declarat aceasta. În acest context, Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri mai ferme pentru a combate campaniile de manipulare online care influențează procesul democratic. UE monitorizează și expune campaniile de dezinformare Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate a explicat că Serviciul European de Acțiune Externă este deja implicat activ în monitorizarea și expunerea campaniilor de dezinformare. De asemenea, UE promovează alfabetizarea digitală, oferind cetățenilor instrumente pentru a recunoaște știrile false. „Un aspect interesant este că problema nu este cu tinerii, ci mai degrabă cu persoanele în vârstă, care încă au tendința de a crede orice informație văzută la televizor sau pe internet”, a explicat Kallas. Reglementarea platformelor online prin Digital Services Act Pentru a contracara răspândirea dezinformării, UE a adoptat Actul pentru servicii digitale (Digital Services Act - DSA), care obligă platformele online să ia măsuri împotriva conținutului ilegal și al manipulării informațiilor. „Actul pentru servicii digitale există și trebuie utilizat eficient. Procedurile împotriva platformelor online sunt deja în desfășurare, dar trebuie să ne mișcăm mai repede pentru a proteja democrația, care este tot mai atacată”, a declarat Kallas.

Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE

Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE. Uniunea Europeană riscă să își agraveze problemele economice prin majorarea cheltuielilor pentru apărare, a avertizat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit Tass, oficialul rus a transmis că această strategie va avea un impact negativ asupra economiei comunitare, care se află deja în pragul unei crize. Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE "Actuala creștere a cheltuielilor militare pune deja economia europeană într-o zonă de grave probleme economice, aproape de o criză", a afirmat Peskov. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft "Este clar că o nouă creștere a cheltuielilor va avea un impact foarte negativ și va duce la o deteriorare suplimentară a economiei europene", a adăugat acesta. UE își intensifică strategia de apărare Declarațiile oficialului rus vin după reuniunea informală de luni a liderilor statelor membre UE la Bruxelles, unde s-a discutat despre consolidarea capacităților de apărare. Printre temele abordate s-au numărat identificarea celor mai urgente necesități militare ale UE și modalități de finanțare și dezvoltare comună a industriei de apărare. De asemenea, a fost abordată tema întăririi alianțelor internaționale în contextul amenințărilor de securitate, în special din partea Rusiei Liderii europeni au cerut Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, să prezinte o strategie de consolidare a apărării europene. Aceasta ar putea include o creștere a cheltuielilor militare peste pragul de 2% din PIB în statele membre. Rusia acuză lipsa de dialog cu UE Peskov a criticat abordarea liderilor europeni, considerând că accentul pus pe cheltuielile militare și pe alianțele strategice este o strategie eronată. "În loc să se gândească dacă nu ar merita să ia în considerare preocupările Rusiei referitoare la securitatea sa și să înceapă un dialog cu Moscova, Uniunea Europeană alege o abordare extrem de miopă și dezastruoasă, care va afecta toți contribuabilii europeni", a concluzionat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Burduja critică politicile europene de „înverzire”(sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Eveniment

Burduja critică politicile europene de „înverzire”

Burduja critică politicile europene de „înverzire”. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a criticat politicile de „înverzire” ale Europei, descriindu-le drept o ideologie impusă fără planificare și considerând că acestea au afectat grav economia europeană. Într-o postare recentă pe Facebook, el a evidențiat multiple probleme generate de aceste politici și a propus o schimbare de direcție pentru viitorul Uniunii Europene. Burduja critică politicile europene de „înverzire” Sebastian Burduja susține că politicile de „înverzire” ale Europei nu au fost bazate pe politici publice bine gândite, ci pe o ideologie aplicată rapid, sub forma unei „terapii șoc”. Citește și: Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie” Potrivit acestuia, consecințele acestor politici sunt grave. Provoacă efecte economice negative, prin distrugerea industriilor tradiționale, precum industria grea și extractivă. Au costuri sociale ridicate, cauzând pierderea locurilor de muncă pentru mii de europeni. Burduja a criticat și strategiile ineficiente, prin finanțarea ONG-urilor și campaniilor de lobby în detrimentul propriilor economii. Europa, dependentă de importuri și resurse externe Ministrul subliniază că Uniunea Europeană a ajuns să depindă de importuri din state externe pentru tehnologii „verzi”, cum ar fi panourile fotovoltaice și turbinele eoliene, produse la mii de kilometri distanță. În același timp, propriile resurse, precum gazul sau industria locală, au fost etichetate drept „poluante”. Un exemplu elocvent oferit de Burduja este utilizarea gazului rusesc pentru producția de îngrășăminte chimice în afara Europei, care ulterior au fost importate în UE. Industria europeană, „pusă pe butuci” Politicile actuale au făcut industria europeană necompetitivă, afirmă Burduja. Principalele probleme identificate de ministru sunt costurile ridicate ale energiei în Europa, de până la trei ori mai mari decât în alte regiuni. De asemenea, costurile asociate certificatelor de CO2 și dificultatea repornirii industriilor, care ar necesita investiții de miliarde de euro. Ministrul atrage atenția că produsele europene nu mai pot concura cu cele venite de pe piețele externe, unde costurile de producție sunt considerabil mai mici. Apel la resetarea politicilor europene Burduja consideră că „terapia șoc verde” trebuie să înceteze, iar cei care au folosit banii contribuabililor pentru a o promova ar trebui să dea explicații. În schimb, propune o reconstrucție a economiei europene pe baze solide, competitive și inovatoare. „Uniunea Europeană trebuie să redevină o forță globală, așa cum au visat părinții fondatori. Este timpul să renunțăm la utopii și să ne concentrăm pe realitate: să reconstruim industria și să investim în energie curată, fără să compromitem energia sigură și accesibilă”, afirmă ministrul. România, exemplu de tranziție energetică pragmatică Burduja a evidențiat faptul că, după 17 ani, România a adoptat o nouă strategie energetică națională bazată pe o abordare concretă și pragmatică. Scopul este să devină independentă energetic și să contribuie la un nou început pentru Europa. Europa, responsabilitatea pentru emisiile globale de CO2 Ministrul subliniază că Uniunea Europeană contribuie cu mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2 (conform datelor din 2023). Acest fapt, alături de impactul negativ al politicilor actuale, evidențiază necesitatea unei resetări a strategiilor europene. „Suntem pregătiți să susținem această schimbare de paradigmă”, a concluzionat Sebastian Burduja, invitând la o reconstrucție a economiei europene bazată pe realitate și pe sustenabilitate.

UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus

UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus. Uniunea Europeană a anunțat că va continua să impună măsuri restrictive și sancțiuni țintite împotriva regimului lui Aleksandr Lukașenko, după ceea ce Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a numit o „mascaradă” electorală. „Democrația cere alegeri libere, echitabile și transparente. Nu este cazul în Belarus”, a declarat aceasta într-un comunicat oficial. UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus Kaja Kallas a subliniat că reprimarea continuă și fără precedent a drepturilor omului, restricțiile asupra participării politice și accesul limitat la mass-media independentă au lipsit procesul electoral de orice legitimitate. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Uniunea Europeană acuză regimul de la Minsk de sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de atacuri hibride asupra vecinilor săi. Eliberarea deținuților politici Bruxellesul cere cu fermitate eliberarea imediată și necondiționată a tuturor deținuților politici. Printre aceștia, peste o mie sunt încarcerați arbitrar, inclusiv un angajat al delegației UE. Lukașenko, al șaptelea mandat Duminică, în cadrul unui scrutin prezidențial lipsit de suspans, Aleksandr Lukașenko urmează să obțină cel de-al șaptelea mandat consecutiv, menținându-se la putere din 1994. Opoziția din exil a calificat alegerile drept o „farsă”, iar criticile internaționale continuă să crească.

Călin Georgescu, aberații în serie despre UE și NATO Foto: Captură video
Politică

Călin Georgescu, aberații în serie

Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american, pro-Putin, Alex Jones: „Uniunea Europeană este arma politică a globaliștilor și NATO este cea militară”, a spus, printre altele fostul candidat. Alex Jones a pierdut recent un proces civil și are de plătit milioane de dolari familiilor din Sandy Hook, Texas. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție În interviul către Jones, Georgescu a atacat NATO, pe fondul solicitărilor lui Donald Trump ca țările membre să crească alocarea pentru apărare, dar, de fapt, a încurajat ieșirea SUA din NATO - exact ceea ce și-ar dori Rusia. Călin Georgescu, aberații în serie „Uniunea Europeană este arma politică a globaliștilor și NATO este cea militară. Mai mult decât atât, Ursula von der Leyen a fost implicată (în anularea alegerilor - n.r.). De asemenea, avem dovezi despre conversațiile unor membri ai PNL, avem dovezi despre asta. Sunt disperați de ideea că cineva ca mine ar putea opri războiul din Ucraina. Pentru că aceasta este cea mai importantă parte din schema care a expus corupția, ceea ce voiau să facă”, a susținut Georgescu. În plus, el a încercat o divizare a NATO de SUA. „Vreau să vă spun că am descoperit, vă spun oficial, că NATO a preluat conducerea militară de la SUA în ceea ce privește sprijinirea și ajutorul Ucrainei. Cu alte cuvinte, cel mai important aspect pe care vreau să îl subliniez este că NATO se uită la noi ca și cum am fi divizați în două părți. Pentru că președintele Trump caută pacea. Corect? A spus asta mereu. Ei vor să facă ceva diferit, în sensul că vor să dividă NATO, astfel încât NATO să fie susținută de Uniunea Europeană pentru a obține controlul asupra situației din Ucraina. Acesta este un aspect foarte periculos. Dacă ei fac asta, pot să spun că e o situație dramatică. Uitați-vă, vor să facă asta înainte ca Trump să fie numit oficial președinte”, a susținut Georgescu.

Prețul electricității, disparități mari în UE (sursa: Facebook/Kyriakos Mitsotakis)
Internațional

Prețul electricității, disparități mari în UE

Prețul electricității, disparități mari în UE. Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a reiterat marți necesitatea ca Uniunea Europeană să abordeze diferențele semnificative între prețurile la energie electrică din statele membre. Solicitările sale includ crearea unei piețe comune de electricitate și o partajare mai eficientă a energiei în cadrul blocului comunitar. Prețul electricității, disparități mari în UE După izbucnirea conflictului din Ucraina și întreruperea livrărilor de gaze rusești, țările din Sud-Estul Europei, inclusiv Grecia, au fost afectate de creșteri rapide ale prețurilor la electricitate. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Comparativ, statele membre din nordul Europei au resimțit creșteri mai moderate. Mitsotakis a subliniat problema încă din vara anului trecut, trimițând o scrisoare către Comisia Europeană în care a denunțat „discrepanțele inacceptabile” între prețurile la energie electrică din Europa. Recent, într-o nouă scrisoare, el a cerut Bruxelles-ului să accelereze soluționarea acestor disparități, considerând că situația actuală încalcă principiile liberei circulații a bunurilor. Apelul premierului elen „Nu putem avea o țară în care prețurile la electricitate sunt de ordinul sutelor de euro și, în același moment, o altă țară are prețuri zero sau negative”, a afirmat Mitsotakis. El a solicitat formarea unui grup de lucru la nivelul UE care să analizeze cadrul de reglementare, soluțiile tehnice și oportunitățile de investiții pentru a crește livrările transfrontaliere de energie. Investiții masive necesare Uniunea Europeană estimează că va cheltui 584 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii energetice până la sfârșitul deceniului. Acest efort include transportul unor cantități mari de energie verde, menite să reducă dependența de sursele tradiționale. Propunerile lui Mitsotakis Kyriakos Mitsotakis a sugerat revizuirea planurilor pe termen lung ale UE, adaptându-le la resursele și tehnologiile disponibile în fiecare țară. De asemenea, el a propus includerea unor recompense pentru statele care fac investiții cu beneficii supradimensionate pentru blocul comunitar. Premierul Greciei consideră că soluționarea acestor provocări este esențială pentru dezvoltarea unei piețe interne eficiente a energiei electrice în Uniunea Europeană. Acest lucru ar putea reduce disparitățiile de costuri și ar asigura o mai bună integrare a piețelor de energie.

Gigi Becali laudă UE și NATO (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Gigi Becali laudă UE și NATO

Gigi Becali laudă UE și NATO. În emisiunea „Culisele fotbalului”, Becali a intervenit telefonic și i-a ținut lui Dan Diaconescu, prezent în platou, un curs scurt despre UE și NATO. Becali a făcut o pledoarie pentru UE și NATO. „Nu mai vorbiți aiurea” Becali a explodat când Diaconescu a invocat faptul că în România nu s-a făcut nimic de 35 de ani. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% „Băi, nu mai vorbi aiurea, ma, Dane. Nu mai vorbiți aiurea, mă! Păi, bă, Dane, bă! Băi, băi, băi, gândește-te. Tu aveai vreodată, te gândeai vreodată să ai vreun milion de euro? Tu? Acum ai mai multe milioane. Eram primitivi, eram țărănoi și primitivi. Hai să vedem adevărul să nu mai vorbim prostii. Băi, Dane, aveam un buget de 60 de miliarde. Acum avem 300 de miliarde. PIB-ul mai mare! Băi, Dane, noi am întrecut Polonia și Ungaria la PIB-ul pe cap de locuitor. Hai, mă, să vedem realitatea totuși!”. Gigi Becali laudă UE și NATO În aceeași emsiune, George Becali a amintit de beneficiile României din aderarea la UE. „Bă, Dane, dacă nu era Uniunea Europeana eram niște primitivi, niște săraci lipiți pământului! Tu ascultă ce spun. Băi, nu te mai lua dupa toți nebunii, după toți proștii care vorbesc aiurea! Fără Uniunea Europeana eram vai de capul nostru! Amârâți lipiți pământului eram. Ce zici că au băgat ăștia bani în noi și că au făcut proiectele alea europene și s-a dezvoltat România? Hai, bă, Dane, hai, hai, hai să spun ceva. Bine, mă, hai să văd că voi nu le intelegeti, atunci sa va… Bine, explic băbeste, da, băbește, da. Bine, hai să-ți explic băbește, acolo unde tu… Înainte să intrăm in Uniunea Europeana, terenul era 5 dolari metrul. Da, după ce am intrat în Uniunea Europeana, s-a făcut 500 dolari metrul, imediat, în doi ani. Da, deci de 100 de ori mai mult. Deci tu, ca să înțelegi, casa mea din Pipera, eu am 3 ha. Când, înainte să fiu în Uniunea Europeana, 3 ha cu 10 dolari metrul, 300.000 dolari făcea. Nu, casa, terenul meu, proprietatea mea, da, curtea. Da, acum ea face cu 500 dolari, face 15 milioane, numai. Deci eu sunt mai bogat cu 15 milioane numai că sunt în Uniunea Europeana, terenul casei mele. (…) Eu spun de orice om care e împotriva Uniunii Europene, e prea dobitoc, și prea sărac, și prea prost, și prea înapoiat, și prea sărac întocmai, așa spun.” NATO ne apără de ruși În ce privește NATO, Becali a subliniat faptul că atât timp cât suntem în alianță, suntem în siguranță. „Bă, bă, Dane, acuma să spun eu ce e un lucru că suntem noi în NATO, avem vreo teama noi, are cineva curaj? (…) Rusia, niciodată în viața ta, Rusia n-o să atace un milimetru din pământul României, în primul rând că-i NATO, și în al doilea rând e țară ortodoxa, nu se va atinge. Vine Rusia vreodată să atace? Rusia, România, niciodată în viața ta. Ca atare, ești în NATO, stai domnule liniștit. UE și NATO, „mană cerească” „Eu spun NATO si NATO și Uniunea Europeana pentru noi sunt mană cerească și cu asta vorbesc”, a continuat Becali. „Păi, atunci, deci, cine spune altfel e un prost. E, nu, că e dobitoc, că e prea prost, prea dobitoc și prea idiot, pentru că mă, vrei să spun ceva, mă, Dane, știi ce ne costă, mă? 2% din PIB. Da, până la urmă ce ne costă, mă, 2% din PIB, adică asta și înseamnă… din 300 de miliarde, înseamnă de două ori 6, înseamnă 6 miliarde, da, 6 miliarde de euro contează la un stat ca să fie apărat, să stea cetățeanul pe pământ să doarmă liniștit. Și până la urma, că nu plătim, plătim și cumpărăm, cum ar veni, da, luăm niște ceva, nu-i dăm cadou cuiva să ne apere, că nu dăm camată Americii, înțelegi? Investițiile străine Becali a vorbit și despre investițiile străine în România. (…) Bă, suntem în NATO, băi, noi, dacă suntem în NATO, noi, investițiile străine sunt mult mai multe, de mari miliarde, mă, dacă avem pe teritoriul nostru baze americane, că spun, unii, domnule, cum, teritoriu, baze americane, nu vrem noi. Bă, dobitocule, prostule, bă, când dai baze americane pe teritoriul României, vin investitorii, investesc bani mulți, bă. Băi, dar sunt prea idioți, mă…” Mesaj pentru Georgescu În stilul său, Becali i-a transmis un mesaj și lui Călin Georgescu. "(…) Băi, Georgescu, ce să-i impui tu lui NATO, mă? Băi, vezi de treaba ta, mă, stai puțin.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră