miercuri 16 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

186 articole
Investigații

EXCLUSIV Burduja dă afară numiții politic în CA Nuclearelectrica, îi înlocuiește cu membri PNL, PSD

Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) pentru a convinge Comisia Europeană că a depolitizat compania de stat. Ministrul Energiei apelează la acest truc pentru a debloca plata a 300 de milioane de euro din PNRR, bani indisponibilizați de Comisia Europeană. Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) Practic, pretextul lui Burduja este că, prin aceste schimbări în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica, se va bifa jalonul 121 din PNRR, acum neatins de România. Printre cei propuși în CA al Nuclearelectrica de ministrul Sebastian Burduja se află: pesedistul Pavel Casian Nițulescu, un fost lăcătuș mecanic și actual secretar de stat la ministerul Energiei; fostul deputat PNL Laurențiu Cazan; pesedistul Petre Nicolescu, coordonatorul departamentului Energie al PSD; liberalul Oleg Burlacu, vicepreședinte PNL Sector 5; academicianul Ionuț Purica, ex-consilier al lui Sebastian Burduja la Ministerul Cercetării. Jalonul 121 din PNRR costă România 300 de milioane de euro Comsia Europeană a trimis o scrisoare Guvernului României, respectiv premierului Marcel Ciolacu, prin care informa că s-a decis blocarea a 300 de milioane de euro destinați României, bani aferenți jalonului 121 din PNRR. Citește și: Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 de euro în 2024. Toți șefii și membrii CA, bonusuri uriașe Motivul: oficialii de la Bruxelles au constatat existența unei serii de conflicte de interese și influențe politice în numirea membrilor în consiliile de administrație ale companiilor de stat. Printre aceste companii se află și Nuclearelectrica, una dintre cele mai importante companii din industria energetică, acolo unde trei din cei șapte membri ai Consiliului de Administrație au fost numiți direct, fără a fi supuși unei proceduri de selecție competitive și transparente, conform economedia.ro. Culmea schimbărilor în CA: susținuții politic, înlocuiți cu membri de partid Între timp, unul din membrii Consiliului de Administrație a decis să părăsească forul de conducere. Ministrul Sebastian Burduja a decis să mai revoce alți patru membri CA, unii - din cauze neimputabile, alții - din motive imputabile.   În cazul celor care vor fi revocați din cauze neimputabile, ministrul Sebastian Burduja a invocat respectarea "jalonului nr. 121 din Planul Național de Redresare și Reziliență al României". Practic, Burduja a decis să-i înlocuiască pe membrii CA aflați în conflict de interese sau sprijiniți politic cu foști și actuali politicieni de la PSD și PNL.  Oleg Burlacu (PNL), aproape 800.000 de lei de la Transelectrica Liberalul Oleg Burlacu, vicepreședintele PNL Sector 5, este una din cele cinci propuneri ale ministrului Sebastian Burduja pentru Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. Avocat de profesie, Oleg Burlacu a făcut parte din Consiliul Local al Sectorului 5 în perioada 2012-2016. Ulterior, în 2019, a ajuns, pe filieră de partid, membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica. În anul 2021 a fost dat afară de la Transelectrica în urma unei decizii a premierului Florin Cîțu, care voia să scape de oamenii numiți de premierul Ludovic Orban. Războiul dintre Florin Cîțu și Ludovic Orban a fost decontat din taxele și impozitele plătite de români: Oleg Burlacu a dat în judecată Transelectrica la Curtea de Arbitraj de la Viena, reclamând că a fost revocat ilegal din funcție. În urma acestui demers, a primit compensații de 792.132 de la Transelectrica, adică în jur de 159.000 de euro. Laurențiu Nicolae Cazan, fost deputat PNL Un alt liberal propus de ministrul Sebastian Burduja, șeful PNL București, în CA al Nuclearelectrica este fostul deputat Laurențiu Nicolae Cazan. În perioada 2013-2017, Cazan a fost președinte TNL Râmnicu Vâlcea, apoi a ajuns în Biroul Politic Județean Vâlcea. Din iunie 2024, este președinte interimar la PNL Vâlcea. Cazan a profesat ca avocat, dar a trecut și  prin Consiliul de Administrație al CET Govora. Anul 2020 i-a adus un mandat de deputat PNL. Nu a fost ales pentru un nou mandat în 2024. Soția sa, Iulia Elena Cazan, lucrează la Consiliul Concurenței, filiala Râmnicu Vâlcea. Nițulescu (PSD), fost lăcătuș mecanic Pesedistul Pavel Casian Nițulescu este o altă propunere a ministrului Sebastian Burduja pentru conducerea Nuclearelectrica. Nițulescu și-a început cariera în 1991, ca lăcătuș mecanic la Uzina de Preparare a Cărbunelui Petrila, apoi a ajuns inginer și a lucrat în domeniul minier. Penultima funcție deținută a fost cea de director la Sucursala Presterv Petroșani a Complexului Energetic Hunedoara. În ianuarie 2022, Nițulescu a fost numit secretar de stat la Energie, iar în paralel, începând cu august 2023, a fost și membru în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Pavel Casian Nițulescu a menționat în CV-ul său că este licențiat în drept la Univesitatea "Titu Maiorescu", la care a fost înscris în perioada 2001 – 2005, timp în care figura angajat ca inginer adjunct – șef stație CFU, respectiv șef sector Transport  CFU la exploatarea de preparare a cărbunelui Valea Jiului. După ce a ajuns ajuns la București, pesedistul Pavel Casian Nițulescu a făcut un curs de Securitate și Bună Guvernare la Universitatea Națională de Apărare Carol I. Fostul șef de cabinet al lui Bădălău, promovat de Burduja la Nuclearelectrica Petre Iulian Nicolescu, un alt pesedist propus pentru CA al Nuclearelectrica, este coordonatorul Departamentul Energie din cadrul Consiliului Național al PSD. Acesta și-a început activitatea în 1999 ca agent comercial la o firmă din Pitești. Ulterior, a ajuns consilier juridic la Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Argeș. În perioada decembrie 2003 – ianuarie 2014, Nicolescu a fost funcționar public cu statut special, apoi a fost plasat ca șef serviciu la Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie. Tot pe filieră de partid, a ajuns șeful Departamentului pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului din Ministerul Economiei. În iulie 2016 a ajuns la Primăria Sector 4, iar în februarie 2017 a fost numit secretar de stat la Turism. De la Turism, a trecut la Economie, apoi iar la Privatizare. Din noiembrie 2018 până în noiembrie 2019, Nicolescu a fost șeful de cabinet al ministrului Niculae Bădălău. Apoi, a primit sinecuri la Depogaz Ploiești și la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). Academicianul Ionuț Purica, fostul consilier al lui Burduja Academicianul Ionuț Purica este ultimul din cei cinci nominalizați de ministrul Sebastian Burduja pentru șefia Nuclearelectrica. În ultimii 20 de ani, a fost cercetător senior la Academia Română, director executiv la FCCEA, consultant extern la Banca Mondială, președinte CNCAN și consilier al ministrului Sebastian Burduja la Ministerul Cercetării. În anul 2009, Ionuț Purica a fost și consilierul ministrului Economiei Adriean Videanu, nașul ministrului Sebastian Burduja. Totodată, Ionuț Purica face parte din Consiliul Științific al Fundației Universitare a Mării Negre "Mircea Malița", condusă de profesorul cu vederi rusofile Dan Dungaciu. DeFapt.ro a insistat să obțină un punct de vedere de la ministrul Sebastian Burduja în legătură cu propunerile pentru CA al Nuclearelectrica, dar ministrul a refuzat orice dialog.     

Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Pensiile speciale dispar, minte Marcel Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Pensiile speciale vor dispărea, minte Ciolacu, vorbind de un proiect de lege cu țintă electorală

Pensiile speciale dispar, minte Marcel Ciolacu. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, marți, că împreună cu liderii coaliției de guvernare a depus în Parlament un proiect de modificare a Legii pensiilor speciale. Miza: evitarea pierderii a 230 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ce nu spune Ciolacu este că această lege, dacă va fi votată, se va aplica doar în cazul celor care devin magistrați după intrarea în vigoare a legii. Practic, această lege va putea fi aplicată la aproximativ 40 de ani de la intrarea în vigoare. Pensiile speciale dispar, minte Marcel Ciolacu Inițiativa a fost lansată, potrivit lui Ciolacu, la propunerea liderului informal al Coaliției, Crin Antonescu, și semnată de Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR Premierul a explicat că este o măsură necesară pentru a respecta angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene. Ciolacu a precizat că modificările urmăresc corectarea diferențelor dintre pensionari, atât în ceea ce privește contributivitatea, cât și vârsta de pensionare, care ar trebui să fie de 65 de ani pentru toți, inclusiv pentru beneficiarii de pensii speciale. „România are nevoie de un președinte mediator, un om al dialogului”, a declarat premierul, exprimându-și încrederea că Crin Antonescu va promulga legea. Proiectul, dezbătut în regim de urgență în Parlament Biroul permanent al Camerei Deputaților a decis ca proiectul legislativ să fie analizat în procedură de urgență. Termenul-limită pentru depunerea amendamentelor este 15 aprilie, iar raportul comisiilor de specialitate trebuie emis până la 23 aprilie. Ce prevede proiectul Potrivit propunerii legislative, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, magistrații de la Curtea Constituțională și personalul juridic de specialitate vor putea beneficia de pensii de serviciu doar dacă: au cel puțin 25 de ani vechime exclusiv în aceste funcții; au vârsta minimă de 48 de ani la data pensionării. Vârsta de pensionare pentru magistrați urmează să crească treptat, urmând să ajungă la 65 de ani până în 2045.

CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Politică

CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro

CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR dacă nu îndeplinește corect jalonul 215. Acest jalon prevede „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”. Inițial, jalonul a fost considerat îndeplinit, dar CCR a decis că este neconsituțională impozitarea progresivă a acestor pensii. Urmare a deciziei CCR, care modifica ceea ce fusese deja convenit cu Bruxelles-ul, Comisia Europeană a suspendat complet plata celei de-a treia tranșe din PNRR.  Citește și: Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu și ministerul de Finanțe România va pierde 230 de milioane de euro dacă nu elimină sau modifică sistemul de pensii speciale, a spus ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, acum patru zile. Cu toate acestea CSM a anunțat a că refuză orice modificare a pensiilor speciale și amenință cu un „blocaj” - o posibilă sugestie la o nouă grevă ilegală a judecătorilor.  Potrivit luju.ro, acest comunicat a fost adoptat și de procurorii, și de judecătorii din CSM, un extrem de rar moment de unitate.  CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale „Orice reluare a dezbaterilor publice referitoare la pensia de serviciu readuce în actualitate riscul revenirii la situația extrem de dificilă cu care sistemul judiciar s-a confruntat în anii anteriori pe fondul acelorași incertitudini ale magistraților în privința statutului lor, fapt care ar conduce la un un real blocaj la nivelul instituțiilor autorității judecătorești”, se arată în comunicatul CSM. „Consiliul atrage atenția că orice modificare a legislației privind drepturile magistraților se poate face numai cu respectarea standardelor constituționale în materie și, în orice caz, în urma unui dialog autentic și onest cu reprezentanții sistemului judiciar. Pe de altă parte, nu poate fi ignorat faptul că reglementarea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost amendată de dată recentă, în anul 2023 fiind adoptată Legea nr. 282/2023 prin care s-a stabilit soluția normativă potrivită sub aspectul pensiilor magistraților, cu asigurarea garanțiilor adecvate din perspectiva acestei componente financiare a independenței justiției, situație care a avut efectul stabilizator în privința resurselor umane din sistemul judiciar”, mai atrage atenția consiliul - fără a preciza că această lege a fost schimbată prin decizia CCR.  Furia CSM pare să fi fost declanșată de intenția ca liderii PSD, PNL și UDMR să-și asume un nou proiect de modificare a sistemului de pensii speciale, proiect care să marcheze îndeplinirea jalonului 215 din PNRR.   

Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș Foto: Facebook
Politică

Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu

Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu și ministerul de Finanțe. Un document al ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) arată punctual ce măsuri au ratat ministerele Transporturilor, Energiei, Muncii și Finanțelor, ceea ce a dus la neîndeplinirea a șase jaloane din cererea trei de plată - chiar dacă numele demnitarilor care conduc aceste structuri nu sunt menționate.  Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Însă principala problemă este, de fapt, legată de faptul că CCR a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale, „un principiu care a fost esențial pentru abordarea generală a reformei” - explică MIPE.  Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR Ce nu a făcut ministerul Transporturilor:  nu a respectat legislația privind achizițiile publice la semnarea unor contracte privind reabilitarea căii ferate. Mai exact, n-a mai publicat în Jurnalul Oficial al UE (echivalentul Monitorului Oficial) „erate” care schimbau condiții importante, precum eliminarea unor cerințe privind experiența tehnică și profesională. politizarea numirilor la conducerile Metrorex, CNAIR, CFR, CNIR și CFR  Marfă Ministerul Energiei: politizarea numirilor, plus selecție netransparentă și posibile conflicte de interese, la 17 companii din energie Ministerul de Finanțe: plafonul pentru microîntreprinderi trebuia redus până la pragul de eligibilitate de înregistrare în scopuri de TVA. Ministerul Muncii: este considerat responsabil de schimbarea, pe șest, a legislației privind pensiile speciale. Faptul că CCR a declarat neconsituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale a dus la suspendarea „integral” a cererii trei de plată, arată MIPE.  În sfârșit, vinovat de eșecul PNRR este și Secretariatul General al Guvernului, care, la selecția conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), nu a respectat principiile guvernanței corporative. 

Fonduri PNRR atrase, clasamentul marilor orașe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cluj, Constanța și Oradea, cele mai multe fonduri PNRR atrase

Fonduri PNRR atrase, clasamentul marilor orașe: Iașiul se află pe locul 4 în clasamentul marilor orașe din România privind finanțările atrase prin PNRR, cu o sumă sub 700 de milioane de lei. Fonduri PNRR atrase, clasamentul marilor orașe Pe primele trei poziții se situează Cluj-Napoca, Constanța și Oradea, fiecare reușind să atragă peste un miliard de lei. Citește și: RoJust, asociația personalului din Justiție, cere agresiv Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale Clasamentul este bazat pe date oficiale furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Documentul a fost publicat pe site-ul Senatului, ca răspuns la o interpelare a senatorului Marius Bodea. Continuarea, în Ziarul de Iași

Asociația personalului din Justiție cere Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale Foto: CSM
Eveniment

Asociația personalului din Justiție cere Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale

RoJust, asociația personalului din Justiție, cere agresiv Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale ale magistraților. Potrivit unui comunicat RoJust, „reformarea pensiilor de serviciu ale magistraților s-a realizat cu respectarea normelor constituționale – care prevăd inclusiv principiul universal al neretroactivității legii civile, dar și cu respectarea Jalonului nr. 215 din PNRR”. Citește și: Cine ar fi trimișii speciali ai lui Ciolacu la Trump: un ex-fan Călin Georgescu și Lucian Romașcanu, fost director de tabloid Comisia Europeană a blocat o tranșă de 231 milioane de euro din PNRR după ce Curtea Constituțională a decis că este neconstituțională supraimpozitarea pensiilor speciale ale magistraților - încălcându-se astfel ceea ce se convenise cu această comisie. Ministrul investițiilor europene, Marcel Boloș, a explicat că România are șase luni să rezolve problema. Asociația personalului din Justiție cere Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale Însă, acum, magistrații din RoJust refuză să accepte orice atingere adusă pensiilor lor.  RoJust a scris Comisiei Europene și Guvernului. „Am solicitat, în esență   Comisiei Europene, prin Grupul operativ pentru reformă și investiții să își revizuiască observațiile cu privire la neîndeplinirea jalonului nr. 215 din Planul National de Reziliență și Redresare al României, întrucât apreciem că, reformarea pensiilor de serviciu ale magistraților s-a realizat cu respectarea normelor constituționale – care prevăd inclusiv principiul universal al neretroactivității legii civile,  dar și cu respectarea Jalonului nr. 215 din PNRR și că nu s-ar putea reveni asupra constatării inițiale de îndeplinire a obligațiilor pentru singurul motiv al intervenirii Deciziei Curții Constituționale nr.724/2024 prin care a fost înlăturată supraimpozitarea pensiilor de serviciu in condițiile în care în Jalonul 215, s-a prevăzut în mod expres că pensiile magistraților beneficiază de protecția deciziilor Curții Constituționale, în limitele explicite din argumentele Curții”, susțineRoJust. Boloș și RoJust au date diferite despre baza de calcul a pensiilor În scrisoare, RoJust susține că jalonul din PNRR a fost îndeplinit prin „reducerea bazei de calcul prin diluarea ei la un procent de 80% din media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării- perioadă când de regulă magistrații pot activa la instanțe inferioare și au o indemnizație mai mică decât cea din ultima lună de activitate, cum se prevedea anterior”. Dar recent, în Parlament, ministrul Boloș a vorbit despre un alt procent, de 85%, sugerând că acesta ar trebui redus: „A doua variantă este cea pe care experţii Băncii Mondiale au elaborat-o în ceea ce priveşte procentul care se primeşte sub formă de pensie din venit la data pensionării. Acum este 85% din acest venit brut realizat şi stagiul de cotizare luat în calcul este de 5 ani. În acest context discutăm de un procent şi un stagiu de cotizare ajustat”.  RoJust mai scrie că: „Problema de echitate a impozitării pensiilor magistraţilor nu a facut parte din continutul jalonului 215 si impunerea unei asemenea conditii pentru efectuarea platii transei excede celor convenite cu partea română”. 

Pe șest, Guvernul ar fi decis din nou să dea sporuri imense bugetarilor responsabili de eșecul PNRR Foto: Facebook
Politică

Pe șest, Guvernul ar fi decis din nou să dea sporuri imense bugetarilor responsabili de eșecul PNRR

Pe șest, Guvernul ar fi decis din nou să dea sporuri imense bugetarilor responsabili de eșecul PNRR, printr-o ordonanță care, inițial apărea a fi doar în „analiza” ședinței de azi a cabinetului Ciolacu. Informația apare într-un dialog halucinant între ministrul de Finanțe Tanczos Barna și ziariștii acreditați la Palatul Victoria.  Citește și: „Mă numesc Roxana, dar pentru personalul Maternității am fost «avortata»”: relatare dramatică a unei gravide internată la Spitalul Județean Bacău Din discuție se poateobserva că aceștia întreabă cum a apărut acest spor din nou, iar demnitarul UDMR răspunde pe un cu totul alt subiect.  Guvernul ar fi decis să dea sporuri bugetarilor responsabili de PNRR Iată cum a decurs discuția, potrivit transcrierii de pe site-ul Guvernului: „Reporter: Domnule ministru, în ședința de astăzi ați decis să faceți și derogări, astfel încât bugetarii care lucrează cu fonduri europene pot să aibă parte de majorări salariale. Ei deja primesc un spor de 50% și aș vrea să vă întreb de ce ați permis această derogare. Tánczos Barna: Nu am permis o asemenea derogare. Am vorbit strict de Ministerul Educației, acolo unde profesorii pot primi acel spor de carieră, dau exact denumirea acelei sume. Sunt sumele pentru, vă spun imediat, sunt sumele pentru... Reporter: Domnule ministru, această ordonanță, ca să fie clar, are un paragraf care spune că bugetarii care lucrează cu fonduri europene pot să aibă salarii mai mari decât la nivelul lunii noiembrie 2024. Ați eliminat în ședința de Guvern sau ați adoptat această prevedere? Tánczos Barna: Prevederea care se referă la fonduri europene țintește anumite categorii, acele categorii care pot beneficia de fondurile europene care sunt rambursabile. Vorbim de prima de carieră didactică, vorbim de creșele care sunt un alt capitol, vorbim de sumele care se plătesc pentru persoanele defavorizate, acele plăți sociale care, după cum am spus, merg pe carduri. Reporter: Pe lângă aceste prevederi, ordonanța de urgență spune clar: bugetarii care lucrează cu fonduri europene pot să aibă salariul mai mare decât l-au avut în noiembrie 2024. Aș vrea să ne precizați dacă acest articol a fost eliminat din ordonanță sau a rămas? Tánczos Barna: Nu vorbim de toți bugetarii și nu poate să primească toată lumea salarii mai mari. Reporter: Doar cei care lucrează cu fonduri europene - spune ordonanța. Tánczos Barna: Strict de acele persoane care se încadrează în categoriile menționate, vorbim strict de acele fonduri care pot fi rambursate parțial și într-o proporție de 80-90%. Am făcut această modificare și în timpul ședinței, pentru a elimina acea sintagmă de integral. Adică, dacă avem 85% fonduri europene și avem și condiție de cofinanțare, să putem avea absorbția punând 15%. Aceasta este prevederea, aceasta s-a aprobat. Reporter: Domnule ministru, ca să fie clar, dumneavoastră vorbiți despre niște programe pe care noi am înțeles că le-ați adoptat. Mai aveți mai jos un paragraf referitor la angajații care lucrează cu fonduri europene. Vă rog să ne spuneți dacă el a fost eliminat în ședința de Guvern sau l-ați păstrat? Tánczos Barna: Încă o dată vă spun, se încadrează în condițiile menționate, primesc banii. Dacă nu se încadrează în programele respective, nu primesc banii. Nu se aplică la toată lumea. Reporter: Ca să înțelegem puțin, în momentul de față, bugetarii care lucrează pe fonduri europene vor putea avea salariile majorate după această derogare? Tánczos Barna: Nu. În proiectele PNRR, de exemplu, nu este prinsă nicio rambursare și nu este prins niciun bonus. În PNRR nu există bani rambursabili care să se ducă în salarii. În PNRR nu există asistență tehnică. În cazul PNRR-ului, de exemplu, strict din bugetul de stat se pot plăti bonusuri, motiv pentru care cei care lucrează pe PNRR, și ar trebui să aibă bonusuri doar din fonduri naționale, nu se încadrează în categorie, în condiție. Programele celelalte despre care v-am vorbit, despre prima de carieră... Reporter: Ne-ați vorbit despre programe dedicate profesorilor care au altă linie de finanțare și au fost gândite în alt scop. Noi vă întrebăm despre politica salarială care era amintită în ordonanță. Tánczos Barna: Politica salarială... Reporter: Sunt două chestiuni diferite. Tánczos Barna: De asta vă spun, sunt lucruri diferite. În PNRR nu există fonduri europene pentru salarii. Reporter: S-a încheiat această discuție. Spuneți-ne următorul paragraf din ordonanță, ca să luăm punctual pe ordonanță. Ce se întâmplă cu bugetarii care lucrează cu fonduri europene? Tánczos Barna: Se încadrează în condiția sumă aprobată pentru noiembrie, se încadrează în condiția PNRR - rambursare. Dacă toate cele trei condiții sau patru- mai sunt condiții - sunt îndeplinite, primesc. Sunt condițiile parțial stabilite în ordonanța de urgență din decembrie. Cele de astăzi completează condițiile respective. Dacă nu se încadrează în condiții, nu primesc. Reporter: Deci, acea derogare care spunea că pot... Tánczos Barna: Nu există o generalizare. Reporter: /.../ în noiembrie 2024, ea a dispărut în ședința de guvern, a fost modificată. Tánczos Barna: Nu există o situație generală pentru orice program, pentru orice condiție, pentru că programele sunt diferite și finanțările sunt diferite. Ordonanța de urgență tratează diferit fiecare program în parte. Avem o listă de condiții. Dacă doriți, vă trimitem punctual fiecare condiție. Dacă aveți o întrebare punctuală referitoare la un minister, un program, un angajat, vă putem spune dacă se încadrează sau nu. Nu putem să generalizăm, pentru că nu toate programele sunt finanțate din aceleași resurse, nu toate programele îndeplinesc toate condiţiile... Reporter: Dar cum a apărut acea prevedere în ordonanță? Dacă dumneavoastră ne vorbiți acum despre cu totul altceva, cum a apărut acea prevedere în ordonanța care a intrat în Guvern? Cine a pus-o, domnule ministru? Tánczos Barna: Nu ştiu la ce program vă referiți, doamnă. Pentru că, încă o dată... Reporter: Nu era nici o trimitere la un program. Tánczos Barna: Vă recomand să formulați întrebare scrisă, pentru că nu pot să răspund la o întrebare punctuală pe program, neștiind programul respectiv. Putem vorbi cu domnul Boloș, ca să vă spună exact dacă acea întrebare are răspunsul pe care îl doriți. Reporter: Nu este vorba doar despre, punctual, doar despre oameni care lucrează pe anumite proiecte cu fonduri europene. Tánczos Barna: Păi nu există altceva. Reporter: Asta vrem să vă întrebăm, ca să înțelegem: era vorba despre toți oamenii care lucrează pe fonduri europene să primească această derogare, practic, să primească o majorare, să aibă parte de o majorare. Tánczos Barna: Nu primesc toți care lucrează în programe o anumită majorare. Reporter: Dar de ce apărut în ordonanţă această prevedere, domnule ministru, cine a scris-o, a scris-o greșit, ce s-a întâmplat? Tánczos Barna: Încerc să vă răspund încă o dată: nu există 'toate programele'. Sunt programe din perioada de programare 2014-2020, de exemplu”. Diaolgul s-a încheiat cu intervenția purtătorului de cuvânt, Mihai Constantin: „Vom reveni cu cu precizări din partea Ministerului Finanțelor”. 

România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR, dar au mai rămas doar 13 Foto: Inquam/Saul Pop
Eveniment

România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR. Au mai rămas 13

România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR, dar au mai rămas 13, iar restul se vor face cu bani împrumutați de la Banca Europeană de Investiții (BEI), a explicat, azi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii Guvernarea PSD-PNL a înființat, în 2022, o agenție pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, ANDIS. Agenția are peste 80 de posturi.  Însă, acum, Marcel Boloș arată că, urmare a întârzierilor în modernizarea spitalelor, acestea sunt scoase de pe lista proiectelor care primesc granturi prin PNRR. Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR „Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026 (...) Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorţii, înţelegând importanţa pe care o au. 13 sunt în discuţie cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Diferenţa de şase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI. Deci, în momentul de faţă, analizele şi discuţiile pe care le avem sunt ca proiectele să aibă identificate surse de finanţare şi să nu afectăm infrastructura de sănătate”, a spus Boloș, la o audiere în Parlament. 

231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș

231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la o audiere în Parlament.  Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii El a explicat și care sunt cele două variante de rezolvare a acestei situații, subliniind că problemele sunt legate de pensiile magistraților, nu de pensiile militarilor.  Milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale „Sunt în lucru două variante. Varianta în care peste un anumit prag al pensiilor se va impune un anumit procent de impozitare a veniturilor, dar această măsură este parte a pachetului de măsuri pentru reforma fiscală, pentru că avem şi un jalon în ceea ce priveşte reforma fiscală. Acest prag urmează să fie discutat în funcţie de simulările pe care le avem la Ministerul de Finanţe, pentru că echitatea priveşte cât ia în mână un magistrat raportat la ceilalţi beneficiari din sistemul public de pensii. (...) A doua variantă este cea pe care experţii Băncii Mondiale au elaborat-o în ceea ce priveşte procentul care se primeşte sub formă de pensie din venit la data pensionării. Acum este 85% din acest venit brut realizat şi stagiul de cotizare luat în calcul este de 5 ani. În acest context discutăm de un procent şi un stagiu de cotizare ajustat, dar şi aici trebuie să definitivăm simulările împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene", a explicat Boloș. Demnitarul a arătat că România are șase luni să rezolve această problemă sau va pierde banii. 

Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR Foto: Inquam/George Calin
Politică

Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale

Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale, arată un comunicat al oficialilor de la Bruxelles. Citește și: Fox News: 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români De altfel, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mircea Boloș, avertizase în termeni diplomatici că acest lucru se va întâmpla, pentru că, după ce UE și-a dat acordul pe o formă a legii pensiilor speciale și a fost aprobată plata unei tranșe din PNRR fiindcă am îndeplinit acest jalon, PSD și PNL au inițiat modificarea legii.  Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR Ce anunță Comisia Europeană: „Activarea procedurii de suspendare Astăzi, Comisia a constatat, de asemenea, că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă. Acest jalon se adaugă altor cinci jaloane din cea de a treia cerere de plată a României, pe care Comisia le-a evaluat ca fiind nesatisfăcute în comunicarea sa din 15 octombrie 2024. Aceste repere includ investiții pentru modernizarea infrastructurii feroviare și dezvoltarea rețelei de transport subteran din București și Cluj-Napoca, precum și reforme pentru managementul bazat pe performanță în domeniul transporturilor, îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat. Prin urmare, Comisia activează procedura de «suspendare a plăților», astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în același timp plăți parțiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes”. Ce va urma: Comisia va aproba o serie de plăți punctuale pentru reformele care au fost, totuși, făcute „Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei pentru suspendările plăților (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre. Din acel moment, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini obiectivele de etapă restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost atinse în mod satisfăcător” România a depus a treia cerere de plată în decembrie 2023 și nici până acum nu a primit nici un euro. Este singura țară care a depus cerere în decembrie 2023 și nu a primit sumele solicitate.  În afară de problema pensiilor speciale, jaloanele neîndeplinite țin de miniștrii Grindeanu (PSD) și Burduja (PNL). 

Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR Foto: Facebook
Politică

Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE. În acest moment, din PNRR, 9,2 miliarde sunt în ţară, din care 4 miliarde de euro sunt plătiţi pentru implementarea investiţiilor şi diferenţa se găseşte în celebrul buffer, la Banca Naţională a României, a mai arătat el. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei România a îndeplinit doar 14% din PNRR  „Deci, din total, 14% ne-am îndeplinit până în prezent. Acesta este un clasament. Sub noi mai există Bulgaria, Ungaria, care au avut problemele pe care le ştim, şi Polonia”, a arătat demnitarul. Însă, întrebat câţi bani ar trebui să intre anul acesta, Boloş a spus că sunt așteptați 10 miliarde de euro. „Lecţia PNRR-ului şi filozofia PNRR-ului spune foarte clar: Nu-ţi faci reformele, plăteşti un cost foarte scump”, a arătat el. „Exemplul cel mai simplu este cel legat de AMEPIP, cu o procedură administrativă pentru care ţi se blochează 400 de milioane de euro, de ce? Pentru că e o procedură de respectat pentru numirea conducerii unei instituţii. În timp ce noi ne luptăm ca să facem economii de cheltuială, reducem posturi pe la ministere, dar înseamnă, ca şi economie de cheltuială, foarte puţin în raport cu aceste costuri usturătoare ale neîndeplinirii reformelor, care înseamnă miliarde de lei. Deci, discutăm de viitorul ţării şi de sursele de finanţare pentru proiectele strategice de infrastructură, care dezvoltă România pentru următorii 50 de ani”, a mai arătat demnitarul.  AMEPIP este o instituţie în subordinea guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG). AMEPIP a devenit operaţională în martie 2024. În luna iulie 2024, conducerea agenţiei, respectiv preşedintele Mihai Precup şi vicepreşedinţii Ciprian Hojda şi Victor Moraru, a demisionat în urma neregulilor semnalate de Comisia Europeană privind procedura de selecţie a acestora. Procesul de numire a conducerii AMEPIP este legat de unul dintre jaloanele pe care România nu le-a îndeplinit pentru a primi cea de-a treia cerere de plată din PNRR. Pentru a fi îndeplinit acest jalon, în valoare de 400 milioane de euro, trebuie desfăşurat un proces corect de recrutare şi selecţie, explica Ziarul Financiar. 

Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz Foto: Facebook
Politică

Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz: pierdem 300 milioane euro din cauza numirilor politice

Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz, unde a fost plasat în consiliul de administrație cu susținerea PNL. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus România riscă să piardă 300 milioane euro din PNRR din cauza numirilor politice în CA-urile marilor companii din energie. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz Silvian Șorici a fost consilier județean PNL în Sibiu. El a absolvit facultatea de economie la Craiova și a fost economist sau administrator la diferite societăți locale. În anul fiscal 2023 el a câștigat, net, 205.543 lei de la SOBIS Solutions SRL, din Arpașu de Jos.  Potrivit datelor de pe site-ul Romgaz, el a beneficiat, în anul fiscal 2023, de o remunerație totală netă de 338.941 de lei, inclusiv bonusuri și beneficii. Însă, în declarația sa de avere din 2024, care se referă la anul fiscal 2023, el susține că indemnizația sa a fost de doar 188.529 lei.  În februarie 2025, el a fost numit în cadrul Comitetului de Nominalizare si Remunerare din cadrul CA-ului Romgaz.  Numirile în CA-urile companiilor din Energie sabotează PNRR „Am avut şi avem în continuare suspendate 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea o vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului. Dacă această încheiere de contracte a avut la bază un viciu care se dovedeşte a fi unul ce rezultă din scrisoarea Comisiei de suspendare a fondurilor, atunci eu consider că sunt argumente suficiente astfel încât aceste contracte să fie reziliate. Evident, dacă e prevăzută plata salariilor compensatorii, să fie făcută această plată. Dar este total nefiresc să avem un cost usturător pentru un astfel de jalon - discutăm de 300 de milioane de euro - pentru un motiv extrem de pueril: n-am respectat o procedură de selectare a administratorilor şi în felul acesta pierdem o grămadă de bani”, spunea Marcel Boloș la 2 februarie. 

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze PNRR
Politică

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze 10 miliarde de euro din PNRR

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze 10 miliarde de euro din PNRR. Criticile au fost lansate în cadrul unei reuniuni a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, la care au participat și reprezentanții Comisiei Europene. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Guvernul a ținut însă secrete aceste critici. Informația apare într-un document al Consiliului Fiscal. Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze PNRR „În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, din 12 februarie 2025, la care au participat reprezentanții CE, Guvernul României a fost supus unor critici severe din partea CE pentru restanțele în implementarea PNRR, cu precizarea că România riscă să piardă 10 mld. euro din fondurile europene alocate prin PNRR.   În acest context, oficiali ai MIPE au supus discuției cu reprezentanții CE revizuirea PNRR, vizând patru obiective esențiale: mutarea de pe segmentul împrumut pe cel de grant a proiectelor cu un ritm susținut de implementare; creșterea eficienței utilizării fondurilor prin acordarea de prioritate proiectelor aferente eficienței energetice și digitalizării; reprogramarea termenelor de implementare pentru investiții către finele perioadei de implementare a PNRR (31 august 2026); revizuirea țintelor asumate acolo unde există riscuri evidente de neimplementare”, arată Consiliul Fiscal.  Dar chiar Consiliul Fiscal își exprimă îndoielile că PNRR mai poate fi implementat. „Acest nivel scăzut al realizărilor pe o perioadă de patru ani în raport cu termenul de finalizare a tuturor jaloanelor și țintelor aferente PNRR (până la finele lunii decembrie 2024 doar 14% din jaloane și ținte fuseseră îndeplinite) face improbabilă recuperarea întârzierilor în doar un an și jumătate. Această posibilitate implică pierderea unor sume semnificative de bani europeni și nerealizarea unor importante reforme și programe de investiții care ar fi putut contribui la menținerea României pe traiectoria unei dezvoltări sustenabile”, arată Consiliul.  În plus, dacă banii din PNRR nu vor fi atrași, guvernul va trebui să acopere din fonduri proprii contractele aflate în derulare, ceea ce va afecta deficitul bugetar.  Până acum, rata de absorbție efectivă a PNRR este de 20%, mai scrie CF. 

Miniștrii Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR Foto: Inquam/George Calin
Politică

Miniștrii Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR

Miniștrii Florin Barbu, zis „Busi”, Sebastian Burduja, Mircea Fechet și Alexandru Rafila sunt cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR, arată un document marcat „confidențial” semnat de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat Documentul este o notă de informare în legătură cu „dificultățile” înregistrate de MIPE în relația cu coordonatorii de reforme din PNRR. Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe  Cel mai mare dezastru este la ministerul Agriculturii, condus din iunie 2023 de un apropiat al grupării Paul Stănescu din PSD, Florin Barbu, zis Busi. Barbu a fost director în Primăria Slatina pe vremea când instituția era condusă de Darius Vâlcov. În 2014, a ajuns, cu susținerea PSD, la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. La acel moment, protectorul său politic, Vâlcov, era ministru de Finanțe.  Documentul lui Boloș arată că ministerul Agriculturii a înregistrat zero progreze în implementarea PNRR. „Unele ministere sunt în situații critice: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a înregistrat niciun progres, Ministerul Energiei are o rată de execuție de doar 4,56%, iar Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății se află la 6,99% și, respectiv, 11,64%. Această situație ridică probleme majore în ceea ce privește capacitatea României de a-și respecta angajamentele asumate prin PNRR și de a accesa integral fondurile europene disponibile”, arată nota.  Administrația publică, dezastru, deși cei care gestionează proiecte UE au spor de 50% Însă documentul critică dur administrația statului român: „Unul dintre cele mai mari obstacole în implementarea PNRR este lipsa unei capacități administrative adecvate. Atât ministerele, cât și beneficiarii locali se confruntă cu deficit de personal specializat, birocrație excesivă și proceduri greoaie”.  „Deși legislația prevede termene accelerate pentru proiectele finanțate prin fonduri europene, acestea nu sunt respectate, iar în multe cazuri aprobările necesare întârzie luni de zile” „Multe proiecte sunt afectate de neaprobarea creditelor bugetare sau de întârzierile în procesarea cererilor de transfer. Beneficiarii privați și cei finanțați parțial din bugetul de stat se confruntă cu un deficit constant de numerar, ceea ce împiedică desfășurarea lucrărilor” Documentul se încheie arătând că există riscul unui „eșec de proporții: „Dacă problemele actuale nu vor fi rezolvate rapid, România riscă să nu finalizeze la timp proiectele din PNRR, ceea ce ar însemna pierderea unei părți importante din fondurile europene disponibile. În lipsa unor soluții eficiente, investițiile rămase neterminate ar trebui finanțate din bugetul de stat, punând o presiune suplimentară asupra economiei. În acest context, Guvernul trebuie să adopte urgent măsuri de simplificare administrativă, de creștere a transparenței și de alocare eficientă a resurselor pentru a evita un eșec de proporții în gestionarea celui mai important program de finanțare externă al României”. Nota MIPE a fost publicată de site-ul stiripesurse.ro.

Suma uriașă cu care a crescut pensia specială a lui Ciucă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Suma uriașă cu care a crescut pensia specială a lui Ciucă în anii în care a condus PNL și Guvernul

Suma uriașă cu care a crescut pensia specială a lui Ciucă în anii în care a condus PNL și Guvernul: 50.000 de lei în patru ani, peste rata inflației.  Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Suma uriașă cu care a crescut pensia specială a lui Ciucă PNRR-ul este blocat în acest moment și de o modificare la legea pensiilor speciale, inițiată de PNL. Această inițiativă legislativă, din 2024, a încălcat principiul ireversibilității reformelor deja aprobate de Comisia Europeană. Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. suma pe care România ar urma să o piardă din PNRR pentru că a încălcat o reformă deja aprobată este de 660 milioane de euro. CCR urmează să decidă dacă proiectul celor șase parlamentari PNL, prin care se modifică legea pensiilor speciale convenită cu autoritățile de la Bruxelles, este constituțional. Declarațiile de avere succesive a lui Ciucă, din anul fiscal 2020 în anul fiscal 2024, arată că pensia sa a crescut cel mai consistent din 2023 în 2024: Anul fiscal 2020: 215.880 de lei net, anual Anul fiscal 2021: 214.990 Anul fiscal 2022: 221.616 lei Anul fiscal 2023: 232.990 Anul fiscal 2024: 265.068 de lei Procentual, pensia sa a crescut cu circa 24%.  Fostul președinte al PNL, Nicolae Ciucă, și-a dat demisia din Senat la finalul lunii ianuarie, fără explicații. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră