Burduja, din ce în ce mai vocal pe teme ideologice: ministrul Energiei critică politica "verde" a UE, "o ideologie urmată orbește"
Burduja critică politicile europene de „înverzire”. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a criticat politicile de „înverzire” ale Europei, descriindu-le drept o ideologie impusă fără planificare și considerând că acestea au afectat grav economia europeană. Într-o postare recentă pe Facebook, el a evidențiat multiple probleme generate de aceste politici și a propus o schimbare de direcție pentru viitorul Uniunii Europene.
Burduja critică politicile europene de „înverzire”
Sebastian Burduja susține că politicile de „înverzire” ale Europei nu au fost bazate pe politici publice bine gândite, ci pe o ideologie aplicată rapid, sub forma unei „terapii șoc”.
Potrivit acestuia, consecințele acestor politici sunt grave.
Provoacă efecte economice negative, prin distrugerea industriilor tradiționale, precum industria grea și extractivă.
Au costuri sociale ridicate, cauzând pierderea locurilor de muncă pentru mii de europeni.
Burduja a criticat și strategiile ineficiente, prin finanțarea ONG-urilor și campaniilor de lobby în detrimentul propriilor economii.
Europa, dependentă de importuri și resurse externe
Ministrul subliniază că Uniunea Europeană a ajuns să depindă de importuri din state externe pentru tehnologii „verzi”, cum ar fi panourile fotovoltaice și turbinele eoliene, produse la mii de kilometri distanță.
În același timp, propriile resurse, precum gazul sau industria locală, au fost etichetate drept „poluante”.
Un exemplu elocvent oferit de Burduja este utilizarea gazului rusesc pentru producția de îngrășăminte chimice în afara Europei, care ulterior au fost importate în UE.
Industria europeană, „pusă pe butuci”
Politicile actuale au făcut industria europeană necompetitivă, afirmă Burduja.
Principalele probleme identificate de ministru sunt costurile ridicate ale energiei în Europa, de până la trei ori mai mari decât în alte regiuni.
De asemenea, costurile asociate certificatelor de CO2 și dificultatea repornirii industriilor, care ar necesita investiții de miliarde de euro.
Ministrul atrage atenția că produsele europene nu mai pot concura cu cele venite de pe piețele externe, unde costurile de producție sunt considerabil mai mici.
Apel la resetarea politicilor europene
Burduja consideră că „terapia șoc verde” trebuie să înceteze, iar cei care au folosit banii contribuabililor pentru a o promova ar trebui să dea explicații.
În schimb, propune o reconstrucție a economiei europene pe baze solide, competitive și inovatoare.
„Uniunea Europeană trebuie să redevină o forță globală, așa cum au visat părinții fondatori.
Este timpul să renunțăm la utopii și să ne concentrăm pe realitate: să reconstruim industria și să investim în energie curată, fără să compromitem energia sigură și accesibilă”, afirmă ministrul.
România, exemplu de tranziție energetică pragmatică
Burduja a evidențiat faptul că, după 17 ani, România a adoptat o nouă strategie energetică națională bazată pe o abordare concretă și pragmatică.
Scopul este să devină independentă energetic și să contribuie la un nou început pentru Europa.
Europa, responsabilitatea pentru emisiile globale de CO2
Ministrul subliniază că Uniunea Europeană contribuie cu mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2 (conform datelor din 2023).
Acest fapt, alături de impactul negativ al politicilor actuale, evidențiază necesitatea unei resetări a strategiilor europene.
„Suntem pregătiți să susținem această schimbare de paradigmă”, a concluzionat Sebastian Burduja, invitând la o reconstrucție a economiei europene bazată pe realitate și pe sustenabilitate.
