vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: critici

40 articole
Eveniment

ANAT critică majorarea impozitului pe dividende

ANAT critică majorarea impozitului pe dividende. Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) se opune categoric deciziei Guvernului de a majora impozitul pe dividende de la 8% la 10%. Organizația consideră că această măsură fiscală subminează eforturile antreprenorilor de a investi și de a crea locuri de muncă și solicită retragerea sa imediată. ANAT critică majorarea impozitului pe dividende Potrivit ANAT, Guvernul „lovește din nou mediul privat” printr-o serie de măsuri fiscale luate fără consultare. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Majorarea impozitului pe dividende vine după o creștere recentă, de la 5% la 8%, și reprezintă o dublă impozitare, deoarece profitul companiilor este deja taxat. „Această măsură este o promisiune încălcată și o lovitură directă dată investitorilor”, subliniază ANAT. De la stabilitate la supraimpozitare Impozitul pe dividende a crescut progresiv în ultimii ani: 2016: 5% (într-un context economic stabil). 2023: 8%. 2025: 10% (propus). ANAT avertizează că această creștere continuă afectează în special micii întreprinzători, care riscă să își închidă afacerile, și subminează potențialul antreprenorial al României. Soluțiile ANAT Asociația propune alternative pentru reducerea cheltuielilor publice, precum: Reducerea numărului de bugetari cu 10-20% în următorii 2-3 ani. Eficientizarea aparatului administrativ, mai ales în contextul digitalizării promise de guvernanți. „Unde sunt măsurile de reducere a cheltuielilor neproductive? România are un aparat de stat supradimensionat față de nevoile reale”, întreabă reprezentanții ANAT. Evaziunea fiscală, favorizată de taxe ridicate ANAT avertizează că majorarea impozitului pe dividende va încuraja evaziunea fiscală. O cotă atractivă pentru contribuabili este esențială pentru a menține un mediu economic sănătos. „Impozitul ridicat împinge întreprinzătorii spre căi alternative, ceea ce afectează negativ bugetul național”, menționează comunicatul. Alte măsuri fiscale incluse în proiect Pe lângă majorarea impozitului pe dividende, proiectul de Ordonanță include și alte schimbări fiscale, precum: Eliminarea facilităților pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Reducerea plafonului de venituri pentru microîntreprinderi: 2025: de la 500.000 euro la 250.000 euro. 2026: la 100.000 euro. Reintroducerea impozitului pe construcții. Retragerea măsurii și reforme reale ANAT face un apel public către Guvern să retragă această măsură fiscală și să inițieze consultări cu mediul de afaceri. Organizația subliniază necesitatea unor reforme solide și sustenabile pentru a sprijini economia României. „Respingem categoric această măsură nedreaptă. Mediul de afaceri este coloana vertebrală a economiei și generatorul de resurse pentru bugetul național”, concluzionează ANAT.

ANAT critică majorarea impozitului pe dividende (sursa: Facebook/ANAT - Asociația Națională a Agențiilor de Turism)
Elena Lasconi a criticat promisiunile guvernamentale (sursa: Facebook/Elena Lasconi)
Politică

Elena Lasconi a criticat promisiunile guvernamentale

Elena Lasconi a criticat promisiunile guvernamentale. Președinta USR, Elena Lasconi, acuză PSD, PNL și UDMR că promisiunile anunțate marți seară pentru viitorul program de guvernare sunt aceleași enunțate anul trecut de premierul Marcel Ciolacu, fără a fi puse în aplicare. Elena Lasconi a criticat promisiunile guvernamentale Lidera USR subliniază lipsa unor răspunsuri concrete privind deficitul bugetar și posibila creștere a taxelor în 2025. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță „Am aflat că au pregătit o listă lungă de promisiuni. Pe aproape toate le-ați mai auzit tot de la ei. Chiar anul trecut, din gura premierului în funcție, de la tribuna Parlamentului, care promitea că face curățenie în statul român. Nu s-a întâmplat ce a promis”, a declarat Elena Lasconi într-o postare pe Facebook. Lidera USR subliniază lipsa unor răspunsuri concrete privind deficitul bugetar și posibila creștere a taxelor în 2025. Elena Lasconi a lansat câteva întrebări: „Cum arată bugetul pe 2025?”, „Cum finanțăm reformele promise?”, „Cât de mare e gaura la bugetul de stat? Cresc sau nu taxele românilor?” Ea atrage atenția că România traversează „un moment greu” și că este nevoie de guvernare bazată pe adevăr și soluții reale pentru cetățeni. Lipsa de transparență și respect față de USR Elena Lasconi a criticat faptul că USR nu a fost invitat la discuțiile de la Palatul Victoria privind programul de guvernare. „Am aflat de la televizor că eu și colegii mei nu mergem la o întâlnire la Palatul Victoria. Cum să lipsesc dacă nu fusesem invitată?”, a scris aceasta. Lasconi a explicat că s-a prezentat totuși la Guvern pentru a le transmite liderilor celorlalte partide că modul în care au procedat este „o lipsă de respect”. „Nu e normal cum au procedat, dar eu sunt sigură că am făcut ceea ce trebuia pentru oamenii de bună-credință din această țară”, a adăugat lidera USR. Promisiunile PSD, PNL și UDMR În paralel, liderii PSD, PNL, UDMR și ai grupului minorităților naționale au anunțat marți seara principiile viitorului program de guvernare, care pun accent pe reforme și investiții, reducerea cheltuielilor statului. predictibilitate macro-economică „Principiile programului de guvernare vizează sustenabilitatea și predictibilitatea macro-economică în acord cu așteptările mediului de afaceri, sindicatelor și societății civile”, se arată într-un comunicat. Promisiuni versus realitate Criticile Elenei Lasconi vin în contextul în care România se confruntă cu incertitudini economice și sociale. Guvernarea anunțată de PSD, PNL și UDMR trebuie să ofere răspunsuri concrete despre finanțarea reformelor și gestionarea deficitului bugetar.

Călin Georgescu, declarații misogine criticate dur (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Călin Georgescu, declarații misogine criticate dur

Călin Georgescu, declarații misogine criticate dur. Mai multe femei de afaceri din Iași, printre care Claudia Dobrea, Irina Schrotter și Adina Dăncianu, au criticat declarațiile controversate ale lui Călin Georgescu, câștigător al primului tur al alegerilor prezidențiale din România. Călin Georgescu, declarații misogine criticate dur Acestea au subliniat importanța egalității de gen și au condamnat pozițiile retrograde ale candidatului independent. Citește și: Călin Georgescu vrea armată obligatorie pentru toți tinerii: „Este o chestiune de onoare, este o chestiune de istorie națională, este o chestiune care te înnobilează” Georgescu a declarat că feminismul este "o mizerie absolută" și că rolul femeilor în societate ar trebui să fie "altul". Reacțiile vin într-un moment crucial al alegerilor, în care Georgescu și Elena Lasconi se confruntă pentru turul doi al scrutinului prezidențial. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Scholz, criticat pentru conversația cu Putin (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Scholz, criticat pentru conversația cu Putin

Scholz, criticat pentru conversația cu Putin. Cancelarul german Olaf Scholz se confruntă cu critici acerbe din partea opoziției conservatoare, care îl acuză că a oferit Kremlinului un „succes propagandistic” prin inițierea unui apel telefonic cu președintele rus Vladimir Putin. Această discuție, prima în aproape doi ani, a generat controverse atât pe plan intern, cât și pe scena internațională. Scholz, criticat pentru conversația cu Putin Jurgen Hardt, purtătorul de cuvânt al CDU pentru politică externă, a declarat că Vladimir Putin ar putea interpreta apelul telefonic ca pe un semn de slăbiciune din partea Germaniei, mai degrabă decât ca pe o manifestare de putere. Citește și: Apocalipsa fiscală 2025, primele informații concrete: impozit venit – 20%, impozit dividende – 10%, majorarea TVA și impozit progresiv în discuții Hardt a criticat cancelarul Scholz pentru lipsa unei poziții ferme și a unui mesaj clar în timpul discuției, considerând că această inițiativă a fost mai degrabă motivată de calcule politice interne. Context politic complicat pentru Olaf Scholz Apelul telefonic vine într-un moment dificil pentru Scholz, al cărui partid social-democrat (SPD) se află în scădere în sondaje, fiind creditat cu doar 15% din intențiile de vot, comparativ cu 32% pentru alianța conservatoare CDU/CSU. După destrămarea coaliției guvernamentale, Scholz se pregătește pentru realegerile din februarie anul viitor. Criticii sugerează că Scholz a dorit să-și consolideze imaginea pe plan intern, poziționându-se ca un lider care susține negocierile și dialogul, însă această strategie a fost primită cu scepticism de opoziție și de aliații internaționali. Ce s-a discutat între Scholz și Putin? Conform unui comunicat oficial al guvernului german, Scholz i-a cerut lui Putin să demonstreze „dorința de a începe negocieri pentru o pace justă și durabilă” în conflictul din Ucraina. În același timp, potrivit ziarului "Der Spiegel", cancelarul a dorit să-l confrunte pe liderul rus cu realitatea războiului și să sublinieze criticile venite din partea comunității internaționale. Cu toate acestea, opoziția germană consideră că apelul nu a avut un impact concret asupra poziției Kremlinului, iar Scholz nu a venit cu propuneri noi sau cu un mesaj suficient de puternic. Reacții din Ucraina și Germania Discuția telefonică a fost privită cu scepticism și în Ucraina, unde președintele Volodimir Zelenski a criticat inițiativa cancelarului german. Zelenski a comparat apelul cu deschiderea unei „cutii a Pandorei”, acuzându-l pe Scholz că încearcă să liniștească Moscova. Pe de altă parte, Matthias Miersch, secretarul general al SPD, a apărat apelul telefonic, subliniind importanța continuării eforturilor diplomatice în conflictul ruso-ucrainean. Republica Federală, un partener important pentru Ucraina Deși Germania este al doilea cel mai mare furnizor de arme pentru Ucraina, după Statele Unite, Berlinul a evitat să trimită arme cu rază lungă de acțiune, temându-se de o escaladare suplimentară a conflictului. Această abordare moderată a fost adesea criticată atât de opoziția germană, cât și de aliații internaționali ai Ucrainei, care cer un sprijin mai ferm. Apelul telefonic al cancelarului Olaf Scholz către Vladimir Putin a declanșat o dezbatere intensă despre strategia Germaniei în conflictul din Ucraina. Criticile venite din partea opoziției, dar și reacțiile internaționale, pun presiune asupra liderului german, care încearcă să găsească un echilibru între dialogul diplomatic și sprijinul militar acordat Kievului. Viitoarele decizii ale guvernului german vor avea un impact semnificativ asupra poziției țării pe scena geopolitică.

Participarea lui Guterres la BRICS, criticată (sursa: Kremlin.ru)
Internațional

Participarea lui Guterres la BRICS, criticată

Participarea lui Guterres la BRICS, criticată. Estonia și Lituania au criticat miercuri participarea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, la summitul națiunilor industriale emergente BRICS, organizat în Rusia, conform informațiilor furnizate de DPA. Summitul reunește Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, la care s-au alăturat în acest an Iran, Egipt, Etiopia și Emiratele Arabe Unite. Participarea lui Guterres la BRICS, criticată Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a criticat dur prezența lui Guterres la acest eveniment, considerând că aceasta oferă "o victorie propagandistică clară regimului președintelui rus Vladimir Putin". Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Într-o postare pe rețeaua X, Tsahkna a subliniat că "nu ar trebui să se revină la afaceri cu un agresor care poartă un război sângeros în Ucraina și încalcă flagrant Carta ONU". Lituania: Participarea este "inacceptabilă" Gabrielius Landsbergis, ministrul de externe al Lituaniei, a reacționat într-o manieră similară, etichetând participarea lui Guterres drept "inacceptabilă". Comentariul său a venit ca răspuns la o postare a Ministerului ucrainean de Externe, care anunța vizita secretarului general al ONU la summitul BRICS desfășurat în Kazan, un oraș situat pe malurile râului Volga, în Rusia. Poziția Ucrainei În paralel, Kievul a transmis că Rusia nu a reușit să obțină sprijin pentru invazia sa în Ucraina la acest summit BRICS. Ministerul ucrainean de Externe a declarat că "Summitul BRICS, pe care Rusia intenționa să îl folosească pentru a diviza lumea, a demonstrat încă o dată că majoritatea lumii rămâne de partea Ucrainei în încercarea sa de a asigura o pace globală, justă și durabilă". Summitul BRICS Summitul BRICS, organizat în Rusia, a atras atenția la nivel global, fiind un prilej pentru țările participante să își exprime pozițiile față de situația geopolitică actuală. Prezența lui Antonio Guterres la acest eveniment a fost privită de unele state ca un semnal de apropiere față de Rusia, pe fondul conflictului în desfășurare din Ucraina. Reacțiile critice din partea Estoniei și Lituaniei subliniază tensiunile persistente dintre statele europene și Rusia, în contextul războiului din Ucraina.

Interzicerea Dianei Șoșoacă, criticată de partide (sursa: Facebook/Diana Iovanovici Șoșoacă- Oficial)
Politică

Interzicerea Dianei Șoșoacă, criticată de partide

Interzicerea Dianei Șoșoacă, criticată de partide. În urma deciziei CCR de a-i interzice Dianei Șoșoacă să candideze la prezidențiale, reprezentanți ai mai multor partide au reacționat. Interzicerea Dianei Șoșoacă, criticată de partide "Orice român are dreptul constituţional de a candida şi de a fi ales", a postat, pe pagina sa de Facebook, George Simion, candidat la funcţia de preşedinte al României. Citește și: Surse politice: candidatura lui Șoșoacă, eliminată pe considerente pur politice de o majoritate de cinci judecători PSD-UDMR din CCR"Nici o instituţie nu îi poate lua acest drept. Aştept motivarea CCR pentru o decizie fără precedent", a adăugat acesta. PNL: Eliminarea Dianei Șoșoacă, „făcătură PSD” Deputatul liberal Florin Roman a susţinut că eliminarea Dianei Iovanovici-Şoşoacă din cursa pentru Cotroceni "este o făcătură marca PSD". "Eliminarea Dianei Şoşoacă din cursa pentru Cotroceni, făcută prin mâna majorităţii PSD din CCR, este o făcătură marca PSD. Este ştiut faptul că Marcel Ciolacu este cel mai avantajat de un tur doi cu George Simion, după modelul din 2000, între Iliescu şi Vadim. În varianta unui tur doi cu Nicolae Ionel Ciucă, Ciolacu pierde în faţa electoratului de dreapta", a scris deputatul PNL, pe pagina sa de socializare. Elena Lasconi: Interzicerea, un vis "împlinit" al lui Ciolacu Democraţia este şi despre dreptul fiecărui cetăţean de a candida, afirmă liderul USR, Elena Lasconi, candidat la funcţia de preşedinte al României. "Este o reacţie la cald, dar interdicţia de a candida dată Dianei Şoşoacă pare la prima vedere un vis împlinit pentru domnul Marcel Ciolacu. Un vis împlinit cu ajutorul Curţii Constituţionale, ai cărei judecători se simt ca acasă în biroul PSD din Parlament. Este incredibil cum acelaşi om poate să fie europarlamentar, dar nu are dreptul de a candida la el în ţară pentru o funcţie publică. De doamna Şoşoacă mă despart multe, nu vedem lumea cu aceiaşi ochi, dar dreptul unei femei de a intra în arena politică nu poate fi îngrădit cu chichiţe legislative", a scris Elena Lasconi, pe pagina sa de Facebook. Preşedintele USR mai adaugă că următorul preşedinte al României trebuie să fie stabilit de alegători, nu "de manevrele făcute de un sistem corupt şi putred până în măduva oaselor". PSD evită să comenteze Purtătorul de cuvânt al social-democraţilor, Lucian Romaşcanu, spune că "PSD nu are şi nu a avut nicio implicare în justiţie" şi critică afirmaţiile făcute de deputatul PNL Florin Roman referitoare la implicarea PSD în respingerea de către Curtea Constituţională a candidaturii Dianei Iovanovici-Şoşoacă la funcţia de preşedinte al României. "Cel mai încordat liberal, sau, mă rog, unul din cei mai agitaţi, vorbesc aici de Florin Roman, critică, într-o postare plină de tricolor, decizia CCR de azi privind invalidarea candidaturii Dianei Şoşoacă. Asta e prima pe ordinea de zi. A doua este că această decizie ar fi fost influenţată de PSD, câştigător, zice ideologul, al acestei decizii. PSD nu are şi nu a avut nicio implicare în justiţie precum am şi evitat să comentăm deciziile oricărei instanţe, cu atât mai puţin am comentat deciziile CCR. Este o abordare constantă a celor din dreapta, în special PNL şi USR, de a critica deciziile justiţiei contrare intereselor lor şi fiind adepţii unei justiţii independente, dar de partea lor", a scris Lucian Romaşcanu, sâmbătă seara, pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, "candidatul PSD accede, evident, în turul doi şi are mari şanse de a câştiga prezidenţialele şi pentru atitudinea de respect faţă de oameni, dar şi faţă de instituţiile fundamentale ale statului". "Când ai dileme şi dificultăţi să îţi vezi candidatul în finală, despre domnul Ciucă vorbesc, începi să dai rateuri de gândire, pregătind din timp, se pare, argumente pentru o înfrângere din ce în ce mai previzibilă. Cam atât despre această altă aberaţie a colegilor liberali. Le aşteptăm şi pe următoarele, au resursele necesare să nu se oprească aici", a mai scris Lucian Romaşcanu.

Papa Francisc, critici la adresa Israelului (sursa: Facebook/Vatican News)
Eveniment

Papa Francisc, critici la adresa Israelului

Papa Francisc, critici la adresa Israelului. Apărarea trebuie să fie "întotdeauna proporţională cu atacul", iar atunci când este "disproporţionată" arată o tendinţă de a "domina care merge dincolo de moralitate", a declarat duminică Papa Francisc, în răspuns la o întrebare despre raidurile aeriene din Liban şi despre conflictul din Orientul Mijlociu, transmite agenţia italiană de presă ANSA. Papa Francisc, critici la adresa Israelului Suveranul pontif a subliniat că acţiunile întreprinse de "o ţară, oricare ar fi" care foloseşte "forţa" într-un "astfel de mod exagerat" sunt "imorale". Citește și: Furtuna anunțată, „o isterie mediatică destul de suspectă”, opinează un conferențiar universitar, care adaugă că episodul meteo nu e ceva nemaiîntâlnit "Chiar şi în război există o moralitate de apărat. Războiul este imoral, dar legile războiului indică o formă de moralitate", a mai spus Papa Francisc, pentru reporterii care îl însoţeau în avion pe drumul de întoarcere la Roma după o vizită de trei zile în Belgia.

Consiliul European a criticat atacurile Israelului (sursa: Facebook/Charles Michel)
Internațional

Consiliul European a criticat atacurile Israelului

Consiliul European a criticat atacurile Israelului. "Israelul are dreptul să existe" şi "să se apere", "a se apăra nu înseamnă totuşi (a aplica) o pedeapsă colectivă", a subliniat marţi preşedintele Consiliului European Charles Michel, adresându-se presei în marja Adunării Generale a ONU. Consiliul European a criticat atacurile Israelului Charles Michel a remarcat, de asemenea, necesitatea respectării principiului proporţionalităţii. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Aceste declaraţii au loc în timp ce atacurile israeliene împotriva mişcării libaneze Hezbollah, susţinută de Iran şi aliată a mişcării palestiniene Hamas, au provocat luni 558 de morţi, între care 50 de copii şi 94 de femei, şi 1.835 de răniţi, potrivit autorităţilor libaneze. Acesta este cel mai mare bilanţ de victime într-o singură zi de la sfârşitul războiului civil (1975-1990). Bilanțul negru al victimelor "Apărăm legislaţia internaţională întotdeauna şi peste tot" în lume, a declarat Charles Michel, în timp ce Occidentul este criticat pentru că nu a depus suficiente eforturi pentru a determina Israelul să înceteze represaliile în Gaza care au provocat o criză umanitară gravă. Atacul grupării islamiste palestiniene Hamas, lansat la 7 octombrie, a dus la moartea a 1.205 de persoane de partea israeliană, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ bazat pe cifre oficiale israeliene şi care include ostatici morţi sau ucişi în captivitate în Fâşia Gaza. Peste 41.460 de palestinieni au fost ucişi în campania militară israeliană de represalii în Fâşia Gaza, majoritatea civili, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii al guvernului Hamas, considerate credibile de către ONU.

Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate

Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate. Rusia va examina săptămâna viitoare un proiect de lege ce vizează confiscarea banilor, bunurilor şi obiectelor de valoare ale oricărei persoane declarate vinovată de difuzarea de "informaţii false" cu privire la armata rusă, a anunţat sâmbătă un înalt responsabil rus. Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate Moscova a declarat ilegale criticile la adresa armatei sale la scurt timp după ce şi-a lansat ofensiva asupra Ucrainei, în februarie 2022. Mii de persoane care se opun conflictului au fost de atunci trimişi la închisoare. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” Proiectul de lege care, potrivit media de stat, beneficiază de sprijinul tuturor principalelor grupuri parlamentare, va fi prezentat luni în Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a declarat preşedintele acesteia, Viaceslav Volodin. "Oricine încearcă să distrugă Rusia şi să o trădeze trebuie să-şi primească pedeapsa pe care o merită şi să compenseze daunele cauzate cu preţul bunurilor sale", a scrie el pe Telegram. Această măsură, a adăugat Volodin, este menită să pedepsească "ticăloşii" care "denigrează ţara noastră, pe soldaţii şi ofiţerii ce participă la operaţiunea militară specială". 15 ani de închisoare Inculparea pentru difuzare de "informaţii false" cu privire la armata rusă este deja pasibilă de o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare şi a fost folosită de autorităţile ruse pentru a înăbuşi orice formă de disidenţă. În virtutea legii, informaţiile asupra ofensivei asupra Ucrainei care nu provin dintr-o sursă guvernamentală oficială pot fi considerate "false", iar difuzarea lor poate face obiectul unor urmăriri penale. Un militant rus pentru apărarea drepturilor omului a fost condamnat joi la trei ani de închisoare de un tribunal care l-a declarat vinovat de "discreditarea" armatei Rusiei într-un comentariu publicat pe reţele sociale.

Mitropolitul Chișinăului, critici dure Patriarhului Kirill (sursa: Agerpres)
Eveniment

Mitropolitul Chișinăului, critici dure Patriarhului Kirill

Mitropolitul Chișinăului, critici dure Patriarhului Kirill. Mitropolitul Vladimir al Chişinăului şi Întregii Moldove i-a trimis superiorului său ierarhic, Patriarhul Kirill al Moscovei, o scrisoare şocant de critică. Mitropolitul Chișinăului, critici dure Patriarhului Kirill Mitropolitul Vladimir îi face şefului Bisericii Ortodoxe Ruse mai multe reproşuri, inclusiv în legătură cu susţinerea războiului pornit de Putin în Ucraina, atitudinea „nerespectuoasă” a Rusiei faţă de moldoveni şi „abandonarea” Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia rusă, potrivit deschide.md, care publică documentul. Citește și: Deși are 47.000 lei/lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar acesta a dispărut Contactat de deschide.md, secretarul Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaş, a confirmat autenticitatea documentului, care este datat 5 septembrie 2023. În scrisoare, Mitropolitul Vladimir îl acuză pe Patriarhul Kirill că l-a abandonat şi că nu poate opri ascensiunea Mitropoliei Basarabiei, care este susţinută de Biserica Ortodoxă Română şi de autorităţile laice din România şi R. Moldova. Moldova se va uni cu România Mai mult, înaltul prelat susţine că Republica Moldova se va uni în scurt timp cu România. „Mitropolia Basarabiei, sprijinită deschis de Patriarhia Română, de Republica Moldova şi România, a demonstrat că este o forţă care nu mai poate fi oprită şi care, se pare, că doreşte şi va obţine restabilirea drepturilor sale istorice, iar Mitropolia Chişinăului şi a Moldovei este doar un element secundar şi inutil pe scena religioasă, socială şi culturală a ţării noastre. Biserica Ortodoxă din Moldova nu are absolut nicio cale de a opri aceste procese. În această situaţie, orice paşi ai noştri în sensul unei intervenţii ar fi practic consideraţi drept sabotaj antinaţional, pentru care poporul ne va izola şi în cele din urmă, ne va uita. Cu alte cuvinte, ne aflăm într-o situaţie de faliment instituţional”, îi spune mitropolitul Vladimir patriarhului Kirill. „Soarta Republicii Moldova este deja hotărâtă de marile puteri - într-un timp relativ scurt ea se va reuni inevitabil cu România şi desigur tot ceea ce susţine Biserica Ortodoxă din Moldova va deveni parte a Bisericii Ortodoxe Române”, mai afirmă mitropolitul în scrisoare. Se invocă apartenența la latinitate El reproşează Moscovei că nu a înţeles că moldovenii au rădăcini latine şi a vrut să-i asimileze „lumii ruse”, care „este străină aspiraţiilor şi valorilor naţionale” ale moldovenilor. „O altă tendinţă care preocupă poporul nostru şi pe clerici, care într-un procent de 80% deţin cetăţenie română - este dorinţa tot mai persistentă a Patriarhiei Ruse de a absorbi Mitropolia Moldovei în aşa-numita „Lume Rusă”, care este străină aspiraţiilor şi valorilor noastre naţionale. Din nefericire, această tendinţă reprezintă o continuare a politicii dure de denaţionalizare promovată în perioada ţaristă şi ulterior în perioada sovietică, pe care Biserica Ortodoxă Rusă doreşte să o „desăvârşească”. Din păcate, Moscova nu a înţeles până în prezent faptul că poporul din Moldova are rădăcini latine şi este perfect normal ca el să aspire să se apropie şi să rămână în acest spaţiu civilizaţional, după veacuri de divizare artificială, fără a trăda Ortodoxia”, se mai arată în scrisoare. „În Rusia, atât autorităţile laice cât şi cele bisericeşti ne-au tratat şi ne tratează ca pe un popor periferic şi fără coloană vertebrală, lipsit de dreptul de a lua deciziile pe care le consideră necesare pentru bunăstarea şi prosperitatea sa”, reproşează mitropolitul în scrisoare. Kirill, "avanpost al Kremlinului" Documentul începe şocant, cu o referire la agresiunea rusă din Ucraina, pe care mitropolitul Vladimir o condamnă, acuzând totodată Rusia că se amestecă „agresiv” inclusiv în afacerile Republicii Moldova: „Această adresare către Sanctitatea Voastră este rezultatul unor circumstanţe tot mai presante care împing Biserica Ortodoxă din Moldova, cu viteză accelerată, la periferia societăţii moldoveneşti. Acest fenomen este urmarea directă a asocierii noastre ca structură bisericească cu promovarea intereselor proruse în Republica Moldova, determinată de apartenenţa la Patriarhia Moscovei, care la rândul său este percepută în societatea moldovenească ca un avanpost al Kremlinului şi un susţinător al intervenţiei ruse în Ucraina. Pentru Biserica Ortodoxă din Moldova această legătură este echivalentă cu dispariţia noastră de pe scena religioasă şi socială a ţării, în virtutea respingerii ferme de către concetăţenii noştri a amestecului agresiv al Rusiei în afacerile statului vecin şi prieten Ucraina, dar şi în propriile noastre afaceri”. Popă, popă, dar facturile costă Mitropolia Moldovei reproşează patriarhului Kirill că nu a răspuns la solicitări de finanţare şi de compensare a facturilor la gaze, ceea ce a oferit statului român prilejul de a ajuta Mitropolia Basarabiei (care ţine de Biserica Ortodoxă Română) şi de a-şi atrage simpatia preoţilor: „Suntem cu atât mai nedumeriţi de faptul că Biserica Ortodoxă Rusă, ca Biserica-Mamă, ar fi trebuit să ne sprijine în această perioadă dificilă, care durează deja un an şi jumătate; să ne aducem aminte doar de numeroasele noastre solicitări către Patriarhia Moscovei de a compensa facturile la gaze în timpul sezonului rece, care au crescut semnificativ, inclusiv din cauza războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. Ce răspuns am primit la solicitările noastre? În cel mai bun caz, o ignorare aproape completă sau promisiuni care, cel mai probabil, au fost deja uitate. Corespondenţa şi negocierile au fost ignorate, iar timpul trece foarte repede în defavoarea noastră. Problema ar fi putut fi rezolvată în mod operativ, aşa cum fac vecinii noştri români. Rapiditatea era necesară pentru a-i împiedica pe preoţi să fie în permanenţă tentaţi de Statul Român, care le oferă preoţilor un salariu lunar garantat de 800-900 de euro, asigurare medicală, pensii şi scutirea parohiilor de contribuţiile trimestriale”, arată mitropolitul Vladimir în scrisoare. "Timpul lucrează împotriva noastră într-un ritm accelerat" Scrisoarea se încheie cu o serie de interogaţii retorice, pe post de reproşuri, adresate patriarului Kirill: „În această situaţie, vă întrebăm, Sanctitatea Voastră, cum putem evita prăpastia care s-a deschis în urma invaziei ruse în Ucraina, pe de o parte, şi creşterea neîncrederii atât din partea preoţimii, cât şi a poporului faţă poziţia noastră, care se presupune a fi direct legată de interesele ruseşti, pe de altă parte? Cum putem menţine relaţiile strânse cu Biserica Ortodoxă Rusă, când legătura geografică este aproape distrusă, când nu mai putem achiziţiona obiecte bisericeşti fabricate în Federaţia Rusă, deoarece aproape nu există căi comerciale între ţările noastre? Ce să facem în condiţiile consolidării tot mai evidente a Bisericii Ortodoxe Române în Republica Moldova şi ce să facem atunci când Biserica Ortodoxă Rusă, care se consideră Mamă a noastră, se comportă faţă de noi, în opinia noastră, ca să ne exprimăm delicat, nerespectuos? Din păcate, timpul lucrează împotriva noastră într-un ritm accelerat, astfel încât mâine Biserica Ortodoxă din Moldova ar putea fi exclusă din viaţa publică, iar meritele sale în lucrarea de consolidare a Bisericii şi societăţii moldoveneşti vor fi uitate rapid”, conchide mitropolitul Vladimir. Potrivit unui preot rus citat de deschide.md, fost angajat al Patriarhiei ruse şi în prezent profesor în SUA, acest document ar putea consemna dorinţa Mitropoliei Moldovei de a se separa de Biserica Ortodoxă Rusă.

Cea mai puternică universitate din lume, sub tirul unui val de critici  Foto: X Harvard
Eveniment

Cea mai puternică universitate lume, sub tirul val critici

Cea mai puternică universitate din lume, Harvard, este de mai multe zile sub un val de critici pentru că a susținut gruparea teroristă Hamas. Universitatea gestionează un fond de investiții de peste 53 de miliarde de dolari, circa o șesime din PIB-ul României. În anul fiscal 2021, valoarea fondului a crescut cu zece miliarde de dolari. Citește și: Bucureștiul lui Nicușor Dan, rating cu patru trepte peste cel al României, obținut de guvernarea Ciolacu Însă, de mai multe zile, universitatea este criticată dur pentru atitudinea pro-Hamas, chiar dacă ea nu a fost exprimată direct. Claudine Gay, președintele Harvard Președintele Harvard, Claudine Gay, a emis o treia declarație televizată în patru zile în care încearcă să ia distanță față de mesajele inițiale ale unor organizații de studenți de la Harvard. New message from Harvard President Claudine Gay:“Our university embraces a commitment to free expression. That commitment extends even to views that many of us find objectionable, even outrageous. We do not punish or sanction people for expressing such views.” pic.twitter.com/4zFs9HNROj— Steve McGuire (@sfmcguire79) October 13, 2023 Cea mai puternică universitate din lume, sub tirul unui val de critici Vineri, miliardarul israelian Idan Ofer și soția sa, Batia, au anunțat că demisionează din consiliul executiv al Harvard în semn de protest față de modul în care liderii universității au răspuns la atacurile teroriste ale Hamas asupra Israelului. „Din păcate, încrederea noastră în conducerea universității a fost distrusă și nu putem, cu bună credință, să continuăm să susținem Harvard și comitetele sale", a declarat cuplul într-o declarație pentru CNN. Idan ofer deține o avere de circa 80 de miliarde de dolari. Fostul președinte al Harvard, Larry Summers, a declarat că nu a fost niciodată atât de „dezamăgit și înstrăinat" de universitate ca acum, după ce organizații studențești au susținut că Israelul este "în întregime responsabil" pentru războiul împotriva teroriștilor Hamas. Summers, care a fost profesor la Harvard înainte de a ocupa funcția de președinte al universității între 2001 și 2006, a postat un mesaj pe X în care se declară „dezgustat" de declarația grupurilor studențești și "nu poate înțelege" faptul că administrația Harvard "nu a reușit să disocieze Universitatea și să condamne această declarație". Summers a fost șeful Trezoreriei în administrația Clinton. Mai mulți congresmmani republicani care au absolvit prestigioasa universitate au trimis o scrisoare președintelui Universității Harvard în care cer o condamnare clară a antisemitismului. Bill Ackman, fondatorul fondului de investiții în valoare de miliarde de dolari Pershing Square Capital Management, a cerut administratorilor de la Harvard să facă publică lista cu numele studenților care au semnat scrisoarea pro-Hamas. Citește și: GALERIE FOTO Fostul premier social-democrat al Finlandei, Sanna Marin, s-a dezlănțuit: în haine și cu bijuterii de lux, circulând cu Mercedesul, participă la Paris Fashion Week De asemenea, el a obținut sprijinul a cel puțin o duzină de oameni de afaceri care au promis că vor refuza angajarea studenților care au făcut parte din grupurile semnatare ale scrisorii.

Anularea scutirilor fiscale pentru IT-iști, criticată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Anularea scutirilor fiscale pentru IT-iști, criticată

Anularea scutirilor fiscale pentru IT-iști, criticată. Proiectul ajustării fiscale prevede o serie de măsuri (drastice, după unii, necesare, după alţii) de limitare a deficitului bugetar. Anularea scutirilor fiscale pentru IT-iști, criticată Dar şi pentru respectarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Cresc anumite taxe şi impozite şi au fost introduse unele noi, IT-iştii nu vor mai fi scutiţi de la plata impozitului. La fel şi angajaţii din construcţii, sectorul agricol şi industria alimentară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Denise Rifai, terciuită de Valeriu Nicolae (sursa: Facebook/Valeriu Nicolae)
Eveniment

Denise Rifai, terciuită de Valeriu Nicolae

Denise Rifai, terciuită de Valeriu Nicolae. Activistul a șters pe jos (la figurat) cu Denise Rifai într-o postare de Facebook. I s-a atras atenția că printre "argumentele" folosite sunt și unele referitoare la înfățișarea fizică. Nicolae, însă, a respins criticile ca "pudibonde". Denise Rifai, terciuită de Valeriu Nicolae "Denise Rafai e o pocni3o@re. Profesionistă am vrut să zic dar autocorectul ăsta îmi face figuri. Fosta față botoxată a Realității isterice condusă de un petard cu relații senzaționale cu unii dintre cei mai toxici mafioți legați solid de Rusia, Gușe, plus de un alt penal și papagalache Bogdan. Ei bine netinicheaua asta are tupeul ăla de ciuvic care linge la comandâ și scrijelește (inepțiile alea nu, nu sunt scris) o aiureală despre conspirația din spatele eforturilor Emiliei Șercan. Citește și: Unitatea occidentală, subminată de prețul mare al gazului american și de Legea de Reducere a Inflației. O ruptură între aliații de peste Atlantic, cadou nesperat pentru Putin Faptul că Rafai are ceva de spus în România și că folosind o tactică de j@p1Țâ încearcă să împingă în ridicol cea mai importantă campanie pe integritate din România dusă de una singură de Emilia Șercan este o dovadă a unei societăți profund bolnave în care tot felul de nulități absolute sunt prezentate ca jurnaliști. PS. Pentru pudibonzi (s-a umplut fb de ei) Despre budence și șoșoace de tip Rafai nu ai cum să scrii cu bun simț sau cu ironie. Nu de alta dar nu pricep. Așa cum nu poți să vorbești despre teoria justiției a lui Rawls cu Sile Cămătaru.", a scris Nicolae.

Putin, confruntat de mame și soții (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, confruntat de mame și soții

Putin, confruntat de mame și soții. Aceste femei, mame şi soţii ale soldaţilor ruşi mobilizaţi pentru a lupta în Ucraina, se reunesc în toată Rusia de câteva săptămâni şi cer prin mesaje video difuzate pe canale de internet în limba rusă ca preşedintele Vladimir Putin să-şi respecte promisiunile făcute. Promisiuni încălcate După ce a ordonat o mobilizare parţială în septembrie, Kremlinul a dat asigurări că sutele de mii de înrolaţi vor urma un antrenament solid, vor primi un echipament bun şi nu vor fi trimişi în prima linie a războiului din Ucraina. Însă au fost înregistrate numeroase încălcări ale acestor promisiuni: moartea pe front a celor recent mobilizaţi, mobilizarea unor bărbaţi inapţi pentru serviciul militar, a unor taţi de familii numeroase sau prea vârstnici, absenţa echipamentului adecvat şi a instruirii militare pentru cei chemaţi sub arme. Această mobilizare dezordonată, care a obligat autorităţile ruse să admită comiterea unor "erori", a provocat îngrijorare în rândul soldaţilor trimişi în Ucraina. Această îngrijorare, care riscă să degenereze în proteste, pune Kremlinul într-o situaţie delicată: dacă autorităţile reprimă în mod implacabil orice împotrivire faţă de ofensiva în Ucraina, cuvântul soţiilor de soldaţi este sfânt şi întemniţarea lor ar provoca un şoc în Rusia. Putin, confruntat de mame și soții Semn că puterea ia aceasta în serios, Putin urmează pentru prima oară să se întâlnească vineri cu mame ale militarilor trimişi în Ucraina. Dar unele rude ale celor mobilizaţi anticipează o reuniune atent coregrafiată, fără discuţii de fond. Putin va întâlni "mame scoase din mâneca sa, care vor pune întrebări adecvate şi îi vor mulţumi, ca de fiecare dată", şi-a exprimat regretul Olga Ţukanova, mama unui tânăr care îşi efectuează serviciul militar. "Vladimir Vladimirovici, răspundeţi la întrebările noastre!", lansează această femeie, care vrea să se asigure că fiul său de 20 de ani nu va fi trimis ilegal pe front sau la frontiera cu Ucraina, unde obuzele cad de asemenea. Ea a venit special la Moscova din oraşul Samara, situat la 900 km est, cu speranţa că va fi primită la Kremlin. Degeaba. "Cred că ei se tem că i se va pune întrebări incomode. Dar el trebuie să rezolve problema!", afirmă ea. Precedentul Kursk Preşedintele rus ştie cât de sensibil este subiectul legat de rudele soldaţilor. În august 2000, în cursul naufragiului submarinului rusesc Kursk, care a dus la moartea celor 118 membri ai echipajului, el a fost criticat vehement, acuzat că a reacţionat tardiv. Apoi a început să strângă şurubul presei. În timpul celor două războaie din Cecenia, o mişcare a mamelor soldaţilor incomodase puterea şi întărise un sentiment de nemulţumire în întreaga societate rusă. De această dată, în faţa unui climat de represiune sporit, protestele soţiilor şi mamelor soldaţilor nu contestă direct ofensiva în Ucraina, dar unele denunţă condiţiile în care sunt trimise pe front rudele lor. Iar statutul lor de mame şi soţii de bărbaţi mobilizaţi, plecaţi să servească patria, le conferă o legitimitate şi o formă de protecţie în faţa persecuţiilor, autorităţile neputând să le considere drept opozante obişnuite. Soțiile au dreptul să ceară socoteală În societatea rusă, "există un sentiment instinctiv că soţiile au dreptul" să ceară socoteală puterii, afirmă Aleksei Levinson, sociolog la centrul independent Levada. Aceste femei "cer statului să-şi îndeplinească funcţia de al mobilizaţilor", adaugă el. "Când statul sau comandamentul militar nu-şi îndeplineşte atribuţiile, femeile fac reclamaţii", spune expertul citat. Pentru moment, mişcarea este disparată, puţin coordonată. Apelurile rudelor în suferinţă sunt difuzate pe reţelele sociale, unde colective neoficiale se înghesuie în jurul unor personalităţi mai vocale. Citește și: EXCLUSIV „Tun” uriaș pe dezinsecție pus la cale de CJ Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma: drumurile din județ, lungite din pix de zeci de ori. Comuna Vidra ar avea 1.729 km de drumuri Este şi cazul Olgăi Ţukanova, care într-o înregistrare video, difuzată de unele canale de social media ruse, i se adresează lui Putin: "Vladimir Vladimirovici, sunteţi bărbat sau ce? Aveţi curajul să ne priviţi în ochi? Nu cu soţii şi mame alese la comandă, ci cu femei adevărate, care au venit din diferite oraşe până aici pentru a se întâlni cu dumneavoastră". Într-un climat de presiune exacerbat, alte femei se tem totuşi să atragă probleme sau să agraveze situaţia rudelor lor vorbind cu presa, în special cu cea străină. "Noi am trimis scrisori oficiale autorităţilor", scrie pentru AFP una dintre ele, sub rezerva anonimatului. "Nu jurnaliştii îi vor scoate pe bărbaţii noştri din tranşee şi nu vrem să le provocăm încă şi mai multe probleme", afirmă aceasta.

„Unde este aramata? Ce o sa facem?”, întreabă propagandistul Kremlinului, Vladimir Soloviov Foto: twitter
Eveniment

Unde este armata? Ce o să facem?

„Unde este armata? Ce o să facem?”, se întreabă, în direct, în timpul unui one-man show radiodifuzat, unul din cei mai fideli propagandiști ai Kremlinului, Vladimir Soloviov. În comentariile sale, Soloviov - care, de câteva zile, pare a fi tot mai deprimat - le dă dreptate lui Ramzan Kadîrov și Evgheni Prigojin, care au criticat deschis conducerea militară a armatei ruse. „Unde este armata? Ce o să facem?” „Am mobilizat 300.000. Bine. I-am scos din economia națională. Ucrainenii fac tam-tam pe tema asta. Ok. Dar întreb a 156 oară, dacă armata noastră este de două milioane de oameni, la operațiunea specială participă 150.000 (...) Avem două milioane, dintre care 150.000 slujesc efectiv. Am o întrebare simplă: poate ar trebui să-i chemăm sub arme pe cei sub contract? Unde sunt cei două milioane de militari? (...) dar când citesc cum ne merge de câteva săptămâni și totuși Herson nu e saturat cu militari, Zaporojie nu e saturat... Poate imi scapă ceva? Spuneți-mi: unde e armata? Răspundeți-mi la această întrebare! (...) General colonelul Kadîrov a spus lucrurile care trebuiau spuse, iar domnul Prigojin a fost ecoul celor spuse. Dar cei care au fugit? Aveau contracte, dar au spus, brusc, că nu mai vor? Ce vom face?”, a spus Solviov, trist-furios. Solovyev is struggling to understand where's the rest of the 2-million Russian army, why only 150,000 are fighting, and why mobiks need to be removed from the economy ? pic.twitter.com/nHy4SxmaMP— Dmitri (@wartranslated) October 7, 2022 Recent, șeful comisiei de apărare din Duma de stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului rus), general-colonelul în retragere Andrei Kartapolov a criticat ministerul rus al Apărării, într-o intervenție la televiziunea de stat a Moscovei. Kartapolov a cerut miercuri armatei să „înceteze să mai mintă” despre înfrângerile militare pe care evită să le recunoască în Ucraina. „Kartapolov a spus că toți rușii știu că ministerul Apărării minte și că acest lucru trebuie să înceteze, dar acest mesaj nu ajunge însă la «anumiți lideri», ceea ce reprezintă o altă împunsătură directă la adresa lui Șoigu”, se arată într-un raport al institutului de studii a războiului, ISW. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă „Oamenii ştiu. Poporul nostru nu e prost. Şi el vede că nu vrem să-i spunem decât o parte din adevăr. Aceasta poate antrena o pierdere de credibilitate”, a declarat Andrei Kartapolov. „Inamicul este pe pământul nostru. Toate satele de graniţă din regiunea (rusă) Belgorod sunt practic distruse”, a adăugat Kartapolov, vorbind pe canalul Telegram al prezentatorului rus Vladimir Soloviov, propagandistul preferat al lui Vladimir Putin.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră