sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

169 articole
Eveniment

Școli, dotate cu bănci și scaune prea mici pentru elevi. Banii au venit prin PNRR

Elevii nu încap în băncile noi. Printr-un proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), 1.150 de săli de clasă din 63 de unități de învățământ din municipiul Iași au fost echipate cu mobilier nou. Elevii nu încap în băncile noi Deși investiția era necesară, unii directori atrag atenția asupra problemelor de adaptabilitate, în special pentru elevii de liceu, pentru care băncile și scaunele sunt prea mici, chiar dacă sunt reglabile pe înălțime. Citește și: Generalul AUR Mircia Chelaru, senator, nu vrea să dea înapoi banii furați de la statul român, deși are o pensie specială uriașă Mobilierul modern reprezintă un avantaj pentru școlile din Iași, însă părinții și elevii semnalează disconfortul scaunelor și lipsa de adecvare pentru adolescenții mai înalți. Pentru a remedia această situație, directorii unităților de învățământ propun ca, în viitor, mobilierul să fie proiectat diferențiat pentru gimnaziu și liceu, astfel încât să răspundă mai bine nevoilor elevilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Elevii nu încap în băncile noi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Deblocarea PNRR, discuții cu Comisia Europeană (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Eveniment

Deblocarea PNRR, discuții cu Comisia Europeană

Deblocarea PNRR, discuții cu Comisia Europeană. Reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și cei ai Comisiei Europene vor purta săptămâna viitoare discuții esențiale privind deblocarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Deblocarea PNRR, discuții cu Comisia Europeană Ministrul Marcel Boloș a anunțat că acest moment este crucial pentru obținerea unei flexibilități mai mari în implementarea proiectelor strategice. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Ministrul a subliniat importanța unor proiecte-cheie care vor defini direcția de dezvoltare a României, axate pe modernizare, competitivitate și adaptabilitate la provocările viitorului. Aceste investiții sunt fie în derulare, fie în fază incipientă, dar toate au un impact major asupra economiei și infrastructurii naționale. Spitale regionale, acces la serviciile medicale Printre cele mai importante proiecte menționate se numără spitalele regionale din Iași, Cluj și Craiova, investiții de peste 1 miliard de euro din fonduri europene. Acestea vor prelua cazurile grave, reducând astfel presiunea asupra marilor centre universitare și limitând exodul pacienților către București sau alte țări. Proiectul Antibiotice Iași Un alt proiect major vizează industria farmaceutică autohtonă, printr-o investiție de peste 100 de milioane de euro în Antibiotice Iași. Acest program sprijină producția de medicamente esențiale și contribuie la reducerea dependenței de importuri. Sprijin pentru agricultură Ministrul Boloș a menționat și Azomureș, singurul producător de îngrășăminte pentru agricultură din România, care va beneficia de o investiție de 225 de milioane de euro. Oficialul a anunțat că se va implica personal pentru a accelera semnarea contractului de finanțare. Microelectronică și hidrogen verde România participă activ în Proiectul Important de Interes Comun European (IPCEI), ce vizează dezvoltarea tehnologiilor în microelectronică, baterii și hidrogen verde. Accelerarea acestor inițiative este esențială pentru consolidarea poziției României în industriile viitorului. Protonoterapie și tratament oncologic avansat Un alt proiect revoluționar este IFIN-HH - Protonoterapie. Aceasta va fi o investiție în tratamente inovatoare pentru cancer, ce oferă efecte secundare reduse și șanse mai mari de recuperare pentru pacienți. Transplant și terapii avansate Institutul Clinic Fundeni va beneficia de o infrastructură spitalicească nouă, dotată cu laboratoare performante și tehnologii moderne. I Investiția va permite realizarea transplantului multi-organ, transplantului medular și terapiilor celulare avansate, poziționând România ca un hub medical de referință. Institutul de microtehnologii Un alt proiect strategic vizează Institutul de Microtehnologii. Acesta sprijină cercetarea în microelectronică și nanotehnologii – domenii esențiale pentru industriile viitorului. Tehnologii sustenabile România va beneficia de un Institut de Hidrogen la ICSI Râmnicu Vâlcea, cu o finanțare de peste 130 de milioane de euro. Acesta va fi dedicat dezvoltării soluțiilor pentru producția, stocarea și utilizarea hidrogenului. Institutul Cantacuzino: reluarea producției de vaccinuri Institutul Cantacuzino va primi investiții majore pentru reluarea producției de vaccinuri și dezvoltarea unor noi produse farmaceutice. Proiectul este considerat o investiție strategică pentru sănătatea publică și independența României în producția de medicamente esențiale. Tehnologie pentru viitor Un alt proiect vizionar este Institutul de Inteligență Artificială, care va avea aplicații în procesarea avansată a datelor multimedia, securitate cibernetică și aplicații spațiale pentru utilizare civilă. Această inițiativă ar plasa România pe harta țărilor implicate activ în dezvoltarea AI.

Motivul aberant pentru care au oprit izolarea termică cu bani PNRR Foto: Turnul Sfatului
Eveniment

Motivul aberant pentru care au oprit izolarea termică cu bani PNRR

Motivul aberant pentru care locuitorii unui bloc din Sibiu au oprit izolarea termică cu bani PNRR: „După reabilitare, pereții nu vor mai fi ai noștri”, relatează Turnul Sfatului. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Motivul aberant pentru care au oprit izolarea termică cu bani PNRR „Chiar dacă – pentru proprietarii de apartamente – programul derulat prin PNRR nu implică nicio cofinanțare, locuitorii au fost avertizați de o vecină că realitatea este alta. «Discuția a început pe grupul de WhatsApp al blocului, unde o vecină a spus că banii nu sunt nerambursabili, că sunt bani de împrumut. Și că tot noi va trebui să îi dăm înapoi», povestește un locuitor, care arată discuțiile de pe grup”, relatează Turnul Sfatului. „De către cine spuneam că e finanțat programul acesta cu renovarea? De PNRR! Păi și cum se face că primăria spunea că sunt fonduri nerambursabile?! Una e împrumutul și alta e «donația»!”, a scris pe grup vecina care a refuzat să-și de acordul pentru reabilitarea energetică. Ulterior, în dezbatere a apărut o altă vecină, care a susținut că, după renovare, „au și ei cotă parte din proprietățile noastre” - fără să fie clar cine sunt „ei”. Un consilier local din Sibiu, Lucian Hunyadi, a estimat că aproximativ 5% din locuitorii orașului „ nu vor accepta realitatea, ci vor prefera să creadă și să împrăștie tot felul de scenarii aiuritoare”.

România a cheltuit o sumă ridicol de mică din PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

România a cheltuit o sumă ridicol de mică din PNRR

România a cheltuit efectiv o sumă ridicol de mică din PNRR, arată un membru al Consiliului de Administrație al BNR, Cristian Popa: doar 4,1 miliarde de euro din 28,5 miliarde sunt efectiv consumate. Alte 5,3 miliarde de euro sunt încasate, dar necheltuite, iar uriașa sumă de 19,1 miliarde de euro este încă disponibilă, dar neîncasată. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Cererea trei de plată din PNRR, depusă în decembrie 2023, nu a fost aprobată nici acum de Comisia Europeană. În plus, potrivit lui Cristian Popa, România a fost singura țară din UE care era să fie sancționată prin suspendarea PNRR urmare a deficitului excesiv. România a cheltuit o sumă ridicol de mică din PNRR „România se confruntă cu întârzieri majore. Până la sfârșitul lunii septembrie 2024, din totalul de 28,5 miliarde euro, țara noastră a încasat doar 9,4 miliarde euro, adică aproximativ o treime. Problema este că, din acești bani, doar 4,1 miliarde euro erau efectiv cheltuite la finalul trimestrului III din 2024. În termeni de jaloane și ținte, România a îndeplinit doar 14% din ce își asumase, cu 448 jaloane rămase din 518 (date ale Comisiei Europene). Asta înseamnă că ritmul de absorbție și implementare este extrem de lent. Fără reforme, respectiv jaloane îndeplinite, miliardele nu vor mai veni. În plus, România a fost singura țară în pericol de suspendare a angajamentelor de plată sau a plăților, în baza articolului 10 din Regulamentul Facilității de Redresare și Reziliență, care sancționează statele membre care nu corectează deficitul excesiv. Am mai spus-o și în trecut: PNRR nu este doar despre absorbția unor fonduri europene, ci despre modernizarea structurală a României. Este greu de imaginat o altă ocazie în care cineva îți oferă 28,5 miliarde euro pentru dezvoltare și îți cere doar să faci ceea ce oricum era necesar: reforme, disciplină fiscală și să investești eficient, strategic, să faci ceva să îți fie mai bine pe termen lung. Beneficiile sunt duble: nu doar că ai o sursă solidă de finanțare, dar ai și un set clar de reforme și mecanisme de implementare care să sprijine o dezvoltare sustenabilă. Este, desigur, important să primim undițe, nu pește, pentru a ne descurca și atunci când programul expiră. Mai avem mai puțin de doi ani la dispoziție pentru a valorifica această oportunitate. La final, sumele necheltuite se pierd”, a scris Popa, pe Facebook. Ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, a arătat recent că modificarea legii pensiilor speciale, după ce aceasta fusese negociată și convenită cu UE, este unul din motivele blocajului PNRR.

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB

Pensiile speciale vor înghiți, în 2025, circa 0,9% din PIB, mai mult de 17 miliarde de lei, arată datele bugetului de stat pentru anul 2025. La ministerul Apărării, suma prevăzută pentru aceste pensii scade ușor, dar la Apărare și SRI ele cresc puțin. România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Pensiile de serviciu ale civililor - printre care magistrații, diplomații și angajații Curții de Conturi - nu sunt prevăzute separat în buget, dar pot fi estimate pe baza plăților făcute în ianuarie. Ce sume sunt prevăzute pentru pensiile speciale, camuflate în bugetele instituțiilor militarizate la capitolul „Asistența socială”: 8,47 miliarde de lei - ministerul de Interne 5,9 miliarde de lei - ministerul Apărării 1,16 miliarde de lei - SRI Aceste trei instituții dețin propriile case de pensii. La Senat și Camera Deputaților mai sunt 46 de milioane de lei pentru pensii speciale ale foștilor parlamentari. La ele se adaugă pensiile speciale ale civililor, denumite „pensii de serviciu” și plătite din bugetul casei de pensii. Ele pot fi doar estimate. De exemplu, în ianuarie erau 5.622 de magistrați care beneficiau de o pensie medie de 25.185 de lei. Un calcul simplu ar arăta că, în 12 luni, aceștia vor primi pensii de 1,7 miliarde de lei. Încă 215 milioane de lei ar fi pensiile personalului aviatic, 78,5 milioane de lei - foștii diplomați, 65 de milioane de lei - funcționarii parlamentari și circa 83 de milioane de lei pentru pensionarii din Curtea de Conturi. În total, bugetul achită pensii speciale de aproximativ 17,6 miliarde de lei. PIB-ul României este estimat, în 2025, la 1.912 miliarde lei, deci pensiile speciale consumă peste 0,92% din PIB.

Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat

Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat: dați afară, iar plățile compensatorii impozitate cu 99%, „cu reținere la sursă”, propune fostul ministru al Energiei, Răzvan Niculescu. El scrie că „România încă riscă să piardă sute de milioane de euro de la UE pentru că unele selecții în companiile de stat nu au respectat prevederile legale”. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma 300 milioane euro blocați pentru că au fost politizate companiile de stat „Am avut şi avem în continuare suspendaţi 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului”, a spus ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, acum câteva zile. Niculescu susține că soluția este preluarea modelului Poloniei: „Îi dai afară, le dai banii, îi impozitezi cu reținere la sursă”. Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat „Pare ca Romania încă risca sa piarda sute de milioane de euro de la UE pentru ca unele selectii in companiile de stat nu au respectat prevederile legale. Ce e de facut pentru ca acesti bani sa nu fie pierduti iar respectul fata de lege sa fie reinstaurat: Pasul 1 Adoptarea unei OUG care sa prevada ca tuturor administratorilor demisi in societatile comerciale in luna Februarie, carora trebuie sa li se plateasca compensatii financiare mari ca urmare a contractelor semnate, li se aplica un sistem de impozitare de 99% cu retinere la sursa. O lege identica a facut Polonia in urma cu cativa ani. Ii dai afara, le dai banii, ii impozitezi cu retinere la sursa. Pasul 2 Ii inviti pe cei numiti fara respectarea legii sa isi dea demisiile si sa reintre in procedura de selectie care va urma Pasul 3 Demiterea administratorilor numiti ilegal si care nu vor sa isi dea demisia. Le platesti toate minunile pe care le au in contracte, dupa ce le retii 99% impozit la sursa. Pasul 4 Numirea in AGA a unor administratori interimari care sa corespunda profesional. In 2014 am reusit sa fac numiri in consilii de administratie a unor oameni pe criterii exclusiv profesionale (de ex. Sergiu Manea, Mihai Anitei, Mihai Chebac, Arielle de Rothschild, etc). Stiu ca se pot numi oameni de calitate cu putina vointa si efort. Pasul 5 Reluarea procedurilor de selectie cu respectarea legii si alegerea/numirea unor oameni competenti si integrii care sa puna companiile de stat la treaba. Lipitorii de afise nu au ce cauta in functii in companiile de stat care nu sunt functii politice”, a scris Niculescu.

Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR pentru că marile companii din Energie sunt sub control politic Foto: Ministerul Energiei
Eveniment

Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR

Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane d euro din PNRR, a explicat Marcel Boloș într-un interviu pentru Agerpres. Însă Boloș a folosit un limbaj încâlcit și a părut chiar să apere decizia de a numi conduceri ale acestor mari companii de stat fără să se respecte regulile convenite cu Comisia Europeană. Citește și: Antisemitism brutal al „președintelui ales” Georgescu: „Dumnezeu l-a făcut pe Adam și Eva, nu pe Adan și Ițik” Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR „Am avut şi avem în continuare suspendate 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea o vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului. Dacă această încheiere de contracte a avut la bază un viciu care se dovedeşte a fi unul ce rezultă din scrisoarea Comisiei de suspendare a fondurilor, atunci eu consider că sunt argumente suficiente astfel încât aceste contracte să fie reziliate. Evident, dacă e prevăzută plata salariilor compensatorii, să fie făcută această plată. Dar este total nefiresc să avem un cost usturător pentru un astfel de jalon - discutăm de 300 de milioane de euro - pentru un motiv extrem de pueril: n-am respectat o procedură de selectare a administratorilor şi în felul acesta pierdem o grămadă de bani. Să nu uităm că vin reformele şi mai dure în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi atunci, dacă ne poticnim la proceduri administrative care ţin de normalitatea implementării lor, atunci ce o să facem când jaloanele privind reformele sunt mult mai complexe şi mult mai costisitoare din punct de vedere al bugetului?”, a explicat Boloș.

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR) (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR)

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR). Mai multe acumulări de apă din România vor fi reabilitate printr-un proiect finanțat din Planul de Redresare și Reziliență. Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR) Administrația Națională Apele Române a obținut fonduri și a lansat o licitație cu o valoare estimată la 673 de milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Din cele 13 acumulări vizate, trei se află sub administrarea Administrației Bazinale de Apă Iași-Bârlad: două în județul Vaslui și una în județul Iași. Acumularea din Iași este situată în comuna Lețcani, pe râul Voinești, în apropierea localității Cucuteni, iar pentru reabilitarea acesteia au fost alocate 33,27 milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR

România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat, azi, într-un interviu pentru Agerpres, ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Guvernul taie un miliard din banii Capitalei. „Cer scuze bucureştenilor că le-am transmis că partidele la guvernare vor înţelege ceva” – Nicușor Dan România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR Mai întâi, demnitarul PNL a arătat, folosind același limbaj întortocheat, că legea pensiilor speciale a fost modificată după ce se primise acceptul Comisiei Europene. „Concluzia a fost că legea privind pensiile speciale a fost validată de către Comisia Europeană. Dar (există) toată această reactivare pe care noi o avem prin diversele decizii, fie ale Parlamentului, poate uneori chiar și ale Guvernului României, care nu țin cont de ireversibilitate, pentru că aici avem o regulă fundamentală care ține de implementarea PNRR-ului, și anume cea care privește ireversibilitatea jaloanelor. Dacă vom activa de fiecare dată jaloane închise, vom avea parte de același tratament, respectiv costul usturător al reformelor se va regăsi în pierderile pe care ni le asumăm. Dar este un cost mult prea mare față de oportunitatea pe care o avem, pentru că acești bani din PNRR stau la baza celor 113 obiective de investiții pe care le derulează România, cu o valoare de 28 de miliarde de euro”. Ulterior, el a arătat cât costă „reversibilitatea” acestui jalon: „Jalonul cu pensiile speciale, 660 de milioane de euro”. În același interviu pentru Agerpres, Marcel Boloș a arătat că menținerea unor conduceri politizate în companiile de stat costă 1,1 miliarde de euro.

Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul

Noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Într-adevăr, avem pentru cererea de plată numărul trei o serie de jaloane față de care Comisia nu a validat încă faptul că au fost îndeplinite. Unul dintre cele mai importante jaloane este cel legat de pensiile speciale”. Citește și: Ponta, „paradit” de fostul procuror Negulescu, zis „Portocală”: trebuie să plătească daune morale de 25.000 de lei pentru că l-a făcut „interlop” Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul Comisia validase ca fiind îndeplinit jalonul privind reforma pensiilor speciale, dar ulterior legislația a fost modificată, iar Curtea Constituțională a declarat ca fiind neconstituționale prevederile privind supraimpozitarea unor pensii speciale. Acum, Boloș anunță că Uniunea Europeană va relua evaluarea acestui obiectiv. „Așteptăm decizia Curții Constituționale, pe data de 4 februarie, în ceea ce privește pensiile militarilor și pe de altă parte, avem pronunțarea pe care deja Curtea Constituțională a avut-o pentru ceea ce înseamnă impozitarea cu 20% a pensiilor speciale și, desigur, de aici neconstituționalitatea acestei decizii. Așteptăm aceste decizii să fie publicate în Monitorul Oficial și așteptăm și vizita Comisiei Europene anunțată pentru perioada 10-14 februarie”,a declarat ministrul la Antena 3. Un alt jalon neîndeplinit se datorează, potrivit lui Boloș, numirilor făcute în companiile din Energie, companii subordonate ministerului condus de colegul său de partid, Sebastian Burduja. „Dar acest jalon este unul dintre cele mai importante pe care le avem pentru cererea de plată numărul trei, alături de ceea ce spuneați și dumneavoastră în ceea ce privește numirea în consiliile de administrație, mai ales jaloanele care privesc numirile la Ministerul Energiei, pentru că acolo, din ce avem ca și numiri în consiliile de administrație pentru trei companii, astăzi Comisia Europeană a reținut și a suspendat 400 de milioane de euro pentru neîndeplinirea acestui jalon. Și de aceea, în această perioadă discutăm inclusiv la nivel de Guvern, pentru a găsi o soluție încât aceste numiri să fie deblocate și cumva să reușim să facem dovada că aceste jaloane sunt îndeplinite”, a susținut Boloș. El a mai arătat că procedura pentru numirea președinților și vicepreședinților AMEPIP - afgenția care ar monitoriza performanța întreprinderilor publice - costă România alte 400 de milioane de euro

Bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene Foto: Inquam/Malina Norocea
Politică

Bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene

Un document oficial al ministerului de Finanțe prezintă un bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene în 2024: guvernul Ciolacu I a atras 7,5% din cât își planificase din PNRR și circa 30% din fondurile de coeziune. Citește și: Simion, poză ridicolă în palton și cu fular, lângă președintele Camerei Reprezentanților SUA, care este la costum: „I just had a great conversation” În total, guvernul Ciolacu a ratat absorbția a cel puțin cinci miliarde de euro. Bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene Din PNRR, guvernul Ciolacu a primit doar 288 de milioane de euro, față de 3,65 miliarde de euro, cât singur „estimase”. Este vorba de un rest de plată din tranșa doi. Cererea de plată pentru tranșa trei a fost depusă în decembrie 2023 și nu a fost aprobată nici acum. Dintre țările care au depus cereri de plată în decembrie 2023, România este singura care nu și-a primit banii, nici măcar parțial. Fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea a susținut, azi, că: „Banii nu au fost încă virați, iar Comisia analizează posibilitatea de a suspenda o nouă sumă de bani după ce România a făcut modificări la jalonul privind pensiile speciale. Una dintre regulile PNRR este ca jaloanele considerate îndeplinite să nu fie modificate”. Catastrofală este și situația absorbției fondurilor de coeziune alocate în exercițiul financiar 2021-2027: guvernul estimase rambursări de 2,1 miliarde de euro și a primit doar 618 milioane de euro. De altfel, datele ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arată că, până al 20 decembrie, programe precum cele pentru Sănătate, Tranziție Justă sau Incluziune și Demnitate Socială nici măcar nu depuseseră vreo cerere de plată din fondurile de coeziune.

România a primit niște mărunțiș din PNRR Foto: Facebook
Eveniment

România a primit niște mărunțiș

Comisia Europeană a făcut, azi, plăți de zeci de miliarde prin intermediul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă către cinci state din UE: Cehia, Germania, Italia, Portugalia şi România. Însă România a primit niște mărunțiș, 37,05 milioane de euro, ca parte a celei de-a doua cereri de plată. Citește și: Crin Antonescu, susținător vehement al lui Dan Voiculescu: „Dan Voiculescu, cu partidul lui, cu trustul lui media, acţionează, în opinia mea, corect” România a primit niște mărunțiș Această cerere a fost depusă în decembrie 2022, în timp ce cererea trei de plată depusă de România în decembrie 2023 nu a fost aprobată nici acum. Germania a primit, azi, suma cea mai mare, de 13,5 miliarde de euro - a doua cerere de plată, depusă în septembrie 2024. Până în prezent, Germania a primit un total de 19,75 miliarde de euro, din cele 30,3 miliarde de euro alocate planului german de redresare şi rezilienţă. Italia vine pe locul II cu o rambursase de 8,7 miliarde de euro. Aceasta este a șasea cerere de plată, depusă în iunie 2024. Până în prezent, Italia a primit un total de 122,2 miliarde EUR, din cele 194,4 miliarde de euro alocate planului italian de redresare şi rezilienţă. Cehia a primit a treia plată, de 1,7 miliarde de euro. Până în prezent, Cehia a primit un total de 4,39 miliarde EUR, din cele 9,2 miliarde EUR alocate planului de redresare şi rezilienţă. Portugalia a primit a cincea plată, de 2,9 miliarde de euro. Până în prezent, Portugalia a primit un total de 11,39 miliarde de euro, din cele 22,2 miliarde de euro alocate planului portughez de redresare şi rezilienţă. În total, sumele rambursate azi de Comisia Europeană au fost de 26,8 miliarde de euro

Tramvaie turcești prin PNRR în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Tramvaie turcești prin PNRR în România

Tramvaie turcești prin PNRR în România. Primul tramvai modern achiziționat cu fonduri PNRR va ajunge la Iași în primăvara anului 2025, parte a unui lot de 18 vehicule produse de compania turcă Bozankaya. Tramvaie turcești prin PNRR în România Conform contractului semnat la începutul anului 2024, cu o valoare de peste 140 milioane de lei, toate tramvaiele vor fi livrate până în vara anului 2026, respectând termenele impuse de PNRR. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță Anterior, Bozankaya a furnizat Iașului alte 16 tramvaie, mai lungi (30 de metri), printr-un contract finanțat cu fonduri europene nerambursabile. Această nouă achiziție va contribui la modernizarea transportului public din municipiu, asigurând vehicule eficiente și prietenoase cu mediul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR Foto: Facebook
Politică

Un an ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR

La 15 decembrie se împlinește un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, cerere care n-a fost aprobată nici azi. Această cerere este în valoare de 2,67 miliarde de euro. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023 de alte 12 state au fost aprobate. La 15 octombrie 2024, Comisia Europeană a aprobat „o evaluare preliminară pozitivă” a celor șase ținte și a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR „Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse șase jaloane. Este vorba despre reforme ale guvernanței întreprinderilor de stat (...), precum și de investiții din domeniul transporturilor (...) și de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor (...). Prin urmare, Comisia propune suspendarea parțială a plății în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau țintele restante, ele primind totodată o plată parțială legată de jaloanele și țintele care au fost atinse în mod satisfăcător”, a comunicat Comisia Europeană. De atunci, nu s-a mai anunțat nimic, oficial, în legătură cu tranșa trei de plată. Nu este clar când va fi depusă cererea IV de plată. 12 state care au trecut pe lângă România Însă, datele publicate pe site-ul UE care monitorizează PNRR arată că în decembrie 2023 au fost mai multe țări care au depus cereri de plată, care au fost aprobate: La 6 decembrie, Cehia a depus o cerere de plată de 702 milioane de euro. Ea a fost aprobată la 2 aprilie 2024. La 15 decembrie, în afară de România, au mai depus cereri de plată Slovacia (799 milioane de euro), Cipru (152 de milioane de euro) și Polonia (6,3 miliarde de euro). Cerera Poloniei a fost aprobată în aprilie 2024, a Slovaciei, la 31 octombrie. Cipru a primit doar 115 milioane de euro, în noiembrie 2024. În decembrie 2023, au mai depus cereri de plată în cadrul PNRR-urilor naționale: Lituania, Estonia, Spania, Malta, Danemarca, Croația, Letonia și Italia. Lituania și-a primit banii în martie 2024, Estonia, la 19 aprilie, dar cu o mică reducere, de 300.000 de euro, Spania - care cerea la plată 10 miliarde de euro - a primit 9,9 milkiarde de euro în iulie 2024, Malta și-a primit banii la 16 mai 2024, Danemarca - aprilie 2024, Croatia - aprilie 2024, Letonia - mai 2024, iar Italia, care ceruse peste zece miliarde de euro și era deja la a cincea cerere de plată, a obținut confirmarea decontului în august 2024. România este deci singura țară cu o cerere de plată depusă în decembrie 2023 și neaprobată nici acum. „UE anulează PNRR-ul Bulgariei pe motiv de întârzieri mari pe partea de reforme. Îi urmăm noi, foarte curând”, a scris, acum zece zile, pe Facebook, profesorul Cristian Păun.

Performața lui Ciolacu la fonduri europene: zero, arată Siegfried Mureșan Foto: Facebook
Politică

Performața lui Ciolacu la fonduri europene

Performața lui Marcel Ciolacu la absorbția de fonduri europene: zero din PNRR și doar 0,92% din fondurile strucuturale alocate pentru perioada 2021-2027. „????̂??? ???? ?? ????? ?? ??? ?? ?? ?̦?̆?? ?? ?? ???a ????????̆ ?? ???????̦?? ??? ????????? ??????????? ?̦? ?? ????????”, scrie, pe Facebook, europarlamentarul Siegfried Mureșan. Citește și: EXCLUSIV Ce arată sondajele realizate zilnic de AtlasIntel în mediul urban: bătălie la sânge pe locul II, Ciucă și Georgescu – pe trend de creștere Performața lui Ciolacu la fonduri europene: zero „Ca o comparație, Cehia a absorbit deja, fără pre-finanțare, 7% din fonduri (de 24 de ori mai mult decât Ciolacu), iar Bulgaria, 3% (de 10 ori mai mult decât Ciolacu) (...) Printre puținele țări care au absorbit mai puțin decât România se numără Finlanda și Olanda, state care au mult mai puțină nevoie de fonduri de coeziune decât țara noastră și, deci, cărora le-au fost alocate mult mai puține fonduri”, arată Mureșan. În ceea ce privește PNRR, el arată: „În 17 luni de când este prim-ministru, Marcel Ciolacu nu are încă nicio plată din Planul Național de Redresare și Reziliență care să fi fost depusă de guvernul pe care îl conduce, să fi fost aprobată de Comisia Europeană și să fi fost decontată de Comisie. O singură cerere de plată este parțial aprobată, dar și în cazul acesteia banii nu au fost încă debursați și, oricum, vom pierde o parte importantă din ei din cauza Guvernului Ciolacu. Pentru a pune în context, de când este prim-ministru Marcel Ciolacu, Comisia Europeană a aprobat 47 de cereri de plată din 22 de țări”. „Marcel Ciolacu este și prim-ministrul care: Are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană a opta lună la rând; Are cel mai mare deficit din UE, ajustat sezonier, în primul semestru din 2024. Cifrele de mai sus arată clar: Marcel Ciolacu este total nepregătit să fie prim-ministru. Cu atât mai puțin pregătit este să fie președinte”, mai scrie europarlamentarul PNL.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră