Eveniment
Ora de iarnă 2025: cum ne afectează schimbarea orei și de ce nu a fost încă eliminată în UE
Românii vor trece la ora de iarnă în noaptea dintre 25 și 26 octombrie 2025, când ceasurile se vor da înapoi cu o oră, de la 04:00 la 03:00.
Este ultima duminică din octombrie, conform regulii aplicate în toate țările Uniunii Europene, pentru a sincroniza programele de lucru, transporturile și alte activități internaționale.
Ce este ora de iarnă și de ce se schimbă ceasurile
Ora de iarnă marchează revenirea la timpul standard, după perioada orei de vară, când ceasurile se dau înainte.
Citește și: Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă
Scopul acestei schimbări este alinierea activităților zilnice la lumina naturală, mai redusă în sezonul rece, pentru ca oamenii să poată profita de mai multă lumină dimineața.
Deși inițial măsura a fost introdusă pentru economisirea energiei, specialiștii susțin că astăzi beneficiile sale sunt minime, în condițiile în care consumul de electricitate nu mai depinde semnificativ de orele de lumină naturală.
Cum afectează trecerea la ora de iarnă somnul și rutina zilnică
Trecerea la ora de iarnă aduce, teoretic, o oră în plus de somn, dar organismul are nevoie de timp pentru a se adapta. În primele zile, mulți oameni se confruntă cu:
dificultăți de adormire sau treziri frecvente,
somn neodihnitor,
oboseală și scăderea capacității de concentrare.
Aceste simptome apar din cauza perturbării ritmului circadian, ceasul biologic intern care reglează somnul, energia și dispoziția.
Medicii numesc această stare „jet lag social”, comparabilă cu efectele traversării mai multor fusuri orare într-un timp scurt.
Specialiștii recomandă o adaptare treptată a programului înainte de schimbarea orei: culcarea cu 10-15 minute mai devreme în fiecare seară și expunerea la lumină naturală dimineața pot ajuta organismul să se sincronizeze mai ușor.
Va fi eliminată schimbarea orei în Europa?
În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării sezoniere a orei și păstrarea unui fus orar unic pe tot parcursul anului.
Deși sondajele arătau un sprijin majoritar al cetățenilor europeni, proiectul este, deocamdată, blocat în procesul decizional al Uniunii Europene.
Până la o decizie finală, România și celelalte state membre continuă să aplice actualul sistem.
Istoria schimbării orei: de la lumânări la criza petrolului
Ideea de a modifica ora nu este nouă. Benjamin Franklin este adesea invocat drept primul care a deschis „Cutia Pandorei” a timpului.
În 1784, în calitate de diplomat în Franța, Franklin publica în Journal de Paris un articol satiric în care îi îndemna pe parizieni să se trezească mai devreme pentru a economisi lumânările.
El calcula că ora matinală ar putea salva zeci de milioane de lire anual și propunea chiar reglementări: taxarea obloanelor, limitarea consumului de lumânări și clopote sau tunuri trase dimineața pentru a-i trezi pe leneși.
Deși intenția era mai degrabă umoristică, ideea a prins rădăcini.
Prima propunere serioasă: „Irosirea luminii zilei”
Conceptul real al orei de vară îi aparține britanicului William Willett, care în 1907 publica eseul „The Waste of Daylight”.
El propunea mutarea ceasurilor înainte și înapoi în patru etape, pentru a folosi mai eficient lumina zilei.
Ideea s-a concretizat în 1916, în plin Prim Război Mondial, când Germania și Austro-Ungaria au introdus oficial ora de vară pentru a economisi cărbunele. România a urmat exemplul un an mai târziu, în 1917.
Ora de vară în timpul războaielor și după
În Statele Unite, ora de vară a fost aplicată între 1918–1919 și reintrodusă între 1942–1945.
În Franța ocupată din 1940, diferențele de fus orar dintre zona liberă și cea controlată de Germania au creat haos în transporturi, astfel că regimul de la Vichy a decis în 1941 alinierea la ora germană.
După război, sistemul a fost abandonat, dar a revenit în anii ’70, odată cu prima criză a petrolului, când guvernele căutau soluții pentru economisirea energiei.
Din 2001, Uniunea Europeană a standardizat schimbarea: ultima duminică din martie pentru ora de vară și ultima duminică din octombrie pentru ora de iarnă.
Efectele asupra sănătății: mai mult stres, mai puțină odihnă
În justificarea economică a schimbării orei s-a ignorat adesea impactul asupra sănătății.
Potrivit Beth Ann Malow, profesor de neurologie la Universitatea Vanderbilt, efectele depășesc disconfortul temporar: trecerea la ora de vară perturbă sistemul nervos și crește riscul de infarct, accident vascular sau tulburări de somn.
Această ajustare forțată face ca organismul să perceapă ora 8:00 ca pe ora 7:00, ceea ce generează stres și crește nivelul de cortizol, hormonul stresului.
Un studiu publicat în American Economic Journal în 2017 arată că, între 2002 și 2011, tranziția la ora de vară a dus la peste 30 de decese suplimentare anual în accidente rutiere, cu un cost social estimat la 275 milioane de dolari.
Studiile recente confirmă riscurile schimbării orei
Cercetările publicate în 2020 în studiul „Measurable health effects associated with the daylight saving time shift” arată că, deși ideea economisirii energiei era relevantă în epoca lumânărilor și a lămpilor cu gaz, astăzi doar o mică parte din consumul energetic se mai datorează iluminatului.
Totuși, peste un sfert din populația lumii este încă afectată de această schimbare de două ori pe an.
Efectele observate includ:
creșterea cu până la 30% a accidentelor rutiere în ziua schimbării orei,
o creștere cu 5,7% a accidentelor la locul de muncă,
o incidență mai mare a infarctelor miocardice (cu aproximativ 3,9%).
Între tradiție, politică și sănătate
Schimbarea orei rămâne un ritual controversat al societății moderne.
De la gluma lui Benjamin Franklin la directivele europene, motivele economice s-au estompat, în timp ce efectele asupra sănătății au devenit tot mai evidente.
Deși tot mai multe voci cer eliminarea schimbării sezoniere, decizia finală pare departe.
Până atunci, românii vor continua să-și dea ceasurile înapoi în octombrie, iar organismul va continua să-și caute echilibrul între timpul natural și cel impus de convențiile omenirii.
