sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: agricultura

24 articole
Eveniment

Nu am văzut atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare

Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în ministerul de Finanțe, despre taxa pe stâlp: „În 18 ani de muncă nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare fiscală”. El a postat, ieri, după ce guvernul Ciolacu II a decis reintroducerea taxei pe stâlp, un articol din noiembrie 2013, când guvernul Ponta a legiferat pentru prima oară această măsură. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile „Nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare” „Cine plăteşte? Ce taxe de drumuri vor trebui mărite pentru a plăti acest impozit? Cât va costa transportul pe calea ferată? Cât va costa energia produsă în România? Câţi dintre producători îşi vor muta fabricile în ţări cu guverne mai puţin iresponsabile?Încercaţi să răspundeţi dumneavoastră la aceste întrebări şi veţi înţelege de ce mi-am pus întrebarea menţionată la începutul articolului. Anul acesta mi-am sărbătorit majoratul în profesie, dar în 18 ani de muncă nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare fiscală. Consecinţele acestui impozit vor fi dramatice. Economia se va bloca pur şi simplu. Acest impozit nu trebuie să intre în vigoare!”, a scris Biriș, în 2013, în Ziarul Financiar. De altfel, taxa a fost abrogată în 2015, cu efect în 2017. Ieri, Biriș a scris pe Facebook care vor fi efectele noii taxe pe stâlp: „Cine va fi afectat? Companiile din energie, pentru toată infrastructura energetică. Companiile din agricultură, pentru toate amenajările funciare (instalații de irigare, drumuri de exploatare, platforme, garduri, inclusiv pentru sere, solarii). Companiile de logistică, pentru platforme, garduri, drumuri de interior. Toate companiile de producție, pentru platforme de acces, garduri (…) Până la urmă, noi plătim. Companiile vor include taxa asta în preț, și e normal să fie așa. Doar cei care exporta nu o vor putea face, că - deh!, pe piețele de afară concurează cu companii care nu au taxa asta…”.

„Nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare”, spune Biriș despre Ciolacu II
Noua taxă pe stâlp va crește facturile Foto: Facebook
Politică

Noua taxă pe stâlp va crește facturile

Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și, probabil, va crește facturile. Asta arată experiența precedentei „taxe pe stâlp”, introdusă în 2014 de guvernul Ponta și abrogată în 2017. De altfel, în 2019, chiar fostul premier PSD Victor Ponta spunea că a fost o prostie. Citește și: EXCLUSIV Procurorii și judecătorii, furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare. Secretarul general CSM: diurnă de 135.000 lei, net Noua taxă pe stâlp apare în proiectul ordonanței de urgență „trenuleț”, prin care se taie unele cheltuieli bugetare - îngheață pensiile și alocațiile pentru copii, de exemplu - și sunt introduse taxe noi sau se majorează altele. Noua taxă pe stâlp va crește facturile „Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri”, se arată în proiectul ordonanței - aceasta este noua „taxă pe stâlp”, copiată după cea legiferată de guvernul Ponta. În 2014, Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă fiscală şi juridică al PwC România, declara: „Introducerea impozitului pe construcţii speciale a avut un impact negativ semnificativ asupra mediului de afaceri, afectând planurile de afaceri ale jucătorilor din mai multe sectoare (telecom, energie, agricultură, imobiliare etc.), fapt ce s-a văzut şi în dinamica investiţiilor din mediul privat în primele opt luni ale anului”. „Companiile din domeniul energiei, extracţiei de petrol şi gaze, mineritului, telecomunicaţiilor sau agriculturii au fost cele mai afectate de «taxa pe stâlp» având în vedere valoarea foarte mare a construcţiilor speciale deţinute de astfel de firme. Dar consultanţii fiscali au arătat că în cele din urmă costul final va fi transferat tot la consumatorii finali, la populaţie, prin creşterea tarifelor practicate”, scria, tot în 2014, Ziarul Financiar. Ponta: „Ei nu pot avea scuza că nu au știut” „Dragnea și Teodorovici erau cu mine când am făcut prostia aia cu taxa pe stâlp. Am zis: uite ce bani o să luăm, după aia ne-am dat seama că nici nu am luat niște bani și am și stricat niște lucruri care merg bine și am luat-o înapoi. Nu poți să nu înveți din greșeli (…) Ei nu pot avea scuza că nu au știut. Ei știu foarte clar că toate taxele pe care le pun, de mâine se vor duce în creditele către populație sau companii, în factura la telefon, la energie”, arăta și fostul premier Victor Ponta, în 2019. „Taxa pe stâlp va dubla costurile investiţiilor din energie, telecom sau agricultură, atâta timp cât orice companie din domeniu va plăti statului câte 1,5% anual din valoarea construcţiilor pe toată durata de funcţionare. Estimările specialiştilor arată că utilizarea unei infrastructuri timp de 60 de ani înseamnă că investiţia făcută iniţial va fi achitată încă o dată bugetului de stat. De exemplu, «pentru un simplu rezervor din beton armat de 200 m3 pentru înmagazinarea apei, luând perioada maximă de funcționare de 60 de ani și o valoare de 120.000 euro, în cei 60 de ani de funcționare o societate ar plăti statului un impozit de 108.000 euro – sumă calculată fără a avea în vedere deprecierea valorii bunului -», explică Ruxandra Jianu, partener Biriş Goran Consulting”, scria Capital, în 2014.

Moldova rămâne esențială în economia agricolă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Moldova rămâne esențială în economia agricolă

Moldova rămâne esențială în economia agricolă. Agricultura din România, inclusiv în județul Iași, trece printr-un proces de transformare, combinând tradiția cu modernizarea. Moldova rămâne esențială în economia agricolă În regiuni precum Moldova, acest sector rămâne un pilon important al economiei și un element esențial al culturii locale. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Provocările economice și noile tehnologii aduc schimbări semnificative, dar oferă și oportunități pentru dezvoltarea durabilă. Adaptarea agriculturii la noile condiții este cheia pentru a asigura viitorul acestui sector vital. Continuarea, în Ziarul de Iași

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%, comparativ cu trimestrul II, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Agricultura, tranzacțiile imobiliare și industria au avut un impact negativ asupra PIB-ului. Citește și: Mircea Badea anunță că nu votează cu Călin Georgescu după ce a fost victima unui fake-news înscenat de tabăra acestuia PIB-ul României a scăzut în trimestrul III Față de trimestrul III din 2023, PIB-ul a înregistrat, în trimestrul III din 2024, o creştere cu 1,1% pe seria brută şi o scădere de 0,3% pe seria ajustată sezonier. În perioada 1.I-30.IX 2024, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 01.I-30.IX 2023 cu 0,8%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, mai arată INS. O contribuţie negativă la creșterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri: agricultura (-0,6%), industria (-0,1%) și tranzacțiile imobiliare (-0,1%). Creşterea economiei a fost sustinuă în primul rând de comert, transport, hoteluri (+0,4%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,9%. Un impact negativ la evoluția PIB a fost înregistrat de exportul net (-2,8%), consecință a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 3,0% corelată cu o majorare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+3,2%).

Agricultura ultratehnologizată luptă cu schimbările climatice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Agricultura ultratehnologizată luptă cu schimbările climatice

Agricultura ultratehnologizată luptă cu schimbările climatice. Unul dintre cei mai importanți fermieri din Iași, cu afaceri de câteva milioane de euro, afirmă că în agricultură profitul vine tot din investiții financiare, fie din fonduri proprii, fie prin împrumuturi bancare. Agricultura ultratehnologizată luptă cu schimbările climatice El gestionează mai multe companii în sectorul vegetal și zootehnic, investind masiv în silozuri și echipamente agricole de ultimă generație pentru a rămâne competitiv și a face față schimbărilor climatice. Citește și: Ciolacu evită să spună dacă a cazat-o pe Docuz în vila Guvernului: la întrebarea lui Ciucă, răspunde că SPP nu are evidența vizitatorilor Dotat cu echipamente de arat, semănat, erbicidat, recoltat și sortat, fermierul a investit aproximativ cinci milioane de euro în tehnologie agricolă avansată. Cu toate acestea, anul acesta, chiar și cele mai mari ferme din Iași au înregistrat pierderi semnificative. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Multe culturi agricole distruse de caniculă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Multe culturi agricole distruse de caniculă

Multe culturi agricole distruse de caniculă. Temperaturile extreme din ultimele zile au uscat de-a binelea culturile agricole. Multe culturi agricole distruse de caniculă Dacă luna trecută porumbul și floarea soarelui promiteau producții bune, mulți fermieri lăudând culturile, acum seceta a compromis o mare parte dintre acestea. Citește și: EXCLUSIV Prime de 10.000 de lei la Asociația Internațională a Polițiștilor România, cu orice ocazie posibilă. Dosar penal pentru nedeclararea sumelor, polițiștii se toarnă între ei Numai în județul Iași, în această perioadă, sunt raportate peste 4.500 de hectare de culturi agricole afectate de caniculă. Probleme sunt atât la culturile de toamnă, cât și la cele de primăvară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Consilier al Ministrului Agriculturii, avere nejustificată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Consilier al Ministrului Agriculturii, avere nejustificată

Consilier al Ministrului Agriculturii, avere nejustificată. Justiția ieșeană este chemată să decidă în privința confiscării averii unui consilier al ministrului Agriculturii. Consilier al Ministrului Agriculturii, avere nejustificată Cazul, rarisim, pleacă de la constatările Agenției Naționale de Integritate, care a verificat averea lui Mihai Amarandei în perioada 2017-2019, pe când era consilier al ministrului Petre Daea. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) ANI a găsit o diferență de 188.200 euro între veniturile și cheltuielile declarate de Amarandei în acea perioadă. Comisa de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel a refăcut calculele, ajungând la o sumă rotundă de un milion de lei. Dosarul a fost înaintat instanței pentru soluționarea cauzei, ceea ce reprezintă ultima șansă a lui Amarandei de a demonstra că totul este în regulă. Dacă milionul de lei nu va fi găsit, el poate fi confiscat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Războiul agricol dintre România și UE (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Războiul agricol dintre România și UE

Războiul agricol dintre România și UE. Anul agricol 2023-2024 stă sub semnul incertitudinii. Războiul agricol dintre România și UE Deşi, aparent, se întrevede a fi un an mai roditor faţă de anul precedent, marcat de secetă, iar grâul prevesteşte o producţie bună, unii fermieri îşi pierd optimismul când vine vorba de preţul cerealelor. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Luminița Odobescu justifică decizia lui Ciolacu de a-l ignora pe ambasadorul Muraru în SUA și-l amenință voalat pe cel din urmă cu „evaluarea anuală” Şi, cu cât fac mai multe calcule, cu atât se plâng mai tare: ce le oferă pământul, le ia statul şi politicile europene, "ipocrite" pentru fermierul român. Cu multe dintre aceste politici, precum Green Deal, nu sunt de acord nici oficialii din Ministerul Agriculturii şi mărturisesc că temerile fermierilor români legate de impunerile europene sunt justificate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Zăpezile recente, mană cerească pentru agricultură (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Zăpezile recente, mană cerească pentru agricultură

Zăpezile recente, mană cerească pentru agricultură. Pentru majoritatea cetăţenilor, zăpada multă vine cu o serie de neajunsuri, dar pentru agricultori anunţă o recoltă bogată. Zăpezile recente, mană cerească pentru agricultură Potrivit specialiştilor, zăpada protejează culturile de temperaturile scăzute, scade riscul secetei, iar vremea rece îi ajută în lupta cu dăunătorii. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Mai mult, doar zăpada din ultimele zile reprezintă o cantitate suficientă de umiditate pentru semănarea din primăvară. Prof. dr. Gerard Jităreanu, rectorul Universităţii pentru Ştiinţele Vieţii Iaşi, dar şi unul din cei mai buni specialişti în pedotehnică şi ştiinţe ale solului la nivel naţional, spune că, din punct de vedere pedologic, toată zăpada din această perioadă este de bun augur. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul Ciolacu a dat o lovitură Pilonului II Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul Ciolacu a dat o lovitură Pilonului II

Guvernul Ciolacu a dat, totuși, o lovitură Pilonului II: angajații din IT vor contribui doar dacă vor la fondurile de pensii private. Printr-o prevedere din proiectul de lege pentru care Executivul și-a asumat răspunderea, angajații din IT își vor putea păstra cota de 3,5% pe care alți salariați o dirijează către fondurile de pensii administrate privat. Citește și: Andrei Caramitru a ajuns vârful de lance al propagandei PSD, după ce l-a preamărit pe Ciolacu. Fostul consilier al lui Barna, azi, dușmanul cel mai dur al lui Nicușor Dan Guvernul Ciolacu a dat o lovitură Pilonului II O prevedere asemănătoare exista deja pentru salariații din construcții și agricultură. „Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2) persoanele fizice prevăzute la art. 60 pct. 2 pot opta pentru plata contribuției datorată la fondul de pensii administrat privat. (4) Opţiunea se depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale, începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opțiunea”, se arată în proiectul Guvernului, la pagina 14, articolul 138. În IT sunt în acest moment circa 200.000 de angajaţi cu un salariu mediu brut pe lună de 16.500 de lei. Astfel, practic, dacă toţi angajaţii ar opta să nu mai contribuie la Pilonul II, 124 mil. lei nu s-ar mai duce lunar la Pilonul II de pensii, explică Ziarul Financiar. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Un cadou otrăvit” Reacţia Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România(APAPR): „În prezent, aproape 750.000 de salariaţi sunt efectiv «scoşi» din Pilonul II cu contribuţiile până în 2028: construcţiile, agricultura, industria alimentară. Din păcate, lor li se vor alătura circa 200.000 de salariaţi din IT&C, însă ceea ce pare a fi o «facilitate fiscală» este, în realitate, un cadou otrăvit. De fapt, aceşti aproape un milion de salariaţi români pot fi siguri că vor avea pensii garantat mai mici decât restul salariaţilor, deoarece contribuţia de 3,75% din salariul brut aferentă Pilonului II nu se mai acumulează nici la Pilonul II sub formă de bani reali investiţi, nici în sistemul public de pensii, sub formă de puncte de pensie. În realitate, deci, Guvernul nu acordă «facilităţi fiscale» pentru aceşti aproape un milion de salariaţi, ci, de fapt, taie un milion de pensii viitoare, în schimbul unui câştig derizoriu la salariul net astăzi. Din fericire, însă, legislaţia prevede dreptul individual al fiecărui salariat din aceste domenii să depună o cerere la angajator pentru ca acesta să continue să îi reţină şi să vireze cota de contribuţie aferentă Pilonului II. Această cerere este suficientă pentru ca banii lor să continue să fie investiţi în Pilonul II, un sistem cu rezultate investiţionale excelente până acum.”

25% din angajații din România sunt speciali, spune Tănase Stamule Foto: DCNews
Eveniment

25% din angajații din România sunt speciali

Tănase Stamule, decan al Facultății de Administrare a Afacerilor din cadrul ASE și membru al PNL, a declarat, la DCNews, că „25% din angajații cu carte de muncă din România sunt angajați speciali, care nu plătesc anumite categorii de taxe”. El a mai arătat că „Agricultura are aceeași profitabilitate cu IT-ul, dar cu jumătate din angajați” și s-a întrebat dacă nu cumva facilitățile acordate acestui sector nu „s-au mutat în buzunarul antreprenorilor”. 25% din angajații din România sunt speciali „25% din angajații cu carte de muncă din România sunt angajați speciali, care nu plătesc anumite categorii de taxe. Sunt cei din agricultură și construcții, care nu plătesc sănătate și cost pe venit, adică se duc la spitale pe taxele plătite de toți ceilalți, și sunt angajații din IT, care nu plătesc impozit pe venit și atunci când beneficiază de un parc sau de o grădiniță în oraș, beneficiază fără să plătească. Este foarte complicat să atacăm pensionarii speciali, dar să apărăm angajații speciali. Aceste facilități au avut o logică de a consolida anumite industrii și a le ajuta să capitalizeze sau să-și țină angajații. Pe măsură ce se consolidează industriile este firesc să dispară aceste facilități. Cei de la ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software și Servicii) spun că ar fi de acord, dar nu brusc, ci în 2-3 ani. Industriile acestea nu au nevoie de șoc. La fel și industria construcțiilor. Ar accepta dacă s-ar face în două tranșe de 5% revenirea la contribuțiile de sănătate. Aici trebuie să fim foarte atenți, trebuie să analizăm ratele de profitabilitate pe sectoare. Vedem niște rate uriașe în agricultură, deși numărul de angajați e la jumătate față de angajații din IT. Agricultura are aceeași profitabilitate cu IT-ul, dar cu jumătate din angajați. Trebuie să ne punem întrebarea dacă aceste scutiri ajută industria ori s-au mutat în buzunarul antreprenorilor”, a spus decanul FABIZ. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu El a apreciat că, prin eliminarea graduală a facilităților și revenirea la cota unică de 16%, „se poate ajunge la o echilibrare a bugetului în 3-4 ani și la o reducere a deficitului la sub 3%, chiar sub 2%”.

Miza numirii lui „Busi” în fruntea Agriculturii Foto: Liga Dreptății
Eveniment

Miza numirii lui „Busi” în fruntea Agriculturii

Miza numirii lui Florin Barbu, zis „Busi”, în fruntea ministerului Agriculturii: familia secretarului general PSD Paul Stănescu, protectorul lui „Busi”, este acționară la al doilea mare beneficiar de subvenții agricole. Miza numirii lui „Busi” în fruntea Agriculturii Florin Barbu a fost omul de încredere al lui Darius Vâlcov, iar acum face parte din gruparea Paul Stănescu. Presa scrie că ar fi nepotul liderului PSD. Și Adrian Chesnoiu, un fost polițist care a ajuns ministru al Agriculturii în guvernul Cicuă, era tot din Olt, fieful lui Paul Stănescu. El a fost însă trimis în judecată de DNA și a demisionat de la Agricultură. Publicația Economica arată că, brusc, fermele la care este acționar Alexandru Ștefan Stănescu au ajuns într-un singur an pe poziția a doua și respectiv a patra în clasamentul celor mai mari exploatații agricole din România. „Stănescu este asociat la Ecologic Danube SRL și Biodelta Resurse SRL din Tulcea, companii care au reușit într-un singur an să urce până pe poziția a doua și respectiv a patra în topul APIA (...) În 2022, Ecologic Danube S.R.L și Biodelta Resurse S.R.L nu erau printre primii zece exploatatori de terenuri arabile”, scrie Economica, estimând că cele două firme exploatează circa 40.000 de hectare. „Potrivit unei informări a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD) remisă la solicitarea Agerpres, în anul 2020 Ecologic Danube S.R.L. a concesionat în zonele Şontea-Fortuna, Holbina-Dranov şi Gorgova-Uzlina cea mai mare suprafaţă, respectiv 15.908 hectare de stuf în zonele Şontea-Fortuna, Holbina-Dranov şi Gorgova-Uzlina. De asemenea, cele mai multe contracte, respectiv cinci, au fost semnate cu societatea Biodelta Resurse SRL şi vizează o suprafaţă totală de 14.486 de hectare în zonele Matiţa-Merhei, Magearu, Roşu-Puiu-Împuţita, cordonul litoral al Mării Negre şi Erenciuc. Potrivit termene.ro, Ecologic Danube este deținută de trei persoane fizice, dintre care și Stănescu Ștefan Alexandru, din Vișina, Olt (16,7%). Ceilalți asociați la Ecologic Danube S.R.L sunt Nicu Anagnoste (45,6%) și Ionuț Aldesi (1,4%). Restul părților sociale aparțin Restart Premium SRL (28,9%), MB Alenka Building SRL (3,6%), TTC Bio Resurse SRL, Leverage Project SRL (1,45%) și Filoxenia MSP SRL. Restart Premium S.R.L. este controlată în totalitate de antreprenoarea Iscru Marinela”, mai arată Economica. Crescut de Vâlcov, recuperat de Paul Stănescu Noul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, a ajuns ministru al Agriculturii cu sprijinul secretarului general al PSD, Paul Stănescu. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni Barbu a fost director în Primăria Slatina pe vremea când instituția era condusă de Darius Vâlcov. În 2014, a ajuns, cu susținerea PSD, la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. La acel moment, protectorul său politic, Vâlcov, era ministru de Finanțe. Florin Barbu și-a menținut funcția la ANIF până în 2020. În 2021, 60m.ro susținea că ex-șeful ANIF și-ar fi ascuns averea pe numele părinților. În 2018, aceștia ar fi cumpărat șapte terenuri lângă comuna Milcov, din Olt, deși ambii sunt pensionari. “ANIF a cheltuit 500 milioane euro, iar pe canalele de irigaţii nu a curs nicio picătură de apă“, afirma, în 2019, fostul premier Ludovic Orban despre activitatea lui „Busi” la această agenție.

„Busi” habar nu are cât e salariul minim Foto: Facebook
Eveniment

„Busi” habar nu are cât e salariul minim

Viitorul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, zis „Busi”, habar nu are cât e salariul minim în domeniul păstorit. Potrivit Digi 24, colegii au încercat să-l ajute pe Florin Barbu și i-au șoptit ca unui școlar la examen. Acesta însă tot nu a reușit să dea un răspuns corect. Iată transcrierea dialogului viitorului ministru al Agriculturii cu presa: „Busi” habar nu are cât e salariul minim „Jurnalist: Cât este salariul în Agricultură acum? Florin Barbu: 3050 Jurnalist: Cât este net? Florin Barbu: 2250 Jurnalist: E 2362. Dar ce se exclude din acest salariu? Florin Barbu: Haideți să vorbim de Agricultură, nu vorbim de partea economică”. Pila lui Paul Stănescu Site-ul Puterea arată că „acesta este nimeni altul decât nepotul secretarului general al PSD, baronul Paul Stănescu”. Barbu a fost director în Primăria Slatina pe vremea când instituția era condusă de Darius Vâlcov. În 2014, a ajuns, cu susținerea PSD, la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. La acel moment, protectorul său politic, Vâlcov, era ministru de Finanțe. Florin Barbu și-a menținut funcția la ANIF până în 2020. Ziarul Can-Can a publicat, în timp, mai multe articole în care îl atacă dur pe actualul deputat PSD: „Potrivit surselor CANCAN.RO (…) Florin Ionuț Barbu, președintele ANIF (Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare), și-ar fi renegociat poziția în cadrul agenției, zvonurile vehiculând o sumă de-a dreptul ”frumușică”. Iar întrebarea esențială este următoarea: a rămas ”Mafiotul de la ANIF” în funcție deoarece a plătit 900 mii € unui înalt oficial guvernamental?! Scopul negocierii ”la sânge” este poziția nr. 2 din schema de personal, astfel încât ”Busi” să nu mai fie sub lumina reflectoarelor – în fiecare zi – iar afacerile derulate prin ”firmele de casă” să meargă mai departe și să fie din ce în ce mai profitabile” – articol in februarie 2020 „Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare încheie contracte, de pildă, cu diferite firme de pază. Acestea asigură, firește, paza, monitorizează și patrulează. Sursele noastre spun că majoritatea acestor firme sunt ”de casă”, ceea ce înseamnă că sunt conduse de oameni foarte apropiați conducerii ANIF. Trecând peste sumele impresionante pe care ANIF le plătește acestor firme, trebuie menționat și un ”amănunt” senzațional, o dovadă în plus că – așa cum scriam la începutul materialului – ”o mână spală pe alta” (…) La respectivele firme de pază ”lucrează” și… unii angajați ai ANIF. Astfel, ”aleșii” prestează cu jumătatea de normă la firmele de pază și cu normă întreagă la… Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare. Iar acum vine o altă bombă. Locurile de pază – posturile, așa cum sunt numite – sunt… imaginare. Ele ar fi fost prevăzute doar pentru ca alte sume consistente să intre în buzunarele șmecherilor decidenți” – decembrie 2019 Părinții, pensionari și antreprenori de succes În 2021, 60m.ro susținea că ex-șeful ANIF și-ar fi ascuns averea pe numele părinților. În 2018, aceștia ar fi cumpărat șapte terenuri lângă comuna Milcov, din Olt, deși ambii sunt pensionari. „Surse avizate evaluează investiția din zonă la suma de 500 de mii de euro. Oameni din cadrul Primăriei Milcov, sub rezerva anonimatului, ne-au mărturisit că deputatul intenționează să ridice aici mai multe case de acest fel, pentru profit. Cele șapte terenuri au fost achiziționate de părinții deputatului Barbu fix în perioada în care fiul acestora era directorul general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Sub mandatul lui Florin Barbu, zis Busi, pe investițiile derulate de ANIF în țară, în zona de irigații, au fost introduse în schema de fraudare a banului public firme din anturajul președintelui Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu”, scrie 60m.ro. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” “ANIF a cheltuit 500 milioane euro, iar pe canalele de irigaţii nu a curs nicio picătură de apă“, afirma, în 2019, fostul premier Ludovic Orban.

La Agricultură vine deputatul Florin Barbu, zis „Busi”, crescut de Vâlcov
Politică

Vine „Busi”, crescut de Vâlcov

Noul guvern PSD face schimbări majore la Agricultură: potrivit unor surse politice, pleacă activistul PCR Petre Daea, vine deputatul Florin Barbu, zis „Busi”, crescut și promovat în politică de Darius Vâlcov. Deputatul Barbu este acum în echipa secretarului general al PSD, Paul Stănescu, și a fost pe cale să preia Agricultura și în 2022, când Adrian Chesnoiu a demisionat, fiind pus sub acuzare de DNA. Bugetar de o viață, Barbu conduce un Range Rover, achiziționat în 2015. CanCan remarca, în 2019, că a apărut la un interviu cu un ceas Hublot de 15.000 de euro. La acel moment, Florin Barbu conducea Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Citește și: Cum se mai fură la stat: 485 de achiziții fictive în trei ani, de două milioane de euro, la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor condusă de nepoata fostului șef SRI Timofte Însă, potrivit publicației 60m.ro, el și-ar fi ascuns averea pe numele părinților, care în 2018 au achiziționat numeroase terenuri într-o zonă în care se puteau construi blocuri. Vine „Busi”, crescut de Vâlcov Site-ul Puterea arată că „acesta este nimeni altul decât nepotul secretarului general al PSD, baronul Paul Stănescu”. Barbu a fost director în Primăria Slatina pe vremea când instituția era condusă de Darius Vâlcov. În 2014, a ajuns, cu susținerea PSD, la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. La acel moment, protectorul său politic, Vâlcov, era ministru de Finanțe. Florin Barbu și-a menținut funcția la ANIF până în 2020. În 2019, premierul Ludovic Orban a spus: „ANIF a cheltuit 500 milioane euro, iar pe canalele de irigaţii nu a curs nicio picătură de apă“. Ziarul Can-Can a publicat, în timp, mai multe articole în care îl atacă dur pe actualul deputat PSD: „Potrivit surselor CANCAN.RO (…) Florin Ionuț Barbu, președintele ANIF (Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare), și-ar fi renegociat poziția în cadrul agenției, zvonurile vehiculând o sumă de-a dreptul ”frumușică”. Iar întrebarea esențială este următoarea: a rămas ”Mafiotul de la ANIF” în funcție deoarece a plătit 900 mii € unui înalt oficial guvernamental?! Scopul negocierii ”la sânge” este poziția nr. 2 din schema de personal, astfel încât ”Busi” să nu mai fie sub lumina reflectoarelor – în fiecare zi – iar afacerile derulate prin ”firmele de casă” să meargă mai departe și să fie din ce în ce mai profitabile” – articol in februarie 2020 „Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare încheie contracte, de pildă, cu diferite firme de pază. Acestea asigură, firește, paza, monitorizează și patrulează. Sursele noastre spun că majoritatea acestor firme sunt ”de casă”, ceea ce înseamnă că sunt conduse de oameni foarte apropiați conducerii ANIF. Trecând peste sumele impresionante pe care ANIF le plătește acestor firme, trebuie menționat și un ”amănunt” senzațional, o dovadă în plus că – așa cum scriam la începutul materialului – ”o mână spală pe alta” (…) La respectivele firme de pază ”lucrează” și… unii angajați ai ANIF. Astfel, ”aleșii” prestează cu jumătatea de normă la firmele de pază și cu normă întreagă la… Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare. Iar acum vine o altă bombă. Locurile de pază – posturile, așa cum sunt numite – sunt… imaginare. Ele ar fi fost prevăzute doar pentru ca alte sume consistente să intre în buzunarele șmecherilor decidenți” – decembrie 2019. Barbu are studii de Economie la Universitatea din Craiova, unde a luat și doctoratul, cu o teză despre eficiența serviciilor primăriei Slatina.

Toată familia lui Daea, la stat (sursa: Facebook/Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale)
Eveniment

Toată familia lui Daea, la stat

Toată familia lui Daea, la stat. Petre Daea, ministrul Agriculturii, a explicat, joi, în emisiunea "Audiență Națională cu Robert Kiss și Alexandru Rotaru", la Digi FM, angajarea tuturor membrilor familiei sale în instituții aflate în subordinea sa, prin faptul că "este o pasiune pentru agricultură în familie". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Iar nora sa, angajată la APIA, unde soția lui este șefa Resurselor Umane, este "o fragă de fată". Toată familia lui Daea, la stat Nora ministrului, Antonia Luchian, de profesie dansatoare, a fost angajată la APIA, unde soția lui Petre Daea este șefă la Resurse Umane, potrivit G4Media. Antonia Luchian a fost angajată în 2020 drept consilier la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Anterior, aceasta lucra la propria firmă de "cursuri de dans" și "dansatori evenimente". La momentul angajării, Daea nu era ministru, dar șefă la Resurse Umane în cadrul Agenției de Plăți era soția sa, soacra Antoniei. Citește și: În plină dezbatere despre abrogarea pensiilor speciale, deputații au votat o lege prin care și personalul CCR va avea „pensie de serviciu”. Ciolacu a votat „pentru” În precedentul mandat de ministru al lui Daea, din perioada 2017-2019, s-au angajat în două instituții subordonate Ministerului Agriculturii fiica sa (la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale) și ginerele său (la Agenția Națională pentru Zootehnie). Declarațiile ministrului Daea în legătură cu aceste angajări, pe Digi24.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră