sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

169 articole
Eveniment

Arheologii dispută vestigiile șantierului finanțat PNRR

Arheologii dispută vestigiile șantierului finanțat PNRR. O dispută din mediul academic ar putea escalada în plan juridic. Arheologii dispută vestigiile șantierului finanțat PNRR Disputa are în centru un incident recent de pe șantierul Spitalului Regional de Urgență Iași. Citește și: GALERIE FOTO Cine este sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în deplasările din Franța sponsorizate de Nordis pentru familia Ciolacu și Sorina Docuz Conflictul aduce în prim-plan tensiuni mai vechi din rândul arheologilor. Un cercetător cunoscut afirmă că este victima unei „acțiuni de kompromat”. Totodată, acesta pune sub semnul întrebării transparența atribuirii unor contracte legate de SRU. Continuarea, în Ziarul de Iași

Arheologii dispută vestigiile șantierului finanțat PNRR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Guvernul a încasat zero euro din fondurile de coeziune, în nouă luni Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul a încasat zero în nouă luni

Guvernul trebuie să încaseze, în 2024, 2,5 miliarde euro din fondurile structurale și de coeziune (FSC) din exercițiul bugetar 2021-2027, dar încasat zero în nouă luni, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe. Ținta de absorbție de 2,5 miliarde de euro este stabilită chiar de Executivul condus de Marcel Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Guvernul a încasat zero în nouă luni România are alocate fonduri de coeziune de 30,9 miliarde de euro, în exercițiul bugetar 2021-2027. Dar, până acum, a primit doar avansul - care se acordă automat - în valoare de 1,4 miliarde de euro. Datele Finanțelor arată că și în 2023 tot zero a fost absorbția FSC. Din fondurile PNRR s-au încasat în acest an 288 de milioane de euro, deși „estimarea” Guvernului era de 3,65 miliarde de euro. La 15 decembrie 2023, România a trimis către Comisia Europeană o cerere de plată, din PNRR, în valoare de două miliarde de euro. Nici până acum plata nu a fost aprobată. Dezastrul PNRR a fost prezentat într-un raport oficial al Comisiei Europene: România, „întârziată semnificativ”, a îndeplinit doar 13,5% din obiective, se arată în documentul publicat la 10 octombrie 2024. Din 518 jaloane și ținte, România a îndeplinit 70, adică 13,5%. „Cu două cereri de plată finalizate, punerea în aplicare de către România a RRP este semnificativ întârziată”, se arată în Anexa 1 a raportului. „România mai dispune de 19 miliarde EUR în granturi și împrumuturi din PNRR. Această sumă va fi plătită după evaluarea îndeplinirii viitoare a celor 448 de etape și obiective rămase, înainte de termenul limită de 2026 stabilit pentru RRF”, arată oficialii de la Bruxelles.

Guvernul își recunoaște eșecul: a ratat banii europeni Foto: facebook Adrian Caciu
Eveniment

Guvernul își recunoaște eșecul: a ratat banii europeni

Guvernul își recunoaște eșecul: în trimestrul III a ratat o treime din banii europeni pe care spera să-i aducă la buget: ministerul de Finanțe raportează un „grad de realizare de 67,9% a programului trimestrial” în ceea ce privește sumele primite de la Uniunea Europeană. În termeni nominali, cabinetul Ciolacu a ratat absorbția a peste 500 de milioane de euro, comparativ cu obiectivele pe care singurul și le asumase. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Comparativ cu trimestrul al treilea al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o scădere cu 50,7%, mai arată acest minister într-un document oficial. Guvernul își recunoaște eșecul: a ratat banii europeni Cel mai mare eșec este nu în absorbția PNRR, ci a fondurilor alocate pentru exercițiul bugetar 2021-2027. „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în trimestrul al treilea al anului 2024, au fost în sumă de 5,37 miliarde lei (0,3% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 67,9% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (53,6%) și a sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (73,0%)”, explică un raport al ministerului de Finanțe. În ceea ce privește cheltuielile cu fonduri europene, ele au fost realizate, în trimestrul III din 2024, în procent de doar 72,9%. „Comparativ cu trimestrul III 2023 plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile s-au redus cu 41,1%, iar ca procent în PIB s-au redus cu 0,3 puncte procentuale de la 0,8% din PIB în al treilea trimestru al anului 2023 la 0,5% din PIB în perioada analizată”, arată Finanțele.

Evaluarea proiectelor PNRR, falsificată, acuză PNL (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Evaluarea proiectelor PNRR, falsificată, acuză PNL

Evaluarea proiectelor PNRR, falsificată, acuză PNL. "Proiectele de amploare din județul Iași au nevoie de sprijin politic", a declarat Alexandru Muraru, președintele PNL Iași, în deschiderea unei conferințe de presă. Evaluarea proiectelor PNRR, falsificată, acuză PNL Muraru a subliniat legătura PNL cu proiecte strategice precum autostrada A8, dezvoltarea Aeroportului Iași și Amenajarea Hidroenergetică Pașcani. Citește și: Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă” De asemenea, a adus în discuție și Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară (IRMC), a cărui excludere din finanțarea prin PNRR este atribuită PSD. "Într-un abuz fără precedent, proiectul IRMC a fost scos de pe lista finanțărilor în domeniul sănătății prin PNRR", a declarat Muraru, acuzându-l pe ministrul Sănătății că "a falsificat evaluarea" care a dus la plasarea institutului pe lista proiectelor de rezervă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu va trebui să aprobe vânzarea, de către nepotul său, a viitorului parc fotovoltaic Foto: Facebook
Politică

Ciolacu va trebui să aprobe vânzarea, de către nepotul său

Premierul Marcel Ciolacu va trebui să aprobe vânzarea, de către nepotul său, Mihai Cristian Ciolacu, a viitorului parc fotovoltaic finanțat de PNRR, deși încă nu există. Citește și: Ana Birchall investește în aur: cât valorează lingourile candidatei la președinție De ce? Fiindcă nepotul său își vinde firmele unei companii străine, Premier Energy, și, potrivit unei ordonanțe din 2023, toate investițiile străine directe (ISD) în sectoare de interes național sunt verificate de o comisie guvernamentală. Mihai Ciolacu și-a scos proiectele la vânzare, semnând acorduri prealabile cu Premier Energy Group, companie deținută de omul de afaceri ceh Jiří Šmejc, cunoscut pentru legăturile sale istorice cu China și Rusia, arată Hotnews. Ciolacu va trebui să aprobe vânzarea, de către nepotul său, a viitorului parc fotovoltaic OUG 108/2023 prevede că toate investițiile din UE, indiferent dacă fac sau nu obiectul procedurilor de control al concentrărilor economice, fac obiectul procedurilor ISD, cu condiția ca (i) investiția să depășească 2 milioane EUR; și (ii) investiția să se încadreze în lista sectoarelor sensibile stabilite prin Hotărârea CSAT nr. 73/2012, care include securitatea cetățenilor și a comunităților; securitatea frontierelor; energie. Pentru verificarea ISD s-a înființat Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe, formată din reprezentanții prevăzuți în decizia prim-ministrului. Comisia este în subordinea premierului, fiind condusă de șeful Cancelariei, Mihai Ghigiu - un apropiat al lui Marcel Ciolacu. Experții guvernamentali consultați de DeFapt.ro apreciază că este posibil ca premierul Ciolacu să fie cel care semnează aprobarea tranzacției nepotului său. Pe de altă parte, acești experți ridică o serie de întrebări: Cum s-au dat fonduri PNRR de 20 de milioane de euro la firmele fără capital înființate de nepotul lui Ciolacu? Cum i-a oferit CEC creditare? Cum a dat Transelectrica aviz, deși alte zeci de firme mari erau în competiție cu aceste companii înființate în 2022 de nepotul lui Ciolacu? DeFapt.ro a arătat că șeful Transelectrica este prieten cu nepotul lui Marcel Ciolacu și fin al premierului.

Ciolacu a finanțat afacerile nepotului "deștept" (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu, Economedia)
Investigații

Ciolacu a finanțat afacerile nepotului "deștept"

Ciolacu a finanțat afacerile nepotului "deștept". Premierul României are un nepot, Mihai Cristian Ciolacu, care a făcut cu statul afaceri de zeci de milioane de euro. Două parcuri fotovoltaice pe banii statului Solar Energy Production SRL și Development Power Solar Energy SRL, companii fondate de Mihai Cristian Ciolacu, nepotul premierului Marcel Ciolacu, au obținut finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru construirea a două parcuri fotovoltaice în decembrie 2023. Citește și: Ciolacu, ultimul pas înainte de divorț: a făcut „partaj voluntar” al bunurilor din Buzău. Motivația sa: „apropierea campaniei” Mihai Ciolacu a scos aceste proiecte la vânzare, semnând acorduri prealabile cu Premier Energy Group, companie deținută de omul de afaceri ceh Jiří Šmejc, cunoscut pentru legăturile sale istorice cu China și Rusia, arată Hotnews. Premier Energy Group a confirmat că se află în proces de achiziție a două parcuri fotovoltaice în Buzău, fără a preciza identitatea vânzătorului. Potrivit Ministerului Energiei, proprietarul proiectelor scoase la vânzare este nepotul lui Marcel Ciolacu, prin intermediul vânzării acțiunilor din cele două firme. Ciolacu a finanțat afacerile nepotului "deștept" Și Marcel Ciolacu a investit în afacerile nepotului său. Citește și: EXCLUSIV Cum a „albit” Ciolacu 490.000 de lei: mai întâi i-ar fi scos din chioșcul din Buzău, ca dividende, deși chioșcul avea profit anual de 20 de ori mai mic, apoi i-a împrumutat unui nepot Printr-un împrumut de 490.000 de lei acordat în 2022, exact în perioada în care firmele nepotului obțineau avize de la Transelectrica pentru a înființa parcuri fotovoltaice. Avize obținute de Mihai Cristian Ciolacu pe repede înainte, în doar patru luni, în timp ce alte companii așteaptă și câte un an. Suma dată cu împrumut de Marcel Ciolacu provenea din dividende "umflate" primite de la chioșcu din piața din Buzău în care actualul premier era acționar.

Cum va câștiga nepotul lui Ciolacu milioane de euro parazitând statul Foto: Facebook
Politică

Cum va câștiga nepotul Ciolacu milioane de euro parazitând statul

Cum va câștiga nepotul lui Ciolacu milioane de euro parazitând statul condus de unchiul său și cu sprijin de la finul unchiului, care conduce Transelectrica: Mihai Cristian Ciolacu nu a făcut decât să deschidă drum prin birocrația României, să obțină subvenții și aprobări. Este sarcina instituțiilor statului să probeze dacă nepotul lui Ciolacu s-a folosit de numele său pentru a face presiuni asupra birocrației. Însă putem estima că numele său a fost suficient pentru a-l ajuta. Citește și: EXCLUSIV Sediul AUR Caraș Severin, într-o clădire a unor condamnați urmăriți internațional, Adina și Valentin Armașu Cum va câștiga nepotul lui Ciolacu milioane de euro parazitând statul Potrivit datelor Hotnews, pentru faptul că a obținut subvenția PNRR, precum și acordul Transelectrica de racordare a viitoarelor parcuri fotovoltaice la rețea, nepotul premierului va fi răsplătit, alături de asociații săi, cu 15 milioane de euro. Ce a făcut nepotul lui Ciolacu, potrivit datelor furnizate Hotnews: în aprilie 2022 a înființat, alături de un partener, două firme Solar Energy Production SRL și Development Power Solar Energy SRL în iunie 2022, a aplicat la fonduri PNRR. Hotnews arată că în 2022 cele dou firme aveau cifra de afaceri zero în 13 martie 2023, Transelectrica îi dă avizele tehnice de racordare. Transelectrica este condusă de prietenul nepotului lui Ciolacu, Ștefăniță Munteanu, cu studii la o universitate privată. Munteanu este și finul premierului, și consilier județean PSD la Buzău. Mai 2023: firmele nepoțelului apar pe lista, de la ministerul Energiei, a firmelor care cer finanțare PNRR. În decembrie 2023, ministerul Energiei semnează contractele de finanțare, ajutorul de stat fiind de peste 22 de milioane de euro, respectiv peste 25% din valoarea proiectelor, de circa 84 de milioane de euro. Încă nu s-au făcut plăți. Vara anului 2024: nepoțelul scoate firmele la vânzare. „Tranzacția este evaluată la 15 milioane de euro, potrivit specialiștilor în astfel de vânzări. Practic, sunt vândute niște afaceri la cheie, cu toate documentele necesare puse la punct pentru demararea investițiilor (avize tehnice de racordare, contracte de finanțare prin PNRR). Altfel spus, cele 15 milioane euro reprezintă «prețul» evitării statului la rând pentru a obține avizele necesare. Avantajul cumpărătorului este că nu mai stă cu emoții așteptând aprobarea documentației, bașca beneficiază și de ajutorul de stat nerambursabil de 22,5 de milioane de euro”, explică Hotnews.

Bătaie de joc cu banii PNRR Foto: captură video Monitorul de Botoșani
Politică

Bătaie de joc cu banii PNRR

Bătaie de joc cu banii PNRR: suma de un milion de lei a fost cheltuită pe o pistă de biciclete într-o comună din Botoșani fără drumuri asfaltate. Este vorba de satul Lupăria, din comuna Prăjeni. Citește și: Ce înseamnă victoria lui Trump pentru România: suntem obligați să consolidăm armata. Ciolacu nu a făcut-o, a dat banii pe pomeni Bătaie de joc cu banii PNRR Dar acesta nu este singurul caz de acest fel, situații asemănătoare fiind la Șelimbăr, în Sibiu, și în două comune din Constanța, Ștefan cel Mare și 1 Mai. La Prăjeni, în Botoșani, localnicii care au mai rămas în satul parțial abandonat folosesc pista de biciclete ca să meargă pe trotuar până la biserică. Pista trebuia să aibă trei kilometri, dar „investiția” a fost abandonată după ce s-a asfaltat pe o distanță de doar 1,5 kilometri. „Nu era în cererea de finanțare că trebuie să faci pe stradă care este asfaltată. Cererea de finanțare puteai să pui… deci am plecat de la biserică, de la Lupăria, am trecut pe la școală și am ajuns la un spațiu de joacă, la un after school. Conform contractului semnat de finanțare și conform contractului… ele vor fi piste de biciclete, dar acum nu avem posibilitatea să avem și trotuar și pistă”, a explicat primarul PSD, Mihăiță Iftodi, pentru Monitorul de Botoșani. În martie 2024, Turnul Sfatului semnala o situație asemănătoare la Șelimbăr. „A stârnit discuții faptul că pe marginea drumului de pământ care leagă DN1 de pădurea Șopa a fost amenajată o pistă de biciclete: una cu asfalt vopsit cu verde, cu stâlpi de demarcație față de zona aferentă circulației auto și cu stâlpi de iluminat”, arăta această publicație. În 2022, Adevărul scria: „Mai multe sate izolate din județul Hunedoara, cu drumuri rudimentare, vor avea piste de biciclete de biciclete moderne. Investițiile sunt finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență”.

AMEPIP, fantoma birocratică a lui Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

AMEPIP, fantoma birocratică a lui Ciolacu

AMEPIP, fantoma birocratică a lui Ciolacu. Acum câteva luni, a fost înființată Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). AMEPIP, fantoma birocratică a lui Ciolacu Aceasta este responsabilă de verificarea procesului de recrutare pentru miile de întreprinderi publice din România. Citește și: Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB. Doar în opt luni de guvernare Ciolacu ea a crescut cu 102,58 miliarde de lei Între timp, conducerea agenției a demisionat în iulie, iar Comisia Europeană a subliniat importanța rolului agenției în implementarea politicilor de guvernanță corporativă. Săptămâna trecută, premierul Marcel Ciolacu a numit-o pe Corina Crețu, fost europarlamentar, la conducerea interimară a AMEPIP, până la finalizarea procesului de selecție pentru noua conducere, o etapă esențială pentru a asigura accesul României la fondurile PNRR. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene Foto: stiripesurse.ro
Eveniment

Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene

Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene: România, „întârziată semnificativ”, a îndeplinit doar 13,5% din obiective, se arată în documentul prezentat la 10 octombrie 2024. Citește și: Eșecul autostrăzilor promise de Grindeanu: „Nimic pe Sibiu-Pitești”, „Doar 10 kilometri pe A7 Ploiești-Mizil, poate”, nimic pe Mizil-Buzău Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene Din 518 jaloane și ținte, România a îndeplinit 70, adică 13,5%. „Cu două cereri de plată finalizate, punerea în aplicare de către România a RRP este semnificativ întârziată”, se arată în Anexa 1 a raportului. „România mai dispune de 19 miliarde EUR în granturi și împrumuturi din PNRR. Această sumă va fi plătită după evaluarea îndeplinirii viitoare a celor 448 de etape și obiective rămase, înainte de termenul limită de 2026 stabilit pentru RRF”, arată oficialii de la Bruxelles. Pe de altă parte, din cauza deficitului excesiv, Comisia Europeană era să adopte măsura dură a suspendării plăților, dar a renunțat la 24 iulie 2024. „De la înființarea programului de redresare și reziliență, a existat un singur caz relevant pentru aplicarea articolului 10 din Regulamentul RRF. La 19 iunie 2024, Comisia a propus o decizie a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (8) din TFUE ca urmare a faptului că România nu a întreprins acțiuni eficiente ca răspuns la o recomandare formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, și anume o recomandare în temeiul procedurii de deficit excesiv din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. Recomandarea în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE a fost adoptată de Consiliu la 18 iunie 2021 și recomanda României să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024. În 2023, se considera că UE se afla încă într-o situație de recesiune economică gravă pentru UE în ansamblu, clauza generală de salvgardare din Pactul de stabilitate și de creștere fiind încă activată. Din acest motiv, Comisia nu a propus suspendarea angajamentelor sau a plăților din fondurile UE către România după ce Consiliul a adoptat decizia în temeiul articolului 126 alineatul (8) din TFUE la 26 iulie 2024”, se arată în raportul Comisiei.

300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela la conducerea companiilor de stat Foto: Facebook
Economie

300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela

Puțin sub 300 milioane euro se pierd din PNRR fiindcă guvernul Ciolacu își menține clientela la conducerea a 17 companii de stat, arată o scrisoare de la Comisia Europeană către autoritățile de la București. Scrisoarea a fost publicată de Economedia. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist În scrisoare, Comisia Europeană descrie în detaliu mecanismele prin care Guvernul a vrut să simuleze îndeplinirea acestui jalon din PNRR, însă, de fapt, și-a plasat clientela în conducerile acestor companii. Comisia consideră că jalonul a fost îndeplinit în proporție de 54,7% și, pe această bază, va suspenda o sumă de 299.290.090 euro. 300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela Printre cele 17 companii menționate în scrisoarea oficialilor de la Bruxelles sunt: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, CNCIR, SAPE, Eurotest, Radioactiv Mineral Magurele, ICSITPML. De exemplu, „în cazul Romgaz, la fel ca în cazul Nuclearelectrica, unul dintre secretarii de stat din cadrul Ministerului Energiei a fost clasat pe primul loc de către comitetul de selecție compus în întregime din funcționari din cadrul Ministerului Energiei și a fost ulterior numit președinte al consiliului de administrație al Romgaz. În plus, trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare (inclusiv secretarul de stat menționat anterior) au fost, de asemenea, candidați în cadrul procedurii de selecție și au fost în cele din urmă numiți din nou în consiliul de administrație”. Comisia mai arată că cei aflați în fruntea acestor companii sunt plătiți fără să fie obligați să atingă o serie de indicatori de performanță.

Ciolacu va reuși cea mai mare suspendare de fonduri PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Ciolacu va reuși cea mai mare suspendare de fonduri PNRR

Siegfried Mureșan arată cum face Ciolacu performanță: Guvernul României va reuși cea mai mare suspendare de fonduri din PNRR din toată Uniunea Europeană. Italia a avut parte de o suspendare de fonduri de 500 de milioane de euro, dar este sub jumătate din sancțiunea care va fi aplicată României, probabil de 1,1 miliarde de euro. Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, arată din cele 50 de plăți efectuate de către UE către diferite state, în cadrul PNRR-urilor, doar șase au fost parțiale. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri Ciolacu va reuși cea mai mare suspendare de fonduri PNRR „Prim-ministrul Ciolacu riscă cea mai mare suspendare a plăților PNRR din toată Uniunea Europeană Propunerea Comisiei Europene de a suspenda aproximativ 1,1 miliarde de euro din cele 2,7 miliarde de euro pe care România trebuie să-i primească în cadrul celei de-a treia plăți reprezintă cea mai mare suspendare de acest fel până în prezent la nivelul Uniunii Europene. Comisia Europeană a efectuat deja peste 50 de plăți în cadrul mecanismului european care finanțează Planului Național de Redresare și Reziliență. Dintre acestea, 6 au fost plăți parțiale, cu sume de bani suspendate. Niciuna dintre aceste plăți parțiale, însă, nu se apropie de suma record de 1,1 miliarde de euro pe care o riscă România din cauza prim-ministrului Marcel Ciolacu. Italia a avut, până acum, cea mai mare sumă suspendată aferentă unei singure plăți. Este vorba de 500 de milioane de euro, dar care a reprezentat doar 2,6% din valoarea totală a cererii de plată, de 19 miliarde de euro. Prin comparație, cele 1,1 miliarde de euro din cazul României reprezintă 40% din suma totală a cererii de plată. Asigurarea prim-ministrului Ciolacu cum că România va primi toți banii suspendați este doar o declarație politicianistă și nu se bazează pe date concrete. Regulamentul Uniunii Europene oferă țărilor membre șase luni la dispoziție să convingă Comisia Europeană că au îndeplinit țintele și jaloanele care fac obiectul plăților suspendate. Or știm că România încă mai are aproximativ 50 de milioane de euro suspendate din cadrul celei de-a doua plăți. Țara noastră avea la dispoziție șase luni să îndeplinească cerințele pentru restul plății. Cum diferența de plată nu a fost achitată nici până acum, după un an, șansele de a obține acești bani se reduce pe zi ce trece. Aceste fapte demonstrează clar că suspendarea de 1,1 miliarde de euro pe care o riscă prim-ministrul Ciolacu este îngrijorătoare și poate duce la pierderea totală a acestor bani. Prim-ministrul României trebuie să înceapă să trateze serios absorbția banilor din PNRR. Guvernul nu are nicio scuză dacă pierde aceste fonduri alocate de Uniunea Europeană în beneficiul oamenilor din România”, a scris, pe Facebook, Mureșan.

Jumătate din eșecurile care au blocat PNRR, răspunderea lui Grindeanu Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Jumătate eșecurile blocat PNRR, răspunderea lui Grindeanu

Jumătate din eșecurile care au blocat plata tranșei III din PNRR sunt în răspunderea directă a lui Grindeanu, favoritul lui Ciolacu, se poate constata analizând comunicatul Comisiei Europene privind cea de-a treia cerere de plată a României. Comunicatul Comisiei Europene înșiră, sec, fără a oferi detalii, șase jaloane care au fost îndeplinite doar parțial sau deloc: „Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse șase jaloane. Este vorba despre reforme ale guvernanței întreprinderilor de stat (C4.R2/M79, C6.R2/M121 și C14.R9/M440), precum și de investiții din domeniul transporturilor (C4.I1/M72 și C4.I4/M86) și de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor (M8.R4/M206)”, arată Comisia. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Codul C4 indică jaloanele și țintele din domeniul Transporturilor, aflat în răspunderea lui Sorin Grindeanu. Un prim obiectiv ratat este numirea transparentă a unor conduceri profesioniste la cele mai importante companii din ministerul Transporturilor. Jumătate din eșecurile care au blocat PNRR, răspunderea lui Grindeanu Ce cere PNRR, la capitolul C4.R2/M79: „Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători. Selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație ale companiilor de stat din sectorul transporturilor (C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători) se vor face: - pe baza unei proceduri transparente și concurențiale, cu o durată a mandatului de 4 ani pentru a asigura implementarea unor planuri de eficientizare pe durată medie și lungă; - cu remunerarea membrilor consiliilor de administrație pe baza indicatorilorcheie de performanță (KPI) legați de sustenabilitatea financiară pe termen lung (KPI relevanți pentru profilul fiecărei companii) și furnizarea de servicii (de exemplu, pe baza unui sondaj de satisfacție a clienților); - cu respectarea principiilor bunei guvernanțe în conformitate cu reforma privind întreprinderile de stat de modificare a Legii nr. 111/2016”. În realitate, DeFapt.ro a scris că „șeful investițiilor de la Metrou, Denis Gabriel Panait, este un fost muncitor necalificat și «meseriaș tunel», dar nepot de lider sindical”. Șefa Metrorex este o doamnă care, timp de zece ani, a reparat semafoarele dintre stații. Tot în răspunderea ministrului PSD al Transporturilor sunt alte două ratări, în zona căilor ferate/metroului. Dezastrul modernizării căii ferate C4.I1/M72 prevede „semnarea contractelor pentru 50 % din lucrările legate de modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare”. Ținta se referă la atribuirea contractelor cu întreprinderile câștigătoare pentru 50 % din lucrările de construcție și supraveghere a căilor ferate, după cum urmează: - Modernizarea, electrificarea liniilor de cale ferată, ERTMS pe tronsonul Arad – Timișoara – Caransebeș; - Modernizarea, electrificarea liniilor de cale ferată, ERTMS pe tronsonul Cluj-Napoca – Episcopia Bihor; - Electrificarea și reînnoirea liniilor de cale ferată: Constanța – Mangalia și Videle – Giurgiu. Investițiile de reînnoire acoperă următoarele linii:  București – Pitești – includere în TEN-T;  Reșița – Voiteni – legătură cu coridorul rețelei centrale TEN-T. Investiția va include, de asemenea, o serie de proiecte de tip „quick wins” pentru eliminarea restricțiilor și a limitărilor de viteză pe mai multe tronsoane, precum: București – Craiova; Arad – Oradea; Sibiu – Copșa Mică; Oradea – Satu Mare – Halmeu; Apahida – Dej – Baia Mare – Satu Mare sau Dej – Beclean – Ilva Mică. Metroul lui Boc, eșec comun Jalonul C4.I4/M86 se referă la deja dezbătuta problemă a metroului din Cluj. Acest jalon prevedea „dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în municipiile Bucuresti și Cluj-Napoca / Semnarea contractelor pentru 50% din lucrări, în urma unor licitații deschise și competitive și obtinerea autorizatților relevante”. Guvernul Ciolacu a dat vina pe Emil Boc pentru acest eșec. „Au fost probleme legate de licitația pentru execuția metroului, mai precis neînscrierea unor indicatori tehnico-economici în registrul european, fapt care ar fi dus la pierderea finanțării prin PNRR”, spunea Sorin Grindeanu.

Metroul din Cluj, scos de la finanțare PNRR Foto: captură video
Economie

Metroul din Cluj, scos de la finanțare

Eșec major al PNRR: metroul din Cluj va fi scos de la finanțare prin acest program și se vor pierde bani pentru că Guvernul nu renunță la politizarea companiilor. Aceste probleme au fost enunțate, în termeni prin care a încercat să acopere acest dezastru, de către ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu (PSD). Citește și: O fostă sportivă olimpică a refuzat să promoveze Nordis: „Am fost primită cu șampanie bună și copleșită de atenția negociatorilor” Câciu a arătat că un alt motiv pentru care se vor tăia bani din PNRR este că Executivul nu a trecut la reducerea pragului la microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 88.500 de euro. Oricum, plata parțială a tranșei trei din PNRR ar putea fi aprobată oficial abia în noiembrie. Metroul din Cluj, scos de la finanțare „Probabil că săptămâna aceasta ar trebui să vină scrisoarea prin care suntem înştiinţaţi că vom avea o plată parţială, în mod oficial. Vom avea timp să răspundem o lună de zile şi decizia finală va fi luată probabil la finalul lunii noiembrie şi plata parţială. Am anunţat că vom avea o plată parţială în această cerere de plată 3. Sunt trei reforme care nu sunt îndeplinite din perspectiva Comisiei. Una are un impact economic major, cea cu microîntreprinderile. Celelalte două sunt reforme pe care România chiar trebuie să le facă şi privesc guvernanţa corporativă. Un jalon care este la companiile din energie: 15 companii din energie care au o problemă din perspectiva numirii pe mandat a celor care construiesc Consiliile de Administraţie, Consiliile de Supraveghere. Un alt jalon, care deja a intrat în reluare, cel referitor la numirile de la AMEPIP (Agenţia de Monitorizare a Companiilor Publice, n.r.). Pentru metroul de la Cluj se va găsi o finanţare. S-a găsit, de fapt, o finanţare în Programul de Transport. Va fi finanţat şi din obligaţiuni verzi emise statul român, în sensul transportului verde. Metroul de la Cluj va fi scos din PNNR ca investiţie, iar contravaloarea celor 300 de milioane de euro va fi mutată pe altă investiţie care este deja în execuţie şi produce cheltuieli", a afirmat Câciu. România a depus în decembrie 2023 cererea de plată pentru tranșa trei din PNRR.

România, depășită de șase state în clasamentul PNRR Foto: Facebook
Politică

România, depășită de șase state în clasamentul PNRR

România a fost depășită de șase state în clasamentul PNRR de când Ciolacu este premier, a scris europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan pe Facebook. Mai multe publicații au scris, joi, că România va pierde temporar 1,1 miliarde de euro din tranșa trei din PNRR, suma solicitată fiind de circa două miliarde de euro. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche România, depășită de șase state în clasamentul PNRR „ România începuse foarte bine absorbția fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În timpul Guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, țara noastră reușise să depună deja două cereri de plată. Astfel, anul trecut, în septembrie 2023, doar România și alte șase țări europene primiseră deja două tranșe de fonduri europene pentru PNRR. O singură țară primise mai multe decât noi, adică trei tranșe. Cu aceste două tranșe și cu prefinanțarea, România încasase, încă de anul trecut, 9,41 de miliarde de euro, adică o treime din suma totală alocată țării noastre pentru PNRR. Acum, după mai bine de un an în care Guvernul a fost condus de prim-ministrul Ciolacu, România se află tot la a doua tranșă. Nu am mai încasat nicio tranșă și nu am mai primit niciun euro în plus. Mai mult, România riscă să piardă o parte semnificativă din a treia tranșă de bani. Între timp, avem 15 țări care au primit cel puțin două tranșe, dintre care 7 țări europene au primit cel puțin trei tranșe, cinci țări au primit cel puțin patru tranșe și două țări au primit cinci tranșe. Campioanele absorbției de fonduri europene sunt Italia, cu 113,4 miliarde de euro, și Spania, cu 48 de miliarde de euro. Marcel Ciolacu trebuie să ne explice de ce, de când este prim-ministru, România a fost ajunsă din urmă de opt țări și a fost depășită de alte șase state în clasamentul atragerii de fonduri din PNRR”, a scris Siegfried Mureșan, pe Fcaebook. „Nu pierdem niciun ban”, a răspuns Ciolacu, joi, vizibil iritat, la întrebările jurnaliștilor pe tema pierderii banilor din tranșa a treia de plată din PNRR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră