Miniștrii Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR - document „confidențial”

Miniștrii Florin Barbu, zis „Busi”, Sebastian Burduja, Mircea Fechet și Alexandru Rafila sunt cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR, arată un document marcat „confidențial” semnat de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat

Documentul este o notă de informare în legătură cu „dificultățile” înregistrate de MIPE în relația cu coordonatorii de reforme din PNRR.

Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe 

Cel mai mare dezastru este la ministerul Agriculturii, condus din iunie 2023 de un apropiat al grupării Paul Stănescu din PSD, Florin Barbu, zis Busi. Barbu a fost director în Primăria Slatina pe vremea când instituția era condusă de Darius Vâlcov. În 2014, a ajuns, cu susținerea PSD, la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. La acel moment, protectorul său politic, Vâlcov, era ministru de Finanțe. 

Documentul lui Boloș arată că ministerul Agriculturii a înregistrat zero progreze în implementarea PNRR.

„Unele ministere sunt în situații critice: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a înregistrat niciun progres, Ministerul Energiei are o rată de execuție de doar 4,56%, iar Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății se află la 6,99% și, respectiv, 11,64%. Această situație ridică probleme majore în ceea ce privește capacitatea României de a-și respecta angajamentele asumate prin PNRR și de a accesa integral fondurile europene disponibile”, arată nota. 

Administrația publică, dezastru, deși cei care gestionează proiecte UE au spor de 50%

Însă documentul critică dur administrația statului român:

• „Unul dintre cele mai mari obstacole în implementarea PNRR este lipsa unei capacități administrative adecvate. Atât ministerele, cât și beneficiarii locali se confruntă cu deficit de personal specializat, birocrație excesivă și proceduri greoaie”. 
• „Deși legislația prevede termene accelerate pentru proiectele finanțate prin fonduri europene, acestea nu sunt respectate, iar în multe cazuri aprobările necesare întârzie luni de zile”
• „Multe proiecte sunt afectate de neaprobarea creditelor bugetare sau de întârzierile în procesarea cererilor de transfer. Beneficiarii privați și cei finanțați parțial din bugetul de stat se confruntă cu un deficit constant de numerar, ceea ce împiedică desfășurarea lucrărilor”

Documentul se încheie arătând că există riscul unui „eșec de proporții: „Dacă problemele actuale nu vor fi rezolvate rapid, România riscă să nu finalizeze la timp proiectele din PNRR, ceea ce ar însemna pierderea unei părți importante din fondurile europene disponibile. În lipsa unor soluții eficiente, investițiile rămase neterminate ar trebui finanțate din bugetul de stat, punând o presiune suplimentară asupra economiei.

În acest context, Guvernul trebuie să adopte urgent măsuri de simplificare administrativă, de creștere a transparenței și de alocare eficientă a resurselor pentru a evita un eșec de proporții în gestionarea celui mai important program de finanțare externă al României”.

Nota MIPE a fost publicată de site-ul stiripesurse.ro.