marți 12 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

275 articole
Politică

Jurnalist german, corespondentul FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE

Un jurnalist german, Michael Martens, corespondentul la viena al Frankfurter Allgemeine Zeitung, FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE: „Întrebarea unui contribuabil european: Cleptocrații din trecutul României și cei din viitorul României colaborează pentru ca furturile să poată continua. În aceste condiții, ar trebui ca UE să transfere miliarde de euro către București din Planul național de redresare și reziliență?”, a scris Martens pe X/Twitter. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Michael Martens a lucrat, între 1995 și 1999, în diverse țări din fosta Uniune Sovietică (Kârgâzstan, Kazahstan, Ucraina, Rusia) și a acoperit știrile din Afganistan, scriind în principal pentru ziarul german „Frankfurter Allgemeine Zeitung” (FAZ) și pentru ziarul elvețian „Neue Zürcher Zeitung” (NZZ). În 2002 a devenit corespondentul FAZ pentru Europa de Sud-Est. A lucrat la Belgrad (2002-2009), Istanbul (2009-2015) și Atena (2015-2018). Din 2019 locuiește și lucrează la Viena, continuând să scrie despre Europa de Sud-Est pentru FAZ. Jurnalist german, corespondentul FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE Acum, el critică PSD pentru alianța cu AUR. „În România, PSD-ul (pretins) social-democrat s-a aliat cu partidul radical și anti-european AUR pentru a-l demite pe prim-ministrul Ilie Bolojan, întrucât acesta împiedicase PSD-ul să facă ceea ce știe cel mai bine: să «deturneze» banii contribuabililor români și europeni. Și ce putem spune despre AUR? Noul partener de afaceri al PSD promite să-l numească prim-ministru pe Călin Georgescu, adept al teoriilor conspirației pro-Putin. Cu siguranță,  @PES_PSE va condamna acum cu fermitate PSD, afirmând că astfel de înțelegeri nu au nimic de-a face cu o social-democrație europeană decentă. (Și apoi m-am trezit). Întrebarea unui contribuabil european: Cleptocrații din trecutul României și cei din viitorul României colaborează pentru ca furturile să poată continua. În aceste condiții, ar trebui ca UE să transfere miliarde de euro către București din Planul național de redresare și reziliență?”, a scris Martens pe X/Twitter.   

Jurnalist german, corespondentul FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE Foto: Inquam/Codrin Unici
Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a PNRR Foto: Viața nemțeană
Politică

Document UE: Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a PNRR

Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a fondurilor alocate României prin PNRR, arată un document publicat pe site-ul ministerului Investițiilor și Proiectelor. Acest document este o scrisoare „de decomitere” - adică tăierea fondurilor - semnată de Celine Gauer - care se ocupă, din partea Comisiei Europene - de PNRR-ul României și este adresată ministrului Dragoș Pîslaru.  Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a PNRR Documentul arată punctual de ce s-au tăiat peste 458 de milioane de euro. În el nu se face nici o referire la PSD, dar toate companiile de stat cu probleme aparțin de ministere controlate de PSD. Scrisoarea arată că autoritățile române au făcut tot posibilul să nu facă numiri corecte în companiile de stat din energie și transporturi și au refuzat să ofere informațiile cerute de Comisia Europeană, precum indicatorii de performanță (KPI) pe care trebuie să-i îndeplinească membrii conducerilor companiilor de stat pentru a-și justifica salariile.  Ce arată, printre altele, scrisoarea de 21 de pagini a Comisiei Europene, care este din aprilie 2026: „Comisia a constatat că România a numit unul dintre Secretarii de Stat din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în consiliul de administrație al C.N.I.R., deși acesta s-a clasat pe locul opt în lista scurtă din faza finală a procedurii și nu a fost propus pentru nominalizare de comitetul de selecție”. Ulterior, de facto, ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Ciprian Șerban, a refuzat să-l schimbe, ignorând obiecțiile Comisiei Europene.  „Comisia a identificat situații de conflict de interese în procedura de selecție pentru anumiți candidați numiți în consiliile de administrație ale C.N.I.R. și Metrorex” - tot companii ale ministerului Transporturilor.  12 companii din energie „nu au numit membri ai consiliului de administrație și/sau de supraveghere pe baza unei proceduri de selecție transparente și competitive”.  „Conflicte de interese reale și potențiale și influențe politice și ierarhice nejustificate au fost identificate în procedurile de selecție pentru anumiți candidați numiți în consilii pentru un total de 27 de membri ai consiliului de administrație numiți în opt ÎS (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova și Midia Green Energy)” România (adică ministerul Energiei) nu a precizat care sunt indicatorii de performanță (KPI) pe baza cărora sunt salarizați 24 de membri ai consiliilor de administrație din opt ÎS (Nuclearelectrica, CE Oltenia, CONPET și CE Valea Jiului, Midia Green, CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Măgurele și ICSITPML), dintr-un total de 104 mandate.  La Hidroelectrica, unul dintre cei numiți în consiliul de supraveghere a luat scorul 1 în ceea ce privește expunerea sa politică și trebuia exclus. „Neaplicarea în mod consecvent a pragurilor minime de punctaj subminează integritatea procesului de evaluare și pune sub semnul întrebării dacă selecția membrilor consiliului de supraveghere a fost realizată pe baza unor criterii competitive și transparente. Pe această bază, Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere ale Hidroelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  „Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Nuclearelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”. „Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Romgaz nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  La Oil Terminal aceeași situație ca la Hidroelectrica: unul dintre candidații numiți care a obținut un scor de 1 din 5 (unde 1 înseamnă cea mai ridicată expunere politică) la criteriul obligatoriu referitor la expunerea politică și care, în conformitate cu regulile stabilite ale procedurii de selecție, ar fi trebuit exclus din procedura ulterioară. „Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Oil Terminal nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  Comisia a constatat aceeași situație - numirea CA-ului nu a a vut loc în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă - și la: Midia Green Energy, CE Oltenia, Eurotest, Electrocentrrale Craiova sau Conpet. La CNCIR, compania pentru controlul cazanelor și instalațiilor sub presiune, „anumiți candidați numiți nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite (pe baza CV-urilor publicate), în special cele referitoare la conducerea companiilor private sau publice. De exemplu, un funcționar public numit nu demonstrează nicio experiență profesională legată de conducerea companiilor”.  Pentru neîndeplinirea jalonului privind guvernanța companiilor din energie, România a pierdut aproape 180 de milioane de euro din cei aproape 228 milioane euro alocați. Însă cea mai mare sumă care a fost pierdută de România, 198 de milioane de euro, se datorează faptului că AMEPIP nu își poate îndeplini atribuțiile: puterile acestei agenții au fost reduse de guvernarea Ciolacu, angajările n-au corespuns standardelor cerute de Comisia Europeană, iar un număr mare de posturi este neocupat. Responsabil de acest jalon era Secretariatul General al Guvernului, condus de pesedistul Radu Oprea.   

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru Foto: Facebook
Politică

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR urmare a „reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuţi”, anunță, pe Facebook, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Cei mai mulți bani, 180 de milioane de euro, s-au pierdut datorită numirilor politice din fruntea companiilor din energie, a arătat demnitarul. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru El spune că, datorită efortului Oanei Gheorghiu, s-au salvat 132 de milioane de euro din jalonul AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, a scris Pîslaru, pe Facebook.   Ce s-a pierdut și de ce și ce s-a obținut:    - Pensiile speciale, din suma de 231 milioane euro suspendată la plată s-a recuperat un total de 166 milioane euro. - AMEPIP și guvernanța companiilor de stat: România a primit 132 milioane euro. „Contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, a explicat Pîslaru. - Companiile de stat din energie. „Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”.  - Companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro”.    „Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, apreciază Pîslaru. 

PNRR, nouă reforme pentru fondurile europene (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

PNRR, pe înțelesul tuturor: cele nouă reforme care pot aduce sau pierde miliarde României

România se află într-un moment critic în ceea ce privește accesarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În lipsa unor reforme rapide, țara noastră riscă să piardă aproximativ 10 miliarde de euro, o sumă care reprezintă aproape o treime din totalul investițiilor publice planificate. Ilie Bolojan a subliniat, într-o postare publică, că, pentru a accesa o parte semnificativă a fondurilor, Guvernul trebuie să adopte urgent 9 acte normative esențiale care acoperă domenii-cheie, de la integritate publică și fiscalitate, până la energie și salarizare. Termenul limită este luna august, iar presiunea asupra autorităților crește de la o zi la alta. Ce este, de fapt, PNRR și de ce nu primim banii automat Dincolo de formulările oficiale, problema poate fi înțeleasă simplu: România a promis Uniunii Europene că își va reforma statul, iar în schimb primește bani pentru autostrăzi, spitale sau școli. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Dacă reformele nu sunt făcute, banii nu vin. PNRR nu este un program obișnuit de finanțare europeană. Nu funcționează pe principiul „trimitem proiecte și primim bani”, ci pe un mecanism mult mai strict: Astfel, România trebuie să îndeplinească anumite condiții (numite jaloane): - fiecare jalon este verificat de Comisia Europeană - abia după verificare sunt decontați banii Cu alte cuvinte, este un contract: reforme contra finanțare. Ce se întâmplă dacă România nu îndeplinește jaloanele Consecința este directă: banii se pierd. Nu există renegocieri majore și nici prelungiri semnificative. Dacă un jalon nu este îndeplinit: - tranșa de bani aferentă nu este plătită - proiectele rămân fără finanțare - investițiile sunt întârziate sau abandonate De exemplu, proiecte precum Autostrada Moldovei sau modernizarea căilor ferate depind parțial de aceste fonduri. Cele 9 jaloane explicate simplu: ce trebuie să schimbe România Guvernul a identificat 9 jaloane esențiale, fiecare legat de câte o lege. În realitate, aceste jaloare se referă la 9 reforme mari care ating viața de zi cu zi. Blocajul lor nu ține atât de lipsa unor soluții tehnice, cât de costul politic și administrativ al schimbărilor: fiecare reformă implică pierderi de influență, redistribuiri de resurse și modificarea unor practici adânc înrădăcinate. Justiție și integritate: reguli mai clare, rezistență mai mare Ministerul Justiției și Agenția Națională de Integritate trebuie să consolideze legislația privind conflictele de interese și incompatibilitățile. Problema nu este lipsa normelor, ci fragmentarea lor și faptul că pot fi contestate ușor în instanță. O lege unitară ar închide aceste portițe, dar afectează direct mediul politic și administrativ, unde astfel de situații sunt frecvente. Agricultură și energie: terenuri blocate, investiții întârziate Ministerul Agriculturii, prin Agenția Domeniilor Statului, trebuie să deblocheze accesul la terenurile publice pentru proiecte de energie regenerabilă. În prezent, lipsa unui cadru clar și birocrația excesivă descurajează investițiile. Reforma ar permite utilizarea rapidă a acestor terenuri, însă schimbă modul în care statul gestionează resurse importante. Dezvoltare și urbanism: birocrația care frânează construcțiile Ministerul Dezvoltării are sarcina de a finaliza noul Cod al urbanismului, o reformă esențială pentru reducerea întârzierilor în autorizarea construcțiilor. În forma actuală, sistemul este lent, neuniform și greu de predictibil. Digitalizarea și introducerea unor termene clare ar accelera investițiile, dar ar limita discreția administrației locale. Energie: tranziția verde între obligații europene și costuri sociale Ministerul Energiei trebuie să gestioneze două reforme majore: eliminarea treptată a cărbunelui și modernizarea sistemului de încălzire. Aceasta înseamnă modernizarea sistemelor centralizate, diversificarea surselor de energie, stimularea prosumatorilor. Finanțe și ANAF: problema cronică a colectării taxelor Ministerul Finanțelor și ANAF trebuie să accelereze digitalizarea și să îmbunătățească colectarea taxelor. România are unele dintre cele mai slabe performanțe din Uniunea Europeană în acest domeniu, iar reforma vizează atât modernizarea tehnologică, cât și schimbarea modului de control fiscal. Mediu: un sistem de apă care trebuie regândit Ministerul Mediului trebuie să restructureze mecanismul economic al Administrației „Apele Române”, introducând reguli mai clare de tarifare și finanțare. Este o reformă mai puțin vizibilă publicului, dar esențială pentru funcționarea infrastructurii de apă și pentru investițiile viitoare. Muncă: o lege a salarizării cu impact major Ministerul Muncii trebuie să elaboreze o nouă lege a salarizării unitare, menită să reducă inechitățile și să lege veniturile de performanță. Este una dintre cele mai sensibile reforme, deoarece afectează un număr foarte mare de angajați din sectorul public și presupune reașezarea unor echilibre existente. Guvern și companii de stat: reducerea influenței politice Secretariatul General al Guvernului trebuie să limiteze politizarea companiilor de stat prin reguli mai stricte privind numirile în conducere. De exemplu, o companie de stat din energie sau transport poate avea investiții întârziate sau costuri nejustificate dacă este condusă de persoane fără experiență relevantă, dar susținute politic. Concret, reforma ar viza profesionalizarea managementului, limitarea drastică a numirilor interimare în consiliile de administrație și în funcțiile de conducere. De asemenea, ar reglementa organizarea de selecții transparente, bazate pe criterii profesionale clare și introducerea unor reguli mai stricte de raportare și evaluare a performanței managerilor. În ce stadiu sunt reformele vizate În momentul de față, implementarea reformelor din PNRR se află într-un stadiu mixt, marcat de întârzieri și progrese inegale. Potrivit evaluărilor realizate de Comisia Europeană, România a îndeplinit integral doar o parte dintre jaloanele asumate, în special cele legate de digitalizare și unele componente din zona fiscală, însă întâmpină dificultăți majore în reformele structurale sensibile politic. Raportul de țară publicat în 2025 arată că ritmul de implementare a încetinit, iar unele jaloane-cheie au fost amânate din cauza blocajelor legislative și a lipsei de consens politic. În consecință, anumite tranșe de finanțare au fost întârziate sau condiționate de îndeplinirea acestor reforme, ceea ce explică presiunea crescută asupra Guvernului de a accelera procesul. Reforme adoptate parțial sau integral Dintre cele nouă reforme majore, câteva au fost deja adoptate parțial sau integral. De exemplu, măsurile privind digitalizarea ANAF și îmbunătățirea colectării fiscale au înregistrat progrese concrete, inclusiv extinderea sistemului e-Factura și e-Transport. De asemenea, unele componente ale reformei guvernanței corporative a companiilor de stat au fost transpuse în legislație, în linie cu cerințele Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În schimb, alte reforme esențiale, precum legea salarizării unitare, Codul urbanismului sau restructurarea sistemului de pensii speciale (parte din zona justiției și echității), fie nu au fost finalizate, fie au fost adoptate într-o formă contestată și ulterior întoarsă pentru revizuire. Aceste blocaje sunt confirmate și de rapoartele Curtea de Conturi Europeană, care atrag atenția asupra riscului de pierdere a fondurilor în lipsa unor reforme coerente și sustenabile. Reforme neadaptate, incomplete În ceea ce privește reformele neadoptate sau incomplete, acestea se află, în general, în diferite stadii legislative: unele sunt încă în fază de proiect (precum noua lege a salarizării unitare), altele sunt blocate în Parlament sau în proceduri de avizare interministerială (cum este Codul urbanismului). Unele reforme au fost adoptate dar contestate la Curtea Constituțională a României, necesitând modificări suplimentare. Reforma sistemului de încălzire și tranziția de la cărbune sunt, la rândul lor, în curs de implementare, dar depind de investiții și de negocieri sociale complexe, ceea ce le încetinește aplicarea.

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Atacul AUR-PSD împotriva guvernului Bolojan înseamnă pierderea a miliarde de euro din PNRR

PSD blocase sau tergiversase mai toate reformele din PNRR care i-ar fi afectat clientela sau bazinul electoral. Bolojan spera ca, scăpat de această piatră de moară, să accelereze ritmul și să recupereze întârzierile.  Citește și: Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Asocierea cu AUR garantează că PNRR-ul este îngropat.  De ce? Dacă moțiunea de cenzură este depusă la început de mai și trece, până cel mai devreme la început de iunie nu va apare un nou Executiv. Se pierde cel puțin 30 de zile, în cea mai optimistă evaluare, de reforme, în condițiile în care PNRR trebuie închis - reforme și investiții - până la 31 august 2026.  Mai rău, dacă PNL și USR refuză să se mai asocieze cu PSD și se țin de cuvânt, opțiunile sunt un guvern Grindeanu-Simion sau alegeri anticipate, deci nici o șansă pentru PNRR, nici o șansă ca reforma administrativă să continue sau să se reducă deficitul bugetar.  Ce reforme vor ucide Grindeanu și Simion: Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic - AUR și mai ales Călin Georgescu s-au opus dur acestei măsuri, deși cărbunele este devastator de scump, în România, dincolo de faptul că poluează. Acesta este un jlon PNRR de 771 milioane de euro Decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire/ permiterea prosumatorilor (inclusiv blocurilor de apartamente și asociațiilor de locatari) să producă și să vândă excesul de energie solară și, eventual, eoliană, în forme mai flexibile, precum și introducerea de stimulente, inclusiv compensații cantitative - jalon de 771 milioane de euro. AUR și PSD nu sunt de acord. Legea salarizării unice, jalon de 771 milioane euro. PSD fie o va bloca, fie va veni cu o variantă care să crească iar salariile bugetarilor și să adâncească deficitul bugetar. Legea era in sarcina ministrilor PSD ai Muncii și, în trei ani, nici măcar nu au prezentat public un draft. Depolitizarea companiilor de stat, jalon de 771 milioane euro, cea mai mare problemă pentru PSD. Nu se va realiza.  Utilizarea terenurilor de stat ca zone de accelerare pentru investițiile în surse regenerabile de energie - cel puțin AUR se va opune ca pământurile pntru agricultură să fie folosite pentru eoliene și parcuri voltaice.  În plus, trebuie finalizată digitalizarea ANAF - un dezastru pentru clientela PSD, nu se va întâmpla.  Nici AUR, nici PSD, nu se vor atinge de privilegiile serviciilor secrete și ale Poliției și nu vor modifica legislația privind pensiile speciale ale angjaților din sistemul militarizat.  Pe lângă ratarea câtorva miliarde din PNRR, ne putem aștepta ca instabilitatea politică și riscul unei guvernări cu AUR să ducă la retrogradarea României, de către agențiile de rating, la categoria junk. 

România ar putea pierde zeci de milioane de euro din PNRR din vina Transelectrica, fief PSD Foto: Facebook Transelectrica
Eveniment

România ar putea pierde zeci de milioane de euro din PNRR din vina Transelectrica, fief PSD

România ar putea pierde zeci de milioane de euro din PNRR din vina Transelectrica, fief PSD, arată o notă de informare a Ministerului Energiei, intitulată „Stadiul țintelor și jaloanelor aferente Planului Național de Redresare și Reziliență, aflate în responsabilitatea Ministerului Energiei - 01.04.2026”. Nota nu indică faptul că Translectrica este condusă de un fost consilier județean PSD din Buzău, dar arată că numeroase investiții finanțate prin PNRR sunt întârziate din vina Transelectrica. Directorul Transelectrica, Ștefăniță Munteanu are studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. El este membru PSD. Presa a scris că el ar fi finul lui Marcel Ciolacu.  Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Premierul Ilie Bolojan a vorbit în repetate rânduri despre așa-numitele „avize tehnice de racordare”, ATR-uri, eliberate de Transelectrica în număr excesiv de mari unor firme care nu desfășurau nici o activitate, blocând astfel investitorii care chiar doreau să dezvolte noi capacități de producție de energie. „Ca să livrezi energie, ai nevoie de acces la rețele și noi trebuie să desființăm avizele tehnice de racordare care blochează sau scumpesc acest acces”, a anunțat el, miercuri, într-o conferință de presă. România ar putea pierde zeci de milioane de euro din PNRR din vina Transelectrica, fief PSD Ce arată Nota „Stadiul țintelor și jaloanelor aferente Planului Național de Redresare și Reziliență, aflate în responsabilitatea Ministerului Energiei - 01.04.2026”: Există riscul pierderii a 51,4 milioane de euro alocați pentru noi capacități de producție din energie regenerabilă (din grantul de peste 460 milioane de euro). Între blocajele identificate se află „perioada mare de emitere a certificatelor de racordare” și „necesitatea întăririi rețelei pentru unele proiecte”. Souluție: „intervenție punctuală în relația cu Transelectrica și operatorii de distribuție în vederea verificării cu celeritate a dosarelor beneficiarilor pentru emiterea certificatelor de racordare” Există riscul pierderii a 64,8 milioane euro din împrumutul de 86 de milioane de euro pentru capacități  de producție de hidrogen verde. Una din cele trei surse de blocaj: „durată mare pentru testarea instalațiilor, impus de operatorii de distribuție/Transelectrica”.  Centrala de cogenerare de la Constanța, dincolo de faptul că autoritățile au mințit afirmând că stadiul este cu 5% mai mare decât ceea ce s-a constatat în teren, are documentele de racordare la rețea la Transelectrica: „Din punct de vedere al racordării la rețeaua de energie electrică, au fost întocmite documentațiile tehnice necesare, acestea fiind în analiză la Transelectrica”. Însă și alte proiecte sunt mult întârziate, precum „Livrarea a cel puțin 30 de proiecte de eficiență energetică, în cadrul industriei, auditate de o parte externă, care să realizeze o reducere de cel puțin 30 % a emisiilor indirecte și directe de GES în comparație cu emisiile ex ante”, unde s-ar putea pierde 51 de milioane d eeuro din 64 de milioane, grant.  În total sunt circa 330 de milioane de euro - grant+loan - cu risc de pierdere, „penalizare maximă estimată”.  În ceea ce privește „reformele” care trebuie implementate de ministerul Energiei, situația este catastrofală. De exemplu, la Reforma 1, „Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile”, Jalonul 116, penalizarea maximă estimată este de 770.798.610 euro.  La reforma „Instituirea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil pentru  hidrogenul din surse regenerabile”, penalizarea maximă estimată ajunge la 972.455.220 euro.  La reforma „Decarbonizarea sectorului încălzirii și răcirii”, penalizare maximă estimată este de 972.455.220 euro (până la suspendarea întregii cereri de plată). 

Bolojan desființează PSD, dar vrea să continue guvernarea împreună: „Nu e totul terminat” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan desființează PSD, dar vrea să continue guvernarea împreună: „Nu e totul terminat”

Premierul Ilie Bolojan desființează PSD, dar vrea să continue guvernarea împreună: „Nu e totul terminat”, a spus el într-un interviu la Euronews România. Însă premierul a ieșit din abordarea sa obișnuită și a nominalizat PSD drept responsabil pentru situația actuală. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Bolojan desființează PSD, dar vrea să continue guvernarea împreună: „Nu e totul terminat” „Cred că ar fi bine să avem o coaliție și după Paște pentru că suntem într-un context internațional nu foarte comod. Suntem într-o situație de deficit în țară. Aceste constrângeri pe care le avem ar presupune să avem o guvernare stabilă și o coaliție stabilă. Într-o coaliție de patru partide sigur că nu e comod. Dar PSD a escaladat o zonă de conflict, încălcând protocolul coaliției, avem niște înțelegeri pe care le avem legate de o anumită atitudine, de cum se inițiază propuneri de către membri coaliției, de respect între parteneri”, a spus Bolojan.  „În aceste 9 luni de zile această coaliție a reușit să ne scoată dintr-o fundătură. Ar fi o anormalitate să dai cu piciorul la tot ce ai făcut. PSD își asumă o răspundere pentru o dinamitare a unui Guvern, fără motive (Nota redacției: cu referire la scenariul în care actuala coaliție se rupe). Acționezi într-un mod distructiv”, a mai acuzat el.  Însă Bolojan a explicat de ce crede că această colaiție trebuie să continue: „Din punctul meu de vedere e important ca această coaliție să rămână stabilă. Nu e totul terminat! E nevoie să obținem fonduri europene”. 

Firmele lui Umbrărescu riscă să nu termine la timp A7 și se vor pierde bani nerambursabili din PNRR Foto: Captură video Antena 3
Economie

Firmele lui Umbrărescu riscă să nu termine la timp A7 și se vor pierde bani nerambursabili din PNRR

Firmele lui Umbrărescu riscă să nu termine la timp A7, tronsonul Bacău-Pașcani, și se vor pierde bani nerambursabili din PNRR, avertizează Asociația Pro Infrastructura. Ea arată că stadiul celor trei loturi de la Bacău Nord la Pașcani este „la aproximativ 45%”. Citește și: Strategia SUA-Israel în Iran funcționează, explică un expert în securitate la Al Jazeera La 3 februarie, Pro Motor scria că stadiul este de circa 40%. La 13 martie, Profit arăta: „Constructorul român Umbrărescu a adus peste 600 de muncitori și aproximativ 400 de autobasculante și utilaje pe șantierul autostrăzii A7, Bacău - Pașcani, loturile 2-3, de la Trifești la Pașcani”.  Însă Asociația Pro Infrastructura arată, de exemplu, că „pe Răcăciuni-Bacău, la est de Cleja, avem un pasaj-mamut de 1,2 km peste magistrala de cale ferată M500 foarte întârziat”. Firmele lui Umbrărescu riscă să nu termine la timp A7 și se vor pierde bani nerambursabili din PNRR „Autostrada A7: risc semnificativ să pierdem bani gratuiți din PNRR. S-au redus drastic șansele să respectăm ținta renegociată în toamna anului trecut necesară accesării tuturor banilor gratuiți, nerambursabili, din PNRR: deschiderea circulației pe cei 96,32 kilometri ai Autostrăzii A7 Adjud Nord-Roman Nord (Săbăoani) până la 31 august 2026.   Atingerea țintei este încă posibilă dar va fi extrem de greu. Cei de la UMB trebuie să se autodepășească, mobilizându-se exemplar în 3 schimburi, nonstop. Este nevoie de mai mulți muncitori, mai ales fierari-betoniști la structuri, care să fie aduși cât mai rapid de pe A3 și A0. Chiar dacă ar reuși, un astfel de heirup va afecta inevitabil calitatea, în special a umpluturilor și straturilor de asfalt care cer atenție și respectarea timpilor tehnologici.   Acum se vede cel mai clar lipsa capacității UMB de a-și onora la timp obligațiile contractuale asumate, așa cum am avertizat public încă din toamna anului 2022 și ulterior am explicat de nenumărate ori, în ciuda criticilor nefondate și chiar a injuriilor pe care le-am încasat 3 ani de zile”, explică asociația.   „Să facem analiza punctelor critice de pe cei 96,32 kilometri dintre Adjud Nord și Roman Nord (Săbăoani) ca să înțelegem cât de mare este riscul ca să pierdem bani nerambursabili alocați prin PNRR și ce sectoare pot fi inaugurate până în august 2026.   Structurile sunt punctele critice majore, așa cum vă explicăm de ani de zile. Pe Răcăciuni-Bacău, la est de Cleja, avem un pasaj-mamut de 1,2 km peste magistrala de cale ferată M500 foarte întârziat (captură 1), plus un altul la est de Nicole Bălcescu lung de vreo 730 m tot pe deasupra M500 (2). La nord de Bacău, înainte de Filipești, avem încă un pasaj mare peste M500 și DN2 care, atenție, este practic neînceput (3).   Pe Centura Roman, avem un viaduct măricel care abia a început să iasă din pământ (4) dar mai ales podul sănătos care traversează Râul Moldova (captură 5) aflat abia la nivel de fundații! Mai grav este că pe lângă structurile mari sunt foarte, foarte multe altele mai mici, pe și peste A7.   Deci un volum de muncă impresionant pe cei aproape 100 de kilometri dintre Adjud Nord și Săbăoani care trebuie livrați la 31 august 2026.   Să nu uităm umpluturile, balastul stabilizat și cele trei straturi de asfalt. Chiar dacă aici se poate accelera semnificativ acum că a venit vremea bună, riscul de a face rabat la calitate este extrem de ridicat”, mai scrie Pro Infrastructura.   

Consiliul Județean Arad construiește o maternitate de 85 de milioane de euro fără să aibă finanțare Foto: Facebook
Eveniment

Consiliul Județean Arad construiește o maternitate de 85 de milioane de euro fără să aibă finanțare

Consiliul Județean Arad construiește o maternitate de circa 85 de milioane de euro fără să aibă finanțare, după ce banii din PNRR au fost ratați. Președintele CJ, liberalul Iustin Cionca, a dat vina pe fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, pentru eșecul finanțării prin PNRR.  Citește și: „Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR Consiliul Județean Arad construiește o maternitate de 85 de milioane de euro fără să aibă finanțare Construirea Complexului Matern - Pediatrie din Arad, proiect estimat la 436 milioane de lei, este licitată fără să existe finanţare, după ce banii din PNRR au fost pierduţi, însă autorităţile judeţene au ales o procedură cu clauză suspensivă pentru ca lucrările să poată începe imediat ce vor exista fonduri, explică Agerpres.  Potrivit anunţului de licitaţie publicat încă din toamnă în SEAP, termenul iniţial pentru depunerea ofertelor era 3 decembrie 2025, dar acesta a fost prelungit până la 9 martie.Directorul de Comunicare şi Strategii din Consiliului Judeţean (CJ) Arad, Andrei Ando, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că termenul a fost extins "ca urmare a solicitărilor de clarificări, respectiv a răspunsurilor consolidate publicate, pentru a oferi potenţialilor ofertanţi posibilitatea de a întocmi şi depune ofertele".Ando a subliniat că proiectul "Construcţia de secţii de obstetrică şi ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică şi pediatrie Arad - unităţi noi" reprezintă "o investiţie strategică" şi chiar dacă s-a pierdut finanţarea PNRR, se are în vedere accesarea unei linii de credit, dacă nu se vor obţine bani europeni. Proiectul tehnic pentru viitorul complex este realizat, iar licitaţia pentru executarea lucrărilor are clauză suspensivă, pentru a se economisi timp. Asta înseamnă că lucrările ar putea începe imediat ce finanţarea ar fi obţinută.Termenul de finalizare a lucrării este de 26 de luni de la deschiderea şantierului, conform datelor de pe SEAP.În paralel cu licitaţia pentru desemnarea constructorului se derulează şi procedura pentru stabilirea dirigintelui de şantier care va supraveghea fiecare fază a lucrării. Președintele CJ Arad, Iustin Cionca, a adat vina pe fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, pentru ratarea fondurilor PNRR: „A avut nevoie de aproape un an şi jumătate să evalueze proiectele depuse pentru construirea spitalelor noi prin PNRR, şi abia după această foarte lungă întârziere şi-a dat acceptul pe cele finanţabile, printre care şi Complexul Matern de la Arad (...) Acesta este motivul pentru care nu ne mai încadrăm în termen, nici noi şi nici alte spitale din ţară. Această întârziere mare s-a adăugat şi la contestaţiile depuse în faza de elaborare a documentaţiei tehnice. Am avut cinci contestaţii şi trei procese în instanţă, la Curtea de Apel, care, la rândul lor, au întârziat implementarea proiectului”. 

„Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR Foto: Facebook
Politică

„Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR

„Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, cu risc să piardă 50 milioane euro din PNRR: „doar 9 din 41 de aplicații ale statului au fost migrate în Cloud-ul Guvernamental, majoritatea având o importanță redusă sau moderată”, arată un comunicat al USR, după o audiere a președintelui Autorității pentru Digitalizare, Dragoș Vlad, în comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților.  Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Care este scopul cloudului guvernamental: eliminarea necesității ca cetățeanul să plimbe hârții de la o instituție la alta. Dacă datele tale sunt în Cloud, Ministerul Muncii le poate interoga direct de la Evidența Persoanelor sau ANAF, fără să-ți mai ceară dosar cu șină. Migrarea aplicațiilor permite funcționarea neîntreruptă a serviciilor online (eliberare caziere, plata taxelor, programări pașapoarte), eliminând cozile de la ghișeu. Cloud-ul permite urmărirea fiecărei accesări a datelor tale. Vei putea vedea, teoretic, ce funcționar sau instituție ți-a accesat profilul digital și în ce scop. În plus, statul nu mai trebuie să cumpere și să întrețină mii de servere separate pentru fiecare instituție. Totul este centralizat, optimizând consumul de energie și resurse IT. „Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR După audierea președintelui Autorității pentru Digitalizare a rezultat că: Doar 9 aplicații au fost migrate în Cloudul Guvernamental, majoritatea având o importanță redusă sau moderată - de exemplu Registrul Proprietăților, Registrul Proprietarilor și Registrul Titlurilor de Proprietate.  12 aplicații sunt „în implementare”  Aproximativ 20 de aplicații nu au nici măcar contracte semnate Comisia parlamentară a solicitat oficial ADR transmiterea listei complete a aplicațiilor migrate, a celor aflate în proces de migrare și a calendarului detaliat de implementare pentru perioada următoare. Însă, din informațiile publice accesibile acum, câteva din cele mai importante servicii sunt departe de a migra în cloudul guvernamental. Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), care include sistemul cardului de sănătate, nu a migrat încă. Nici serviciile oferite de ministerul de Interne nu au migrat încă în cloudul guvernamental, deși s-ar afla în proceduri avansate, întrucât au fost semnate contracte de servicii de migrare. Este vorba de HUB-ul de servicii al MAI, Sistemul de Evidență a Persoanelor (DEPABD) și Registrul Național de Evidență a Permiselor de Conducere și a Vehiculelor.  ANAF promite că va finaliza migrarea la final de 2026. Sistemele cheie precum e-Factura, e-TVA, e-Transport și Spațiul Privat Virtual (SPV) sunt printre cele peste 30 de aplicații guvernamentale prioritare aflate în faza de migrare prin contractele semnate cu furnizori.  CSM și ICCJ au solicitat control direct asupra bazelor de date pentru a garanta independența sistemului judiciar.

Umbrărescu nu poate să termine Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR Foto: anchetatorii.ro
Eveniment

Umbrărescu nu poate să termine Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR

Firma lui Dorinel Umbrărescu, UMB, nu pare că poate să termine tronsonul de autostradă Margina-Holdea la timp, așa că există un risc major să se piardă o sumă uriașă din PNRR. Ultimele date publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) arată un progres tehnic de 50%, la data de 16 februarie.  Citește și: Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție În 26 ianuarie, directorul CNAIR, Cristian Pistol, susținea că secțiunea Margina-Holdea, de 9,13 km, de pe Autostrada Lugoj-Deva, a atins un stadiu fizic de 52%. la începutul anului 2025, progresul era de doar 6,5%.  Umbrărescu nu poate să termine Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR Acest proiect, în valoare de 1,82 miliarde lei (fără TVA), este finanțat prin PNRR. Antreprenor este asocierea firmelor din grupul condus de Dorinel Umbrărescu cu bosniacii de la Euro-Asfalt. Aici sunt celebrele tuneluri pentru urși, pe care ani întregi premierii PSD Victor Ponta și Sorin Grindeanu nu au dorit să le construiască. Acum, potrivit unor surse politice, tot PSD îi cere ministrului fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, să obțină o dispensă pentru finalizarea, de către Umbrărescu, a acestui proiect în decembrie 2026, în loc de august.   PSD îl presează pe Pîslaru să convingă Comisia Europeană să deconteze și lucrări finalizate în procent de 80%, până la deadline-ul din august 2026. Restul de 20% ar urma să fie acoperit de la buget.  Nu doar acest tronson de autostradă ar fi în această situație, ci și proiecte de modernizare a căii ferate. 

Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero Foto: MIPE
Eveniment

Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero

Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE. Datele sunt colectate până la 16 februarie. Monitorizarea arată că s-au făcut plăți doar către 5.335 de beneficiari.  Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a estimat, azi, că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor. El a spus că, la renegocierea PNRR, din vara/toamna anului trecut, ministerele „s-au luptat” să-și păstreze alocările din PNRR, iar acum realizează că nu pot cheltui banii. Ieri, premierul Ilie Bolojan a amenințat miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul.  Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero August 2026 este termenul limită pentru finalizarea fizică a proiectelor PNRR. Ultimele plăți trebuie aprobate până la 31 decembrie 2026.  Majoritatea proiectelor cu zero progres tehnic sunt mici, cu alocări sub un milion de euro.  Dar programul de aproape 100 de milioane de euro pentru digitalizarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) are zero progres tehnic și zero progres financiar. Multiple proiecte de digitalizare a spitalelor sunt în aceeași situație.  „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, gestionat de ministerul Sănătății, zero progrese tehnice și financiare. Grantul este de peste 22 de milioane de euro.  „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, gestionat de același minister, un grant de 20 milioane euro - zero progrese.  Transelectrica are un program de „Eficientizarea, modernizarea și digitalizarea rețelei naționale de transport a energiei electrice” cu zero progres tehnic și 22,67% progres financiar. Grantul este de peste 51 milioane de euro. Politehnica București are zero progrese la proiectul „Tehnologii avansate în microelectronică cu aplicații la realizarea de senzori și actuatoare pentru ASSET-IXC”. Valoarea împrumutului este de peste 22 milioane de euro. Rectorul Politehnicii, Mihnea Costoiu, este vicepreședinte PSD.   

Kelemen Hunor estimează că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor Foto: Facebook
Politică

Kelemen Hunor estimează că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, estimează că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor. El a spus că, la renegocierea PNRR, din vara/toamna anului trecut, ministerele „s-au luptat” să-și păstreze alocările din PNRR, iar acum realizează că nu pot cheltui banii.  Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Ieri, premierul Ilie Bolojan a amenințat miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul, dar bugetarii vor fi sancționați doar cu tăierea sporului de fonduri UE. El a participat la ședința Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR. Kelemen Hunor estimează că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor „Şi mai sunt câteva chestiuni unde există discuţii care afectează într-un fel şi bugetul, jaloanele din PNRR, care unele sigur că nu vor fi atinse şi asta ar însemna ori pierdere de bani, ori trecerea pe bugetul naţional în perioada următoare unde au început investiţiile”, a spus președintele UDMR, vorbind despre problemele proiectului de buget pe 2026. Întrebat ce jalon nu va fi atins, liderul UDMR a răspuns: "Sigur, unde văd eu o problemă e la acel jalon prin care România şi-a asumat să fabrice panouri solare şi combustibilul pe hidrogen. Deci acele două jaloane sigur că nu vor fi atinse. (...) Nu vreau să avansez eu sume, dar vorbim de câteva sute de milioane de euro, dacă nu mă înşel. Dar sunt şi alte chestiuni care trebuie în această perioadă închise şi vorbim de acele jaloane care nu au fost până acum închise. Pe magistraţi sper că am închis şi mai sunt câteva chestiuni care încă sunt în discuţie. Problema care era anul trecut, când România a renegociat jaloanele, toate ministerele au luptat pentru a păstra jaloanele. Şi acum unele ministere se trezesc că n-au cum să le îndeplinească (...) A fost o prostie să includem de la bun început, de exemplu, hidrogenul în PNRR, fiindcă nu era o tehnologie perfecţionată nicăieri în lume. Şi noi credeam că vom face ceva, un boom uriaş. Deci aia a fost o greşeală din start".

Bolojan amenință miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul Foto: Guvernul României
Politică

Bolojan amenință miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul

Premierul Ilie Bolojan amenință miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul, dar bugetarii vor fi sancționați doar cu tăierea sporului de fonduri UE. El a participat la ședința Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” Bolojan amenință miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul „Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștrii și secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a declarat premierul, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.  La reuniune au participat alături de prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat de la ministerele care au calitatea de coordonatori de reforme și investiții, membrii și invitații permanenți din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR. La reuniune au participat alături de prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat de la ministerele care au calitatea de coordonatori de reforme și investiții, membrii și invitații permanenți din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS Foto: Facebook
Eveniment

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNAS, arată datele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), colectate până la 2 februarie.  Citește și: Bolojan le-a arătat primarilor, cu date, că fie eficientizează primăriile, fie urmează desființarea unor comune Este vorba de așa-numitul proiect de „Redimensionare, standarzidare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate”. Valoarea sa este de 98,78 de milioane de euro. Beneficiară este Casa Națională de Asigurări de Sănătate, CNAS.  De altfel, la 31 ianuarie, ministrul fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, părea disperat de faptul că vor urma numeroase ratări ale deadline-ului din PNRR: „Deci chestia asta, recunosc şi vă spun sincer, mă scoate din minţi”.  Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS Platforma MIPE nu explică motivele acestei situații.  Și alte proiecte de digitalizare din Sănătate par sortite eșecului, nu vor putea fi finalizate până în vara acestui an. „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, 22,48 milioane de euro - zero progres tehnic, zero progres financiar. „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, circa 20 milioane de euro - zero.  „MED-X - Centru de instruire in vederea dezvoltarii competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate”, zece milioane de euro, beneficar fiind UMF Târgu Mureș - zero progrese. „Constructia si dotarea centrului de dezvoltare a competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate-CDCS”, 10,6 milioane de euro, beneficiar UMF București - zero.  „Centru de dezvoltare a competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate, Comuna Ghiroda, Judet Timis”, tot zece milioane de euro, beneficiar UMF Timișoara - zero.  „Centrul de excelenta in managementul serviciilor de sanatate”, beneficiar fiind Institutul de management al serviciilor din sănătate, tot zece milioane de euro - zero.  „DIGITALIZAREA ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ”, circa trei milioane de euro: progres tehnic 2%, progres financiar - 3,95%.  „Digitalizarea Sistemului Național de Transfuzii Sanguine” - cinci milioane de euro, progres tehnic de 5%, financiar - sub 2%. Nenumărate proiecte de digitalizare a spitalelor - proiect relativ mici, între 250.000 de euro și un milion de euro - au zero progrese. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră