sâmbătă 29 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rafila

81 articole
Politică

Miniștrii Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR

Miniștrii Florin Barbu, zis „Busi”, Sebastian Burduja, Mircea Fechet și Alexandru Rafila sunt cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR, arată un document marcat „confidențial” semnat de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat Documentul este o notă de informare în legătură cu „dificultățile” înregistrate de MIPE în relația cu coordonatorii de reforme din PNRR. Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe  Cel mai mare dezastru este la ministerul Agriculturii, condus din iunie 2023 de un apropiat al grupării Paul Stănescu din PSD, Florin Barbu, zis Busi. Barbu a fost director în Primăria Slatina pe vremea când instituția era condusă de Darius Vâlcov. În 2014, a ajuns, cu susținerea PSD, la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. La acel moment, protectorul său politic, Vâlcov, era ministru de Finanțe.  Documentul lui Boloș arată că ministerul Agriculturii a înregistrat zero progreze în implementarea PNRR. „Unele ministere sunt în situații critice: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a înregistrat niciun progres, Ministerul Energiei are o rată de execuție de doar 4,56%, iar Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății se află la 6,99% și, respectiv, 11,64%. Această situație ridică probleme majore în ceea ce privește capacitatea României de a-și respecta angajamentele asumate prin PNRR și de a accesa integral fondurile europene disponibile”, arată nota.  Administrația publică, dezastru, deși cei care gestionează proiecte UE au spor de 50% Însă documentul critică dur administrația statului român: „Unul dintre cele mai mari obstacole în implementarea PNRR este lipsa unei capacități administrative adecvate. Atât ministerele, cât și beneficiarii locali se confruntă cu deficit de personal specializat, birocrație excesivă și proceduri greoaie”.  „Deși legislația prevede termene accelerate pentru proiectele finanțate prin fonduri europene, acestea nu sunt respectate, iar în multe cazuri aprobările necesare întârzie luni de zile” „Multe proiecte sunt afectate de neaprobarea creditelor bugetare sau de întârzierile în procesarea cererilor de transfer. Beneficiarii privați și cei finanțați parțial din bugetul de stat se confruntă cu un deficit constant de numerar, ceea ce împiedică desfășurarea lucrărilor” Documentul se încheie arătând că există riscul unui „eșec de proporții: „Dacă problemele actuale nu vor fi rezolvate rapid, România riscă să nu finalizeze la timp proiectele din PNRR, ceea ce ar însemna pierderea unei părți importante din fondurile europene disponibile. În lipsa unor soluții eficiente, investițiile rămase neterminate ar trebui finanțate din bugetul de stat, punând o presiune suplimentară asupra economiei. În acest context, Guvernul trebuie să adopte urgent măsuri de simplificare administrativă, de creștere a transparenței și de alocare eficientă a resurselor pentru a evita un eșec de proporții în gestionarea celui mai important program de finanțare externă al României”. Nota MIPE a fost publicată de site-ul stiripesurse.ro.

Miniștrii Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR Foto: Inquam/George Calin
Rafila și Câciu nu au fost capabili să cheltuie un euro în cadrul fondurilor de coeziune Foto: Guvernul României
Politică

Rafila și Câciu nu cheltuie un euro în cadrul fondurilor de coeziune

Miniștrii PSD Alexandru Rafila și Adrian Câciu nu au fost capabili să cheltuie nici un euro din aproape patru miliarde de euro oferiți în cadrul fondurilor de coeziune alocate Sănătății, arată datele ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, publicate la 13 decembrie. Programul a fost introdus în 2021, iar această componentă a fost aprobată în noiembire 2022. Mai rău, până la data de 13 decembrie 2024 nici măcar nu a fost depusă vreo cerere de plată pentru Programul Sănătate finanțat din Fondurile de Coeziune. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Rata de absorbție a tuturor fondurilor de coeziune este de doar 1,4%, deși suntem la mijlocul exercițiului bugetar 2021-2027. Rafila și Câciu nu au fost capabili să cheltuie un euro în cadrul fondurilor de coeziune Comisia Europeană a aprobat Programul Sănătate depus de România în noiembrie 2022. Suma totală alocată acestui program este de 3,96 miliarde de euro. România a primit automat, fără să facă nimic, prefinanțarea de 185 de milioane de euro, dar plățile către beneficiari au fost de doar 30 de milioane de euro. Programul are șapte priorități, printre ele fiind construirea unor noi spitale - inclusiv spitalele regionale de urgență de la Iași, Cluj, Craiova - și digitalizarea sistemului. Programul Sănătate nu este singurul care are rata de absorbție zero. „Incluziune și demnitate socială” - nici un euro absorbit din 4,2 miliarde euro; Tranziție Justă - zero absorbiți din 2,5 miliarde de euro. Planul de Tranziție Justă se adresează județelor Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș: „Toate investițiile PTJ vor contribui la tranziția la o economie cu emisii reduse de carbon (2050) și la atingerea țintelor de mediu aferente”. „Deşi ne aflăm la jumătatea exerciţiului, singurii bani pe care i-a încasat ţara noastră sunt reprezentaţi de prefinanţare: adică acele sume modice pe care România le primeşte automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva (...) Blocajul absorbţiei este strict o problemă de voinţă politică, nu de capacitate instituţională”, arăta europarlamentarul Siegfried Muresan, la 25 septembrie.

Geoană, la masă de protocol cu vechii tovarăși din PSD Foto: DeFapt.ro
Politică

Geoană, la masă de protocol cu Rafila, vechii tovarăși din PSD

O fotografie primită de redacția DeFapt.ro îl arată pe Mircea Geoană așezat la o masă de protocol împreună cu ministrul Alexandru Rafila, vechii tovarăși din PSD și oamenii lui Ciolacu, după pelerinajul la Sfânta Parascheva. Citește și: O fostă sportivă olimpică a refuzat să promoveze Nordis: „Am fost primită cu șampanie bună și copleșită de atenția negociatorilor” Azi, la slujba de Sf. Parascheva de la Iaşi, au fost prezenți principalii candidaţi la alegerile prezidenţiale: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Mircea Geoană, Elena Lasconi, George Simion - lipit de Gigi Becali - Ludovic Orban și Cristian Diaconescu. Geoană, la masă de protocol cu Rafila, vechii tovarăși din PSD Din fotografie se poate vedea că la masa la care a fost așezat Geoană, fost secretar general adjunct al NATO și candidat la președinția României, se află ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, care va candida la Iași pentru un nou mandat de parlamentar. În grupul compact de pesediști mai sunt Alexandru Mihai Ghigiu, șef al Cancelariei Prim-Ministrului, considerat unul din cele mai importante personaje din preajma lui Ciolacu, și Andrei Ungar, consilier de stat în echipa premierului PSD. La masă este prezent și Bogdan Ivan, ministrul PSD al Digitalizării. În iulie, Antena 3 a publicat o fotografie în care președintele PSD, Marcel Ciolacu, și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, stau la aceeași masă, cu Victor Ponta alături, la o aniversare. La acea întâlnire Ciolacu-Geoană au fost de trei propagandiști pro-Rusia și anti-Ucraina: Ponta, Marius Tucă și Dan Dungaciu. Emisiunea lui Marius Tucă a fost constant o platformă de lansare a mesajelor pro-Rusia, după agresiunea împotriva Ucrainei. Dan Dungaciu a fost invitat în emisiunea lui Tucă.

O „investiție” de șase milioane euro a ministrului Rafila va expira Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

O „investiție” de șase milioane euro a ministrului Rafila va expira

O „investiție” de șase milioane de euro a ministrului PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, va expira în șase luni: 28 de milioane de pastile de iodură zac prin farmacii, iar termenul de expirare este 31 martie 2025. Citește și: STENOGRAME Vanghelie despre Geoană: Îl știu cum știu chiloții de pe mine. „Dobitocul căștigă, mă…”, crede fostul primar al Sectorului 5 O „investiție” de șase milioane euro a ministrului Rafila va expira Potrivit unui răspuns transmis de ministerul Sănătății către news.ro, din 30 de milioane de pastile de iodură achiziționate până acum, un milion au fost donate Republicii Moldova și doar 914.899 au fost distribuite la nivel național. Distribuirea acestor pastile a început în iunie 2022. Cele 30 de milioane de pastile i-au costat pe contribuabilii români șase milioane de euro. Din această „investiție” a ministerului Sănătății, un lot în valoare de circa 5,8 milioane de euro va expira în primăvara anului viitor. Comprimatele de iodură de potasiu 65 mg care sunt produse de Antibiotice Iaşi se iau numai în caz de incident nuclear şi la indicaţiile autorităţilor. „Aceste pastile au valabilitate încă patru ani. O parte dintre ele au fost distribuite în farmacii. Oamenii nu au fost suficient de convinși. Într-o situație de criză, va fi o provocare să distribui o cantitate mare de pastile cu iod la toate persoane. Este o listă foarte mare de unde oamenii pot ridica în continuare pastilele. Să sperăm că nu vom avea nevoie de ele, dar în cazul unei astfel de situații este bine să fim pregătiți”, spune Rafila în martie 2024.

Ciolacu și Rafila ignoră criza medicamentelor pentru bolnavii de cancer Foto: PSD
Eveniment

Ciolacu și Rafila ignoră criza medicamentelor bolnavii de cancer

Premierul PSD Marcel Ciolacu și ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, ignoră, de două săptămâni, criza medicamentelor pentru bolnavii de cancer. În plus, principalele canale de comunicare ale PSD - Antena 3, România TV sau site-ul stiripesurse.ro - ignoră situația. Citiți și: Decizie definitivă: putem spune că AUR face propagandă pro-rusă, există suficiente motive Ciolacu și Rafila ignoră criza medicamentelor pentru bolnavii de cancer Primele informații despre o criză au apărut încă din 13 septembrie, când Pro TV anunța: „Medicii de la Institutul Oncologic București vin cu un semnal de alarmă și spun că se confruntă cu o lipsă de medicamente – nu mai puțin de 14 citostatice lipsesc în acest moment din spital. Este vorba despre medicamente ieftine, care costă 20-30 de lei, dar este vorba și despre medicamente foarte scumpe, care fac parte, de exemplu, din tratamentul de imunoterapie”. Ulterior, mai multe publicații au arătat că situația nu s-a remediat. „Zeci de pacienți bolnavi de cancer care străbat chiar și sute de kilometri pentru a fi tratați la Institutul Oncologic București sunt trimiși acasă pentru că nu există medicamente pentru tratamentul lor. Reprezentanții spitalului spun că banii de la Casa de Sănătate București vin în sume mici, comparativ cu nevoile unității medicale”, anunța Digi 24, al 25 septembrie. Însă Guvernul nu a avut nici o reacție. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a participat, la 25 septembrie, la conferința „Sănătatea Plămânilor, impact la nivel social” și, potrivit unei știri de pe site-ul stiripesurse.ro, nu a spus nimic despre criza de medicamente. Pe site-urile Antenei 3, România TV, Realitatea și stiripesurse.ro această informație nu există. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” În 2012, Antena 3 a avut emisiuni în serie pe tema crizei de medicamente pentru bolnavii de cancer, de la acel moment. Mihai Gâdea l-a făcut „dobitoc”, în direct, pe șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În 2009, o publicație locală, dinBotoșani, titra: „Guvernul Boc i-a condamnat la moarte pe bolnavii de cancer”.

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor Foto: Inquam
Eveniment

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor de stat, care trebuie plătite pe 15 septembrie și cere o sumă uriașă pentru a rezolva aceasă problemă: guvernul Ciolacu ar trebui să aprobe azi o „suplimentare” a limitei de credite bugetare și de angajament cu peste 789 de milioane de lei. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Totuși, în memorandum se arată că vor fi diminuate fondurile pe trimestrul IV și astfel se vor menține alocările anuale. CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor În memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi, se arată că CNAS nu are bani să acopere majorările salariale din spitalele de stat. „Astfel, la solicitarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de suplimentare a creditelor de angajament și a creditelor bugetare în trimestrul III 2024 cu suma de 789.452 mii lei și diminuarea corespunzătoare a prevederilor trimestrului IV 2024, cu încadrarea în prevederile anuale aprobate pentru anul 2024, Ministerul Finanțelor comunică prin adresa nr. 481226/2024 aprobarea modificărilor prevederilor trimestriale mai sus menționate. Având în vedere că influențele financiare amintite reprezintă parte din drepturile salariale care, potrivit reglementărilor specifice în vigoare, trebuie plătite de unitățile sanitare publice personalului angajat până cel târziu pe data de 15 septembrie 2024, aprobarea suplimentării limitei de cheltuieli pentru luna septembrie trebuie să se realizeze cu celeritate pentru a nu genera nemulțumiri din partea angajaților și a organizațiilor sindicale care îi reprezintă, cu consecințe directe asupra populației. În aceste condiții, pentru asigurarea acordării și decontării influenţelor financiare determinate de creșterile salariale, precum și a celor determinate de drepturile salariale prevăzute de lege pentru personalul din unităţile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unităţile administrativteritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, este necesară suplimentarea limitei de cheltueli pe luna septembrie 2024, cu credite de angajament și credite bugetare în sumă de 789.452 mii lei”, se arată în memorandum. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Memorandumul a fost inițiat de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și de președintele CNAS, Valeria Herdea.

Mihăiță Bariz cere demisia lui Rafila (sursa: Facebook/Mihăiță Bariz)
Eveniment

Mihăiță Bariz cere demisia lui Rafila

Mihăiță Bariz cere demisia lui Rafila. Bariz - diagnosticat cu fibroză chistică, o boală care necesită tratament permanent - a transmis o scrisoare deschisă premierului și președintelui prin care cere demiterea lui Rafila. Mihăiță Bariz cere demisia lui Rafila „Stimate Domnule Prim-ministru Marcel Ciolacu, Stimate Domnule Președinte Klaus Iohannis, Citește și: Nu tuturor pensionarilor li s-au recalculat pensiile. Care sunt pensionarii excluși și care sunt motivele Mă adresez dumneavoastră în calitate de cetățean român și pacient diagnosticat cu fibroză chistică, o afecțiune care necesită îngrijire medicală continuă și acces constant la tratamente specializate. În contextul actual, în care sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări majore, mă văd nevoit să îmi exprim nemulțumirea profundă față de modul în care Ministerul Sănătăţii - România este gestionat sub conducerea domnului Alexandru Rafila. Mă simt obligat să vă aduc la cunoștință că, în ciuda promisiunilor făcute în repetate rânduri de către autorități, condițiile din spitale și accesul la tratamente nu s-au îmbunătățit. Dimpotrivă, constatăm o degradare continuă a serviciilor medicale, ceea ce arată o lipsă de interes real față de nevoile pacienților. Acest lucru este inacceptabil într-o țară europeană în secolul XXI. Experiența mea ca pacient cronic și mărturiile multor alți cetățeni relevă un sistem medical aflat în colaps, în care accesul la servicii esențiale este din ce în ce mai dificil, iar spitalele și unitățile medicale sunt suprasolicitate și subfinanțate. Lipsa de medicamente, echipamente și personal calificat devin probleme cotidiene, iar perspectivele pentru o îmbunătățire a situației par îndepărtate. În lumina acestor aspecte, consider că domnul Alexandru Rafila nu a reușit să îndeplinească cerințele și așteptările necesare pentru a conduce eficient Ministerul Sănătăţii - România și pentru a aduce îmbunătățiri reale în domeniul sanitar. De aceea, vă solicit, Domnule Prim-ministru Marcel Ciolacu, să luați măsurile necesare pentru a-l demite din funcția de ministru al Sănătății. Este vital ca în fruntea Ministerul Sănătăţii - România să fie o persoană care înțelege cu adevărat urgența și gravitatea situației, o persoană capabilă să implementeze reforme reale și să se asigure că pacienții români primesc îngrijirea de care au nevoie și pe care o merită. Vă rog să luați în considerare această solicitare urgentă, pentru a reda speranța și încrederea cetățenilor în sistemul de sănătate din România. Cu stimă, Mihăiță Bariz." Povestea lui Mihăiță Bariz poate fi citită aici.

Premierul Ciolacu intervine pentru prietenul Rafila (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Premierul Ciolacu intervine pentru prietenul Rafila

Premierul Ciolacu intervine pentru prietenul Rafila. Ancheta în cazul Spitalului "Sfântul Pantelimon" a produs "o emoţie naţională", transformată, însă, în dispută publică "dură", a declarat, miercuri, prim-ministrul Marcel Ciolacu, care a precizat că datoria sa este să fie alături de medici şi de toţi cei din sistemul sanitar care îşi fac "onest" treaba, iar cine a greşit să plătească. Premierul Ciolacu intervine pentru prietenul Rafila "Văd că ancheta în cazul a produs o emoţie naţională, transformată, însă, în dispută publică dură. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Sunt acuzaţii aruncate fără limite la adresa medicilor ce pot genera lipsă de încredere în actul medical cu consecinţe grave şi pe termen lung. Datoria mea, ca premier, este să fiu alături de medici şi de toţi cei din sistemul sanitar care îşi fac onest treaba, iar cine a greşit, indiferent de nume, să plătească. Trebuie făcut însă şi un audit, cu experţi naţionali şi internaţionali, al tuturor procedurilor de lucru din spitale, pornind de la Terapie intensivă şi continuând pe fiecare domeniu în parte", a afirmat Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern.

Statul i-a abandonat pe bolnavii cu boli terminale Foto: Facebook
Eveniment

Statul i-a abandonat pe bolnavii cu boli terminale

Statul român i-a abandonat pe bolnavii cu boli terminale: doar furnizorii privați ofereau îngrijiri la domiciliu, potrivit unui studiu din 2019 al ministerului Sănătății. În iunie 2024, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila s-a lăudat cu un program pilot prin care opt spitale din țară pot să asigure persoanelor în vârstă servicii de îngrijire la domiciliu. Citește și: Firea, umilință maximă în fața lui Ciolacu, deși vrea să o epureze: avalanșă de postări în care susține candidatura liderului la președinție Însă, azi, Digi 24 arăta că „de anul trecut ar fi trebuit să avem 8 centre pilot de paliație, însă aproape niciunul nu funcționează, sau nu este la capacitate maximă”. Problema îngrijirilor paliative a reapărut pe fondul presupuselor crime de la spitalul Pantelimon, unde bolnavii în fază terminală ocupau paturile de la ATI, iar medicii ar fi decis să le întrerupă tratamentul pentru a face lor celor care aștptau la UPU și aveau mai multe șanse să supraviețuiască. Statul i-a abandonat pe bolnavii cu boli terminale Studiul, finalizat în 2021, dar care a gestionat informații din 2019 - probabil singurul studiu făcut de ministerul Sănătății - arată că: „În privinta serviciilor de îngrijiri paliative la domiciliu, acestea sunt în totalitate acordate de furnizori privați, organizații neguvernamentale caritabile (5 furnizori) sau societăți comerciale (4 furnizori). În anul 2019 au fost asistați 1714 pacienți în 6 județe (inclusiv municipiul București), 36 de județe neavând servicii de îngrijiri paliative la domiciliu”. În ceea ce privește îngrijirile paliative oferite în unități specializate, statul deținea doar 50% din aceste unități. În 11 județe nu existau astfel de forme de asistență. „Între cele 87 de servicii de internare în unități specializate de îngijiri paliative (secții/compartimente sau unități independente), 44 (50,58%) sunt în spitale publice, 12 (13,79%) în sistem privat-nonprofit și 31 (35,63%) în unități private-profit. Din perspectiva numărului de furnizori care asigură acces gratuit la servicii, aceștia reprezintă 64,37% (unități publice și private-nonprofit) din totalul furnizorilor, celelalte unități (35.63%) având servicii cu plată sau co-plată. Cu toate acestea, din analiza numărului de paturi de paliație ale furnizorilor publici și privați, numărul celor în regim privat-profit este mai mare decit cel al paturilor cu servicii de internare gratuită (public și non-profit), în favoarea paturilor din unitățile private-profit, adică 1081 paturi privat-profit (54,46%), față de 904 paturi (45,54%) cu servicii gratuite, dintre care 644 paturi în sistem public și 260 paturi în servicii private caritabile (fără plată). La nivel național sunt 31 de județe care au furnizori de îngrijiri paliative cu unul sau mai multe servicii și 11 județe fără niciun fel de furnizor specializat de îngrijiri paliative”, arată documentul intitulat „Analiza situației furnizorilor de servicii de îngrijiri paliative”. Rafila a descoperit problema după drama de la spitalul Pantelimon În iunie, după izbucnirea scandalului de la spitalul Pantelimon, ministrul Rafila se lăuda: „Acest proiect finanţat cu fonduri europene a oferit posibilitatea să realizăm cadrul organizatoric şi să nu ne mai gândim numai la paturi pentru îngrijirile paliative, acolo situaţia s-a ameliorat semnificativ în ultimul an, am ajuns să avem 3.300 de paturi pentru îngrijiri paliative la nivel naţional, dintre care 3.000 sunt în contract cu casele de asigurări de sănătate atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat”. Însă Digi 24 susține, azi, că doar 18% din cei circa 200.000 de bolnavi cu boli terminale au acces la îngrijiri paliative.

Încă o petradă aruncată de Rafila Foto: facebook
Eveniment

Încă o petardă aruncată de Rafila

Încă o petardă aruncată de ministrul Sănătății Alexandru Rafila: cheamă niște ONG-uri din străinătate să facă „audit” la spitalul Pantelimon. Dar aceste organizații nu au în atribuții, potrivit datelor de pe site-urile lor, efectuarea de audituri profesioniste. Nu este clar nici cum se vor plăti, din bani publici, aceste misiuni de audit. Citește și: EXCLUSIV Bugetarii ar putea băga România în faliment: au dat statul în judecată pentru salarii și au de încasat miliarde de lei pe modelul proceselor intentate și câștigate de magistrați Încă o petardă aruncată de Rafila „Am decis şi am făcut deja primele demersuri ca să putem să contactăm Societatea Europeană de Anestezie şi Terapie Intensivă, precum şi Societatea Mondială de Anestezie şi Terapie Intensivă, încât să putem realiza un audit profesional medical independent al lucrurilor care s-au întâmplat acolo la Spitalul Pantelimon. Iar mesajul pe care dorim să-l transmitem opiniei publice este cel care trebuie să redea încrederea în profesioniştii din sistemul de sănătate şi să terminăm o dată pentru totdeauna cu aceste dispute între diversele specialităţi medicale, între mass media şi unii dintre reprezentanţii corpului medical”, a declarat ministrul Sănătăţii. Dar cele două societăți sunt niște ONG-uri, asocieri ale medicilor anesteziști din Europa sau din întreaga lume. Mai mult, Societatea Mondială de Anestezie şi Terapie Intensivă nu are cum să facă un audit independent, întrucât din ea face parte Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI), condusă de Șerban Bubenek și Dorel Săndesc. Atât această societate, cât și Bubenek și Săndesc s-au pronunțat deja vehement în favoarea celor două doctorițe suspectate că au ucis un pacient, pentru a elibera patul pe care-l ocupa. Această societate pare a oferi excelente oportunități de turism: în acest an, din august 2024, organizează reuniuni și congrese în Singapore, Johannesburg, Kuala Lumpur, Sao Paolo sau Toronto. Rafila s-a mai prefăcut că trimite Controlul la Pantelimon Nici Societatea Europeană de Anestezie şi Terapie Intensivă, şi nici Societatea Mondială de Anestezie şi Terapie Intensivă, nu au ca misiune efectuarea de misiuni de audit, potrivit informațiilor publicate pe site-urile celor două structuri. În sfârșit, nu este clar cum a selectat Rafila aceste două ONG-uri pentru o misiune de audit, dacă a existat un proces de selecție și cum vor fi plătiți membrii misiunii de audit. Nu este prima oară când Rafila minte în legătură cu controalele dispuse la spitalul Pantelimon. Ministrul PSD a mințit grav în scandalul morților suspecte de la „Sf. Pantelimon”: a promis că trimite Corpul de control, dar a trimis doar un consilier fără atribuții de control, care nu a verificat cauzele deceselor, a arătat DeFapt.ro încă din iunie.

Rafila, despre pacienții în stadii terminale (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Rafila, despre pacienții în stadii terminale

Rafila, despre pacienții în stadii terminale. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că este nevoie de o dezbatere mai largă în societatea românească pe tema modului de tratament al pacienţilor aflaţi în stadii terminale. Rafila, despre pacienții în stadii terminale Rafila a răspuns astfel, întrebat despre o eventuală modificare a protocoalelor ATI în urma scandalului declanşat la Spitalul Sfântul Pantelimon. Citește și: Ex-tablagiu care a terminat o facultate privată la 34 de ani, consilier al ministrului Cercetării și plasat în CA-ul Radiocom "Protocoalele ATI, nu, nu se referă neapărat la protocoalele ATI, este vorba despre o discuţie mai largă care trebuie făcută în societatea românească, iar ea se referă la modul de tratament al pacienţilor aflaţi în stadii terminale. Ea nu se poate face doar printr-o decizie administrativă, trebuie să existe o discuţie largă, cu societăţile profesionale, cu organizaţiile de pacienţi, iar lucru acesta se poate face foarte bine având sprijinul acestor societăţi internaţionale ", a declarat Alexandru Rafila. Întrebat dacă ar urma să se ajungă la opţiunea privind întreruperea tratamentului medical în cazul unui bolnav aflat în stadiul terminal, cum se practică în alte state, ministrul a spus că nu doreşte să facă speculaţii. "Nu aş vrea să facem nici un fel de speculaţii. Aceste ghiduri şi protocoale de bună practică trebuie să fie supuse dezbaterii publice, iar acceptarea de către societate este esenţială", a declarat Rafila.

Audit la Spitalul Pantelimon din partea Societăţii Europene de Anestezie, anunță Rafila
Politică

Audit Spitalul Pantelimon Societăţii Europene de Anestezie

Ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, anunţă demersuri pentru un audit independent la Spitalul Pantelimon din partea Societăţii Europene de Anestezie. El a făcut acest anunț în urma discuţiilor cu premierul Marcel Ciolacu. Citește și: Șoșoacă vă invită la Școala de vară, unde veți putea învăța, de la un „invitat surpriză”, despre „Marea Resetare Planetară” Însă Rafila a continuat să refuze să demisioneze. Audit la Spitalul Pantelimon din partea Societăţii Europene de Anestezie „Am decis şi am făcut deja primele demersuri ca să putem să contactăm Societatea Europeană de Anestezie şi Terapie Intensivă, precum şi Societatea Mondială de Anestezie şi Terapie Intensivă, încât să putem realiza un audit profesional medical independent al lucrurilor care s-au întâmplat la Spitalul Pantelimon, iar mesajul pe care dorim să îl transmitem opiniei publice este cel care trebuie să redea încrederea în profesioniştii din sistemul de sănătate şi să terminăm odată pentru totdeauna cu aceste dispute între diversele specialităţi medicale, între dintre mass media şi unii dintre reprezentanţii corpului medical. Eu sunt în primul rând medic şi apoi sunt Ministrul Sănătăţii. Am o responsabilitate în ceea priveşte credibilitatea sistemului de sănătate, iar tot ceea ce facem noi şi am făcut în aceşti doi ani şi jumătate, începând cu investiţiile, continuând cu reforma în domeniul resurselor umane sau managementului sanitar - toate aceste lucruri au fost făcute pentru a da credibilitate sistemului de sănătate", a spus Rafila, într-o declaraţie de presă. Nu pleacă până nu lasă „lucrurile în ordine” Ministrul a subliniat că îl preocupă în primul rând credibilitatea sistemului de sănătate. "Eu nu am o problemă... nu este vorba despre demisia mea. Eu când plec de la Ministerul Sănătăţii vreau să las lucrurile în ordine din punct de vedere al tuturor argumentelor necesare, pentru ca oamenii să aibă încredere în sistemul de sănătate din România", a spus Rafila. El a menţionat că şefa secţiei ATI de la Spitalul Pantelimon şi-a dat demisia şi că a fost găsit un înlocuitor în interiorul unităţii medicale. Totodată, a subliniat că au început demersurile pentru reabilitarea unor zone din spital. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi secretarul de stat Alexandru Rogobete s-au prezentat, luni, la Palatul Victoria, pentru discuţii cu prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical este cea destinată spitalul Gerota al ministerului de Interne. Însă PNRR va finanța și noul spital, din Balotești, al SRI. Citește și: Cea mai scumpă campanie electorală din istoria României: subvenția de la buget pentru pensii se dublează, ajungând la 21,5 miliarde de lei, optimist. Pesimist, suma ajunge la 28,5 miliarde În plus, Compania Națională de Investiții derulează reparații de 125 de milioane de lei la Spitalul Militar Central. Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie Doar aceste trei investiții ajung la circa 2,4 miliarde de lei, deci aproximativ 480 milioane de euro. Pe de altă parte, Guvernul a tăiat 740 de milioane de euro din PNRR pentru spitale noi, deși unele aveau licitații în derulare. Ce spitale pentru structurile militarizate construiește sau urmează să construiască, prin PNRR, guvernul Ciolacu: ​Un nou sediu pentru Spitalul de Urgenţă al MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, care va fi construit în nordul Bucureștiului. Valoarea investiției: 1,4 miliarde de lei. „Sunt 400 de paturi, toate digitalizate, vreo 50 de paturi pentru ATI, 10 săli de operaţie, 40 de paturi pentru internări de zi. Cu adevărat, unul dintre cele mai ambiţioase proiecte şi mă bucur mult că acest lucru va porni din februarie. Termenul în PNRR este unul scurt. Sperăm că şi constructorii să facă faţă acestei provocări”, a declarat premierul Marcel Ciolacu în decembrie 2023. Finanțări vor veni prin PNRR, dar și de la Banca Europeană de Investiții. Inițial, acest spital urma să fie scos din PNRR. Spitalul SRI de la Balotești: în februarie, Guvernul a actualizat valoarea proiectului la 879 de milioane de lei, de la 400 de milioane de lei, cât se estimase inițial. PNRR va finanța proiectul cu 670 de milioane de lei, iar ministerul Sănătății cu 200 de milioane de lei. Spitalul va avea 460 de paturi. Compania Națională de Investiții repară și dezvoltă mai multe corpuri din Spitalul Militar Central, costurile fiind de peste 120 de milioane de lei. Spitalul Militar de Urgenta Sibiu va beneficia de o finantare de 81 de milioane de lei prin PNRR pentru construirea unui nou bloc chirurgical, potrivit ministrului Sanatatii, Alexandru Rafila. “Unele spitale care au fost scoase de la finanțare din PNRR funcționează în clădiri de la începutul secolului al XX-lea, altele în foste băi comunale sau vile turistice“, arăta site-ul Context.ro în septembrie 2023.

Marele succes al ministrului Rafila Foto: Facebook
Eveniment

Marele succes al ministrului Rafila

Marele succes al ministrului Rafila: din 366 de spitale deținute de stat, doar 18 înregistrează activitatea ATI în format digital. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2023 era 366 de spitale aflate în proprietatea publică. Ministerul Sănătății avea în directă subordine 58 de spitale, restul fiind sub controlul autorităților locale. Citește și: Cea mai scumpă campanie electorală din istoria României: subvenția de la buget pentru pensii se dublează, ajungând la 21,5 miliarde de lei – calcule Ziarul Financiar Sub 5% din spitalele publice au, deci, secțiile ATI digitalizate. Marele succes al ministrului Rafila “Noi, când am venit la Minister, am găsit un proiect care ar fi trebuit - pentru că e vorba despre exerciţiul financiar care s-a încheiat în 2020 sau 2021 - să finanţeze informatizarea a 18 secţii ATI din spitale mari. L-am reluat şi acum l-am finalizat. Avem în momentul de faţă 18 spitale care sunt... totul rămâne scris acolo, încercăm să creştem în felul ăsta siguranţa pacientului şi să evităm astfel de situaţii care sunt absolut şocante”, a afirmat, miercuri seară, la Antena 3, ministrul Sănătăţii, citat de news.ro. “Toate operaţiunile care se fac pacientului sunt integrate într-o bază de date, iar aceste monitorizări ale pacientului sunt digitale şi se pot urmări şi se pot transmite în timp real, inclusiv se pot transmite la Ministerul Sănătăţii în timp real date referitoare la paturile disponibile, la alte date de natură administrativă“, a explicat Rafila. El a catalogat drept ”foarte grav” faptul notat în rechizitoriul procurorilor care anchetează decesele suspecte din secţia ATI a Spitalului ”Sfântul Pantelimon” din Bucureşti conform căruia modificările din tratamentul pacienţilor nu erau trecute şi în fişele de observaţie ale bolnavilor. ”Este total anormal, asta este o chestiune foarte gravă, pentru că atunci înseamnă că, practic, putem să dăm orice fel de tratament şi nimeni nu-şi asumă nimic. Asta este o chestiune gravă, a fost documentată, am înţeles, de către procurori şi ea stă la baza unei greşeli foarte serioase pe care posibil - spun posibil, pentru că nu avem încă o decizie a instanţei – au realizat-o acolo, în secţie (la Spitalul «Sfântul Pantelimon» Bucureşti – n.r.)”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Pierderi astronomice la Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist, Adrian Dobre Foto: Digi 24
Politică

Pierderi astronomice Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist

Pierderi astronomice la Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist care abia câștiga 2.000 lei/lună înainte de a fi angajat la stat. Potrivit unui proiect de buget al Unifarm, publicat de Guvern, aceste pierderi vor fi de 35 milioane euro în 2024. În plus, compania are datorii imense la ANAF. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Pierderi astronomice la Unifarm, după ce Rafila a pus șef un pesedist Salariul pesedistului, Adrian Marius Dobre, pentru funcția de manager al Unifarm era, în anul fiscal 2023, de puțin sub 20.000 lei/lună (239.161 lei, anual, net). În declarația de avere din 2022, el declara un salariu net de 24.600 de lei de la firma Graficisme SA. Dobre a fost secretar de stat la ministerul Muncii și purtător de cuvânt al PSD în perioada regimului Dragnea. El a fost plasat la conducerea Unifarm în februarie 2022. După peste doi de la numirea lui Dobre la conducerea Unifarm, compania estimează pierderi pentru 2024 de 176 de milioane de lei. Mai rău, uriașele plăți restante vor crește. „Referitor la plăţile restante, precizãm că pentru anul 2024 s-au prognozat creşterea acestora de la 1.337.837 mii lei realizat la 31.12.2023 pânã la 1.379.697 mii lei”, se arată în nota de fundamentare a bugetului Unifarm pe 2024. Obligaţiile bugetare restante ale Unifarm sunt de 1.333.007.485 lei din care 1.150.000.000 lei debit principal şi 183.007.485 lei dobânda penalizatoare. Însă, în pofida acestor rezultate catastrofale, compania va cheltui aproape un milionde lei în 2024 pentru plata celor cinci administratori, iar directorul va primi 34.000 lei/brut.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră