vineri 20 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

261 articole
Eveniment

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNAS, arată datele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), colectate până la 2 februarie.  Citește și: Bolojan le-a arătat primarilor, cu date, că fie eficientizează primăriile, fie urmează desființarea unor comune Este vorba de așa-numitul proiect de „Redimensionare, standarzidare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate”. Valoarea sa este de 98,78 de milioane de euro. Beneficiară este Casa Națională de Asigurări de Sănătate, CNAS.  De altfel, la 31 ianuarie, ministrul fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, părea disperat de faptul că vor urma numeroase ratări ale deadline-ului din PNRR: „Deci chestia asta, recunosc şi vă spun sincer, mă scoate din minţi”.  Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS Platforma MIPE nu explică motivele acestei situații.  Și alte proiecte de digitalizare din Sănătate par sortite eșecului, nu vor putea fi finalizate până în vara acestui an. „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, 22,48 milioane de euro - zero progres tehnic, zero progres financiar. „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, circa 20 milioane de euro - zero.  „MED-X - Centru de instruire in vederea dezvoltarii competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate”, zece milioane de euro, beneficar fiind UMF Târgu Mureș - zero progrese. „Constructia si dotarea centrului de dezvoltare a competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate-CDCS”, 10,6 milioane de euro, beneficiar UMF București - zero.  „Centru de dezvoltare a competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate, Comuna Ghiroda, Judet Timis”, tot zece milioane de euro, beneficiar UMF Timișoara - zero.  „Centrul de excelenta in managementul serviciilor de sanatate”, beneficiar fiind Institutul de management al serviciilor din sănătate, tot zece milioane de euro - zero.  „DIGITALIZAREA ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ”, circa trei milioane de euro: progres tehnic 2%, progres financiar - 3,95%.  „Digitalizarea Sistemului Național de Transfuzii Sanguine” - cinci milioane de euro, progres tehnic de 5%, financiar - sub 2%. Nenumărate proiecte de digitalizare a spitalelor - proiect relativ mici, între 250.000 de euro și un milion de euro - au zero progrese. 

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS Foto: Facebook
Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale” Foto: ICCJ
Eveniment

Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale”

Președintele Înalttei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, îl acuză pe premierul Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale”. Reacția ei vine după ce Bolojan a scris CCR, arătând că  România depinde de decizia CCR din 11 februarie pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistrațiloe din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Citește și: În plină austeritate, Guvernul a închiriat zeci de mașini de la RAAPPS la prețuri uriașe Șefa IICJ spune că afirmațiile lui Bolojan sunt false.  Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale” „În exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii pe care ați adresat-o președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026. Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat. Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil. Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare. Vă adresăm, domnule Prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”, a scris Savonea. 

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale Foto: CCR
Eveniment

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale ale magistraților, anunță ministrul Dragoș Pîslaru. El a explicat, la Digi 24, că vineri a avut loc o întâlnire la Bruxelles cu privire la cererile de plată trei și patru din PNRR, iar „Comisia Europeană a precizat foarte clar” că jalonul privind pensiile magistraților nu a fost îndeplinit. Citește și: În plină austeritate, Guvernul a închiriat zeci de mașini de la RAAPPS la prețuri uriașe România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale „În acest moment, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană pentru că până la 28 noiembrie România nu a promulgat legea, iar în perioada de discuții ulterioare cu privire la analiza acestui jalon, România nu a putut să arate că a promulgat legea. Deci astea sunt consecințele. Evident că așteptăm să vedem ce se întâmplă mai departe. Prim-ministrul a spus că va comunica CCR, în momentul în care vom îndeplini reforma putem să anunțăm Comisia Europeană, dar cred că a fost foarte explicit prim-ministrul, și întăresc afirmația domniei sale, că există o consecință directă a acestui demers și că Comisia Europeană consideră că nu este îndeplinit acest jalon în valoare de 231 de milioane de euro”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. „Va trebui să acoperim din bugetul național 231 de milioane pentru a ne respecta proiectele de investiții așa cum le avem. Vă atrag atenția că nu putem să renunțăm la proiectele de investiții, pentru că atunci primim penalitate că nu ne îndeplinim nici investițiile, deci va trebui să compensăm din bugetul de stat 231 de milioane de euro pentru aceste investiții”, spus ministrul.

Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” Foto: Guvernul României
Economie

Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi”

Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi”, a spus el la un interviu la Prima TV. El a arătat că, inițial, beneficiarii fondurilor PNRR-ului renegociat l-au asigurat că au capacitatea să termine la timp, adică în august 2026. Dar, între timp, aceștia au început să întrebe dacă nu pot obține o prelungire.  Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” „Anul trecut a fost un exerciţiu extrem de dificil de a recâştiga încrederea Comisiei (Europene – n.r.) prin asumarea a ce mai putem să facem, prin punerea unui plan coerent în care dăm jos supracontractarea aceea, că ne aruncasem de două, trei ori mai mult decât banii şi cumva în acest exerciţiu am stabilit cu toate ministerele, coordonatorii de reformă şi investiţie, cum se numesc, ce ştiu ei sigur, sigur, sigur, sigur, dar cu jurământ pe Biblie, că termină până în august (din PNRR – n.r.). Şi acum cumva suntem doar la câteva luni distanţă. Gândiţi-vă, eu am avut aceste meciuri mari în care ziceam «Nu termini, pentru că văd graficul tău», se jura coordonatorul de reformă, «Termin, nu-mi lua proiectul, că termin» (...) Acum, după ce s-au curăţat, s-a renegociat, s-a liniştit tot, acum toată lumea ştie că contractele merg înainte, acum, în ianuarie a început marea fibrilaţie, şi anume faptul că parcă termenele sunt cam strânse, parcă 31 august e cam la limită, deci vă mărturisesc... Deci eu nu cred că acest tip de abordare unde te juri că îl faci şi dai şi în scris, semnat că îl faci, eu intru în numele României într-o negociere în care spun, uite, spre deosebire de trecut, în care promiteam bazaconii... la câteva luni, 3-4 luni, ca eu acum să aflu că de fapt «ştii că am fost un pic ambiţios, că nu ştiu»... Deci asta acum, vă spun, este marele meu meci şi e meciul României, nu e al lui Pîslaru”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.  „Deci chestia asta, recunosc şi vă spun sincer, mă scoate din minţi. Deci, faptul că merge şi aşa, o ştiam. Faptul că pe PNRR-ul îl vom termina 100% cu Doamne-ajută, şi asta o ştiam. Dar, un pic de profesionalism! Adică, nu cred că cer prea mult”, adaugă Dragoş Pîslaru. El a relatat și că, la negocierea bugetului, așa-zișii „coordonatori de reformă și investiție”, susțin în fața ministerului de Finanțe că vor termina proiectele prin PNRR, dar la discuțiile cu MIPE cer prelungiri. „Ministrul de Finanţe, pe bună dreptate, zice, măi, dar tu, pe coeziune, zici că absorbi 5 miliarde, ministerele de linie se jură că absorb 10 miliarde, adică absorb 100% pe PNRR, bani pe care trebuie să îi regăseşti în buget. Zice: «Păi tu ai vorbit cu ei, toţi fac chiar tot şi aşa?», pentru că dumnealui are o problemă de cum construieşte bugetul. Convenţia pe care am avut-o eu cu domnul Nazare este că, evident, fondurile europene sunt mai presus de orice. Înainte să mă gândesc la rachete sau trăsnăi cu relansare şi să dau banii pe alte părţi, trebuie să mă asigur că folosesc banii europeni, ăsta este practic levierul de dezvoltare pentru România. Şi acum, deci, Finanţele spun: ”Măi, le terminaţi?”. Domnului ministru Nazare i se spune, «Facem tot», mie au început să-mi zică pe partea ailaltă, că «Aşa, dar nu merge o prelungire?».  Deci chestia asta, că prelungim, că, hai mă, lasă-mă, că am mai avut date limite. Nu! Şi dacă e ceva ce să reţinem din misiunea noastră, este un lucru: când este o dată limită, un deadline, cum se spune, că de aia se numeşte deadline, mori dacă nu-l faci, asta presupune ca să poată să te ia cineva în serios şi să aibă minimă încredere în România, asta presupune că-ţi asumi responsabilitatea şi că faci lucrurile astea în interesul românilor, la timp”, a mai afirmat demnitarul, citat de news.ro. 

În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR Foto: Facebook Consiliul Județean Bihor
Eveniment

În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR

În timp ce primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, cere agresiv bani de la Guvern pentru a rezolva problema căldurii, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR: cinci pasaje vor fi gata până în vară, a anunțat Consiliul Județean, condus până în 2024 de Ilie Bolojan.  Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR Consiliul construiește opt pasaje subterane și supraterane, dar doar cinci sunt cu bani din PNRR. Unul este aproape finalizat, şase urmează să fie inaugurate în vara acestui an, iar ultimul este la stadiul de proiect. Valoarea totală a celor opt pasaje este de peste 233 de milioane de lei, circa 45 milioane de euro, prin PNRR fiind finanţate cinci dintre cele opt, în valoare totală de 139 de milioane de lei, adică peste 27 de milioane de euro.Într-un comunicat de presă al CJ se arată că pasajul suprateran, construit la ieşirea din Oradea spre Arad (DN 79), pe o arteră foarte aglomerată, a ajuns la un stadiu de execuţie de 65%. Potrivit sursei, au început lucrările de montare a primelor grinzi, dintre cele 25 ce vor fi amplasate în total, lucrările având loc în paralel cu realizarea rampelor de acces.Pasajul suprateran va avea o lungime totală de 535 de metri şi este construit peste sensul giratoriu existent care asigură accesul la mai multe centre comerciale din zonă. Valoarea lucrărilor este de 25.384.126,30 lei, fără TVA.În continuarea pasajului suprateran, se construieşte un al doilea pasaj. Acesta va fi subteran, poziţionat la intersecţia dintre Calea Aradului şi Centura Oradea şi va avea o lungime totală de 406 metri. Lucrările au început pe 19 ianuarie. Valoarea lucrărilor este de 26.453.889,63 lei, fără TVA.Ambele pasaje sunt construite de o asociere de firme, lucrările urmând să fie finalizate până în vara acestui an."Prin construirea celor două pasaje, circulaţia va deveni mai fluentă pe una dintre cele mai aglomerate artere din Oradea, într-o zonă cu numeroase centre comerciale şi principala rută către Aeroportul Oradea", se menţionează în comunicat.Proiectele sunt realizate prin fonduri europene (PNRR) şi contribuţii bugetare de Consiliul Judeţean Bihor, în parteneriat cu Primăria Oradea şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.Lucrările au fost finalizate la primul dintre obiective. Traficul a fost deschis pe Pasajul Oşorhei în 21 noiembrie 2025.Se lucrează la alte cinci pasaje: cele două pasaje de pe Calea Aradului, pe DN 79; un pasaj suprateran la ieşirea din Oradea spre Biharia, pe DN 19; un pasaj subteran la intersecţia străzilor Tudor Vladimirescu, Oneştilor şi Lăpuşului şi un pasaj suprateran pe Centura Oradea, în zona Metro.Cel de-al şaptelea pasaj va fi construit pe Centura Oradea peste calea ferată care face legătura între Oradea şi Băile Felix, iar cel de-al optulea va fi un pasaj suprateran construit pe strada Matei Corvin din Oradea (în proiect).

Finanțare PNRR pentru modernizarea barajelor, pierdută (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum au ratat Apele Române o finanțare PNRR uriașă pentru modernizarea barajelor

Barajele din județul Iași nu au trecut testul contestațiilor, iar una dintre acumulările de apă a pierdut finanțarea PNRR necesară reabilitării. Finanțare PNRR pentru modernizarea barajelor, pierdută Acumularea Cucuteni, de pe râul Voinești, în comuna Lețcani, urma să beneficieze de un proiect de peste 33 de milioane de lei, care includea refacerea barajului și a echipamentelor hidromecanice și electrice. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Procedura de licitație a fost însă blocată de numeroase contestații, ceea ce a dus la abandonarea proiectului din cauza întârzierilor incompatibile cu calendarul PNRR. Administrația Națională Apele Române a anulat licitația, invocând pierderea sursei de finanțare, în contextul unui program mai amplu de investiții în baraje, estimat la 673 de milioane de lei la nivel național. Continuarea, în Ziarul de Iași

Sistemul pubelelor digitale, un eșec (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pubelele digitale cu acces cu cardul, un eșec. Unele primării mai fac o încercare, pe bani PNRR

Pubelele digitale cu acces pe bază de card revin în atenția autorităților locale, după ce sistemul a fost considerat un eșec în unele orașe, fiind relansat acum cu finanțare prin PNRR. Sistemul pubelelor digitale, un eșec În municipiul Iași, colectarea deșeurilor va fi realizată exclusiv prin module digitale, accesibile doar cu card sau aplicație mobilă, distribuite prin asociațiile de proprietari. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Autoritățile anunță instalarea a aproximativ 150 de „insule” de colectare modernizate, dedicate sortării pe categorii, care nu vor putea fi folosite în afara zonelor arondate. Proiectul nu mai include pubelele subterane, abandonate din cauza riscurilor de inundații și a costurilor ridicate de exploatare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Grindeanu și Manda calmează parlamentarii PSD: nu pleacă de banii de la buget Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Grindeanu și Manda calmează parlamentarii PSD: partidul rămâne la guvernare, mai sunt bani din PNRR

Sorin Grindeanu, președinte al PSD, și Claudiu Manda, secretar general al partidului, calmează parlamentarii PSD: partidul rămâne la guvernare, mai sunt bani din PNRR, iar, politic, nu sunt opțiuni mai bune, afirmă surse din această formațiune. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Grindeanu și Manda au participat, azi, la o întâlnire cu parlamentarii partidului.  Grindeanu și Manda calmează parlamentarii PSD Mesajele împăciuitoriste ale celor doi lideri social-democrați sunt în contradicție cu declarațiile publice agresive și amenințările împotriva premierului Bolojan și ale USR.  Potrivit sureselor din PSD, Grindeanu a respins o alianță cu AUR, precum și posibilitatea votării unei moțiuni de cenzură inițiată de partidul lui George Simion. El a explicat că nu vrea nici ca PSD să sprijine un guvern minoritar, care ar pune PSD în situația de a fi și la putere, și în opoziție.  În discursul său, Claudiu Manda, secretar general al PSD, a încercat să-și convingă colegii că, de fapt, PSD a câștigat aceste alegeri parțiale, chiar dacă s-a plasat pe locul III la București. De exemplu, el a insistat pe victoria PSD la Remetea, în Bihor. Însă el nu a spus că primarul ales anul trecut, PSD-istul Adrian Ștefănică, a fost încarcerat, fiind condamnat la 2 ani și 4 luni de închisoare după ce a participat la o partidă de braconaj, unde un pădurar a fost împușcat mortal. În sfârșit, parlamentarilor social-democrați li s-a explicat că partidul trebuie să rămână la guvernare pentru ca primarii săi să fie finanțați, precum și pentru că mai sunt foarte mulți bani din PNRR de cheltuit. 

Hidroelectrica n-a găsit director, se pierde o sumă uriașă din PNRR Foto: Hidroelectrica
Economie

Hidroelectrica n-a găsit director, se pierde din PNRR. „N-a ieșit cine trebuie” - presă

Hidroelectrica n-a găsit director până la termenul limită, așa că se va pierde o sumă uriașă din PNRR. „N-a ieșit cine trebuie”, scrie, pe site-ul Hotnews, o jurnalistă specializată în Energie, după ce Consiliul de Supraveghere a anunțat că „a constatat ca niciun candidat nu se aliniază pe deplin cerințelor asociate funcției de CEO în acest moment”. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Termenul limită pentru desemnarea corectă, potrivit standardelor convenite cu Uniunea Europeană, a unui director la Hidroelectrica era 28 noiembrie. Dar fostul director, un apropiat al PSD și al UDMR, Karoly Borbely a fost convins să demisioneze abia la 19 septembrie.  Hidroelectrica n-a găsit director, se pierde o sumă uriașă din PNRR În septembrie, o notă a ministerului Energiei arăta că numirea incorectă a managementului Hidroelectrica a dus la suspendarea plăților din PNRR: „Prin Decizia Comisei C(2025) 3490 din 28.05.2025 s-a constatat îndeplinirea jalonului 121 în procent de 65,5% și s-a dispus suspendarea parțială a plății celei de-a treia tranșe din sprijinul nerambursabil și a celei de-a treia tranșe din sprijinul sub formă de împrumut pentru România în valoare de 227.936.161 euro (...) Comisia a stabilit, printre altele, că CEO și CFO ai S.P.E.E.H Hidroelectrica S.A nu au fost selectați și numiți în baza unei proceduri transparente și competitive, așa cum prevedea Jalonul 121 și că această suspendare va fi ridicată doar când România va lua măsurile necesare să asigure implementarea în totalitate a dispozițiilor jalonului, într-o perioadă de 6 luni de la suspendare”. Suma suspendată - la pachet cu sancțiunea pentru numirile incorecte, cu încălcarea celor convenite cu UE, la Complexul Energetic Oltenia - era de 25 milioane de euro.  Miercuri seara, Hidroelectrica a anunțat: „Hidroelectrica informează acționarii și investitorii asupra faptului ca procedura de selecție transparenta si competitiva pentru poziția de Director General (CEO), efectuata de expertul independent selectat conform OUG nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a întreprinderilor publice, s-a încheiat fără propunere de numire a candidaților selectați de acesta pe lista scurta”. Însă o jurnalistă specializată în Energie scrie, pe site-ul Hotnews, că, de fapt: „Nu a ieșit cine trebuie. Nu știu de unde să-l apuce pe cel care a ieșit”. Pe locul I ar fi ieșit Mihai Aniței, care a fost mai mulți ani director general al combinatului Azomureș și Country Manager al grupului elvețian Ameropa. Pe locul II, Radu-Ioan Constantin, inginer și economist, care lucrează din 2008 în Hidroelectrica, dar acesta „nu este agreat tocmai pentru că, de-a lungul timpului, s-a opus unor solicitări”. Favoritul Consiliului de Supraveghere ar fi fost Dragoș Tănase, fost CEO Gabriel Resources și director Roșia Montana Gold Corporation.  În ceea ce privește concursul de director financiar al Hidroelectrica, CFO, pur ș simplu nu ar fi existat candidați calificați. Potrivit Hotnews, unul dintre concurenți ar fi propus să se dea bani la ONG-uri, ca să nu mai critice compania.  „În conformitate cu OUG nr. 109/2011 și cu principiile de transparență, competitivitate și integritate, Consiliul de Supraveghere a decis reluarea imediată a procesului de selecție”, a mai anunțat, miercuri seara, Hidroelectrica. 

Suma uriașă pe care România ar putea să o piardă din cererea 3 de plată din PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Suma uriașă pe care România ar putea să o piardă din cererea 3 de plată din PNRR, peste așteptări

Suma uriașă pe care România ar putea să o piardă din cererea 3 de plată din PNRR, peste așteptările de până acum: circa 360 de milioane de euro. Până acum se discuta doar de ratarea a circa 230 de milioane de euro, urmare a neîndeplinirii jalonului privind pensiile speciale, dar se pare că România a ratat și alte ținte. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Până pe 28 noiembrie, autoritățile trebuie să finalizeze trei jaloane esențiale din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): reforma pensiilor speciale ale magistraților (231 milioane euro), operaționalizarea AMEPIP (330 milioane euro) și reforma guvernanței companiilor din energie (227 milioane euro). Suma uriașă pe care România ar putea să o piardă din cererea 3 de plată din PNRR Informația a fost făcută publică de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. „Cererea de plată 3 este o cerere cu suspendările de care știm cu toții. Așteptarea mea este ca măcar 500 de milioane de euro să intre din această cerere de 860 (milioane euro) care este suspendată. Evident, încercăm acum să maximizăm la maxim și pe jalonul cu pensiile vom încerca să venim cu argumentare, să vedem dacă putem să găsim o cale să sugerăm că, dacă proiectul pe care îl vom repune după avizul CSM de joi nu va fi atins, înseamnă că voința României a fost exprimată, deci dacă nu mai există nicio modificare ulterioară, să considerăm cumva că exprimarea voinței a fost în deadline. Dar, după cum vedeți, este un artificiu, deci probabil că acolo există un risc însemnat”, a spus Pîslaru. 

Pesedistul lui Ciolacu, Ștefăniță Munteanu, de la Transelectrica, pe cale să rateze granturi uriașe din PNRR Foto: Facebook Transelectrica
Eveniment

Pesedistul lui Ciolacu, de la Transelectrica, pe cale să rateze granturi uriașe din PNRR

Pesedistul lui Ciolacu, Ștefăniță Munteanu, numit în 2024 director la Transelectrica, este pe cale să rateze granturi uriașe din PNRR: potrivit unui tablou de bord publicat de ministerul Inverstițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), un proiect de 29,56 milioane de euro are grad de progres tehnic zero.  Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Este vorba de un proiect pentru „eficientizarea, modernizarea și digitalizarea rețelei naționale de transport a energiei electrice - NAȚIONAL”.  Totuși, proiectul are grad de progres financiar de 39,72%. Pesedistul lui Ciolacu, de la Transelectrica, pe cale să rateze granturi uriașe din PNRR Transelectrica mai are, în actuala formă a PNRR, două granturi, tot pentru „eficientizarea, modernizarea și digitalizarea rețelei naționale de transport a energiei electrice - NAȚIONAL”. Unul este de 13,8 milioane euro, altul de 8,45 milioane de euro, și au grad de progres tehnic de 75%, dar zero progres financiar.  Această companie este condusă de Ștefăniță Munteanu, membru PSD, fost consilier județean în Buzău, fieful fostului premier Ciolacu. Indemnizația sa brută este de 55.050 de lei, arată datele AMEPIP din august.  Însă contractul de mandat acordă, fără prea multe detalii, nenumărate alte drepturi: „cheltuieli de cazare, diurnă, transport, taxe de participare cursuri, seminarii și orice alte tipuri de cheltuieli legate de executarea mandatului și indiferent dacă au fost ocazionate cu deplasarea în țară sau în străinătate” „pachet de compensații și beneficii, inclusiv servicii medicale și/sau asigurare medicală” decontare chirie până la 780 de euro  2.000 de lei pe lună pentru transport la domiciliu „birou echipat corespunzător, sală conferință, telefon mobil de serviciu, laptop/tableta, autoturism și altele” Munteanu a fost numit în funcție în octombrie 2024 și are mandat până în 2028. El are studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. Presa a scris că el ar fi finul lui Marcel Ciolacu.  „În anii 2019 și 2020, potrivit portalului Sicap, compania a beneficiat de 21 de contracte publice în valoare totală de 1.466.498 lei, ceea ce înseamnă circa 60% din veniturile firmei în cei doi ani (...) Din anul 2018, timp de doi ani este membru în Consiliul de Administrație al CFR Marfă, și tot începând cu anul 2018 până în prezent este administrator și în CA al companiei Rofersped, companie deținută de CFR Marfă”, scria Fanatik. Cum i-a ajutat Transelectrica pe clienții lui Ciolacu Duminică,  Mihai Răzvan Moraru, candidat la președinția CJ Buzău, amintea viteza cu care Transelectrica a ajutat firmele clientelei lui Ciolacu. „Ai, de pildă, o firmă cu venituri de 13 lei și pierderi de 365.000 lei, unde acționar este un patron de presă din Buzău. Mai ai și a doua firmă, cu venituri de 10 lei și pierderi de 337.000 lei, de data asta cu nepotul lui Marcel Ciolacu ca acționar. Firme înființate în aprilie 2022, care în luna iunie 2022 depuneau în aceeași zi cereri de finanțare. Aprobate - normal, în timp ce alte firme cu vechime și cu cifra de afaceri nu au primit fonduri. Cele două firme primesc însă contracte de 50 de MILIOANE de euro! Dar nu te oprești aici. Având majoritate în consiliile locale din anumite comune – unde ai și primarii – te asiguri că terenurile sunt trecute rapid în intravilan și scoase din circuitul agricol ( ceea ce nu se face ușor sau rapid ). Apoi vine și Transelectrica și îți aprobă avizul tehnic de racordare în timp record: doar 3 luni. Perfect!”, a scris Moraru. 

Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare Foto: Adevarul
Eveniment

Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare

Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate este pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare: progresul tehnic al proiectului „Redimensionare, standarzidare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate”, gestionat de Casa Națională de Asigurare de Sănătate (CNAS), este zero. Valoarea proiectului este de 98,78 milioane de euro. Și progresul financiar este tot zero.  Citește și: Cine conduce agenția criticată de Bolojan pentru sporuri nemeritate: „Regina păcănelelor din Tecuci” Datele apar pe platforma care monitorizează proiectele PNRR, lansată vineri de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).  Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare Conform unui comunicat din octombrie al CNAS, valoarea totală a proiectului  este de 587.741.000 lei cu TVA, iar durata de desfășurare este până la data de 30 iunie 2026. „Obiectivul general al proiectului îl reprezintă redimensionarea, standardizarea și optimizarea Platformei Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS) pe bază de soluții tehnologice moderne care să permită atingerea unor noi standarde de stocare, procesare, securitate și protecție privind prelucrarea datelor, în conformitate cu necesitățile actuale și estimările CNAS pe termen mediu și lung”, mai susținea CNAS.  În octombrie 2025, CNAS anunța: „Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) îi asigură pe pacienți și pe furnizorii de servicii medicale că platforma PIAS rămâne funcțională până la înlocuirea, în anul 2026, cu un sistem modern, sigur și accesibil”.  Nu este clar de ce progresul tehnic este zero, la ora aceasta.  Dar nici alte proiecte de digitalizare din Sănătate nu sunt prea evoluate: „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, proiect de 22,48 milioane de euro prin PNRR - zero progres tehnic.  „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, 20 milioane euro prin PNRR, zero progres.  „DIGITALIZAREA ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ” - grant de 5,96 milioane de euro, progres tehnic - 2%.  „Digitalizarea Sistemului Național de Transfuzii Sanguine” - proiect gestionat de INSTITUTUL NATIONAL DE TRANSFUZIE SANGUINA Prof.Dr.C.T.Nicolau, grant de 4,83 milioane euro, progres tehnic de 5%.  DeFapt.ro a scris de vineri că spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero. De exemplu: digitalizarea și guvernanța datelor la Spitalul Universitar de Urgență București are o alocare 990.000 de euro, progres tehnic - zero, progres financiar - 0,98%. La spitalul Elias, aceeași alocare, același progres tehnic - zero și tot zero pe partea de progres financiar. În aceeași situație sunt spitalele Gomoiu - de copii și panait Sârbu - ginecologie. La fel la spitalele „Clinic de Urgență”, Sf Pantelimon sau Bagdasar Arseni. 

Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Foto: Facebook SUUB
Eveniment

Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero

Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero, arată datele publicate azi de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Acest minister a lansat joi tabloul de bord care arată stadiul proiectelor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acest tablou arată ce alocare are fiecare proiect, ce avans are și cât s-a plătit, așa-numitul „progres financiar”. Citește și: PSD a furat primarul PNL și candidează cu el, după ce, mai întâi, a anulat alegerile din Sopot, Dolj. Alegerile anulate fuseseră câștigate de actualul candidat PSD Tabloul arată că sunt 549 de proiecte care menționează cuvântul „spital”, cu o alocare de 1,1 miliarde de euro. Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Însă tabloul mai arată și faptul că sunt 226 de proiecte care înregistrează 0% progres tehnic, imensa majoritate fiind cele de digitalizare a spitalelor, care au alocate în acest scop sume relativ mici, sub un milion de euro.  De exemplu: digitalizarea și guvernanța datelor la Spitalul Universitar de Urgență București are o alocare 990.000 de euro, progres tehnic - zero, progres financiar - 0,98%. La spitalul Elias, aceeași alocare, același progres tehnic - zero și tot zero pe partea de progres financiar. În aceeași situație sunt spitalele Gomoiu - de copii și panait Sârbu - ginecologie. La fel la spitalele „Clinic de Urgență”, Sf Pantelimon sau Bagdasar Arseni.  Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri, „singurul spital de specialitate care oferă tratamentul complex pentru arsuri de orice gravitate pentru pacienții adulți din România și din toată țara”, potrivit ministerului Sănătății, are o evoluție zero a proiectului „reducerea riscului de infecții nosocomiale”, finanțat prin PNRR cu 650.000 de lei, deși aceste infecții sunt una din cele mai grave probleme în cazul pacienților cu arsuri.  Administrația Spitalelor București, ASSMB, are la dispoziție un grant de 4,66 milioane de lei pentru „REALIZARE CORP C5 CU REGIM DE INALTIME S-TEHNIC +P+2E+E TEHNIC CU FUNCTIUNEA DE TERAPIE INTENSIVA NEONATOLOGIE IN CADRUL SPITALULUI CLINIC DE OBSTETRICA SI GINECOLOGIE FILANTROPIA - București”. Grad de realizare: 0,40%.  Însă sunt și 153 de proiecte cu grad de realizare 100%, unul dintre cel mai scumpe fiind „RENOVAREA ENERGETICĂ SPITALULUI JUDEȚEAN DE URGENȚĂ SF. IOAN CEL NOU SUCEAVA - MUNICIPIUL SUCEAVA”. 

Guvernul pregătește o nouă cerere PNRR (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

Guvernul pregătește o nouă cerere de plată din PNRR, în valoare de 2,5 miliarde de euro

Premierul Ilie Bolojan, președintele PNL, a anunțat că a avut luni o ședință de lucru cu reprezentanți ai mai multor ministere pentru a pregăti o nouă cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de peste 2,5 miliarde de euro. Cererea urmează să fie depusă până la finalul lunii noiembrie. Ilie Bolojan: „Avem 60 de jaloane de îndeplinit” Premierul a precizat că pentru această tranșă trebuie îndeplinite 60 de jaloane din cadrul PNRR, dintre care majoritatea au fost deja finalizate. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie „Am avut azi o ședință cu colegii din mai multe ministere pentru a pregăti o nouă cerere de plată de peste 2,5 miliarde de euro granturi din PNRR. Ne propunem să o depunem până la finalul lunii, obiectiv pentru care trebuie să avem îndeplinite 60 de condiții (jaloane). Cele mai multe sunt deja îndeplinite”, a declarat Ilie Bolojan. Domeniile vizate: Sănătate, Mediu, Energie și Transporturi Premierul a subliniat că ultimele jaloane aflate în curs de finalizare privesc sectoare-cheie precum Sănătatea, Mediul, Energia, Transporturile și guvernanța companiilor de stat. „În următoarele două săptămâni și aceste condiții vor fi definitivate în ședințele de guvern”, a precizat Bolojan. Fondurile vor finanța proiecte majore de infrastructură Potrivit șefului Guvernului, fondurile obținute din această cerere vor fi destinate lucrărilor de infrastructură mare, spitalelor și școlilor aflate în proces de reabilitare. Prin accesarea acestei tranșe, România continuă implementarea proiectelor asumate prin PNRR, un program esențial pentru modernizarea serviciilor publice și a infrastructurii strategice.

Pensiile speciale blochează proiecte PNRR (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Eveniment

Ce proiecte PNRR pierde România din cauza pensiilor speciale

România riscă să piardă finanțări importante prin PNRR, iar printre cauze se numără și menținerea pensiilor speciale. Pensiile speciale blochează proiecte PNRR Ministerul Investițiilor și Finanțelor Publice urmează să publice lista actualizată a proiectelor eligibile, după pierderea celor 7,5 miliarde de euro din fondurile europene acordate în 2020. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR În județul Iași, din cele peste 860 de proiecte aprobate prin PNRR, doar 30 au fost finalizate, restul aflându-se încă în implementare. Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, termenul-limită pentru finalizarea tuturor jaloanelor este 31 august 2026, iar plățile finale trebuie efectuate până la 31 decembrie 2026. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră