sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: critici

46 articole
Eveniment

Proiectul noii legi a salarizării unitare, criticat dur de sindicatele din învățământ preuniversitar

Proiectul noii legi a salarizării unitare a generat nemulțumiri puternice în sistemul de învățământ preuniversitar, după publicarea prevederilor referitoare la veniturile personalului didactic. Veniturile nu cresc, spun sindicatele Reprezentanții sindicatelor din educație susțin că majorările salariale propuse sunt mult sub nivelul așteptărilor create în urma promisiunilor privind reforma salarizării și avertizează că efectele reale asupra veniturilor profesorilor ar putea fi minime. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” Potrivit liderilor sindicali, noua grilă de salarizare nu aduce creșteri semnificative pentru numeroase categorii de cadre didactice, existând riscul ca mulți profesori să ajungă să încaseze venituri apropiate de cele actuale, în ciuda modificărilor legislative anunțate de autorități. Biroul Executiv al Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași și-a exprimat public opoziția față de proiectul de lege, anunțând că respinge în totalitate forma propusă a actului normativ.  Continuarea, în Ziarul de Iași.

Legea salarizării unitare e nouă, dar salariile rămân cele vechi, spun sindicatele din educație (sursa: Facebook/USLIP IASI News)
România, „invizibilă” la Bruxelles (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Șocant: reprezentanța României la UE nu a comunicat nimic public de un an. Bucureștiul, invizibil

România, una dintre cele mai importante țări din Europa de Est și unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor europene, este acuzată că joacă un rol aproape invizibil în diplomația de la Bruxelles. În ediția recentă a Playbook-ului publicat de Politico Europe, mai mulți diplomați și oficiali europeni au declarat că Bucureștiul evită constant să își promoveze public interesele sau să se implice în inițiative sensibile la nivelul Uniunii Europene. Analiza semnată de jurnalistul Gabriel Gavin descrie o Românie care, deși ocupă o poziție strategică în sud-estul Europei și are o importanță geopolitică majoră, preferă să rămână „cu capul plecat” în relația cu Bruxelles-ul. Diplomați europeni: România evită să „tulbure apele” la Bruxelles Potrivit sursei citate, cinci diplomați și oficiali europeni au susținut că România adoptă deliberat o strategie a discreției în instituțiile europene. Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente Aceștia afirmă că reprezentanții Bucureștiului evită să se alăture inițiativelor controversate și rareori fac lobby public pentru interesele naționale. Un oficial român, care a vorbit sub protecția anonimatului, a explicat că această „invizibilitate” nu este o consecință recentă a crizei politice interne, ci o strategie mai veche, menită să evite tensiunile cu partenerii europeni. „Delegația își ține capul plecat la Bruxelles pentru a evita să tulbure apele și să provoace reacții negative”, a declarat oficialul citat de Politico. Căderea guvernului pro-european ar fi agravat situația Articolul subliniază că situația s-a deteriorat și mai mult după prăbușirea recentă a guvernului pro-european de la București. Potrivit diplomaților europeni, lipsa unui centru politic stabil îngreunează transmiterea unor instrucțiuni clare către reprezentanții României din instituțiile UE. Această perioadă de incertitudine politică ar fi accentuat impresia că România este absentă din marile dezbateri europene, într-un moment în care Uniunea Europeană discută teme majore legate de securitate, extindere, apărare și finanțare regională. România, singura țară fără purtător de cuvânt la ambasada UE Una dintre cele mai dure observații din analiza Politico vizează comunicarea diplomatică a României. Potrivit publicației, dintre toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, România este singura care nu are un purtător de cuvânt sau un ofițer de presă desemnat pentru reprezentanța sa permanentă la UE. Mai mult, reprezentanța permanentă a României nu ar fi emis niciun comunicat de presă de aproape un an, iar site-ul ambasadei și cel al Ministerului Afacerilor Externe ar avea frecvent probleme de funcționare. Reprezentanța României la UE a refuzat să comenteze informațiile, iar Ministerul de Externe nu a transmis un răspuns imediat solicitării Politico. România rămâne activă la nivel tehnic și în NATO Totuși, articolul arată că România nu este complet absentă din mecanismele europene. Un diplomat citat de Politico susține că Bucureștiul este activ mai ales la nivel tehnic, în special în dosarele considerate esențiale pentru interesele naționale. Printre acestea se numără susținerea grupului „Prietenii Coeziunii”, care militează pentru menținerea finanțărilor regionale europene, dar și semnalarea problemelor de securitate generate de incursiunile dronelor în apropierea granițelor României. De asemenea, publicația notează că delegația română este mult mai activă în cadrul NATO decât în structurile politice ale Uniunii Europene, pe fondul contextului regional tensionat provocat de războiul din Ucraina. Criticile ridică întrebări despre rolul României în UE Textul publicat de Politico readuce în discuție o dezbatere mai veche despre modul în care România își exercită influența în Uniunea Europeană. În condițiile în care țara beneficiază de fonduri europene consistente și ocupă o poziție strategică la granița estică a UE și NATO, criticii consideră că Bucureștiul ar trebui să aibă o voce mai vizibilă și mai fermă în marile negocieri europene. În același timp, susținătorii abordării prudente spun că discreția diplomatică poate evita conflictele inutile și poate permite României să își urmărească obiectivele fără confruntări publice directe cu partenerii europeni.

Summit B9, de la critici la influența în NATO (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Summitul B9, de la „clubul anxioșilor din Est” la unul dintre cele mai influente grupuri din NATO

În urmă cu aproape un deceniu, statele din formatul București 9 avertizau că Rusia reprezintă principala amenințare la adresa securității europene, într-un moment în care multe capitale occidentale încă mizau pe dialog cu Moscova. Considerat inițial de unii analiști drept „clubul anxioșilor din Est”, B9 a devenit între timp una dintre cele mai influente voic ale flancului estic din NATO. Summitul organizat în aceste zile la București are loc într-un context în care multe dintre avertismentele formulate de statele est-europene au devenit parte a strategiei oficiale a Alianței. Cum a apărut formatul București 9 Formatul București 9, cunoscut și ca B9, a fost lansat oficial în noiembrie 2015, la inițiativa României și Poloniei, prin președinții Klaus Iohannis și Andrzej Duda. Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Apariția sa a fost direct legată de deteriorarea mediului de securitate după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, și de războiul din estul Ucrainei. Cele nouă state membre – România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Estonia, Letonia și Lituania – au încercat astfel să creeze o platformă comună de consultare pentru statele NATO aflate pe flancul estic, între Marea Baltică și Marea Neagră. De la coordonare regională la voce a flancului estic La început, B9 a funcționat mai ales ca un mecanism de armonizare a pozițiilor înaintea marilor reuniuni NATO. Prima declarație comună, adoptată la București în 2015, a pregătit terenul pentru summitul NATO de la Varșovia din 2016, unde consolidarea flancului estic a devenit una dintre temele majore ale Alianței. Din acest punct de vedere, B9 nu a fost gândit ca o structură militară separată, ci ca un instrument politic prin care statele est-europene să transmită mai coerent propriile preocupări de securitate. Principalele ediții ale summitului B9 După reuniunea fondatoare de la București, formatul a avut întâlniri succesive la nivel de șefi de stat. În 2018, summitul de la Varșovia a reconfirmat rolul B9 ca platformă de consultare și dialog înaintea deciziilor NATO. În 2019, reuniunea a avut loc la Košice, în Slovacia, într-un context în care statele estice insistau deja asupra unei prezențe aliate mai consistente. În 2021, summitul s-a desfășurat în format mixt, la București, cu participarea președintelui american Joe Biden și a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, semn că formatul căpătase vizibilitate transatlantică. Momentul 2022: războiul din Ucraina schimbă greutatea formatului Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, a schimbat radical importanța B9. Statele de pe flancul estic au trecut de la rolul de avertizori regionali la cel de actori aflați în prima linie a redefinirii politicii de descurajare a NATO. În februarie 2022, liderii B9 s-au reunit la Varșovia, iar în iunie 2022, la București, au pregătit pozițiile comune înaintea summitului NATO de la Madrid, cerând consolidarea apărării aliate pe întreg flancul estic. Participarea SUA și a NATO Un moment important a fost summitul din februarie 2023 de la Varșovia, unde au participat Joe Biden și Jens Stoltenberg. Prezența președintelui american a transmis un mesaj politic puternic: statele B9 erau tratate ca linia de contact strategică a NATO cu amenințarea rusă. La reuniunea de la Bratislava, din iunie 2023, secretarul general al NATO a participat din nou, discuțiile fiind orientate spre pregătirea summitului de la Vilnius și spre sprijinirea Ucrainei. Extinderea dialogului spre țările nordice În 2024 și 2025, B9 a început să fie conectat tot mai vizibil cu statele nordice, mai ales după aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Summitul de la Riga, din 2024, a fost marcat și de dificultăți de consens, Ungaria nefiind reprezentată la nivel prezidențial, ceea ce a împiedicat adoptarea unei declarații comune a tuturor celor nouă state. În 2025, reuniunea de la Vilnius a inclus și țările nordice, iar liderii au discutat despre creșterea cheltuielilor de apărare și despre întărirea capacității NATO de a răspunde amenințărilor dinspre Rusia. Summitul de la București și noua miză regională Ediția din 2026, găzduită la București, marchează o nouă etapă: formatul B9 este asociat explicit cu țările nordice, iar printre participanți se numără secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Tema anunțată, „Delivering More for Transatlantic Security”, indică o mutare de accent de la simple consultări regionale la o agendă mai largă privind securitatea transatlantică, sprijinul pentru Ucraina și consolidarea capacităților de apărare. Între scepticism și critici Încă de la apariția sa, formatul București 9 (B9) a fost privit cu scepticism de o parte a experților în politică externă și securitate, care au pus sub semnul întrebării eficiența și influența reală a acestei platforme regionale. Deși B9 este considerat un instrument util de coordonare politică între statele flancului estic, criticii au subliniat că grupul rămâne un for consultativ, fără structuri militare proprii, fără buget independent și fără capacitatea de a lua decizii strategice autonome, acestea fiind stabilite exclusiv în interiorul NATO. Unii analiști au remarcat că întâlnirile B9 riscă uneori să multiplice canalele diplomatice fără a produce rezultate militare concrete dincolo de consensul deja existent în cadrul Alianței. O altă sursă de scepticism a fost lipsa unei coeziuni totale între statele membre, în special în relația cu Rusia și în privința sprijinului acordat Ucrainei. În timp ce Polonia și statele baltice au susținut constant măsuri ferme de descurajare și consolidare militară, Ungaria, iar în anumite perioade și Slovacia, au adoptat poziții mai prudente sau mai rezervate. Diferențele de priorități regionale au alimentat, la rândul lor, criticile: statele din nordul flancului estic sunt preocupate în principal de amenințările terestre și hibride din zona baltică, în timp ce România și Bulgaria insistă asupra importanței strategice a Mării Negre. Comentatorii de politică externă au atras atenția și asupra riscului ca summiturile B9 să se transforme în reuniuni dominate de declarații politice repetitive, fără măsuri practice imediate. Altă critică a fost că, deși statele membre solicitau frecvent o prezență militară aliată sporită, sisteme integrate de apărare sau garanții suplimentare de securitate, implementarea efectivă a acestor măsuri depinde în cele din urmă de deciziile marilor puteri din NATO și de disponibilitatea financiară a acestora, nu de consensul exprimat la București sau Varșovia. În acest context, unele voci din mediul analitic au avertizat și asupra riscului extinderii formatului B9 către alți actori regionali, argumentând că o structură mai largă ar putea dilua obiectivele inițiale și ar complica obținerea unui consens intern. Ce rezultate concrete a avut Summitul B9 Deși Summitul B9 nu are structuri militare proprii și nu poate lua decizii autonome în interiorul NATO, mai mulți analiști de securitate au considerat că a avut un rol important în consolidarea flancului estic al Alianței. Principalul său efect a fost acela de a transforma preocupările de securitate ale statelor din Europa Centrală și de Est într-o agendă comună susținută constant înaintea marilor summituri NATO. Consolidarea prezenței NATO pe flancul estic Una dintre cele mai importante evoluții asociate indirect cu presiunile și pozițiile comune promovate de statele B9 a fost întărirea prezenței NATO în estul Europei după summitul de la Varșovia din 2016. Alianța a decis atunci crearea grupurilor de luptă multinaționale din Polonia și statele baltice, precum și dezvoltarea unei „prezențe înaintate adaptate” pentru sud-estul flancului estic, inclusiv în România și Bulgaria. În România a fost creat Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est, iar prezența militară aliată în regiune a crescut gradual în anii următori. Creșterea cheltuielilor de apărare Analiștii care studiază evoluția B9 observă și faptul că majoritatea statelor membre și-au accelerat investițiile în apărare după 2015, pe fondul deteriorării relațiilor cu Rusia și al presiunilor pentru întărirea capacităților NATO în regiune. Polonia și statele baltice au devenit printre cei mai activi susținători ai creșterii bugetelor militare, iar România și-a majorat la rândul său cheltuielile pentru apărare și programele de modernizare militară. Potrivit unor studii academice dedicate formatului B9, aceste state au contribuit la schimbarea priorităților strategice ale NATO și la accelerarea investițiilor în infrastructura militară de pe flancul estic. Schimbarea perspectivei NATO asupra Rusiei Mai mulți experți consideră că una dintre cele mai importante reușite politice ale B9 a fost capacitatea de a menține constant pe agenda NATO tema amenințării reprezentate de Rusia. Statele membre ale formatului au avertizat încă din 2015 asupra riscurilor generate de anexarea Crimeei și de militarizarea regiunii Mării Negre, într-un moment în care multe capitale occidentale mizau încă pe dialog și cooperare economică cu Moscova. După invazia pe scară largă a Ucrainei, în 2022, o mare parte dintre evaluările formulate anterior de statele B9 au devenit parte a consensului strategic occidental. Marea Neagră, adusă în centrul discuțiilor strategice România a utilizat constant formatul B9 pentru a atrage atenția asupra importanței strategice a Mării Negre, o regiune considerată mult timp secundară în comparație cu zona baltică. În ultimii ani, pe fondul războiului din Ucraina și al intensificării activității militare ruse în regiune, securitatea Mării Negre a devenit una dintre temele centrale ale reuniunilor B9 și ale discuțiilor NATO privind flancul estic. Experții în securitate remarcă faptul că România a reușit astfel să își consolideze profilul strategic în interiorul Alianței. Relația cu SUA și extinderea cooperării regionale Formatul B9 a câștigat treptat și o relevanță politică mai mare în relația cu Statele Unite. Participarea președintelui american Joe Biden la summitul din 2021 și la reuniunea de la Varșovia din 2023 a fost interpretată drept un semnal al importanței crescânde acordate flancului estic. În ultimii ani, formatul a început să colaboreze tot mai strâns și cu statele nordice, pe fondul aderării Finlandei și Suediei la NATO și al interesului comun pentru securitatea regiunii dintre Marea Baltică și Marea Neagră.

Controversă în UE după discursul Ursulei von der Leyen (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Internațional

Declarațiile Ursulei von der Leyen despre ordinea mondială provoacă un val de critici în UE

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a confruntat cu critici din partea mai multor oficiali de rang înalt din Uniunea Europeană după declarațiile făcute luni, potrivit cărora Europa „nu mai poate fi gardianul vechii ordini mondiale”. Afirmațiile liderului executivului european au generat reacții atât din partea unor reprezentanți ai instituțiilor UE, cât și din partea unor guverne naționale și a unor membri ai Parlamentului European. Antonio Costa: UE trebuie să apere ordinea internațională bazată pe reguli Una dintre cele mai ferme reacții a venit din partea președintelui Consiliului European, António Costa, care a transmis că misiunea Uniunii Europene rămâne apărarea ordinii internaționale bazate pe reguli. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% „Într-o realitate în care Rusia încalcă pacea, China perturbă comerțul și Statele Unite sfidează ordinea internațională bazată pe norme, întrebarea este care ar trebui să fie misiunea Uniunii Europene. În primul rând, trebuie să apărăm această ordine bazată pe reguli”, a declarat Costa. Critici și din interiorul Comisiei Europene Și vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a sugerat că declarațiile Ursulei von der Leyen nu au fost formulate în modul cel mai potrivit. Potrivit acesteia, lidera executivului european este în continuare angajată în apărarea ordinii internaționale. „Poate că nu s-a exprimat în modul cel mai adecvat”, a declarat Ribera, subliniind că dreptul internațional rămâne un element central al securității europene. „Trebuie să apărăm, să evidențiem și să subliniem faptul că legislația internațională este un pilon fundamental al proiectului european”, a adăugat ea. Declarațiile lui von der Leyen despre „vechea ordine mondială” Controversa a pornit de la discursul susținut luni de Ursula von der Leyen la conferința anuală a ambasadorilor Uniunii Europene. În intervenția sa, lidera Comisiei Europene a afirmat că lumea se află într-o perioadă de transformare profundă, iar Europa trebuie să își redefinească rolul. „Europa nu mai poate fi gardianul vechii ordini mondiale, al unei lumi care a dispărut și care nu se va mai întoarce”, a spus von der Leyen. Ea a subliniat însă că Uniunea Europeană va continua să apere un sistem internațional bazat pe reguli, dar nu se poate baza exclusiv pe această structură pentru a-și proteja interesele. „Trebuie să construim propriul nostru drum european și să găsim noi modalități de a coopera cu partenerii noștri”, a declarat președinta Comisiei. Reacții critice din Parlamentul European și din Spania Declarațiile Ursulei von der Leyen au stârnit îngrijorări și în Parlamentul European. Iratxe García, lidera grupului social-democrat din legislativul european, a afirmat că afirmațiile președintei Comisiei pot pune sub semnul întrebării multilateralismul și diplomația. „Aceste cuvinte ridică îngrijorări deoarece pot sugera o punere la îndoială a multilateralismului fără o reflecție adecvată”, a declarat ea. Critici au venit și din partea guvernului spaniol. Ministrul de externe José Manuel Albares a declarat că executivul de la Madrid susține poziția exprimată de António Costa. Potrivit acestuia, dezbaterea nu este despre o „veche ordine” și o „nouă ordine mondială”, ci despre alegerea între o ordine internațională bazată pe reguli și haos. La rândul său, vicepremiera spaniolă Yolanda Díaz a calificat declarațiile Ursulei von der Leyen drept „mai mult decât nefericite”. Ea a afirmat că, în loc să susțină legalitatea internațională, poziția exprimată de lidera Comisiei Europene riscă să fie percepută ca o poziționare „de partea barbariei”. Bruxellesul încearcă să clarifice sensul declarațiilor Surse din instituțiile europene au precizat ulterior că discursul Ursulei von der Leyen nu a avut ca scop contestarea sistemului internațional bazat pe reguli. Mesajul ar fi fost acela că, într-o lume tot mai instabilă și conflictuală, Uniunea Europeană nu poate depinde exclusiv de mecanismele tradiționale ale ordinii internaționale pentru a-și apăra interesele. În acest context, lidera Comisiei Europene ar fi dorit să sublinieze necesitatea ca Uniunea Europeană să își construiască o autonomie strategică mai puternică, bazată pe valorile și capacitățile proprii ale blocului comunitar.

Trump îl critică din nou pe Zelenski (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, din ce în ce mai confuz: Zelenski nici măcar nu a citit propunerea americană de pace

Președintele american Donald Trump i-a reproșat lui Volodimir Zelenski că nu a citit încă propunerea de acord de pace pentru Ucraina, document prezentat de Washington în urmă cu trei săptămâni și aflat în discuție atât cu Moscova, cât și cu Kievul. Liderul de la Casa Albă a declarat, înaintea unei ceremonii la Washington, că este „dezamăgit” de lipsa de reacție a omologului ucrainean. Planul american, pe masa negocierilor cu Rusia și Ucraina Trump a afirmat că a discutat cu Vladimir Putin și cu conducerea ucraineană despre această propunere, subliniind că Rusia ar prefera controlul asupra întregii Ucraine, în timp ce nu este clar dacă Zelenski consideră planul acceptabil. Citește și: Dezastru pentru PSD în București: suveranista Alexandrescu l-a depășit pe Băluță, chiar și fără sprijinul lui Georgescu De la prezentarea planului, au avut loc mai multe runde de negocieri la Geneva și în Florida pentru a modifica textul astfel încât să răspundă intereselor Ucrainei. Emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner, mediator neoficial, au prezentat documentul și președintelui Vladimir Putin în timpul unei vizite la Moscova. Versiunea inițială a propunerii a fost percepută de Kiev și de mai multe capitale europene ca fiind favorabilă Rusiei, iar detaliile privind modificările aduse recent rămân în mare parte confidențiale.

Achiziția Netflix–Warner Bros, criticată de artiști (sursa: Instagram/janefonda)
Eveniment

Monstrul Netflix-Warner Bros., criticat de artiști: Ar putea distruge industria noastră creativă

Actrița americană Jane Fonda, laureată a două premii Oscar, consideră că achiziția studiourilor de film și televiziune Warner Bros. de către Netflix reprezintă „o afacere catastrofală” care pune în pericol întreaga industrie a divertismentului. Achiziția Netflix–Warner Bros, criticată de artiști Într-un mesaj publicat vineri seară pe Instagram, realizat împreună cu Comitetul pentru Primul Amendament, un colectiv de artiști și personalități culturale dedicate apărării libertății de exprimare, Fonda condamnă tranșant noul acord anunțat în aceeași zi. Citește și: Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale Potrivit declarației, achiziția reprezintă „o escaladare alarmantă”, creând un conglomerat „care amenință întreaga industrie a divertismentului, publicul democratic pe care îl deservește și Primul Amendament”. „O criză constituțională”, avertizează semnatarii Semnatarii documentului afirmă că nu este vorba doar despre o decizie de afaceri cu efecte negative majore asupra industriei creative, ci despre „o criză constituțională”, amplificată de ceea ce ei numesc disprețul administrației actuale pentru lege. Jane Fonda critică deschis Netflix și alte companii implicate în acord, pe care îl califică drept „distructiv”. Fonda: companiile au obligația de a proteja libertatea de exprimare Actrița subliniază că marile platforme de streaming și studiourile au responsabilitatea de a proteja drepturile artiștilor, nu de a le compromite în numele profitului. În mesajul său, Fonda afirmă: „În calitate de administratori ai unei industrii bazate pe libertatea de exprimare, aveți responsabilitatea de a ne apăra drepturile, nu de a le vinde pentru a vă umple buzunarele”. Netflix cumpără Warner Bros. Discovery pentru 82,7 miliarde de dolari Netflix a anunțat vineri achiziția Warner Bros. Discovery (WBD) pentru suma de 82,7 miliarde de dolari. Tranzacția include studiourile de film și televiziune, precum și HBO și platforma HBO Max. Acordul va deveni oficial după separarea diviziei Discovery Global, care va continua să gestioneze CNN, TNT Sports, Discovery+ și mai multe canale gratuite din Europa. Finalizarea tranzacției este estimată pentru trimestrul al treilea din 2026. O fuziune care va remodela industria divertismentului Achiziția reprezintă una dintre cele mai importante fuziuni din istoria divertismentului audiovizual. Noul conglomerat va reuni: Producții HBO precum „The Big Bang Theory”, „The Sopranos”, „Game of Thrones” Filme clasice precum „The Wizard of Oz” Seriale Netflix populare precum „Wednesday”, „Money Heist”, „Bridgerton” și „Adolescence”

Lavrov îl critică pe Donald Trump (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lavrov îl acuză pe Trump de o „schimbare radicală” privind pacea în Ucraina

Poziția președintelui american Donald Trump față de soluționarea conflictului din Ucraina s-a „schimbat radical” sub influența liderilor europeni, a declarat duminică ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat canalului maghiar de YouTube Ultrahang. Lavrov a afirmat că Trump și-a modificat abordarea privind pacea durabilă în Ucraina după summitul din Alaska, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Trump, criticat de Lavrov Șeful diplomației ruse a amintit că, după întâlnirea din august de la Alaska, Trump promisese să urmărească o soluție de „pace pe termen lung”, nu doar un armistițiu temporar. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Totuși, în această lună, președintele american a anulat reuniunea de follow-up planificată la Budapesta și a cerut ambelor părți — Kiev și Moscova — „să ajungă la o înțelegere”. „Când aud acum oameni spunând: «nimic altceva decât o încetare imediată a focului, iar apoi istoria va judeca», aceasta este o schimbare radicală”, a declarat Lavrov, într-un interviu publicat integral pe site-ul Ministerului rus de Externe. Lavrov acuză presiuni uriașe din partea Europei și a Kievului Diplomatul rus a acuzat liderii europeni și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că exercită „o presiune enormă și incredibilă” asupra Washingtonului, pentru a bloca orice formă de cooperare între SUA și Rusia. „Europenii nu dorm, nu mănâncă, fac totul pentru a răsuci brațele acestei administrații”, a spus Lavrov, reluând retorica Kremlinului, potrivit căreia aliații europeni ai Ucrainei ar sabota eforturile de pace. Condițiile unui nou summit Trump-Putin Întrebat despre posibilitatea unei noi întâlniri între Donald Trump și Vladimir Putin, Lavrov a răspuns că acest lucru „depinde de cei care au inițiat procesul”. El a precizat că Washingtonul nu a propus nicio nouă întâlnire sau discuție cu secretarul de stat american Marco Rubio, de la convorbirea telefonică avută luni. „Nu am ridicat problema, deoarece întreaga inițiativă a venit din partea Statelor Unite. Noi suntem pregătiți să avansăm în ritmul care le convine americanilor”, a spus Lavrov.

Arafat apără măsurile de cod roșu luate de autorități (sursa: Facebook/Raed Arafat)
Eveniment

Arafat apără măsurile de cod roșu luate de autorități: Pe social media apar manipulări

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a declarat miercuri că instituțiile statului sunt obligate să reacționeze imediat la avertizările meteorologice severe emise de Agenția Națională de Meteorologie (ANM). Raed Arafat răspunde criticilor privind codul roșu Potrivit acestuia, este firesc ca populația să fie avertizată și să fie luate măsuri preventive atunci când sunt anunțate fenomene meteo extreme. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan „În secunda în care ANM-ul a stabilit aceste coduri, noi avem unele proceduri, planuri, modalităţi de pregătire şi ne pregătim pentru impactul care poate să se producă. Nu e obligatoriu să se producă. Ne pregătim pentru impactul care poate să se producă”, a explicat Raed Arafat, într-o înregistrare publicată de Ministerul Afacerilor Interne. Șeful DSU a subliniat că un cod portocaliu sau roșu poate provoca efecte grave, chiar dacă acestea nu se materializează de fiecare dată. „Sub incidenţa codurilor portocalii am avut uneori viituri care au omorât oameni, deci noi nu putem să nu luăm în serios un cod roşu sau un cod portocaliu, emis de experţii de la Agenţia Naţională de Meteorologie”, a adăugat el. Măsura închiderii școlilor, una preventivă Arafat a explicat că decizia de a închide școlile a fost o măsură preventivă, destinată protejării elevilor și cadrelor didactice. Totodată, el a precizat că doar până la ora 10:00, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a înregistrat peste 1.500 de apeluri la 112 în București-Ilfov, majoritatea legate de incidente cauzate de vremea severă. „În Bucureşti au căzut copaci, inclusiv peste o maşină în deplasare, unde, din fericire, nu s-a întâmplat nimic cu pasagerii. [...] Dacă nu se dădeau avertismentele şi oamenii umblau toţi pe stradă fără nicio problemă, cei aproape 30 de copaci care au căzut în Bucureşti puteau să cadă peste mai multe maşini în deplasare şi să avem şi răniţi sau poate şi morţi. Probabil că am prevenit”, a transmis Arafat. Autoritățile au datoria să avertizeze populația Șeful DSU a subliniat că rolul instituțiilor statului este să avertizeze populația, nu să impună restricții inutile. „Noi nu am închis oamenii în casă, ci doar i-am sfătuit ce să facă”, a precizat el. Arafat a atras atenția și asupra valului de dezinformări și manipulări care circulă în mediul online după emiterea avertizărilor meteo: „Pe social media apar manipulări şi nici nu ştiţi cine e în spatele conturilor. Se ia o idee şi este potenţată imediat. [...] Acest lucru este folosit şi exagerat împotriva autorităţilor, ca să arate populaţiei că autorităţile sunt incompetente. Incompetenţi am fi fost dacă stăteam şi nu făceam nimic.” Avertizări suplimentare primite la nivel european Raed Arafat a mai menționat că, pe lângă evaluările ANM, autoritățile române au primit marți o analiză de la Centrul de Coordonare al Protecției Civile Europene, care avertiza asupra unui potențial impact major al fenomenelor meteo asupra României și Bulgariei. „Independent de evaluările ANM, marţi s-a primit o analiză de la Centrul de Coordonare al Protecţiei Civile Europene în care se arăta că şi România şi Bulgaria au o posibilitate mare de impact major din cauza condiţiilor meteo”, a precizat șeful DSU.

Președintele acuză DNA de pasivitate anticorupție (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan reproșează DNA că nu se atinge de anumite zone de mare corupție

Președintele acuză DNA de pasivitate anticorupție. Președintele Nicușor Dan a declarat luni că Direcția Națională Anticorupție (DNA) nu investighează anumite domenii unde corupția este vizibilă și de amploare. Printre acestea, el a menționat sectorul imobiliar, evaziunea fiscală și defrișările. Președintele acuză DNA de pasivitate anticorupție Referindu-se la domeniul imobiliar, Nicușor Dan a explicat că „atâta timp cât un arhitect șef a semnat 100 de autorizații ilegale, este clar că vorbim despre un fenomen de corupție”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul În opinia sa, astfel de practici arată lipsa de acțiune a instituțiilor în fața unor probleme evidente. Evaluarea activității DNA și dificultăți la Parchetul General Șeful statului a afirmat că „există o mare corupție care nu a fost deranjată” și că evaluarea globală a DNA este simplă din acest punct de vedere. În schimb, situația la Parchetul General este mai complicată, deoarece instituția gestionează un volum uriaș de plângeri penale. Volumul uriaș de dosare blochează eficiența procurorilor Nicușor Dan a precizat că cei 2.500 de procurori din România se confruntă anual cu aproximativ două milioane de plângeri. Pentru a eficientiza activitatea, el consideră necesar ca Procurorul General să stabilească scheme clare de abordare, astfel încât dosarele repetitive să fie tratate unitar, câștigându-se timp și resurse.

Netanyahu preferă victoria, nu imaginea internațională (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Netanyahu, neînduplecat, spune că preferă victoria în Gaza chiar dacă Israelul este criticat masiv

Netanyahu preferă victoria, nu imaginea internațională. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat duminică, în cadrul unei reuniuni de guvern, că este dispus să-și asume prejudiciul adus imaginii internaționale a Israelului pentru a obține victoria în războiul din Gaza. Netanyahu preferă victoria, nu imaginea internațională „Dacă trebuie să aleg între victoria asupra dușmanilor noștri și propaganda negativă împotriva noastră, prefer victoria împotriva dușmanilor noștri și nu invers”, a afirmat Netanyahu, citat de biroul său de presă. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” Premierul a recunoscut costurile diplomatice și propagandistice pe care le plătește Israelul, dar a subliniat că soluția ar fi „stabilirea unor mecanisme complet noi” și „încheierea războiului cât mai curând posibil, cu victoria pe care o definim noi”. Obiectivul: eliminarea Hamas și eliberarea ostaticilor Netanyahu a explicat că obiectivul Israelului în Gaza presupune: eliminarea Hamas, eliberarea tuturor ostaticilor, garantarea că Gaza nu va mai reprezenta o amenințare pentru Israel. Declarațiile vin în contextul în care armata israeliană desfășoară o ofensivă intensă asupra orașului Gaza, considerat ultima redută importantă a Hamas. Populația din Gaza, strămutată masiv Potrivit ONU (OCHA), aproape 41.000 de persoane, majoritatea din orașul Gaza, au fugit în sudul enclavei de la mijlocul lunii august. În total, peste 100.000 de locuitori ar fi părăsit orașul, a susținut Netanyahu, fără a prezenta dovezi. Premierul a adăugat că armata israeliană elimină „principalii lideri teroriști” și că a fost stabilită o nouă zonă umanitară pentru civili, unde aceștia pot primi ajutor. El a acuzat Hamas că blochează evacuările și folosește populația ca „scut uman”, acuzații respinse de gruparea islamistă. Operațiuni extinse în orașul Gaza Netanyahu a anunțat extinderea operațiunilor militare în interiorul și în jurul orașului Gaza, cu obiectivul de a prelua controlul asupra localității. Armata israeliană susține că deține deja controlul asupra a circa 40% din oraș. „Suntem pe cale să ne extindem operațiunile la periferia orașului Gaza și chiar în interiorul său. Distrugem infrastructurile teroriste și demolăm clădirile identificate ca servind terorismului”, a declarat Netanyahu. Ofensiva majoră, încă neanunțată oficial Deși Netanyahu vorbește despre extinderea operațiunilor, nici guvernul și nici armata nu au anunțat oficial declanșarea unei ofensive de mare anvergură, aprobată încă din august. Totuși, bombardamentele și operațiunile la sol s-au intensificat în ultimele săptămâni.

Israel pregătește evacuarea locuitorilor din Gaza (sursa: X/افيخاي ادرعي)
Internațional

Israel evacuează orașul Gaza, unde locuiesc un milion de palestinieni, în ciuda criticilor

Israel pregătește evacuarea locuitorilor din Gaza. Pregătirile pentru evacuarea locuitorilor din orașul Gaza sunt în desfășurare, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Avichay Adraee. Israel pregătește evacuarea locuitorilor din Gaza Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, acesta a precizat că au fost deja amenajate centre de ajutor umanitar și au fost livrate corturi. Citește și: VIDEO Un tânăr s-a filmat când îi dădea pumni în gură unui livrator străin și-i cerea să plece acasă. A fost reținut de poliție Potrivit oficialului militar, au fost pregătite conducte de apă și alte elemente de infrastructură necesare pentru relocarea populației. „Evacuarea orașului Gaza este inevitabilă”, a subliniat Adraee. Planul Israelului: relocarea a un milion de oameni Guvernul israelian intenționează să captureze orașul Gaza, situat în nordul Fâșiei, și să relocheze populația – aproximativ un milion de locuitori – în tabere de corturi din sudul enclavei. În mesajul său adresat locuitorilor din nordul Fâșiei Gaza, purtătorul de cuvânt al armatei a afirmat că fiecare familie care va accepta relocarea va beneficia de „ajutor umanitar extins”. Controverse legate de spațiul și condițiile de cazare Adraee a respins zvonurile conform cărora sudul Fâșiei Gaza nu ar avea spațiu suficient pentru persoanele evacuate. Acesta a susținut că există „mult spațiu liber”, inclusiv în taberele de refugiați din centrul Fâșiei și în „zona umanitară” din al-Mawasi. Organizațiile internaționale de asistență au atras atenția în repetate rânduri asupra condițiilor umanitare catastrofale din al-Mawasi, criticând planurile de relocare în această zonă.

Trump îl amenință pe Bruce Springsteen (sursa: Facebook/Bruce Springsteen)
Internațional

Trump îl amenință pe Bruce Springsteen: O să vedem ce se întâmplă când se întoarce în țară

Trump îl amenință pe Bruce Springsteen. Președintele Donald Trump l-a amenințat pe Bruce Springsteen într-o postare pe Truth Social, acuzându-l că a vorbit negativ despre liderul SUA în timpul unui concert susținut într-o „țară străină”. Trump îl amenință pe Bruce Springsteen Trump l-a ironizat pe Springsteen, numindu-l „o prună uscată cu pielea atrofiată” și sugerând că ar trebui „să-și țină gura până se întoarce în țară”. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Președintele a mai spus că rockerul „nu e un tip talentat”, deși în trecut a folosit piesa „Born in the U.S.A.” la mitingurile sale, fără acordul artistului. „Văd că mult prea lăudatul Bruce Springsteen merge într-o țară străină ca să vorbească urât despre Președintele Statelor Unite. Nu mi-a plăcut niciodată, nu mi-a plăcut muzica lui, nici politica lui radicală de stânga și, important de spus, nu este un tip talentat – doar un nesuferit insistent și enervant, care l-a susținut cu fervoare pe Joe Biden cel Corupt, un IMBECIL incompetent mintal și CEL MAI SLAB Președinte pe care l-am avut vreodată, care a fost cât pe ce să distrugă această țară. Dacă nu aș fi fost eu ales, țara ar fi fost deja pierdută! Joe cel Adormit nu avea habar ce face, dar Springsteen este „prost ca o piatră” și nu vedea ce se întâmplă – sau poate vedea (ceea ce e și mai grav)! Această „prună uscată” de rocker (cu pielea toată atrofiată!) ar trebui SĂ TĂCĂ DIN GURĂ până se întoarce în țară – așa e normal. Apoi vom vedea cu toții cum o să-i meargă!” Reprezentanții lui Springsteen nu au comentat deocamdată postarea. Springsteen: „Administrația Trump este coruptă, incompetentă și trădătoare” Declarațiile președintelui vin la doar câteva zile după ce Bruce Springsteen a lansat un atac dur la adresa lui Trump, în timpul primului concert din noul său turneu cu E Street Band, desfășurat miercuri la Manchester. Artistul i-a îndemnat pe cei care cred în democrație „să se ridice și să-și facă vocile auzite împotriva autoritarismului”. Spre deosebire de ultimele turnee post-pandemie, în care Springsteen a evitat declarațiile politice, concertul de la Manchester a inclus mai multe mesaje cu tentă politică, fiind primul spectacol susținut de artist de la revenirea lui Trump la Casa Albă.    

Nicușor Dan critică acțiunile lui Piedone (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan, despre controalele ANPC conduse de Piedone: „Excesive și generatoare de panică”

Nicușor Dan critică acțiunile lui Piedone. Nicuşor Dan, primarul general al Bucureștiului și candidat independent la alegerile prezidențiale, a declarat că președintele ANPC, Cristian Popescu Piedone, exagerează în controalele desfășurate și creează panică în sectorul privat. Nicușor Dan critică acțiunile lui Piedone La deschiderea sediului său de campanie, Nicușor Dan a declarat că acțiunile președintelui ANPC dau dovadă de prea mult exces. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS „Un pic de exces. Nu poți să înspăimânți un întreg sector de restaurante și să alungi clienții. Sunt afaceri în care s-au investit bani, sunt oameni care muncesc acolo. Trebuie să le dai un preaviz, nu să faci spectacol cu afacerile lor”, a afirmat Nicușor Dan. Controlul ANPC în depouri, considerat disproporționat Referindu-se la controalele recente în depourile de transport public din Capitală, Nicușor Dan a subliniat că, interpretând la literă regulamentele, ar însemna să se scoată din circulație jumătate din mijloacele de transport din București. „Haideți să-i întrebăm pe bucureșteni dacă vor să facă asta. Dacă aș avea 2 miliarde de euro, aș schimba toată flota mâine. Dar nu-i avem.” „Nu îmi place PSD” Întrebat ce îl diferențiază față de Crin Antonescu, un alt posibil candidat la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan a oferit un răspuns tranșant: „Nu îmi place PSD”. Dan a argumentat că actuala guvernare gravitează în jurul PSD, iar Crin Antonescu și liderii coaliției promovează o politică a continuității, nu a schimbării. „Românii au transmis un mesaj clar în noiembrie, dar vedem aceeași direcție. Întrebarea e simplă: vrem să continuăm cum am mers până acum sau vrem o schimbare?”

Bolojan îi reproșează lui Ciolacu criticile publice către Hurezeanu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan îi reproșează lui Ciolacu criticile publice către Hurezeanu

Președintele interimar, Ilie Bolojan, îi reproșează lui Marcel Ciolacu criticile publice către ministrul de Externe Emil Hurezeanu: „Dacă critici oameni care trebuie să te ajute să faci performanţă în public nu faci decât să le ştirbeşti capacitatea de a face performanţă”, a spus liderul liberal, după o reuniune la Paris. Citește și: Primarul PNL din Rădăuți, Bogdan Loghin, a venit la București ca să anunțe că-l susține pe Nicușor Dan Bolojan îi reproșează lui Ciolacu criticile publice către Hurezeanu „Dacă critici oameni care trebuie să te ajute să faci performanţă în public, nu faci decât să le ştirbeşti capacitatea de a face performanţă, nu doar lor ca persoană, ci şi instituţiilor (...)  Dacă ne amputăm capacitatea de a acţiona în orice zonă, nu ştiu dacă ne ajută", a afirmat Bolojan.  DeFapt.ro a scris de miercuri seara că Bolojan a refuzat propunerea lui Ciolacu de a-l demite pe Hurezeanu.  „Este o discuție pe care o voi avea cu președintele interimar Ilie Bolojan. Nu propun schimbări sau neschimbări, cu toate că este atributul meu, dar este nevoie de o altă dinamică în relația cu SUA”, a anunțat Ciolacu, miercuri dimineața, viitorul lui Emil Hurezeanu.  Președintele interimar a părut că respinge și propunerea lui Ciolacu de a înființa un post de însărcinat special pentru relația cu SUA, care să rezolve problema vizelor.  „Sunt două ministere care au lucrat pentru a se ajunge la acest proiect, e vorba de Ministerul de Externe şi Ministerul de Interne, şi cele două ministere vor colabora în perioada următoare cu Homeland Security pentru a clarifica aspectele care ţin de suspendarea aplicării acestei proceduri şi sunt convins că în perioada următoare veţi vedea precizări în acest sens. Cele două ministere care au competenţe tehnice şi instituţionale în acest domeniu, care au lucrat ani de zile, ştiu exact care sunt condiţiile şi pot clarifica aceste aspecte”, a răspuns Bolojan unei întrebări privind numirea unui însărcinat special din partea României care să negocieze cu SUA în ceea ce priveşte programul de vize.  

Ciolacu, reacție la injuriile din online (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

VIDEO Marcel Ciolacu, despre cei care-l critică pe Antonescu: "Hai să îi înjurăm şi noi pe ei!"

Ciolacu, reacție la injuriile din online. Premierul Marcel Ciolacu a cerut sâmbătă membrilor partidelor care îl susțin pe Crin Antonescu să răspundă atacurilor din mediul online îndreptate împotriva candidatului Alianței Electorale România Înainte (VIDEO). Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment electoral desfășurat la Suceava, unde Ciolacu a fost prezent alături de Crin Antonescu și de președintele interimar al PNL, Cătălin Predoiu. Susținere totală pentru Antonescu În discursul său, Marcel Ciolacu a transmis un mesaj clar de susținere pentru Crin Antonescu, afirmând că nu se lasă intimidat de atacurile din mediul online. Citește și: PSD, profeții apocaliptice dacă nu câștigă Antonescu: România, în criză, Ciolacu - alungat "Poate să dea în mine cât vor ei... Au dat în mine, și în familia mea, și în copilul meu. Nu îmi pasă. Voi merge alături de Crin Antonescu până va fi președintele României." Ciolacu a subliniat că este hotărât să lupte alături de colegii săi din PSD și PNL pentru câștigarea alegerilor. Scenariile despre eliminarea lui Antonescu, în turul doi Premierul a criticat speculațiile potrivit cărora candidatul Alianței PSD-PNL-UDMR ar putea să nu ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale. "Cum adică – candidatul PSD, PNL, UDMR și al minorităților să citesc știri și breaking news-uri că nu ajunge în turul doi? Cum adică? Când noi decidem, de la administrațiile locale la administrațiile centrale." Ciolacu și-a exprimat indignarea față de subestimarea capacității coaliției de guvernare, subliniind că membrii partidelor trebuie să aibă încredere în forța lor politică. Ciolacu, reacție la injuriile din online Liderul PSD a făcut apel la susținători să nu rămână pasivi în fața atacurilor din mediul online și să riposteze împotriva celor care îi insultă pe candidații alianței. "Stăm și ne speriem când pe Facebook apar boți și tiriboți sau ce or mai folosi și mă înjură. Păi, oameni buni, dacă e nevoie, prea am avut bun-simț. Hai să îi înjurăm și noi pe ei! Hai să vedem care e mai bun, boții lor sau noi?"

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră