vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rafila

87 articole
Eveniment

Rafila: Spitale în care medicii de gardă dorm şi primesc salarii mai mari decât la urgență București

„Pot, putem să dăm şi nu vreau să nominalizez, spitale care nu fac servicii medicale, în care medicii care sunt de gardă dorm foarte liniştiţi şi care primesc nişte salarii mai mari decât primeşte de exemplu un spital de urgenţă din Bucureşti”, a declarat fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, acum purtător de cuvânt al PSD.  Citește și: EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh. Fraude cu fonduri europene, atribuții delegate El a arătat că în prezent există spitale care îşi cheltuiesc banii exclusiv pe salarii şi nu fac altceva decât să transfere pacienţii altor spitale. Bugetul sănătăţii a crescut cu circa 10%, peste creşterea produsului intern brut, a mai arătat fostul ministru. Spitale în care medicii de gardă dorm şi primesc salarii mai mari decât la urgență București „Există instituţii medicale care sunt finanţate similar. Unele dintre ele oferă servicii medicale de foarte bună calitate şi au un excedent din punct de vedere financiar şi pot să vă dau mai multe exemple. Există alte instituţii la care nu are niciun fel de legătură finanţarea cu calitatea serviciilor medicale. Această finanţare care la noi este pentru DRG (Diagnostic Related Groups, schema de clasificare a pacienţilor în funcţie de diagnostic - n.red.), pe deoparte, şi pentru echilibrările legate de plata salariilor, ţine ascunsă realitatea furnizării de servicii de sănătate reale”, a declarat Rafila. „Pot, putem să dăm şi nu vreau să nominalizez, spitale care nu fac servicii medicale, în care medicii care sunt de gardă dorm foarte liniştiţi şi care primesc nişte salarii mai mari decât primeşte de exemplu un spital de urgenţă din Bucureşti, pentru că ei nu fac altceva decât fie să trimită pacienţii şi să păstreze doar cazuri care se pot trata şi în ambulatoriu şi aşa mai departe”, a arătat preşedintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaţilor. Alexandru Rafila a insistat că există o percepţie greşită că finanţarea este cea care condiţionează sustenabilitatea serviciilor medicale. „În ideea în care tu plăteşti ceva care nu este realizat, atunci îmi pare rău, dar nu pot fi de acord cu această comparaţie că avem o problemă legată de calitatea serviciilor medicale, în momentul în care finanţarea e similară şi modul de fornizare a serviciilor este cu totul diferit. Să ne gândim la spitale de urgenţă, la institutele naţionale, Institutul Fundeni, Institutul Matei Balş, ce complexitate de cazuri au, câte cheltuieli au şi totuşi se menţin la un echilibru financiar. Şi alte spitale, încă lucram la Ministerul Sănătăţii, trimiteau scrisori sau făceau petiţii de presă. Le-am întrebat ce grad de ocupare a paturilor au. Aveau 35% şi sigur că şi 35% erau tot cazuri banale, probabil, şi spuneau că nu au o suficientă finanţare şi cheltuie toţi banii pe salarii cu ei”, a mai spus Alexandru Rafila.

Sunt spitale în care medicii de gardă dorm şi primesc salarii mai mari decât la urgență București, spune Alexandru Rafila Foto: Facebook
Rafila recunoaște că „plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale” Foto: Facebook
Eveniment

Rafila recunoaște că „plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale”

Alexandru Rafila recunoaște, de parcă nu ar fi ministru al Sănătății, că „plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale”. Acum câteva zile, primarul PSD din Huși afirma că la spitalul local sunt medicii care primesc „în mână” 30.000 de lei, cu gărzi, dar rezolvă câteva zeci de cazuri pe lună.  Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Rafila recunoaște că „plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale” „Cred că momentele astea - inclusiv cele de criză economică - sunt foarte utile pentru că ele creează o masă critică pentru schimbare, așa că în următoarea perioadă cu siguranță vom asista la abordări care să ducă la eficientizarea activității medicale, nu doar la investiții, ci și la eficientizare. Noi de multe ori plătim salarii și unor spitale care nu fac servicii medicale sau fac foarte puține servicii medicale - asta trebuie în mod evident să se schimbe. Nu este o activitate de asistență socială sau salarială pentru personalul medical cea pe care o facem. Trebuie să facem o activitate care să răspundă într-adevăr nevoilor de sănătate ale oamenilor dintr-o anumită localitate sau dintr-o anumită regiune”, a perorat Rafila, la a XIV-a ediție a Aspen Healthcare Summit 2025, citat de DCNews.ro.  „Plătim foarte mult pentru servicii de asistență medicală spitalicească. Plătim foarte mulți bani pentru unitățile de primiri urgențe, care de fapt rezolvă cazuri care ar putea să fie ușor rezolvate într-un sistem ambulatoriu. Și au fost diverse considerente de natură politică, de natura administrativă, istorice care au generat această situație”, a mai susținut demnitarul PSD.   

Negocierile pentru viitorul guvern au ajuns la certuri deschise Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Negocierile pentru viitorul guvern au ajuns la certuri deschise: PSD atacă UDMR, Ghinea - pe Rafila

Negocierile pentru viitorul guvern au ajuns la certuri deschise: PSD atacă UDMR, iar useristul Cristian Ghinea îl face leneș pe Alexandru Rafila, ministrul PSD al Sănătății. Atacurile de azi, de pe rețelele sociale, au fost precedate de mai multe zile în care presa a fost alimentată cu informații „pe surse” despre conflictele dintre negociatorii PSD, USR și UDMR. Citește și: „Investițiile” statului: stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor Negocierile pentru viitorul guvern au ajuns la certuri deschise „Văd mult interes pentru dezbaterea de idei pe care am avut-o aseară la guvern cu ministrul Rafila (...) După 4 ani de implementare în care Rafila a fost ministru, Comisia Europeană a dat în scris că un singur spital poate fi gata la termen şi că restul trebuie scoase din PNRR. România ratează o şansă istorică pentru că am avut un ministru leneş, incompetent şi iresponsabil. Restul este gargară şi tupeu”, a scris senatorul USR Cristian Ghinea pe Facebook. „Cu domnul Ghinea nu am avut nicio discuţie tensionată. Dânsul are de obicei discuţii tensionate. Cred că nu a înţeles. Dânsul înţelege foarte greu, în general, când vorbeşte altcineva”, i-a răspuns Rafila. Tot azi, PSD a avut o ieșire neașteptat de dură împotriva UDMR. „UDMR ar face bine să-și vadă de propria prestație. Până să facă glume despre «terapie de cuplu» între PSD și USR, poate ar fi mai util să se uite în propria curte. România are un deficit de 3% după doar patru luni. Și nu știm nici azi ce s-a întâmplat cu banii pentru investițiile locale. Poate că aici ar trebui să se facă terapie. Terapie de responsabilitate”, a scris pe Facebook fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor.    La fel de neobișnuit, UDMR a dat un răspuns „pe surse”, neasumat: „Regretăm să constatăm că, în loc să se concentreze pe problemele reale ale cetățenilor, unele partide par mai preocupate de construirea propriei imagini politice, răspândind știri care nu corespund realității și care, în mod evident, nu servesc interesului cetățenilor”.     

Rafila recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR Foto: Facebook
Politică

Rafila recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR, tăierea nu va fi „substanțială”. El nu și-a asumat nici o răspundere și a arătat cu degetul spre ministerul Apărării și spitalele care ar fi schimbat indicatorii tehnici.  Citește și: Dezbaterea organizată de Digi, demolată bucată cu bucată de un fotograf profesionist: „Sunt curios care din regia de emisie avea fetișuri cu Olguța” El a arătat că au fost semnate contracte pentru 24 de spitale eligibile pentru a accesa fonduri din PNRR. Luni a fost făcută publică o notă a ministrului Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care arăta că Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR. Inițial, PNRR prevedea construcția, din aceste fonduri, a 24 de spitale, dar acum guvernul Ciolacu II își asumă finalizarea, cu fonduri PNRR, a doar 13 spitale.  Rafila recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR „Noi am semnat, din cele 27 de spitale eligibile, 24 de contracte. Asta a fost ceea ce a semnat Ministerul Sănătăţii cu diverşi beneficiari. Ele se găsesc în diverse stadii. Unele sunt foarte avansate, vă dau trei exemple, Agrippa Ionescu, Cluj şi Bistriţa. Altele se găsesc în stadii intermediare, dar sunt şi spitale care au semnat şi ele, la rândul lor, contractele de execuţie, dar ulterior au schimbat anumiţi indicatori tehnico-financiari şi au renunţat să le facă şi nu reuşesc să le facă în termen. Dau un exemplu, sunt patru centre de politraumă ale Ministerului Apărării Naţionale, două dintre ele sunt avansate sau chiar foarte avansate, mă refer la cel de la Sibiu şi cel de la Craiova", a afirmat Alexandru Rafila, marţi, la o conferinţă de presă.El a anunţat că la două dintre ele s-a renunţat, cele de la Piteşti şi Braşov, pentru că au schimbat indicatorii tehnico-financiari, valorile sunt mult mai mari şi complexitatea lucrării nu permite finalizarea la timp a acestor unităţi spitaliceşti.Alexandru Rafila a punctat că nu se va înregistra „o diminuare substanţială a fondurilor".„În ceea ce priveşte diminuarea, ea nu va fi substanţială sau nu va fi, pentru că costurile execuţiei acestor spitale s-au schimbat faţă de momentul contractării iniţiale, iar acesta este un argument de care ţine cont Comisia Europeană în alocarea fondurilor şi o să finalizăm, după ce o să aibă discuţie cei de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene cu reprezentanţii Comisiei Europene, să avem o proiecţie bugetară clară. Facem plăţi în fiecare lună, facem circa 300 de milioane de lei în fiecare lună plăţi către beneficiari, nu sunt (...) numai spitalele", a afirmat Alexandru Rafila.

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR Foto: Facebook
Politică

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR - presă

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR, arată o notă de informare transmisă de ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) către ministere, notă citată de Digi 24. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare Inițial, PNRR prevedea construcția, din aceste fonduri, a 24 de spitale, dar acum guvernul Ciolacu II își asumă finalizarea, cu fonduri PNRR, a doar 13 spitale.  Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR „Reducerea obiectivului privind construcția de unități spitalicești noi, la 13, ar trebui să conducă și la o reducere proporțională a bugetului alocat. Ar trebui să fie furnizate și explicații suplimentare cu privire la justificarea circumstanțelor obiective (probleme juridice neprevăzute, creșteri ale costurilor din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare etc). În plus, pe logica revizuirii anterioare a PNRR, ar fi trebuit păstrat un număr de 15 unități spitalicești, pentru a menține valoarea alocării”, arată documentul citat de Digi 24.  Postul arată că ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, nu a răspuns unei solicitări de a comenta situația.  În loc să folosească granturile PNRR, România se va împrumuta „Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026 (...) Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorţii, înţelegând importanţa pe care o au. 13 sunt în discuţie cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Diferenţa de şase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI”, spunea ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la 1 aprilie. 

Zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății Foto: Facebook
Eveniment

Pe lângă dezastrul PNRR: zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății

Pe lângă dezastrul PNRR acum apar date privind eșecul sumelor alocate României în exercițiul bugetar 2021-2027: zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății până la 31 martie 2025. Citește și: Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei Zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății Pentru comparație, Programul Transport are deja o absorbție efectivă de peste 10%, adică Bruxelles-ul a decontat sumele solicitate de guvernul de la București. Transporturile au cea mai mare alocare din fondurile de coeziune, 9,6 miliarde de euro.  Datele publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, arată că pe Programul Sănătate, finanțat din Fondurile de Coeziune 2021-2027, nu s-a depus până la 31 martie 2025 nici o cerere de plată. Programul este de aproape patru miliarde de euro și până acum s-a primit prefinanțarea (avansul) de circa 185 milioane de euro.  Sunt la același nivel, zero absorbție, și „Incluziune și Demnitate Socială” și „Tranziție Justă”.  Programul „Educație și Ocupare” are o ridicolă rată de absorbție de 0,39%, iar cel pentru Digitalizare era, la 31 martie 2025, la 0,77%. În schimb, se aborbiseră 13,86% din cele 5,25 miliarde euro alocate „Dezvoltării durabile”.  Și absorbția la nivel regional stă prost. Regiunea Nord-Vest, din care face parte Bihorul, stă cel mai bine, cu o rată de absorbție efectivă de 7,60% (adică sume cerute la decontare și acceptate de UE) din alocarea de 1,43 miliarde de euro. Pe locul II vine Regiunea Vest ( din care fac parte Timiș și Arad) cu absorbție de 5,89%, iar pe utlimul loc este București-Ilfov - 1,29%. 

Miniștrii Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR Foto: Inquam/George Calin
Politică

Miniștrii Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR

Miniștrii Florin Barbu, zis „Busi”, Sebastian Burduja, Mircea Fechet și Alexandru Rafila sunt cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR, arată un document marcat „confidențial” semnat de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat Documentul este o notă de informare în legătură cu „dificultățile” înregistrate de MIPE în relația cu coordonatorii de reforme din PNRR. Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe  Cel mai mare dezastru este la ministerul Agriculturii, condus din iunie 2023 de un apropiat al grupării Paul Stănescu din PSD, Florin Barbu, zis Busi. Barbu a fost director în Primăria Slatina pe vremea când instituția era condusă de Darius Vâlcov. În 2014, a ajuns, cu susținerea PSD, la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. La acel moment, protectorul său politic, Vâlcov, era ministru de Finanțe.  Documentul lui Boloș arată că ministerul Agriculturii a înregistrat zero progreze în implementarea PNRR. „Unele ministere sunt în situații critice: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a înregistrat niciun progres, Ministerul Energiei are o rată de execuție de doar 4,56%, iar Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății se află la 6,99% și, respectiv, 11,64%. Această situație ridică probleme majore în ceea ce privește capacitatea României de a-și respecta angajamentele asumate prin PNRR și de a accesa integral fondurile europene disponibile”, arată nota.  Administrația publică, dezastru, deși cei care gestionează proiecte UE au spor de 50% Însă documentul critică dur administrația statului român: „Unul dintre cele mai mari obstacole în implementarea PNRR este lipsa unei capacități administrative adecvate. Atât ministerele, cât și beneficiarii locali se confruntă cu deficit de personal specializat, birocrație excesivă și proceduri greoaie”.  „Deși legislația prevede termene accelerate pentru proiectele finanțate prin fonduri europene, acestea nu sunt respectate, iar în multe cazuri aprobările necesare întârzie luni de zile” „Multe proiecte sunt afectate de neaprobarea creditelor bugetare sau de întârzierile în procesarea cererilor de transfer. Beneficiarii privați și cei finanțați parțial din bugetul de stat se confruntă cu un deficit constant de numerar, ceea ce împiedică desfășurarea lucrărilor” Documentul se încheie arătând că există riscul unui „eșec de proporții: „Dacă problemele actuale nu vor fi rezolvate rapid, România riscă să nu finalizeze la timp proiectele din PNRR, ceea ce ar însemna pierderea unei părți importante din fondurile europene disponibile. În lipsa unor soluții eficiente, investițiile rămase neterminate ar trebui finanțate din bugetul de stat, punând o presiune suplimentară asupra economiei. În acest context, Guvernul trebuie să adopte urgent măsuri de simplificare administrativă, de creștere a transparenței și de alocare eficientă a resurselor pentru a evita un eșec de proporții în gestionarea celui mai important program de finanțare externă al României”. Nota MIPE a fost publicată de site-ul stiripesurse.ro.

Rafila și Câciu nu au fost capabili să cheltuie un euro în cadrul fondurilor de coeziune Foto: Guvernul României
Politică

Rafila și Câciu nu cheltuie un euro în cadrul fondurilor de coeziune

Miniștrii PSD Alexandru Rafila și Adrian Câciu nu au fost capabili să cheltuie nici un euro din aproape patru miliarde de euro oferiți în cadrul fondurilor de coeziune alocate Sănătății, arată datele ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, publicate la 13 decembrie. Programul a fost introdus în 2021, iar această componentă a fost aprobată în noiembire 2022. Mai rău, până la data de 13 decembrie 2024 nici măcar nu a fost depusă vreo cerere de plată pentru Programul Sănătate finanțat din Fondurile de Coeziune. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Rata de absorbție a tuturor fondurilor de coeziune este de doar 1,4%, deși suntem la mijlocul exercițiului bugetar 2021-2027. Rafila și Câciu nu au fost capabili să cheltuie un euro în cadrul fondurilor de coeziune Comisia Europeană a aprobat Programul Sănătate depus de România în noiembrie 2022. Suma totală alocată acestui program este de 3,96 miliarde de euro. România a primit automat, fără să facă nimic, prefinanțarea de 185 de milioane de euro, dar plățile către beneficiari au fost de doar 30 de milioane de euro. Programul are șapte priorități, printre ele fiind construirea unor noi spitale - inclusiv spitalele regionale de urgență de la Iași, Cluj, Craiova - și digitalizarea sistemului. Programul Sănătate nu este singurul care are rata de absorbție zero. „Incluziune și demnitate socială” - nici un euro absorbit din 4,2 miliarde euro; Tranziție Justă - zero absorbiți din 2,5 miliarde de euro. Planul de Tranziție Justă se adresează județelor Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș: „Toate investițiile PTJ vor contribui la tranziția la o economie cu emisii reduse de carbon (2050) și la atingerea țintelor de mediu aferente”. „Deşi ne aflăm la jumătatea exerciţiului, singurii bani pe care i-a încasat ţara noastră sunt reprezentaţi de prefinanţare: adică acele sume modice pe care România le primeşte automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva (...) Blocajul absorbţiei este strict o problemă de voinţă politică, nu de capacitate instituţională”, arăta europarlamentarul Siegfried Muresan, la 25 septembrie.

Geoană, la masă de protocol cu vechii tovarăși din PSD Foto: DeFapt.ro
Politică

Geoană, la masă de protocol cu Rafila, vechii tovarăși din PSD

O fotografie primită de redacția DeFapt.ro îl arată pe Mircea Geoană așezat la o masă de protocol împreună cu ministrul Alexandru Rafila, vechii tovarăși din PSD și oamenii lui Ciolacu, după pelerinajul la Sfânta Parascheva. Citește și: O fostă sportivă olimpică a refuzat să promoveze Nordis: „Am fost primită cu șampanie bună și copleșită de atenția negociatorilor” Azi, la slujba de Sf. Parascheva de la Iaşi, au fost prezenți principalii candidaţi la alegerile prezidenţiale: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Mircea Geoană, Elena Lasconi, George Simion - lipit de Gigi Becali - Ludovic Orban și Cristian Diaconescu. Geoană, la masă de protocol cu Rafila, vechii tovarăși din PSD Din fotografie se poate vedea că la masa la care a fost așezat Geoană, fost secretar general adjunct al NATO și candidat la președinția României, se află ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, care va candida la Iași pentru un nou mandat de parlamentar. În grupul compact de pesediști mai sunt Alexandru Mihai Ghigiu, șef al Cancelariei Prim-Ministrului, considerat unul din cele mai importante personaje din preajma lui Ciolacu, și Andrei Ungar, consilier de stat în echipa premierului PSD. La masă este prezent și Bogdan Ivan, ministrul PSD al Digitalizării. În iulie, Antena 3 a publicat o fotografie în care președintele PSD, Marcel Ciolacu, și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, stau la aceeași masă, cu Victor Ponta alături, la o aniversare. La acea întâlnire Ciolacu-Geoană au fost de trei propagandiști pro-Rusia și anti-Ucraina: Ponta, Marius Tucă și Dan Dungaciu. Emisiunea lui Marius Tucă a fost constant o platformă de lansare a mesajelor pro-Rusia, după agresiunea împotriva Ucrainei. Dan Dungaciu a fost invitat în emisiunea lui Tucă.

O „investiție” de șase milioane euro a ministrului Rafila va expira Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

O „investiție” de șase milioane euro a ministrului Rafila va expira

O „investiție” de șase milioane de euro a ministrului PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, va expira în șase luni: 28 de milioane de pastile de iodură zac prin farmacii, iar termenul de expirare este 31 martie 2025. Citește și: STENOGRAME Vanghelie despre Geoană: Îl știu cum știu chiloții de pe mine. „Dobitocul căștigă, mă…”, crede fostul primar al Sectorului 5 O „investiție” de șase milioane euro a ministrului Rafila va expira Potrivit unui răspuns transmis de ministerul Sănătății către news.ro, din 30 de milioane de pastile de iodură achiziționate până acum, un milion au fost donate Republicii Moldova și doar 914.899 au fost distribuite la nivel național. Distribuirea acestor pastile a început în iunie 2022. Cele 30 de milioane de pastile i-au costat pe contribuabilii români șase milioane de euro. Din această „investiție” a ministerului Sănătății, un lot în valoare de circa 5,8 milioane de euro va expira în primăvara anului viitor. Comprimatele de iodură de potasiu 65 mg care sunt produse de Antibiotice Iaşi se iau numai în caz de incident nuclear şi la indicaţiile autorităţilor. „Aceste pastile au valabilitate încă patru ani. O parte dintre ele au fost distribuite în farmacii. Oamenii nu au fost suficient de convinși. Într-o situație de criză, va fi o provocare să distribui o cantitate mare de pastile cu iod la toate persoane. Este o listă foarte mare de unde oamenii pot ridica în continuare pastilele. Să sperăm că nu vom avea nevoie de ele, dar în cazul unei astfel de situații este bine să fim pregătiți”, spune Rafila în martie 2024.

Ciolacu și Rafila ignoră criza medicamentelor pentru bolnavii de cancer Foto: PSD
Eveniment

Ciolacu și Rafila ignoră criza medicamentelor bolnavii de cancer

Premierul PSD Marcel Ciolacu și ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, ignoră, de două săptămâni, criza medicamentelor pentru bolnavii de cancer. În plus, principalele canale de comunicare ale PSD - Antena 3, România TV sau site-ul stiripesurse.ro - ignoră situația. Citiți și: Decizie definitivă: putem spune că AUR face propagandă pro-rusă, există suficiente motive Ciolacu și Rafila ignoră criza medicamentelor pentru bolnavii de cancer Primele informații despre o criză au apărut încă din 13 septembrie, când Pro TV anunța: „Medicii de la Institutul Oncologic București vin cu un semnal de alarmă și spun că se confruntă cu o lipsă de medicamente – nu mai puțin de 14 citostatice lipsesc în acest moment din spital. Este vorba despre medicamente ieftine, care costă 20-30 de lei, dar este vorba și despre medicamente foarte scumpe, care fac parte, de exemplu, din tratamentul de imunoterapie”. Ulterior, mai multe publicații au arătat că situația nu s-a remediat. „Zeci de pacienți bolnavi de cancer care străbat chiar și sute de kilometri pentru a fi tratați la Institutul Oncologic București sunt trimiși acasă pentru că nu există medicamente pentru tratamentul lor. Reprezentanții spitalului spun că banii de la Casa de Sănătate București vin în sume mici, comparativ cu nevoile unității medicale”, anunța Digi 24, al 25 septembrie. Însă Guvernul nu a avut nici o reacție. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a participat, la 25 septembrie, la conferința „Sănătatea Plămânilor, impact la nivel social” și, potrivit unei știri de pe site-ul stiripesurse.ro, nu a spus nimic despre criza de medicamente. Pe site-urile Antenei 3, România TV, Realitatea și stiripesurse.ro această informație nu există. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” În 2012, Antena 3 a avut emisiuni în serie pe tema crizei de medicamente pentru bolnavii de cancer, de la acel moment. Mihai Gâdea l-a făcut „dobitoc”, în direct, pe șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În 2009, o publicație locală, dinBotoșani, titra: „Guvernul Boc i-a condamnat la moarte pe bolnavii de cancer”.

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor Foto: Inquam
Eveniment

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor de stat, care trebuie plătite pe 15 septembrie și cere o sumă uriașă pentru a rezolva aceasă problemă: guvernul Ciolacu ar trebui să aprobe azi o „suplimentare” a limitei de credite bugetare și de angajament cu peste 789 de milioane de lei. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Totuși, în memorandum se arată că vor fi diminuate fondurile pe trimestrul IV și astfel se vor menține alocările anuale. CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor În memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi, se arată că CNAS nu are bani să acopere majorările salariale din spitalele de stat. „Astfel, la solicitarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de suplimentare a creditelor de angajament și a creditelor bugetare în trimestrul III 2024 cu suma de 789.452 mii lei și diminuarea corespunzătoare a prevederilor trimestrului IV 2024, cu încadrarea în prevederile anuale aprobate pentru anul 2024, Ministerul Finanțelor comunică prin adresa nr. 481226/2024 aprobarea modificărilor prevederilor trimestriale mai sus menționate. Având în vedere că influențele financiare amintite reprezintă parte din drepturile salariale care, potrivit reglementărilor specifice în vigoare, trebuie plătite de unitățile sanitare publice personalului angajat până cel târziu pe data de 15 septembrie 2024, aprobarea suplimentării limitei de cheltuieli pentru luna septembrie trebuie să se realizeze cu celeritate pentru a nu genera nemulțumiri din partea angajaților și a organizațiilor sindicale care îi reprezintă, cu consecințe directe asupra populației. În aceste condiții, pentru asigurarea acordării și decontării influenţelor financiare determinate de creșterile salariale, precum și a celor determinate de drepturile salariale prevăzute de lege pentru personalul din unităţile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unităţile administrativteritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, este necesară suplimentarea limitei de cheltueli pe luna septembrie 2024, cu credite de angajament și credite bugetare în sumă de 789.452 mii lei”, se arată în memorandum. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Memorandumul a fost inițiat de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și de președintele CNAS, Valeria Herdea.

Mihăiță Bariz cere demisia lui Rafila (sursa: Facebook/Mihăiță Bariz)
Eveniment

Mihăiță Bariz cere demisia lui Rafila

Mihăiță Bariz cere demisia lui Rafila. Bariz - diagnosticat cu fibroză chistică, o boală care necesită tratament permanent - a transmis o scrisoare deschisă premierului și președintelui prin care cere demiterea lui Rafila. Mihăiță Bariz cere demisia lui Rafila „Stimate Domnule Prim-ministru Marcel Ciolacu, Stimate Domnule Președinte Klaus Iohannis, Citește și: Nu tuturor pensionarilor li s-au recalculat pensiile. Care sunt pensionarii excluși și care sunt motivele Mă adresez dumneavoastră în calitate de cetățean român și pacient diagnosticat cu fibroză chistică, o afecțiune care necesită îngrijire medicală continuă și acces constant la tratamente specializate. În contextul actual, în care sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări majore, mă văd nevoit să îmi exprim nemulțumirea profundă față de modul în care Ministerul Sănătăţii - România este gestionat sub conducerea domnului Alexandru Rafila. Mă simt obligat să vă aduc la cunoștință că, în ciuda promisiunilor făcute în repetate rânduri de către autorități, condițiile din spitale și accesul la tratamente nu s-au îmbunătățit. Dimpotrivă, constatăm o degradare continuă a serviciilor medicale, ceea ce arată o lipsă de interes real față de nevoile pacienților. Acest lucru este inacceptabil într-o țară europeană în secolul XXI. Experiența mea ca pacient cronic și mărturiile multor alți cetățeni relevă un sistem medical aflat în colaps, în care accesul la servicii esențiale este din ce în ce mai dificil, iar spitalele și unitățile medicale sunt suprasolicitate și subfinanțate. Lipsa de medicamente, echipamente și personal calificat devin probleme cotidiene, iar perspectivele pentru o îmbunătățire a situației par îndepărtate. În lumina acestor aspecte, consider că domnul Alexandru Rafila nu a reușit să îndeplinească cerințele și așteptările necesare pentru a conduce eficient Ministerul Sănătăţii - România și pentru a aduce îmbunătățiri reale în domeniul sanitar. De aceea, vă solicit, Domnule Prim-ministru Marcel Ciolacu, să luați măsurile necesare pentru a-l demite din funcția de ministru al Sănătății. Este vital ca în fruntea Ministerul Sănătăţii - România să fie o persoană care înțelege cu adevărat urgența și gravitatea situației, o persoană capabilă să implementeze reforme reale și să se asigure că pacienții români primesc îngrijirea de care au nevoie și pe care o merită. Vă rog să luați în considerare această solicitare urgentă, pentru a reda speranța și încrederea cetățenilor în sistemul de sănătate din România. Cu stimă, Mihăiță Bariz." Povestea lui Mihăiță Bariz poate fi citită aici.

Premierul Ciolacu intervine pentru prietenul Rafila (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Premierul Ciolacu intervine pentru prietenul Rafila

Premierul Ciolacu intervine pentru prietenul Rafila. Ancheta în cazul Spitalului "Sfântul Pantelimon" a produs "o emoţie naţională", transformată, însă, în dispută publică "dură", a declarat, miercuri, prim-ministrul Marcel Ciolacu, care a precizat că datoria sa este să fie alături de medici şi de toţi cei din sistemul sanitar care îşi fac "onest" treaba, iar cine a greşit să plătească. Premierul Ciolacu intervine pentru prietenul Rafila "Văd că ancheta în cazul a produs o emoţie naţională, transformată, însă, în dispută publică dură. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Sunt acuzaţii aruncate fără limite la adresa medicilor ce pot genera lipsă de încredere în actul medical cu consecinţe grave şi pe termen lung. Datoria mea, ca premier, este să fiu alături de medici şi de toţi cei din sistemul sanitar care îşi fac onest treaba, iar cine a greşit, indiferent de nume, să plătească. Trebuie făcut însă şi un audit, cu experţi naţionali şi internaţionali, al tuturor procedurilor de lucru din spitale, pornind de la Terapie intensivă şi continuând pe fiecare domeniu în parte", a afirmat Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern.

Statul i-a abandonat pe bolnavii cu boli terminale Foto: Facebook
Eveniment

Statul i-a abandonat pe bolnavii cu boli terminale

Statul român i-a abandonat pe bolnavii cu boli terminale: doar furnizorii privați ofereau îngrijiri la domiciliu, potrivit unui studiu din 2019 al ministerului Sănătății. În iunie 2024, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila s-a lăudat cu un program pilot prin care opt spitale din țară pot să asigure persoanelor în vârstă servicii de îngrijire la domiciliu. Citește și: Firea, umilință maximă în fața lui Ciolacu, deși vrea să o epureze: avalanșă de postări în care susține candidatura liderului la președinție Însă, azi, Digi 24 arăta că „de anul trecut ar fi trebuit să avem 8 centre pilot de paliație, însă aproape niciunul nu funcționează, sau nu este la capacitate maximă”. Problema îngrijirilor paliative a reapărut pe fondul presupuselor crime de la spitalul Pantelimon, unde bolnavii în fază terminală ocupau paturile de la ATI, iar medicii ar fi decis să le întrerupă tratamentul pentru a face lor celor care aștptau la UPU și aveau mai multe șanse să supraviețuiască. Statul i-a abandonat pe bolnavii cu boli terminale Studiul, finalizat în 2021, dar care a gestionat informații din 2019 - probabil singurul studiu făcut de ministerul Sănătății - arată că: „În privinta serviciilor de îngrijiri paliative la domiciliu, acestea sunt în totalitate acordate de furnizori privați, organizații neguvernamentale caritabile (5 furnizori) sau societăți comerciale (4 furnizori). În anul 2019 au fost asistați 1714 pacienți în 6 județe (inclusiv municipiul București), 36 de județe neavând servicii de îngrijiri paliative la domiciliu”. În ceea ce privește îngrijirile paliative oferite în unități specializate, statul deținea doar 50% din aceste unități. În 11 județe nu existau astfel de forme de asistență. „Între cele 87 de servicii de internare în unități specializate de îngijiri paliative (secții/compartimente sau unități independente), 44 (50,58%) sunt în spitale publice, 12 (13,79%) în sistem privat-nonprofit și 31 (35,63%) în unități private-profit. Din perspectiva numărului de furnizori care asigură acces gratuit la servicii, aceștia reprezintă 64,37% (unități publice și private-nonprofit) din totalul furnizorilor, celelalte unități (35.63%) având servicii cu plată sau co-plată. Cu toate acestea, din analiza numărului de paturi de paliație ale furnizorilor publici și privați, numărul celor în regim privat-profit este mai mare decit cel al paturilor cu servicii de internare gratuită (public și non-profit), în favoarea paturilor din unitățile private-profit, adică 1081 paturi privat-profit (54,46%), față de 904 paturi (45,54%) cu servicii gratuite, dintre care 644 paturi în sistem public și 260 paturi în servicii private caritabile (fără plată). La nivel național sunt 31 de județe care au furnizori de îngrijiri paliative cu unul sau mai multe servicii și 11 județe fără niciun fel de furnizor specializat de îngrijiri paliative”, arată documentul intitulat „Analiza situației furnizorilor de servicii de îngrijiri paliative”. Rafila a descoperit problema după drama de la spitalul Pantelimon În iunie, după izbucnirea scandalului de la spitalul Pantelimon, ministrul Rafila se lăuda: „Acest proiect finanţat cu fonduri europene a oferit posibilitatea să realizăm cadrul organizatoric şi să nu ne mai gândim numai la paturi pentru îngrijirile paliative, acolo situaţia s-a ameliorat semnificativ în ultimul an, am ajuns să avem 3.300 de paturi pentru îngrijiri paliative la nivel naţional, dintre care 3.000 sunt în contract cu casele de asigurări de sănătate atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat”. Însă Digi 24 susține, azi, că doar 18% din cei circa 200.000 de bolnavi cu boli terminale au acces la îngrijiri paliative.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră