sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sebastian burduja

10 articole
Eveniment

Burduja critică politicile europene de „înverzire”

Burduja critică politicile europene de „înverzire”. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a criticat politicile de „înverzire” ale Europei, descriindu-le drept o ideologie impusă fără planificare și considerând că acestea au afectat grav economia europeană. Într-o postare recentă pe Facebook, el a evidențiat multiple probleme generate de aceste politici și a propus o schimbare de direcție pentru viitorul Uniunii Europene. Burduja critică politicile europene de „înverzire” Sebastian Burduja susține că politicile de „înverzire” ale Europei nu au fost bazate pe politici publice bine gândite, ci pe o ideologie aplicată rapid, sub forma unei „terapii șoc”. Citește și: Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie” Potrivit acestuia, consecințele acestor politici sunt grave. Provoacă efecte economice negative, prin distrugerea industriilor tradiționale, precum industria grea și extractivă. Au costuri sociale ridicate, cauzând pierderea locurilor de muncă pentru mii de europeni. Burduja a criticat și strategiile ineficiente, prin finanțarea ONG-urilor și campaniilor de lobby în detrimentul propriilor economii. Europa, dependentă de importuri și resurse externe Ministrul subliniază că Uniunea Europeană a ajuns să depindă de importuri din state externe pentru tehnologii „verzi”, cum ar fi panourile fotovoltaice și turbinele eoliene, produse la mii de kilometri distanță. În același timp, propriile resurse, precum gazul sau industria locală, au fost etichetate drept „poluante”. Un exemplu elocvent oferit de Burduja este utilizarea gazului rusesc pentru producția de îngrășăminte chimice în afara Europei, care ulterior au fost importate în UE. Industria europeană, „pusă pe butuci” Politicile actuale au făcut industria europeană necompetitivă, afirmă Burduja. Principalele probleme identificate de ministru sunt costurile ridicate ale energiei în Europa, de până la trei ori mai mari decât în alte regiuni. De asemenea, costurile asociate certificatelor de CO2 și dificultatea repornirii industriilor, care ar necesita investiții de miliarde de euro. Ministrul atrage atenția că produsele europene nu mai pot concura cu cele venite de pe piețele externe, unde costurile de producție sunt considerabil mai mici. Apel la resetarea politicilor europene Burduja consideră că „terapia șoc verde” trebuie să înceteze, iar cei care au folosit banii contribuabililor pentru a o promova ar trebui să dea explicații. În schimb, propune o reconstrucție a economiei europene pe baze solide, competitive și inovatoare. „Uniunea Europeană trebuie să redevină o forță globală, așa cum au visat părinții fondatori. Este timpul să renunțăm la utopii și să ne concentrăm pe realitate: să reconstruim industria și să investim în energie curată, fără să compromitem energia sigură și accesibilă”, afirmă ministrul. România, exemplu de tranziție energetică pragmatică Burduja a evidențiat faptul că, după 17 ani, România a adoptat o nouă strategie energetică națională bazată pe o abordare concretă și pragmatică. Scopul este să devină independentă energetic și să contribuie la un nou început pentru Europa. Europa, responsabilitatea pentru emisiile globale de CO2 Ministrul subliniază că Uniunea Europeană contribuie cu mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2 (conform datelor din 2023). Acest fapt, alături de impactul negativ al politicilor actuale, evidențiază necesitatea unei resetări a strategiilor europene. „Suntem pregătiți să susținem această schimbare de paradigmă”, a concluzionat Sebastian Burduja, invitând la o reconstrucție a economiei europene bazată pe realitate și pe sustenabilitate.

Burduja critică politicile europene de „înverzire”(sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Eveniment

Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului

Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a calificat furtul unor artefacte din tezaurul dacic expus în Olanda drept o rușine internațională. Într-un mesaj pe Facebook, acesta a subliniat necesitatea unei anchete urgente pentru a descoperi vinovații și a evalua posibilele motive din spatele acestui incident grav. Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului Sebastian Burduja a criticat lipsa de securitate a muzeului olandez, subliniind că paza umană și intervenția rapidă a poliției ar fi trebuit să prevină furtul. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Ministrul a comparat situația cu standardele din România, unde, în opinia sa, un astfel de incident ar fi fost gestionat prompt. Investigarea furtului: între online și filonul naționalist Ministrul a sugerat că furtul ar putea avea legături cu manipulări politice în prag de alegeri și a propus ca investigațiile să înceapă în mediul online, unde artefactele furate sunt adesea tranzacționate pe dark web. Burduja a făcut apel la experții români în securitate cibernetică pentru a sprijini ancheta. Apel la solidaritate și patriotism Burduja a subliniat importanța unei reacții unite și a implicării experților pentru a recupera artefactele. „România este puternică și solidară. Aceste lucruri trebuie să ne unească, nu să ne dezbine”, a declarat ministrul, solicitând măsuri rapide și tragerea la răspundere a celor vinovați.

Piedone, Firea, Burduja știu că pierd (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, Ovidiu Micsik)
Politică

Piedone, Firea, Burduja știu că pierd

Piedone, Firea, Burduja știu că pierd. Singurul candidat pentru București mulțumit după ce a votat pare să fie Nicușor Dan. Piedone, Firea, Burduja știu că pierd Potrivit instantaneelor realizate de către Inquam Photos (Ovidiu Micsik și Octav Ganea) la ieșirea din cabinele de vot, Piedone, Firea și Burduja erau, în cel mai bun caz, anxioși. Citește și: Colecția de mașini și vila uriașă a lui Andrei Iordănescu, fiul lui Anghel Iordănescu, bugetar, candidat PSD și client al familiei Firea-Pandele

Planul lui Burduja pentru "Bucureștiul Coolt" (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Politică

Burduja are un plan pentru "Bucureștiul Coolt". Candidatul PNL la Primăria Generală își asumă șapte angajamente pentru viața culturală a Capitalei

Planul lui Burduja pentru "Bucureștiul Coolt". "Bucureștiului îi lipsește astăzi o identitate clară, care se construiește și prin modul în care administrația locală se raportează la cultura din orașul nostru. Doar cu o viziune coerentă și structurată putem dezvolta un mediu cultural vibrant în Capitala României.", spune Sebastian Burduja într-o postare pe Facebook. Planul lui Burduja pentru "Bucureștiul Coolt" "Înțeleg frustrarea artiștilor, actorilor și a oamenilor de cultură, dar și a publicului, care este adesea lipsit de plăcerea artei în toate formele sale. Știu cât de greu este să creați și să vă desfășurați activitatea într-un oraș care nu vă oferă suficient sprijin. Propunerea mea, Bucureștiul Coolt, este parte integrantă a Schimbării Bucureștiului. Aceasta înseamnă renașterea și redefinirea identității culturale a Capitalei prin proiecte de anvergură, evenimente și revitalizarea spațiilor urbane neglijate. Vreau să transformăm Bucureștiul într-un hub cultural de talie europeană, unde creativitatea și inovarea să fie la ele acasă. Trebuie să valorificăm patrimoniul cultural al Capitalei și să creăm noi oportunități pentru artiști, în special pentru cei tineri. De asemenea, trebuie să încurajăm diversitatea culturală, astfel încât publicul să aibă o gamă largă de opțiuni. Este nevoie de investiții în infrastructura culturală, de reorganizarea instituțiilor pentru o mai bună gestionare a resurselor și de un parteneriat solid între administrație și mediul privat pentru a sprijini inițiativele culturale locale. 7 angajamente pe care le am pentru un București Coolt: 1. Creșterea bugetului alocat culturii și gestionarea mai eficientă a resurselor pentru a prioritiza investițiile și proiectele culturale. 2. Începerea construcției unei noi săli de concerte, Sala „Sergiu Celibidache”. 3. Preluarea Sălii Palatului la Primăria Capitalei și începerea imediată a lucrărilor de modernizare. 4. Organizarea unui festival de film al orașului pentru a atrage și mai mulți iubitori de artă cinematografică. 5. Reconversia unor spații industriale în spații culturale multifuncționale, cum ar fi Uzinele Electrica și Autogara Filaret. 6. Modernizarea și consolidarea sălilor de teatru cu risc seismic. 7. Numiri la conducerile instituțiilor de cultură din subordinea PMB doar prin concurs, în termen de maxim șase luni de la începerea mandatului, în conformitate cu legea.", se arată în postarea candidatului PNL.

Cîrstoiu - afară, Firea și Burduja - candidați (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Cîrstoiu - afară, Firea și Burduja - candidați

Cîrstoiu - afară, Firea și Burduja - candidați. Coaliţia a decis luni noapte să meargă cu candidaturi separate la Primăria Capitalei, respectiv Gabriela Firea - PSD şi Sebastian Burduja - PNL, pentru a maximiza electoratele celor două partide, potrivit unor surse politice. Cîrstoiu - afară, Firea și Burduja - candidați Sursele au precizat că cei doi candidaţi la Primăria Capitalei nu se vor ataca în campanie, ci vor avea o campanie constructivă, centrată pe soluţii pentru Bucureşti. Citește și: Cîrstoiu refuză să se retragă din cursa pentru Primăria București, deși Ciolacu și Ciucă au încercat mai multe ore să-l convingă, până aproape de miezul nopții de luni spre marți "Candidaţii pe sectoare rămân comuni, la fel şi listele de consilii locale. Este o situaţie similară cu deciziile luate pentru Bacău şi Braşov", au menţionat sursele politice. Coaliţia a discutat, luni, situaţia candidatului la Primăria Capitalei, Cătălin Cîrstoiu, iar după lungi discuţii a ajuns la soluţia candidaturilor separate.

Deputatul PSD Ghiță, un apropiat al familiei Firea, își bate joc de aliații din PNL Foto: Facebook
Politică

Ghiță își bate joc de aliații din PNL

Deputatul PSD Daniel Ghiță, fost luptător de kickboxing și un apropiat al familiei Firea, își bate joc de aliații din PNL: scrie că ministrul Sebastian Burduja este „puiuț de securist” și-l ironizează vulgar pe prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan, numindu-l „Miss Olanda”. În schimb, Ghiță redistribuie fără comentarii postările Gabrielei Firea. Citește și: Câte secunde a vorbit în Parlament deputatul PSD Daniel Tudorache, zis „Diamant”, și cu ce salariu uriaș a fost plătit. Ciolacu susținea în 2023 că el a câștigat alegerile în Sectorul 1 În 2020, Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar în Voluntari, recunoștea că el l-a susținut pe Daniel Ghiță să ajungă deputat. Acum, acesta pare a fi nemulțumit alianța PSD cu PNL. Ghiță își bate joc de aliații din PNL „Îmi este rușine, scârbă de cei care încearcă să-l ni-l bage pe gât pe Sebastian Burduja! Vai ce talentat, dar când a dat cadou 300 milioane de Euro la OMV? Pentru seniorii României nu erau bani, decât să dea el cadouri, fără să întrebe poporul. OMV ne a dat în judecată, neplătind taxa de solidaritate de un miliard de Euro către România , și el dă cadou 300 milioane de Euro? Vai să se închine la OMV! #MarșMă! Are impresia că dacă linge clanțele la Davos este deja Presedintele României? După 34 de ani de la Revoluție, tot copiii securiștilor sunt puși în funcții? Tatăl lui Burduja a fost ofițer de Securitate! Ce a demonstrat el? Absolut nimic! Un nimic, promovat exagerat. Trebuie să ajungă pe funcții, ca sa căpușeze România! Nu mai au loc copiii României de beizadelele securiștilor? Nulități cu tupeu maxim. Mă scârbesc cei care-l laudă pe puiuțul de securist la Realitatea TV! Fii de soldați, nu votează copiii securiștilor, niciodată!”, a scris Daniel Ghiță pe Facebook, la 18 martie. Într-un comentariu la postare, deputatul PSD a pus un link către un articol în care fostul premier PSD Victor Ponta afirma că tatăl lui Sebastian Burduja a fost ofițer de securitate. Foto: Facebook Danile Ghiță În 25 martie, Daniel Ghiță a postat o fotografie cu Rareș Bogdan, pe care a scris „Miss Olanda” și i-a lăsat pe comentatori să-și bată joc de acesta. „Pensatul care face legea”, scrie unul dintre aceștia.

Firea, încă un atac la aliații liberali Foto: Instagram
Politică

Firea, încă un atac la aliații liberali

Senatoarea PSD Gabriela Firea, care ar dori să fie candidatul comun PSD-PNL la primăria Capitalei, a lansat încă un atac la aliații liberali: „Bucureștenii știu că orice candidat din partea PNL București este parte a politicii administrative dezastruoase”. Este a doua postare în decurs de câteva zile în care ea critică PNL. Citește și: Băsescu: „O să-l votez pe Nicușor Dan. A avut curaj”. Firea va câștiga doar dacă actualul primar nu candidează Organizația PNL din București este condusă de Sebastian Burduja. Firea, încă un atac la aliații liberali „Sunt convinsă că bucureștenii știu că orice candidat din partea PNL București este parte a politicii administrative dezastruoase din București. Oamenii nu pot fi mințiți: USR București împreună cu PNL București l-au făcut primar general pe Nicușor Dan și i-au asigurat majoritatea aproape 4 ani. Și acum, liberalii au directori și oameni în primărie. Echipa social-democrată este pregătită să lupte pentru bucureșteni, pentru București! Am demonstrat că putem și avem această mare responsabilitate față de cetățeni", a scris Firea pe Facebook. Senatoarea PSD mai afirmă că „în sondaje bucureștenii spun în proporție de 70% că sunt nemulțumiți de actualul primar general”. Dar un recent sondaj CURS - institut controlat de soțul unei deputate PSD -a arată că intenția de vot pentru Nicușor Dan este de 36%, iar Firea ar obâine doar 33% din voturi. „Nu uităm că până acum, în pragul alegerilor, PNL București a fost aliatul USR București și l-a susținut necontenit pe Nicușor Dan. Nu uităm nici că oamenii liberalilor au primit funcții calde pe care nu le-au părăsit după anunțul tardiv de retragere a sprijinului”, afirmase ea și la 8 martie.

Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg. Aici, Valentin Ștefan și protectorul său, Sebastian Burduja (dreapta) (sursa: Facebook/Valentin Ștefan)
Investigații

Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg

Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg. Poșta Română, compania de stat deținută de Ministerul Digitalizării, a devenit refugiu al sinecurilor politice. Liberalul Valentin Ștefan, directorul general provizoriu cu studii în Rusia, vrea să fie selectat pentru o perioadă de patru ani la conducerea companiei. CA-ul lui Burduja, numit în ultima zi Directorul provizoriu a demarat procedurile pentru selectarea companiei care va alege directorul general. Sursele Defapt.ro arată că Valentin Ștefan este un candidat pentru permanentizarea poziției pe care o deține acum. Procedura de selecție a fost lansată după ce ministrul Sebastian Burduja, în ultima zi de mandat la Digitalizare, a numit ilegal Consiliul de Administrație pe o perioadă de patru ani la Poșta Română. De ce ilegal? Pentru că nu a respectat termenul limită de finalizare a selecției membrilor pentru Consiliul de Administrație. Printre cei care și-au găsit un loc călduț la Poșta Română, dar și în noul CA, se află și Alexandru Butiseacă, fostul consilier al premierului Florin Cîțu, care făcea lobby pentru a obține articole favorabile pentru șeful său. Calendarul nerespectat pentru Consiliu Ministerul Digitalizării, condus de Sebastian Burduja, în calitate de acționar principal al companiei Poșta Română, a cerut demararea procedurii de selecție a membrilor Consiliului de Administrație în baza Ordonanței 109. Care prevede selectarea unor specialiști pe o perioadă de patru ani. Conform planului de selecție publicat pe site-ul ministerului Dezvoltării, în primele 30 de zile de la data publicării anunțului trebuia să se depună candidaturile. Un expert independent trebuia să întocmească lista cu toți candidații la data de 26 iunie 2023. Apoi, patru zile mai târziu, urma să fie aprobată lista scurtă. Tot de către un expert independent. Selecția finală pe bază de interviu urma să aibă loc la data de 21 iulie 2023. Ulterior, cei selectați urma să fie numiți în funcție la data de 28 iulie. Ministrul Sebastian Burduja nu a mai ținut cont de planul de selecție și a decis numirea membrilor, chipurile selectați, pe o perioadă de patru ani în Consiliul de Administrație. Astfel, au ajuns în Consiliul de Administrație: Mihai Călin Precup, Alexandru Butiseacă, Ioan Dragoș Moraru, Alina Prahoveanu, Daniel Cațeliu, Mădălin Mihai Bondalici și Florin Zaharia. Toată tărășenia s-a petrecut la data de 14 iunie, cu șase săptămâni în avans față de cum prevedea planul de selecție. Tot atunci s-a decis ca fiecare membru de CA să primească o indemnizație de 9.604 lei brut. Adică în jur de 1.500 de euro net pe lună. Oamenii lui Ponta și Cîțu, selectați pe Ordonanța 109 Mihai Cătălin Precup a devenit cunoscut în anul 2020, atunci când a candidat la Senat din partea Partidului Pro România, condus de Victor Ponta. Fără viitor politic la Pro România, Mihai Cătălin Precup a ajuns la Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor, organizație controlată de ministrul Sebastian Burduja. În primăvara anului trecut, premierul Nicolae Ciucă l-a numit secretar de stat la Finanțe. Pe site-ul său de prezentare se laudă că "pentru 5 ani, am fost cadru didactic la Universitatea Sorbona, în Paris, unde am predat un curs de Politici Monetare şi un curs de private equity" și consilier al vicepreședintelui Băncii Europene de Investiții. Nu înainte de a declara "patriot" și "creștin ortodox". Tot de la PACT provine și Daniel Cațeliu, un alt membru selectat în CA. Citește și: Salt spectaculos al Bucureștiului în Topul 100 al celor mai bune orașe de locuit: capitala României a avansat 21 de poziții și a ajuns pe locul 99 Liberalii au venit în CA cu Alexandru Butiseacă, fostul consilier al premierului Florin Cîțu. El a devenit cunoscut opiniei publice după ce a făcut lobby pentru a obține opinii favorabile de la experți internaționali pentru șeful său, pe care partidul l-a tras pe linie moartă. De exemplu, profesorul universitar Deirdre McCloskey a declarat pentru Libertatea că Alexandru Butiseacă s-a prezentat drept ziarist la Digi24. Dar acesta a negat. Ca orice liberal care se respectă, după ce a plecat de la Guvern a ajuns consilier la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar de acolo partidul l-a plasat pe funcția de director economic interimar la Poșta Română. Un alt membru liberal plasat în Consiliul de Administrație este ialomițeanul Ioan Dragoș Moraru, fost candidat PNL la consiliul local Fetești. Pe lista membrilor CA și-a făcut loc și Alina Prahoveanu, pusă la SALROM în anul 2021 de ministrul Economiei de atunci, Claudiu Năsui. Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg Liberalul Valentin Ștefan a fost uns pe funcția de director general provizoriu al Poștei Române. Din CV-ul său aflăm că și-a luat licența în istorie la Universitatea București în anul 2008, apoi a plecat în Rusia. Tocmai la Universitatea din Sankt Petersburg, pentru a desprinde tainele limbii ruse. După ce s-a școlit aproape un an în Rusia a revenit în România, unde s-a angajat la HP ca specialist în achiziții. Apoi a ajuns stagiar la Națiunile Unite, acolo unde ar fi făcut parte dintr-o echipă de monitorizare a organizațiilor teroriste: Al Qaida și Talibani. El susține ca din poziția de stagiar era responsabil cu pregătirea rapoartelor pentru misiunile echipei de monitorizare. Însă specialiștii în domeniu nu menționează astfel de informații în CV pentru a nu se pune în pericol și a nu vulnerabiliza echipa. Investigator financiar cu studii de istorie Tot în anul 2011, a început un masterat în "Studii Ruse" la Universitatea Carolinei de Nord din Chapel Hill. Apoi, dintr-o dată a ajuns investigator la Kroll Compliance, în Washington. Se întâmpla în 2013, la scurt timp după finalizarea masteratului. Fără experiență în domeniu, spune el, a desfășurat investigații internaționale de prevenire a spălării banilor, ba chiar a investigat frauda de un miliard de dolari din sistemul bancar din Moldova. Dar nu spune cine a contractat firma pentru aceste investigații. În anul 2015, menționează Valentin Ștefan, a devenit manager la Exiger Dilligence, o altă companie care se ocupa de investigații internaționale. Acolo pregătea investigatori juniori. Începând cu anul 2017 a devenit partener la Rise Consortium, unde avea ca misiune identificarea de posibili investitori în România și sprijinirea companiilor românești în SUA. După alți doi ani a ajuns la Morgan Stanley, unde a fost angajat pe anti-fraudă. Valentin Ștefan a precizat în CV că a fost responsabil de formarea și coagularea echipei de prevenire a fraudei digitale și crearea și implementarea procedurilor de lucru. A rezistat până în octombrie 2019, apoi a revenit în România. Din iunie 2021, conduce Poșta Română.

Burduja sugerează: Nicușor Dan în PNL (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Politică

Burduja sugerează: Nicușor Dan în PNL

Burduja sugerează: Nicușor Dan în PNL. Preşedintele PNL Sector 1, Sebastian Burduja, afirmă că este "sceptic" în ceea ce priveşte susţinerea, de către liberali, a actualului edil al Capitalei, Nicuşor Dan, pentru un nou mandat şi susţine că acesta "nu a livrat pentru Bucureşti", deşi are "bune intenţii". Burduja sugerează: Nicușor Dan în PNL "Eu sunt sceptic, cu tot respectul pentru domnul Nicuşor Dan. Îl ştiu de mulţi ani de zile, cred că are bune intenţii, dar, până acum, nu cred că a livrat pentru Bucureşti, cel puţin la nivelul aşteptărilor bucureştenilor. Vom vedea ce va fi peste patru, cinci luni, vom face o analiză atentă şi cred că şi Partidul Naţional liberal este dator electoratului său să vină cu o viziune proprie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În măsura în care ea va fi adoptată şi de domnul Nicuşor Dan, eu m-aş bucura să facă acest lucru. Dar şi noi avem datoria să ne testăm proprii candidaţi, să vedem ce strategie avem şi să luăm cea mai bună decizie", a spus, sâmbătă, Burduja, la Digi24. Întrebat dacă există varianta ca PNL să candideze împreună cu PSD la primăria Capitalei, în care social-democraţii să o susţină pe fostul primar Gabriela Firea, iar liberalii să ia trei primării de sector, Burduja a arătat că nu a auzit o asemenea variantă şi a reiterat că, personal susţine varianta ca PNL să aibă candidaţi proprii "peste tot în Bucureşti". Regret pentru susținerea lui Clotilde Armand "N-am auzit o asemenea variantă. Eu aş susţine, cu mare plăcere o variantă în care Partidul Naţional Liberal are candidaţi peste tot în Bucureşti. Şi vă vorbesc din experienţă proprie. Noi, la Sectorul 1, în 2020, am susţinut candidatul unui alt partid, USR, un candidat care, pe mine personal m-a dezamăgit. Şi a dezamăgit foarte mulţi cetăţeni din Sectorul 1. Eu acum trebuie să vin iarăşi în faţa acestor cetăţeni şi să îmi crape obrazul că promisiunile pe care noi le făceam în campania electorală, în parteneriat cu doamna Armand, nu pot fi îndeplinite, pentru că dânsa nu înţelege să facă un parteneriat. (...) Cred că PNL are suficient de mulţi lideri la nivel local care pot să garanteze performanţa în administraţia locală", a declarat Sebastian Burduja. Citește și: Condamnat la 15 ani și opt luni de pușcărie, Mario Iorgulescu sfidează statul român din Italia: „Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie” Acesta nu a exclus intrarea în cursa electorală, afirmând că nu s-a temut niciodată de provocări. "Nu m-am temut niciodată de provocări. Nu m-am temut niciodată de votul românilor. (...) Nu mă tem de un test direct în faţa electoratului şi cred că orice om politic trebuie să fie dispus să şi-l asume", a afirmat preşedintele PNL Sector 1.

Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski (sursa: moneypoint.ro)
Investigații

Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski

Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski. Marinel Burduja, tatăl ministrului Digitalizării, Sebastian Burduja, și fost vicepreședinte al Băncii Române de Comerț Exterior, face parte din Consiliul de Administrație al companiei ALRO, controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Deși nu a fost inclus pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene și SUA, Vitali Machitski este „prieten pe viață” cu fostul agent KGB și general de rang înalt Serghei Viktorovich Chemezov, directorul general al corporației Rostec, un conglomerat din industria de apărare rusească format din 700 de întreprinderi. Sindicaliștii de la ALRO au protestat de câteva ori în ultimele luni de teamă că se va închide fabrica de aluminiu. Ei l-au acuzat pe ministrul Energiei Virgil Popescu, colegul de partid al lui Burduja jr, că reprezintă „mafia din energie”. Cum a preluat Machitski controlul ALRO Industria feroasă și neferoasă din România a fost preluată de afaceriștii ruși după căderea regimului comunist. Unul dintre cei care au profitat de vremurile tulburi din România a fost Vitali Machitski, care a pus ochii într-o primă fază pe producătorul de aluminiu ALRO Slatina. Vitali Machitski, împreună cu asociatul său Alexander Krasner, fost angajat al spionului Marc Rich, au cumpărat repetat pachete mici de acțiuni prin intermediul companiei americane Marco International Corp. Așa au ajuns să dețină în jur de 40% din ALRO. Ulterior, au preluat un pachet de 10% din acțiuni de la statul român și au devenit acționari majoritari. De privatizare ALRO Slatina s-a ocupat Gheorghe Dobra, actualul director general al companiei. El se laudă că a reușit privatizarea cu succes a companiei în perioada 2000-2002. Câțiva ani mai târziu, după ce Traian Băsescu a ajuns președintele României, ALRO Slatina a fost implicată în scandalul legat de energie ieftină de la Hidroelectrica. Rostec, Gazprom, Blue Stream Vitali Machitski a combinat afacerile și jocurile de culise cu interesele Moscovei pentru a deveni unul dintre cei mai influenti ruși la nivel internațional. El a copilărit în orașul rusesc Cheremkhovo alături de Serghei Chemezov. Primul avea să ajungă un influent afacerist la nivel internațional. Celălalt s-a înrolat în serviciul de spionaj KGB. La începutul anilor ’80, agentul Chemezov a fost trimis la misiune în Germania de Est. Acolo a lucrat împreună cu Vladimir Putin, actualul președinte al Rusiei, și Nicolai Tokarev, actual președinte al companiei Transneft. Toți trei erau subordonați lui Lazar Matveev, ofițer de legătură al KGB la Stasi, serviciul de securitate al Germaniei de Est. Citește și: Dimensiunea crizei energetice europene este uriașă: numai pentru iarna care vine, Comisia Europeană a pus la bătaie 40 de miliarde de euro, ajutor pentru gospodării și companii După ce a renunțat la munca de teren, Serghei Chemezov a fost preluat de Vladimir Putin, care l-a angajat inițial la Kremlin. Apoi l-a numit la conducerea mai multor companii de stat. În 2007, l-a numit în funcția de director general al Rostec, un conglomerat de 700 de firme din industria de apărare rusească, organizate în 14 holdinguri. Chemezov nu a uitat de prietenul său din copilărie Vitali Machitski, pe care l-a implicat în mai multe afaceri ale Rostec. La începutul anilor 2000, oficialii Gazprom i-au cerut lui Vitali Machitski să facă parte dintr-o echipă care urma să negocieze cu Turcia deblocarea construcției gazoductului Blue Stream. Pentru efortul său, Vitali Machitski a primit dreptul de a vinde României o cantitate de 60 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc până în 2030. Începând cu anul 2020, rusul livrează gazele Gazprom prin intermediul Imex Oil Limited. Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski Vitali Machitski deține controlul asupra ALRO prin intermediul firmei Vimetco. Printre acționari se mai află Paval Holding – deținut de frații Dragoș și Adrian Pavăl, dar și Fondul Proprietatea. Pentru ALRO a ajuns să lucreze și Marinel Burduja (tatăl ministrului Digitalizării, Sebastian Burduja), pe care îl regăsim în prezent în Consiliul de Administrație. În aprilie 2019, Burduja sr a fost desemnat membru independent non-executiv al Consiliului de Administrație. Patru luni mai târziu, avea să fie numit și membru în Comitetul de Remunerații și Nominalizări. Apoi, în martie 2020, a fost desemnat și ca membru al Comitetului de Risc și Sustenabilitate. În martie 2022, la două săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina, fiul lui Vitali Machitski, Pavel, și-a dat demisia din Consiliul de Administrație al ALRO. Tot atunci au părăsit grupul Aleksandr Barabanov și Pavel Primakov. Primul era șeful departamentului de contabilitate și raportare corporativă, iar celălalt se ocupa de afaceri juridice internaționale. În locul lor au fost numiți Genoveva Năstase, Igor Higer și Dragoș Adrian Voncu. Burduja sr: Eu nu lucrez pentru Machitski Sebastian Burduja, ministrul liberal al Digitalizării, a spus pentru Defapt.ro că nu s-a preocupat ce face tatăl său: „Nu sunt adeptul . Fiecare om răspunde pentru faptele sale. Sunt întrebări care se adresează tatălui meu”. Contactat de către Defapt.ro, Marinel Burduja a spus că e membru independent în Consiliul de Administrație. „M-am prezentat la un concurs și am fost selecționat. Eu nu lucrez pentru el (Vitali Machitski - n.r.). Eu lucrez pentru o companie românească care se numește ALRO SA. Vă rog să vă interesați. Acest domn Machitski pe care îl menționați nu figurează în acționariatul acestei companii”. Atunci când i s-a spus că firma lui Machitski este acționarul majoritar al ALRO, Marinel Burduja a menționat că nu are acces la astfel de date. Deși sunt publice. Pe fiul oligarhului îl cunoaște „Tot ceea ce vă spun, vă spun din informații publice. Eu vă spun că nu l-am văzut vreodată la față pe acest domn. Din punctul meu de vedere, nu are nici o legătură cu această societate. Nu este compania dânsului. Nu este acționar majoritar. Eu niciodată nu am avut contact cu un acționar Machitski la ALRO. ALRO este deținută de o cetățeancă din Israel, de frații Pavăl și Fondul Proprietatea”. Întrebat dacă știe că din Consiliul de Administrație a făcut parte și Pavel Machitski, fiul rusului, Marinel Burduja a spus că asta s-a întâmplat în urmă cu câțiva ani de zile. Când i s-a spus că Pavel Machitski și-a dat demisia din CA la scurt timp după începerea războiului din Ucraina, Marinel Burduja adăugat: „Probabil aveți informații la fel de bune cum este și realitatea. Eu pot să vă spun că a fost în CA, dar nu cu titlul de reprezentant al acționariatului majoritar”. „Eu vă spun clar că nu deține el ALRO. Nu am lucrat niciodată pentru el. Și nu aș lucra vreodată pentru el”, a încheiat Burduja senior. De la Bancorex, la compania ministrului PSD al Sănătății Marinel Burduja are o carieră romanțată pentru publicul larg. A absolvit Facultatea de Relații Economice Internaționale în anul 1976, apoi Facultatea de Drept în 1983. Nu se știe unde a lucrat până în 1990, atunci când a ajuns primar al Municipiului Piatra Neamț și deputat. Unele publicații susțin că a lucrat până atunci ca economist pentru Confex, întreprindere aflată sub controlul Securității. Cert este că și-a dat demisia din parlament în anul 1991 și s-a dus la Piatra Neamț, acolo unde a înființat o filială a Băncii Române de Comerț Exterior (BRCE). În 1993 a revenit la București, pe funcția de director general al Christian Dior România, iar după un an îl regăsim în funcția de vicepreședinte al Băncii Române de Comerț Exterior - Bancorex, considerată „regina” băncilor din România. A rezistat pe funcție până în anul 1996. Însă, în perioada 1994-1996, banca la care era vicepreședinte Burduja a fost implicată în mai multe afaceri scandaloase. De exemplu, a decontat peste 30 de milioane de dolari pentru bunuri și servicii fictive antamate de Guvernul Văcăroiu. Costurile au fost suportate din taxele și impozitele românilor. Marinel Burduja a lăsat în 1996 Bancorex pentru funcția de vicepreședinte al Creditanstalt România. De acolo, a ajuns la ABN Amro, iar ulterior, la Raiffesein Bank. În anul 2012, a ajuns președinte al Băncii Române de Credite și Investiții. După alți trei ani, a ajuns președintele Consiliului de Administrație al Forza Rossa IFN, companie controlată de Ion Bazac, fostul ministru PSD al Sănătății. Neagă orice legătură cu serviciile secrete Victor Ponta, fostul premier al României și șef al PSD, a spus că Marinel Burduja a fost ofițer de Securitate. Dar fostul vicepreședinte al Bancorex neagă orice legătură cu Securitatea, SRI și SIE. „Sunt dispus să declar oricând sub jurământ că nu am lucrat niciodată pentru niciun serviciu secret, român sau străin. Singurul grad pe care l-am obținut este cel de sublocotenent al Armatei Române, în urma stagiului militar obligatoriu efectuat după facultate”, declara Burduja senior într-un interviu pentru Capital. Totodată, a ținut să precizeze că nici fiul său, actualul ministru liberal al Digitalizării, nu are vreo legătură cu serviciile secrete.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră