joi 12 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

267 articole
Eveniment

Consiliul Județean Arad construiește o maternitate de 85 de milioane de euro fără să aibă finanțare

Consiliul Județean Arad construiește o maternitate de circa 85 de milioane de euro fără să aibă finanțare, după ce banii din PNRR au fost ratați. Președintele CJ, liberalul Iustin Cionca, a dat vina pe fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, pentru eșecul finanțării prin PNRR.  Citește și: „Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR Consiliul Județean Arad construiește o maternitate de 85 de milioane de euro fără să aibă finanțare Construirea Complexului Matern - Pediatrie din Arad, proiect estimat la 436 milioane de lei, este licitată fără să existe finanţare, după ce banii din PNRR au fost pierduţi, însă autorităţile judeţene au ales o procedură cu clauză suspensivă pentru ca lucrările să poată începe imediat ce vor exista fonduri, explică Agerpres.  Potrivit anunţului de licitaţie publicat încă din toamnă în SEAP, termenul iniţial pentru depunerea ofertelor era 3 decembrie 2025, dar acesta a fost prelungit până la 9 martie.Directorul de Comunicare şi Strategii din Consiliului Judeţean (CJ) Arad, Andrei Ando, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că termenul a fost extins "ca urmare a solicitărilor de clarificări, respectiv a răspunsurilor consolidate publicate, pentru a oferi potenţialilor ofertanţi posibilitatea de a întocmi şi depune ofertele".Ando a subliniat că proiectul "Construcţia de secţii de obstetrică şi ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică şi pediatrie Arad - unităţi noi" reprezintă "o investiţie strategică" şi chiar dacă s-a pierdut finanţarea PNRR, se are în vedere accesarea unei linii de credit, dacă nu se vor obţine bani europeni. Proiectul tehnic pentru viitorul complex este realizat, iar licitaţia pentru executarea lucrărilor are clauză suspensivă, pentru a se economisi timp. Asta înseamnă că lucrările ar putea începe imediat ce finanţarea ar fi obţinută.Termenul de finalizare a lucrării este de 26 de luni de la deschiderea şantierului, conform datelor de pe SEAP.În paralel cu licitaţia pentru desemnarea constructorului se derulează şi procedura pentru stabilirea dirigintelui de şantier care va supraveghea fiecare fază a lucrării. Președintele CJ Arad, Iustin Cionca, a adat vina pe fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, pentru ratarea fondurilor PNRR: „A avut nevoie de aproape un an şi jumătate să evalueze proiectele depuse pentru construirea spitalelor noi prin PNRR, şi abia după această foarte lungă întârziere şi-a dat acceptul pe cele finanţabile, printre care şi Complexul Matern de la Arad (...) Acesta este motivul pentru care nu ne mai încadrăm în termen, nici noi şi nici alte spitale din ţară. Această întârziere mare s-a adăugat şi la contestaţiile depuse în faza de elaborare a documentaţiei tehnice. Am avut cinci contestaţii şi trei procese în instanţă, la Curtea de Apel, care, la rândul lor, au întârziat implementarea proiectului”. 

Consiliul Județean Arad construiește o maternitate de 85 de milioane de euro fără să aibă finanțare Foto: Facebook
„Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR Foto: Facebook
Politică

„Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR

„Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, cu risc să piardă 50 milioane euro din PNRR: „doar 9 din 41 de aplicații ale statului au fost migrate în Cloud-ul Guvernamental, majoritatea având o importanță redusă sau moderată”, arată un comunicat al USR, după o audiere a președintelui Autorității pentru Digitalizare, Dragoș Vlad, în comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților.  Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Care este scopul cloudului guvernamental: eliminarea necesității ca cetățeanul să plimbe hârții de la o instituție la alta. Dacă datele tale sunt în Cloud, Ministerul Muncii le poate interoga direct de la Evidența Persoanelor sau ANAF, fără să-ți mai ceară dosar cu șină. Migrarea aplicațiilor permite funcționarea neîntreruptă a serviciilor online (eliberare caziere, plata taxelor, programări pașapoarte), eliminând cozile de la ghișeu. Cloud-ul permite urmărirea fiecărei accesări a datelor tale. Vei putea vedea, teoretic, ce funcționar sau instituție ți-a accesat profilul digital și în ce scop. În plus, statul nu mai trebuie să cumpere și să întrețină mii de servere separate pentru fiecare instituție. Totul este centralizat, optimizând consumul de energie și resurse IT. „Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR După audierea președintelui Autorității pentru Digitalizare a rezultat că: Doar 9 aplicații au fost migrate în Cloudul Guvernamental, majoritatea având o importanță redusă sau moderată - de exemplu Registrul Proprietăților, Registrul Proprietarilor și Registrul Titlurilor de Proprietate.  12 aplicații sunt „în implementare”  Aproximativ 20 de aplicații nu au nici măcar contracte semnate Comisia parlamentară a solicitat oficial ADR transmiterea listei complete a aplicațiilor migrate, a celor aflate în proces de migrare și a calendarului detaliat de implementare pentru perioada următoare. Însă, din informațiile publice accesibile acum, câteva din cele mai importante servicii sunt departe de a migra în cloudul guvernamental. Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), care include sistemul cardului de sănătate, nu a migrat încă. Nici serviciile oferite de ministerul de Interne nu au migrat încă în cloudul guvernamental, deși s-ar afla în proceduri avansate, întrucât au fost semnate contracte de servicii de migrare. Este vorba de HUB-ul de servicii al MAI, Sistemul de Evidență a Persoanelor (DEPABD) și Registrul Național de Evidență a Permiselor de Conducere și a Vehiculelor.  ANAF promite că va finaliza migrarea la final de 2026. Sistemele cheie precum e-Factura, e-TVA, e-Transport și Spațiul Privat Virtual (SPV) sunt printre cele peste 30 de aplicații guvernamentale prioritare aflate în faza de migrare prin contractele semnate cu furnizori.  CSM și ICCJ au solicitat control direct asupra bazelor de date pentru a garanta independența sistemului judiciar.

Umbrărescu nu poate să termine Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR Foto: anchetatorii.ro
Eveniment

Umbrărescu nu poate să termine Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR

Firma lui Dorinel Umbrărescu, UMB, nu pare că poate să termine tronsonul de autostradă Margina-Holdea la timp, așa că există un risc major să se piardă o sumă uriașă din PNRR. Ultimele date publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) arată un progres tehnic de 50%, la data de 16 februarie.  Citește și: Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție În 26 ianuarie, directorul CNAIR, Cristian Pistol, susținea că secțiunea Margina-Holdea, de 9,13 km, de pe Autostrada Lugoj-Deva, a atins un stadiu fizic de 52%. la începutul anului 2025, progresul era de doar 6,5%.  Umbrărescu nu poate să termine Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR Acest proiect, în valoare de 1,82 miliarde lei (fără TVA), este finanțat prin PNRR. Antreprenor este asocierea firmelor din grupul condus de Dorinel Umbrărescu cu bosniacii de la Euro-Asfalt. Aici sunt celebrele tuneluri pentru urși, pe care ani întregi premierii PSD Victor Ponta și Sorin Grindeanu nu au dorit să le construiască. Acum, potrivit unor surse politice, tot PSD îi cere ministrului fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, să obțină o dispensă pentru finalizarea, de către Umbrărescu, a acestui proiect în decembrie 2026, în loc de august.   PSD îl presează pe Pîslaru să convingă Comisia Europeană să deconteze și lucrări finalizate în procent de 80%, până la deadline-ul din august 2026. Restul de 20% ar urma să fie acoperit de la buget.  Nu doar acest tronson de autostradă ar fi în această situație, ci și proiecte de modernizare a căii ferate. 

Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero Foto: MIPE
Eveniment

Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero

Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE. Datele sunt colectate până la 16 februarie. Monitorizarea arată că s-au făcut plăți doar către 5.335 de beneficiari.  Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a estimat, azi, că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor. El a spus că, la renegocierea PNRR, din vara/toamna anului trecut, ministerele „s-au luptat” să-și păstreze alocările din PNRR, iar acum realizează că nu pot cheltui banii. Ieri, premierul Ilie Bolojan a amenințat miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul.  Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero August 2026 este termenul limită pentru finalizarea fizică a proiectelor PNRR. Ultimele plăți trebuie aprobate până la 31 decembrie 2026.  Majoritatea proiectelor cu zero progres tehnic sunt mici, cu alocări sub un milion de euro.  Dar programul de aproape 100 de milioane de euro pentru digitalizarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) are zero progres tehnic și zero progres financiar. Multiple proiecte de digitalizare a spitalelor sunt în aceeași situație.  „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, gestionat de ministerul Sănătății, zero progrese tehnice și financiare. Grantul este de peste 22 de milioane de euro.  „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, gestionat de același minister, un grant de 20 milioane euro - zero progrese.  Transelectrica are un program de „Eficientizarea, modernizarea și digitalizarea rețelei naționale de transport a energiei electrice” cu zero progres tehnic și 22,67% progres financiar. Grantul este de peste 51 milioane de euro. Politehnica București are zero progrese la proiectul „Tehnologii avansate în microelectronică cu aplicații la realizarea de senzori și actuatoare pentru ASSET-IXC”. Valoarea împrumutului este de peste 22 milioane de euro. Rectorul Politehnicii, Mihnea Costoiu, este vicepreședinte PSD.   

Kelemen Hunor estimează că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor Foto: Facebook
Politică

Kelemen Hunor estimează că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, estimează că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor. El a spus că, la renegocierea PNRR, din vara/toamna anului trecut, ministerele „s-au luptat” să-și păstreze alocările din PNRR, iar acum realizează că nu pot cheltui banii.  Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Ieri, premierul Ilie Bolojan a amenințat miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul, dar bugetarii vor fi sancționați doar cu tăierea sporului de fonduri UE. El a participat la ședința Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR. Kelemen Hunor estimează că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor „Şi mai sunt câteva chestiuni unde există discuţii care afectează într-un fel şi bugetul, jaloanele din PNRR, care unele sigur că nu vor fi atinse şi asta ar însemna ori pierdere de bani, ori trecerea pe bugetul naţional în perioada următoare unde au început investiţiile”, a spus președintele UDMR, vorbind despre problemele proiectului de buget pe 2026. Întrebat ce jalon nu va fi atins, liderul UDMR a răspuns: "Sigur, unde văd eu o problemă e la acel jalon prin care România şi-a asumat să fabrice panouri solare şi combustibilul pe hidrogen. Deci acele două jaloane sigur că nu vor fi atinse. (...) Nu vreau să avansez eu sume, dar vorbim de câteva sute de milioane de euro, dacă nu mă înşel. Dar sunt şi alte chestiuni care trebuie în această perioadă închise şi vorbim de acele jaloane care nu au fost până acum închise. Pe magistraţi sper că am închis şi mai sunt câteva chestiuni care încă sunt în discuţie. Problema care era anul trecut, când România a renegociat jaloanele, toate ministerele au luptat pentru a păstra jaloanele. Şi acum unele ministere se trezesc că n-au cum să le îndeplinească (...) A fost o prostie să includem de la bun început, de exemplu, hidrogenul în PNRR, fiindcă nu era o tehnologie perfecţionată nicăieri în lume. Şi noi credeam că vom face ceva, un boom uriaş. Deci aia a fost o greşeală din start".

Bolojan amenință miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul Foto: Guvernul României
Politică

Bolojan amenință miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul

Premierul Ilie Bolojan amenință miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul, dar bugetarii vor fi sancționați doar cu tăierea sporului de fonduri UE. El a participat la ședința Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” Bolojan amenință miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul „Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștrii și secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a declarat premierul, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.  La reuniune au participat alături de prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat de la ministerele care au calitatea de coordonatori de reforme și investiții, membrii și invitații permanenți din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR. La reuniune au participat alături de prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat de la ministerele care au calitatea de coordonatori de reforme și investiții, membrii și invitații permanenți din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS Foto: Facebook
Eveniment

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNAS, arată datele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), colectate până la 2 februarie.  Citește și: Bolojan le-a arătat primarilor, cu date, că fie eficientizează primăriile, fie urmează desființarea unor comune Este vorba de așa-numitul proiect de „Redimensionare, standarzidare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate”. Valoarea sa este de 98,78 de milioane de euro. Beneficiară este Casa Națională de Asigurări de Sănătate, CNAS.  De altfel, la 31 ianuarie, ministrul fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, părea disperat de faptul că vor urma numeroase ratări ale deadline-ului din PNRR: „Deci chestia asta, recunosc şi vă spun sincer, mă scoate din minţi”.  Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS Platforma MIPE nu explică motivele acestei situații.  Și alte proiecte de digitalizare din Sănătate par sortite eșecului, nu vor putea fi finalizate până în vara acestui an. „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, 22,48 milioane de euro - zero progres tehnic, zero progres financiar. „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, circa 20 milioane de euro - zero.  „MED-X - Centru de instruire in vederea dezvoltarii competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate”, zece milioane de euro, beneficar fiind UMF Târgu Mureș - zero progrese. „Constructia si dotarea centrului de dezvoltare a competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate-CDCS”, 10,6 milioane de euro, beneficiar UMF București - zero.  „Centru de dezvoltare a competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate, Comuna Ghiroda, Judet Timis”, tot zece milioane de euro, beneficiar UMF Timișoara - zero.  „Centrul de excelenta in managementul serviciilor de sanatate”, beneficiar fiind Institutul de management al serviciilor din sănătate, tot zece milioane de euro - zero.  „DIGITALIZAREA ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ”, circa trei milioane de euro: progres tehnic 2%, progres financiar - 3,95%.  „Digitalizarea Sistemului Național de Transfuzii Sanguine” - cinci milioane de euro, progres tehnic de 5%, financiar - sub 2%. Nenumărate proiecte de digitalizare a spitalelor - proiect relativ mici, între 250.000 de euro și un milion de euro - au zero progrese. 

Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale” Foto: ICCJ
Eveniment

Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale”

Președintele Înalttei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, îl acuză pe premierul Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale”. Reacția ei vine după ce Bolojan a scris CCR, arătând că  România depinde de decizia CCR din 11 februarie pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistrațiloe din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Citește și: În plină austeritate, Guvernul a închiriat zeci de mașini de la RAAPPS la prețuri uriașe Șefa IICJ spune că afirmațiile lui Bolojan sunt false.  Savonea îl acuză pe Bolojan de „tentativă de influențare a unei instanțe constituționale” „În exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii pe care ați adresat-o președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026. Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat. Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil. Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare. Vă adresăm, domnule Prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”, a scris Savonea. 

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale Foto: CCR
Eveniment

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale

România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale ale magistraților, anunță ministrul Dragoș Pîslaru. El a explicat, la Digi 24, că vineri a avut loc o întâlnire la Bruxelles cu privire la cererile de plată trei și patru din PNRR, iar „Comisia Europeană a precizat foarte clar” că jalonul privind pensiile magistraților nu a fost îndeplinit. Citește și: În plină austeritate, Guvernul a închiriat zeci de mașini de la RAAPPS la prețuri uriașe România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale „În acest moment, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană pentru că până la 28 noiembrie România nu a promulgat legea, iar în perioada de discuții ulterioare cu privire la analiza acestui jalon, România nu a putut să arate că a promulgat legea. Deci astea sunt consecințele. Evident că așteptăm să vedem ce se întâmplă mai departe. Prim-ministrul a spus că va comunica CCR, în momentul în care vom îndeplini reforma putem să anunțăm Comisia Europeană, dar cred că a fost foarte explicit prim-ministrul, și întăresc afirmația domniei sale, că există o consecință directă a acestui demers și că Comisia Europeană consideră că nu este îndeplinit acest jalon în valoare de 231 de milioane de euro”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. „Va trebui să acoperim din bugetul național 231 de milioane pentru a ne respecta proiectele de investiții așa cum le avem. Vă atrag atenția că nu putem să renunțăm la proiectele de investiții, pentru că atunci primim penalitate că nu ne îndeplinim nici investițiile, deci va trebui să compensăm din bugetul de stat 231 de milioane de euro pentru aceste investiții”, spus ministrul.

Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” Foto: Guvernul României
Economie

Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi”

Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi”, a spus el la un interviu la Prima TV. El a arătat că, inițial, beneficiarii fondurilor PNRR-ului renegociat l-au asigurat că au capacitatea să termine la timp, adică în august 2026. Dar, între timp, aceștia au început să întrebe dacă nu pot obține o prelungire.  Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” „Anul trecut a fost un exerciţiu extrem de dificil de a recâştiga încrederea Comisiei (Europene – n.r.) prin asumarea a ce mai putem să facem, prin punerea unui plan coerent în care dăm jos supracontractarea aceea, că ne aruncasem de două, trei ori mai mult decât banii şi cumva în acest exerciţiu am stabilit cu toate ministerele, coordonatorii de reformă şi investiţie, cum se numesc, ce ştiu ei sigur, sigur, sigur, sigur, dar cu jurământ pe Biblie, că termină până în august (din PNRR – n.r.). Şi acum cumva suntem doar la câteva luni distanţă. Gândiţi-vă, eu am avut aceste meciuri mari în care ziceam «Nu termini, pentru că văd graficul tău», se jura coordonatorul de reformă, «Termin, nu-mi lua proiectul, că termin» (...) Acum, după ce s-au curăţat, s-a renegociat, s-a liniştit tot, acum toată lumea ştie că contractele merg înainte, acum, în ianuarie a început marea fibrilaţie, şi anume faptul că parcă termenele sunt cam strânse, parcă 31 august e cam la limită, deci vă mărturisesc... Deci eu nu cred că acest tip de abordare unde te juri că îl faci şi dai şi în scris, semnat că îl faci, eu intru în numele României într-o negociere în care spun, uite, spre deosebire de trecut, în care promiteam bazaconii... la câteva luni, 3-4 luni, ca eu acum să aflu că de fapt «ştii că am fost un pic ambiţios, că nu ştiu»... Deci asta acum, vă spun, este marele meu meci şi e meciul României, nu e al lui Pîslaru”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.  „Deci chestia asta, recunosc şi vă spun sincer, mă scoate din minţi. Deci, faptul că merge şi aşa, o ştiam. Faptul că pe PNRR-ul îl vom termina 100% cu Doamne-ajută, şi asta o ştiam. Dar, un pic de profesionalism! Adică, nu cred că cer prea mult”, adaugă Dragoş Pîslaru. El a relatat și că, la negocierea bugetului, așa-zișii „coordonatori de reformă și investiție”, susțin în fața ministerului de Finanțe că vor termina proiectele prin PNRR, dar la discuțiile cu MIPE cer prelungiri. „Ministrul de Finanţe, pe bună dreptate, zice, măi, dar tu, pe coeziune, zici că absorbi 5 miliarde, ministerele de linie se jură că absorb 10 miliarde, adică absorb 100% pe PNRR, bani pe care trebuie să îi regăseşti în buget. Zice: «Păi tu ai vorbit cu ei, toţi fac chiar tot şi aşa?», pentru că dumnealui are o problemă de cum construieşte bugetul. Convenţia pe care am avut-o eu cu domnul Nazare este că, evident, fondurile europene sunt mai presus de orice. Înainte să mă gândesc la rachete sau trăsnăi cu relansare şi să dau banii pe alte părţi, trebuie să mă asigur că folosesc banii europeni, ăsta este practic levierul de dezvoltare pentru România. Şi acum, deci, Finanţele spun: ”Măi, le terminaţi?”. Domnului ministru Nazare i se spune, «Facem tot», mie au început să-mi zică pe partea ailaltă, că «Aşa, dar nu merge o prelungire?».  Deci chestia asta, că prelungim, că, hai mă, lasă-mă, că am mai avut date limite. Nu! Şi dacă e ceva ce să reţinem din misiunea noastră, este un lucru: când este o dată limită, un deadline, cum se spune, că de aia se numeşte deadline, mori dacă nu-l faci, asta presupune ca să poată să te ia cineva în serios şi să aibă minimă încredere în România, asta presupune că-ţi asumi responsabilitatea şi că faci lucrurile astea în interesul românilor, la timp”, a mai afirmat demnitarul, citat de news.ro. 

În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR Foto: Facebook Consiliul Județean Bihor
Eveniment

În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR

În timp ce primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, cere agresiv bani de la Guvern pentru a rezolva problema căldurii, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR: cinci pasaje vor fi gata până în vară, a anunțat Consiliul Județean, condus până în 2024 de Ilie Bolojan.  Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR Consiliul construiește opt pasaje subterane și supraterane, dar doar cinci sunt cu bani din PNRR. Unul este aproape finalizat, şase urmează să fie inaugurate în vara acestui an, iar ultimul este la stadiul de proiect. Valoarea totală a celor opt pasaje este de peste 233 de milioane de lei, circa 45 milioane de euro, prin PNRR fiind finanţate cinci dintre cele opt, în valoare totală de 139 de milioane de lei, adică peste 27 de milioane de euro.Într-un comunicat de presă al CJ se arată că pasajul suprateran, construit la ieşirea din Oradea spre Arad (DN 79), pe o arteră foarte aglomerată, a ajuns la un stadiu de execuţie de 65%. Potrivit sursei, au început lucrările de montare a primelor grinzi, dintre cele 25 ce vor fi amplasate în total, lucrările având loc în paralel cu realizarea rampelor de acces.Pasajul suprateran va avea o lungime totală de 535 de metri şi este construit peste sensul giratoriu existent care asigură accesul la mai multe centre comerciale din zonă. Valoarea lucrărilor este de 25.384.126,30 lei, fără TVA.În continuarea pasajului suprateran, se construieşte un al doilea pasaj. Acesta va fi subteran, poziţionat la intersecţia dintre Calea Aradului şi Centura Oradea şi va avea o lungime totală de 406 metri. Lucrările au început pe 19 ianuarie. Valoarea lucrărilor este de 26.453.889,63 lei, fără TVA.Ambele pasaje sunt construite de o asociere de firme, lucrările urmând să fie finalizate până în vara acestui an."Prin construirea celor două pasaje, circulaţia va deveni mai fluentă pe una dintre cele mai aglomerate artere din Oradea, într-o zonă cu numeroase centre comerciale şi principala rută către Aeroportul Oradea", se menţionează în comunicat.Proiectele sunt realizate prin fonduri europene (PNRR) şi contribuţii bugetare de Consiliul Judeţean Bihor, în parteneriat cu Primăria Oradea şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.Lucrările au fost finalizate la primul dintre obiective. Traficul a fost deschis pe Pasajul Oşorhei în 21 noiembrie 2025.Se lucrează la alte cinci pasaje: cele două pasaje de pe Calea Aradului, pe DN 79; un pasaj suprateran la ieşirea din Oradea spre Biharia, pe DN 19; un pasaj subteran la intersecţia străzilor Tudor Vladimirescu, Oneştilor şi Lăpuşului şi un pasaj suprateran pe Centura Oradea, în zona Metro.Cel de-al şaptelea pasaj va fi construit pe Centura Oradea peste calea ferată care face legătura între Oradea şi Băile Felix, iar cel de-al optulea va fi un pasaj suprateran construit pe strada Matei Corvin din Oradea (în proiect).

Finanțare PNRR pentru modernizarea barajelor, pierdută (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum au ratat Apele Române o finanțare PNRR uriașă pentru modernizarea barajelor

Barajele din județul Iași nu au trecut testul contestațiilor, iar una dintre acumulările de apă a pierdut finanțarea PNRR necesară reabilitării. Finanțare PNRR pentru modernizarea barajelor, pierdută Acumularea Cucuteni, de pe râul Voinești, în comuna Lețcani, urma să beneficieze de un proiect de peste 33 de milioane de lei, care includea refacerea barajului și a echipamentelor hidromecanice și electrice. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Procedura de licitație a fost însă blocată de numeroase contestații, ceea ce a dus la abandonarea proiectului din cauza întârzierilor incompatibile cu calendarul PNRR. Administrația Națională Apele Române a anulat licitația, invocând pierderea sursei de finanțare, în contextul unui program mai amplu de investiții în baraje, estimat la 673 de milioane de lei la nivel național. Continuarea, în Ziarul de Iași

Sistemul pubelelor digitale, un eșec (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pubelele digitale cu acces cu cardul, un eșec. Unele primării mai fac o încercare, pe bani PNRR

Pubelele digitale cu acces pe bază de card revin în atenția autorităților locale, după ce sistemul a fost considerat un eșec în unele orașe, fiind relansat acum cu finanțare prin PNRR. Sistemul pubelelor digitale, un eșec În municipiul Iași, colectarea deșeurilor va fi realizată exclusiv prin module digitale, accesibile doar cu card sau aplicație mobilă, distribuite prin asociațiile de proprietari. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Autoritățile anunță instalarea a aproximativ 150 de „insule” de colectare modernizate, dedicate sortării pe categorii, care nu vor putea fi folosite în afara zonelor arondate. Proiectul nu mai include pubelele subterane, abandonate din cauza riscurilor de inundații și a costurilor ridicate de exploatare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Grindeanu și Manda calmează parlamentarii PSD: nu pleacă de banii de la buget Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Grindeanu și Manda calmează parlamentarii PSD: partidul rămâne la guvernare, mai sunt bani din PNRR

Sorin Grindeanu, președinte al PSD, și Claudiu Manda, secretar general al partidului, calmează parlamentarii PSD: partidul rămâne la guvernare, mai sunt bani din PNRR, iar, politic, nu sunt opțiuni mai bune, afirmă surse din această formațiune. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Grindeanu și Manda au participat, azi, la o întâlnire cu parlamentarii partidului.  Grindeanu și Manda calmează parlamentarii PSD Mesajele împăciuitoriste ale celor doi lideri social-democrați sunt în contradicție cu declarațiile publice agresive și amenințările împotriva premierului Bolojan și ale USR.  Potrivit sureselor din PSD, Grindeanu a respins o alianță cu AUR, precum și posibilitatea votării unei moțiuni de cenzură inițiată de partidul lui George Simion. El a explicat că nu vrea nici ca PSD să sprijine un guvern minoritar, care ar pune PSD în situația de a fi și la putere, și în opoziție.  În discursul său, Claudiu Manda, secretar general al PSD, a încercat să-și convingă colegii că, de fapt, PSD a câștigat aceste alegeri parțiale, chiar dacă s-a plasat pe locul III la București. De exemplu, el a insistat pe victoria PSD la Remetea, în Bihor. Însă el nu a spus că primarul ales anul trecut, PSD-istul Adrian Ștefănică, a fost încarcerat, fiind condamnat la 2 ani și 4 luni de închisoare după ce a participat la o partidă de braconaj, unde un pădurar a fost împușcat mortal. În sfârșit, parlamentarilor social-democrați li s-a explicat că partidul trebuie să rămână la guvernare pentru ca primarii săi să fie finanțați, precum și pentru că mai sunt foarte mulți bani din PNRR de cheltuit. 

Hidroelectrica n-a găsit director, se pierde o sumă uriașă din PNRR Foto: Hidroelectrica
Economie

Hidroelectrica n-a găsit director, se pierde din PNRR. „N-a ieșit cine trebuie” - presă

Hidroelectrica n-a găsit director până la termenul limită, așa că se va pierde o sumă uriașă din PNRR. „N-a ieșit cine trebuie”, scrie, pe site-ul Hotnews, o jurnalistă specializată în Energie, după ce Consiliul de Supraveghere a anunțat că „a constatat ca niciun candidat nu se aliniază pe deplin cerințelor asociate funcției de CEO în acest moment”. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Termenul limită pentru desemnarea corectă, potrivit standardelor convenite cu Uniunea Europeană, a unui director la Hidroelectrica era 28 noiembrie. Dar fostul director, un apropiat al PSD și al UDMR, Karoly Borbely a fost convins să demisioneze abia la 19 septembrie.  Hidroelectrica n-a găsit director, se pierde o sumă uriașă din PNRR În septembrie, o notă a ministerului Energiei arăta că numirea incorectă a managementului Hidroelectrica a dus la suspendarea plăților din PNRR: „Prin Decizia Comisei C(2025) 3490 din 28.05.2025 s-a constatat îndeplinirea jalonului 121 în procent de 65,5% și s-a dispus suspendarea parțială a plății celei de-a treia tranșe din sprijinul nerambursabil și a celei de-a treia tranșe din sprijinul sub formă de împrumut pentru România în valoare de 227.936.161 euro (...) Comisia a stabilit, printre altele, că CEO și CFO ai S.P.E.E.H Hidroelectrica S.A nu au fost selectați și numiți în baza unei proceduri transparente și competitive, așa cum prevedea Jalonul 121 și că această suspendare va fi ridicată doar când România va lua măsurile necesare să asigure implementarea în totalitate a dispozițiilor jalonului, într-o perioadă de 6 luni de la suspendare”. Suma suspendată - la pachet cu sancțiunea pentru numirile incorecte, cu încălcarea celor convenite cu UE, la Complexul Energetic Oltenia - era de 25 milioane de euro.  Miercuri seara, Hidroelectrica a anunțat: „Hidroelectrica informează acționarii și investitorii asupra faptului ca procedura de selecție transparenta si competitiva pentru poziția de Director General (CEO), efectuata de expertul independent selectat conform OUG nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a întreprinderilor publice, s-a încheiat fără propunere de numire a candidaților selectați de acesta pe lista scurta”. Însă o jurnalistă specializată în Energie scrie, pe site-ul Hotnews, că, de fapt: „Nu a ieșit cine trebuie. Nu știu de unde să-l apuce pe cel care a ieșit”. Pe locul I ar fi ieșit Mihai Aniței, care a fost mai mulți ani director general al combinatului Azomureș și Country Manager al grupului elvețian Ameropa. Pe locul II, Radu-Ioan Constantin, inginer și economist, care lucrează din 2008 în Hidroelectrica, dar acesta „nu este agreat tocmai pentru că, de-a lungul timpului, s-a opus unor solicitări”. Favoritul Consiliului de Supraveghere ar fi fost Dragoș Tănase, fost CEO Gabriel Resources și director Roșia Montana Gold Corporation.  În ceea ce privește concursul de director financiar al Hidroelectrica, CFO, pur ș simplu nu ar fi existat candidați calificați. Potrivit Hotnews, unul dintre concurenți ar fi propus să se dea bani la ONG-uri, ca să nu mai critice compania.  „În conformitate cu OUG nr. 109/2011 și cu principiile de transparență, competitivitate și integritate, Consiliul de Supraveghere a decis reluarea imediată a procesului de selecție”, a mai anunțat, miercuri seara, Hidroelectrica. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră