miercuri 26 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

176 articole
Politică

Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE. În acest moment, din PNRR, 9,2 miliarde sunt în ţară, din care 4 miliarde de euro sunt plătiţi pentru implementarea investiţiilor şi diferenţa se găseşte în celebrul buffer, la Banca Naţională a României, a mai arătat el. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei România a îndeplinit doar 14% din PNRR  „Deci, din total, 14% ne-am îndeplinit până în prezent. Acesta este un clasament. Sub noi mai există Bulgaria, Ungaria, care au avut problemele pe care le ştim, şi Polonia”, a arătat demnitarul. Însă, întrebat câţi bani ar trebui să intre anul acesta, Boloş a spus că sunt așteptați 10 miliarde de euro. „Lecţia PNRR-ului şi filozofia PNRR-ului spune foarte clar: Nu-ţi faci reformele, plăteşti un cost foarte scump”, a arătat el. „Exemplul cel mai simplu este cel legat de AMEPIP, cu o procedură administrativă pentru care ţi se blochează 400 de milioane de euro, de ce? Pentru că e o procedură de respectat pentru numirea conducerii unei instituţii. În timp ce noi ne luptăm ca să facem economii de cheltuială, reducem posturi pe la ministere, dar înseamnă, ca şi economie de cheltuială, foarte puţin în raport cu aceste costuri usturătoare ale neîndeplinirii reformelor, care înseamnă miliarde de lei. Deci, discutăm de viitorul ţării şi de sursele de finanţare pentru proiectele strategice de infrastructură, care dezvoltă România pentru următorii 50 de ani”, a mai arătat demnitarul.  AMEPIP este o instituţie în subordinea guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG). AMEPIP a devenit operaţională în martie 2024. În luna iulie 2024, conducerea agenţiei, respectiv preşedintele Mihai Precup şi vicepreşedinţii Ciprian Hojda şi Victor Moraru, a demisionat în urma neregulilor semnalate de Comisia Europeană privind procedura de selecţie a acestora. Procesul de numire a conducerii AMEPIP este legat de unul dintre jaloanele pe care România nu le-a îndeplinit pentru a primi cea de-a treia cerere de plată din PNRR. Pentru a fi îndeplinit acest jalon, în valoare de 400 milioane de euro, trebuie desfăşurat un proces corect de recrutare şi selecţie, explica Ziarul Financiar. 

Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR Foto: Facebook
Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz Foto: Facebook
Politică

Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz: pierdem 300 milioane euro din cauza numirilor politice

Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz, unde a fost plasat în consiliul de administrație cu susținerea PNL. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus România riscă să piardă 300 milioane euro din PNRR din cauza numirilor politice în CA-urile marilor companii din energie. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz Silvian Șorici a fost consilier județean PNL în Sibiu. El a absolvit facultatea de economie la Craiova și a fost economist sau administrator la diferite societăți locale. În anul fiscal 2023 el a câștigat, net, 205.543 lei de la SOBIS Solutions SRL, din Arpașu de Jos.  Potrivit datelor de pe site-ul Romgaz, el a beneficiat, în anul fiscal 2023, de o remunerație totală netă de 338.941 de lei, inclusiv bonusuri și beneficii. Însă, în declarația sa de avere din 2024, care se referă la anul fiscal 2023, el susține că indemnizația sa a fost de doar 188.529 lei.  În februarie 2025, el a fost numit în cadrul Comitetului de Nominalizare si Remunerare din cadrul CA-ului Romgaz.  Numirile în CA-urile companiilor din Energie sabotează PNRR „Am avut şi avem în continuare suspendate 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea o vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului. Dacă această încheiere de contracte a avut la bază un viciu care se dovedeşte a fi unul ce rezultă din scrisoarea Comisiei de suspendare a fondurilor, atunci eu consider că sunt argumente suficiente astfel încât aceste contracte să fie reziliate. Evident, dacă e prevăzută plata salariilor compensatorii, să fie făcută această plată. Dar este total nefiresc să avem un cost usturător pentru un astfel de jalon - discutăm de 300 de milioane de euro - pentru un motiv extrem de pueril: n-am respectat o procedură de selectare a administratorilor şi în felul acesta pierdem o grămadă de bani”, spunea Marcel Boloș la 2 februarie. 

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze PNRR
Politică

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze 10 miliarde de euro din PNRR

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze 10 miliarde de euro din PNRR. Criticile au fost lansate în cadrul unei reuniuni a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, la care au participat și reprezentanții Comisiei Europene. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Guvernul a ținut însă secrete aceste critici. Informația apare într-un document al Consiliului Fiscal. Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze PNRR „În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, din 12 februarie 2025, la care au participat reprezentanții CE, Guvernul României a fost supus unor critici severe din partea CE pentru restanțele în implementarea PNRR, cu precizarea că România riscă să piardă 10 mld. euro din fondurile europene alocate prin PNRR.   În acest context, oficiali ai MIPE au supus discuției cu reprezentanții CE revizuirea PNRR, vizând patru obiective esențiale: mutarea de pe segmentul împrumut pe cel de grant a proiectelor cu un ritm susținut de implementare; creșterea eficienței utilizării fondurilor prin acordarea de prioritate proiectelor aferente eficienței energetice și digitalizării; reprogramarea termenelor de implementare pentru investiții către finele perioadei de implementare a PNRR (31 august 2026); revizuirea țintelor asumate acolo unde există riscuri evidente de neimplementare”, arată Consiliul Fiscal.  Dar chiar Consiliul Fiscal își exprimă îndoielile că PNRR mai poate fi implementat. „Acest nivel scăzut al realizărilor pe o perioadă de patru ani în raport cu termenul de finalizare a tuturor jaloanelor și țintelor aferente PNRR (până la finele lunii decembrie 2024 doar 14% din jaloane și ținte fuseseră îndeplinite) face improbabilă recuperarea întârzierilor în doar un an și jumătate. Această posibilitate implică pierderea unor sume semnificative de bani europeni și nerealizarea unor importante reforme și programe de investiții care ar fi putut contribui la menținerea României pe traiectoria unei dezvoltări sustenabile”, arată Consiliul.  În plus, dacă banii din PNRR nu vor fi atrași, guvernul va trebui să acopere din fonduri proprii contractele aflate în derulare, ceea ce va afecta deficitul bugetar.  Până acum, rata de absorbție efectivă a PNRR este de 20%, mai scrie CF. 

Miniștrii Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR Foto: Inquam/George Calin
Politică

Miniștrii Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR

Miniștrii Florin Barbu, zis „Busi”, Sebastian Burduja, Mircea Fechet și Alexandru Rafila sunt cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR, arată un document marcat „confidențial” semnat de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat Documentul este o notă de informare în legătură cu „dificultățile” înregistrate de MIPE în relația cu coordonatorii de reforme din PNRR. Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe  Cel mai mare dezastru este la ministerul Agriculturii, condus din iunie 2023 de un apropiat al grupării Paul Stănescu din PSD, Florin Barbu, zis Busi. Barbu a fost director în Primăria Slatina pe vremea când instituția era condusă de Darius Vâlcov. În 2014, a ajuns, cu susținerea PSD, la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. La acel moment, protectorul său politic, Vâlcov, era ministru de Finanțe.  Documentul lui Boloș arată că ministerul Agriculturii a înregistrat zero progreze în implementarea PNRR. „Unele ministere sunt în situații critice: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a înregistrat niciun progres, Ministerul Energiei are o rată de execuție de doar 4,56%, iar Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății se află la 6,99% și, respectiv, 11,64%. Această situație ridică probleme majore în ceea ce privește capacitatea României de a-și respecta angajamentele asumate prin PNRR și de a accesa integral fondurile europene disponibile”, arată nota.  Administrația publică, dezastru, deși cei care gestionează proiecte UE au spor de 50% Însă documentul critică dur administrația statului român: „Unul dintre cele mai mari obstacole în implementarea PNRR este lipsa unei capacități administrative adecvate. Atât ministerele, cât și beneficiarii locali se confruntă cu deficit de personal specializat, birocrație excesivă și proceduri greoaie”.  „Deși legislația prevede termene accelerate pentru proiectele finanțate prin fonduri europene, acestea nu sunt respectate, iar în multe cazuri aprobările necesare întârzie luni de zile” „Multe proiecte sunt afectate de neaprobarea creditelor bugetare sau de întârzierile în procesarea cererilor de transfer. Beneficiarii privați și cei finanțați parțial din bugetul de stat se confruntă cu un deficit constant de numerar, ceea ce împiedică desfășurarea lucrărilor” Documentul se încheie arătând că există riscul unui „eșec de proporții: „Dacă problemele actuale nu vor fi rezolvate rapid, România riscă să nu finalizeze la timp proiectele din PNRR, ceea ce ar însemna pierderea unei părți importante din fondurile europene disponibile. În lipsa unor soluții eficiente, investițiile rămase neterminate ar trebui finanțate din bugetul de stat, punând o presiune suplimentară asupra economiei. În acest context, Guvernul trebuie să adopte urgent măsuri de simplificare administrativă, de creștere a transparenței și de alocare eficientă a resurselor pentru a evita un eșec de proporții în gestionarea celui mai important program de finanțare externă al României”. Nota MIPE a fost publicată de site-ul stiripesurse.ro.

Suma uriașă cu care a crescut pensia specială a lui Ciucă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Suma uriașă cu care a crescut pensia specială a lui Ciucă în anii în care a condus PNL și Guvernul

Suma uriașă cu care a crescut pensia specială a lui Ciucă în anii în care a condus PNL și Guvernul: 50.000 de lei în patru ani, peste rata inflației.  Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Suma uriașă cu care a crescut pensia specială a lui Ciucă PNRR-ul este blocat în acest moment și de o modificare la legea pensiilor speciale, inițiată de PNL. Această inițiativă legislativă, din 2024, a încălcat principiul ireversibilității reformelor deja aprobate de Comisia Europeană. Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. suma pe care România ar urma să o piardă din PNRR pentru că a încălcat o reformă deja aprobată este de 660 milioane de euro. CCR urmează să decidă dacă proiectul celor șase parlamentari PNL, prin care se modifică legea pensiilor speciale convenită cu autoritățile de la Bruxelles, este constituțional. Declarațiile de avere succesive a lui Ciucă, din anul fiscal 2020 în anul fiscal 2024, arată că pensia sa a crescut cel mai consistent din 2023 în 2024: Anul fiscal 2020: 215.880 de lei net, anual Anul fiscal 2021: 214.990 Anul fiscal 2022: 221.616 lei Anul fiscal 2023: 232.990 Anul fiscal 2024: 265.068 de lei Procentual, pensia sa a crescut cu circa 24%.  Fostul președinte al PNL, Nicolae Ciucă, și-a dat demisia din Senat la finalul lunii ianuarie, fără explicații. 

Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul la absorbția fondurilor europene

Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul la absorbția fondurilor europene: zero pe linie, în ianuarie, în atragerea aceștor bani, pe cele mai importante linii de finanțare. Citește și: Postare virală a lui Traian Băsescu despre „șarlatanul” Georgescu: „A reușit cea mai incredibilă performanță” Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul Datele sunt oferite de ministerul de Finanțe. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) nu a mai publicat informații privind absorbția fondurilor din 20 decembrie, adică înainte ca Marcel Boloș (PNL) să preia acest portofoliu de la Adrian Câciu (PSD).  Unde nu s-a atras nici un ban în prima lună din ianuarie 2025, deși atât PNRR, cât și fondurile de coeziune, ar fi trebuit să absoarbă acum în ritm accelerat.  Dezastrul din ianuarie este în contrast cu uriașele sume pe guvernul Ciolacu II a planificat să le atragă în 2025: zero euro din fonduri PNRR, guvernul și-a planificat să aducă la buget peste 4,1 miliarde de euro zero euro din fonduri structurale și de coeziune, unde guvernul speră să atragă 4,7 miliarde de euro în 2025 zero fonduri pentru dezvoltare rurală și pescuit. Program 2025: 711 milioane de euro zero fonduri pe programul „Asistență de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (ReactEU)”. Program 2025: zero euro, dar tot programul are o valoare de 1,5 miliare euro „Estimăm o creștere economică de 2,5% în acest an bazată pe investiții și atragerea de fonduri europene”, spunea, la 19 februarie, premierul Marcel Ciolacu. 

Licitația pentru construirea SRU Iași, suspendată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Spitalul regional Iași, pe bani PNRR, nu trece de faza licitației de construcție

Licitația pentru construirea SRU Iași, suspendată. Licitația pentru construirea Spitalului Regional de Urgență (SRU) Iași a fost suspendată în urma unei contestații admise, depusă de grupul turc CCN. Licitația pentru construirea SRU Iași, suspendată Inițial, contractul fusese atribuit unei asocieri de firme românești de top: Bog’Art, Construcții Erbașu, Con-A Operations, Concelex și Conest. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Contestația a fost depusă în ianuarie 2025, blocând procedura înainte de semnarea contractului. Agenția Națională pentru DezvoltareaInfrastructurii de Sănătate (ANDIS) a confirmat oficial suspendarea licitației în așteptarea unei soluții definitive. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Elevii nu încap în băncile noi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Școli, dotate cu bănci și scaune prea mici pentru elevi. Banii au venit prin PNRR

Elevii nu încap în băncile noi. Printr-un proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), 1.150 de săli de clasă din 63 de unități de învățământ din municipiul Iași au fost echipate cu mobilier nou. Elevii nu încap în băncile noi Deși investiția era necesară, unii directori atrag atenția asupra problemelor de adaptabilitate, în special pentru elevii de liceu, pentru care băncile și scaunele sunt prea mici, chiar dacă sunt reglabile pe înălțime. Citește și: Generalul AUR Mircia Chelaru, senator, nu vrea să dea înapoi banii furați de la statul român, deși are o pensie specială uriașă Mobilierul modern reprezintă un avantaj pentru școlile din Iași, însă părinții și elevii semnalează disconfortul scaunelor și lipsa de adecvare pentru adolescenții mai înalți. Pentru a remedia această situație, directorii unităților de învățământ propun ca, în viitor, mobilierul să fie proiectat diferențiat pentru gimnaziu și liceu, astfel încât să răspundă mai bine nevoilor elevilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Deblocarea PNRR, discuții cu Comisia Europeană (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Eveniment

Deblocarea PNRR, discuții cu Comisia Europeană

Deblocarea PNRR, discuții cu Comisia Europeană. Reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și cei ai Comisiei Europene vor purta săptămâna viitoare discuții esențiale privind deblocarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Deblocarea PNRR, discuții cu Comisia Europeană Ministrul Marcel Boloș a anunțat că acest moment este crucial pentru obținerea unei flexibilități mai mari în implementarea proiectelor strategice. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Ministrul a subliniat importanța unor proiecte-cheie care vor defini direcția de dezvoltare a României, axate pe modernizare, competitivitate și adaptabilitate la provocările viitorului. Aceste investiții sunt fie în derulare, fie în fază incipientă, dar toate au un impact major asupra economiei și infrastructurii naționale. Spitale regionale, acces la serviciile medicale Printre cele mai importante proiecte menționate se numără spitalele regionale din Iași, Cluj și Craiova, investiții de peste 1 miliard de euro din fonduri europene. Acestea vor prelua cazurile grave, reducând astfel presiunea asupra marilor centre universitare și limitând exodul pacienților către București sau alte țări. Proiectul Antibiotice Iași Un alt proiect major vizează industria farmaceutică autohtonă, printr-o investiție de peste 100 de milioane de euro în Antibiotice Iași. Acest program sprijină producția de medicamente esențiale și contribuie la reducerea dependenței de importuri. Sprijin pentru agricultură Ministrul Boloș a menționat și Azomureș, singurul producător de îngrășăminte pentru agricultură din România, care va beneficia de o investiție de 225 de milioane de euro. Oficialul a anunțat că se va implica personal pentru a accelera semnarea contractului de finanțare. Microelectronică și hidrogen verde România participă activ în Proiectul Important de Interes Comun European (IPCEI), ce vizează dezvoltarea tehnologiilor în microelectronică, baterii și hidrogen verde. Accelerarea acestor inițiative este esențială pentru consolidarea poziției României în industriile viitorului. Protonoterapie și tratament oncologic avansat Un alt proiect revoluționar este IFIN-HH - Protonoterapie. Aceasta va fi o investiție în tratamente inovatoare pentru cancer, ce oferă efecte secundare reduse și șanse mai mari de recuperare pentru pacienți. Transplant și terapii avansate Institutul Clinic Fundeni va beneficia de o infrastructură spitalicească nouă, dotată cu laboratoare performante și tehnologii moderne. I Investiția va permite realizarea transplantului multi-organ, transplantului medular și terapiilor celulare avansate, poziționând România ca un hub medical de referință. Institutul de microtehnologii Un alt proiect strategic vizează Institutul de Microtehnologii. Acesta sprijină cercetarea în microelectronică și nanotehnologii – domenii esențiale pentru industriile viitorului. Tehnologii sustenabile România va beneficia de un Institut de Hidrogen la ICSI Râmnicu Vâlcea, cu o finanțare de peste 130 de milioane de euro. Acesta va fi dedicat dezvoltării soluțiilor pentru producția, stocarea și utilizarea hidrogenului. Institutul Cantacuzino: reluarea producției de vaccinuri Institutul Cantacuzino va primi investiții majore pentru reluarea producției de vaccinuri și dezvoltarea unor noi produse farmaceutice. Proiectul este considerat o investiție strategică pentru sănătatea publică și independența României în producția de medicamente esențiale. Tehnologie pentru viitor Un alt proiect vizionar este Institutul de Inteligență Artificială, care va avea aplicații în procesarea avansată a datelor multimedia, securitate cibernetică și aplicații spațiale pentru utilizare civilă. Această inițiativă ar plasa România pe harta țărilor implicate activ în dezvoltarea AI.

Motivul aberant pentru care au oprit izolarea termică cu bani PNRR Foto: Turnul Sfatului
Eveniment

Motivul aberant pentru care au oprit izolarea termică cu bani PNRR

Motivul aberant pentru care locuitorii unui bloc din Sibiu au oprit izolarea termică cu bani PNRR: „După reabilitare, pereții nu vor mai fi ai noștri”, relatează Turnul Sfatului. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Motivul aberant pentru care au oprit izolarea termică cu bani PNRR „Chiar dacă – pentru proprietarii de apartamente – programul derulat prin PNRR nu implică nicio cofinanțare, locuitorii au fost avertizați de o vecină că realitatea este alta. «Discuția a început pe grupul de WhatsApp al blocului, unde o vecină a spus că banii nu sunt nerambursabili, că sunt bani de împrumut. Și că tot noi va trebui să îi dăm înapoi», povestește un locuitor, care arată discuțiile de pe grup”, relatează Turnul Sfatului. „De către cine spuneam că e finanțat programul acesta cu renovarea? De PNRR! Păi și cum se face că primăria spunea că sunt fonduri nerambursabile?! Una e împrumutul și alta e «donația»!”, a scris pe grup vecina care a refuzat să-și de acordul pentru reabilitarea energetică. Ulterior, în dezbatere a apărut o altă vecină, care a susținut că, după renovare, „au și ei cotă parte din proprietățile noastre” - fără să fie clar cine sunt „ei”. Un consilier local din Sibiu, Lucian Hunyadi, a estimat că aproximativ 5% din locuitorii orașului „ nu vor accepta realitatea, ci vor prefera să creadă și să împrăștie tot felul de scenarii aiuritoare”.

România a cheltuit o sumă ridicol de mică din PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

România a cheltuit o sumă ridicol de mică din PNRR

România a cheltuit efectiv o sumă ridicol de mică din PNRR, arată un membru al Consiliului de Administrație al BNR, Cristian Popa: doar 4,1 miliarde de euro din 28,5 miliarde sunt efectiv consumate. Alte 5,3 miliarde de euro sunt încasate, dar necheltuite, iar uriașa sumă de 19,1 miliarde de euro este încă disponibilă, dar neîncasată. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Cererea trei de plată din PNRR, depusă în decembrie 2023, nu a fost aprobată nici acum de Comisia Europeană. În plus, potrivit lui Cristian Popa, România a fost singura țară din UE care era să fie sancționată prin suspendarea PNRR urmare a deficitului excesiv. România a cheltuit o sumă ridicol de mică din PNRR „România se confruntă cu întârzieri majore. Până la sfârșitul lunii septembrie 2024, din totalul de 28,5 miliarde euro, țara noastră a încasat doar 9,4 miliarde euro, adică aproximativ o treime. Problema este că, din acești bani, doar 4,1 miliarde euro erau efectiv cheltuite la finalul trimestrului III din 2024. În termeni de jaloane și ținte, România a îndeplinit doar 14% din ce își asumase, cu 448 jaloane rămase din 518 (date ale Comisiei Europene). Asta înseamnă că ritmul de absorbție și implementare este extrem de lent. Fără reforme, respectiv jaloane îndeplinite, miliardele nu vor mai veni. În plus, România a fost singura țară în pericol de suspendare a angajamentelor de plată sau a plăților, în baza articolului 10 din Regulamentul Facilității de Redresare și Reziliență, care sancționează statele membre care nu corectează deficitul excesiv. Am mai spus-o și în trecut: PNRR nu este doar despre absorbția unor fonduri europene, ci despre modernizarea structurală a României. Este greu de imaginat o altă ocazie în care cineva îți oferă 28,5 miliarde euro pentru dezvoltare și îți cere doar să faci ceea ce oricum era necesar: reforme, disciplină fiscală și să investești eficient, strategic, să faci ceva să îți fie mai bine pe termen lung. Beneficiile sunt duble: nu doar că ai o sursă solidă de finanțare, dar ai și un set clar de reforme și mecanisme de implementare care să sprijine o dezvoltare sustenabilă. Este, desigur, important să primim undițe, nu pește, pentru a ne descurca și atunci când programul expiră. Mai avem mai puțin de doi ani la dispoziție pentru a valorifica această oportunitate. La final, sumele necheltuite se pierd”, a scris Popa, pe Facebook. Ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, a arătat recent că modificarea legii pensiilor speciale, după ce aceasta fusese negociată și convenită cu UE, este unul din motivele blocajului PNRR.

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB

Pensiile speciale vor înghiți, în 2025, circa 0,9% din PIB, mai mult de 17 miliarde de lei, arată datele bugetului de stat pentru anul 2025. La ministerul Apărării, suma prevăzută pentru aceste pensii scade ușor, dar la Apărare și SRI ele cresc puțin. România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Pensiile de serviciu ale civililor - printre care magistrații, diplomații și angajații Curții de Conturi - nu sunt prevăzute separat în buget, dar pot fi estimate pe baza plăților făcute în ianuarie. Ce sume sunt prevăzute pentru pensiile speciale, camuflate în bugetele instituțiilor militarizate la capitolul „Asistența socială”: 8,47 miliarde de lei - ministerul de Interne 5,9 miliarde de lei - ministerul Apărării 1,16 miliarde de lei - SRI Aceste trei instituții dețin propriile case de pensii. La Senat și Camera Deputaților mai sunt 46 de milioane de lei pentru pensii speciale ale foștilor parlamentari. La ele se adaugă pensiile speciale ale civililor, denumite „pensii de serviciu” și plătite din bugetul casei de pensii. Ele pot fi doar estimate. De exemplu, în ianuarie erau 5.622 de magistrați care beneficiau de o pensie medie de 25.185 de lei. Un calcul simplu ar arăta că, în 12 luni, aceștia vor primi pensii de 1,7 miliarde de lei. Încă 215 milioane de lei ar fi pensiile personalului aviatic, 78,5 milioane de lei - foștii diplomați, 65 de milioane de lei - funcționarii parlamentari și circa 83 de milioane de lei pentru pensionarii din Curtea de Conturi. În total, bugetul achită pensii speciale de aproximativ 17,6 miliarde de lei. PIB-ul României este estimat, în 2025, la 1.912 miliarde lei, deci pensiile speciale consumă peste 0,92% din PIB.

Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat

Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat: dați afară, iar plățile compensatorii impozitate cu 99%, „cu reținere la sursă”, propune fostul ministru al Energiei, Răzvan Niculescu. El scrie că „România încă riscă să piardă sute de milioane de euro de la UE pentru că unele selecții în companiile de stat nu au respectat prevederile legale”. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma 300 milioane euro blocați pentru că au fost politizate companiile de stat „Am avut şi avem în continuare suspendaţi 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului”, a spus ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, acum câteva zile. Niculescu susține că soluția este preluarea modelului Poloniei: „Îi dai afară, le dai banii, îi impozitezi cu reținere la sursă”. Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat „Pare ca Romania încă risca sa piarda sute de milioane de euro de la UE pentru ca unele selectii in companiile de stat nu au respectat prevederile legale. Ce e de facut pentru ca acesti bani sa nu fie pierduti iar respectul fata de lege sa fie reinstaurat: Pasul 1 Adoptarea unei OUG care sa prevada ca tuturor administratorilor demisi in societatile comerciale in luna Februarie, carora trebuie sa li se plateasca compensatii financiare mari ca urmare a contractelor semnate, li se aplica un sistem de impozitare de 99% cu retinere la sursa. O lege identica a facut Polonia in urma cu cativa ani. Ii dai afara, le dai banii, ii impozitezi cu retinere la sursa. Pasul 2 Ii inviti pe cei numiti fara respectarea legii sa isi dea demisiile si sa reintre in procedura de selectie care va urma Pasul 3 Demiterea administratorilor numiti ilegal si care nu vor sa isi dea demisia. Le platesti toate minunile pe care le au in contracte, dupa ce le retii 99% impozit la sursa. Pasul 4 Numirea in AGA a unor administratori interimari care sa corespunda profesional. In 2014 am reusit sa fac numiri in consilii de administratie a unor oameni pe criterii exclusiv profesionale (de ex. Sergiu Manea, Mihai Anitei, Mihai Chebac, Arielle de Rothschild, etc). Stiu ca se pot numi oameni de calitate cu putina vointa si efort. Pasul 5 Reluarea procedurilor de selectie cu respectarea legii si alegerea/numirea unor oameni competenti si integrii care sa puna companiile de stat la treaba. Lipitorii de afise nu au ce cauta in functii in companiile de stat care nu sunt functii politice”, a scris Niculescu.

Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR pentru că marile companii din Energie sunt sub control politic Foto: Ministerul Energiei
Eveniment

Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR

Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane d euro din PNRR, a explicat Marcel Boloș într-un interviu pentru Agerpres. Însă Boloș a folosit un limbaj încâlcit și a părut chiar să apere decizia de a numi conduceri ale acestor mari companii de stat fără să se respecte regulile convenite cu Comisia Europeană. Citește și: Antisemitism brutal al „președintelui ales” Georgescu: „Dumnezeu l-a făcut pe Adam și Eva, nu pe Adan și Ițik” Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR „Am avut şi avem în continuare suspendate 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea o vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului. Dacă această încheiere de contracte a avut la bază un viciu care se dovedeşte a fi unul ce rezultă din scrisoarea Comisiei de suspendare a fondurilor, atunci eu consider că sunt argumente suficiente astfel încât aceste contracte să fie reziliate. Evident, dacă e prevăzută plata salariilor compensatorii, să fie făcută această plată. Dar este total nefiresc să avem un cost usturător pentru un astfel de jalon - discutăm de 300 de milioane de euro - pentru un motiv extrem de pueril: n-am respectat o procedură de selectare a administratorilor şi în felul acesta pierdem o grămadă de bani. Să nu uităm că vin reformele şi mai dure în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi atunci, dacă ne poticnim la proceduri administrative care ţin de normalitatea implementării lor, atunci ce o să facem când jaloanele privind reformele sunt mult mai complexe şi mult mai costisitoare din punct de vedere al bugetului?”, a explicat Boloș.

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR) (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR)

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR). Mai multe acumulări de apă din România vor fi reabilitate printr-un proiect finanțat din Planul de Redresare și Reziliență. Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR) Administrația Națională Apele Române a obținut fonduri și a lansat o licitație cu o valoare estimată la 673 de milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Din cele 13 acumulări vizate, trei se află sub administrarea Administrației Bazinale de Apă Iași-Bârlad: două în județul Vaslui și una în județul Iași. Acumularea din Iași este situată în comuna Lețcani, pe râul Voinești, în apropierea localității Cucuteni, iar pentru reabilitarea acesteia au fost alocate 33,27 milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră