vineri 11 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

pnrr

310 articole
Politică

UE semnalează că România ar putea pierde 770 milioane euro din PNRR după amendamentul PSD-AUR anti-Fritz din legea integrității - presă

Comisia Europeană a trimis Guvernului de la București o scrisoare în care cere mai multe lămuriri legale legate de amendamentul anti-Fritz la legea integrității, amendament adoptat la propunerea PSD, aliat cu AUR. Potrivit unui document consultat de G4Media, directorul general al DG JUST din cadrul Comisiei, Ana Gallego, a dat un ultimatum de două săptămâni Bucureștiului pentru a răspunde unei serii de întrebări.  Citește și: Șeful CNAIR, acuzat din nou că blochează deschiderea unor noi segmente de autostradă. Suspiciuni că sabotează guvernarea Bolojan La final de august, liderii Partidului Popular European și Renew Europe au trimis o scrisoare către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care semnalează încălcarea dreptului european prin „amendamentul Fritz” la legea integrității, jalon PNRR. Manfrew Weber și Valérie Hayer au avertizat că amendamentul contribuie la subminarea democrației în România.  Problemele ridicate de Comisia Europeană sugerează că amendamentul anti-Fritz distruge statul de drept Comisia Europeană pare să trateze foarte serios problemele semnalate de cei doi lideri europeni. „Bruxelles-ul dorește să afle dacă încetarea automată a mandatelor ține cont de o evaluare individuală a gravității fiecărui caz în parte și dacă măsura respectă principiul care interzice sancționarea de două ori pentru aceeași faptă. De asemenea, Comisia Europeană solicită date concrete privind numărul total al aleșilor afectați, natura juridică a sancțiunii, posibilitatea ca instanțele să excludă măsura în cazurile minore, dar și existența unor căi reale de atac pentru contestarea pierderii mandatului”, arată G4Media.  În funcție de răspunsurile transmise de autoritățile de la București, Comisia își rezervă dreptul de a solicita informații suplimentare pentru a stabili dacă noua Lege a integrității respectă angajamentele de reformă asumată în domeniul statului de drept.  Care sunt cele șapte chestiuni în care Comisia Europeană cere lămuriri României, în legătură cu amendamentul anti-Fritz:  1. Cadrul juridic anterior și încetarea mandatului 2. Raportarea la principiul ne bis in idem 3. Justificarea încetării automate a mandatului 4. Analiza circumstanțelor individuale și impactul concret 5. Natura juridică a măsurii și caracterul penal 6. Posibilitatea excluderii măsurii în cazurile minore 7. Dreptul la o cale de atac O majoritate de șase judecători PSD-UDMR din CCR au declarat că amendamentul anti-Fritz este constituțional.  Trei judecători au formulat opinie separată — Laura-Iuliana Scântei, Dacian-Cosmin Dragoș și Elena-Simina Tănăsescu — au contestat decizia majorității.  În opinia separată, aceștia susțin că normele tranzitorii contravin principiului neretroactivității și critică tocmai ideea că situația juridică poate fi considerată încă „în curs”. Judecătorii separați invocă și jurisprudența CCR privind mandatele aflate în curs. Într-o decizie anterioară citată în motivare, Curtea stabilise că legiuitorul este liber să modifice pentru viitor durata mandatelor, „dar numai pentru viitor, nu și pentru mandatele în curs”, deoarece altfel ar fi încălcat principiul neretroactivității. Tot în jurisprudența citată de opinia separată, CCR a făcut o distincție între consecințele viitoare ale unei fapte și modificarea unei situații juridice deja născute. O lege nouă poate reglementa consecințe care nu s-au produs încă, dar nu poate reglementa faptele care au dat naștere unei situații juridice înainte de intrarea ei în vigoare.

UE semnalează că România ar putea pierde 770 milioane euro din PNRR după amendamentul PSD-AUR anti-Fritz din legea integrității - presă
Financial Times arată că PSD a blocat reformele din PNRR, inclusiv legea salarizării bugetarilor. Reformele loveau în clientela PSD, scrie FT
Politică

Financial Times arată că PSD a blocat reformele din PNRR, inclusiv legea salarizării bugetarilor. Reformele loveau în clientela PSD, scrie FT

Financial Times publică, azi, un articol despre faptul că România va pierde 778 milioane de euro pentru că nu a reformat sistemul de salarizare a bugetarilor și companiile de stat, urmare a crizei guvernamentale. Însă articolul indică spre PSD ca fiind principalul responsabil al crizei, fiindcă reformele loveau în clientela sa. Citește și: BREAKING Deficit bugetar de doar 2,34% din PIB la 7 luni, cu 28 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară din 2025 Financial Times îl citează pe europarlamentarul Siegfried Mureșan - susținut de PNL pentru poziția de premier - care spune că decizia PNL de a respinge o viitoare coaliție cu PSD a devenit și mai fermă după ce social-democrații s-au aliat cu AUR. Guvernarea AUR este inevitabilă, crede Kelemen Hunor „Reforma legislației privind salarizarea din sectorul public ar remedia inegalitățile, ar reduce privilegiile acordate pe criterii politice și ar elibera 770 de milioane de euro”, a declarat Mureșan pentru FT. „PSD a susținut că reformele erau mult prea austere și că Bolojan ar fi trebuit să negocieze un acord mai avantajos cu Comisia Europeană. Însă reformele au vizat și rețelele de clientelism care au susținut de multă vreme influența PSD în administrația publică și în întreprinderile de stat, unde locurile de muncă, numirile în consiliile de administrație și subvențiile reprezintă încă o monedă de schimb politică, la 37 de ani de la căderea comunismului. Companiile de stat din România sunt ineficiente și împovărate de datorii de miliarde de euro. Cea mai mare dintre acestea este CFR, operatorul feroviar de stat, care a declarat în iulie că se așteaptă să înregistreze pierderi de aproximativ 100 de milioane de euro numai în acest an. Datoria sa se ridica la peste 430 de milioane de euro la sfârșitul anului 2025. CFR se confruntă de mult timp cu dificultăți în întreținerea sau modernizarea rețelei și a trenurilor sale, unele servicii circulând acum mai încet decât o făceau acum un secol”, explică Financial Times. Un analist polonez, Kamil Calus, de la think-tank-ul OSW din Varșovia, comentează pentru FT: „Societatea românească [consideră] că vechile elite politice nu sunt doar din ce în ce mai nedemocratice, ci și profund iresponsabile”. Aceste elite, arată el, „s-au certat luni de zile pentru putere și influență într-un moment critic pentru țară și au fost incapabile să restabilească stabilitatea de bază atunci când era cea mai mare nevoie de ea”. Financial Times consemnează și ascensiunea AUR, citându-l pe președintele UDMR, Kelemen Hunor.  „Deocamdată va exista un guvern minoritar, așa că mai bine vă obișnuiți cu asta”, a declarat Hunor Kelemen.  Un guvern condus de AUR este „inevitabil”, a spus Kelemen. „Vom vedea dacă acest lucru se va întâmpla în 2026 sau în 2028.” „Și-au dublat sprijinul electoral față de ultimele alegeri și încă mai au potențial de creștere. Cu cât noi obținem rezultate mai slabe, cu atât ei cresc mai mult”, a arătat liderul UDMR. 

Bolojan arată cum era clienta Olguței Vasilescu să lase Craiova fără căldură, după ce a ratat PNRR
Politică

Bolojan arată cum era clienta Olguței Vasilescu să lase Craiova fără căldură, după ce a ratat PNRR

Premierul Ilie Bolojan arată că menținerea în funcțiune a unor electrocentrale care funcționează pe bază de cărbune, precum cea de la Craiova, va face ca România să nu primească 100 de milioane de euro din PNRR. Electrocentrale Craiova - care, oficial, este deținută de ministerul Energiei, dar este condusă de o activistă PSD care se fotografia la mitingurile partidului alături de Olguța Vasilescu și apoi posta imaginile pe rețelele sociale - a avut bani din PNRR să treacă la gaze, dar a ratat licitația pentru modernizare.  „Craiova ar rămâne fără căldură în iarna următoare” „Am ratat proiectele timp de cinci ani de zile şi suntem în situaţia în care astăzi nu putem să închidem anumite centrale, pentru că, de exemplu, Craiova ar rămâne fără căldură în iarna următoare. În această situaţie, forţaţi de o realitate socială şi de pierderea banilor europeni, pentru că nu s-a făcut ce trebuie timp de cinci ani de zile, vom decide ca cele două grupuri care ar trebui închise să nu fie închise acum, la sfârşitul lunii august, ci la alte date, în aşa fel încât acest jalon, de exemplu, nu va fi respectat pe lângă cel legat de salarizare”, a explicat, la Prima TV, Ilie Bolojan.  Amânarea închiderii centralelor pe lignit de la Turceni şi Craiova ar putea duce la pierderea a până la 100 de milioane de euro din PNRR, a spus premierul.  „Vom pierde nişte bani pe două componente. Pe de o parte, pentru jaloanele care nu au fost îndeplinite, pentru reformele care nu au fost făcute, cea mai importantă este legea salarizării. Dar, suntem în situaţia în care, de exemplu, vom pierde bani, nu sume atât de mari, mult mai mici, pe zona de decarbonizare, pentru că ne-am angajat să închidem o anumită capacitate a centralelor pe cărbune, să o reducem. Am primit bani să facem acest lucru, să înlocuim centralele pe cărbune cu cele pe gaz, de exemplu, cum este la Craiova”, a arătat Bolojan.  Și vicepremierul Oana Gheorghiu a vorbit, în mai, despre eșecul de la Craiova: „În 2023, România avea șansa să primească GRATIS, prin PNRR, 162 de milioane de euro pentru o centrală nouă, modernă, pe gaz la Craiova. Bani europeni, nerambursabili (...) Licitațiile au fost anulate și niciun constructor nu a vrut să își asume proiectul în condițiile create (...) România a pierdut finanțarea de 162 milioane Euro”.  Citește și: Moodys pare că regretă că n-a băgat România în junk: critică dur eșecul legii salarizării. Nazare: „O problemă care ajunge direct în evaluarea riscului de țară” Lorena Voican, activista PSD din Craiova cu studii de drept la Spiru Haret, a rămas administrator special la Electrocentrale Craiova, după ce anterior a fost director general. După facultate, Voican a ajuns juristă la Regia Autonomă de Termoficare Craiova, o structură controlată de Consiliul Local Craiova. Ulterior, a fost juristă la Termo Craiova, înființată în 2012 de Consiliul Local Craiova. În 2017, a fost promovată la rangul de administrator, administrator special și director adjunct la Termo Craiova. În 2022 a ajuns directoare generală la Termo Urban Craiova, controlată tot de Consiliul Local Craiova, post în care a stat până în iunie 2024, când a ajuns directoare la Electrocentrale Craiova.   

Moody's pare că regretă că n-a băgat România în junk: critică dur eșecul legii salarizării. Nazare: „O problemă care ajunge direct în evaluarea riscului de țară”
Politică

Moody's pare că regretă că n-a băgat România în junk: critică dur eșecul legii salarizării. Nazare: „O problemă care ajunge direct în evaluarea riscului de țară”

Agenția de rating Moody's a publicat, vineri seara, un articol în care critică neobișnuit de dur eșecul adoptării unei legi a salarizării, apreciind că „este un semnal că un consens politic în favoarea implementării și menținerii unui efort fiscal amplu, care controlează structural creșterea cheltuielilor, ar putea să nu mai existe”. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Agenția de rating Fitch, care, la final de iulie, a decis menținerea României la categoria „investment grade”, a vrut inițial să o retrogradeze la junk. România a fost nevoită să facă apel la decizia inițială a agenției Fitch privind ratingul de țară, se arată în comunicatul difuzat de această agenție.  Agenția de rating Moody’s a menținut în evaluarea sa din 7 august rating-ul României pe ultima treaptă recomandată investițiilor, după ce și Fitch a făcut același lucru cu o săptămână înainte. Totodată, a menținut perspectiva negativă. Instituția a avertizat asupra riscurilor politice și de implementare care pot afecta programul de consolidare fiscală. Moody’s a apreciat că România a făcut progrese mai rapide decât anticipa în reducerea deficitului, însă considera că efortul fiscal trebuie continuat pe mai mulți ani pentru a stabiliza dinamica datoriei. „Având în vedere eșecul adoptării acestei legi, rămâne de văzut dacă acest progres este durabil” Moodys arată că importanța legii salarizării este mai amplă decât granturile PNRR care au fost pierdute. „În opinia noastră, eșecul adoptării legii salarizării în sectorul public este un semnal că un consens politic în favoarea implementării și menținerii unui efort fiscal amplu, care controlează structural creșterea cheltuielilor, ar putea să nu mai existe, în pofida reducerii foarte substanțiale a deficitului pe care ne așteptăm să o vedem în acest an”, scrie agenția de rating. După ce consemnează că deficitul României se va reduce semnificativ în 2026, urmând să ajungă la 5,8% din PIB, echivaletul unei scăderi cu peste două puncte procentuale într-un singur an, pe fondul restricționării cheltuielilor și al menținerii veniturilor, în pofida condițiilor macroeconomice dificile agenția arată: “Totuși, având în vedere eșecul adoptării acestei legi, rămâne de văzut dacă acest progres este durabil sau dacă consolidarea fiscală va pierde din avânt în actualul mediu politic fragmentat”. Moodys este îngrijorat mai ales de majorări de salarii în sectorul bugetar, cheltuielile cu aceste salarii fiind de 20% din cheltuielile de la buget.  „Acest lucru este important, deoarece povara dobânzilor din România este în continuare în creștere. Ipoteza noastră de bază actuală este că dobânzile vor crește la 3,3% din PIB în 2028, față de 2,8% în 2025”, avertizează agenția.  Nazare insistă că cheltuielile cu salariile bugetarilor nu pot scăpa de sub control Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a reacționat imediat: „Blocajul privind noua lege a salarizării nu este doar o problemă legată de un jalon PNRR. Este o problemă de credibilitate pentru România”. „Avertisment Moody’s: blocajul privind noua lege a salarizării nu este doar o problemă legată de un jalon PNRR. Este o problemă de credibilitate pentru România. Într-un comentariu dedicat situației create în jurul legii salarizării publicat aseară, agenția de rating Moody’s transmite foarte clar două mesaje.   Pe de o parte, recunoaște progresul României în consolidarea finanțelor publice. Moody’s arată că rezultatele din 2025 și din prima jumătate a acestui an au fost peste așteptări și estimează acum o reducere semnificativă a deficitului în 2026.   Pe de altă parte, avertizează că neadoptarea legii salarizării la termen pune sub semnul întrebării cât de durabilă este această corecție și dacă România mai are consensul politic necesar pentru a controla structural creșterea cheltuielilor în anii următori. Moody’s corelează direct acest risc de bugetul pentru 2027 și de costurile la care România se finanțează.   Este exact motivul pentru care am insistat în ultimele săptămâni că o lege a salarizării publice echitabilă trebuie să fie și sustenabilă.   Am subliniat atunci că nu putem privi doar costul din primul an. O cheltuială salarială introdusă astăzi devine o obligație pentru fiecare buget care urmează. De aceea, am cerut o anvelopă compatibilă cu strategia fiscal-bugetară, evaluarea costului anualizat și mecanisme clare prin care cheltuielile de personal să evolueze predictibil, nu prin ciclul pe care România îl cunoaște prea bine: creșteri, excepții, înghețări și apoi corecții.   Moody’s confirmă că aceasta nu este o discuție contabilă și nici o poziție excesiv de prudentă a Ministerului Finanțelor. Este o problemă care ajunge direct în evaluarea riscului de țară.   Mai mult, pierderea fondurilor europene este doar o parte a problemei. Agenția estimează că neadoptarea legii la termen poate duce la pierderea a până la 770 milioane de euro din granturile europene, dar subliniază că problema mai importantă pentru profilul de credit al României este capacitatea statului de a controla structural cheltuielile.   De aici înainte, România are nevoie de câteva acțiuni importante.   Să finalizăm reforma salarizării până la sfârșitul anului, în limitele pe care bugetul le poate susține. Nu avem nevoie de încă o lege care funcționează un an și este apoi suspendată prin ordonanțe.   Să construim un buget credibil pentru 2027. Moody’s spune explicit că acesta va fi unul dintre testele prin care va evalua dacă ajustarea fiscală poate continua. Cheltuielile de personal reprezintă peste 20% din totalul cheltuielilor publice, iar controlul lor predictibil este esențial pentru menținerea traiectoriei de deficit.   Și, poate cel mai important, să păstrăm capacitatea de acord în jurul intereselor economice fundamentale ale României. Agențiile de rating, investitorii și piețele nu se uită doar la cifrele unei luni. Se uită la capacitatea noastră de a lua decizii și de a le menține.   Am reușit în ultimele luni să schimbăm direcția deficitului și să reconstruim o parte din credibilitatea pierdută. De asemenea, după doi ani în care cheltuielile de personal au crescut cu 20,3% și, respectiv, 17,1%, în ultimele 12 luni acestea au scăzut nominal cu 4,7%, cu aproximativ 8 miliarde de lei. Am diminuat astfel din presiunea asupra bugetului, dar trebuie să reparăm și mecanismul care a produs-o. Aceasta este miza unei noi legi a salarizării: să corecteze inechitățile și, în același timp, să ofere statului o perspectivă predictibilă asupra cheltuielilor de personal. O reformă care creează obligații pe care bugetul nu le poate susține în anii următori riscă să anuleze o parte din progresul obținut în ultimul an.   Tocmai de aceea nu trebuie să tratăm rezultatele obținute ca pe un motiv de relaxare. România a făcut un efort important pentru a rămâne în categoria recomandată investițiilor.   Urmează evaluarea S&P în luna octombrie. Trebuie să folosim perioada următoare pentru a demonstra că progresul fiscal de până acum este unul durabil şi că România rămâne un partener serios”, a scris ministrul Nazare. 

Propunere: responsabilii de eșecul legii salarizării, scoși din politică și dați pe mâna procurilor
Politică

Propunere: responsabilii de eșecul legii salarizării, scoși din politică și dați pe mâna procurilor

Fostul ministru PSD al Justiției, Ana Birchall, propune ca toți cei responsabili de eșecul legii salarizării - jalon PNRR a cărui îndeplinire aducea României 778 de milioane de euro - să fie scoși din politică și dați pe mâna procurorilor „pentru a stabili răspunderea legală, inclusiv în baza legii răspunderii ministeriale”.  Citește și: EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate Cine a îngropat legea salarizării „Vreme de 4 ani și jumătate din PNRR, Ministerul Muncii a fost condus de PSD, cu 3 miniștri succesivi.   În toți acești ani, PSD nu a pus pe masă niciun proiect și nu a organizat nicio consultare cu sindicatele și partenerii sociali. Au făcut promisiuni despre care știau că nu pot fi onorate și apoi, în stilul caracteristic, au fugit de răspundere (...)   Cum a arătat filmul evenimentelor de data aceasta: PSD a preluat Ministerul Muncii în noiembrie 2021, cu reforma de rezolvat în termenul inițial 2023, contractează Banca Mondială, face evaluări și calcule și, văzând cum stă treaba cu bugetul și presiunile potențiale ale sindicatelor, uită legea într-un sertar, anunțând public că discuția se reia după alegerile din 2024.   Cu bugetul întins la limită după alegeri, PSD realizează că e un cartof fierbinte și, după ce dărâmă Guvernul Bolojan, lasă la plecare un proiect scris, semnat de ministrul Manole, în valoare de 15,5 miliarde lei, cu o valoare de referință de 4.325 lei — clar peste posibilitățile bugetului”, a explicat, miercuri seara, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.    Ce propune Birchall, fără să indice un partid sau persoane vinovate: - „Sancțiuni politice definitive: Nicio persoană dintre cele responsabile pentru acest eșec catastrofal nu mai are ce căuta în vreun viitor Guvern al României! Amatorismul politic nu se recompensează cu fotolii de miniștri” - „Autosesizarea și sesizarea Parchetului General: Președintele României avea obligația să ceară Parchetului General investigarea de îndată a modului în care s-a negociat, tergiversat încă din 2021 banii din PNRR, pentru a stabili răspunderea legală, inclusiv în baza legii răspunderii ministeriale, a celor responsabili”   PNRR a intrat, legal, în vigoare, în decembrie 2021, când premier era Nicolae Ciucă, iar PSD a preluat ministerul Muncii.    Cine au fost miniștrii PSD ai Muncii: - Marius Budăi, 26 noiembrie 2021 - 13 iulie 2023 - Simona Bucura Oprescu, 19 iulie 2023 - 23 decembrie 2024 - Florin Manole, 23 iunie 2025 - mai 2026   DeFapt.ro a scris că pesedistul Petre Florin Manole, pe vremea când era ministrul Muncii, lua lunar câte 1.400 lei pentru transport de la Camera Deputaților, din București în București, deși Serviciul de Pază și Protecție (SPP) îi asigură paza și transportul non-stop. „Practic, statul român îi plătește de două ori transportul”, scria DeFapt.ro.   Ministrul Muncii, Florin Manole (PSD), este bugetar de când se știe. Dar averea sa a depășit cu mult veniturile din bani publici.   În 2018, la un venit anual de aproape 25.000 de euro (122.712 lei, de la Camera Deputaților), a economisit aproape 35.000 de euro (26.500 de euro plus 42.000 de lei). După 2019, sumele nejustificate au luat proporții și au ajuns la sute de mii de euro, fără să aibă nici o explicație prin veniturile lui Manole. Citește și: VIDEO Cum a sabotat ministrul PSD Manole reforma salarizării, necesară pentru primirea banilor din PNRR (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Cine controlează Eco Igienizare București, compania care protejează de la dispariție țânțarii Capitalei
Politică

Cine controlează Eco Igienizare București, compania care protejează de la dispariție țânțarii Capitalei

Compania Municipala ECO IGIENIZARE BUCURESTI S.A, care, potrivit angajamentelor de pe propriul site, ar trebui să se ocupe de acoperirea „nevoilor generate pe sergmentul Deratizare, Dezinsecție, Dezinfecrie (sic!) pentru Municipiul București”, este controlată de un grup apropiat lui Piedone Popescu și PSD. Citește și: Libertarianul Năsui, deputat USR, propus ministru al Economiei. În guvernul Republicii Moldova Conducerea companiei este controlată de Consiliul General al Municipiului București, nu de primarul Capitalei. Compania a fost înființată în 2017, în mandatul Gabrielei Firea. Șase din cei șapte membri ai CA-ului, plus directorii: clienții lui Piedone Presa a scris în repetate rânduri că Bucureștiul este copleșit de țânțari. „Invazie de țânțari, căpușe și fluturi de noapte în București și alte orașe”, anunța Pro TV, la 21 iunie. În 2025, când compania încăpuse deja pe mâna oamenilor lui Piedone, a avut pierderi de peste un milion de lei și datorii de peste 9,2 milioane lei. Numărul angajaților a crescut de la 85, în 2021, la 143 în 2025. Cine conduce compania Eco Igienizare: Marian Preda, director general interimar și președinte interimar al CA-ului: între 2021 și 2022, când Piedone era primar la Sectorul 5, a fost director general la Amenajare Edilitară Sectorul 5. Din 2008 în noiembrie 2015, când Piedone era primar la Sectorul 4, el a condus ADP sector 4 și Direcția Școlilor din acest sector. După ce Cristian Popescu Piedone a demisionat de la primăria Sectorului 4, Preda a lucrat timp de trei ani ca persoană fizică. În 2018, a fost recuperat de administrația Firea a Capitalei, ajungând chiar șef al Cimitirelor.  Director adjunct la Eco Igienizare este Andrei Bogdan Șerban, licențiat al unei universități private, consilier la Sectorul 5 din 2020 în 2024 din partea Partidului Puterii Umaniste, formațiunea înființată de Dan Voiculescu și din care a făcut parte Cristian Popescu Piedone.  Tănase Gabriela, membră a CA-ului Eco Igienizare este directoare juridică la AMENAJARE EDILITARĂ S5 SRL, o companie controlată de administrația Sectorului 5 Andrei Fecioru, membru al CA-ului este director general la SALUBRIZARE SECTOR 5 S.A., tot o companie din fieful primarului Vlad Popescu Piedone Radu Gabriel, membru al CA-ului: este director adjunct la SALUBRIZARE SECTOR 5 S.A. Ioniță Răzvan Ionuț, membru al CA-ului Eco Igienizare: director general adjunct la Amenajare Edilitară Sector 5 Singura excepție pare a fi Răzvan Dumitru Dungaciu, care lucrează la Eco Sud SA, o companie privată aflată sub ancheta Consiliului Concurenței pentru „abuz de poziție dominantă”.  La 20 august, primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, anunța că a făcut „primul pas important pentru selectarea de profesionişti în consiliile de administraţie ale companiilor municipale”.  Companiile vizate sunt:   1. Energetica Servicii (lucrări de termoficare); 2. Parking Bucureşti (administrare de parcări publice); 3. Trustul de Clădiri Metropolitane (construcţii publice, inclusiv drumuri); 4. Eco Igenizare (Deratizare, Dezinsecţie, Dezinfecţie); 5. Managementul Traficului (Semaforizare, semne de circulaţie etc); 6. Ciclop SA (repararii auto si inchirieri imobile); 7. Iluminat Public; 8. Centru de Sănătate STB S.A.

Aproape 100 km de autostradă, construită de firmele lui Umbrărescu, ratează finanțarea PNRR - presă
Eveniment

Aproape 100 km de autostradă, construită de firmele lui Umbrărescu, ratează finanțarea PNRR - presă

Din cei 132,4 km de autostradă rămaşi să fie finanţaţi prin PNRR, doar 45,9 km vor fi gata până pe 31 august, data limită, scrie news.ro. Ceilalți 86,1 km vor fi gata spre sfârșitul anului și se vor finanța de la buget.  Citește și: Primarul PSD Fălticeni: de la locuință socială și Ford vechi la avere de 2 milioane de euro - presă Este vorba de tronsoanele de autostradă Paşcani - Bacău (A7) şi segmentul care include tunelurile dintre Margina şi Holdea (autostrada Bucureşti Nădlac - A1). Toate cele trei segmente de pe tronsonul Bacău-Pașcani sunt construite de asocierea SA&PE CONSTRUCT SRL – SPEDITION UMB SRL – TEHNOSTRADE SRL, adică, practic, de firmele lui Dorinel Umbrărescu.  Pro Infrastructură avertiza din 2022 că Grindeanu i-a dat prea multe contracte lui Umbrărescu Conform datelor prezentate de Alin Şerbănescu, la solicitarea News.ro, graficul de execuţie abia a depăşit 65% la loturile 1 şi 2 şi 50%, la lotul 3. Segmentul Margina-Holdea, de pe A1, este construit tot de asocierea Spedition UMB SRL - Tehnostrade SRL - SA&PE Construct SRL - Euro-Asfalt d.o.o. La acest loc, lucrările sunt la un stadiu de 72%.  Segmentul Adjud - Bacău (45,9 km) ar urma să fie inaugurat pe 31 august sau 1 septembrie, conform informaţiilor oferite News.ro de Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR. Se va plăti prin PNRR ce s-a făcut până pe 31 august. Restul, din buget de stat", explică Alin Şerbănescu pentru News.ro ce se va întâmpla în cazul segmentelor finanţate prin PNRR, neîncheiate. "La final de contract, calculăm şi vedem dacă au fost întârzieri nejustificate", adaugă el. Diferenţa de aproximativ 700 de milioane de euro - bugetul lucrărilor care nu ar fi încheiate până pe 31 august 2026 - a fost deja distribuită către alte proiecte. „Din punct de vedere contractual, tot ce e pe A7, la nord de Focşani, trebuia să fie gata din noiembrie, anul trecut. De la Bacău, mai departe, e o întreagă discuţie ce se mai deschide anul acesta. Se pierde finanţarea prin PNRR iar, dacă CNAIR finanţează de la buget lucrările rămase, finanţarea o să fie ţârâita şi, pentru că va fi cu ţârâita, constructorul n-o să mai tragă cum a tras, să termine iar ceea ce rămâne la nord de Bacău se va duce în funcţie de alocarea bugetară”, a explicat Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructura.  Încă din martie 2026, Pro Infrastructura a avertizat că firmele lui Umbrărescu vor rata finalizarea in calendarul PNRR.  „Autostrada A7: risc semnificativ să pierdem bani gratuiți din PNRR. S-au redus drastic șansele să respectăm ținta renegociată în toamna anului trecut necesară accesării tuturor banilor gratuiți, nerambursabili, din PNRR: deschiderea circulației pe cei 96,32 kilometri ai Autostrăzii A7 Adjud Nord-Roman Nord (Săbăoani) până la 31 august 2026 (...)   Acum se vede cel mai clar lipsa capacității UMB de a-și onora la timp obligațiile contractuale asumate, așa cum am avertizat public încă din toamna anului 2022 și ulterior am explicat de nenumărate ori, în ciuda criticilor nefondate și chiar a injuriilor pe care le-am încasat 3 ani de zile”, explica asociația.  

Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar urma să crească cu 12 miliarde lei/an, potrivit noii legi
Politică

Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar urma să crească cu 12 miliarde lei/an, potrivit noii legi

Ultima formă a legii salarizării bugetarilor ar duce la o creștere cu 12 miliarde de lei a cheltuielilor cu bugetarii, în 2026 față de 2025. Aceasta ar însemna 0,63% din PIB-ul estimat la 1.909 miliarde de lei.  Citește și: Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE Inițial se estima o creștere de doar opt miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Partide care au discutat, azi, la Cotroceni, au estimat că cele patru miliarde în plus, peste estimarea inițială de opt miliarde, vor veni din reduceri de cheltuieli.  Sindicatele cer mai mult de 12 miliarde de lei Cu toate acestea, sindicatele sunt nemulțumite. „Practic noua formă e mai proastă decât toate formele anterioare, în sensul în care nu numai că valoarea de referință scade, e problema că pentru multe familii ocupaționale și profesii coeficienții scad. Adică pe lângă scăderea valorii de referință și coeficienții scad”, a declarat Bogdan Hossu la Antena 3 CNN.  „Scăderea valorii de referință este forma găsită ad hoc de inițiatori de a completa de la 8 miliarde la 12 miliarde. Scăderea d 2,5% acoperă suma de ani pe care nu aveau posibilitatea să o găsească. (...) Guvernul putea rezolva problema resursei financiare simplu: prin dezvoltarea economică. Dacă rezolva crizele cu care ne confruntăm, energie, gaz, combustibil, am fi avut banii pentru anvelopă”, a spus Hossu.  „Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a declarat, azi, ministrul Dragoș Pîslaru. Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a scris, miercuri, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. „De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. În acest moment, Legea responsabilității fiscal - bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a explicat ministrul de Finanțe. 

Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE
Politică

Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a atacat, din nou, orice majorare a cheltuielilor cu salariile, arătând că, în 2024, ele consumau 40% din încasările la buget - cel mai mare procent din UE, mult peste media Uniunii, de 26%. Un grafic publicat de Nazare mai arată că, în 2024, cheltuielile cu salariile erau peste 11% din PIB, din nou mult peste media UE.  Ministrul de Finanțe arată că discutata creștere de opt miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor - de fapt, se ajunsese la o majorare de peste 12 miliarde, potrivit premierului Bolojan - nu este o cheltuială într-un singur an: „Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă”.  Citește și: Un rezident s-a sinucis, altul este șofer de Uber, un pediatru oncolog lucrează în construcții: Republica UMF explicată de un medic Creșterile de salarii „ajung la întreaga societate afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii” Ce arată Nazare în postarea sa: „Îşi permite România să susțină noi angajamente de cheltuieli pe termen lung, fără să transfere nota de plată în viitor? De ce orice diferență adăugată celor 8 mld. lei pe an devine o obligație permanentă, transferabilă întregii societăți şi generațiilor următoare” „Am analizat fiecare versiune transmisă, am refăcut estimările acolo unde impactul era incomplet și am atras atenția asupra diferenței dintre costul aparent din primul an și obligația structurală pe care statul și-o asumă pe termen mediu” „În 2024, masa salarială publică reprezenta echivalentul a aproape 40% din veniturile fiscale, față de aproximativ 26% la nivelul Uniunii Europene – cea mai ridicată pondere dintre statele membre (...) În aceste condiții, fiecare creștere permanentă care nu are o sursă de finanțare pune presiune asupra investițiilor, sănătății, educației, apărării, datoriei publice sau asupra taxelor plătite de economie” „Dezechilibrele din sistemul de salarizare nu rămân izolate în sectorul public. Atunci când devin permanente și nu au o sursă reală de finanțare, ele se propagă în buget și contribuie la deficite mai mari, datorie publică în creștere, costuri mai ridicate de finanțare și presiuni inflaționiste (...) În final, costurile sunt suportate de întreaga societate: de persoanele vulnerabile, prin pierderea puterii de cumpărare, dar și de cei care muncesc, investesc și produc, prin taxe mai mari, finanțare mai scumpă și oportunități mai puține” „De aceea, discuția despre noua lege nu trebuie să fie doar despre cât putem distribui astăzi. Trebuie să ne uităm cu responsabilitate la locul în care vrem să fie România peste 5 sau 10 ani. Avem nevoie de un stat care își plătește corect angajații, dar care își poate respecta promisiunile fără să transfere costurile către economie sau către generațiile următoare” „Chiar și reformele care aduc beneficii legitime, precum reforma pensiilor, se pot întoarce împotriva oamenilor dacă nu sunt corelate cu măsuri fiscale, reforme structurale și decizii asumate la timp. O creștere nominală de aproape 40%, urmată de doi ani de înghețări și de o inflație ridicată, trebuie evaluată prin puterea de cumpărare care a rămas, nu doar prin procentul anunțat inițial.” „Statul trebuie să ofere beneficii pe care le poate păstra în timp, nu câștiguri acordate astăzi și recuperate mâine prin inflație, taxe, înghețări sau reduceri. Mai mult, costurile unor asemenea decizii nu sunt suportate doar de cei care solicită și de cei care acordă, ci și de oamenii care nu participă nici la revendicare, nici la decizie. Ele ajung la întreaga societate – prin inflație, taxe mai mari, credite mai scumpe, investiții amânate și servicii publice mai slabe – afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii și generațiile viitoare”. Ministrul de Finanțe a criticat și miercuri legea salarizării. El a scris, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. 

Siegfried Mureșan îl acuză pe Grindeanu că a ratat sume uriașe din PNRR, inclusiv pentru metroul Cluj
Politică

Siegfried Mureșan îl acuză pe Grindeanu că a ratat sume uriașe din PNRR, inclusiv pentru metroul Cluj

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan face un bilanț al ratărilor unor finanțări PNRR de care este vinovat Sorin Grindeanu: metroul de la Cluj, trei dintre cele patru loturi ale liniei feroviare Caransebeș–Timișoara–Arad, plus blocarea unor bani din cauza numirilor netransparente în conducerile CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Citește și: Un rezident s-a sinucis, altul este șofer de Uber, un pediatru oncolog lucrează în construcții: Republica UMF explicată de un medic Mureșan amintește că Ministerul Muncii, care, în patru ani în care a fost condus de PSD, nu a dus la bun sfârșit jalonul privind Legea salarizării unitare. Licitații dubioase au dus la ratarea unor sume imense „Realitatea este următoarea: cât timp a deținut conducerea Guvernului, PSD nu a reușit să ducă la bun sfârșit nicio cerere de plată din PNRR. Adică nicio tranșă de plată nu a fost și depusă, și aprobată complet în timpul Guvernului PSD/Ciolacu. Mai mult, principalele probleme privind PNRR s-au înregistrat, în mare parte, la ministerele conduse de PSD. Aici vorbim despre Ministerul Transporturilor, care, în mandatul lui Sorin Grindeanu, a pierdut banii pentru metroul de la Cluj, pentru trei dintre cele patru loturi ale liniei feroviare Caransebeș–Timișoara–Arad și a dus la blocarea unor bani din cauza numirilor netransparente în conducerile CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Vorbim, de asemenea, despre Ministerul Muncii, care, în cei patru ani în care a fost condus de PSD, nu a dus la bun sfârșit jalonul privind Legea salarizării unitare (...)   PSD nu a salvat banii din PNRR. PSD a votat, în ultimul moment, proiectele pregătite de Guvernul condus de Ilie Bolojan pentru a salva banii pe care guvernele conduse de PSD i-au pus în pericol”, a scris Siegfried Mureșan, pe Facebook.    În iulie 2025, Guvernul a scos trei tronsoane de cale ferată din PNRR, respectiv loturile 1, 3 și 4 din Arad – Timișoara – Caransebeș. La acel moment, Lotul 1 Caransebeș-Lugoj avea un stadiu fizic de 1,10%, Lotul 2 (care rămâne în PNRR) Lugoj-Timișoara Est de 33,99%, Lotul 3 Timișoara Est-Ronaț Triaj Gr.D de 10,27%, iar Lotul 4 Ronaț Triaj D-Arad de 15,60%, potrivit ultimei monitorizări a CFR SA. Ministru al Transporturilor era, la acel moment, pesedistul Ciprian Șerban.  Metroul Cluj a fost scos de la finanțarea PNRR de 300 milioane de euro din cauza întârzierii procedurii de licitație: o erată n-a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE. Autoritățile române au omis să publice în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene anunțurile de tip erată sau de suspendare/modificare aferente procedurilor de achiziții publice, creând discrepanțe față de datele din sistemul național.

Bolojan recunoaște că proiectul legii salarizării era prea împovărător pentru contribuabili: „E o formă de inconștiență”
Politică

Bolojan recunoaște că proiectul legii salarizării era prea împovărător pentru contribuabili: „E o formă de inconștiență”

Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că proiectul legii salarizării ar fi adus o majorare a cheltuielilor cu bugetarii de peste 12 miliarde de lei, iar Comisia Europeană nu a fost de acord. În plus, Bolojan a arătat că aceste cheltuieli suplimentare ar fi fost suportate de sectorul privat: „A vorbi doar de creșteri în sectorul public, fără să ai în vedere că acești bani trebuie produși de cineva, în principal de cei din sectorul privat, e o formă de inconștiență”. Citește și: Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit Azi, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a scris pe Facebook că salariile bugetarilor nu pot crește atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB.  Trebuie să ne gândim și la milioanele de oameni care lucrează în sectorul privat Acum, Bolojan, într-o intervenție la postul B1 TV, părea resemnat că România nu va îndeplini jalonul PNRR privind noua lege a salarizării și se va pierde o tranșă de aproape 800 milioane de euro.  „Pe legea salarizării unitare lucrurile stau în felul următor. Așa cum știți, domnul Pâslaru a preluat un proiect pe care l-a lăsat domnul Manole.  Pe propunerea care a fost făcută nu s-a ajuns la o înțelegere cu sindicatele ca atare, suma totală, discutând cu fiecare categorie socială de bugetari, a fost majorată treptat, treptat și a ajuns la anumite valoare să spunem peste 12 miliarde ca în anvelopă, deși se pornise de la 8 miliarde. În această situație, a fost comunicat experțiilor Comisiei Europene acest draft, material de lucru, ca să înțelegem bine. A venit un punct de vedere astăzi de la Comisie legat de aceste observații și în baza acestui punct de vedere Ministerul de Finanțe și Ministerul Muncii au lucrat prin experții lor în așa fel încât să reașeze propunerea. Au făcut anumite observații și au pus niște semne de întrebare și niște clarificări care sunt de bun simț. Pentru că nu ne forțează aici, noi avem niște constrângeri și nu putem să facem decât lucrurile care le putem face în datele pe care le avem. E o problemă legată de faptul că în condițiile în care crești anvelopa peste un anumit nivel trebuie să găsești diferența de bani pe care trebuie să o reduci din altă parte. Deci problema este ca la final plus cu minus să te încadrezi în ceea ce poate economia românească. Ori cu cât încerci să duci lucrurile spre un anumit plus cu atâta trebuie să faci reduceri de cheltuieri mai mari. (…) Această propunere trebuie făcută în așa fel încât, pe de-o parte, să fie făcută suportabilă pentru economia românească, să corecteze inechitățile. Pentru că dacă nu se întâmplă aceste lucruri, nu ne luăm nici banii. Dar trebuie să ne gândim și la milioanele de oameni care lucrează în sectorul privat, care prin munca lor în fiecare zi, trebuie să genereze acești bani și dacă în sectorul public cheltuiele sunt enorme, nu fac decât să pună o sarcină în spatele acestor oameni pe care nu mai pot duce, aceasta este realitatea. Deci a vorbi doar de creșteri în sectorul public, fără să ai în vedere că acești bani trebuie produși de cineva, în principal de cei din sectorul privat, e o formă de inconștiență. Astăzi sunt din nou discuții tehnice, mâine vom mai avea o rundă de discuții și sunt două posibilități. Sau se ajunge la un consens și la o formulă de susținere pe care eu o susțin și am discutat cu colegii din PNL să susținem acest prag, pentru că consider că este bun pentru România, în contextul actual. Sau dacă nu se va ajunge la o înțelegere pe tema asta, atunci vom fi în situația în care vom pierde niște fonduri europene. E o chestiune de minus de credibilitate pentru noi, pentru ca ne-am angajat sa facem aceste lucruri, si este un risc”, a arătat premierul, la postul B1. 

Marius Lulea, ex-creierul AUR, cere „românilor” să-i spună dacă ei au primit vreun euro din PNRR
Politică

Marius Lulea, ex-creierul AUR, cere „românilor” să-i spună dacă ei au primit vreun euro din PNRR

Unul dintre fondatorii AUR, Marius Lulea, considerat multă vreme strategul formațiunii, cere cititorilor săi de pe Facebook să-i spună dacă au primit vreun euro din PNRR. El sugerează că, de fapt, banii au fost delapidați. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor „Să-mi scrie un român care a primit vreun euro din PNRR, că se tot spune că pierdem banii, pe care tot ei îi delapidează”, a scris el. Postarea sa a strâns peste 12.000 de like-uri și 2.600 de redistribuiri. „Bani din PNRR pentru ucrainieni și moldoveni”, cred suveraniștii  Însă unii comentatori îi spun că ei au primit bani din PNRR. „Eu am accesat 60.000 din PNRR euro pentru dotarea laboratorului de informatica de la liceul Shakespeare din Timișoara”, îi scrie Adrian Stângă, care a predat matematică la acest liceu.  „Eu am primit bani din PNRR .... cand merg din Iasi la Bucuresti din Adjud acuma si din septembrie de la Bacau merg constant pe autostrada pana la Bucuresti ... fara E 85 ( drumul mortii ). Asa ca fiecare roman care merge pe A7 a primit bani din PNRR si multe alte investitii facute cu acei bani”, arată și Ionel Daneș.  Însă mulți suveraniști par să fi înțeles ce așteaptă Lulea și au răspuns pe măsură: „Cred că acești bani merg direct în conturile din Moldova și Ucraina ! Noi doar ne vindem țara pentru acest PNNR !” „Bani din PNRR pentru ucrainieni și moldoveni”  „Toti bani dati de UE ROMANIEI SUNT IMPRUMUTURI CU DOBÂNDĂ DE 7% CEA MAI MARE DN LUME” - mesaj la care Lulea a dat like!  „PNNR , "împrumut pentru furat" , toți primarii lăudau în canpanie !” (sic!)  „România pierdută! Hai să ajungem la fund, poate poate ne vom trezii!”    Marius Lulea s-a certat cu George Simion și, deși susține că a rămas membru al AUR, nu mai deține funcții de conducere. Acum câteva luni, Lulea spunea despre liderul AUR: „Copil răsfățat, care consideră că totul i se cuvine!”.  În februarie 2026, el afirma că România nu are nevoie de banii UE pentru Apărare. „România nu are nevoie de bani de înarmare, nu avem niciun motiv să ne înarmăm, nu avem niciun motiv să ajungem într-un conflict. Uneori este mai bine să cedezi temporar decât să intri într-un război pe care nu îl poți câștiga sau care se poate întinde pe termen foarte lung, pentru că distrugerile materiale și umane, care apar într-un război atât de crunt cum este cel din Ucraina, nu se pot reface nici în cateva generații”, declara ex-liderul AUR.   

Avertisment dur de la Comisia Europeană, după ce PSD și AUR au distrus un jalon PNRR - presă
Politică

Avertisment dur de la Comisia Europeană, după ce PSD și AUR au distrus un jalon PNRR - presă

Comisia Europeană a anunțat că „va analiza cu atenție” modificările aduse de PSD și AUR la legea decarbonizării, arătând că această lege era un „jalon esențial”. „În general, Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile naționale de redresare și reziliență și reamintește că orice risc de regres în implementarea reformelor va fi analizat cu atenție, putând atrage consecințe financiare”, se arată într-un răspuns al oficialilor de la Bruxelles către Antena 3.  Citește și: „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul Cărbunele, scump, nu doar poluant, arată Comisia Europeană Comisia arată că modificările aduse legii nu se justifică, fiindcă România a avut bani pentru a înlocui centralele care produceau energie pe bază de cărbune. „Situația actuală (criza energetică din România, n.r.) nu este legată de eliminarea treptată a centralelor pe cărbune și lignit. Debitele scăzute ale râurilor pot afecta producția de energie hidro și nucleară pe timpul verii, iar condițiile actuale sunt deosebit de severe. Comisia Europeană este disponibilă pentru discuții și pregătită să ofere consultanță privind instrumentele existente în legislația Uniunii Europene care pot contribui la atenuarea efectelor secetei și la asigurarea securității alimentării cu energie, care rămâne stabilă, fără motive de îngrijorare imediată în acest moment. Au existat întârzieri semnificative în dezvoltarea alternativelor la sursele de energie cu grad ridicat de poluare și la capacitățile de producție dependente de debitele râurilor, precum sursele regenerabile de energie (RES), sistemele de stocare cu baterii sau chiar centralele pe gaze naturale. Modificările adoptate, prin posibilitatea de a permite repornirea unor capacități pe cărbune deja închise sau prelungirea funcționării celor existente peste termenul convenit, ar putea încetini și mai mult dezvoltarea noilor capacități alternative de producție. Legea decarbonizării reprezintă un angajament esențial al României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Obiectivul acesteia - eliminarea etapizată a capacităților de producție pe cărbune și închiderea lor completă până în 2032 – rămâne extrem de relevant în contextul actual. Această eliminare treptată va accelera dezvoltarea alternativelor, în special a surselor regenerabile de energie și a instalațiilor de stocare de mare capacitate, ceea ce va contribui la creșterea rezilienței sistemului energetic românesc și la reducerea prețurilor angro la energie electrică, care sunt în prezent influențate de costurile ridicate ale producerii energiei în centralele pe cărbune”, se precizează în document.  Nicușor Dan va retrimite legea la Parlament   Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, a avertizat acum trei zile președintele Nicușor Dan, într-o postare pe platforma X.   „De asemenea, am urmărit cu atenție dezbaterile de astǎzi privind modificarea legislației referitoare la decarbonizare. Interesul național înseamnă atât securitate energetică, cât și respectarea angajamentelor asumate de România și protejarea stabilității economice și financiare a țării. Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR”, a scris șeful statului. 

ANALIZĂ PSD, aliat cu AUR, distruge sistematic mai multe jaloane PNRR sau le blochează. Mai sunt 26 de zile până la închiderea PNRR
Politică

ANALIZĂ PSD, aliat cu AUR, distruge sistematic mai multe jaloane PNRR sau le blochează. Mai sunt 26 de zile până la închiderea PNRR

Atacul PSD și AUR asupra legii decarbonizării - care ar bloca PNRR, iar România ar pierde miliarde de euro - nu este singular. Partidul lui Grindeanu s-a aliat cu cel al lui Simion și fie blochează legi importante, fie le modifică astfel încât să nu îndeplinească cerințele PNRR.  Citește și: Grefierii sunt scandalizați că Guvernul le decontează ochelari de doar 500 de lei, au sesizat UE și cer decontare fără limite Marți, președintele Nicușor Dan a avut pentru prima oară un atac direct la măsurile promovate de PSD: „Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR”, a scris el, referindu-se la amendamentele aduse la legea decarbonizării. Legi și HG-uri distruse sau blocate de PSD-AUR Dar acest caz nu este singular: PSD a amenințat că va ataca în contencios administrativ Hotărârea de Guvern prin care se adopta Strategia Biodiversității. Premierul Bolojan a cedat, iar PNL a promovat legea sub formă de proiect de lege. Strategia a fost convenită cu Comisia Europeană și este jalon PNRR. Acum, PSD amenință că o va schimba radical: „Un miliard de euro nu poate fi un motiv să votăm în orb. Nu voi vota in orb, nici eu si nici PSD. Am citit acest document şi am formulat 20 de amendamente pe care le-a asumat Partidul Social Democrat si le-am depus in Senatul României. Prin adoptarea propunerilor mele, vom proteja natura, dar niciun ONG nu va mai bloca: construcţia de hidrocentrale; ⁠exploatarea gazelor naturale; ⁠mineritul Romaniei; ⁠coridoarele strategice de energie electrică şi gaze naturale”, a scris fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan. Legea salarizării bugetarilor, jalon de aproape 800 milioane de euro, este blocată, la cererea sindicatelor instigate de PSD.  Legea integrității: blocată de amendamentele prin care PSD vrea să-l demită pe Dominic Fritz, iar AUR să-l oblige pe Nicușor Dan să declare veniturile partenerei sale. Mai mulți juriști spun că amendamentele PSD și AUR sunt neconstituționale, legea ar pica la CCR și România ar pierde banii din PNRR.  Mai multe hotărâri de guvern atacate de PSD la Curtea de Apel, care a suspendat aplicarea acestor HG-uri, făceau parte din jaloanele PNRR. O banală hotărâre de guvern privind reorganizarea ministerului Agriculturii, hotărâre care a fost suspendată, era condiție PNRR: „Adoptarea actului normativ a fost determinată de necesitatea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv a Jalonului nr. 508 aferent Reformei nr. 1 din Componenta 16 – „RePowerEU”, precum și de obligația de a asigura Agenției Domeniilor Statului capacitatea operațională necesară identificării, cartografierii și inventarierii terenurilor degradate ale statului care urmează să fie  valorificate pentru dezvoltarea proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile.  Aceste activități constituie o etapă indispensabilă pentru implementarea Reformei nr. 1 din Componenta 16 – „RePowerEU”, al cărei obiectiv îl reprezintă creșterea rezilienței și a independenței energetice a României prin extinderea capacităților de producere a energiei din surse regenerabile și care beneficiază de o alocare totală de 3.011.752 de euro”, a explicat Guvernul.   

Viteza șocantă cu care Curtea de Apel București a judecat în favoarea PSD, împotriva lui Bolojan: circa 30 de ore
Politică

Viteza șocantă cu care Curtea de Apel București a judecat în favoarea PSD, împotriva lui Bolojan: circa 30 de ore

Curtea de Apel București a judecat cu o viteză șocantă, probabil fără precedent, plângerile depuse de PSD împotriva unor hotărâri de guvern emise de guvernul Bolojan. La circa 30 de ore de la depunerea plângerii, șase din aceste HG-uri au fost suspendate. Aceasta nu înseamnă, teoretic, că procesul s-a încheiat și PSD are dreptate, dar HG-urile nu mai produc efecte. Unele din ele erau jaloane PNRR.  Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating Secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec (USR), a arătat că Executivul nu a avut nici 24 de ore ca să-și pregătească apărarea. În iunie, Ilie Bolojan a avut o experiență asemănătoare, dar în calitate de președinte al PNL. Atunci, Tribunalul Ilfov a decis în privința contestației depuse de 16 liberali, care au vrut suspendarea a două dintre deciziile luate luni de PNL, în câteva ore.  În circa 30 de ore, Curtea de Apel a dat câștig de cauză PSD-ului Iată cronologia care arată cu ce viteză uluitoare a acționat Curtea de Apel București, condusă de o apropiată a Liei Savonea: Luni, 27 iulie, PSD depune 12 plângeri prealabile (procedură obligatorie) împotriva a 12 HG-uri. Atacul PSD se bazează pe avizele negative la aceste HG-uri emise de Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache. Premierul Bolojan a retras aproape imediat una din hotărâri, jalon PNRR, privind aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 și a planului național de acțiune aferent. El a spus că, deși este convins că a acționat legal, nu poate risca suspendarea HG-ului. Strategia va fi promovată prin proiect de lege.  Miercuri, 29 iulie, PSD atacă 11 din cele 12 hotărâri și cere suspendarea lor Potrivit șefului SGG, Reșitnec, „miercuri, începând cu ora 13:14, încep să intre la Secretariatul General al Guvernului (SGG reprezintă Guvernul în instanță) citații pe aceste 11 procese pentru a ne permite să construim apărare” Primul termen: joi, 30 iulie, ora 13:00. Completul de judecată, același care a “suspendat și comunicate de presă”, scrie Reșitnec. Este vorba de o decizie luată la plângerea Sanitas. Minuta Curții arăta că „suspendă procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice, publicat pe site-ul pârâtului în de 17.07.2026, la rubrica Comunicate de presă”.  Joi după-amiaza, Curtea de Apel dă câștig de cauză PSD și suspendă șase HG-uri. Printre ele și HG nr. 545/2026 prin care se stabilea parcul auto al Agenției Domeniilor Statului. Guvernul a arătat că astfel se rezolva un jalon PNRR, 508 „Așteptăm să ne fie comunicate deciziile, să vedem argumentele instanței și vom face recurs la fiecare din ele. Oare se vor judeca și acestea la fel de repede?”, scrie șeful SGG. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră