miercuri 26 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: critici

32 articole
Politică

VIDEO Marcel Ciolacu, despre cei care-l critică pe Antonescu: "Hai să îi înjurăm şi noi pe ei!"

Ciolacu, reacție la injuriile din online. Premierul Marcel Ciolacu a cerut sâmbătă membrilor partidelor care îl susțin pe Crin Antonescu să răspundă atacurilor din mediul online îndreptate împotriva candidatului Alianței Electorale România Înainte (VIDEO). Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment electoral desfășurat la Suceava, unde Ciolacu a fost prezent alături de Crin Antonescu și de președintele interimar al PNL, Cătălin Predoiu. Susținere totală pentru Antonescu În discursul său, Marcel Ciolacu a transmis un mesaj clar de susținere pentru Crin Antonescu, afirmând că nu se lasă intimidat de atacurile din mediul online. Citește și: PSD, profeții apocaliptice dacă nu câștigă Antonescu: România, în criză, Ciolacu - alungat "Poate să dea în mine cât vor ei... Au dat în mine, și în familia mea, și în copilul meu. Nu îmi pasă. Voi merge alături de Crin Antonescu până va fi președintele României." Ciolacu a subliniat că este hotărât să lupte alături de colegii săi din PSD și PNL pentru câștigarea alegerilor. Scenariile despre eliminarea lui Antonescu, în turul doi Premierul a criticat speculațiile potrivit cărora candidatul Alianței PSD-PNL-UDMR ar putea să nu ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale. "Cum adică – candidatul PSD, PNL, UDMR și al minorităților să citesc știri și breaking news-uri că nu ajunge în turul doi? Cum adică? Când noi decidem, de la administrațiile locale la administrațiile centrale." Ciolacu și-a exprimat indignarea față de subestimarea capacității coaliției de guvernare, subliniind că membrii partidelor trebuie să aibă încredere în forța lor politică. Ciolacu, reacție la injuriile din online Liderul PSD a făcut apel la susținători să nu rămână pasivi în fața atacurilor din mediul online și să riposteze împotriva celor care îi insultă pe candidații alianței. "Stăm și ne speriem când pe Facebook apar boți și tiriboți sau ce or mai folosi și mă înjură. Păi, oameni buni, dacă e nevoie, prea am avut bun-simț. Hai să îi înjurăm și noi pe ei! Hai să vedem care e mai bun, boții lor sau noi?"

Ciolacu, reacție la injuriile din online (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Criticii lui Trump, interdicție în SUA (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

Pentru că l-a criticat pe Trump, un cercetător francez a primit interdicție să intre în SUA

Criticii lui Trump, interdicție în SUA. Ministrul francez al Cercetării și-a exprimat "îngrijorarea" după ce autoritățile americane au refuzat accesul unui cercetător francez de la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS), care se deplasa în SUA pentru a participa la o conferință lângă Houston, potrivit Le Monde.  Criticii lui Trump, interdicție în SUA Cercetătorul a fost respins la frontieră și deportat, se pare, din cauza unor mesaje personale de pe telefonul său, care conțineau critici la adresa politicilor de cercetare ale fostului președinte american Donald Trump. Citește și: De ce a fost iertat de închisoare șoferul care a rupt un om în două, la propriu, pe trecerea de pietoni Potrivit unei surse diplomatice, incidentul a avut loc pe 9 martie, când cercetătorul specializat în domeniul spațial a fost supus unui control aleatoriu la sosirea în Statele Unite. În timpul verificării, autoritățile au inspectat atât laptopul său de serviciu, cât și telefonul personal. Se presupune că în timpul percheziției au fost descoperite mesaje referitoare la tratamentul aplicat comunității științifice în timpul administrației Trump. Oficialii americani ar fi considerat că aceste mesaje "se traduc prin ură față de Trump și pot fi interpretate ca acte de terorism". FBI, la un pas să deschidă un dosar Ca urmare, cercetătorului i-au fost confiscate dispozitivele profesionale și personale și a fost expulzat în Europa a doua zi. O altă sursă a declarat pentru AFP că autoritățile americane l-au acuzat pe cercetător de mesaje "instigatoare la ură și conspiraționiste". Acestuia i s-ar fi spus că FBI va deschide o investigație, însă acuzațiile au fost ulterior retrase. Incidentul vine pe fondul mai multor măsuri controversate adoptate de Donald Trump de la revenirea sa la Casa Albă, care au vizat comunitatea științifică, inclusiv reduceri drastice ale bugetului și cenzura anumitor teme în cercetarea finanțată de stat. Franța invocă "libertatea de expresie" Ministrul francez al Învățământului Superior și Cercetării, Philippe Baptiste, a luat apărarea cercetătorului, afirmând: "Libertatea de opinie, cercetarea liberă și libertățile academice sunt valori pe care vom continua să le apărăm cu mândrie. Voi susține dreptul tuturor cercetătorilor francezi de a rămâne fideli acestor principii, respectând, desigur, legea." Ministerul francez de Externe a recunoscut suveranitatea SUA în privința politicii de imigrare, dar a condamnat situația, subliniind angajamentul Franței pentru libertatea de expresie și cooperarea științifică. Ambasada SUA din Paris, contactată de AFP, a redirecționat solicitările către serviciile vamale, care nu au oferit încă un răspuns oficial.

Cancelarul Merz, îndoieli asupra viitorului NATO (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Noul cancelar Merz pune NATO sub semnul îndoielii după cele mai recente declarații ale lui Trump

Cancelarul Merz, îndoieli asupra viitorului NATO. Politicianul conservator Friedrich Merz, considerat cel mai probabil viitor cancelar al Germaniei, a ridicat întrebarea dacă NATO va rămâne în forma sa actuală până în iunie, în contextul comentariilor controversate ale președintelui american Donald Trump. Cancelarul Merz, îndoieli asupra viitorului NATO După remarcile lui Trump, care au subliniat necesitatea ca europenii să se bazeze mai puțin pe SUA și să-și asume propria securitate, Merz a declarat la ARD că guvernul american pare să ignore soarta Europei. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania În preajma summitului NATO din iunie, Merz s-a arătat curios să vadă dacă Alianța se va menține în forma actuală sau dacă va trebui să se dezvolte rapid o capabilitate de apărare independentă, evidențiind astfel dificultățile strategice semnalate și de secretarul american al apărării, Pete Hegseth. Perspective germane și opțiuni transatlantice Merz a avertizat că Germania ar putea fi nevoită să se bazeze mai puțin pe protecția nucleară oferită de SUA, sugerând discuții cu puterile nucleare europene, Franța și Regatul Unit. Acesta a propus chiar trimiterea rachetelor Taurus la Kiev, o idee respinsă de cancelarul Olaf Scholz. De asemenea, ministrul economiei, Robert Habeck, a remarcat că actuala situație evidențiază un moment istoric în care politica americană acționează împotriva intereselor europene, alimentând astfel tensiunile din relațiile transatlantice.

Fosta directoare USAID critică desființarea agenției (sursa: Facebook/The Late Show with Stephen Colbert)
Internațional

Fosta directoare USAID critică desființarea agenției

Fosta directoare USAID critică desființarea agenției. Samantha Power, fosta directoare a Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a criticat dur decizia administrației Trump de a desființa agenția, considerând-o „una dintre cele mai grave și mai costisitoare gafe ale politicii externe din istoria americană”. Fosta directoare USAID critică desființarea agenției Într-un editorial publicat în New York Times, Samantha Power a avertizat asupra consecințelor dramatice ale acestei măsuri. Citește și: EXCLUSIV O inspectoare Antifraudă ANAF care a închis ochii la schema Nordis, căsătorită cu un polițist aflat în închisoare pentru o șpagă de 1,1 milioane de euro„Această decizie pune în pericol milioane de vieți, mii de locuri de muncă în Statele Unite (...) și compromite grav securitatea noastră națională și influența în lume – și în acest timp, liderii extremiști și autoritari se bucură.” Power a condus USAID în timpul administrației lui Joe Biden și a fost un susținător activ al programelor de dezvoltare internațională derulate de agenție. Trump acuză USAID de „corupție nemaivăzută” Președintele american Donald Trump a anunțat vineri că dorește desființarea totală a USAID, după ce suspendase deja activitatea agenției pentru a reevalua politica de asistență externă a SUA. „Corupția (în USAID) este la niveluri nemaivăzute vreodată. Trebuie să o suprimăm”, a scris Trump, cu majuscule, pe platforma sa de socializare, Truth Social. Această decizie a stârnit controverse atât în rândul experților în politică externă, cât și printre aliații SUA, care depind de sprijinul USAID pentru programe umanitare și economice. 10.000 de angajați afectați Conform unei note interne transmise joi seară angajaților USAID, măsura va afecta aproximativ 10.000 de persoane care lucrează în SUA și în întreaga lume. Doar 611 lucrători esențiali își vor păstra locurile de muncă, în timp ce restul vor fi concediați începând de vineri, la miezul nopții, potrivit Reuters. Această reducere drastică a personalului ridică semne de întrebare cu privire la viitorul asistenței internaționale americane și la rolul SUA în sprijinirea țărilor aflate în dificultate. Impactul desființării USAID Decizia lui Trump de a desființa USAID ar putea avea consecințe semnificative asupra influenței globale a Statelor Unite. Agenția a fost un instrument esențial pentru politica externă americană, gestionând miliarde de dolari în ajutoare umanitare, proiecte de dezvoltare economică și asistență tehnică în numeroase țări. Criticii consideră că această măsură ar putea slăbi poziția globală a SUA, permițând altor puteri, precum China și Rusia, să-și extindă influența în regiunile unde USAID avea proiecte active.

Burduja critică politicile europene de „înverzire”(sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Eveniment

Burduja critică politicile europene de „înverzire”

Burduja critică politicile europene de „înverzire”. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a criticat politicile de „înverzire” ale Europei, descriindu-le drept o ideologie impusă fără planificare și considerând că acestea au afectat grav economia europeană. Într-o postare recentă pe Facebook, el a evidențiat multiple probleme generate de aceste politici și a propus o schimbare de direcție pentru viitorul Uniunii Europene. Burduja critică politicile europene de „înverzire” Sebastian Burduja susține că politicile de „înverzire” ale Europei nu au fost bazate pe politici publice bine gândite, ci pe o ideologie aplicată rapid, sub forma unei „terapii șoc”. Citește și: Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie” Potrivit acestuia, consecințele acestor politici sunt grave. Provoacă efecte economice negative, prin distrugerea industriilor tradiționale, precum industria grea și extractivă. Au costuri sociale ridicate, cauzând pierderea locurilor de muncă pentru mii de europeni. Burduja a criticat și strategiile ineficiente, prin finanțarea ONG-urilor și campaniilor de lobby în detrimentul propriilor economii. Europa, dependentă de importuri și resurse externe Ministrul subliniază că Uniunea Europeană a ajuns să depindă de importuri din state externe pentru tehnologii „verzi”, cum ar fi panourile fotovoltaice și turbinele eoliene, produse la mii de kilometri distanță. În același timp, propriile resurse, precum gazul sau industria locală, au fost etichetate drept „poluante”. Un exemplu elocvent oferit de Burduja este utilizarea gazului rusesc pentru producția de îngrășăminte chimice în afara Europei, care ulterior au fost importate în UE. Industria europeană, „pusă pe butuci” Politicile actuale au făcut industria europeană necompetitivă, afirmă Burduja. Principalele probleme identificate de ministru sunt costurile ridicate ale energiei în Europa, de până la trei ori mai mari decât în alte regiuni. De asemenea, costurile asociate certificatelor de CO2 și dificultatea repornirii industriilor, care ar necesita investiții de miliarde de euro. Ministrul atrage atenția că produsele europene nu mai pot concura cu cele venite de pe piețele externe, unde costurile de producție sunt considerabil mai mici. Apel la resetarea politicilor europene Burduja consideră că „terapia șoc verde” trebuie să înceteze, iar cei care au folosit banii contribuabililor pentru a o promova ar trebui să dea explicații. În schimb, propune o reconstrucție a economiei europene pe baze solide, competitive și inovatoare. „Uniunea Europeană trebuie să redevină o forță globală, așa cum au visat părinții fondatori. Este timpul să renunțăm la utopii și să ne concentrăm pe realitate: să reconstruim industria și să investim în energie curată, fără să compromitem energia sigură și accesibilă”, afirmă ministrul. România, exemplu de tranziție energetică pragmatică Burduja a evidențiat faptul că, după 17 ani, România a adoptat o nouă strategie energetică națională bazată pe o abordare concretă și pragmatică. Scopul este să devină independentă energetic și să contribuie la un nou început pentru Europa. Europa, responsabilitatea pentru emisiile globale de CO2 Ministrul subliniază că Uniunea Europeană contribuie cu mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2 (conform datelor din 2023). Acest fapt, alături de impactul negativ al politicilor actuale, evidențiază necesitatea unei resetări a strategiilor europene. „Suntem pregătiți să susținem această schimbare de paradigmă”, a concluzionat Sebastian Burduja, invitând la o reconstrucție a economiei europene bazată pe realitate și pe sustenabilitate.

UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus

UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus. Uniunea Europeană a anunțat că va continua să impună măsuri restrictive și sancțiuni țintite împotriva regimului lui Aleksandr Lukașenko, după ceea ce Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a numit o „mascaradă” electorală. „Democrația cere alegeri libere, echitabile și transparente. Nu este cazul în Belarus”, a declarat aceasta într-un comunicat oficial. UE critică „mascarada” alegerilor din Belarus Kaja Kallas a subliniat că reprimarea continuă și fără precedent a drepturilor omului, restricțiile asupra participării politice și accesul limitat la mass-media independentă au lipsit procesul electoral de orice legitimitate. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Uniunea Europeană acuză regimul de la Minsk de sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de atacuri hibride asupra vecinilor săi. Eliberarea deținuților politici Bruxellesul cere cu fermitate eliberarea imediată și necondiționată a tuturor deținuților politici. Printre aceștia, peste o mie sunt încarcerați arbitrar, inclusiv un angajat al delegației UE. Lukașenko, al șaptelea mandat Duminică, în cadrul unui scrutin prezidențial lipsit de suspans, Aleksandr Lukașenko urmează să obțină cel de-al șaptelea mandat consecutiv, menținându-se la putere din 1994. Opoziția din exil a calificat alegerile drept o „farsă”, iar criticile internaționale continuă să crească.

Investigator olandez critică securitatea muzeului Drents (sursa: Facebook/Arthur Brand)
Eveniment

Investigator olandez critică securitatea muzeului Drents

Investigator olandez critică securitatea muzeului Drents. În România, lumea artei, media și politica sunt agitate după furtul spectaculos al comorilor dacice din aur. Mulți își exprimă neîncrederea în decizia de a împrumuta aceste artefacte de valoare inestimabilă unui muzeu relativ mic și se întreabă de ce măsurile de securitate au fost atât de minimale. Arthur Brand, supranumit „Indiana Jones al lumii artei”, care și-a dedicat viața recuperării capodoperelor furate ale lumii, de la lucrările lui Picasso la cele ale lui Van Gogh, a comentat furtul din Olanda. Investigator olandez critică securitatea muzeului Drents Potrivit De Telegraaf, care-l citează pe investigatorul de artă Arthur Brand, situația securității de la muzeul Drents nu era ideală: Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” „Nu vrei să transformi un muzeu într-o fortăreață, dar ar fi o idee bună să depozitezi astfel de comori valoroase într-un seif pe timpul nopții. Muzeele mai mici, în special, ar putea lua în considerare această soluție.” „Indiana Jones” al artei furate din întreaga lume Potrivit BBC, Arthur Brand este supranumit „Indiana Jones al lumii artei”. Brand și-a dedicat viața recuperării capodoperelor furate ale lumii, de la lucrările lui Picasso la cele ale lui Van Gogh. În prezent, Arthur Brand lucrează la mai multe cazuri, inclusiv furtul tabloului La Nappe Blanche al lui Georges Braque dintr-un muzeu suedez în 1993 și cazul Isabella Stewart Gardner Museum din 1990 – cel mai mare jaf de artă din istorie, în care două persoane deghizate în polițiști au furat opere de artă în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari din instituția din Boston. Soluții pentru protejarea tezaurelor naționale Reacțiile aprinse din România subliniază nevoia de măsuri mai stricte pentru protejarea patrimoniului național. Experții sugerează implementarea unor protocoale de securitate mai riguroase, mai ales în cazul muzeelor de dimensiuni mici, pentru a preveni astfel de pierderi.

ANAT critică majorarea impozitului pe dividende (sursa: Facebook/ANAT - Asociația Națională a Agențiilor de Turism)
Eveniment

ANAT critică majorarea impozitului pe dividende

ANAT critică majorarea impozitului pe dividende. Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) se opune categoric deciziei Guvernului de a majora impozitul pe dividende de la 8% la 10%. Organizația consideră că această măsură fiscală subminează eforturile antreprenorilor de a investi și de a crea locuri de muncă și solicită retragerea sa imediată. ANAT critică majorarea impozitului pe dividende Potrivit ANAT, Guvernul „lovește din nou mediul privat” printr-o serie de măsuri fiscale luate fără consultare. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Majorarea impozitului pe dividende vine după o creștere recentă, de la 5% la 8%, și reprezintă o dublă impozitare, deoarece profitul companiilor este deja taxat. „Această măsură este o promisiune încălcată și o lovitură directă dată investitorilor”, subliniază ANAT. De la stabilitate la supraimpozitare Impozitul pe dividende a crescut progresiv în ultimii ani: 2016: 5% (într-un context economic stabil). 2023: 8%. 2025: 10% (propus). ANAT avertizează că această creștere continuă afectează în special micii întreprinzători, care riscă să își închidă afacerile, și subminează potențialul antreprenorial al României. Soluțiile ANAT Asociația propune alternative pentru reducerea cheltuielilor publice, precum: Reducerea numărului de bugetari cu 10-20% în următorii 2-3 ani. Eficientizarea aparatului administrativ, mai ales în contextul digitalizării promise de guvernanți. „Unde sunt măsurile de reducere a cheltuielilor neproductive? România are un aparat de stat supradimensionat față de nevoile reale”, întreabă reprezentanții ANAT. Evaziunea fiscală, favorizată de taxe ridicate ANAT avertizează că majorarea impozitului pe dividende va încuraja evaziunea fiscală. O cotă atractivă pentru contribuabili este esențială pentru a menține un mediu economic sănătos. „Impozitul ridicat împinge întreprinzătorii spre căi alternative, ceea ce afectează negativ bugetul național”, menționează comunicatul. Alte măsuri fiscale incluse în proiect Pe lângă majorarea impozitului pe dividende, proiectul de Ordonanță include și alte schimbări fiscale, precum: Eliminarea facilităților pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Reducerea plafonului de venituri pentru microîntreprinderi: 2025: de la 500.000 euro la 250.000 euro. 2026: la 100.000 euro. Reintroducerea impozitului pe construcții. Retragerea măsurii și reforme reale ANAT face un apel public către Guvern să retragă această măsură fiscală și să inițieze consultări cu mediul de afaceri. Organizația subliniază necesitatea unor reforme solide și sustenabile pentru a sprijini economia României. „Respingem categoric această măsură nedreaptă. Mediul de afaceri este coloana vertebrală a economiei și generatorul de resurse pentru bugetul național”, concluzionează ANAT.

Elena Lasconi a criticat promisiunile guvernamentale (sursa: Facebook/Elena Lasconi)
Politică

Elena Lasconi a criticat promisiunile guvernamentale

Elena Lasconi a criticat promisiunile guvernamentale. Președinta USR, Elena Lasconi, acuză PSD, PNL și UDMR că promisiunile anunțate marți seară pentru viitorul program de guvernare sunt aceleași enunțate anul trecut de premierul Marcel Ciolacu, fără a fi puse în aplicare. Elena Lasconi a criticat promisiunile guvernamentale Lidera USR subliniază lipsa unor răspunsuri concrete privind deficitul bugetar și posibila creștere a taxelor în 2025. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță „Am aflat că au pregătit o listă lungă de promisiuni. Pe aproape toate le-ați mai auzit tot de la ei. Chiar anul trecut, din gura premierului în funcție, de la tribuna Parlamentului, care promitea că face curățenie în statul român. Nu s-a întâmplat ce a promis”, a declarat Elena Lasconi într-o postare pe Facebook. Lidera USR subliniază lipsa unor răspunsuri concrete privind deficitul bugetar și posibila creștere a taxelor în 2025. Elena Lasconi a lansat câteva întrebări: „Cum arată bugetul pe 2025?”, „Cum finanțăm reformele promise?”, „Cât de mare e gaura la bugetul de stat? Cresc sau nu taxele românilor?” Ea atrage atenția că România traversează „un moment greu” și că este nevoie de guvernare bazată pe adevăr și soluții reale pentru cetățeni. Lipsa de transparență și respect față de USR Elena Lasconi a criticat faptul că USR nu a fost invitat la discuțiile de la Palatul Victoria privind programul de guvernare. „Am aflat de la televizor că eu și colegii mei nu mergem la o întâlnire la Palatul Victoria. Cum să lipsesc dacă nu fusesem invitată?”, a scris aceasta. Lasconi a explicat că s-a prezentat totuși la Guvern pentru a le transmite liderilor celorlalte partide că modul în care au procedat este „o lipsă de respect”. „Nu e normal cum au procedat, dar eu sunt sigură că am făcut ceea ce trebuia pentru oamenii de bună-credință din această țară”, a adăugat lidera USR. Promisiunile PSD, PNL și UDMR În paralel, liderii PSD, PNL, UDMR și ai grupului minorităților naționale au anunțat marți seara principiile viitorului program de guvernare, care pun accent pe reforme și investiții, reducerea cheltuielilor statului. predictibilitate macro-economică „Principiile programului de guvernare vizează sustenabilitatea și predictibilitatea macro-economică în acord cu așteptările mediului de afaceri, sindicatelor și societății civile”, se arată într-un comunicat. Promisiuni versus realitate Criticile Elenei Lasconi vin în contextul în care România se confruntă cu incertitudini economice și sociale. Guvernarea anunțată de PSD, PNL și UDMR trebuie să ofere răspunsuri concrete despre finanțarea reformelor și gestionarea deficitului bugetar.

Călin Georgescu, declarații misogine criticate dur (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Călin Georgescu, declarații misogine criticate dur

Călin Georgescu, declarații misogine criticate dur. Mai multe femei de afaceri din Iași, printre care Claudia Dobrea, Irina Schrotter și Adina Dăncianu, au criticat declarațiile controversate ale lui Călin Georgescu, câștigător al primului tur al alegerilor prezidențiale din România. Călin Georgescu, declarații misogine criticate dur Acestea au subliniat importanța egalității de gen și au condamnat pozițiile retrograde ale candidatului independent. Citește și: Călin Georgescu vrea armată obligatorie pentru toți tinerii: „Este o chestiune de onoare, este o chestiune de istorie națională, este o chestiune care te înnobilează” Georgescu a declarat că feminismul este "o mizerie absolută" și că rolul femeilor în societate ar trebui să fie "altul". Reacțiile vin într-un moment crucial al alegerilor, în care Georgescu și Elena Lasconi se confruntă pentru turul doi al scrutinului prezidențial. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Scholz, criticat pentru conversația cu Putin (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Scholz, criticat pentru conversația cu Putin

Scholz, criticat pentru conversația cu Putin. Cancelarul german Olaf Scholz se confruntă cu critici acerbe din partea opoziției conservatoare, care îl acuză că a oferit Kremlinului un „succes propagandistic” prin inițierea unui apel telefonic cu președintele rus Vladimir Putin. Această discuție, prima în aproape doi ani, a generat controverse atât pe plan intern, cât și pe scena internațională. Scholz, criticat pentru conversația cu Putin Jurgen Hardt, purtătorul de cuvânt al CDU pentru politică externă, a declarat că Vladimir Putin ar putea interpreta apelul telefonic ca pe un semn de slăbiciune din partea Germaniei, mai degrabă decât ca pe o manifestare de putere. Citește și: Apocalipsa fiscală 2025, primele informații concrete: impozit venit – 20%, impozit dividende – 10%, majorarea TVA și impozit progresiv în discuții Hardt a criticat cancelarul Scholz pentru lipsa unei poziții ferme și a unui mesaj clar în timpul discuției, considerând că această inițiativă a fost mai degrabă motivată de calcule politice interne. Context politic complicat pentru Olaf Scholz Apelul telefonic vine într-un moment dificil pentru Scholz, al cărui partid social-democrat (SPD) se află în scădere în sondaje, fiind creditat cu doar 15% din intențiile de vot, comparativ cu 32% pentru alianța conservatoare CDU/CSU. După destrămarea coaliției guvernamentale, Scholz se pregătește pentru realegerile din februarie anul viitor. Criticii sugerează că Scholz a dorit să-și consolideze imaginea pe plan intern, poziționându-se ca un lider care susține negocierile și dialogul, însă această strategie a fost primită cu scepticism de opoziție și de aliații internaționali. Ce s-a discutat între Scholz și Putin? Conform unui comunicat oficial al guvernului german, Scholz i-a cerut lui Putin să demonstreze „dorința de a începe negocieri pentru o pace justă și durabilă” în conflictul din Ucraina. În același timp, potrivit ziarului "Der Spiegel", cancelarul a dorit să-l confrunte pe liderul rus cu realitatea războiului și să sublinieze criticile venite din partea comunității internaționale. Cu toate acestea, opoziția germană consideră că apelul nu a avut un impact concret asupra poziției Kremlinului, iar Scholz nu a venit cu propuneri noi sau cu un mesaj suficient de puternic. Reacții din Ucraina și Germania Discuția telefonică a fost privită cu scepticism și în Ucraina, unde președintele Volodimir Zelenski a criticat inițiativa cancelarului german. Zelenski a comparat apelul cu deschiderea unei „cutii a Pandorei”, acuzându-l pe Scholz că încearcă să liniștească Moscova. Pe de altă parte, Matthias Miersch, secretarul general al SPD, a apărat apelul telefonic, subliniind importanța continuării eforturilor diplomatice în conflictul ruso-ucrainean. Republica Federală, un partener important pentru Ucraina Deși Germania este al doilea cel mai mare furnizor de arme pentru Ucraina, după Statele Unite, Berlinul a evitat să trimită arme cu rază lungă de acțiune, temându-se de o escaladare suplimentară a conflictului. Această abordare moderată a fost adesea criticată atât de opoziția germană, cât și de aliații internaționali ai Ucrainei, care cer un sprijin mai ferm. Apelul telefonic al cancelarului Olaf Scholz către Vladimir Putin a declanșat o dezbatere intensă despre strategia Germaniei în conflictul din Ucraina. Criticile venite din partea opoziției, dar și reacțiile internaționale, pun presiune asupra liderului german, care încearcă să găsească un echilibru între dialogul diplomatic și sprijinul militar acordat Kievului. Viitoarele decizii ale guvernului german vor avea un impact semnificativ asupra poziției țării pe scena geopolitică.

Participarea lui Guterres la BRICS, criticată (sursa: Kremlin.ru)
Internațional

Participarea lui Guterres la BRICS, criticată

Participarea lui Guterres la BRICS, criticată. Estonia și Lituania au criticat miercuri participarea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, la summitul națiunilor industriale emergente BRICS, organizat în Rusia, conform informațiilor furnizate de DPA. Summitul reunește Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, la care s-au alăturat în acest an Iran, Egipt, Etiopia și Emiratele Arabe Unite. Participarea lui Guterres la BRICS, criticată Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a criticat dur prezența lui Guterres la acest eveniment, considerând că aceasta oferă "o victorie propagandistică clară regimului președintelui rus Vladimir Putin". Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Într-o postare pe rețeaua X, Tsahkna a subliniat că "nu ar trebui să se revină la afaceri cu un agresor care poartă un război sângeros în Ucraina și încalcă flagrant Carta ONU". Lituania: Participarea este "inacceptabilă" Gabrielius Landsbergis, ministrul de externe al Lituaniei, a reacționat într-o manieră similară, etichetând participarea lui Guterres drept "inacceptabilă". Comentariul său a venit ca răspuns la o postare a Ministerului ucrainean de Externe, care anunța vizita secretarului general al ONU la summitul BRICS desfășurat în Kazan, un oraș situat pe malurile râului Volga, în Rusia. Poziția Ucrainei În paralel, Kievul a transmis că Rusia nu a reușit să obțină sprijin pentru invazia sa în Ucraina la acest summit BRICS. Ministerul ucrainean de Externe a declarat că "Summitul BRICS, pe care Rusia intenționa să îl folosească pentru a diviza lumea, a demonstrat încă o dată că majoritatea lumii rămâne de partea Ucrainei în încercarea sa de a asigura o pace globală, justă și durabilă". Summitul BRICS Summitul BRICS, organizat în Rusia, a atras atenția la nivel global, fiind un prilej pentru țările participante să își exprime pozițiile față de situația geopolitică actuală. Prezența lui Antonio Guterres la acest eveniment a fost privită de unele state ca un semnal de apropiere față de Rusia, pe fondul conflictului în desfășurare din Ucraina. Reacțiile critice din partea Estoniei și Lituaniei subliniază tensiunile persistente dintre statele europene și Rusia, în contextul războiului din Ucraina.

Interzicerea Dianei Șoșoacă, criticată de partide (sursa: Facebook/Diana Iovanovici Șoșoacă- Oficial)
Politică

Interzicerea Dianei Șoșoacă, criticată de partide

Interzicerea Dianei Șoșoacă, criticată de partide. În urma deciziei CCR de a-i interzice Dianei Șoșoacă să candideze la prezidențiale, reprezentanți ai mai multor partide au reacționat. Interzicerea Dianei Șoșoacă, criticată de partide "Orice român are dreptul constituţional de a candida şi de a fi ales", a postat, pe pagina sa de Facebook, George Simion, candidat la funcţia de preşedinte al României. Citește și: Surse politice: candidatura lui Șoșoacă, eliminată pe considerente pur politice de o majoritate de cinci judecători PSD-UDMR din CCR"Nici o instituţie nu îi poate lua acest drept. Aştept motivarea CCR pentru o decizie fără precedent", a adăugat acesta. PNL: Eliminarea Dianei Șoșoacă, „făcătură PSD” Deputatul liberal Florin Roman a susţinut că eliminarea Dianei Iovanovici-Şoşoacă din cursa pentru Cotroceni "este o făcătură marca PSD". "Eliminarea Dianei Şoşoacă din cursa pentru Cotroceni, făcută prin mâna majorităţii PSD din CCR, este o făcătură marca PSD. Este ştiut faptul că Marcel Ciolacu este cel mai avantajat de un tur doi cu George Simion, după modelul din 2000, între Iliescu şi Vadim. În varianta unui tur doi cu Nicolae Ionel Ciucă, Ciolacu pierde în faţa electoratului de dreapta", a scris deputatul PNL, pe pagina sa de socializare. Elena Lasconi: Interzicerea, un vis "împlinit" al lui Ciolacu Democraţia este şi despre dreptul fiecărui cetăţean de a candida, afirmă liderul USR, Elena Lasconi, candidat la funcţia de preşedinte al României. "Este o reacţie la cald, dar interdicţia de a candida dată Dianei Şoşoacă pare la prima vedere un vis împlinit pentru domnul Marcel Ciolacu. Un vis împlinit cu ajutorul Curţii Constituţionale, ai cărei judecători se simt ca acasă în biroul PSD din Parlament. Este incredibil cum acelaşi om poate să fie europarlamentar, dar nu are dreptul de a candida la el în ţară pentru o funcţie publică. De doamna Şoşoacă mă despart multe, nu vedem lumea cu aceiaşi ochi, dar dreptul unei femei de a intra în arena politică nu poate fi îngrădit cu chichiţe legislative", a scris Elena Lasconi, pe pagina sa de Facebook. Preşedintele USR mai adaugă că următorul preşedinte al României trebuie să fie stabilit de alegători, nu "de manevrele făcute de un sistem corupt şi putred până în măduva oaselor". PSD evită să comenteze Purtătorul de cuvânt al social-democraţilor, Lucian Romaşcanu, spune că "PSD nu are şi nu a avut nicio implicare în justiţie" şi critică afirmaţiile făcute de deputatul PNL Florin Roman referitoare la implicarea PSD în respingerea de către Curtea Constituţională a candidaturii Dianei Iovanovici-Şoşoacă la funcţia de preşedinte al României. "Cel mai încordat liberal, sau, mă rog, unul din cei mai agitaţi, vorbesc aici de Florin Roman, critică, într-o postare plină de tricolor, decizia CCR de azi privind invalidarea candidaturii Dianei Şoşoacă. Asta e prima pe ordinea de zi. A doua este că această decizie ar fi fost influenţată de PSD, câştigător, zice ideologul, al acestei decizii. PSD nu are şi nu a avut nicio implicare în justiţie precum am şi evitat să comentăm deciziile oricărei instanţe, cu atât mai puţin am comentat deciziile CCR. Este o abordare constantă a celor din dreapta, în special PNL şi USR, de a critica deciziile justiţiei contrare intereselor lor şi fiind adepţii unei justiţii independente, dar de partea lor", a scris Lucian Romaşcanu, sâmbătă seara, pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, "candidatul PSD accede, evident, în turul doi şi are mari şanse de a câştiga prezidenţialele şi pentru atitudinea de respect faţă de oameni, dar şi faţă de instituţiile fundamentale ale statului". "Când ai dileme şi dificultăţi să îţi vezi candidatul în finală, despre domnul Ciucă vorbesc, începi să dai rateuri de gândire, pregătind din timp, se pare, argumente pentru o înfrângere din ce în ce mai previzibilă. Cam atât despre această altă aberaţie a colegilor liberali. Le aşteptăm şi pe următoarele, au resursele necesare să nu se oprească aici", a mai scris Lucian Romaşcanu.

Papa Francisc, critici la adresa Israelului (sursa: Facebook/Vatican News)
Eveniment

Papa Francisc, critici la adresa Israelului

Papa Francisc, critici la adresa Israelului. Apărarea trebuie să fie "întotdeauna proporţională cu atacul", iar atunci când este "disproporţionată" arată o tendinţă de a "domina care merge dincolo de moralitate", a declarat duminică Papa Francisc, în răspuns la o întrebare despre raidurile aeriene din Liban şi despre conflictul din Orientul Mijlociu, transmite agenţia italiană de presă ANSA. Papa Francisc, critici la adresa Israelului Suveranul pontif a subliniat că acţiunile întreprinse de "o ţară, oricare ar fi" care foloseşte "forţa" într-un "astfel de mod exagerat" sunt "imorale". Citește și: Furtuna anunțată, „o isterie mediatică destul de suspectă”, opinează un conferențiar universitar, care adaugă că episodul meteo nu e ceva nemaiîntâlnit "Chiar şi în război există o moralitate de apărat. Războiul este imoral, dar legile războiului indică o formă de moralitate", a mai spus Papa Francisc, pentru reporterii care îl însoţeau în avion pe drumul de întoarcere la Roma după o vizită de trei zile în Belgia.

Consiliul European a criticat atacurile Israelului (sursa: Facebook/Charles Michel)
Internațional

Consiliul European a criticat atacurile Israelului

Consiliul European a criticat atacurile Israelului. "Israelul are dreptul să existe" şi "să se apere", "a se apăra nu înseamnă totuşi (a aplica) o pedeapsă colectivă", a subliniat marţi preşedintele Consiliului European Charles Michel, adresându-se presei în marja Adunării Generale a ONU. Consiliul European a criticat atacurile Israelului Charles Michel a remarcat, de asemenea, necesitatea respectării principiului proporţionalităţii. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Aceste declaraţii au loc în timp ce atacurile israeliene împotriva mişcării libaneze Hezbollah, susţinută de Iran şi aliată a mişcării palestiniene Hamas, au provocat luni 558 de morţi, între care 50 de copii şi 94 de femei, şi 1.835 de răniţi, potrivit autorităţilor libaneze. Acesta este cel mai mare bilanţ de victime într-o singură zi de la sfârşitul războiului civil (1975-1990). Bilanțul negru al victimelor "Apărăm legislaţia internaţională întotdeauna şi peste tot" în lume, a declarat Charles Michel, în timp ce Occidentul este criticat pentru că nu a depus suficiente eforturi pentru a determina Israelul să înceteze represaliile în Gaza care au provocat o criză umanitară gravă. Atacul grupării islamiste palestiniene Hamas, lansat la 7 octombrie, a dus la moartea a 1.205 de persoane de partea israeliană, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ bazat pe cifre oficiale israeliene şi care include ostatici morţi sau ucişi în captivitate în Fâşia Gaza. Peste 41.460 de palestinieni au fost ucişi în campania militară israeliană de represalii în Fâşia Gaza, majoritatea civili, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii al guvernului Hamas, considerate credibile de către ONU.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră