sâmbătă 22 august
Login Contact
DeFapt.ro

pnrr

303 articole
Politică

Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar urma să crească cu 12 miliarde lei/an, potrivit noii legi

Ultima formă a legii salarizării bugetarilor ar duce la o creștere cu 12 miliarde de lei a cheltuielilor cu bugetarii, în 2026 față de 2025. Aceasta ar însemna 0,63% din PIB-ul estimat la 1.909 miliarde de lei.  Citește și: Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE Inițial se estima o creștere de doar opt miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Partide care au discutat, azi, la Cotroceni, au estimat că cele patru miliarde în plus, peste estimarea inițială de opt miliarde, vor veni din reduceri de cheltuieli.  Sindicatele cer mai mult de 12 miliarde de lei Cu toate acestea, sindicatele sunt nemulțumite. „Practic noua formă e mai proastă decât toate formele anterioare, în sensul în care nu numai că valoarea de referință scade, e problema că pentru multe familii ocupaționale și profesii coeficienții scad. Adică pe lângă scăderea valorii de referință și coeficienții scad”, a declarat Bogdan Hossu la Antena 3 CNN.  „Scăderea valorii de referință este forma găsită ad hoc de inițiatori de a completa de la 8 miliarde la 12 miliarde. Scăderea d 2,5% acoperă suma de ani pe care nu aveau posibilitatea să o găsească. (...) Guvernul putea rezolva problema resursei financiare simplu: prin dezvoltarea economică. Dacă rezolva crizele cu care ne confruntăm, energie, gaz, combustibil, am fi avut banii pentru anvelopă”, a spus Hossu.  „Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a declarat, azi, ministrul Dragoș Pîslaru. Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a scris, miercuri, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. „De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. În acest moment, Legea responsabilității fiscal - bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a explicat ministrul de Finanțe. 

Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar urma să crească cu 12 miliarde lei/an, potrivit noii legi
Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE
Politică

Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a atacat, din nou, orice majorare a cheltuielilor cu salariile, arătând că, în 2024, ele consumau 40% din încasările la buget - cel mai mare procent din UE, mult peste media Uniunii, de 26%. Un grafic publicat de Nazare mai arată că, în 2024, cheltuielile cu salariile erau peste 11% din PIB, din nou mult peste media UE.  Ministrul de Finanțe arată că discutata creștere de opt miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor - de fapt, se ajunsese la o majorare de peste 12 miliarde, potrivit premierului Bolojan - nu este o cheltuială într-un singur an: „Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă”.  Citește și: Un rezident s-a sinucis, altul este șofer de Uber, un pediatru oncolog lucrează în construcții: Republica UMF explicată de un medic Creșterile de salarii „ajung la întreaga societate afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii” Ce arată Nazare în postarea sa: „Îşi permite România să susțină noi angajamente de cheltuieli pe termen lung, fără să transfere nota de plată în viitor? De ce orice diferență adăugată celor 8 mld. lei pe an devine o obligație permanentă, transferabilă întregii societăți şi generațiilor următoare” „Am analizat fiecare versiune transmisă, am refăcut estimările acolo unde impactul era incomplet și am atras atenția asupra diferenței dintre costul aparent din primul an și obligația structurală pe care statul și-o asumă pe termen mediu” „În 2024, masa salarială publică reprezenta echivalentul a aproape 40% din veniturile fiscale, față de aproximativ 26% la nivelul Uniunii Europene – cea mai ridicată pondere dintre statele membre (...) În aceste condiții, fiecare creștere permanentă care nu are o sursă de finanțare pune presiune asupra investițiilor, sănătății, educației, apărării, datoriei publice sau asupra taxelor plătite de economie” „Dezechilibrele din sistemul de salarizare nu rămân izolate în sectorul public. Atunci când devin permanente și nu au o sursă reală de finanțare, ele se propagă în buget și contribuie la deficite mai mari, datorie publică în creștere, costuri mai ridicate de finanțare și presiuni inflaționiste (...) În final, costurile sunt suportate de întreaga societate: de persoanele vulnerabile, prin pierderea puterii de cumpărare, dar și de cei care muncesc, investesc și produc, prin taxe mai mari, finanțare mai scumpă și oportunități mai puține” „De aceea, discuția despre noua lege nu trebuie să fie doar despre cât putem distribui astăzi. Trebuie să ne uităm cu responsabilitate la locul în care vrem să fie România peste 5 sau 10 ani. Avem nevoie de un stat care își plătește corect angajații, dar care își poate respecta promisiunile fără să transfere costurile către economie sau către generațiile următoare” „Chiar și reformele care aduc beneficii legitime, precum reforma pensiilor, se pot întoarce împotriva oamenilor dacă nu sunt corelate cu măsuri fiscale, reforme structurale și decizii asumate la timp. O creștere nominală de aproape 40%, urmată de doi ani de înghețări și de o inflație ridicată, trebuie evaluată prin puterea de cumpărare care a rămas, nu doar prin procentul anunțat inițial.” „Statul trebuie să ofere beneficii pe care le poate păstra în timp, nu câștiguri acordate astăzi și recuperate mâine prin inflație, taxe, înghețări sau reduceri. Mai mult, costurile unor asemenea decizii nu sunt suportate doar de cei care solicită și de cei care acordă, ci și de oamenii care nu participă nici la revendicare, nici la decizie. Ele ajung la întreaga societate – prin inflație, taxe mai mari, credite mai scumpe, investiții amânate și servicii publice mai slabe – afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii și generațiile viitoare”. Ministrul de Finanțe a criticat și miercuri legea salarizării. El a scris, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. 

Siegfried Mureșan îl acuză pe Grindeanu că a ratat sume uriașe din PNRR, inclusiv pentru metroul Cluj
Politică

Siegfried Mureșan îl acuză pe Grindeanu că a ratat sume uriașe din PNRR, inclusiv pentru metroul Cluj

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan face un bilanț al ratărilor unor finanțări PNRR de care este vinovat Sorin Grindeanu: metroul de la Cluj, trei dintre cele patru loturi ale liniei feroviare Caransebeș–Timișoara–Arad, plus blocarea unor bani din cauza numirilor netransparente în conducerile CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Citește și: Un rezident s-a sinucis, altul este șofer de Uber, un pediatru oncolog lucrează în construcții: Republica UMF explicată de un medic Mureșan amintește că Ministerul Muncii, care, în patru ani în care a fost condus de PSD, nu a dus la bun sfârșit jalonul privind Legea salarizării unitare. Licitații dubioase au dus la ratarea unor sume imense „Realitatea este următoarea: cât timp a deținut conducerea Guvernului, PSD nu a reușit să ducă la bun sfârșit nicio cerere de plată din PNRR. Adică nicio tranșă de plată nu a fost și depusă, și aprobată complet în timpul Guvernului PSD/Ciolacu. Mai mult, principalele probleme privind PNRR s-au înregistrat, în mare parte, la ministerele conduse de PSD. Aici vorbim despre Ministerul Transporturilor, care, în mandatul lui Sorin Grindeanu, a pierdut banii pentru metroul de la Cluj, pentru trei dintre cele patru loturi ale liniei feroviare Caransebeș–Timișoara–Arad și a dus la blocarea unor bani din cauza numirilor netransparente în conducerile CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Vorbim, de asemenea, despre Ministerul Muncii, care, în cei patru ani în care a fost condus de PSD, nu a dus la bun sfârșit jalonul privind Legea salarizării unitare (...)   PSD nu a salvat banii din PNRR. PSD a votat, în ultimul moment, proiectele pregătite de Guvernul condus de Ilie Bolojan pentru a salva banii pe care guvernele conduse de PSD i-au pus în pericol”, a scris Siegfried Mureșan, pe Facebook.    În iulie 2025, Guvernul a scos trei tronsoane de cale ferată din PNRR, respectiv loturile 1, 3 și 4 din Arad – Timișoara – Caransebeș. La acel moment, Lotul 1 Caransebeș-Lugoj avea un stadiu fizic de 1,10%, Lotul 2 (care rămâne în PNRR) Lugoj-Timișoara Est de 33,99%, Lotul 3 Timișoara Est-Ronaț Triaj Gr.D de 10,27%, iar Lotul 4 Ronaț Triaj D-Arad de 15,60%, potrivit ultimei monitorizări a CFR SA. Ministru al Transporturilor era, la acel moment, pesedistul Ciprian Șerban.  Metroul Cluj a fost scos de la finanțarea PNRR de 300 milioane de euro din cauza întârzierii procedurii de licitație: o erată n-a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE. Autoritățile române au omis să publice în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene anunțurile de tip erată sau de suspendare/modificare aferente procedurilor de achiziții publice, creând discrepanțe față de datele din sistemul național.

Bolojan recunoaște că proiectul legii salarizării era prea împovărător pentru contribuabili: „E o formă de inconștiență”
Politică

Bolojan recunoaște că proiectul legii salarizării era prea împovărător pentru contribuabili: „E o formă de inconștiență”

Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că proiectul legii salarizării ar fi adus o majorare a cheltuielilor cu bugetarii de peste 12 miliarde de lei, iar Comisia Europeană nu a fost de acord. În plus, Bolojan a arătat că aceste cheltuieli suplimentare ar fi fost suportate de sectorul privat: „A vorbi doar de creșteri în sectorul public, fără să ai în vedere că acești bani trebuie produși de cineva, în principal de cei din sectorul privat, e o formă de inconștiență”. Citește și: Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit Azi, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a scris pe Facebook că salariile bugetarilor nu pot crește atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB.  Trebuie să ne gândim și la milioanele de oameni care lucrează în sectorul privat Acum, Bolojan, într-o intervenție la postul B1 TV, părea resemnat că România nu va îndeplini jalonul PNRR privind noua lege a salarizării și se va pierde o tranșă de aproape 800 milioane de euro.  „Pe legea salarizării unitare lucrurile stau în felul următor. Așa cum știți, domnul Pâslaru a preluat un proiect pe care l-a lăsat domnul Manole.  Pe propunerea care a fost făcută nu s-a ajuns la o înțelegere cu sindicatele ca atare, suma totală, discutând cu fiecare categorie socială de bugetari, a fost majorată treptat, treptat și a ajuns la anumite valoare să spunem peste 12 miliarde ca în anvelopă, deși se pornise de la 8 miliarde. În această situație, a fost comunicat experțiilor Comisiei Europene acest draft, material de lucru, ca să înțelegem bine. A venit un punct de vedere astăzi de la Comisie legat de aceste observații și în baza acestui punct de vedere Ministerul de Finanțe și Ministerul Muncii au lucrat prin experții lor în așa fel încât să reașeze propunerea. Au făcut anumite observații și au pus niște semne de întrebare și niște clarificări care sunt de bun simț. Pentru că nu ne forțează aici, noi avem niște constrângeri și nu putem să facem decât lucrurile care le putem face în datele pe care le avem. E o problemă legată de faptul că în condițiile în care crești anvelopa peste un anumit nivel trebuie să găsești diferența de bani pe care trebuie să o reduci din altă parte. Deci problema este ca la final plus cu minus să te încadrezi în ceea ce poate economia românească. Ori cu cât încerci să duci lucrurile spre un anumit plus cu atâta trebuie să faci reduceri de cheltuieri mai mari. (…) Această propunere trebuie făcută în așa fel încât, pe de-o parte, să fie făcută suportabilă pentru economia românească, să corecteze inechitățile. Pentru că dacă nu se întâmplă aceste lucruri, nu ne luăm nici banii. Dar trebuie să ne gândim și la milioanele de oameni care lucrează în sectorul privat, care prin munca lor în fiecare zi, trebuie să genereze acești bani și dacă în sectorul public cheltuiele sunt enorme, nu fac decât să pună o sarcină în spatele acestor oameni pe care nu mai pot duce, aceasta este realitatea. Deci a vorbi doar de creșteri în sectorul public, fără să ai în vedere că acești bani trebuie produși de cineva, în principal de cei din sectorul privat, e o formă de inconștiență. Astăzi sunt din nou discuții tehnice, mâine vom mai avea o rundă de discuții și sunt două posibilități. Sau se ajunge la un consens și la o formulă de susținere pe care eu o susțin și am discutat cu colegii din PNL să susținem acest prag, pentru că consider că este bun pentru România, în contextul actual. Sau dacă nu se va ajunge la o înțelegere pe tema asta, atunci vom fi în situația în care vom pierde niște fonduri europene. E o chestiune de minus de credibilitate pentru noi, pentru ca ne-am angajat sa facem aceste lucruri, si este un risc”, a arătat premierul, la postul B1. 

Marius Lulea, ex-creierul AUR, cere „românilor” să-i spună dacă ei au primit vreun euro din PNRR
Politică

Marius Lulea, ex-creierul AUR, cere „românilor” să-i spună dacă ei au primit vreun euro din PNRR

Unul dintre fondatorii AUR, Marius Lulea, considerat multă vreme strategul formațiunii, cere cititorilor săi de pe Facebook să-i spună dacă au primit vreun euro din PNRR. El sugerează că, de fapt, banii au fost delapidați. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor „Să-mi scrie un român care a primit vreun euro din PNRR, că se tot spune că pierdem banii, pe care tot ei îi delapidează”, a scris el. Postarea sa a strâns peste 12.000 de like-uri și 2.600 de redistribuiri. „Bani din PNRR pentru ucrainieni și moldoveni”, cred suveraniștii  Însă unii comentatori îi spun că ei au primit bani din PNRR. „Eu am accesat 60.000 din PNRR euro pentru dotarea laboratorului de informatica de la liceul Shakespeare din Timișoara”, îi scrie Adrian Stângă, care a predat matematică la acest liceu.  „Eu am primit bani din PNRR .... cand merg din Iasi la Bucuresti din Adjud acuma si din septembrie de la Bacau merg constant pe autostrada pana la Bucuresti ... fara E 85 ( drumul mortii ). Asa ca fiecare roman care merge pe A7 a primit bani din PNRR si multe alte investitii facute cu acei bani”, arată și Ionel Daneș.  Însă mulți suveraniști par să fi înțeles ce așteaptă Lulea și au răspuns pe măsură: „Cred că acești bani merg direct în conturile din Moldova și Ucraina ! Noi doar ne vindem țara pentru acest PNNR !” „Bani din PNRR pentru ucrainieni și moldoveni”  „Toti bani dati de UE ROMANIEI SUNT IMPRUMUTURI CU DOBÂNDĂ DE 7% CEA MAI MARE DN LUME” - mesaj la care Lulea a dat like!  „PNNR , "împrumut pentru furat" , toți primarii lăudau în canpanie !” (sic!)  „România pierdută! Hai să ajungem la fund, poate poate ne vom trezii!”    Marius Lulea s-a certat cu George Simion și, deși susține că a rămas membru al AUR, nu mai deține funcții de conducere. Acum câteva luni, Lulea spunea despre liderul AUR: „Copil răsfățat, care consideră că totul i se cuvine!”.  În februarie 2026, el afirma că România nu are nevoie de banii UE pentru Apărare. „România nu are nevoie de bani de înarmare, nu avem niciun motiv să ne înarmăm, nu avem niciun motiv să ajungem într-un conflict. Uneori este mai bine să cedezi temporar decât să intri într-un război pe care nu îl poți câștiga sau care se poate întinde pe termen foarte lung, pentru că distrugerile materiale și umane, care apar într-un război atât de crunt cum este cel din Ucraina, nu se pot reface nici în cateva generații”, declara ex-liderul AUR.   

Avertisment dur de la Comisia Europeană, după ce PSD și AUR au distrus un jalon PNRR - presă
Politică

Avertisment dur de la Comisia Europeană, după ce PSD și AUR au distrus un jalon PNRR - presă

Comisia Europeană a anunțat că „va analiza cu atenție” modificările aduse de PSD și AUR la legea decarbonizării, arătând că această lege era un „jalon esențial”. „În general, Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile naționale de redresare și reziliență și reamintește că orice risc de regres în implementarea reformelor va fi analizat cu atenție, putând atrage consecințe financiare”, se arată într-un răspuns al oficialilor de la Bruxelles către Antena 3.  Citește și: „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul Cărbunele, scump, nu doar poluant, arată Comisia Europeană Comisia arată că modificările aduse legii nu se justifică, fiindcă România a avut bani pentru a înlocui centralele care produceau energie pe bază de cărbune. „Situația actuală (criza energetică din România, n.r.) nu este legată de eliminarea treptată a centralelor pe cărbune și lignit. Debitele scăzute ale râurilor pot afecta producția de energie hidro și nucleară pe timpul verii, iar condițiile actuale sunt deosebit de severe. Comisia Europeană este disponibilă pentru discuții și pregătită să ofere consultanță privind instrumentele existente în legislația Uniunii Europene care pot contribui la atenuarea efectelor secetei și la asigurarea securității alimentării cu energie, care rămâne stabilă, fără motive de îngrijorare imediată în acest moment. Au existat întârzieri semnificative în dezvoltarea alternativelor la sursele de energie cu grad ridicat de poluare și la capacitățile de producție dependente de debitele râurilor, precum sursele regenerabile de energie (RES), sistemele de stocare cu baterii sau chiar centralele pe gaze naturale. Modificările adoptate, prin posibilitatea de a permite repornirea unor capacități pe cărbune deja închise sau prelungirea funcționării celor existente peste termenul convenit, ar putea încetini și mai mult dezvoltarea noilor capacități alternative de producție. Legea decarbonizării reprezintă un angajament esențial al României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Obiectivul acesteia - eliminarea etapizată a capacităților de producție pe cărbune și închiderea lor completă până în 2032 – rămâne extrem de relevant în contextul actual. Această eliminare treptată va accelera dezvoltarea alternativelor, în special a surselor regenerabile de energie și a instalațiilor de stocare de mare capacitate, ceea ce va contribui la creșterea rezilienței sistemului energetic românesc și la reducerea prețurilor angro la energie electrică, care sunt în prezent influențate de costurile ridicate ale producerii energiei în centralele pe cărbune”, se precizează în document.  Nicușor Dan va retrimite legea la Parlament   Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, a avertizat acum trei zile președintele Nicușor Dan, într-o postare pe platforma X.   „De asemenea, am urmărit cu atenție dezbaterile de astǎzi privind modificarea legislației referitoare la decarbonizare. Interesul național înseamnă atât securitate energetică, cât și respectarea angajamentelor asumate de România și protejarea stabilității economice și financiare a țării. Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR”, a scris șeful statului. 

ANALIZĂ PSD, aliat cu AUR, distruge sistematic mai multe jaloane PNRR sau le blochează. Mai sunt 26 de zile până la închiderea PNRR
Politică

ANALIZĂ PSD, aliat cu AUR, distruge sistematic mai multe jaloane PNRR sau le blochează. Mai sunt 26 de zile până la închiderea PNRR

Atacul PSD și AUR asupra legii decarbonizării - care ar bloca PNRR, iar România ar pierde miliarde de euro - nu este singular. Partidul lui Grindeanu s-a aliat cu cel al lui Simion și fie blochează legi importante, fie le modifică astfel încât să nu îndeplinească cerințele PNRR.  Citește și: Grefierii sunt scandalizați că Guvernul le decontează ochelari de doar 500 de lei, au sesizat UE și cer decontare fără limite Marți, președintele Nicușor Dan a avut pentru prima oară un atac direct la măsurile promovate de PSD: „Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR”, a scris el, referindu-se la amendamentele aduse la legea decarbonizării. Legi și HG-uri distruse sau blocate de PSD-AUR Dar acest caz nu este singular: PSD a amenințat că va ataca în contencios administrativ Hotărârea de Guvern prin care se adopta Strategia Biodiversității. Premierul Bolojan a cedat, iar PNL a promovat legea sub formă de proiect de lege. Strategia a fost convenită cu Comisia Europeană și este jalon PNRR. Acum, PSD amenință că o va schimba radical: „Un miliard de euro nu poate fi un motiv să votăm în orb. Nu voi vota in orb, nici eu si nici PSD. Am citit acest document şi am formulat 20 de amendamente pe care le-a asumat Partidul Social Democrat si le-am depus in Senatul României. Prin adoptarea propunerilor mele, vom proteja natura, dar niciun ONG nu va mai bloca: construcţia de hidrocentrale; ⁠exploatarea gazelor naturale; ⁠mineritul Romaniei; ⁠coridoarele strategice de energie electrică şi gaze naturale”, a scris fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan. Legea salarizării bugetarilor, jalon de aproape 800 milioane de euro, este blocată, la cererea sindicatelor instigate de PSD.  Legea integrității: blocată de amendamentele prin care PSD vrea să-l demită pe Dominic Fritz, iar AUR să-l oblige pe Nicușor Dan să declare veniturile partenerei sale. Mai mulți juriști spun că amendamentele PSD și AUR sunt neconstituționale, legea ar pica la CCR și România ar pierde banii din PNRR.  Mai multe hotărâri de guvern atacate de PSD la Curtea de Apel, care a suspendat aplicarea acestor HG-uri, făceau parte din jaloanele PNRR. O banală hotărâre de guvern privind reorganizarea ministerului Agriculturii, hotărâre care a fost suspendată, era condiție PNRR: „Adoptarea actului normativ a fost determinată de necesitatea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv a Jalonului nr. 508 aferent Reformei nr. 1 din Componenta 16 – „RePowerEU”, precum și de obligația de a asigura Agenției Domeniilor Statului capacitatea operațională necesară identificării, cartografierii și inventarierii terenurilor degradate ale statului care urmează să fie  valorificate pentru dezvoltarea proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile.  Aceste activități constituie o etapă indispensabilă pentru implementarea Reformei nr. 1 din Componenta 16 – „RePowerEU”, al cărei obiectiv îl reprezintă creșterea rezilienței și a independenței energetice a României prin extinderea capacităților de producere a energiei din surse regenerabile și care beneficiază de o alocare totală de 3.011.752 de euro”, a explicat Guvernul.   

Viteza șocantă cu care Curtea de Apel București a judecat în favoarea PSD, împotriva lui Bolojan: circa 30 de ore
Politică

Viteza șocantă cu care Curtea de Apel București a judecat în favoarea PSD, împotriva lui Bolojan: circa 30 de ore

Curtea de Apel București a judecat cu o viteză șocantă, probabil fără precedent, plângerile depuse de PSD împotriva unor hotărâri de guvern emise de guvernul Bolojan. La circa 30 de ore de la depunerea plângerii, șase din aceste HG-uri au fost suspendate. Aceasta nu înseamnă, teoretic, că procesul s-a încheiat și PSD are dreptate, dar HG-urile nu mai produc efecte. Unele din ele erau jaloane PNRR.  Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating Secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec (USR), a arătat că Executivul nu a avut nici 24 de ore ca să-și pregătească apărarea. În iunie, Ilie Bolojan a avut o experiență asemănătoare, dar în calitate de președinte al PNL. Atunci, Tribunalul Ilfov a decis în privința contestației depuse de 16 liberali, care au vrut suspendarea a două dintre deciziile luate luni de PNL, în câteva ore.  În circa 30 de ore, Curtea de Apel a dat câștig de cauză PSD-ului Iată cronologia care arată cu ce viteză uluitoare a acționat Curtea de Apel București, condusă de o apropiată a Liei Savonea: Luni, 27 iulie, PSD depune 12 plângeri prealabile (procedură obligatorie) împotriva a 12 HG-uri. Atacul PSD se bazează pe avizele negative la aceste HG-uri emise de Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache. Premierul Bolojan a retras aproape imediat una din hotărâri, jalon PNRR, privind aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 și a planului național de acțiune aferent. El a spus că, deși este convins că a acționat legal, nu poate risca suspendarea HG-ului. Strategia va fi promovată prin proiect de lege.  Miercuri, 29 iulie, PSD atacă 11 din cele 12 hotărâri și cere suspendarea lor Potrivit șefului SGG, Reșitnec, „miercuri, începând cu ora 13:14, încep să intre la Secretariatul General al Guvernului (SGG reprezintă Guvernul în instanță) citații pe aceste 11 procese pentru a ne permite să construim apărare” Primul termen: joi, 30 iulie, ora 13:00. Completul de judecată, același care a “suspendat și comunicate de presă”, scrie Reșitnec. Este vorba de o decizie luată la plângerea Sanitas. Minuta Curții arăta că „suspendă procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice, publicat pe site-ul pârâtului în de 17.07.2026, la rubrica Comunicate de presă”.  Joi după-amiaza, Curtea de Apel dă câștig de cauză PSD și suspendă șase HG-uri. Printre ele și HG nr. 545/2026 prin care se stabilea parcul auto al Agenției Domeniilor Statului. Guvernul a arătat că astfel se rezolva un jalon PNRR, 508 „Așteptăm să ne fie comunicate deciziile, să vedem argumentele instanței și vom face recurs la fiecare din ele. Oare se vor judeca și acestea la fel de repede?”, scrie șeful SGG. 

Proiecte PNRR de zeci de milioane euro, coordonate de ministerul Sănătății, lăsate de Rogobete la „progresul tehnic” zero
Politică

Proiecte PNRR de zeci de milioane euro, coordonate de ministerul Sănătății, lăsate de Rogobete la „progresul tehnic” zero

Finanțări de peste 140 milioane de euro din PNRR vor fi ratate de ministerul Sănătății - în calitate de „coordonator de reforme și investiții” - condus de ministrul Rogobete. Datele sunt publice și ușor de verificat: pe site-ul ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene se poate urmări care este progresul tehnic al fiecărui proiect finanțat prin PNRR. Ultimele date sunt din 29 iunie. Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte Sistemul medical de stat refuză digitalizarea Am selectat „CRI” ministerul Sănătății - adică „Coordonator de Reforme și Investiții - și acestea sunt datele obținute: „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, proiect de 22,5 milioane euro (grant, nu loan), beneficiar direct chiar ministerul Sănătății - zero progres tehnic, zero bani absorbiți „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, proiect de 20 milioane de euro, tot grant, beneficiar direct chiar ministerul Sănătății - zero progres tehnic, zero bani absorbiți „Centrul de excelenta in managementul serviciilor de sanatate”, proiect de zece milioane de euro (grant), beneficiar fiind INSTITUTUL NATIONAL DE MANAGEMENT AL SERVICIILOR DE SANATATE, subordonat MS - zero progres tehnic, zero bani absorbiți Trei UMF-uri, din Timișoara, Târgu Mureș și București, au primit fiecare câte zece milioane de euro pentru centre de dezvoltare a competențelor pentru personalul din sistemul public de sănătate - progres zero „DIGITALIZAREA ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ”, grant de 5,96 milioane euro către acest institut: progres tehnic de 2% „Modernizarea și dotarea Institutului Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" Bucuresti în vederea reducerii infecțiilor nosocomiale” - grant de 5,13 milioane de euro, progres tehnic zero Digitalizarea Sistemului Național de Transfuzii Sanguine, program gestionat de Institutul de Transfuzie Sanguină, grant de aproape cinci milioane de euro, progres tehnic 5%.  Digitalizarea agenției medicamentului, grant de 3,22 milioane euro, progres tehnic de 1% Digitalizarea Serviciului de Ambulanta Bucuresti Ilfov, grant de 1,2 milioane euro, progres tehnic de 5% Peste 40 de spitale de stat care aveau granturi de exact 0,99 milioane euro, pentru digitalizare, unde progresul este zero Am scos de pe listă progresul zero în implementarea digitalizării Casei Naționale de Asigurări de Sănătate („Redimensionare, standarzidare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate”), unde grantul PNRR este de foarte puțin sub 100 milioane de euro. Dar CNAS este controlată politic de PNL, prin Horațiu Moldovan. 

Bolojan cedează șantajului PSD pentru ca România să nu piardă un miliard de euro din PNRR: retrage HG-ul privind Strategia Biodiversității, depune proiect de lege
Politică

Bolojan cedează șantajului PSD pentru ca România să nu piardă un miliard de euro din PNRR: retrage HG-ul privind Strategia Biodiversității, depune proiect de lege

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că a retras hotărârea de guvern prin care a fost adoptată Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, după ce PSD a amenințat că o va ataca în Justiție. În schimb, strategia urmeză să fie adoptată sub forma unui proiect de lege care a fost depus, azi, la Senat. Citește și: Efect de boomerang - greva din Sănătate i-a mutat de pacienţi din Ambulatoriu, la Urgenţe, recunoaște chiar Sanitas Dacă ea nu va fi adoptată, nemodificată, până la 31 august, România va pierde aproape un miliard de euro. „Deși nu am niciun dubiu privind legalitatea adoptării hotărârilor, nu îmi pot asuma riscul unei eventuale suspendări a actului normativ până la soluționarea definitivă a cauzei”, a explicat Bolojan. Premierul așteaptă ca PSD să-și respecte promisiunea de a adopta rapid proiectul de lege, fără modificări „Pentru mine și pentru Guvern nu există interes politic deasupra intereselor României. Iar când în joc sunt fonduri importante care intră în economia țării noastre, nu ne putem asuma riscul unor pierderi mari. Adoptarea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 reprezintă un jalon asumat de România în cadrul PNRR (Jalonul 31). Neîndeplinirea lui ar atrage o penalitate de peste 970 de milioane de euro.   Guvernul României a îndeplinit acest jalon printr-o hotărâre de guvern, în ședința din 23.07.2026, cu avizul Ministerului Justiției, în aplicarea prevederilor capitolului Mediu din Programul de guvernare și pentru respectarea angajamentelor externe asumate de România, de care depind nu numai bani pentru țară, ci și credibilitatea în fața finanțatorilor și partenerilor externi.   Ca să hărțuiască un guvern pe care l-a demis fără să aibă nimic de pus în loc, dar și ca să satisfacă interesele propriei clientele, PSD a declanșat o procedură de suspendare și anulare în justiție a mai multor hotărâri de guvern, inclusiv aceasta.   Trei dintre hotărârile atacate se referă la obligații pe care ni le-am asumat în contul fondurilor europene nerambursabile. PSD se joacă, în total, cu 1,1 miliarde de euro.   Una dintre aceste hotărâri, referitoare la Strategia Biodiversității, de a cărei adoptare până la 31 august depinde o penalitate de 1 miliard de euro, am înțeles că PSD se angajează să o susțină pentru a fi adoptată rapid ca proiect de lege.   Deși nu am niciun dubiu privind legalitatea adoptării hotărârilor, nu îmi pot asuma riscul unei eventuale suspendări a actului normativ până la soluționarea definitivă a cauzei.   Responsabilitatea guvernării presupune prioritizarea intereselor României, pentru care o penalitate de aproape 1 miliard de euro este de neasumat. Este o responsabilitate pe care PSD pare că nu o poate înțelege.   În consecință, am decis să retragem Hotărârea de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Prevederile fac obiectul unui proiect de lege care a fost depus azi la Senat. Facem ce trebuie pentru România, vom vedea dacă PSD se va ține de cuvânt măcar de această dată.   Atrag atenția că forma actuală a strategiei a fost convenită cu Comisia Europeană și eventualele modificări pot fi echivalate cu neîndeplinirea jalonului PNRR, ceea ce va atrage penalități”, a scris Bolojan.  

Deficitul bugetar a ajuns la 2%, la final de iunie, mult sub cel din 2025 - surse presă
Economie

Deficitul bugetar a ajuns la 2%, la final de iunie, mult sub cel din 2025 - surse presă

Deficitul bugetar a ajuns la 2% la final de iunie, înregistrând un salt semnificativ față de mai, când era doar 1,75%, scrie Profit. Publicația explică această majorare a deficitului prin faptul că guvernul Bolojan a crescut cheltuielile „legate de implementarea PNRR”.  Citește și: Dezastrul financiar din spitale, explicat de Bolojan: jumătate din paturi ocupate, 90% din buget pe salarii Totuși, deficitul la șase luni din 2026 este mult mai mic decât cel din 2025, la șase luni, când era 3,68%. În 2024, a fost de 3,62%, iar în 2023 - 2,34%.  Deficitul ne ține încă departe de retrogradarea la junk Guvernul Bolojan și-a propus un deficit de 6,28% în 2026.  „Deficitul bugetar ținut sub control este cea mai importantă ancoră pentru poziția României pe piețele financiare internaționale, inclusiv pentru păstrarea ratingului suveran recomandat pentru investiții, esențial având în vedere povara tot mai ridicată a datoriei publice. O creștere a deficitului pentru realizarea investițiilor, mai ales a celor din PNRR pe componenta de împrumut (cu impact asupra deficitului), prinse în bugetul pe anul acesta, nu ar reprezenta un semnal de alarmă, dar un nivel mai ridicat al deficitului evidențiază din nou spațiul fiscal foarte redus pe care statul îl are pentru cheltuieli neplanificate”, explică Profit.  Acum două zile, datele Eurostat arătau că România a înregistrat o îmbunătățire semnificativă a deficitului bugetar în primul trimestru din 2026. Deficitul ajustat sezonier al administrației publice a coborât la 3,6% din PIB, de la 7,5% din PIB în ultimul trimestru din 2025, marcând cea mai mare corecție trimestrială dintre statele membre ale Uniunii Europene. Deficitul ajustat sezonier s-a situat la 3,6% din PIB în primul trimestru din 2026, față de 9,0% din PIB în primul trimestru din 2025 și 9,8% din PIB în primul trimestru din 2024, potrivit datelor Eurostat. Evoluția indică o îmbunătățire de 5,4 puncte procentuale față de primul trimestru din 2025 și de 6,2 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă din 2024. În ciuda acestei evoluții, România rămâne una dintre țările cu cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. Doar Bulgaria (-7,6% din PIB), Ungaria (-6,6%) și Polonia (-5,9%) au înregistrat deficite mai mari în primul trimestru din 2026.

Sindicatele cer Guvernului să renunțe la 770 milioane euro din PNRR, adică jalonul privind salarizarea bugetarilor
Politică

Sindicatele cer Guvernului să renunțe la 770 milioane euro din PNRR, adică jalonul privind salarizarea bugetarilor

Cinci confederații sindicale explică, într-un comunicat, că bugetul României nu ar fi afectat dacă ar pierde cele 770 milioane de euro, bani care ar putea fi încasați dacă este îndeplinit jalonul privind din PNRR privind salarizarea bugetarilor. Cele cinci confederații sindicale sunt: Confederaţia Naţionalș Sindicală "Cartel Alfa", Confederaţia "Frăţia", Confederaţia Sindicatelor Democratice din România, Confederaţia "Meridian" şi Blocul Naţional Sindical (BNS). Citește și: Site-urile Antenei 3 și Realității, plătite de PSD, nici un cuvânt despre întâlnirea Ciolacu-Arsene. Gândul scrie pe larg despre ministrul Miruță, în Turcia Sindicatele, gata să arunce la coș 770 milioane euro pentru ca bugetarii să aibă salarii mai mari „Economia înregistrată în primele 6 luni este de aproximativ 2,3% din PIB, adică 47 miliarde de lei (circa nouă miliarde de euro). La nivelul bugetului de stat economiile privind cheltuielile de personal pentru primele 6 luni ale anului se estimează că ajung la 3,67 miliarde de lei (adică circa 700 milioane de euro). La nivelul Bugetului Consolidat General (BCG), economiile totale estimate pentru primele şase luni pentru cheltuielile de personal sunt de aproximativ 2,47 miliarde de lei (adică circa 500 milioane de euro), în condiţiile în care la nivelul bugetelor locale, analiza indică depăşiri ale cheltuielilor de personal prevăzute în primele 6 luni de 542 milioane de lei. Aceste date demonstrează că discursul public promovat în ultimele săptămâni, potrivit căruia România ar intra într-o criză majoră dacă nu ar încasa aproximativ 770 milioane de euro aferente jalonului privind Legea salarizării, reprezintă o gravă dezinformare a opiniei publice”, susțin cele cinci confederații sindicale.  „Solicităm Guvernului interimar să oprească imediat această campanie de dezinformare! Cele 770 milioane de euro aferente îndeplinirii jalonului nu ar determina o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei bugetare, ceea ce infirmă retorica potrivit căreia România ar fi obligată să adopte în grabă o lege profund defectuoasă sau să introducă noi taxe şi impozite pentru a evita un colaps financiar”, mai susțin sindicaliștii. 

Declarațiile de avere rămân secrete: proiect semnat de Predoiu. Surse: UDMR s-a opus publicării
Politică

Declarațiile de avere rămân secrete: proiect semnat de Predoiu. Surse: UDMR s-a opus publicării

Declarațiile de avere vor fi depuse la Agenția Națională de Integritate (ANI), însă aceasta va avea obligația păstrării „confidențialității”, „fără a fi făcute publice”, se arată într-un proiect de lege depus la Parlament sub semnătura lui Cătălin Predoiu, în calitate de parlamentar. Proiectul este însă necesar pentru îndeplinirea reformelor din PNRR. Citește și: Cine este Petrișor Peiu, auristul care spera ca PSD să-l propulseze președinte interimar al României: l-a slujit pe Adrian Năstase, penalul PSD Neacșu l-a propus la Transgaz Surse din coaliția majoritară susțin că UDMR, prin Kelemen Hunor, a blocat publicarea declarațiilor de avere.  Coaliția PNL-USR-UDMR păstrează averile la secret Ce prevede proiectul: „Obligatia de depunere a declaratiilor de avere si de interese nu atrage publicitatea acestora” - articolul 2, alineat 4 „Declaratiile de avere de interese ale persoanelor prevăzute la art. I alin. (l) se păstrează înevidenta Agenției, cu asigurarea confidentialității acestora, fără a fi făcute publice, pe o perioadă de 7 ani de la data transmiterii acestora prin intermediul e-DAI." Curtea Constituțională a decis în mai 2025 că declarațiile de avere și interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe paginile online ale altor instituții publice, iar aceste declarații nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor. Expunerea de motive la proiectul de lege semnat de Predoiu amintește de această decizie a CCR: „Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art. I alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim. Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private”. 

VIDEO Cum ne va fura Grindeanu 10 miliarde de euro cu șantajul la Bolojan. Explicațiile lui Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”
Eveniment

VIDEO Cum ne va fura Grindeanu 10 miliarde de euro cu șantajul la Bolojan. Explicațiile lui Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”

România riscă să piardă până la 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență dacă reformele asumate în fața Comisiei Europene nu vor fi adoptate de Parlament, avertizează Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, ministrul a explicat că investițiile începute ar putea fi continuate chiar și în lipsa reformelor, însă costurile ar urma să fie suportate direct de la bugetul de stat. Proiectele nu ar mai fi finanțate din fondurile europene promise prin PNRR, ci din taxele și contribuțiile plătite de români. Investițiile pot continua, dar pe banii românilor Potrivit lui Dragoș Pîslaru, blocarea reformelor nu înseamnă neapărat oprirea imediată a proiectelor de investiții. Citește și: Firma care a făcut site-ul Wordpress al Cadastrului, spart de hackeri, abonată la contracte la stat Statul ar putea decide să le ducă mai departe, însă finanțarea lor ar intra în deficitul bugetar. „Vestea bună este că proiectele vor fi făcute, vestea proastă este că vor intra pe deficit. Adică vor fi plătite de la buget, de contribuabil”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Cu alte cuvinte, dacă România construiește spitale, drumuri, școli sau alte obiective prevăzute în PNRR, dar nu îndeplinește reformele asociate, Comisia Europeană poate refuza plata unor tranșe. Statul va rămâne astfel cu investițiile și cu facturile, dar fără finanțarea europeană pe care conta. Fiecare reformă blocată poate costa cel puțin 770 de milioane de euro Pîslaru a explicat că fiecare dintre reformele esențiale este asociată unor sume importante din PNRR. În cazul unor jaloane, suma aflată în joc pornește de la aproximativ 770 de milioane de euro, iar pentru altele poate ajunge la un miliard de euro. „Câte 770 de milioane minimum pe fiecare dintre aceste reforme esențiale. Unele sunt și de un miliard”, a afirmat ministrul. Acesta a precizat că unele sume provin din componenta de granturi, adică bani europeni nerambursabili, iar altele din împrumuturile acordate României în condițiile PNRR. Diferența este importantă, însă neîndeplinirea reformelor poate afecta ambele componente ale planului și poate reduce substanțial sumele pe care România le mai are de încasat. Legea salarizării, 770 de milioane de euro Una dintre reformele pentru care România și-a asumat termene și condiții precise este noua Lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Întrebat ce sumă este legată de adoptarea acestei reforme, Dragoș Pîslaru a indicat aproximativ 770 de milioane de euro. Noua lege ar trebui să schimbe modul în care sunt calculate salariile bugetarilor, să refacă ierarhia funcțiilor publice și să limiteze dezechilibrele produse de sporuri, excepții și acte normative succesive. Dacă proiectul este respins, amânat sau modificat într-o formă care nu mai respectă angajamentele asumate prin PNRR, România riscă să nu primească suma legată de acest jalon. România mai are de încasat 10 miliarde de euro Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, România mai are de primit aproximativ 10 miliarde de euro prin PNRR, împărțite aproape egal între granturi și împrumuturi. „Noi mai avem acum de încasat circa 10 miliarde, per total, cinci cu cinci, cu ajustările de prefinanțare, adică sumele brute despre care vorbim”, a declarat Pîslaru. Acesta a avertizat că, într-un scenariu în care reformele legislative nu ar mai fi adoptate, România ar putea finaliza o mare parte dintre investiții fără să mai primească banii europeni aferenți. „Dacă nu facem toate reformele, aproape că putem să terminăm toate investițiile și să nu luăm niciun ban. Dacă nu se face nicio reformă legislativă, se pierd 10 miliarde”, a spus ministrul.

Ce spune Nicușor Dan despre amenințarea lui Grindeanu că nu va vota legile PNRR
Politică

Ce spune Nicușor Dan despre amenințarea lui Grindeanu că nu va vota legile PNRR

Președintele Nicușor Dan a afirmat azi, într-un interviu pentru Pro TV, că amențările președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care a sugerat că ar putea să nu voteze legile PNRR, sunt o formă de negociere. Citește și: Sociologul Ștefureac estimează care ar fi rezultatul anticipatelor: AUR se dublează, PNL crește „Strategia domnului prim-ministru Bolojan, demis, de a continua să guverneze prin intermediul Parlamentului și punând presiune pe voturile PSD este una complet greșită. În acest sens, le-am spus că PSD nu poate fi de acord cu folosirea PNRR drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”, a declarat Sorin Grindeanu, luni, la Parlament.  „Este o formă a domnului Grindeanu de a spune...” Acum, Nicușor Dan apreciază că această declarație este o formă a lui Grindeanu de a transmite că nu face parte din guvern. „Este o formă a domnului Grindeanu de a spune că, unu: nu face parte din guvernul ăsta și, doi: că vrea să negocieze pe aceste pachete de legi. Eu sunt optimist că, în urma discuțiilor și a negocierilor, care sunt esența politicii, o să ajungem să trecem pachetul PNRR”, a afirmat președintele României.  El a mai amintit că partidele au reușit să colaboreze în trecut pe proiecte importante, inclusiv în privința mecanismului SAFE, a PNRR și a obiectivului aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). „Vreau să salut faptul că a existat colaborare pe SAFE, a exista colaborare pe PNRR, OCD, a existat colaborarea între partide occidentale”, a declarat președintele. Potrivit news.ro, Nicuşor Dan consideră că aceste precedente arată că, în ciuda tensiunilor politice şi a faptului că PSD se plasează acum în opoziţie, există premise pentru adoptarea pachetului legislativ necesar deblocării şi continuării implementării PNRR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră