miercuri 02 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sebastian burduja

16 articole
Politică

Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, recompensat de Burduja cu o sinecură la RATEN

Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, recompensat de Burduja cu o sinecură la RATEN, regia care face cercetare nucleară. Mișa a fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose, între iunie 2017 și ianuarie 2018, iar din martie 2018 în ianuarie 2019, în guvernarea Dăncilă, a condus ANAF. Printre numeroase declarații controversate, el a fost celebru și pentru că a anunțat desființarea Pilonului II de pensii, în iunie 2017. „Pilonul II, da, se va desființa și banii se vor întoarce înapoi la cei care au cotizat la pilonul de pensii, ei având posibilitatea să opteze pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III, cel privat”, a spus Mișa, citat de Digi 24.  Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii Mișa, recompensat de Burduja cu o sinecură la RATEN După ce a pierdut aceste funcții de demnitate, el a revenit, în calitate de funcționar public, în postul de director în ANAF la una din cele mai importante direcții, „de administrare a marilor contribuabili”.  Deși cariera lui Mișa este direct legată de regimul Dragnea, el a fost recompensat cu sinecuri și de regimul PSD-PNL. Potrivit declarației de avere din iunie 2024, el făcea parte din consiliul de administrație al Romtehnica, de unde a încasat, în anul fiscal 2023, net, 51.636 de lei. Potrivit datelor de pe site-ul RATEN - Regia Autonomă Tehnologii Nucleare, care „coordonează activitatea de cercetare în domeniul energeticii nucleare, asigură menținerea și dezvoltarea suportului științific și tehnologic pentru Programul Energetic Nuclear National” - el face parte din consiliul de administrație al acestei regii din 5 octombrie 2023. La acel moment, ministru al Energiei era Sebastian Burduja (PNL).  În 2023, Mișa a încasat din acest CA suma netă de 74.444 de lei. Presa a mai scris despre Mișa în 2024, când, în declarația sa de avere, a apărut un uriaș dar de nuntă, de 240.000 de euro - încasat împreună cu soția. În repetate rânduri, presa a apreciat că aceste „daruri de nuntă” încasate de bugetari ridică suspiciunea că sunt o formă de albire a banilor negri, din mită. ANAF nu impozitează darurile de nuntă. 

Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, recompensat de Burduja cu o sinecură la RATEN Foto: Inquam/Octav Ganea
Pilele lui Ciolacu, CA-uri la Energie. Mircea Dolha, ultimul din dreapta (sursa: Facebook/Mircea Dolha)
Investigații

EXCLUSIV Ministerul condus de Burduja, bun și pentru pilele lui Ciolacu. Cazul milionarului Dolha

Pilele lui Ciolacu, CA-uri la Energie: milionarul Mircea Dolha, fost pesedist, dar și deputat PNL, a fost numit în consiliile de administrație de la Nuclearelectrica Serv și Electrica Furnizare, companii controlate de Ministerul Energiei, condus de Sebastian Burduja. Până la finalul anului trecut, Dolha a făcut parte și din Consiliul de Administrație al Fabricii de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara, o companie deținută de Nuclearelectrica. Citește și: Fox News: 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români Numirea lui Mircea Dolha în consiliile de administrație s-a făcut pe filieră PSD, după ce pesedisto-penelistul și-a retras candidatura de la primăria Baia Mare pentru a-l susține pe pesedistul Ioan Doru Dăncuș.   Viceprimar PSD, parlamentar PNL Mircea Dolha a fost consilier local și viceprimar din partea PSD la Primăria Baia Mare în prima decadă a anilor 2000. În toamna anului 2006, a fost acuzat de DNA că a cerut 15.000 de euro mită pentru a-și influența colegii din Consiliul Local să aprobe vânzarea unui teren. Dar, după vreo șase ani de procese, a scăpat basma curată.  În toamna anului  2010, în urma unor scandaluri în interiorul filialei PSD, Mircea Dolha a fost exclus din partid și s-a înscris în PNL. Liberalii l-au făcut deputat în legislatura 2012 – 2016. A mai cochetat puțin cu politica după Parlament, dar fără succes. S-a retras în favoarea candidatului pesedist A revenit pe scena politică în primăvara lui 2024 pentru a candida la funcția de primar al municipiului Baia Mare. Atunci, și-a depus candidatura din partea Partidului Național Conservator Român, o formațiune politică de extremă dreapta condusă de europarlamentarul Cristian Terheș.  Însă, în urma unor negocieri de culise, s-a retras din cursă. Un gest politic apreciat de Marcel Ciolacu, șeful PSD și prim-ministrul României. "Mă bucur că Mircea a înţeles miza acestor alegeri locale şi s-a retras din cursa electorală pentru a-l susţine pe Ioan Doru Dăncuş, candidatul Partidului Social Democrat la Primăria Baia Mare", a menționat Marcel Ciolacu într-un comunicat de presă. Azi, însă, Mircea Dolha îl contrazice pe Ciolacu. "Din 2017 nu mai fac politică. De-a lungul timpului, și PNL, și PSD m-au ofertat. Chiar PSD mi-a oferit președinția la PSD Baia Mare și am declinat", a declarat Mircea Dolha pentru DeFapt.ro. Pilele lui Ciolacu, CA-uri la Energie După retragerea lui Dolha, pesedistul Ioan Doru Dăncuș a câștigat funcția de primar al municipiului Baia Mare. Iar o coincidență cosmică a făcut ca Mircea Dolha să fie numit, pe 2 august 2024, în Consiliul de Administrație al Fabricii de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara, companie deținută de Nuclearelectrica. Numirea s-a făcut pe o perioadă de cinci luni iar Dolha primea o indemnizație brută de 9.000 lei lunar. Pe 21 august 2024, Mircea Dolha a fost numit și în CA al Nuclearelectrica Serv, o altă companie deținută de Nuclearelectrica, cu o indemnizație brută de aproape 14.000 lei pe lună. Ambele decizii de numire ale lui Mircea Dolha au fost semnate de Cosmin Ghiță, șeful Nuclearelectrica, societate deținută de statul român prin Ministerul Energiei.  La finalul lui 2024, Dolha a renunțat la CA al Fabricii de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara. Doar pentru a fi numit, în ianuarie 2025, în CA al Electrica Furnizare, de unde primește o indemnizație netă de 4.700 lei lunar. L-au recomandat pentru CA-uri "vocea și talentul" Întrebat de către DeFapt.ro ce l-a recomandat pentru numirea în consiliile de administrație, Mircea Dolha a spus: "Vocea și talentul! Vă rog să scrieți asta. Am și voce, și talent. Am experiență, am firmă din 1991, sunt un bun manager, acolo așa scrie că trebuia să fii și pentru asta am aplicat. De aceea spun că îmi dau demisia, că poate o să prind alta. Știți că am aplicat și la altele și n-am câștigat, n-am fost eligibil, nu m-au selectat. Pe criterii pe care le-au considerat ei de cuviință. Nu mai sunt membru PSD. Poza cu Ciolacu e de un an de zile când eu am renunțat la candidatură." Dolha a adăugat că, dacă și-ar fi dorit vreo funcție politică, ar fi avut de unde alege: i s-ar fi propus să fie secretar de stat, ba chiar președinte ANPC. A dat cu împrumut milioane propriilor firme Mircea Dolha este unul din milionarii din Maramureș. Împreună cu soția sa, Rodica Dolha, deține două terenuri intravilane și trei extravilane în Baia Mare. Terenurile intravilane au o suprafața cumulată de 11.559 mp, iar cele extravilane, de 73.460 mp. Soții Dolha mai dețin două case în Baia Mare, una de 1.024 mp, iar cealaltă, de 121,3 mp. Fostul politician are un ceas de aur evaluat la 25.000 de euro, plus bijuterii de 50.000 de euro. În conturi are cumulat în jur de 147.000 lei. Și-a împrumutat una din firme, Bau Klincher ART, cu peste 1,2 milioane lei. O altă firmă de-a sa, Antrepriza de Construcții Eco Civile SRL, a fost împrumutată cu peste 88.000 lei. Firma soției sale, Maruani Com, a fost împrumutată cu peste 767.000 lei. Alți 500.000 lei i-a dat cu împrumut unei anume Olimpia Tibil, în timp ce Simonei Dinu i-a împrumutat 300.000 lei. Are de restituit puțin peste 74.000 euro către Credit Europe Bank. La capitolul "venituri", Mircea Dolha a menționat că deține funcțiile de director general la firmele Bau Klincher ART și Antrepriza de Construcții Eco Civile. De la prima, a încasat un salariu cumulat de 120.000 lei anul trecut, iar de la cealaltă, 80.000 lei. Dar a încasat și dividende de la ambele societăți în cuantum total de 1,432 milioane lei. De la Bau Klincher ART a mai încasat 272.600 lei pentru cesiunea unor drepturi de autor. Zeci de milioane de lei din bani publici Firmele lui Mircea Dolha au câștigat mai multe licitații organizate de instituții publice. La începutul anului 2025, firma Bau Klincher ART, în asociere cu alte societăți, a câștigat două licitații organizate de Compania Națională de Investiții pentru proiectare și construcția a două creșe (în Negrești, respectiv Techirghiol). Valoarea fiecărui contract a fost de aproximativ 9,56 milioane lei. O altă asociere de firme din care făcea parte și Bau Klincher ART a mai câștigat o licitație, de peste zece milioane de lei, pentru construcția unei creșe în Arad. În decembrie 2023, Bau Klincher ART, tot în asociere cu alte firme, a câștigat o licitație de 15,31 de milioane de lei de la primăria Constanța pentru reabilitatea Colegiului Național "Mihai Eminescu". Tot primăria Constanța i-a mai atribuit o licitație, de 11,85 milioane de lei, pentru construcția unui incubator de afaceri. Anterior, în decembrie 2021, a mai câștigat o licitație, de peste 20 de milioane de lei, pentru construcția unei școli în comuna Valu lui Traian din județul Constanța. Contractul cu care se mândrește Mircea Dolha este reabilitarea acoperișului Hotelului Triumf din București. "Am mers la bătaie cu prețuri mici" Întrebat despre contractele cu statul, Mircea Dolha a spus că a câștigat contractele la licitație. "Vreau să menționați și asta, că am bătut la preț. Din păcate, în România criteriul este cel mai mic preț. Am lucrat 12 ani sub firma Erbașu și sub firma Delta ACM. Delta ACM a intrat în insolvență și apoi în faliment, nemailuând banii în 2020. De atunci am jurat că nu mai lucrez subcontractor. Atunci am mers la bătaie cu prețuri mici", a declarat Mircea Dolha pentru DeFapt.ro.     

Șomeră PNL cu Porsche, la Energie (sursa: Facebook/Mihaela Al-Madani)
Investigații

EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară, angajată consilier la Energie

Șomeră PNL cu Porsche, la Energie: Mihaela Al Madani, a fost angajată în Ministerul Energiei, condus de liberalul Sebastian Burduja, pe funcția de consilier superior în Compartimentul Eficiență Energetică, după ce a făcut campanie electorală pentru PNL Gorj. Citește și: EXCLUSIV Toți sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie Conform declarației de avere, ea deține mai multe proprietăți în județele Gorj și Dolj, bijuterii, ceasuri și obiecte de artă evaluate la 315.000 euro, dar și cinci mașini, printre care un Porsche Cayenne. În conturi are 768.000 de euro și 380.000 de lei. Șomeră PNL cu Porsche, la Energie Mihaela Al Madani a încercat anul trecut să se angajeze în Ministerul Energiei, dar nu a reușit să treacă de concursul de angajare. Singura sursă de venit a femeii a fost indemnizația de șomaj de 6.000 de euro anual, bani primiți din partea statului german. Ea a lucrat ca asistent manager (secretară) la o clinică din Germania. Soțul ei, germano-sirianul Ayman Al Madani, a avut venituri de 85.000 de euro din vânzarea de aparatură medicală. Citește și: Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro: trezorierul PNL Sector 1, Daniel Cateliu, ne cere să ștergem articolul care arată că este asociat în două firme cu șefa POT Contactată de către DeFapt.ro, Mihaela Al Madani a declarat că a lucrat în Germania și este expert contabil. Întrebată dacă are vreo legătură cu sau experiență în domeniul energetic, Mihaela Al Madani a spus, sec:  "Am învățat destul". În toamna anului trecut, în timp ce se afla la Târgu Jiu, Mihaela Al Madani s-a implicat activ în campania electorală a PNL Gorj. A îmbrăcat jacheta albastră a partidului și a cutreierat județul în lung și-n lat alături de liberali. Pe 29 noiembrie 2024, a postat pe contul ei de Facebook o poză în care se afla alături de senatorul Ion Iordache, șeful PNL Gorj, care candida atunci pentru un post de deputat.  Campanie pentru PNL, angajată la minister PNL După munca la partid, a venit și răsplata: la începutul anului, s-a încris la un concurs pentru ocuparea funcției de consilier superior în Compartimentul Eficiență Energetică din Ministerul Energiei.  De data aceasta, a avut succes. Întrebată de către DeFapt.ro dacă a făcut campanie electorală pentru PNL Gorj, Mihaela Al Madani a negat. Dar când i s-a spus că a postat poze din campanie, Mihaela Al Madani s-a repliat. "Îmi pare rău, asta este înainte (de a fi angajată la Ministerul Energiei - n.r.). Și ce legătură are? Absolut nici o legătură. Nu am făcut campanie", a spus Al Madani. Apoi, când i s-a atras atenția că apare îmbrăcată cu jachetă albastră de la PNL, a negat din nou: "Mă rog, informați-vă mai bine. Da? Ce legătură poate să aibă partidul? Nu sunt membră de partid".     Mihaela Al Madani, în campanie electorală pentru PNL Gorj în toamna lui 2024 (sursa: Facebook/Mihaela Al-Madani) Mihaela Al Madani și deputatul PNL de Gorj Ion Iordache (sursa: Facebook/Mihaela Al-Madani) Case, apartamente și terenuri în România și Siria Șomera de lux Mihaela Al Madani, ajunsă consilier în Ministerul Energiei, a fost obligată de lege să-și depună prima declarație de avere. Din acest document aflăm că soțul ei, Ayman Al Madani, deține două terenuri intravilane în Alep (Siria). Unul de 3.000 de mp, iar celălalt, de 126 mp. Tot în Alep, acesta mai are pe numele lui un apartament moștenit, de 126 mp. Un alt apartament, de 57 mp, se află în Târgu Jiu.  Soții Al Madani dețin împreună un teren de 970 mp în Târgu Jiu, iar un altul, de 1.797 mp, în Runcu. Tot în Târgu Jiu, cei doi mai au în proprietate o casă de 247 mp, dar și o casă de vacanță de 591 mp în localitatea gorjeană Novaci. Cei doi soți au mai cumpărat un apartament de 71 mp în Craiova. Pe 15 februarie 2024, au vândut o casă cu suma de 480.000 de euro. Un Porsche, trei BMW, sute de mii de euro Mihaela Al Madani a menționat în declarația de avere că deține cinci mașini: un Porsche Cayenne, un BMW Z4, două BMW X1 și o Mazda. Plus o motocicletă Yamaha Vigaro. În perioada 2002 – 2024, ea a strâns bijuterii evaluate la 120.000 de euro, ceasuri de 150.000 de euro și obiecte de artă în valoare de 45.000 de euro. La capitolul "active financiare", ea a menționat patru conturi bancare. Într-unul din conturi, deschis în 2011 la Sparkasse Westerwald Sieg Deutschland, are 650.000 de euro. Într-altul, doar 3.000 de euro. Alte două conturi bancare au fost deschise în 2023 la BRD. Aici, ea are 115.000 euro și 380.000 lei. În total, doar în conturile bancare, Mihaela Al Madani are 768.000 de euro și 380.000 lei. Dar are și datorii: în cursul acestui an trebuie să plătească 490.000 de euro pentru un credit contractat de la Sparkasse Westerwald Sieg Deutschland. Nu a declarat firma soțului Mihaela Al Madani nu a menționat în declarația de interese firma soțului ei, Sari Dent SRL, înființată în anul 2003. Societatea deține o clinică stomatologică în Târgu Jiu, inaugurată la finalul anului trecut. Eveniment la care au participat mai mulți politicieni locali. Întrebată de ce a omis în declarația de interese firma soțului ei, așa cum prevede legea, Mihaela Al Madani a întrebat: "În ce an s-a înființat această clinică? Este pe anul trecut declarația. Anul acesta se depun declarații pe anul trecut. Clinica a fost înființată anul acesta." Dar documentele oficiale și fotografiile postate pe Facebook o contrazic. Așa că Mihaela Al Madani a venit cu o altă explicație: "Deci, soțul meu nu mai este soțul meu. În prezent, anul acesta eu sunt divorțată. Nu are nici o companie în afară de acea clinică medicală."

Toți sinecuriștii ministrului Burduja: poziții, bani și influență în companiile din Energie (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Investigații

EXCLUSIV Toți sinecuriștii lui Burduja: consilieri și colegi din PNL, funcții bănoase în Energie

Toți sinecuriștii ministrului Burduja: poziții, bani în instituții și companii de stat - liberalul Sebastian Burduja, ministrul Energiei, și-a plasat acolo consilieri și membri de partid. Toți sinecuriștii ministrului Burduja: poziții, bani De exemplu, Dragoș Ștefan Roibu, fostul director de cabinet al ministrului Sebastian Burduja, este încadrat acum pe postul de consilier la cabinetul ministrului, este director general la Nuclearelectrica Serv, dar și membru în două Consilii de Administrație. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele Șefa de cabinet a ministrului Sebastian Burduja, milionara Oana Babagianu, a fost și ea numită în două consilii de administrație. Iar un alt consilier, Adrian Vintilă, este director general la CCGT Power Ișalnița, companie înființată de Complexul Energetic Oltenia și ALRO Slatina. Tatăl lui Sebastian Burduja, Marinel Burduja, este membru non-executiv în Consiliul de Administrație al ALRO, companie controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Bate șaua să priceapă Roibu Ministrul Sebastian Burduja și Dragoș Ștefan Roibu au o relație veche de peste 15 ani. Când Burduja conducea Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) și Fundația CESAR, l-a numit pe Dragoș Ștefan Roibu vicepreședinte al LSRS și trezorier la Fundația CESAR. În această din urmă organizație regăsim specialiști în diverse domenii, foști și actuali politicieni, inclusiv de la USR. Printre aceștia se află și profesorul Florian Colceag, cel pe care George Simion voia să-l numească ministru Educației din partea AUR. În Consiliul Consultativ al Fundației CESAR se află și diplomatul comunist Sergiu Celac, mentorul lui Călin Georgescu și unul dintre traducătorii dictatorului Nicolae Ceaușescu. Trei salarii și o indemnizație de CA Dragoș Ștefan Roibu a prins primul loc la muncă la stat în anul 2020. Atunci, în calitate de membru al PNL Sector 1, a fost numit director general la Teletrans, o filială a Transelectrica, cu un salariu de aproape 250.000 lei pe an. De acolo, a ajuns director la CET Grivița, tot cu sprijinul partidului. În paralel a fost angajat ca director de cabinet al ministrului Sebastian Burduja, la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Roibu a fost luat de liberalul Sebastian Burduja și la Ministerul Energiei, unde a fost numit tot director de cabinet al ministrului, ca și la Digitalizare. Din ultima declarație de avere a lui Dragoș Ștefan Roibu aflăm că, în anul 2024, a avut patru surse de venit de la stat: trei salarii și o indemnizație de membru în CA. Pentru funcția de director de cabinet, a încasat aproximativ 70.000 lei, de la CET Grivița - lei, iar de la Societatea Electrica Furnizare SA - aproape 148.000 lei, plus în jur de 60.000 de lei pentru funcția de membru CA la Electrica Furnizare. În total aproape 330.000 lei anual. Adică 27.500 lei lunar, echivalentul a peste 5.500 de euro. 7.500 de euro lunar de la stat După ce Sebastian Burduja a fost numit în funcția de ministru al Energiei în guvernul Ciolacu 2, Dragoș Ștefan Roibu a fost numit din nou șef de cabinet. În februarie 2025, însă, a renunțat la funcția de șef de cabinet pentru a fi numit director general la Nuclearelectrica Serv, o filială a Societății Naționale Nuclearelectrica. Dar a rămas și în cabinetul lui Burduja, ca simplu consilier angajat cu două ore.   Întrebat de către DeFapt.ro ce salariu primește pentru funcția de director general, Dragoș Ștefan Roibu a făcut pe niznaiul. "Cred că patru sau cinci salarii medii pe ramură, nu știu, pentru că nu am salariu până acum", a declarat Roibu. Fostul director general primea un salariu lunar de 24.000 lei pe lună (4.800 de euro). Dragoș Ștefan Roibu mai figurează în Consiliile de Administrație ale companiilor Nuclearelectrica Serv și Electrica Furnizare SA, de unde primește, cumulat, 2.700 de euro lunar. În total, Roibu încasează de la stat peste 7.500 de euro lunar.  Șefa de cabinet, cu avere de milioane, la Fondul de Investiții Kazah – Român Oana Babagianu, actuala șefă de cabinet a lui Sebastian Burduja, primește un salariu lunar de aproape 7.000 lei de la Ministerul Energiei (în jur de 1.400 de euro pe lună).  Însă își rotunjește veniturile cu indemnizațiile primite de la două consilii de administrație. De la Fondul de Investiții Kazah – Român primește o remunerație de 2.100 de euro lunar net. Pentru funcția de membru în CA al Distribuție Energie Electrică România, mai primește 1.000 de euro pe lună. În total: 4.500 de euro lunar.   Oana Babagianu, fiica subprefectului liberal Gheorghe Babagianu, era în anul 2022 secretar general la PNL Diaspora, organizație condusă de eurodeputatul Rareș Bogdan. În acel an, a fost angajată la Ministerul Energiei, condus atunci de ministrul liberal Virgil Popescu. De la Energie, Babagianu a plecat pe funcția de consilier la Ministerul Digitalizării, condus de Sebastian Burduja. Apoi a revenit împreună cu ministrul Sebastian Burduja în Ministerul Energiei. Oana Babagianu are șase apartamente în București și o casă în Spania. A vândut alte patru apartamente cu 960.000 lei și un teren, cu 1,1 milioane euro. Consilierul Vintilă și relația cu tatăl lui Burduja Mihai Adrian Vintilă, un alt consilier al ministrului Sebastian Burduja, este director general provizoriu la compania CCGT Power Ișalnița. Această societate a fost înființată de Complexul Energetic Oltenia (59,9%) în asociere cu ALRO Slatina (40,1%). Inițial, Mihai Adrian Vintilă a făcut parte din CA al CCGT Power Ișalnița, dar în data de 30 septembrie 2024 a fost numit director general provizoriu cu o indemnizație netă de 15.000 lei lunar. Iar de la Ministerul Energiei, Vintilă mai primește în jur de 6.000 lei lunar. Cumulat, cele două salarii însumează 21.000 lei, echivalentul a 4.200 de euro. Din declarația de avere a lui Mihai Adrian Vintilă rezultă că acesta deține acțiuni la 17 firme, printre care se află și ALRO Slatina, companie controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Tatăl ministrului Sebastian Burduja, Marinel Burduja, este membru membru independent non-executiv al Consiliului de Administrație ALRO din 2019. Totodată, din martie 2020, Marinel Burduja face parte și din Comitetul de Risc și Sustenabilitate al ALRO Slatina. Consilierul Popa cu master la Academia SRI Andrei Nicolae Popa este consilierul ministrului Sebastian Burduja din iunie 2022. Inițial, l-a consiliat la Ministerul Digitalizării, apoi, la cel al Energiei. Conform CV-ului său, supervizează aspecte juridice, elaborează și avizează actele normative, dar răspunde și de probleme de securitate națională aferente domeniului de activitate al ministerului. Popa a absolvit Facultate de Drept, a făcut un master la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu" a SRI, iar din 2023 a început școala doctorală. Pentru funcția de consilier al ministrului Sebastian Burduja, Andrei Nicolae Popa a primit în anul 2024 un salariu de 30.392 lei. Adică, 2.500 lei lunar, echivalentul salariului minim pe economie. Dar adaugă la acest  venit o indemnizație brută de aproape 25.000 lei pentru funcția de administrator la UCMH Reșița. După plata taxelor rămâne cu aproximativ 15.000 lei lunar, echivalentul a 3.000 de euro. Niculăiță, în rolul nelipsitului pensionar special Ministrul Sebastian Burduja este consiliat și de pensionarul special Nicolae Niculăiță, un fost polițist de poliție judiciară la Direcția Națională Anticorupție. Din declarația de avere a pensionarului Nicolae Niculăiță aflăm că în anul 2024 a încasat o pensie anuală de 186.000 lei, adică 15.500 lei lunar, de la un anume "George Georgescu". Întrebat de către DeFapt.ro cine este "George Georgescu" de la care primește pensia, consilierul Nicolae Niculăiță a declarat că "casa de pensii a MAI este pe strada George Georgescu". Consilierul Nicolae Niculăiță cumulează pensia specială cu salariul anual de aproape 48.000 lei de la Ministerul Energiei. Ceea ce înseamnă că salariul său lunar este de 4.000 lei net, de aproape patru ori mai mic decât pensia. Pensionarul a mai încasat 17.000 lei de la două consilii de administrație: Radioactiv Mineral Măgurele SA și Institutul de Cercetare Științifică, Inginerie Tehnologică și Proiectare Mine pe Lignit SA. Silviu Văduva, trezorierul PNL București, președinte de CA Silviu Văduva, trezorierul PNL București, organizație condusă de Sebastian Burduja, a fost numit pe filieră politică în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Electrocentrale București. Acesta primește o indemnizație fixă brută lunară de 33.299 lei. Absolvent al Colegiului Superior de Securitate Naționala și masterand al Academiei Naționale de Informații, fostul pedelist Silviu Văduva este mult mai cunoscut în lumea mondenă a Bucureștiului pentru relațiile pe care le-a avut cu Mioara Mantale, fosta prefectă a Bucureștiului, respectiv cu mondena Ramona Gabor.  Din declarația sa de avere reiese că nu deține nici un bun. Însă a dat un avans sub forma unui împrumut personal în valoare de 235.000 de euro și are datorii de 950.000 euro la firma B2Kapital. Oficial, nu are nici un cont bancar deschis pe numele său. În declarația de interese a menționat că este asociat în firmele Construcții Civile Premium, Global Property Research și Paraspera Solutions. Totodată, administrează și firma Panorama Lake SRL. Este și  președintele Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari București – Ilfov.  

Daniel Cateliu (stânga), protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro (sursa: Facebook/Daniel Cateliu)
Eveniment

Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro: trezorierul PNL Sector 1 vrea un articol șters

Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro: prin avocați, Daniel Cateliu ne cere să ștergem un articol care-l privește. Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro Cateliu, trezorier al PNL Sector 1 și președinte al Consiliului de Administrație al Poștei Române, a trimis, prin avocați, o "somație". "În calitate de reprezentanți convenționali ai domnului Daniel Cateliu, vă rugăm să regăsiți atașată prezenta somație privind ștergerea articolului de presă cu privire la acesta", se arată în mesajul avocaților lui Cateliu. Este vorba despre articolul intitulat "EXCLUSIV Omul de încredere al ministrului PNL Burduja, asociat cu șefa POT, Anamaria Gavrilă, în două firme". POT "se bucură de o reputație nefavorabilă" Cateliu nu neagă că ar fi asociat cu Anamaria Gavrilă, dar susține că nu o cunoaște și că articolul a creat "o falsă impresie de parteneriat între subsemnatul și un partid care în prezent se bucură de o reputație nefavorabilă". Trezorierul PNL Sector 1 a fost citat, cu declarații similare celor din "somația" avocaților, în articolul pe care acum îl vrea șters. Mai mult, Cateliu a trimis un drept la replică după apariția articolului, drept la replică publicat chiar în corpul articolului.  Trezorierul PNL Sector 1 se simte prejudiciat și de afirmația că ar fi fost beneficiarul influenței președintelui PNL Sector 1, Sebastian Burduja, pentru a fi numit în fruntea CA-ului Poștei Române. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus DeFapt.ro nu va șterge articolul și a și comunicat acest lucru avocaților trezorierului PNL Sector 1, Daniel Cateliu.

Miniștrii Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR Foto: Inquam/George Calin
Politică

Miniștrii Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR

Miniștrii Florin Barbu, zis „Busi”, Sebastian Burduja, Mircea Fechet și Alexandru Rafila sunt cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR, arată un document marcat „confidențial” semnat de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat Documentul este o notă de informare în legătură cu „dificultățile” înregistrate de MIPE în relația cu coordonatorii de reforme din PNRR. Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe  Cel mai mare dezastru este la ministerul Agriculturii, condus din iunie 2023 de un apropiat al grupării Paul Stănescu din PSD, Florin Barbu, zis Busi. Barbu a fost director în Primăria Slatina pe vremea când instituția era condusă de Darius Vâlcov. În 2014, a ajuns, cu susținerea PSD, la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. La acel moment, protectorul său politic, Vâlcov, era ministru de Finanțe.  Documentul lui Boloș arată că ministerul Agriculturii a înregistrat zero progreze în implementarea PNRR. „Unele ministere sunt în situații critice: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a înregistrat niciun progres, Ministerul Energiei are o rată de execuție de doar 4,56%, iar Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății se află la 6,99% și, respectiv, 11,64%. Această situație ridică probleme majore în ceea ce privește capacitatea României de a-și respecta angajamentele asumate prin PNRR și de a accesa integral fondurile europene disponibile”, arată nota.  Administrația publică, dezastru, deși cei care gestionează proiecte UE au spor de 50% Însă documentul critică dur administrația statului român: „Unul dintre cele mai mari obstacole în implementarea PNRR este lipsa unei capacități administrative adecvate. Atât ministerele, cât și beneficiarii locali se confruntă cu deficit de personal specializat, birocrație excesivă și proceduri greoaie”.  „Deși legislația prevede termene accelerate pentru proiectele finanțate prin fonduri europene, acestea nu sunt respectate, iar în multe cazuri aprobările necesare întârzie luni de zile” „Multe proiecte sunt afectate de neaprobarea creditelor bugetare sau de întârzierile în procesarea cererilor de transfer. Beneficiarii privați și cei finanțați parțial din bugetul de stat se confruntă cu un deficit constant de numerar, ceea ce împiedică desfășurarea lucrărilor” Documentul se încheie arătând că există riscul unui „eșec de proporții: „Dacă problemele actuale nu vor fi rezolvate rapid, România riscă să nu finalizeze la timp proiectele din PNRR, ceea ce ar însemna pierderea unei părți importante din fondurile europene disponibile. În lipsa unor soluții eficiente, investițiile rămase neterminate ar trebui finanțate din bugetul de stat, punând o presiune suplimentară asupra economiei. În acest context, Guvernul trebuie să adopte urgent măsuri de simplificare administrativă, de creștere a transparenței și de alocare eficientă a resurselor pentru a evita un eșec de proporții în gestionarea celui mai important program de finanțare externă al României”. Nota MIPE a fost publicată de site-ul stiripesurse.ro.

Burduja critică politicile europene de „înverzire”(sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Eveniment

Burduja critică politicile europene de „înverzire”

Burduja critică politicile europene de „înverzire”. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a criticat politicile de „înverzire” ale Europei, descriindu-le drept o ideologie impusă fără planificare și considerând că acestea au afectat grav economia europeană. Într-o postare recentă pe Facebook, el a evidențiat multiple probleme generate de aceste politici și a propus o schimbare de direcție pentru viitorul Uniunii Europene. Burduja critică politicile europene de „înverzire” Sebastian Burduja susține că politicile de „înverzire” ale Europei nu au fost bazate pe politici publice bine gândite, ci pe o ideologie aplicată rapid, sub forma unei „terapii șoc”. Citește și: Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie” Potrivit acestuia, consecințele acestor politici sunt grave. Provoacă efecte economice negative, prin distrugerea industriilor tradiționale, precum industria grea și extractivă. Au costuri sociale ridicate, cauzând pierderea locurilor de muncă pentru mii de europeni. Burduja a criticat și strategiile ineficiente, prin finanțarea ONG-urilor și campaniilor de lobby în detrimentul propriilor economii. Europa, dependentă de importuri și resurse externe Ministrul subliniază că Uniunea Europeană a ajuns să depindă de importuri din state externe pentru tehnologii „verzi”, cum ar fi panourile fotovoltaice și turbinele eoliene, produse la mii de kilometri distanță. În același timp, propriile resurse, precum gazul sau industria locală, au fost etichetate drept „poluante”. Un exemplu elocvent oferit de Burduja este utilizarea gazului rusesc pentru producția de îngrășăminte chimice în afara Europei, care ulterior au fost importate în UE. Industria europeană, „pusă pe butuci” Politicile actuale au făcut industria europeană necompetitivă, afirmă Burduja. Principalele probleme identificate de ministru sunt costurile ridicate ale energiei în Europa, de până la trei ori mai mari decât în alte regiuni. De asemenea, costurile asociate certificatelor de CO2 și dificultatea repornirii industriilor, care ar necesita investiții de miliarde de euro. Ministrul atrage atenția că produsele europene nu mai pot concura cu cele venite de pe piețele externe, unde costurile de producție sunt considerabil mai mici. Apel la resetarea politicilor europene Burduja consideră că „terapia șoc verde” trebuie să înceteze, iar cei care au folosit banii contribuabililor pentru a o promova ar trebui să dea explicații. În schimb, propune o reconstrucție a economiei europene pe baze solide, competitive și inovatoare. „Uniunea Europeană trebuie să redevină o forță globală, așa cum au visat părinții fondatori. Este timpul să renunțăm la utopii și să ne concentrăm pe realitate: să reconstruim industria și să investim în energie curată, fără să compromitem energia sigură și accesibilă”, afirmă ministrul. România, exemplu de tranziție energetică pragmatică Burduja a evidențiat faptul că, după 17 ani, România a adoptat o nouă strategie energetică națională bazată pe o abordare concretă și pragmatică. Scopul este să devină independentă energetic și să contribuie la un nou început pentru Europa. Europa, responsabilitatea pentru emisiile globale de CO2 Ministrul subliniază că Uniunea Europeană contribuie cu mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2 (conform datelor din 2023). Acest fapt, alături de impactul negativ al politicilor actuale, evidențiază necesitatea unei resetări a strategiilor europene. „Suntem pregătiți să susținem această schimbare de paradigmă”, a concluzionat Sebastian Burduja, invitând la o reconstrucție a economiei europene bazată pe realitate și pe sustenabilitate.

Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Eveniment

Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului

Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a calificat furtul unor artefacte din tezaurul dacic expus în Olanda drept o rușine internațională. Într-un mesaj pe Facebook, acesta a subliniat necesitatea unei anchete urgente pentru a descoperi vinovații și a evalua posibilele motive din spatele acestui incident grav. Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului Sebastian Burduja a criticat lipsa de securitate a muzeului olandez, subliniind că paza umană și intervenția rapidă a poliției ar fi trebuit să prevină furtul. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Ministrul a comparat situația cu standardele din România, unde, în opinia sa, un astfel de incident ar fi fost gestionat prompt. Investigarea furtului: între online și filonul naționalist Ministrul a sugerat că furtul ar putea avea legături cu manipulări politice în prag de alegeri și a propus ca investigațiile să înceapă în mediul online, unde artefactele furate sunt adesea tranzacționate pe dark web. Burduja a făcut apel la experții români în securitate cibernetică pentru a sprijini ancheta. Apel la solidaritate și patriotism Burduja a subliniat importanța unei reacții unite și a implicării experților pentru a recupera artefactele. „România este puternică și solidară. Aceste lucruri trebuie să ne unească, nu să ne dezbine”, a declarat ministrul, solicitând măsuri rapide și tragerea la răspundere a celor vinovați.

Piedone, Firea, Burduja știu că pierd (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, Ovidiu Micsik)
Politică

Piedone, Firea, Burduja știu că pierd

Piedone, Firea, Burduja știu că pierd. Singurul candidat pentru București mulțumit după ce a votat pare să fie Nicușor Dan. Piedone, Firea, Burduja știu că pierd Potrivit instantaneelor realizate de către Inquam Photos (Ovidiu Micsik și Octav Ganea) la ieșirea din cabinele de vot, Piedone, Firea și Burduja erau, în cel mai bun caz, anxioși. Citește și: Colecția de mașini și vila uriașă a lui Andrei Iordănescu, fiul lui Anghel Iordănescu, bugetar, candidat PSD și client al familiei Firea-Pandele

Planul lui Burduja pentru "Bucureștiul Coolt" (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Politică

Burduja are un plan pentru "Bucureștiul Coolt". Candidatul PNL la Primăria Generală își asumă șapte angajamente pentru viața culturală a Capitalei

Planul lui Burduja pentru "Bucureștiul Coolt". "Bucureștiului îi lipsește astăzi o identitate clară, care se construiește și prin modul în care administrația locală se raportează la cultura din orașul nostru. Doar cu o viziune coerentă și structurată putem dezvolta un mediu cultural vibrant în Capitala României.", spune Sebastian Burduja într-o postare pe Facebook. Planul lui Burduja pentru "Bucureștiul Coolt" "Înțeleg frustrarea artiștilor, actorilor și a oamenilor de cultură, dar și a publicului, care este adesea lipsit de plăcerea artei în toate formele sale. Știu cât de greu este să creați și să vă desfășurați activitatea într-un oraș care nu vă oferă suficient sprijin. Propunerea mea, Bucureștiul Coolt, este parte integrantă a Schimbării Bucureștiului. Aceasta înseamnă renașterea și redefinirea identității culturale a Capitalei prin proiecte de anvergură, evenimente și revitalizarea spațiilor urbane neglijate. Vreau să transformăm Bucureștiul într-un hub cultural de talie europeană, unde creativitatea și inovarea să fie la ele acasă. Trebuie să valorificăm patrimoniul cultural al Capitalei și să creăm noi oportunități pentru artiști, în special pentru cei tineri. De asemenea, trebuie să încurajăm diversitatea culturală, astfel încât publicul să aibă o gamă largă de opțiuni. Este nevoie de investiții în infrastructura culturală, de reorganizarea instituțiilor pentru o mai bună gestionare a resurselor și de un parteneriat solid între administrație și mediul privat pentru a sprijini inițiativele culturale locale. 7 angajamente pe care le am pentru un București Coolt: 1. Creșterea bugetului alocat culturii și gestionarea mai eficientă a resurselor pentru a prioritiza investițiile și proiectele culturale. 2. Începerea construcției unei noi săli de concerte, Sala „Sergiu Celibidache”. 3. Preluarea Sălii Palatului la Primăria Capitalei și începerea imediată a lucrărilor de modernizare. 4. Organizarea unui festival de film al orașului pentru a atrage și mai mulți iubitori de artă cinematografică. 5. Reconversia unor spații industriale în spații culturale multifuncționale, cum ar fi Uzinele Electrica și Autogara Filaret. 6. Modernizarea și consolidarea sălilor de teatru cu risc seismic. 7. Numiri la conducerile instituțiilor de cultură din subordinea PMB doar prin concurs, în termen de maxim șase luni de la începerea mandatului, în conformitate cu legea.", se arată în postarea candidatului PNL.

Cîrstoiu - afară, Firea și Burduja - candidați (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Cîrstoiu - afară, Firea și Burduja - candidați

Cîrstoiu - afară, Firea și Burduja - candidați. Coaliţia a decis luni noapte să meargă cu candidaturi separate la Primăria Capitalei, respectiv Gabriela Firea - PSD şi Sebastian Burduja - PNL, pentru a maximiza electoratele celor două partide, potrivit unor surse politice. Cîrstoiu - afară, Firea și Burduja - candidați Sursele au precizat că cei doi candidaţi la Primăria Capitalei nu se vor ataca în campanie, ci vor avea o campanie constructivă, centrată pe soluţii pentru Bucureşti. Citește și: Cîrstoiu refuză să se retragă din cursa pentru Primăria București, deși Ciolacu și Ciucă au încercat mai multe ore să-l convingă, până aproape de miezul nopții de luni spre marți "Candidaţii pe sectoare rămân comuni, la fel şi listele de consilii locale. Este o situaţie similară cu deciziile luate pentru Bacău şi Braşov", au menţionat sursele politice. Coaliţia a discutat, luni, situaţia candidatului la Primăria Capitalei, Cătălin Cîrstoiu, iar după lungi discuţii a ajuns la soluţia candidaturilor separate.

Deputatul PSD Ghiță, un apropiat al familiei Firea, își bate joc de aliații din PNL Foto: Facebook
Politică

Ghiță își bate joc de aliații din PNL

Deputatul PSD Daniel Ghiță, fost luptător de kickboxing și un apropiat al familiei Firea, își bate joc de aliații din PNL: scrie că ministrul Sebastian Burduja este „puiuț de securist” și-l ironizează vulgar pe prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan, numindu-l „Miss Olanda”. În schimb, Ghiță redistribuie fără comentarii postările Gabrielei Firea. Citește și: Câte secunde a vorbit în Parlament deputatul PSD Daniel Tudorache, zis „Diamant”, și cu ce salariu uriaș a fost plătit. Ciolacu susținea în 2023 că el a câștigat alegerile în Sectorul 1 În 2020, Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar în Voluntari, recunoștea că el l-a susținut pe Daniel Ghiță să ajungă deputat. Acum, acesta pare a fi nemulțumit alianța PSD cu PNL. Ghiță își bate joc de aliații din PNL „Îmi este rușine, scârbă de cei care încearcă să-l ni-l bage pe gât pe Sebastian Burduja! Vai ce talentat, dar când a dat cadou 300 milioane de Euro la OMV? Pentru seniorii României nu erau bani, decât să dea el cadouri, fără să întrebe poporul. OMV ne a dat în judecată, neplătind taxa de solidaritate de un miliard de Euro către România , și el dă cadou 300 milioane de Euro? Vai să se închine la OMV! #MarșMă! Are impresia că dacă linge clanțele la Davos este deja Presedintele României? După 34 de ani de la Revoluție, tot copiii securiștilor sunt puși în funcții? Tatăl lui Burduja a fost ofițer de Securitate! Ce a demonstrat el? Absolut nimic! Un nimic, promovat exagerat. Trebuie să ajungă pe funcții, ca sa căpușeze România! Nu mai au loc copiii României de beizadelele securiștilor? Nulități cu tupeu maxim. Mă scârbesc cei care-l laudă pe puiuțul de securist la Realitatea TV! Fii de soldați, nu votează copiii securiștilor, niciodată!”, a scris Daniel Ghiță pe Facebook, la 18 martie. Într-un comentariu la postare, deputatul PSD a pus un link către un articol în care fostul premier PSD Victor Ponta afirma că tatăl lui Sebastian Burduja a fost ofițer de securitate. Foto: Facebook Danile Ghiță În 25 martie, Daniel Ghiță a postat o fotografie cu Rareș Bogdan, pe care a scris „Miss Olanda” și i-a lăsat pe comentatori să-și bată joc de acesta. „Pensatul care face legea”, scrie unul dintre aceștia.

Firea, încă un atac la aliații liberali Foto: Instagram
Politică

Firea, încă un atac la aliații liberali

Senatoarea PSD Gabriela Firea, care ar dori să fie candidatul comun PSD-PNL la primăria Capitalei, a lansat încă un atac la aliații liberali: „Bucureștenii știu că orice candidat din partea PNL București este parte a politicii administrative dezastruoase”. Este a doua postare în decurs de câteva zile în care ea critică PNL. Citește și: Băsescu: „O să-l votez pe Nicușor Dan. A avut curaj”. Firea va câștiga doar dacă actualul primar nu candidează Organizația PNL din București este condusă de Sebastian Burduja. Firea, încă un atac la aliații liberali „Sunt convinsă că bucureștenii știu că orice candidat din partea PNL București este parte a politicii administrative dezastruoase din București. Oamenii nu pot fi mințiți: USR București împreună cu PNL București l-au făcut primar general pe Nicușor Dan și i-au asigurat majoritatea aproape 4 ani. Și acum, liberalii au directori și oameni în primărie. Echipa social-democrată este pregătită să lupte pentru bucureșteni, pentru București! Am demonstrat că putem și avem această mare responsabilitate față de cetățeni", a scris Firea pe Facebook. Senatoarea PSD mai afirmă că „în sondaje bucureștenii spun în proporție de 70% că sunt nemulțumiți de actualul primar general”. Dar un recent sondaj CURS - institut controlat de soțul unei deputate PSD -a arată că intenția de vot pentru Nicușor Dan este de 36%, iar Firea ar obâine doar 33% din voturi. „Nu uităm că până acum, în pragul alegerilor, PNL București a fost aliatul USR București și l-a susținut necontenit pe Nicușor Dan. Nu uităm nici că oamenii liberalilor au primit funcții calde pe care nu le-au părăsit după anunțul tardiv de retragere a sprijinului”, afirmase ea și la 8 martie.

Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg. Aici, Valentin Ștefan și protectorul său, Sebastian Burduja (dreapta) (sursa: Facebook/Valentin Ștefan)
Investigații

Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg

Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg. Poșta Română, compania de stat deținută de Ministerul Digitalizării, a devenit refugiu al sinecurilor politice. Liberalul Valentin Ștefan, directorul general provizoriu cu studii în Rusia, vrea să fie selectat pentru o perioadă de patru ani la conducerea companiei. CA-ul lui Burduja, numit în ultima zi Directorul provizoriu a demarat procedurile pentru selectarea companiei care va alege directorul general. Sursele Defapt.ro arată că Valentin Ștefan este un candidat pentru permanentizarea poziției pe care o deține acum. Procedura de selecție a fost lansată după ce ministrul Sebastian Burduja, în ultima zi de mandat la Digitalizare, a numit ilegal Consiliul de Administrație pe o perioadă de patru ani la Poșta Română. De ce ilegal? Pentru că nu a respectat termenul limită de finalizare a selecției membrilor pentru Consiliul de Administrație. Printre cei care și-au găsit un loc călduț la Poșta Română, dar și în noul CA, se află și Alexandru Butiseacă, fostul consilier al premierului Florin Cîțu, care făcea lobby pentru a obține articole favorabile pentru șeful său. Calendarul nerespectat pentru Consiliu Ministerul Digitalizării, condus de Sebastian Burduja, în calitate de acționar principal al companiei Poșta Română, a cerut demararea procedurii de selecție a membrilor Consiliului de Administrație în baza Ordonanței 109. Care prevede selectarea unor specialiști pe o perioadă de patru ani. Conform planului de selecție publicat pe site-ul ministerului Dezvoltării, în primele 30 de zile de la data publicării anunțului trebuia să se depună candidaturile. Un expert independent trebuia să întocmească lista cu toți candidații la data de 26 iunie 2023. Apoi, patru zile mai târziu, urma să fie aprobată lista scurtă. Tot de către un expert independent. Selecția finală pe bază de interviu urma să aibă loc la data de 21 iulie 2023. Ulterior, cei selectați urma să fie numiți în funcție la data de 28 iulie. Ministrul Sebastian Burduja nu a mai ținut cont de planul de selecție și a decis numirea membrilor, chipurile selectați, pe o perioadă de patru ani în Consiliul de Administrație. Astfel, au ajuns în Consiliul de Administrație: Mihai Călin Precup, Alexandru Butiseacă, Ioan Dragoș Moraru, Alina Prahoveanu, Daniel Cațeliu, Mădălin Mihai Bondalici și Florin Zaharia. Toată tărășenia s-a petrecut la data de 14 iunie, cu șase săptămâni în avans față de cum prevedea planul de selecție. Tot atunci s-a decis ca fiecare membru de CA să primească o indemnizație de 9.604 lei brut. Adică în jur de 1.500 de euro net pe lună. Oamenii lui Ponta și Cîțu, selectați pe Ordonanța 109 Mihai Cătălin Precup a devenit cunoscut în anul 2020, atunci când a candidat la Senat din partea Partidului Pro România, condus de Victor Ponta. Fără viitor politic la Pro România, Mihai Cătălin Precup a ajuns la Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor, organizație controlată de ministrul Sebastian Burduja. În primăvara anului trecut, premierul Nicolae Ciucă l-a numit secretar de stat la Finanțe. Pe site-ul său de prezentare se laudă că "pentru 5 ani, am fost cadru didactic la Universitatea Sorbona, în Paris, unde am predat un curs de Politici Monetare şi un curs de private equity" și consilier al vicepreședintelui Băncii Europene de Investiții. Nu înainte de a declara "patriot" și "creștin ortodox". Tot de la PACT provine și Daniel Cațeliu, un alt membru selectat în CA. Citește și: Salt spectaculos al Bucureștiului în Topul 100 al celor mai bune orașe de locuit: capitala României a avansat 21 de poziții și a ajuns pe locul 99 Liberalii au venit în CA cu Alexandru Butiseacă, fostul consilier al premierului Florin Cîțu. El a devenit cunoscut opiniei publice după ce a făcut lobby pentru a obține opinii favorabile de la experți internaționali pentru șeful său, pe care partidul l-a tras pe linie moartă. De exemplu, profesorul universitar Deirdre McCloskey a declarat pentru Libertatea că Alexandru Butiseacă s-a prezentat drept ziarist la Digi24. Dar acesta a negat. Ca orice liberal care se respectă, după ce a plecat de la Guvern a ajuns consilier la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar de acolo partidul l-a plasat pe funcția de director economic interimar la Poșta Română. Un alt membru liberal plasat în Consiliul de Administrație este ialomițeanul Ioan Dragoș Moraru, fost candidat PNL la consiliul local Fetești. Pe lista membrilor CA și-a făcut loc și Alina Prahoveanu, pusă la SALROM în anul 2021 de ministrul Economiei de atunci, Claudiu Năsui. Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg Liberalul Valentin Ștefan a fost uns pe funcția de director general provizoriu al Poștei Române. Din CV-ul său aflăm că și-a luat licența în istorie la Universitatea București în anul 2008, apoi a plecat în Rusia. Tocmai la Universitatea din Sankt Petersburg, pentru a desprinde tainele limbii ruse. După ce s-a școlit aproape un an în Rusia a revenit în România, unde s-a angajat la HP ca specialist în achiziții. Apoi a ajuns stagiar la Națiunile Unite, acolo unde ar fi făcut parte dintr-o echipă de monitorizare a organizațiilor teroriste: Al Qaida și Talibani. El susține ca din poziția de stagiar era responsabil cu pregătirea rapoartelor pentru misiunile echipei de monitorizare. Însă specialiștii în domeniu nu menționează astfel de informații în CV pentru a nu se pune în pericol și a nu vulnerabiliza echipa. Investigator financiar cu studii de istorie Tot în anul 2011, a început un masterat în "Studii Ruse" la Universitatea Carolinei de Nord din Chapel Hill. Apoi, dintr-o dată a ajuns investigator la Kroll Compliance, în Washington. Se întâmpla în 2013, la scurt timp după finalizarea masteratului. Fără experiență în domeniu, spune el, a desfășurat investigații internaționale de prevenire a spălării banilor, ba chiar a investigat frauda de un miliard de dolari din sistemul bancar din Moldova. Dar nu spune cine a contractat firma pentru aceste investigații. În anul 2015, menționează Valentin Ștefan, a devenit manager la Exiger Dilligence, o altă companie care se ocupa de investigații internaționale. Acolo pregătea investigatori juniori. Începând cu anul 2017 a devenit partener la Rise Consortium, unde avea ca misiune identificarea de posibili investitori în România și sprijinirea companiilor românești în SUA. După alți doi ani a ajuns la Morgan Stanley, unde a fost angajat pe anti-fraudă. Valentin Ștefan a precizat în CV că a fost responsabil de formarea și coagularea echipei de prevenire a fraudei digitale și crearea și implementarea procedurilor de lucru. A rezistat până în octombrie 2019, apoi a revenit în România. Din iunie 2021, conduce Poșta Română.

Burduja sugerează: Nicușor Dan în PNL (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Politică

Burduja sugerează: Nicușor Dan în PNL

Burduja sugerează: Nicușor Dan în PNL. Preşedintele PNL Sector 1, Sebastian Burduja, afirmă că este "sceptic" în ceea ce priveşte susţinerea, de către liberali, a actualului edil al Capitalei, Nicuşor Dan, pentru un nou mandat şi susţine că acesta "nu a livrat pentru Bucureşti", deşi are "bune intenţii". Burduja sugerează: Nicușor Dan în PNL "Eu sunt sceptic, cu tot respectul pentru domnul Nicuşor Dan. Îl ştiu de mulţi ani de zile, cred că are bune intenţii, dar, până acum, nu cred că a livrat pentru Bucureşti, cel puţin la nivelul aşteptărilor bucureştenilor. Vom vedea ce va fi peste patru, cinci luni, vom face o analiză atentă şi cred că şi Partidul Naţional liberal este dator electoratului său să vină cu o viziune proprie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În măsura în care ea va fi adoptată şi de domnul Nicuşor Dan, eu m-aş bucura să facă acest lucru. Dar şi noi avem datoria să ne testăm proprii candidaţi, să vedem ce strategie avem şi să luăm cea mai bună decizie", a spus, sâmbătă, Burduja, la Digi24. Întrebat dacă există varianta ca PNL să candideze împreună cu PSD la primăria Capitalei, în care social-democraţii să o susţină pe fostul primar Gabriela Firea, iar liberalii să ia trei primării de sector, Burduja a arătat că nu a auzit o asemenea variantă şi a reiterat că, personal susţine varianta ca PNL să aibă candidaţi proprii "peste tot în Bucureşti". Regret pentru susținerea lui Clotilde Armand "N-am auzit o asemenea variantă. Eu aş susţine, cu mare plăcere o variantă în care Partidul Naţional Liberal are candidaţi peste tot în Bucureşti. Şi vă vorbesc din experienţă proprie. Noi, la Sectorul 1, în 2020, am susţinut candidatul unui alt partid, USR, un candidat care, pe mine personal m-a dezamăgit. Şi a dezamăgit foarte mulţi cetăţeni din Sectorul 1. Eu acum trebuie să vin iarăşi în faţa acestor cetăţeni şi să îmi crape obrazul că promisiunile pe care noi le făceam în campania electorală, în parteneriat cu doamna Armand, nu pot fi îndeplinite, pentru că dânsa nu înţelege să facă un parteneriat. (...) Cred că PNL are suficient de mulţi lideri la nivel local care pot să garanteze performanţa în administraţia locală", a declarat Sebastian Burduja. Citește și: Condamnat la 15 ani și opt luni de pușcărie, Mario Iorgulescu sfidează statul român din Italia: „Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie” Acesta nu a exclus intrarea în cursa electorală, afirmând că nu s-a temut niciodată de provocări. "Nu m-am temut niciodată de provocări. Nu m-am temut niciodată de votul românilor. (...) Nu mă tem de un test direct în faţa electoratului şi cred că orice om politic trebuie să fie dispus să şi-l asume", a afirmat preşedintele PNL Sector 1.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră