sâmbătă 01 august
Login Contact
DeFapt.ro

pnrr

296 articole
Politică

Viteza șocantă cu care Curtea de Apel București a judecat în favoarea PSD, împotriva lui Bolojan: circa 30 de ore

Curtea de Apel București a judecat cu o viteză șocantă, probabil fără precedent, plângerile depuse de PSD împotriva unor hotărâri de guvern emise de guvernul Bolojan. La circa 30 de ore de la depunerea plângerii, șase din aceste HG-uri au fost suspendate. Aceasta nu înseamnă, teoretic, că procesul s-a încheiat și PSD are dreptate, dar HG-urile nu mai produc efecte. Unele din ele erau jaloane PNRR.  Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating Secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec (USR), a arătat că Executivul nu a avut nici 24 de ore ca să-și pregătească apărarea. În iunie, Ilie Bolojan a avut o experiență asemănătoare, dar în calitate de președinte al PNL. Atunci, Tribunalul Ilfov a decis în privința contestației depuse de 16 liberali, care au vrut suspendarea a două dintre deciziile luate luni de PNL, în câteva ore.  În circa 30 de ore, Curtea de Apel a dat câștig de cauză PSD-ului Iată cronologia care arată cu ce viteză uluitoare a acționat Curtea de Apel București, condusă de o apropiată a Liei Savonea: Luni, 27 iulie, PSD depune 12 plângeri prealabile (procedură obligatorie) împotriva a 12 HG-uri. Atacul PSD se bazează pe avizele negative la aceste HG-uri emise de Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache. Premierul Bolojan a retras aproape imediat una din hotărâri, jalon PNRR, privind aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 și a planului național de acțiune aferent. El a spus că, deși este convins că a acționat legal, nu poate risca suspendarea HG-ului. Strategia va fi promovată prin proiect de lege.  Miercuri, 29 iulie, PSD atacă 11 din cele 12 hotărâri și cere suspendarea lor Potrivit șefului SGG, Reșitnec, „miercuri, începând cu ora 13:14, încep să intre la Secretariatul General al Guvernului (SGG reprezintă Guvernul în instanță) citații pe aceste 11 procese pentru a ne permite să construim apărare” Primul termen: joi, 30 iulie, ora 13:00. Completul de judecată, același care a “suspendat și comunicate de presă”, scrie Reșitnec. Este vorba de o decizie luată la plângerea Sanitas. Minuta Curții arăta că „suspendă procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice, publicat pe site-ul pârâtului în de 17.07.2026, la rubrica Comunicate de presă”.  Joi după-amiaza, Curtea de Apel dă câștig de cauză PSD și suspendă șase HG-uri. Printre ele și HG nr. 545/2026 prin care se stabilea parcul auto al Agenției Domeniilor Statului. Guvernul a arătat că astfel se rezolva un jalon PNRR, 508 „Așteptăm să ne fie comunicate deciziile, să vedem argumentele instanței și vom face recurs la fiecare din ele. Oare se vor judeca și acestea la fel de repede?”, scrie șeful SGG. 

Viteza șocantă cu care Curtea de Apel București a judecat în favoarea PSD, împotriva lui Bolojan: circa 30 de ore
Proiecte PNRR de zeci de milioane euro, coordonate de ministerul Sănătății, lăsate de Rogobete la „progresul tehnic” zero
Politică

Proiecte PNRR de zeci de milioane euro, coordonate de ministerul Sănătății, lăsate de Rogobete la „progresul tehnic” zero

Finanțări de peste 140 milioane de euro din PNRR vor fi ratate de ministerul Sănătății - în calitate de „coordonator de reforme și investiții” - condus de ministrul Rogobete. Datele sunt publice și ușor de verificat: pe site-ul ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene se poate urmări care este progresul tehnic al fiecărui proiect finanțat prin PNRR. Ultimele date sunt din 29 iunie. Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte Sistemul medical de stat refuză digitalizarea Am selectat „CRI” ministerul Sănătății - adică „Coordonator de Reforme și Investiții - și acestea sunt datele obținute: „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, proiect de 22,5 milioane euro (grant, nu loan), beneficiar direct chiar ministerul Sănătății - zero progres tehnic, zero bani absorbiți „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, proiect de 20 milioane de euro, tot grant, beneficiar direct chiar ministerul Sănătății - zero progres tehnic, zero bani absorbiți „Centrul de excelenta in managementul serviciilor de sanatate”, proiect de zece milioane de euro (grant), beneficiar fiind INSTITUTUL NATIONAL DE MANAGEMENT AL SERVICIILOR DE SANATATE, subordonat MS - zero progres tehnic, zero bani absorbiți Trei UMF-uri, din Timișoara, Târgu Mureș și București, au primit fiecare câte zece milioane de euro pentru centre de dezvoltare a competențelor pentru personalul din sistemul public de sănătate - progres zero „DIGITALIZAREA ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ”, grant de 5,96 milioane euro către acest institut: progres tehnic de 2% „Modernizarea și dotarea Institutului Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" Bucuresti în vederea reducerii infecțiilor nosocomiale” - grant de 5,13 milioane de euro, progres tehnic zero Digitalizarea Sistemului Național de Transfuzii Sanguine, program gestionat de Institutul de Transfuzie Sanguină, grant de aproape cinci milioane de euro, progres tehnic 5%.  Digitalizarea agenției medicamentului, grant de 3,22 milioane euro, progres tehnic de 1% Digitalizarea Serviciului de Ambulanta Bucuresti Ilfov, grant de 1,2 milioane euro, progres tehnic de 5% Peste 40 de spitale de stat care aveau granturi de exact 0,99 milioane euro, pentru digitalizare, unde progresul este zero Am scos de pe listă progresul zero în implementarea digitalizării Casei Naționale de Asigurări de Sănătate („Redimensionare, standarzidare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate”), unde grantul PNRR este de foarte puțin sub 100 milioane de euro. Dar CNAS este controlată politic de PNL, prin Horațiu Moldovan. 

Bolojan cedează șantajului PSD pentru ca România să nu piardă un miliard de euro din PNRR: retrage HG-ul privind Strategia Biodiversității, depune proiect de lege
Politică

Bolojan cedează șantajului PSD pentru ca România să nu piardă un miliard de euro din PNRR: retrage HG-ul privind Strategia Biodiversității, depune proiect de lege

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că a retras hotărârea de guvern prin care a fost adoptată Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, după ce PSD a amenințat că o va ataca în Justiție. În schimb, strategia urmeză să fie adoptată sub forma unui proiect de lege care a fost depus, azi, la Senat. Citește și: Efect de boomerang - greva din Sănătate i-a mutat de pacienţi din Ambulatoriu, la Urgenţe, recunoaște chiar Sanitas Dacă ea nu va fi adoptată, nemodificată, până la 31 august, România va pierde aproape un miliard de euro. „Deși nu am niciun dubiu privind legalitatea adoptării hotărârilor, nu îmi pot asuma riscul unei eventuale suspendări a actului normativ până la soluționarea definitivă a cauzei”, a explicat Bolojan. Premierul așteaptă ca PSD să-și respecte promisiunea de a adopta rapid proiectul de lege, fără modificări „Pentru mine și pentru Guvern nu există interes politic deasupra intereselor României. Iar când în joc sunt fonduri importante care intră în economia țării noastre, nu ne putem asuma riscul unor pierderi mari. Adoptarea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 reprezintă un jalon asumat de România în cadrul PNRR (Jalonul 31). Neîndeplinirea lui ar atrage o penalitate de peste 970 de milioane de euro.   Guvernul României a îndeplinit acest jalon printr-o hotărâre de guvern, în ședința din 23.07.2026, cu avizul Ministerului Justiției, în aplicarea prevederilor capitolului Mediu din Programul de guvernare și pentru respectarea angajamentelor externe asumate de România, de care depind nu numai bani pentru țară, ci și credibilitatea în fața finanțatorilor și partenerilor externi.   Ca să hărțuiască un guvern pe care l-a demis fără să aibă nimic de pus în loc, dar și ca să satisfacă interesele propriei clientele, PSD a declanșat o procedură de suspendare și anulare în justiție a mai multor hotărâri de guvern, inclusiv aceasta.   Trei dintre hotărârile atacate se referă la obligații pe care ni le-am asumat în contul fondurilor europene nerambursabile. PSD se joacă, în total, cu 1,1 miliarde de euro.   Una dintre aceste hotărâri, referitoare la Strategia Biodiversității, de a cărei adoptare până la 31 august depinde o penalitate de 1 miliard de euro, am înțeles că PSD se angajează să o susțină pentru a fi adoptată rapid ca proiect de lege.   Deși nu am niciun dubiu privind legalitatea adoptării hotărârilor, nu îmi pot asuma riscul unei eventuale suspendări a actului normativ până la soluționarea definitivă a cauzei.   Responsabilitatea guvernării presupune prioritizarea intereselor României, pentru care o penalitate de aproape 1 miliard de euro este de neasumat. Este o responsabilitate pe care PSD pare că nu o poate înțelege.   În consecință, am decis să retragem Hotărârea de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Prevederile fac obiectul unui proiect de lege care a fost depus azi la Senat. Facem ce trebuie pentru România, vom vedea dacă PSD se va ține de cuvânt măcar de această dată.   Atrag atenția că forma actuală a strategiei a fost convenită cu Comisia Europeană și eventualele modificări pot fi echivalate cu neîndeplinirea jalonului PNRR, ceea ce va atrage penalități”, a scris Bolojan.  

Deficitul bugetar a ajuns la 2%, la final de iunie, mult sub cel din 2025 - surse presă
Economie

Deficitul bugetar a ajuns la 2%, la final de iunie, mult sub cel din 2025 - surse presă

Deficitul bugetar a ajuns la 2% la final de iunie, înregistrând un salt semnificativ față de mai, când era doar 1,75%, scrie Profit. Publicația explică această majorare a deficitului prin faptul că guvernul Bolojan a crescut cheltuielile „legate de implementarea PNRR”.  Citește și: Dezastrul financiar din spitale, explicat de Bolojan: jumătate din paturi ocupate, 90% din buget pe salarii Totuși, deficitul la șase luni din 2026 este mult mai mic decât cel din 2025, la șase luni, când era 3,68%. În 2024, a fost de 3,62%, iar în 2023 - 2,34%.  Deficitul ne ține încă departe de retrogradarea la junk Guvernul Bolojan și-a propus un deficit de 6,28% în 2026.  „Deficitul bugetar ținut sub control este cea mai importantă ancoră pentru poziția României pe piețele financiare internaționale, inclusiv pentru păstrarea ratingului suveran recomandat pentru investiții, esențial având în vedere povara tot mai ridicată a datoriei publice. O creștere a deficitului pentru realizarea investițiilor, mai ales a celor din PNRR pe componenta de împrumut (cu impact asupra deficitului), prinse în bugetul pe anul acesta, nu ar reprezenta un semnal de alarmă, dar un nivel mai ridicat al deficitului evidențiază din nou spațiul fiscal foarte redus pe care statul îl are pentru cheltuieli neplanificate”, explică Profit.  Acum două zile, datele Eurostat arătau că România a înregistrat o îmbunătățire semnificativă a deficitului bugetar în primul trimestru din 2026. Deficitul ajustat sezonier al administrației publice a coborât la 3,6% din PIB, de la 7,5% din PIB în ultimul trimestru din 2025, marcând cea mai mare corecție trimestrială dintre statele membre ale Uniunii Europene. Deficitul ajustat sezonier s-a situat la 3,6% din PIB în primul trimestru din 2026, față de 9,0% din PIB în primul trimestru din 2025 și 9,8% din PIB în primul trimestru din 2024, potrivit datelor Eurostat. Evoluția indică o îmbunătățire de 5,4 puncte procentuale față de primul trimestru din 2025 și de 6,2 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă din 2024. În ciuda acestei evoluții, România rămâne una dintre țările cu cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. Doar Bulgaria (-7,6% din PIB), Ungaria (-6,6%) și Polonia (-5,9%) au înregistrat deficite mai mari în primul trimestru din 2026.

Sindicatele cer Guvernului să renunțe la 770 milioane euro din PNRR, adică jalonul privind salarizarea bugetarilor
Politică

Sindicatele cer Guvernului să renunțe la 770 milioane euro din PNRR, adică jalonul privind salarizarea bugetarilor

Cinci confederații sindicale explică, într-un comunicat, că bugetul României nu ar fi afectat dacă ar pierde cele 770 milioane de euro, bani care ar putea fi încasați dacă este îndeplinit jalonul privind din PNRR privind salarizarea bugetarilor. Cele cinci confederații sindicale sunt: Confederaţia Naţionalș Sindicală "Cartel Alfa", Confederaţia "Frăţia", Confederaţia Sindicatelor Democratice din România, Confederaţia "Meridian" şi Blocul Naţional Sindical (BNS). Citește și: Site-urile Antenei 3 și Realității, plătite de PSD, nici un cuvânt despre întâlnirea Ciolacu-Arsene. Gândul scrie pe larg despre ministrul Miruță, în Turcia Sindicatele, gata să arunce la coș 770 milioane euro pentru ca bugetarii să aibă salarii mai mari „Economia înregistrată în primele 6 luni este de aproximativ 2,3% din PIB, adică 47 miliarde de lei (circa nouă miliarde de euro). La nivelul bugetului de stat economiile privind cheltuielile de personal pentru primele 6 luni ale anului se estimează că ajung la 3,67 miliarde de lei (adică circa 700 milioane de euro). La nivelul Bugetului Consolidat General (BCG), economiile totale estimate pentru primele şase luni pentru cheltuielile de personal sunt de aproximativ 2,47 miliarde de lei (adică circa 500 milioane de euro), în condiţiile în care la nivelul bugetelor locale, analiza indică depăşiri ale cheltuielilor de personal prevăzute în primele 6 luni de 542 milioane de lei. Aceste date demonstrează că discursul public promovat în ultimele săptămâni, potrivit căruia România ar intra într-o criză majoră dacă nu ar încasa aproximativ 770 milioane de euro aferente jalonului privind Legea salarizării, reprezintă o gravă dezinformare a opiniei publice”, susțin cele cinci confederații sindicale.  „Solicităm Guvernului interimar să oprească imediat această campanie de dezinformare! Cele 770 milioane de euro aferente îndeplinirii jalonului nu ar determina o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei bugetare, ceea ce infirmă retorica potrivit căreia România ar fi obligată să adopte în grabă o lege profund defectuoasă sau să introducă noi taxe şi impozite pentru a evita un colaps financiar”, mai susțin sindicaliștii. 

Declarațiile de avere rămân secrete: proiect semnat de Predoiu. Surse: UDMR s-a opus publicării
Politică

Declarațiile de avere rămân secrete: proiect semnat de Predoiu. Surse: UDMR s-a opus publicării

Declarațiile de avere vor fi depuse la Agenția Națională de Integritate (ANI), însă aceasta va avea obligația păstrării „confidențialității”, „fără a fi făcute publice”, se arată într-un proiect de lege depus la Parlament sub semnătura lui Cătălin Predoiu, în calitate de parlamentar. Proiectul este însă necesar pentru îndeplinirea reformelor din PNRR. Citește și: Cine este Petrișor Peiu, auristul care spera ca PSD să-l propulseze președinte interimar al României: l-a slujit pe Adrian Năstase, penalul PSD Neacșu l-a propus la Transgaz Surse din coaliția majoritară susțin că UDMR, prin Kelemen Hunor, a blocat publicarea declarațiilor de avere.  Coaliția PNL-USR-UDMR păstrează averile la secret Ce prevede proiectul: „Obligatia de depunere a declaratiilor de avere si de interese nu atrage publicitatea acestora” - articolul 2, alineat 4 „Declaratiile de avere de interese ale persoanelor prevăzute la art. I alin. (l) se păstrează înevidenta Agenției, cu asigurarea confidentialității acestora, fără a fi făcute publice, pe o perioadă de 7 ani de la data transmiterii acestora prin intermediul e-DAI." Curtea Constituțională a decis în mai 2025 că declarațiile de avere și interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe paginile online ale altor instituții publice, iar aceste declarații nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor. Expunerea de motive la proiectul de lege semnat de Predoiu amintește de această decizie a CCR: „Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art. I alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim. Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private”. 

VIDEO Cum ne va fura Grindeanu 10 miliarde de euro cu șantajul la Bolojan. Explicațiile lui Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”
Eveniment

VIDEO Cum ne va fura Grindeanu 10 miliarde de euro cu șantajul la Bolojan. Explicațiile lui Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”

România riscă să piardă până la 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență dacă reformele asumate în fața Comisiei Europene nu vor fi adoptate de Parlament, avertizează Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, ministrul a explicat că investițiile începute ar putea fi continuate chiar și în lipsa reformelor, însă costurile ar urma să fie suportate direct de la bugetul de stat. Proiectele nu ar mai fi finanțate din fondurile europene promise prin PNRR, ci din taxele și contribuțiile plătite de români. Investițiile pot continua, dar pe banii românilor Potrivit lui Dragoș Pîslaru, blocarea reformelor nu înseamnă neapărat oprirea imediată a proiectelor de investiții. Citește și: Firma care a făcut site-ul Wordpress al Cadastrului, spart de hackeri, abonată la contracte la stat Statul ar putea decide să le ducă mai departe, însă finanțarea lor ar intra în deficitul bugetar. „Vestea bună este că proiectele vor fi făcute, vestea proastă este că vor intra pe deficit. Adică vor fi plătite de la buget, de contribuabil”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Cu alte cuvinte, dacă România construiește spitale, drumuri, școli sau alte obiective prevăzute în PNRR, dar nu îndeplinește reformele asociate, Comisia Europeană poate refuza plata unor tranșe. Statul va rămâne astfel cu investițiile și cu facturile, dar fără finanțarea europeană pe care conta. Fiecare reformă blocată poate costa cel puțin 770 de milioane de euro Pîslaru a explicat că fiecare dintre reformele esențiale este asociată unor sume importante din PNRR. În cazul unor jaloane, suma aflată în joc pornește de la aproximativ 770 de milioane de euro, iar pentru altele poate ajunge la un miliard de euro. „Câte 770 de milioane minimum pe fiecare dintre aceste reforme esențiale. Unele sunt și de un miliard”, a afirmat ministrul. Acesta a precizat că unele sume provin din componenta de granturi, adică bani europeni nerambursabili, iar altele din împrumuturile acordate României în condițiile PNRR. Diferența este importantă, însă neîndeplinirea reformelor poate afecta ambele componente ale planului și poate reduce substanțial sumele pe care România le mai are de încasat. Legea salarizării, 770 de milioane de euro Una dintre reformele pentru care România și-a asumat termene și condiții precise este noua Lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Întrebat ce sumă este legată de adoptarea acestei reforme, Dragoș Pîslaru a indicat aproximativ 770 de milioane de euro. Noua lege ar trebui să schimbe modul în care sunt calculate salariile bugetarilor, să refacă ierarhia funcțiilor publice și să limiteze dezechilibrele produse de sporuri, excepții și acte normative succesive. Dacă proiectul este respins, amânat sau modificat într-o formă care nu mai respectă angajamentele asumate prin PNRR, România riscă să nu primească suma legată de acest jalon. România mai are de încasat 10 miliarde de euro Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, România mai are de primit aproximativ 10 miliarde de euro prin PNRR, împărțite aproape egal între granturi și împrumuturi. „Noi mai avem acum de încasat circa 10 miliarde, per total, cinci cu cinci, cu ajustările de prefinanțare, adică sumele brute despre care vorbim”, a declarat Pîslaru. Acesta a avertizat că, într-un scenariu în care reformele legislative nu ar mai fi adoptate, România ar putea finaliza o mare parte dintre investiții fără să mai primească banii europeni aferenți. „Dacă nu facem toate reformele, aproape că putem să terminăm toate investițiile și să nu luăm niciun ban. Dacă nu se face nicio reformă legislativă, se pierd 10 miliarde”, a spus ministrul.

Ce spune Nicușor Dan despre amenințarea lui Grindeanu că nu va vota legile PNRR
Politică

Ce spune Nicușor Dan despre amenințarea lui Grindeanu că nu va vota legile PNRR

Președintele Nicușor Dan a afirmat azi, într-un interviu pentru Pro TV, că amențările președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care a sugerat că ar putea să nu voteze legile PNRR, sunt o formă de negociere. Citește și: Sociologul Ștefureac estimează care ar fi rezultatul anticipatelor: AUR se dublează, PNL crește „Strategia domnului prim-ministru Bolojan, demis, de a continua să guverneze prin intermediul Parlamentului și punând presiune pe voturile PSD este una complet greșită. În acest sens, le-am spus că PSD nu poate fi de acord cu folosirea PNRR drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”, a declarat Sorin Grindeanu, luni, la Parlament.  „Este o formă a domnului Grindeanu de a spune...” Acum, Nicușor Dan apreciază că această declarație este o formă a lui Grindeanu de a transmite că nu face parte din guvern. „Este o formă a domnului Grindeanu de a spune că, unu: nu face parte din guvernul ăsta și, doi: că vrea să negocieze pe aceste pachete de legi. Eu sunt optimist că, în urma discuțiilor și a negocierilor, care sunt esența politicii, o să ajungem să trecem pachetul PNRR”, a afirmat președintele României.  El a mai amintit că partidele au reușit să colaboreze în trecut pe proiecte importante, inclusiv în privința mecanismului SAFE, a PNRR și a obiectivului aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). „Vreau să salut faptul că a existat colaborare pe SAFE, a exista colaborare pe PNRR, OCD, a existat colaborarea între partide occidentale”, a declarat președintele. Potrivit news.ro, Nicuşor Dan consideră că aceste precedente arată că, în ciuda tensiunilor politice şi a faptului că PSD se plasează acum în opoziţie, există premise pentru adoptarea pachetului legislativ necesar deblocării şi continuării implementării PNRR.

Grindeanu amenință că PSD nu va vota legile PNRR
Politică

Grindeanu amenință că PSD nu va vota legile PNRR

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că „PSD nu poate fi de acord cu folosirea PNRR drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Acum șase zile, Grindeanu susținea o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru a vota legile PNRR. Citește și: Vasile Dîncu arată care este premierul de compromis pe care l-ar putea accepta PSD: „Este un om care poate să ducă mai departe, să piloteze” „PSD nu poate fi de acord cu folosirea PNRR drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta” „Strategia domnului prim-ministru Bolojan, demis, de a continua să guverneze prin intermediul Parlamentului și punând presiune pe voturile PSD este una complet greșită. În acest sens, le-am spus că PSD nu poate fi de acord cu folosirea PNRR drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”, a declarat Sorin Grindeanu la Parlament.  „Îmi doresc ca la final de iulie, și o să facem acest lucru în principiu, înainte mi-aș dori să avem un guvern cu puteri depline, să avem această sesiune extraordinară prin care să votăm legile necesare pentru a mai trage din banii din PNRR. Asta e absolut obligatoriu'', a afirmat Grindeanu la Digi 24, la 6 iulie.  România mai are de adoptat în prezent 6 legi cheie pentru îndeplinirea jaloanelor esențiale din PNRR, dintr-un pachet total de 9 legi prioritare care fuseseră blocate în Parlament. Primele acte normative importante din acest pachet au fost deja aprobate la sfârșitul lunii iunie pentru a evita penalități financiare majore de peste 2,7 miliarde de euro.  Aceste legi erau: Salarizarea în sectorul public — Noua lege a salarizării unitare. Codul Urbanismului — Reglementarea construcțiilor și amenajării teritoriului. Reforme fiscale și de integritate — Actualizarea cadrului juridic pentru funcțiile publice. Sectorul energetic și decarbonizarea — Legi legate de energie și reducerea emisiilor Premierul Bolojan arăta că un guvern cu puteri depline ar putea să-și asume răspunderea pe aceste legi. 

VIDEO Inconștiență maximă pe PNRR: cei care administrau programul nu știau regulile de bază (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO Inconștiență maximă pe PNRR: cei care administrau programul nu știau regulile de bază (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că una dintre principalele probleme ale implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost faptul că programul a fost gestionat de persoane care nu îi cunoșteau regulile specifice. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, acesta a afirmat că autoritățile au aplicat în PNRR practici folosite la fondurile de coeziune, deși cele două mecanisme funcționează după reguli diferite. 21.000 de proiecte, nimeni nu știa imaginea de ansamblu Pîslaru a explicat că, odată ajuns la minister, a considerat că simpla activitate administrativă nu mai este suficientă, având în vedere că România se află în ultimul an de implementare a PNRR. Citește și: EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren Potrivit acestuia, primul pas a fost realizarea unui tablou de bord public care să centralizeze toate proiectele finanțate prin PNRR, ulterior extins și pentru programele de coeziune. „Toată gândirea era așa. În primul rând, cu un an înainte de finalizare, nu poți să stai doar în administrație. Mi-a fost foarte clar că fără presiune publică nu există nicio cale ca treaba să se miște din loc. (...) Am scos toate proiectele. Am rămas șocat să constat că avem 21.000 de proiecte. Nu știa nimeni orizontul și despre ce discutam”, a declarat ministrul. Întrebat dacă Guvernul nu dispunea de o imagine integrată asupra proiectelor, Pîslaru a răspuns negativ, explicând că fiecare minister își gestiona separat propriul portofoliu, fără o perspectivă unitară asupra întregului program. "Au aplicat reguli din politica de coeziune" Ministrul a criticat și modul în care a fost utilizată supracontractarea în PNRR. El a explicat că ministerele au ajuns să administreze portofolii de proiecte cu valori duble sau chiar triple față de bugetele disponibile, deoarece legislația le permitea o supracontractare de până la 100%. Potrivit lui Pîslaru, această abordare a fost preluată din politica de coeziune a Uniunii Europene, unde există posibilitatea ca proiectele neterminate să fie transferate în exercițiul financiar următor. „Au băgat un act normativ care le permitea supracontractare cu 100%. Asta este o practică folosită în politica de coeziune, pentru că cei care au condus PNRR-ul erau oameni care, cel mult, știau coeziune, nu știau PNRR”, a afirmat ministrul. La PNRR nu poți muta proiectele în următorul exercițiu financiar Ministrul a explicat că logica utilizată la fondurile de coeziune nu poate fi aplicată în cazul PNRR. În politica de coeziune, proiectele pot fi „fazate”, adică finalizate în următorul exercițiu financiar european, fără pierderea finanțării. În schimb, PNRR are un termen-limită fix, iar proiectele care nu sunt finalizate până la expirarea programului riscă să piardă finanțarea europeană. Potrivit lui Dragoș Pîslaru, tocmai această confuzie între cele două tipuri de finanțare a contribuit la blocajele și întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Cu două luni înainte de închiderea PNRR, România a îndeplinit doar 52% din obiective
Politică

Cu două luni înainte de închiderea PNRR, România a îndeplinit doar 52% din obiective

Datele oficiale ale Uniunii Europene, afișate pe site-ul “Recovery and Resilience Scoreboard“, arată că, cu doar două luni înainte de închiderea PNRR, la 31 august, România a îndeplinit doar 52% din țintele din reforme. Un procent de 48% din acestea nu au fost încă evaluate, 1% sunt suspendate.  Citește și: Nicușor Dan, editorial în NewsMax, din SUA: în România, sprijinul pentru Trump, foarte ridicat Digitalizarea Sănătății, la pământ În ceea ce privește plățile din cadrul PNRR, România a primit 8,65 de miliarde de euro din partea de granturi (din 13,5 miliarde) și 4,32 miliarde euro din partea de împrumuturi (din 7,83 miliarde alocate).  Datele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arată “risc ridicat“ la mai multe proiecte majore. De exemplu, obiectivul “Capacitățile de producție a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice și/sau pentru decarbonizarea industriei“ este îndeplinit în procent de 3,3%. Valoarea sa: 86,5 milioane de euro.  “Transformarea digitală“ are asigurată suma de 1,73 miliarde de euro, s-au atras 21,5%.  “Instituirea sistemului de eHealth și telemedicină“: 300 milioane euro alocați, realizare 3%, toate țintele au risc ridicat, inclusiv platforma informatică de asigurări de sănătate care ar trebui gestionată de CNAS.  Cu risc ridicat sunt și obiectivele: “Plăți efectuate către cel puțin 200 de unități de sănătate publică pentru sistemele informatice și infrastructura digitală a unităților de sănătate publică. Sistemele informatice ale spitalelor ar trebui să fie interoperabile cu alte sisteme. Plăți efectuate pentru formarea a cel puțin 3 000 de membri ai personalului medical pentru a învăța cum să exploateze aplicațiile informatice“. Digitalizarea sistemului judiciar are alocată suma de 242 milioane euro, s-au “executat“ circa 50 de milioane euro, adică 21%. 

România, pe locul al doilea în UE la absorbția fondurilor europene în ultimele 12 luni
Economie

România, pe locul al doilea în UE la absorbția fondurilor europene în ultimele 12 luni

Premierul Ilie Bolojan a atras în România fonduri europene în 12 luni de trei ori mai mult decât a făcut-o prim-ministrul Marcel Ciolacu în anul anterior. Cea mai mare sumă de la UE atrasă într-un an „România a atras zece miliarde de euro din fonduri UE între iunie 2025 și iunie 2026, cu Ilie Bolojan premier și Dragoș Pîslaru, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Este cea mai mare sumă atrasă vreodată de România într-un interval de un an și este de trei ori mai mare față de suma atrasă în cele 12 luni precedente. ℹ În ultimele 12 luni, România a absorbit 7,1 miliarde de euro din fondurile de coeziune și 2,9 miliarde de euro din PNRR. ℹ Țara noastră ocupă acum locul 2 în UE în ceea ce privește fondurile europene absorbite. ℹ Pe de altă parte, România păstrează cele 13,6 miliarde de euro din granturile PNRR, în urma negocierilor purtate de Guvernul Ilie Bolojan cu Comisia Europeană. Negocierile au fost coordonate de Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. ℹ În astfel de momente se vede clar cine pune România pe primul loc. Guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit să protejeze proiectele finanțate din bani europeni, în timp ce liderii PSD au provocat instabilitate politică și au pus în pericol inclusiv șansa României de a beneficia de fondurile europene.”, a arătat europarlamentarul PNL Dan Motreanu într-o postare de Facebook.

Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea
Politică

Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a trolat o postare a premierului desemnat, Adrian Veștea, care, pe Facebook, i-a reproșat lui Ilie Bolojan că „formula actuală a dus deja la blocaje în demersuri esențiale pentru finalizarea cu succes a PNRR, SAFE și OCDE”.  Citește și: Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru s-ar fi înscris în PNL - presă. Vor face parte din echipa Bolojan Ghinea, vinovat de dezastrul PNRR „Domnul Bolojan știe, la fel de bine ca mine, că formula actuală a dus deja la blocaje în demersuri esențiale pentru finalizarea cu succes a PNRR, SAFE și OCDE. În plus, este cunoscută atenția agențiilor de rating față de instabilitatea politică din România - o instabilitate pe care avem acum șansa să o depășim”, a scris Veștea. „Domnule Veștea, cu toată deferența, blocajele pe PNRR la care faceți referire datează din guvernele anterioare, din care și dumneavoastră ați făcut parte. Guvernul Ilie Bolojan a deblocat, renegociat și transparentizat PNRR-ul. Mai mult, în ciuda haosului politic declanșat de dărâmarea Guvernului, am reușit, cu sprijinul prim-ministrului și al președintelui, să finalizăm negocierile pentru așezarea finală, astfel încât România să poată obține banii pentru investițiile vitale pentru țară.   Când veți fi mai puțin preocupat de ruperea PNL-ului și veți avea mai mult timp liber, dacă doriți să discutăm la nivel tehnic despre dezastrul pe care l-am găsit la preluarea mandatului și unde am reușit să ajungem astăzi, am toată deschiderea să clarific situația pentru dumneavoastră”, i-a răspuns Pîslaru.   „Mă bucur să aflu că, în versiunea dumneavoastră asupra realității, toate reușitele aparțin prezentului, iar toate nerealizările sunt exclusiv moștenirea trecutului.   Există însă un aspect pe care îl treceți cu vederea. O parte importantă din arhitectura PNRR, inclusiv multe dintre jaloanele care generează astăzi dezbateri și renegocieri, a fost construită de reprezentanți ai propriei dumneavoastră familii politice, în speță domnul Cristian Ghinea.   Din acest motiv, cred că o abordare mai echilibrată și mai puțin selectivă asupra responsabilităților ar fi utilă.   În perioada în care am coordonat Ministerul Dezvoltării, obligațiile și țintele asumate de minister au fost îndeplinite conform calendarului stabilit. Acesta este un fapt verificabil. Problemele apărute ulterior țin de etapele de implementare și de capacitatea administrativă a celor care au avut responsabilitatea gestionării lor.   Desigur, este legitim să vorbim despre deblocări, renegocieri și ajustări. Totuși, rezultatul final rămâne criteriul după care românii evaluează performanța unui guvern. Iar dacă, la câțiva ani de la lansarea PNRR, încă discutăm despre întârzieri, modificări succesive și riscuri privind absorbția fondurilor, este evident că explicațiile nu pot fi căutate exclusiv în trecut.   Cât despre discuția tehnică pe care o propuneți, ea poate fi oricând utilă. Cu atât mai mult cu cât ar permite o analiză completă: nu doar a situației găsite la preluarea mandatului, ci și a rezultatelor obținute după ani de guvernare și de gestionare directă a acestor responsabilități.   În politică, la fel ca în administrație, credibilitatea nu este dată de numărul explicațiilor oferite, ci de rezultatele livrate. Iar acestea aparțin întotdeauna atât celor care au construit, cât și celor care au avut obligația să ducă proiectele la bun sfârșit. Gânduri bune!”, a fost replica lui Veștea. 

De la Iași la Bârlad, trenul bate mașina: circulă cu 120 km/h pe un tronson modernizat prin PNRR
Eveniment

De la Iași la Bârlad, trenul bate mașina: circulă cu 120 km/h pe un tronson modernizat prin PNRR

Un segment de cale ferată modernizat prin fonduri PNRR permite trenurilor să circule între Iași și Bârlad cu viteze de până la 120 km/h, mai rapid decât traficul rutier pe aceeași rută. Iași-Bârlad, cale ferată modernizată prin PNRR Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a povestit experiența călătoriei și a subliniat că afișajul din vagon indica exact viteza așteptată după reabilitarea infrastructurii feroviare. Citește și: VIDEO Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre anularea alegerilor din 2024: „Vorbim de contracararea unui atac hibrid” Lucrările au vizat tronsonul Munteni Vaslui – Crasna – Bârlad – Tutova, pe o distanță de 42 de kilometri, modernizarea fiind realizată prin programul Quick Wins finanțat din PNRR. Investiția de 163 de milioane de lei a inclus reabilitarea suprastructurii căii ferate și demonstrează că modernizarea infrastructurii feroviare poate reduce semnificativ timpul de călătorie în regiunea Moldovei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Două treimi din proiectele cu fonduri UE ale primăriei București, pierdute, arată Ciprian Ciucu
Eveniment

Două treimi din proiectele cu fonduri UE ale primăriei București, pierdute, arată Ciprian Ciucu

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a afirmat azi, că două treimi din proiectele cu fonduri europene ale Primăriei Municipiului București (PMB) vor fi „dezangajate”, adică pierdute. El a acuzat greșeli elementare ale administrației locale, precum nepublicarea contractelor în Jurnalul Oficial al UE.  Citește și: Ilie Bolojan spune unde s-a aflat PSD în ultimele trei săptămâni și ce ar fi trebuit să facă „Când spun două treimi din proiecte, înseamnă sute de milioane. Doar pe PNRR vorbim de 158 de milioane de lei. Cinci proiecte s-au pierdut”, a spus Ciucu.  Contracte ratate din greșeli elementare, precum nepublicarea lor în Jurnalul Oficial al UE El a adăugat că, la cele 158 de milioane de lei pierdute din PNRR, se adaugă corecţii de 446 de milioane de lei, vizând proceduri din perioada 2022-2023, în special pentru modernizarea reţelelor de tramvai. Proiectele pierdute vizează investiţii în domeniul renovării energetice, semaforizării, sisteme de transport inteligent, achiziţii de autobuze electrice sau tramvaie. „Motivele sunt că s-au semnat contracte fără să fie publicate în JOUE... Chestiuni simple, basic... Şi când am încercat să vin cu câţiva oameni care au performat la Sectorul 6, toată lumea a început să mă atace, că 'Ciucu politizează primăria'. Prin transfer, totul legal... ca să fie clar", a spus primarul Capitalei.  Edilul a precizat că în acest an s-a văzut de aproximativ 25 de ori cu reprezentanţi ai băncilor (Banca Mondială, IFC, MIGA, BERD, BEI, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei sau bănci naţionale) pentru a identifica alternative de finanţare a marilor proiecte de infrastructură din Bucureşti. Este vorba despre investiţiile pentru optimizarea traficului pe Bulevardul Dimitrie Pompeiu sau despre lucrările din Prelungirea Ghencea."Sper să salvez din PNRR unul din proiectele foarte importante. Mă refer la proiectul de management al traficului, care este ratat în acest moment. Să îl depunem pe POR. (...) Sper ca fondurile pe care le vom obţine, chiar dacă sunt rambursabile şi nu mai sunt gratis de la Comisia Europeană, să ne ofere o perioadă, ca să meargă mai departe aceste proiecte. Pentru că se pierd avizele, se pierde proiectarea, se pierde totul. După aceea, poate, depinde de gradul lor de maturitate, unde vor fi încadrate, să mai reuşim să recuperăm în următorul cadru financiar o parte din bani, sper", a detaliat el.Ciprian Ciucu a subliniat că, de când a preluat mandatul de primar general, a identificat deficienţe majore în ce priveşte guvernanţa Capitalei, planificarea strategică şi bugetară.„Capacitatea administrativă a Primăriei este la genunchiul broaştei. Trag de proiecte, mă văd personal cu constructori. Fac muncă alături de directorii de investiţii. Sun după avize. Sun la diferiţi operatori de utilităţi, să mai dea un aviz, să mai deblochez personal ceva, ca primar general. Am făcut-o şi ca primar de sector, pentru că mi se pare normal ca un primar să ştie fiecare stadiu al investiţiilor pe care le are. La mine nu se pune problema că nu ştiu unde este blocat un proiect mare de investiţii. Dar ca să nu se ajungă aici, şi alţii trebuiau să facă acest lucru", a apreciat el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră