luni 01 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

282 articole
Eveniment

Două treimi din proiectele cu fonduri UE ale primăriei București, pierdute, arată Ciprian Ciucu

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a afirmat azi, că două treimi din proiectele cu fonduri europene ale Primăriei Municipiului București (PMB) vor fi „dezangajate”, adică pierdute. El a acuzat greșeli elementare ale administrației locale, precum nepublicarea contractelor în Jurnalul Oficial al UE.  Citește și: Ilie Bolojan spune unde s-a aflat PSD în ultimele trei săptămâni și ce ar fi trebuit să facă „Când spun două treimi din proiecte, înseamnă sute de milioane. Doar pe PNRR vorbim de 158 de milioane de lei. Cinci proiecte s-au pierdut”, a spus Ciucu.  Contracte ratate din greșeli elementare, precum nepublicarea lor în Jurnalul Oficial al UE El a adăugat că, la cele 158 de milioane de lei pierdute din PNRR, se adaugă corecţii de 446 de milioane de lei, vizând proceduri din perioada 2022-2023, în special pentru modernizarea reţelelor de tramvai. Proiectele pierdute vizează investiţii în domeniul renovării energetice, semaforizării, sisteme de transport inteligent, achiziţii de autobuze electrice sau tramvaie. „Motivele sunt că s-au semnat contracte fără să fie publicate în JOUE... Chestiuni simple, basic... Şi când am încercat să vin cu câţiva oameni care au performat la Sectorul 6, toată lumea a început să mă atace, că 'Ciucu politizează primăria'. Prin transfer, totul legal... ca să fie clar", a spus primarul Capitalei.  Edilul a precizat că în acest an s-a văzut de aproximativ 25 de ori cu reprezentanţi ai băncilor (Banca Mondială, IFC, MIGA, BERD, BEI, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei sau bănci naţionale) pentru a identifica alternative de finanţare a marilor proiecte de infrastructură din Bucureşti. Este vorba despre investiţiile pentru optimizarea traficului pe Bulevardul Dimitrie Pompeiu sau despre lucrările din Prelungirea Ghencea."Sper să salvez din PNRR unul din proiectele foarte importante. Mă refer la proiectul de management al traficului, care este ratat în acest moment. Să îl depunem pe POR. (...) Sper ca fondurile pe care le vom obţine, chiar dacă sunt rambursabile şi nu mai sunt gratis de la Comisia Europeană, să ne ofere o perioadă, ca să meargă mai departe aceste proiecte. Pentru că se pierd avizele, se pierde proiectarea, se pierde totul. După aceea, poate, depinde de gradul lor de maturitate, unde vor fi încadrate, să mai reuşim să recuperăm în următorul cadru financiar o parte din bani, sper", a detaliat el.Ciprian Ciucu a subliniat că, de când a preluat mandatul de primar general, a identificat deficienţe majore în ce priveşte guvernanţa Capitalei, planificarea strategică şi bugetară.„Capacitatea administrativă a Primăriei este la genunchiul broaştei. Trag de proiecte, mă văd personal cu constructori. Fac muncă alături de directorii de investiţii. Sun după avize. Sun la diferiţi operatori de utilităţi, să mai dea un aviz, să mai deblochez personal ceva, ca primar general. Am făcut-o şi ca primar de sector, pentru că mi se pare normal ca un primar să ştie fiecare stadiu al investiţiilor pe care le are. La mine nu se pune problema că nu ştiu unde este blocat un proiect mare de investiţii. Dar ca să nu se ajungă aici, şi alţii trebuiau să facă acest lucru", a apreciat el.

Ciprian Ciucu arată ce dezastru este in administratia primăriei Capitalei Foto: Facebook
Două spitale ieșene ratează finanțarea PNRR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Două spitale importante din Iași au ratat finanțarea PNRR: proiectele, analizate de BERD

Două dintre cele mai importante proiecte medicale din Iași, Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară și Spitalul Clinic Integrat de Boli Respiratorii, au intrat oficial pe lista BERD pentru analiză și posibilă finanțare prin parteneriat public-privat. Două spitale ieșene ratează finanțarea PNRR Anunțul făcut de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene readuce speranța pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare din Iași, după blocajele și întârzierile înregistrate prin PNRR. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Vicepreședintele CJ Iași, Marius Dangă, critică dur modul în care Ministerul Sănătății a gestionat programul pentru spitalele noi, susținând că lista finală a proiectelor finanțate reprezintă „un dezastru”. Acesta afirmă că proiectul Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară a fost pregătit rapid și complet, însă criteriile de selecție din PNRR ar fi fost influențate politic. Continuarea, în Ziarul de Iași

În pofida uriașelor dispute, Grindeanu și Bolojan au semnat un acord privind legea salarizării bugetarilor, jalon PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD, PNL, USR şi UDMR, acord ca noua lege a salarizării, jalon PNRR, să fie adoptată până la 1 iunie

Administraţia Prezidenţială a anunţat vineri că, în urma unui proces de mediere desfăşurat sub coordonarea sa, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Salvaţi România şi Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârşitul prezentei sesiuni parlamentare. Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Grindeanu și Bolojan au semnat acordul"Noua lege a salarizării constituie o etapă esenţială din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.  Conform sursei citate, niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung. Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eşalonată, şi nu va mai fi modificată ulterior prin intervenţii speciale, a subliniat Administraţia Prezidenţială. Acordul care stă la baza angajamentului politic de a adopta noua legislaţie a fost semnat de Sorin Grindeanu - preşedintele PSD, Ilie Bolojan - preşedintele PNL, Dominic Fritz - preşedintele USR şi Kelemen Hunor - preşedintele UDMR.În baza acestui acord, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege şi va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege. 

Bolojan le spune celor 1,28 milioane de bugetari că unii ar trebui concediați Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan le spune bugetarilor că trebuie să mai dea afară sau nu va putea mări salariile celor rămași

„Dacă se doresc într-adevăr corecții de amplitudine mai mare, creșteri mai mari și reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducerea de personal acolo unde nu se justifică, în așa fel încât spațiile eliberate să permită plata mai bună a celor care lucrează cu adevărat în sectorul public”, a spus premierul Bolojan într-o conferință de presă la Palatul Victoria.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor Potrivit premierului, „avem un milion două sute optzeci de mii de posturi în sectorul public din România” (doar 1.277.461 în martie 2026, potrivit ministerului Finanțe).  Bolojan arată de ce numărul bugetarilor ar trebui redus „Astăzi avem 8,1% din PIB și, deci, nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că, efectiv, nu ne putem permite. Nu pentru că cineva nu vrea, ci pentru că altfel am intra într-o fundătură. Astăzi, de exemplu, avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli salariale în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din datele comunicate de Ministerul de Finanțe” a spus Bolojan. Potrivit datelor dintr-o notă discutată azi în ședința de guvern, în ceea ce privește legea salarizării - care este jalon PNRR - „a fost obținut impactul bugetar de la Ministerul Finanțelor care se ridică la 7,3% din PIB” -  față de 8,8% în 2025 și 9,4% în 2026.  Bolojan a arătat că 39% din veniturile colectate la buget se duc pe salariile bugetarilor.  „Avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din țările Uniunii Europene, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar, ca procent din veniturile fiscale. Și aici sunt două axe importante. Aceasta este axa în care veniturile medii în țările Uniunii Europene sunt de 40% din PIB, venituri publice; România se situează într-o zonă în care suntem undeva la 30%. Deci, mult sub cele mai multe venituri publice europene. De asemenea, a doua axă este procentul pe care îl reprezintă cheltuielile de personal ca procent din venituri și, așa cum vedeți, avem un procent de 40%, printre cele mai mari. Deci, o poziționare în această zonă care nu ne avantajează și sunt niște constrângeri pe care orice legiuitor trebuie să le ia în calcul. Deci, venituri mai mici decât celelalte țări europene raportate la PIB, cheltuieli de personal cu o pondere destul de mare din venituri, în așa fel încât astăzi, practic, din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”, a explicat premierul. „Sper ca în zilele următoare oamenii politici responsabili din România să cadă de acord că aceste aspecte care țin de absorbția fondurilor europene, de reformele făcute cu cap, care sunt sustenabile, care nu generează amăgiri în rândul cetățenilor, nici măcar al celor din sectorul public, și care țin cont de situația financiară a țării noastre, vor găsi o formulă normală pentru a avea o lege a salarizării care să respecte acest jalon”, a mai spus Ilie Bolojan.   

Grindeanu a blocat guvernul Bolojan exact când trebuia salvat PNRR-ul. România riscă sancțiuni devastatoare Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Pîslaru: România riscă o penalizare de 15 miliarde euro fiindcă reformele din PNRR merg foarte greu

„La acest moment, un număr de 38 de ținte și jaloane aferente reformelor sunt neîndeplinite și au asociată o penalizare potențială totală de peste 15 mld. Euro, sumă care depășește valoarea rămasă de încasat la nivelul întregului PNRR”, arată o notă aflată, azi, pe ordinea de zi a ședinței de guvern. Nota este semnată de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor PNRR, la limita unui dezastru fără precedent: sancțiuni de 15 miliarde euro Doar două din aceste jaloane pot fi rezolvate prin hotărâri de guvern. Acestea se referă la instituirea unui sistem permanent de elaborare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a politicii CDI și restructurarea a trei companii de stat și contribuie la evitarea unei penalizări cumulate de 0,33 mld. Euro.  Executivul Bolojan fiind demis nu poate emite ordonanțe și nici nu poate iniția proiecte de lege. Alte 24 de ținte și jaloane, cu o valoare a penalizărilor de cca. 7,3 mld. Euro, sunt în sarcina ministerelor de linie și se află în diverse stadii de implementare. „Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi, fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări sporite din partea coordonatorilor responsabili”, cere Pîslaru.  Nota are o anexă care marchează cu roșu reformele cele mai dificile. În cazul ANAF, de exemplu, Comisia Europeană așteaptă „instituirea unui sistem de testare a integrității pentru personalul ANAF, inclusiv utilizarea camerelor purtate pe corp în cel puțin trei zone de operare (controlul mărfurilor, transport, HoReCa/comerț cu amănuntul)”. Un ordin al președintelui ANAF ar trebui emis până la 30 iunie.  Este în testare „includerea unei aplicații mobile dedicate care să le permită cetățenilor să verifice chitanțele fiscale, sporind transparența, cultura conformității și integrarea datelor privind dispozitivele fiscale”.  Un jalon de a cărei îndeplinire depind 770 milioane de euro din PNRR se referă la declarațiile de avere și presupune emiterea unei ordonanțe de urgență care să prevadă „lista persoanelor deponente și a persoanelor cu privire la care se va face publicarea declarațiilor de avere”. Și acest jalon este marcat cu roșu. Cu roșu este marcată și reforma salarizării unice, unde impactul bugetar ar trebui să fie de 7,3% din PIB - față de 8,8% în 2025 și 9,4% în 2026.   

Dragoș Pîslaru povestește cum a acceptat Comisia Europeană să salveze PNRR-ul românesc Foto: Facebook
Politică

VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum reușește să salveze sume uriașe din PNRR, care ar fi fost pierdute pentru că multe proiecte sunt întârziate: mută proiectele întârziate și care acum sunt finanțate din „grant” - partea nerambursabilă din PNRR - pe „loan”, partea de împrumuturi. Iar proiectele care acum erau finanțate prin împrumuturile avantajoase oferite prin PNRR și care pot fi finalizate până la data limită, 31 august, se trec pe grant-uri.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Potrivit lui Pîslaru, Comisia Europeană a acceptat în principiu această manevră. Și alte state - pe care Pîslaru nu le-a nominalizat - ar face același lucru. „Există un interes comun ca PNRR ul să fie un succes și pentru Comisie și pentru România” Transcrierea începe la minutul 3.34:  „Păslaru: Și acuma revenind, de ce sunt eu încrezător că pe investiții rezolvăm lucrul? Păi, sunt încrezător pentru că deja eu am prenegociat cu comisia, o chestie pe care acuma na o află toată lumea, ca să mai am încă ocazie să așez lucrurile până la sfârșitul lunii mai. Q: Ah... Păslaru: Vedeți, e momentul de ah, pentru că eu am anticipat faptul că nu toată lumea o să-și respecte lucrurile. Și atunci eu ce fac acuma? Până la sfârșitul lunii mai iau proiectele de pe împrumut care sunt gata cu fundiță și le mut în grant ca să mă asigur că toate sunt termină și asta înseamnă că ce: nu mai iau acuma decât ce sunt 100% sigur că se termină Și vă răspund acuma la Umbrărescu. Am două loturi pe grant la care am un semn de întrebare. Încă nu e clar că nu se termină în sensul că de asfaltat se va asfalta. Q: Nu o să se deschidă, să circule mașina pe acolo, că asta-i ideea... Pîslaru: Eu nu pot să spun că n-o să se, eu pot să spun că există un risc. Da. Și atuncea, dacă am pe feroviar de o valoare chiar mai mare lucruri pe care le-am făcut și pe care le mutasem vara trecută de pe grant pe loan pentru că erau întârziate, dar acuma le-am recuperat întârzierea, le iau frumos, le pun frumos pe grant, se închide lucrul, am terminat. Deci, pe scurt,  spitalele le facem pe cele de pe grant. Deci acolo n-am o problemă (...) Pe grant am suficiente proiecte care sunt certe care să ne facă să luăm toți banii pe grant mutând din împrumut.  Q: Pe grant, și mutând din împrumut. Și Comisia acceptând deja... Pîslaru: Acceptînd principiul, până nu treci pragul, nu pot să spun că am obținut. Da, aici e o diferență, dar noțiunea și principiul este un lucru pe care l-am prediscutat. De exemplu, anul trecut în vară, vă aduceți aminte, un mare succes a fost că am reușit să băgăm 1.200 de ambulanțe pentru zona de intervenție, partea civilă, domnul Arafat cu zona dumnealui. Da. Cele 1200 de ambulanțe pe care le-am introdus foarte greu le-am pus atunci pe împrumut pentru că comisia zicea „Mai dă-vă încolo! Ați stat de cinci ani de zile și n-ați făcut chestii și ziceți voi că-mi luați 1.200 de ambulanțe.” Ei, le-au luat. Deci au luat 1.200 de ambulanțe și eu acuma, dacă am 1.200 de ambulanțe luate pe împrumut, țuști, le mut pe partea de grant. E, una peste alta, ideea este că când știi cu ce te ocupi și ce e de făcut, știi, ai un plan”.  Ulterior, la finalul interviului, Pîslaru a spus că Comisia Europeană este de acord cu acest transfer de la loan-uri la grant-uri și invers pentru că dorește ca PNRR-ul să fie un succes în România. „Q: Dar se aprobă ușor? Comisia spune: «bine, domnule faceți așa»?  Pîslaru: Nu se aprobă ușor. Q: Dar de ce? Și ce trebuie să facă o țară ca să primească totuși aprobarea asta?  Păslaru: Comisia Europeană nu are de nu are de ce să aprobe, adică nu este obligată de nimic să aprobe așa ceva. Q: Și de ce a aprobat în cazul României? Pîslaru: Pentru că există un interes comun ca PNRR ul să fie un succes și pentru Comisie și pentru România. Știu că există opinii diferite în România, dar Comisia Europeană chiar își dorește ca PNRR-ul să fie un succes pentru români”. 

Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova Foto: Facebook Lorena Voican
Politică

Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova

Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova: clienta PSD numită la conducerea companiei a ratat finanțări UE de 196 milioane euro. Teoretic, Electrocentrale Craiova aparține de ministerul Energiei, dar acest minister a numit la conducere o activistă PSD locală, Lorena Voican, care posta pe Facebook poze de la activități politice, alături de Olguța Vasilescu.  Citește și: Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa Lorena Voican a studiat dreptul la Spiru Haret.  Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova „De la oportunitate la dezastru: Povestea Electrocentrale Craiova. În 2023, România avea șansa să primească GRATIS, prin PNRR, 162 de milioane de euro pentru o centrală nouă, modernă, pe gaz la Craiova. Bani europeni, nerambursabili.   𝗖𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗯𝘂𝗶𝗮 𝗳𝗮̆𝗰𝘂𝘁?   Trebuiau organizate licitațiile, trebuia începută construcția și trebuiau respectate termenele. 𝗖𝗲 𝘀-𝗮 𝗳𝗮̆𝗰𝘂𝘁?   Licitațiile au fost anulate și niciun constructor nu a vrut să își asume proiectul în condițiile create.   𝗖𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗿𝗲𝘇𝘂𝗹𝘁𝗮𝘁𝘂𝗹?   România a pierdut finanțarea de 162 milioane Euro.   𝗖𝗲 𝘀-𝗮 𝗶̂𝗻𝘁𝗮̂𝗺𝗽𝗹𝗮𝘁? datoriile companiei au explodat de la 250 milioane Lei la aproape 1 miliard lei într-un singur an; compania a pierdut 433 milioane lei într-un singur an; instalațiile, vechi de peste 40 de ani, s-au degradat și mai mult; iarna trecută, zeci de mii de oameni au rămas fără căldură.   𝗖𝘂𝗺 𝘀-𝗮 𝗶̂𝗻𝘁𝗮̂𝗺𝗽𝗹𝗮𝘁?   Conducerea companiei a fost preluată în 2024 de o directoare numită politic, fără experiență tehnică directă în energie.  Sub managementul politic, compania s-a prăbușit financiar, a pierdut finanțarea europeană, a acumulat datorii uriașe și a ajuns în insolvență (decembrie 2025).   𝗦̦𝗶 𝗮𝗽𝗼𝗶?   După ce compania a intrat în insolvență, aceeași persoană numită politic ca directoare a fost numită ca administrator special. Adică omul sub conducerea căruia compania a ajuns în groapă a fost pus apoi să o „salveze”.   În plus, deoarece compania nu a cumpărat la timp certificatele obligatorii de emisii de gaze cu efect de seră, statul român a primit o penalizare de 596 milioane Lei (aproape 120 milioane Euro) care va trebui plătită, în final, tot de noi. Pe scurt: bani europeni pierduți, oameni rămași fără căldură, companii prăbușite. Reforma companiilor de stat nu e un moft, ci o necesitate a cărei amânare ne costă scump pe fiecare dintre noi”, a explicat Gheorghiu. 

Jurnalist german, corespondentul FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE Foto: Inquam/Codrin Unici
Politică

Jurnalist german, corespondentul FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE

Un jurnalist german, Michael Martens, corespondentul la viena al Frankfurter Allgemeine Zeitung, FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE: „Întrebarea unui contribuabil european: Cleptocrații din trecutul României și cei din viitorul României colaborează pentru ca furturile să poată continua. În aceste condiții, ar trebui ca UE să transfere miliarde de euro către București din Planul național de redresare și reziliență?”, a scris Martens pe X/Twitter. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Michael Martens a lucrat, între 1995 și 1999, în diverse țări din fosta Uniune Sovietică (Kârgâzstan, Kazahstan, Ucraina, Rusia) și a acoperit știrile din Afganistan, scriind în principal pentru ziarul german „Frankfurter Allgemeine Zeitung” (FAZ) și pentru ziarul elvețian „Neue Zürcher Zeitung” (NZZ). În 2002 a devenit corespondentul FAZ pentru Europa de Sud-Est. A lucrat la Belgrad (2002-2009), Istanbul (2009-2015) și Atena (2015-2018). Din 2019 locuiește și lucrează la Viena, continuând să scrie despre Europa de Sud-Est pentru FAZ. Jurnalist german, corespondentul FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE Acum, el critică PSD pentru alianța cu AUR. „În România, PSD-ul (pretins) social-democrat s-a aliat cu partidul radical și anti-european AUR pentru a-l demite pe prim-ministrul Ilie Bolojan, întrucât acesta împiedicase PSD-ul să facă ceea ce știe cel mai bine: să «deturneze» banii contribuabililor români și europeni. Și ce putem spune despre AUR? Noul partener de afaceri al PSD promite să-l numească prim-ministru pe Călin Georgescu, adept al teoriilor conspirației pro-Putin. Cu siguranță,  @PES_PSE va condamna acum cu fermitate PSD, afirmând că astfel de înțelegeri nu au nimic de-a face cu o social-democrație europeană decentă. (Și apoi m-am trezit). Întrebarea unui contribuabil european: Cleptocrații din trecutul României și cei din viitorul României colaborează pentru ca furturile să poată continua. În aceste condiții, ar trebui ca UE să transfere miliarde de euro către București din Planul național de redresare și reziliență?”, a scris Martens pe X/Twitter.   

Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a PNRR Foto: Viața nemțeană
Politică

Document UE: Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a PNRR

Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a fondurilor alocate României prin PNRR, arată un document publicat pe site-ul ministerului Investițiilor și Proiectelor. Acest document este o scrisoare „de decomitere” - adică tăierea fondurilor - semnată de Celine Gauer - care se ocupă, din partea Comisiei Europene - de PNRR-ul României și este adresată ministrului Dragoș Pîslaru.  Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a PNRR Documentul arată punctual de ce s-au tăiat peste 458 de milioane de euro. În el nu se face nici o referire la PSD, dar toate companiile de stat cu probleme aparțin de ministere controlate de PSD. Scrisoarea arată că autoritățile române au făcut tot posibilul să nu facă numiri corecte în companiile de stat din energie și transporturi și au refuzat să ofere informațiile cerute de Comisia Europeană, precum indicatorii de performanță (KPI) pe care trebuie să-i îndeplinească membrii conducerilor companiilor de stat pentru a-și justifica salariile.  Ce arată, printre altele, scrisoarea de 21 de pagini a Comisiei Europene, care este din aprilie 2026: „Comisia a constatat că România a numit unul dintre Secretarii de Stat din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în consiliul de administrație al C.N.I.R., deși acesta s-a clasat pe locul opt în lista scurtă din faza finală a procedurii și nu a fost propus pentru nominalizare de comitetul de selecție”. Ulterior, de facto, ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Ciprian Șerban, a refuzat să-l schimbe, ignorând obiecțiile Comisiei Europene.  „Comisia a identificat situații de conflict de interese în procedura de selecție pentru anumiți candidați numiți în consiliile de administrație ale C.N.I.R. și Metrorex” - tot companii ale ministerului Transporturilor.  12 companii din energie „nu au numit membri ai consiliului de administrație și/sau de supraveghere pe baza unei proceduri de selecție transparente și competitive”.  „Conflicte de interese reale și potențiale și influențe politice și ierarhice nejustificate au fost identificate în procedurile de selecție pentru anumiți candidați numiți în consilii pentru un total de 27 de membri ai consiliului de administrație numiți în opt ÎS (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova și Midia Green Energy)” România (adică ministerul Energiei) nu a precizat care sunt indicatorii de performanță (KPI) pe baza cărora sunt salarizați 24 de membri ai consiliilor de administrație din opt ÎS (Nuclearelectrica, CE Oltenia, CONPET și CE Valea Jiului, Midia Green, CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Măgurele și ICSITPML), dintr-un total de 104 mandate.  La Hidroelectrica, unul dintre cei numiți în consiliul de supraveghere a luat scorul 1 în ceea ce privește expunerea sa politică și trebuia exclus. „Neaplicarea în mod consecvent a pragurilor minime de punctaj subminează integritatea procesului de evaluare și pune sub semnul întrebării dacă selecția membrilor consiliului de supraveghere a fost realizată pe baza unor criterii competitive și transparente. Pe această bază, Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere ale Hidroelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  „Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Nuclearelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”. „Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Romgaz nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  La Oil Terminal aceeași situație ca la Hidroelectrica: unul dintre candidații numiți care a obținut un scor de 1 din 5 (unde 1 înseamnă cea mai ridicată expunere politică) la criteriul obligatoriu referitor la expunerea politică și care, în conformitate cu regulile stabilite ale procedurii de selecție, ar fi trebuit exclus din procedura ulterioară. „Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Oil Terminal nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  Comisia a constatat aceeași situație - numirea CA-ului nu a a vut loc în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă - și la: Midia Green Energy, CE Oltenia, Eurotest, Electrocentrrale Craiova sau Conpet. La CNCIR, compania pentru controlul cazanelor și instalațiilor sub presiune, „anumiți candidați numiți nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite (pe baza CV-urilor publicate), în special cele referitoare la conducerea companiilor private sau publice. De exemplu, un funcționar public numit nu demonstrează nicio experiență profesională legată de conducerea companiilor”.  Pentru neîndeplinirea jalonului privind guvernanța companiilor din energie, România a pierdut aproape 180 de milioane de euro din cei aproape 228 milioane euro alocați. Însă cea mai mare sumă care a fost pierdută de România, 198 de milioane de euro, se datorează faptului că AMEPIP nu își poate îndeplini atribuțiile: puterile acestei agenții au fost reduse de guvernarea Ciolacu, angajările n-au corespuns standardelor cerute de Comisia Europeană, iar un număr mare de posturi este neocupat. Responsabil de acest jalon era Secretariatul General al Guvernului, condus de pesedistul Radu Oprea.   

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru Foto: Facebook
Politică

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR urmare a „reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuţi”, anunță, pe Facebook, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Cei mai mulți bani, 180 de milioane de euro, s-au pierdut datorită numirilor politice din fruntea companiilor din energie, a arătat demnitarul. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru El spune că, datorită efortului Oanei Gheorghiu, s-au salvat 132 de milioane de euro din jalonul AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, a scris Pîslaru, pe Facebook.   Ce s-a pierdut și de ce și ce s-a obținut:    - Pensiile speciale, din suma de 231 milioane euro suspendată la plată s-a recuperat un total de 166 milioane euro. - AMEPIP și guvernanța companiilor de stat: România a primit 132 milioane euro. „Contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, a explicat Pîslaru. - Companiile de stat din energie. „Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”.  - Companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro”.    „Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, apreciază Pîslaru. 

PNRR, nouă reforme pentru fondurile europene (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

PNRR, pe înțelesul tuturor: cele nouă reforme care pot aduce sau pierde miliarde României

România se află într-un moment critic în ceea ce privește accesarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În lipsa unor reforme rapide, țara noastră riscă să piardă aproximativ 10 miliarde de euro, o sumă care reprezintă aproape o treime din totalul investițiilor publice planificate. Ilie Bolojan a subliniat, într-o postare publică, că, pentru a accesa o parte semnificativă a fondurilor, Guvernul trebuie să adopte urgent 9 acte normative esențiale care acoperă domenii-cheie, de la integritate publică și fiscalitate, până la energie și salarizare. Termenul limită este luna august, iar presiunea asupra autorităților crește de la o zi la alta. Ce este, de fapt, PNRR și de ce nu primim banii automat Dincolo de formulările oficiale, problema poate fi înțeleasă simplu: România a promis Uniunii Europene că își va reforma statul, iar în schimb primește bani pentru autostrăzi, spitale sau școli. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Dacă reformele nu sunt făcute, banii nu vin. PNRR nu este un program obișnuit de finanțare europeană. Nu funcționează pe principiul „trimitem proiecte și primim bani”, ci pe un mecanism mult mai strict: Astfel, România trebuie să îndeplinească anumite condiții (numite jaloane): - fiecare jalon este verificat de Comisia Europeană - abia după verificare sunt decontați banii Cu alte cuvinte, este un contract: reforme contra finanțare. Ce se întâmplă dacă România nu îndeplinește jaloanele Consecința este directă: banii se pierd. Nu există renegocieri majore și nici prelungiri semnificative. Dacă un jalon nu este îndeplinit: - tranșa de bani aferentă nu este plătită - proiectele rămân fără finanțare - investițiile sunt întârziate sau abandonate De exemplu, proiecte precum Autostrada Moldovei sau modernizarea căilor ferate depind parțial de aceste fonduri. Cele 9 jaloane explicate simplu: ce trebuie să schimbe România Guvernul a identificat 9 jaloane esențiale, fiecare legat de câte o lege. În realitate, aceste jaloare se referă la 9 reforme mari care ating viața de zi cu zi. Blocajul lor nu ține atât de lipsa unor soluții tehnice, cât de costul politic și administrativ al schimbărilor: fiecare reformă implică pierderi de influență, redistribuiri de resurse și modificarea unor practici adânc înrădăcinate. Justiție și integritate: reguli mai clare, rezistență mai mare Ministerul Justiției și Agenția Națională de Integritate trebuie să consolideze legislația privind conflictele de interese și incompatibilitățile. Problema nu este lipsa normelor, ci fragmentarea lor și faptul că pot fi contestate ușor în instanță. O lege unitară ar închide aceste portițe, dar afectează direct mediul politic și administrativ, unde astfel de situații sunt frecvente. Agricultură și energie: terenuri blocate, investiții întârziate Ministerul Agriculturii, prin Agenția Domeniilor Statului, trebuie să deblocheze accesul la terenurile publice pentru proiecte de energie regenerabilă. În prezent, lipsa unui cadru clar și birocrația excesivă descurajează investițiile. Reforma ar permite utilizarea rapidă a acestor terenuri, însă schimbă modul în care statul gestionează resurse importante. Dezvoltare și urbanism: birocrația care frânează construcțiile Ministerul Dezvoltării are sarcina de a finaliza noul Cod al urbanismului, o reformă esențială pentru reducerea întârzierilor în autorizarea construcțiilor. În forma actuală, sistemul este lent, neuniform și greu de predictibil. Digitalizarea și introducerea unor termene clare ar accelera investițiile, dar ar limita discreția administrației locale. Energie: tranziția verde între obligații europene și costuri sociale Ministerul Energiei trebuie să gestioneze două reforme majore: eliminarea treptată a cărbunelui și modernizarea sistemului de încălzire. Aceasta înseamnă modernizarea sistemelor centralizate, diversificarea surselor de energie, stimularea prosumatorilor. Finanțe și ANAF: problema cronică a colectării taxelor Ministerul Finanțelor și ANAF trebuie să accelereze digitalizarea și să îmbunătățească colectarea taxelor. România are unele dintre cele mai slabe performanțe din Uniunea Europeană în acest domeniu, iar reforma vizează atât modernizarea tehnologică, cât și schimbarea modului de control fiscal. Mediu: un sistem de apă care trebuie regândit Ministerul Mediului trebuie să restructureze mecanismul economic al Administrației „Apele Române”, introducând reguli mai clare de tarifare și finanțare. Este o reformă mai puțin vizibilă publicului, dar esențială pentru funcționarea infrastructurii de apă și pentru investițiile viitoare. Muncă: o lege a salarizării cu impact major Ministerul Muncii trebuie să elaboreze o nouă lege a salarizării unitare, menită să reducă inechitățile și să lege veniturile de performanță. Este una dintre cele mai sensibile reforme, deoarece afectează un număr foarte mare de angajați din sectorul public și presupune reașezarea unor echilibre existente. Guvern și companii de stat: reducerea influenței politice Secretariatul General al Guvernului trebuie să limiteze politizarea companiilor de stat prin reguli mai stricte privind numirile în conducere. De exemplu, o companie de stat din energie sau transport poate avea investiții întârziate sau costuri nejustificate dacă este condusă de persoane fără experiență relevantă, dar susținute politic. Concret, reforma ar viza profesionalizarea managementului, limitarea drastică a numirilor interimare în consiliile de administrație și în funcțiile de conducere. De asemenea, ar reglementa organizarea de selecții transparente, bazate pe criterii profesionale clare și introducerea unor reguli mai stricte de raportare și evaluare a performanței managerilor. În ce stadiu sunt reformele vizate În momentul de față, implementarea reformelor din PNRR se află într-un stadiu mixt, marcat de întârzieri și progrese inegale. Potrivit evaluărilor realizate de Comisia Europeană, România a îndeplinit integral doar o parte dintre jaloanele asumate, în special cele legate de digitalizare și unele componente din zona fiscală, însă întâmpină dificultăți majore în reformele structurale sensibile politic. Raportul de țară publicat în 2025 arată că ritmul de implementare a încetinit, iar unele jaloane-cheie au fost amânate din cauza blocajelor legislative și a lipsei de consens politic. În consecință, anumite tranșe de finanțare au fost întârziate sau condiționate de îndeplinirea acestor reforme, ceea ce explică presiunea crescută asupra Guvernului de a accelera procesul. Reforme adoptate parțial sau integral Dintre cele nouă reforme majore, câteva au fost deja adoptate parțial sau integral. De exemplu, măsurile privind digitalizarea ANAF și îmbunătățirea colectării fiscale au înregistrat progrese concrete, inclusiv extinderea sistemului e-Factura și e-Transport. De asemenea, unele componente ale reformei guvernanței corporative a companiilor de stat au fost transpuse în legislație, în linie cu cerințele Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În schimb, alte reforme esențiale, precum legea salarizării unitare, Codul urbanismului sau restructurarea sistemului de pensii speciale (parte din zona justiției și echității), fie nu au fost finalizate, fie au fost adoptate într-o formă contestată și ulterior întoarsă pentru revizuire. Aceste blocaje sunt confirmate și de rapoartele Curtea de Conturi Europeană, care atrag atenția asupra riscului de pierdere a fondurilor în lipsa unor reforme coerente și sustenabile. Reforme neadaptate, incomplete În ceea ce privește reformele neadoptate sau incomplete, acestea se află, în general, în diferite stadii legislative: unele sunt încă în fază de proiect (precum noua lege a salarizării unitare), altele sunt blocate în Parlament sau în proceduri de avizare interministerială (cum este Codul urbanismului). Unele reforme au fost adoptate dar contestate la Curtea Constituțională a României, necesitând modificări suplimentare. Reforma sistemului de încălzire și tranziția de la cărbune sunt, la rândul lor, în curs de implementare, dar depind de investiții și de negocieri sociale complexe, ceea ce le încetinește aplicarea.

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Atacul AUR-PSD împotriva guvernului Bolojan înseamnă pierderea a miliarde de euro din PNRR

PSD blocase sau tergiversase mai toate reformele din PNRR care i-ar fi afectat clientela sau bazinul electoral. Bolojan spera ca, scăpat de această piatră de moară, să accelereze ritmul și să recupereze întârzierile.  Citește și: Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Asocierea cu AUR garantează că PNRR-ul este îngropat.  De ce? Dacă moțiunea de cenzură este depusă la început de mai și trece, până cel mai devreme la început de iunie nu va apare un nou Executiv. Se pierde cel puțin 30 de zile, în cea mai optimistă evaluare, de reforme, în condițiile în care PNRR trebuie închis - reforme și investiții - până la 31 august 2026.  Mai rău, dacă PNL și USR refuză să se mai asocieze cu PSD și se țin de cuvânt, opțiunile sunt un guvern Grindeanu-Simion sau alegeri anticipate, deci nici o șansă pentru PNRR, nici o șansă ca reforma administrativă să continue sau să se reducă deficitul bugetar.  Ce reforme vor ucide Grindeanu și Simion: Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic - AUR și mai ales Călin Georgescu s-au opus dur acestei măsuri, deși cărbunele este devastator de scump, în România, dincolo de faptul că poluează. Acesta este un jlon PNRR de 771 milioane de euro Decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire/ permiterea prosumatorilor (inclusiv blocurilor de apartamente și asociațiilor de locatari) să producă și să vândă excesul de energie solară și, eventual, eoliană, în forme mai flexibile, precum și introducerea de stimulente, inclusiv compensații cantitative - jalon de 771 milioane de euro. AUR și PSD nu sunt de acord. Legea salarizării unice, jalon de 771 milioane euro. PSD fie o va bloca, fie va veni cu o variantă care să crească iar salariile bugetarilor și să adâncească deficitul bugetar. Legea era in sarcina ministrilor PSD ai Muncii și, în trei ani, nici măcar nu au prezentat public un draft. Depolitizarea companiilor de stat, jalon de 771 milioane euro, cea mai mare problemă pentru PSD. Nu se va realiza.  Utilizarea terenurilor de stat ca zone de accelerare pentru investițiile în surse regenerabile de energie - cel puțin AUR se va opune ca pământurile pntru agricultură să fie folosite pentru eoliene și parcuri voltaice.  În plus, trebuie finalizată digitalizarea ANAF - un dezastru pentru clientela PSD, nu se va întâmpla.  Nici AUR, nici PSD, nu se vor atinge de privilegiile serviciilor secrete și ale Poliției și nu vor modifica legislația privind pensiile speciale ale angjaților din sistemul militarizat.  Pe lângă ratarea câtorva miliarde din PNRR, ne putem aștepta ca instabilitatea politică și riscul unei guvernări cu AUR să ducă la retrogradarea României, de către agențiile de rating, la categoria junk. 

România ar putea pierde zeci de milioane de euro din PNRR din vina Transelectrica, fief PSD Foto: Facebook Transelectrica
Eveniment

România ar putea pierde zeci de milioane de euro din PNRR din vina Transelectrica, fief PSD

România ar putea pierde zeci de milioane de euro din PNRR din vina Transelectrica, fief PSD, arată o notă de informare a Ministerului Energiei, intitulată „Stadiul țintelor și jaloanelor aferente Planului Național de Redresare și Reziliență, aflate în responsabilitatea Ministerului Energiei - 01.04.2026”. Nota nu indică faptul că Translectrica este condusă de un fost consilier județean PSD din Buzău, dar arată că numeroase investiții finanțate prin PNRR sunt întârziate din vina Transelectrica. Directorul Transelectrica, Ștefăniță Munteanu are studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. El este membru PSD. Presa a scris că el ar fi finul lui Marcel Ciolacu.  Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Premierul Ilie Bolojan a vorbit în repetate rânduri despre așa-numitele „avize tehnice de racordare”, ATR-uri, eliberate de Transelectrica în număr excesiv de mari unor firme care nu desfășurau nici o activitate, blocând astfel investitorii care chiar doreau să dezvolte noi capacități de producție de energie. „Ca să livrezi energie, ai nevoie de acces la rețele și noi trebuie să desființăm avizele tehnice de racordare care blochează sau scumpesc acest acces”, a anunțat el, miercuri, într-o conferință de presă. România ar putea pierde zeci de milioane de euro din PNRR din vina Transelectrica, fief PSD Ce arată Nota „Stadiul țintelor și jaloanelor aferente Planului Național de Redresare și Reziliență, aflate în responsabilitatea Ministerului Energiei - 01.04.2026”: Există riscul pierderii a 51,4 milioane de euro alocați pentru noi capacități de producție din energie regenerabilă (din grantul de peste 460 milioane de euro). Între blocajele identificate se află „perioada mare de emitere a certificatelor de racordare” și „necesitatea întăririi rețelei pentru unele proiecte”. Souluție: „intervenție punctuală în relația cu Transelectrica și operatorii de distribuție în vederea verificării cu celeritate a dosarelor beneficiarilor pentru emiterea certificatelor de racordare” Există riscul pierderii a 64,8 milioane euro din împrumutul de 86 de milioane de euro pentru capacități  de producție de hidrogen verde. Una din cele trei surse de blocaj: „durată mare pentru testarea instalațiilor, impus de operatorii de distribuție/Transelectrica”.  Centrala de cogenerare de la Constanța, dincolo de faptul că autoritățile au mințit afirmând că stadiul este cu 5% mai mare decât ceea ce s-a constatat în teren, are documentele de racordare la rețea la Transelectrica: „Din punct de vedere al racordării la rețeaua de energie electrică, au fost întocmite documentațiile tehnice necesare, acestea fiind în analiză la Transelectrica”. Însă și alte proiecte sunt mult întârziate, precum „Livrarea a cel puțin 30 de proiecte de eficiență energetică, în cadrul industriei, auditate de o parte externă, care să realizeze o reducere de cel puțin 30 % a emisiilor indirecte și directe de GES în comparație cu emisiile ex ante”, unde s-ar putea pierde 51 de milioane d eeuro din 64 de milioane, grant.  În total sunt circa 330 de milioane de euro - grant+loan - cu risc de pierdere, „penalizare maximă estimată”.  În ceea ce privește „reformele” care trebuie implementate de ministerul Energiei, situația este catastrofală. De exemplu, la Reforma 1, „Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile”, Jalonul 116, penalizarea maximă estimată este de 770.798.610 euro.  La reforma „Instituirea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil pentru  hidrogenul din surse regenerabile”, penalizarea maximă estimată ajunge la 972.455.220 euro.  La reforma „Decarbonizarea sectorului încălzirii și răcirii”, penalizare maximă estimată este de 972.455.220 euro (până la suspendarea întregii cereri de plată). 

Bolojan desființează PSD, dar vrea să continue guvernarea împreună: „Nu e totul terminat” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan desființează PSD, dar vrea să continue guvernarea împreună: „Nu e totul terminat”

Premierul Ilie Bolojan desființează PSD, dar vrea să continue guvernarea împreună: „Nu e totul terminat”, a spus el într-un interviu la Euronews România. Însă premierul a ieșit din abordarea sa obișnuită și a nominalizat PSD drept responsabil pentru situația actuală. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Bolojan desființează PSD, dar vrea să continue guvernarea împreună: „Nu e totul terminat” „Cred că ar fi bine să avem o coaliție și după Paște pentru că suntem într-un context internațional nu foarte comod. Suntem într-o situație de deficit în țară. Aceste constrângeri pe care le avem ar presupune să avem o guvernare stabilă și o coaliție stabilă. Într-o coaliție de patru partide sigur că nu e comod. Dar PSD a escaladat o zonă de conflict, încălcând protocolul coaliției, avem niște înțelegeri pe care le avem legate de o anumită atitudine, de cum se inițiază propuneri de către membri coaliției, de respect între parteneri”, a spus Bolojan.  „În aceste 9 luni de zile această coaliție a reușit să ne scoată dintr-o fundătură. Ar fi o anormalitate să dai cu piciorul la tot ce ai făcut. PSD își asumă o răspundere pentru o dinamitare a unui Guvern, fără motive (Nota redacției: cu referire la scenariul în care actuala coaliție se rupe). Acționezi într-un mod distructiv”, a mai acuzat el.  Însă Bolojan a explicat de ce crede că această colaiție trebuie să continue: „Din punctul meu de vedere e important ca această coaliție să rămână stabilă. Nu e totul terminat! E nevoie să obținem fonduri europene”. 

Firmele lui Umbrărescu riscă să nu termine la timp A7 și se vor pierde bani nerambursabili din PNRR Foto: Captură video Antena 3
Economie

Firmele lui Umbrărescu riscă să nu termine la timp A7 și se vor pierde bani nerambursabili din PNRR

Firmele lui Umbrărescu riscă să nu termine la timp A7, tronsonul Bacău-Pașcani, și se vor pierde bani nerambursabili din PNRR, avertizează Asociația Pro Infrastructura. Ea arată că stadiul celor trei loturi de la Bacău Nord la Pașcani este „la aproximativ 45%”. Citește și: Strategia SUA-Israel în Iran funcționează, explică un expert în securitate la Al Jazeera La 3 februarie, Pro Motor scria că stadiul este de circa 40%. La 13 martie, Profit arăta: „Constructorul român Umbrărescu a adus peste 600 de muncitori și aproximativ 400 de autobasculante și utilaje pe șantierul autostrăzii A7, Bacău - Pașcani, loturile 2-3, de la Trifești la Pașcani”.  Însă Asociația Pro Infrastructura arată, de exemplu, că „pe Răcăciuni-Bacău, la est de Cleja, avem un pasaj-mamut de 1,2 km peste magistrala de cale ferată M500 foarte întârziat”. Firmele lui Umbrărescu riscă să nu termine la timp A7 și se vor pierde bani nerambursabili din PNRR „Autostrada A7: risc semnificativ să pierdem bani gratuiți din PNRR. S-au redus drastic șansele să respectăm ținta renegociată în toamna anului trecut necesară accesării tuturor banilor gratuiți, nerambursabili, din PNRR: deschiderea circulației pe cei 96,32 kilometri ai Autostrăzii A7 Adjud Nord-Roman Nord (Săbăoani) până la 31 august 2026.   Atingerea țintei este încă posibilă dar va fi extrem de greu. Cei de la UMB trebuie să se autodepășească, mobilizându-se exemplar în 3 schimburi, nonstop. Este nevoie de mai mulți muncitori, mai ales fierari-betoniști la structuri, care să fie aduși cât mai rapid de pe A3 și A0. Chiar dacă ar reuși, un astfel de heirup va afecta inevitabil calitatea, în special a umpluturilor și straturilor de asfalt care cer atenție și respectarea timpilor tehnologici.   Acum se vede cel mai clar lipsa capacității UMB de a-și onora la timp obligațiile contractuale asumate, așa cum am avertizat public încă din toamna anului 2022 și ulterior am explicat de nenumărate ori, în ciuda criticilor nefondate și chiar a injuriilor pe care le-am încasat 3 ani de zile”, explică asociația.   „Să facem analiza punctelor critice de pe cei 96,32 kilometri dintre Adjud Nord și Roman Nord (Săbăoani) ca să înțelegem cât de mare este riscul ca să pierdem bani nerambursabili alocați prin PNRR și ce sectoare pot fi inaugurate până în august 2026.   Structurile sunt punctele critice majore, așa cum vă explicăm de ani de zile. Pe Răcăciuni-Bacău, la est de Cleja, avem un pasaj-mamut de 1,2 km peste magistrala de cale ferată M500 foarte întârziat (captură 1), plus un altul la est de Nicole Bălcescu lung de vreo 730 m tot pe deasupra M500 (2). La nord de Bacău, înainte de Filipești, avem încă un pasaj mare peste M500 și DN2 care, atenție, este practic neînceput (3).   Pe Centura Roman, avem un viaduct măricel care abia a început să iasă din pământ (4) dar mai ales podul sănătos care traversează Râul Moldova (captură 5) aflat abia la nivel de fundații! Mai grav este că pe lângă structurile mari sunt foarte, foarte multe altele mai mici, pe și peste A7.   Deci un volum de muncă impresionant pe cei aproape 100 de kilometri dintre Adjud Nord și Săbăoani care trebuie livrați la 31 august 2026.   Să nu uităm umpluturile, balastul stabilizat și cele trei straturi de asfalt. Chiar dacă aici se poate accelera semnificativ acum că a venit vremea bună, riscul de a face rabat la calitate este extrem de ridicat”, mai scrie Pro Infrastructura.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră