duminică 12 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

pnrr

287 articole
Eveniment

VIDEO Inconștiență maximă pe PNRR: cei care administrau programul nu știau regulile de bază (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că una dintre principalele probleme ale implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost faptul că programul a fost gestionat de persoane care nu îi cunoșteau regulile specifice. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, acesta a afirmat că autoritățile au aplicat în PNRR practici folosite la fondurile de coeziune, deși cele două mecanisme funcționează după reguli diferite. 21.000 de proiecte, nimeni nu știa imaginea de ansamblu Pîslaru a explicat că, odată ajuns la minister, a considerat că simpla activitate administrativă nu mai este suficientă, având în vedere că România se află în ultimul an de implementare a PNRR. Citește și: EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren Potrivit acestuia, primul pas a fost realizarea unui tablou de bord public care să centralizeze toate proiectele finanțate prin PNRR, ulterior extins și pentru programele de coeziune. „Toată gândirea era așa. În primul rând, cu un an înainte de finalizare, nu poți să stai doar în administrație. Mi-a fost foarte clar că fără presiune publică nu există nicio cale ca treaba să se miște din loc. (...) Am scos toate proiectele. Am rămas șocat să constat că avem 21.000 de proiecte. Nu știa nimeni orizontul și despre ce discutam”, a declarat ministrul. Întrebat dacă Guvernul nu dispunea de o imagine integrată asupra proiectelor, Pîslaru a răspuns negativ, explicând că fiecare minister își gestiona separat propriul portofoliu, fără o perspectivă unitară asupra întregului program. "Au aplicat reguli din politica de coeziune" Ministrul a criticat și modul în care a fost utilizată supracontractarea în PNRR. El a explicat că ministerele au ajuns să administreze portofolii de proiecte cu valori duble sau chiar triple față de bugetele disponibile, deoarece legislația le permitea o supracontractare de până la 100%. Potrivit lui Pîslaru, această abordare a fost preluată din politica de coeziune a Uniunii Europene, unde există posibilitatea ca proiectele neterminate să fie transferate în exercițiul financiar următor. „Au băgat un act normativ care le permitea supracontractare cu 100%. Asta este o practică folosită în politica de coeziune, pentru că cei care au condus PNRR-ul erau oameni care, cel mult, știau coeziune, nu știau PNRR”, a afirmat ministrul. La PNRR nu poți muta proiectele în următorul exercițiu financiar Ministrul a explicat că logica utilizată la fondurile de coeziune nu poate fi aplicată în cazul PNRR. În politica de coeziune, proiectele pot fi „fazate”, adică finalizate în următorul exercițiu financiar european, fără pierderea finanțării. În schimb, PNRR are un termen-limită fix, iar proiectele care nu sunt finalizate până la expirarea programului riscă să piardă finanțarea europeană. Potrivit lui Dragoș Pîslaru, tocmai această confuzie între cele două tipuri de finanțare a contribuit la blocajele și întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

VIDEO Inconștiență maximă pe PNRR: cei care administrau programul nu știau regulile de bază (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Cu două luni înainte de închiderea PNRR, România a îndeplinit doar 52% din obiective
Politică

Cu două luni înainte de închiderea PNRR, România a îndeplinit doar 52% din obiective

Datele oficiale ale Uniunii Europene, afișate pe site-ul “Recovery and Resilience Scoreboard“, arată că, cu doar două luni înainte de închiderea PNRR, la 31 august, România a îndeplinit doar 52% din țintele din reforme. Un procent de 48% din acestea nu au fost încă evaluate, 1% sunt suspendate.  Citește și: Nicușor Dan, editorial în NewsMax, din SUA: în România, sprijinul pentru Trump, foarte ridicat Digitalizarea Sănătății, la pământ În ceea ce privește plățile din cadrul PNRR, România a primit 8,65 de miliarde de euro din partea de granturi (din 13,5 miliarde) și 4,32 miliarde euro din partea de împrumuturi (din 7,83 miliarde alocate).  Datele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arată “risc ridicat“ la mai multe proiecte majore. De exemplu, obiectivul “Capacitățile de producție a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice și/sau pentru decarbonizarea industriei“ este îndeplinit în procent de 3,3%. Valoarea sa: 86,5 milioane de euro.  “Transformarea digitală“ are asigurată suma de 1,73 miliarde de euro, s-au atras 21,5%.  “Instituirea sistemului de eHealth și telemedicină“: 300 milioane euro alocați, realizare 3%, toate țintele au risc ridicat, inclusiv platforma informatică de asigurări de sănătate care ar trebui gestionată de CNAS.  Cu risc ridicat sunt și obiectivele: “Plăți efectuate către cel puțin 200 de unități de sănătate publică pentru sistemele informatice și infrastructura digitală a unităților de sănătate publică. Sistemele informatice ale spitalelor ar trebui să fie interoperabile cu alte sisteme. Plăți efectuate pentru formarea a cel puțin 3 000 de membri ai personalului medical pentru a învăța cum să exploateze aplicațiile informatice“. Digitalizarea sistemului judiciar are alocată suma de 242 milioane euro, s-au “executat“ circa 50 de milioane euro, adică 21%. 

România, pe locul al doilea în UE la absorbția fondurilor europene în ultimele 12 luni
Economie

România, pe locul al doilea în UE la absorbția fondurilor europene în ultimele 12 luni

Premierul Ilie Bolojan a atras în România fonduri europene în 12 luni de trei ori mai mult decât a făcut-o prim-ministrul Marcel Ciolacu în anul anterior. Cea mai mare sumă de la UE atrasă într-un an „România a atras zece miliarde de euro din fonduri UE între iunie 2025 și iunie 2026, cu Ilie Bolojan premier și Dragoș Pîslaru, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Este cea mai mare sumă atrasă vreodată de România într-un interval de un an și este de trei ori mai mare față de suma atrasă în cele 12 luni precedente. ℹ În ultimele 12 luni, România a absorbit 7,1 miliarde de euro din fondurile de coeziune și 2,9 miliarde de euro din PNRR. ℹ Țara noastră ocupă acum locul 2 în UE în ceea ce privește fondurile europene absorbite. ℹ Pe de altă parte, România păstrează cele 13,6 miliarde de euro din granturile PNRR, în urma negocierilor purtate de Guvernul Ilie Bolojan cu Comisia Europeană. Negocierile au fost coordonate de Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. ℹ În astfel de momente se vede clar cine pune România pe primul loc. Guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit să protejeze proiectele finanțate din bani europeni, în timp ce liderii PSD au provocat instabilitate politică și au pus în pericol inclusiv șansa României de a beneficia de fondurile europene.”, a arătat europarlamentarul PNL Dan Motreanu într-o postare de Facebook.

Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea
Politică

Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a trolat o postare a premierului desemnat, Adrian Veștea, care, pe Facebook, i-a reproșat lui Ilie Bolojan că „formula actuală a dus deja la blocaje în demersuri esențiale pentru finalizarea cu succes a PNRR, SAFE și OCDE”.  Citește și: Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru s-ar fi înscris în PNL - presă. Vor face parte din echipa Bolojan Ghinea, vinovat de dezastrul PNRR „Domnul Bolojan știe, la fel de bine ca mine, că formula actuală a dus deja la blocaje în demersuri esențiale pentru finalizarea cu succes a PNRR, SAFE și OCDE. În plus, este cunoscută atenția agențiilor de rating față de instabilitatea politică din România - o instabilitate pe care avem acum șansa să o depășim”, a scris Veștea. „Domnule Veștea, cu toată deferența, blocajele pe PNRR la care faceți referire datează din guvernele anterioare, din care și dumneavoastră ați făcut parte. Guvernul Ilie Bolojan a deblocat, renegociat și transparentizat PNRR-ul. Mai mult, în ciuda haosului politic declanșat de dărâmarea Guvernului, am reușit, cu sprijinul prim-ministrului și al președintelui, să finalizăm negocierile pentru așezarea finală, astfel încât România să poată obține banii pentru investițiile vitale pentru țară.   Când veți fi mai puțin preocupat de ruperea PNL-ului și veți avea mai mult timp liber, dacă doriți să discutăm la nivel tehnic despre dezastrul pe care l-am găsit la preluarea mandatului și unde am reușit să ajungem astăzi, am toată deschiderea să clarific situația pentru dumneavoastră”, i-a răspuns Pîslaru.   „Mă bucur să aflu că, în versiunea dumneavoastră asupra realității, toate reușitele aparțin prezentului, iar toate nerealizările sunt exclusiv moștenirea trecutului.   Există însă un aspect pe care îl treceți cu vederea. O parte importantă din arhitectura PNRR, inclusiv multe dintre jaloanele care generează astăzi dezbateri și renegocieri, a fost construită de reprezentanți ai propriei dumneavoastră familii politice, în speță domnul Cristian Ghinea.   Din acest motiv, cred că o abordare mai echilibrată și mai puțin selectivă asupra responsabilităților ar fi utilă.   În perioada în care am coordonat Ministerul Dezvoltării, obligațiile și țintele asumate de minister au fost îndeplinite conform calendarului stabilit. Acesta este un fapt verificabil. Problemele apărute ulterior țin de etapele de implementare și de capacitatea administrativă a celor care au avut responsabilitatea gestionării lor.   Desigur, este legitim să vorbim despre deblocări, renegocieri și ajustări. Totuși, rezultatul final rămâne criteriul după care românii evaluează performanța unui guvern. Iar dacă, la câțiva ani de la lansarea PNRR, încă discutăm despre întârzieri, modificări succesive și riscuri privind absorbția fondurilor, este evident că explicațiile nu pot fi căutate exclusiv în trecut.   Cât despre discuția tehnică pe care o propuneți, ea poate fi oricând utilă. Cu atât mai mult cu cât ar permite o analiză completă: nu doar a situației găsite la preluarea mandatului, ci și a rezultatelor obținute după ani de guvernare și de gestionare directă a acestor responsabilități.   În politică, la fel ca în administrație, credibilitatea nu este dată de numărul explicațiilor oferite, ci de rezultatele livrate. Iar acestea aparțin întotdeauna atât celor care au construit, cât și celor care au avut obligația să ducă proiectele la bun sfârșit. Gânduri bune!”, a fost replica lui Veștea. 

De la Iași la Bârlad, trenul bate mașina: circulă cu 120 km/h pe un tronson modernizat prin PNRR
Eveniment

De la Iași la Bârlad, trenul bate mașina: circulă cu 120 km/h pe un tronson modernizat prin PNRR

Un segment de cale ferată modernizat prin fonduri PNRR permite trenurilor să circule între Iași și Bârlad cu viteze de până la 120 km/h, mai rapid decât traficul rutier pe aceeași rută. Iași-Bârlad, cale ferată modernizată prin PNRR Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a povestit experiența călătoriei și a subliniat că afișajul din vagon indica exact viteza așteptată după reabilitarea infrastructurii feroviare. Citește și: VIDEO Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre anularea alegerilor din 2024: „Vorbim de contracararea unui atac hibrid” Lucrările au vizat tronsonul Munteni Vaslui – Crasna – Bârlad – Tutova, pe o distanță de 42 de kilometri, modernizarea fiind realizată prin programul Quick Wins finanțat din PNRR. Investiția de 163 de milioane de lei a inclus reabilitarea suprastructurii căii ferate și demonstrează că modernizarea infrastructurii feroviare poate reduce semnificativ timpul de călătorie în regiunea Moldovei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Două treimi din proiectele cu fonduri UE ale primăriei București, pierdute, arată Ciprian Ciucu
Eveniment

Două treimi din proiectele cu fonduri UE ale primăriei București, pierdute, arată Ciprian Ciucu

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a afirmat azi, că două treimi din proiectele cu fonduri europene ale Primăriei Municipiului București (PMB) vor fi „dezangajate”, adică pierdute. El a acuzat greșeli elementare ale administrației locale, precum nepublicarea contractelor în Jurnalul Oficial al UE.  Citește și: Ilie Bolojan spune unde s-a aflat PSD în ultimele trei săptămâni și ce ar fi trebuit să facă „Când spun două treimi din proiecte, înseamnă sute de milioane. Doar pe PNRR vorbim de 158 de milioane de lei. Cinci proiecte s-au pierdut”, a spus Ciucu.  Contracte ratate din greșeli elementare, precum nepublicarea lor în Jurnalul Oficial al UE El a adăugat că, la cele 158 de milioane de lei pierdute din PNRR, se adaugă corecţii de 446 de milioane de lei, vizând proceduri din perioada 2022-2023, în special pentru modernizarea reţelelor de tramvai. Proiectele pierdute vizează investiţii în domeniul renovării energetice, semaforizării, sisteme de transport inteligent, achiziţii de autobuze electrice sau tramvaie. „Motivele sunt că s-au semnat contracte fără să fie publicate în JOUE... Chestiuni simple, basic... Şi când am încercat să vin cu câţiva oameni care au performat la Sectorul 6, toată lumea a început să mă atace, că 'Ciucu politizează primăria'. Prin transfer, totul legal... ca să fie clar", a spus primarul Capitalei.  Edilul a precizat că în acest an s-a văzut de aproximativ 25 de ori cu reprezentanţi ai băncilor (Banca Mondială, IFC, MIGA, BERD, BEI, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei sau bănci naţionale) pentru a identifica alternative de finanţare a marilor proiecte de infrastructură din Bucureşti. Este vorba despre investiţiile pentru optimizarea traficului pe Bulevardul Dimitrie Pompeiu sau despre lucrările din Prelungirea Ghencea."Sper să salvez din PNRR unul din proiectele foarte importante. Mă refer la proiectul de management al traficului, care este ratat în acest moment. Să îl depunem pe POR. (...) Sper ca fondurile pe care le vom obţine, chiar dacă sunt rambursabile şi nu mai sunt gratis de la Comisia Europeană, să ne ofere o perioadă, ca să meargă mai departe aceste proiecte. Pentru că se pierd avizele, se pierde proiectarea, se pierde totul. După aceea, poate, depinde de gradul lor de maturitate, unde vor fi încadrate, să mai reuşim să recuperăm în următorul cadru financiar o parte din bani, sper", a detaliat el.Ciprian Ciucu a subliniat că, de când a preluat mandatul de primar general, a identificat deficienţe majore în ce priveşte guvernanţa Capitalei, planificarea strategică şi bugetară.„Capacitatea administrativă a Primăriei este la genunchiul broaştei. Trag de proiecte, mă văd personal cu constructori. Fac muncă alături de directorii de investiţii. Sun după avize. Sun la diferiţi operatori de utilităţi, să mai dea un aviz, să mai deblochez personal ceva, ca primar general. Am făcut-o şi ca primar de sector, pentru că mi se pare normal ca un primar să ştie fiecare stadiu al investiţiilor pe care le are. La mine nu se pune problema că nu ştiu unde este blocat un proiect mare de investiţii. Dar ca să nu se ajungă aici, şi alţii trebuiau să facă acest lucru", a apreciat el.

Două spitale importante din Iași au ratat finanțarea PNRR: proiectele, analizate de BERD
Eveniment

Două spitale importante din Iași au ratat finanțarea PNRR: proiectele, analizate de BERD

Două dintre cele mai importante proiecte medicale din Iași, Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară și Spitalul Clinic Integrat de Boli Respiratorii, au intrat oficial pe lista BERD pentru analiză și posibilă finanțare prin parteneriat public-privat. Două spitale ieșene ratează finanțarea PNRR Anunțul făcut de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene readuce speranța pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare din Iași, după blocajele și întârzierile înregistrate prin PNRR. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Vicepreședintele CJ Iași, Marius Dangă, critică dur modul în care Ministerul Sănătății a gestionat programul pentru spitalele noi, susținând că lista finală a proiectelor finanțate reprezintă „un dezastru”. Acesta afirmă că proiectul Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară a fost pregătit rapid și complet, însă criteriile de selecție din PNRR ar fi fost influențate politic. Continuarea, în Ziarul de Iași

PSD, PNL, USR şi UDMR, acord ca noua lege a salarizării, jalon PNRR, să fie adoptată până la 1 iunie, anunță Administrația Prezidențială
Politică

PSD, PNL, USR şi UDMR, acord ca noua lege a salarizării, jalon PNRR, să fie adoptată până la 1 iunie, anunță Administrația Prezidențială

Administraţia Prezidenţială a anunţat vineri că, în urma unui proces de mediere desfăşurat sub coordonarea sa, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Salvaţi România şi Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârşitul prezentei sesiuni parlamentare. Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Grindeanu și Bolojan au semnat acordul"Noua lege a salarizării constituie o etapă esenţială din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.  Conform sursei citate, niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung. Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eşalonată, şi nu va mai fi modificată ulterior prin intervenţii speciale, a subliniat Administraţia Prezidenţială. Acordul care stă la baza angajamentului politic de a adopta noua legislaţie a fost semnat de Sorin Grindeanu - preşedintele PSD, Ilie Bolojan - preşedintele PNL, Dominic Fritz - preşedintele USR şi Kelemen Hunor - preşedintele UDMR.În baza acestui acord, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege şi va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege. 

Bolojan le spune bugetarilor că trebuie să mai dea afară sau nu va putea mări salariile celor rămași. Acum se cheltuie 8,1% din PIB pe aceste salarii, trebuie să se coboare la 7,3%
Politică

Bolojan le spune bugetarilor că trebuie să mai dea afară sau nu va putea mări salariile celor rămași. Acum se cheltuie 8,1% din PIB pe aceste salarii, trebuie să se coboare la 7,3%

„Dacă se doresc într-adevăr corecții de amplitudine mai mare, creșteri mai mari și reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducerea de personal acolo unde nu se justifică, în așa fel încât spațiile eliberate să permită plata mai bună a celor care lucrează cu adevărat în sectorul public”, a spus premierul Bolojan într-o conferință de presă la Palatul Victoria.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor Potrivit premierului, „avem un milion două sute optzeci de mii de posturi în sectorul public din România” (doar 1.277.461 în martie 2026, potrivit ministerului Finanțe).  Bolojan arată de ce numărul bugetarilor ar trebui redus „Astăzi avem 8,1% din PIB și, deci, nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că, efectiv, nu ne putem permite. Nu pentru că cineva nu vrea, ci pentru că altfel am intra într-o fundătură. Astăzi, de exemplu, avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli salariale în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din datele comunicate de Ministerul de Finanțe” a spus Bolojan. Potrivit datelor dintr-o notă discutată azi în ședința de guvern, în ceea ce privește legea salarizării - care este jalon PNRR - „a fost obținut impactul bugetar de la Ministerul Finanțelor care se ridică la 7,3% din PIB” -  față de 8,8% în 2025 și 9,4% în 2026.  Bolojan a arătat că 39% din veniturile colectate la buget se duc pe salariile bugetarilor.  „Avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din țările Uniunii Europene, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar, ca procent din veniturile fiscale. Și aici sunt două axe importante. Aceasta este axa în care veniturile medii în țările Uniunii Europene sunt de 40% din PIB, venituri publice; România se situează într-o zonă în care suntem undeva la 30%. Deci, mult sub cele mai multe venituri publice europene. De asemenea, a doua axă este procentul pe care îl reprezintă cheltuielile de personal ca procent din venituri și, așa cum vedeți, avem un procent de 40%, printre cele mai mari. Deci, o poziționare în această zonă care nu ne avantajează și sunt niște constrângeri pe care orice legiuitor trebuie să le ia în calcul. Deci, venituri mai mici decât celelalte țări europene raportate la PIB, cheltuieli de personal cu o pondere destul de mare din venituri, în așa fel încât astăzi, practic, din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”, a explicat premierul. „Sper ca în zilele următoare oamenii politici responsabili din România să cadă de acord că aceste aspecte care țin de absorbția fondurilor europene, de reformele făcute cu cap, care sunt sustenabile, care nu generează amăgiri în rândul cetățenilor, nici măcar al celor din sectorul public, și care țin cont de situația financiară a țării noastre, vor găsi o formulă normală pentru a avea o lege a salarizării care să respecte acest jalon”, a mai spus Ilie Bolojan.   

Pîslaru: România riscă o penalizare de 15 miliarde euro fiindcă reformele din PNRR merg foarte greu. ANAF și Vama, semafor roșu
Politică

Pîslaru: România riscă o penalizare de 15 miliarde euro fiindcă reformele din PNRR merg foarte greu. ANAF și Vama, semafor roșu

„La acest moment, un număr de 38 de ținte și jaloane aferente reformelor sunt neîndeplinite și au asociată o penalizare potențială totală de peste 15 mld. Euro, sumă care depășește valoarea rămasă de încasat la nivelul întregului PNRR”, arată o notă aflată, azi, pe ordinea de zi a ședinței de guvern. Nota este semnată de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor PNRR, la limita unui dezastru fără precedent: sancțiuni de 15 miliarde euro Doar două din aceste jaloane pot fi rezolvate prin hotărâri de guvern. Acestea se referă la instituirea unui sistem permanent de elaborare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a politicii CDI și restructurarea a trei companii de stat și contribuie la evitarea unei penalizări cumulate de 0,33 mld. Euro.  Executivul Bolojan fiind demis nu poate emite ordonanțe și nici nu poate iniția proiecte de lege. Alte 24 de ținte și jaloane, cu o valoare a penalizărilor de cca. 7,3 mld. Euro, sunt în sarcina ministerelor de linie și se află în diverse stadii de implementare. „Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi, fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări sporite din partea coordonatorilor responsabili”, cere Pîslaru.  Nota are o anexă care marchează cu roșu reformele cele mai dificile. În cazul ANAF, de exemplu, Comisia Europeană așteaptă „instituirea unui sistem de testare a integrității pentru personalul ANAF, inclusiv utilizarea camerelor purtate pe corp în cel puțin trei zone de operare (controlul mărfurilor, transport, HoReCa/comerț cu amănuntul)”. Un ordin al președintelui ANAF ar trebui emis până la 30 iunie.  Este în testare „includerea unei aplicații mobile dedicate care să le permită cetățenilor să verifice chitanțele fiscale, sporind transparența, cultura conformității și integrarea datelor privind dispozitivele fiscale”.  Un jalon de a cărei îndeplinire depind 770 milioane de euro din PNRR se referă la declarațiile de avere și presupune emiterea unei ordonanțe de urgență care să prevadă „lista persoanelor deponente și a persoanelor cu privire la care se va face publicarea declarațiilor de avere”. Și acest jalon este marcat cu roșu. Cu roșu este marcată și reforma salarizării unice, unde impactul bugetar ar trebui să fie de 7,3% din PIB - față de 8,8% în 2025 și 9,4% în 2026.   

VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul”
Politică

VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum reușește să salveze sume uriașe din PNRR, care ar fi fost pierdute pentru că multe proiecte sunt întârziate: mută proiectele întârziate și care acum sunt finanțate din „grant” - partea nerambursabilă din PNRR - pe „loan”, partea de împrumuturi. Iar proiectele care acum erau finanțate prin împrumuturile avantajoase oferite prin PNRR și care pot fi finalizate până la data limită, 31 august, se trec pe grant-uri.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Potrivit lui Pîslaru, Comisia Europeană a acceptat în principiu această manevră. Și alte state - pe care Pîslaru nu le-a nominalizat - ar face același lucru. „Există un interes comun ca PNRR ul să fie un succes și pentru Comisie și pentru România” Transcrierea începe la minutul 3.34:  „Păslaru: Și acuma revenind, de ce sunt eu încrezător că pe investiții rezolvăm lucrul? Păi, sunt încrezător pentru că deja eu am prenegociat cu comisia, o chestie pe care acuma na o află toată lumea, ca să mai am încă ocazie să așez lucrurile până la sfârșitul lunii mai. Q: Ah... Păslaru: Vedeți, e momentul de ah, pentru că eu am anticipat faptul că nu toată lumea o să-și respecte lucrurile. Și atunci eu ce fac acuma? Până la sfârșitul lunii mai iau proiectele de pe împrumut care sunt gata cu fundiță și le mut în grant ca să mă asigur că toate sunt termină și asta înseamnă că ce: nu mai iau acuma decât ce sunt 100% sigur că se termină Și vă răspund acuma la Umbrărescu. Am două loturi pe grant la care am un semn de întrebare. Încă nu e clar că nu se termină în sensul că de asfaltat se va asfalta. Q: Nu o să se deschidă, să circule mașina pe acolo, că asta-i ideea... Pîslaru: Eu nu pot să spun că n-o să se, eu pot să spun că există un risc. Da. Și atuncea, dacă am pe feroviar de o valoare chiar mai mare lucruri pe care le-am făcut și pe care le mutasem vara trecută de pe grant pe loan pentru că erau întârziate, dar acuma le-am recuperat întârzierea, le iau frumos, le pun frumos pe grant, se închide lucrul, am terminat. Deci, pe scurt,  spitalele le facem pe cele de pe grant. Deci acolo n-am o problemă (...) Pe grant am suficiente proiecte care sunt certe care să ne facă să luăm toți banii pe grant mutând din împrumut.  Q: Pe grant, și mutând din împrumut. Și Comisia acceptând deja... Pîslaru: Acceptînd principiul, până nu treci pragul, nu pot să spun că am obținut. Da, aici e o diferență, dar noțiunea și principiul este un lucru pe care l-am prediscutat. De exemplu, anul trecut în vară, vă aduceți aminte, un mare succes a fost că am reușit să băgăm 1.200 de ambulanțe pentru zona de intervenție, partea civilă, domnul Arafat cu zona dumnealui. Da. Cele 1200 de ambulanțe pe care le-am introdus foarte greu le-am pus atunci pe împrumut pentru că comisia zicea „Mai dă-vă încolo! Ați stat de cinci ani de zile și n-ați făcut chestii și ziceți voi că-mi luați 1.200 de ambulanțe.” Ei, le-au luat. Deci au luat 1.200 de ambulanțe și eu acuma, dacă am 1.200 de ambulanțe luate pe împrumut, țuști, le mut pe partea de grant. E, una peste alta, ideea este că când știi cu ce te ocupi și ce e de făcut, știi, ai un plan”.  Ulterior, la finalul interviului, Pîslaru a spus că Comisia Europeană este de acord cu acest transfer de la loan-uri la grant-uri și invers pentru că dorește ca PNRR-ul să fie un succes în România. „Q: Dar se aprobă ușor? Comisia spune: «bine, domnule faceți așa»?  Pîslaru: Nu se aprobă ușor. Q: Dar de ce? Și ce trebuie să facă o țară ca să primească totuși aprobarea asta?  Păslaru: Comisia Europeană nu are de nu are de ce să aprobe, adică nu este obligată de nimic să aprobe așa ceva. Q: Și de ce a aprobat în cazul României? Pîslaru: Pentru că există un interes comun ca PNRR ul să fie un succes și pentru Comisie și pentru România. Știu că există opinii diferite în România, dar Comisia Europeană chiar își dorește ca PNRR-ul să fie un succes pentru români”. 

Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova: clienta PSD numită la conducere a ratat finanțări UE de 196 milioane euro
Politică

Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova: clienta PSD numită la conducere a ratat finanțări UE de 196 milioane euro

Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova: clienta PSD numită la conducerea companiei a ratat finanțări UE de 196 milioane euro. Teoretic, Electrocentrale Craiova aparține de ministerul Energiei, dar acest minister a numit la conducere o activistă PSD locală, Lorena Voican, care posta pe Facebook poze de la activități politice, alături de Olguța Vasilescu.  Citește și: Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa Lorena Voican a studiat dreptul la Spiru Haret.  Oana Gheorghiu explică dezastrul patronat de Olguța Vasilescu la Electrocentrale Craiova „De la oportunitate la dezastru: Povestea Electrocentrale Craiova. În 2023, România avea șansa să primească GRATIS, prin PNRR, 162 de milioane de euro pentru o centrală nouă, modernă, pe gaz la Craiova. Bani europeni, nerambursabili.   𝗖𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗯𝘂𝗶𝗮 𝗳𝗮̆𝗰𝘂𝘁?   Trebuiau organizate licitațiile, trebuia începută construcția și trebuiau respectate termenele. 𝗖𝗲 𝘀-𝗮 𝗳𝗮̆𝗰𝘂𝘁?   Licitațiile au fost anulate și niciun constructor nu a vrut să își asume proiectul în condițiile create.   𝗖𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗿𝗲𝘇𝘂𝗹𝘁𝗮𝘁𝘂𝗹?   România a pierdut finanțarea de 162 milioane Euro.   𝗖𝗲 𝘀-𝗮 𝗶̂𝗻𝘁𝗮̂𝗺𝗽𝗹𝗮𝘁? datoriile companiei au explodat de la 250 milioane Lei la aproape 1 miliard lei într-un singur an; compania a pierdut 433 milioane lei într-un singur an; instalațiile, vechi de peste 40 de ani, s-au degradat și mai mult; iarna trecută, zeci de mii de oameni au rămas fără căldură.   𝗖𝘂𝗺 𝘀-𝗮 𝗶̂𝗻𝘁𝗮̂𝗺𝗽𝗹𝗮𝘁?   Conducerea companiei a fost preluată în 2024 de o directoare numită politic, fără experiență tehnică directă în energie.  Sub managementul politic, compania s-a prăbușit financiar, a pierdut finanțarea europeană, a acumulat datorii uriașe și a ajuns în insolvență (decembrie 2025).   𝗦̦𝗶 𝗮𝗽𝗼𝗶?   După ce compania a intrat în insolvență, aceeași persoană numită politic ca directoare a fost numită ca administrator special. Adică omul sub conducerea căruia compania a ajuns în groapă a fost pus apoi să o „salveze”.   În plus, deoarece compania nu a cumpărat la timp certificatele obligatorii de emisii de gaze cu efect de seră, statul român a primit o penalizare de 596 milioane Lei (aproape 120 milioane Euro) care va trebui plătită, în final, tot de noi. Pe scurt: bani europeni pierduți, oameni rămași fără căldură, companii prăbușite. Reforma companiilor de stat nu e un moft, ci o necesitate a cărei amânare ne costă scump pe fiecare dintre noi”, a explicat Gheorghiu. 

Jurnalist german, corespondentul FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE
Politică

Jurnalist german, corespondentul FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE

Un jurnalist german, Michael Martens, corespondentul la viena al Frankfurter Allgemeine Zeitung, FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE: „Întrebarea unui contribuabil european: Cleptocrații din trecutul României și cei din viitorul României colaborează pentru ca furturile să poată continua. În aceste condiții, ar trebui ca UE să transfere miliarde de euro către București din Planul național de redresare și reziliență?”, a scris Martens pe X/Twitter. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Michael Martens a lucrat, între 1995 și 1999, în diverse țări din fosta Uniune Sovietică (Kârgâzstan, Kazahstan, Ucraina, Rusia) și a acoperit știrile din Afganistan, scriind în principal pentru ziarul german „Frankfurter Allgemeine Zeitung” (FAZ) și pentru ziarul elvețian „Neue Zürcher Zeitung” (NZZ). În 2002 a devenit corespondentul FAZ pentru Europa de Sud-Est. A lucrat la Belgrad (2002-2009), Istanbul (2009-2015) și Atena (2015-2018). Din 2019 locuiește și lucrează la Viena, continuând să scrie despre Europa de Sud-Est pentru FAZ. Jurnalist german, corespondentul FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE Acum, el critică PSD pentru alianța cu AUR. „În România, PSD-ul (pretins) social-democrat s-a aliat cu partidul radical și anti-european AUR pentru a-l demite pe prim-ministrul Ilie Bolojan, întrucât acesta împiedicase PSD-ul să facă ceea ce știe cel mai bine: să «deturneze» banii contribuabililor români și europeni. Și ce putem spune despre AUR? Noul partener de afaceri al PSD promite să-l numească prim-ministru pe Călin Georgescu, adept al teoriilor conspirației pro-Putin. Cu siguranță,  @PES_PSE va condamna acum cu fermitate PSD, afirmând că astfel de înțelegeri nu au nimic de-a face cu o social-democrație europeană decentă. (Și apoi m-am trezit). Întrebarea unui contribuabil european: Cleptocrații din trecutul României și cei din viitorul României colaborează pentru ca furturile să poată continua. În aceste condiții, ar trebui ca UE să transfere miliarde de euro către București din Planul național de redresare și reziliență?”, a scris Martens pe X/Twitter.   

Document UE: Politizarea companiilor din energie și transporturi, sectoare controlate de PSD, a dus la tăierea masivă a fondurilor alocate României prin PNRR
Politică

Document UE: Politizarea companiilor din energie și transporturi, sectoare controlate de PSD, a dus la tăierea masivă a fondurilor alocate României prin PNRR

Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a fondurilor alocate României prin PNRR, arată un document publicat pe site-ul ministerului Investițiilor și Proiectelor. Acest document este o scrisoare „de decomitere” - adică tăierea fondurilor - semnată de Celine Gauer - care se ocupă, din partea Comisiei Europene - de PNRR-ul României și este adresată ministrului Dragoș Pîslaru.  Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a PNRR Documentul arată punctual de ce s-au tăiat peste 458 de milioane de euro. În el nu se face nici o referire la PSD, dar toate companiile de stat cu probleme aparțin de ministere controlate de PSD. Scrisoarea arată că autoritățile române au făcut tot posibilul să nu facă numiri corecte în companiile de stat din energie și transporturi și au refuzat să ofere informațiile cerute de Comisia Europeană, precum indicatorii de performanță (KPI) pe care trebuie să-i îndeplinească membrii conducerilor companiilor de stat pentru a-și justifica salariile.  Ce arată, printre altele, scrisoarea de 21 de pagini a Comisiei Europene, care este din aprilie 2026: „Comisia a constatat că România a numit unul dintre Secretarii de Stat din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în consiliul de administrație al C.N.I.R., deși acesta s-a clasat pe locul opt în lista scurtă din faza finală a procedurii și nu a fost propus pentru nominalizare de comitetul de selecție”. Ulterior, de facto, ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Ciprian Șerban, a refuzat să-l schimbe, ignorând obiecțiile Comisiei Europene.  „Comisia a identificat situații de conflict de interese în procedura de selecție pentru anumiți candidați numiți în consiliile de administrație ale C.N.I.R. și Metrorex” - tot companii ale ministerului Transporturilor.  12 companii din energie „nu au numit membri ai consiliului de administrație și/sau de supraveghere pe baza unei proceduri de selecție transparente și competitive”.  „Conflicte de interese reale și potențiale și influențe politice și ierarhice nejustificate au fost identificate în procedurile de selecție pentru anumiți candidați numiți în consilii pentru un total de 27 de membri ai consiliului de administrație numiți în opt ÎS (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova și Midia Green Energy)” România (adică ministerul Energiei) nu a precizat care sunt indicatorii de performanță (KPI) pe baza cărora sunt salarizați 24 de membri ai consiliilor de administrație din opt ÎS (Nuclearelectrica, CE Oltenia, CONPET și CE Valea Jiului, Midia Green, CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Măgurele și ICSITPML), dintr-un total de 104 mandate.  La Hidroelectrica, unul dintre cei numiți în consiliul de supraveghere a luat scorul 1 în ceea ce privește expunerea sa politică și trebuia exclus. „Neaplicarea în mod consecvent a pragurilor minime de punctaj subminează integritatea procesului de evaluare și pune sub semnul întrebării dacă selecția membrilor consiliului de supraveghere a fost realizată pe baza unor criterii competitive și transparente. Pe această bază, Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere ale Hidroelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  „Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Nuclearelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”. „Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Romgaz nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  La Oil Terminal aceeași situație ca la Hidroelectrica: unul dintre candidații numiți care a obținut un scor de 1 din 5 (unde 1 înseamnă cea mai ridicată expunere politică) la criteriul obligatoriu referitor la expunerea politică și care, în conformitate cu regulile stabilite ale procedurii de selecție, ar fi trebuit exclus din procedura ulterioară. „Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Oil Terminal nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  Comisia a constatat aceeași situație - numirea CA-ului nu a a vut loc în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă - și la: Midia Green Energy, CE Oltenia, Eurotest, Electrocentrrale Craiova sau Conpet. La CNCIR, compania pentru controlul cazanelor și instalațiilor sub presiune, „anumiți candidați numiți nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite (pe baza CV-urilor publicate), în special cele referitoare la conducerea companiilor private sau publice. De exemplu, un funcționar public numit nu demonstrează nicio experiență profesională legată de conducerea companiilor”.  Pentru neîndeplinirea jalonului privind guvernanța companiilor din energie, România a pierdut aproape 180 de milioane de euro din cei aproape 228 milioane euro alocați. Însă cea mai mare sumă care a fost pierdută de România, 198 de milioane de euro, se datorează faptului că AMEPIP nu își poate îndeplini atribuțiile: puterile acestei agenții au fost reduse de guvernarea Ciolacu, angajările n-au corespuns standardelor cerute de Comisia Europeană, iar un număr mare de posturi este neocupat. Responsabil de acest jalon era Secretariatul General al Guvernului, condus de pesedistul Radu Oprea.   

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru
Politică

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR urmare a „reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuţi”, anunță, pe Facebook, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Cei mai mulți bani, 180 de milioane de euro, s-au pierdut datorită numirilor politice din fruntea companiilor din energie, a arătat demnitarul. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru El spune că, datorită efortului Oanei Gheorghiu, s-au salvat 132 de milioane de euro din jalonul AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, a scris Pîslaru, pe Facebook.   Ce s-a pierdut și de ce și ce s-a obținut:    - Pensiile speciale, din suma de 231 milioane euro suspendată la plată s-a recuperat un total de 166 milioane euro. - AMEPIP și guvernanța companiilor de stat: România a primit 132 milioane euro. „Contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, a explicat Pîslaru. - Companiile de stat din energie. „Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”.  - Companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro”.    „Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, apreciază Pîslaru. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră