duminică 14 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

254 articole
Politică

Piedone face prima achiziție răsunătoare, de la PSD, în noul său partid, PNRR

Piedone face prima achiziție răsunătoare, de la PSD, în noul său partid, PNRR: o doamnă cu care Grindeanu era în relații strânse. Fosta deputată Laura Vicol, care a fost arestată pentru afacerea Nordis, va fi vicepreședinte al Partidului Naționalist Reformarea României.  Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Piedone a declarat pentru site-ul stiripesurse că Vicol se va ocupa de chestiuni juridice. Grindeanu a avut parte de câteva deplasări în străinătate, alături de Vicol și Marcel Ciolacu, cu avionul charter plătit de Nordis.  Piedone face prima achiziție răsunătoare, de la PSD, în noul său partid, PNRR „În plan intern, echipa juridică a PNRR ar urma să fie coordonată de Vicol, cu obiectivul de a standardiza procedurile de înființare a organizațiilor locale și de a gestiona contestațiile ce pot apărea în procesul de extindere”, arată stiripesurse.   Partidul lui Piedone a fost lansat la 29 septembrie și are deja un imn: „Străzile vorbesc de el acum/Împotriva vântului ce poartă fum Cu fiecare pas se schimbă-n drum/Cartierele dau tribut în susur. Dușmani, nu vă bucurați de fel/Piedone nu moare, se transformă. Cu inima de fier și spirit rebel/Piedone-n oraș e un far etern. Prin piețe și parcuri e umbra sa/Reflectă mândria în fața ta Strălucirea lui în fiecare stea/Sub lumină nouă el va sta.” Firma Nordis a cheltuit 850.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu, arată referatul DIICOT în care cere arestarea fostei deputate PSD și a soțului ei, Vladimir Ciorbă. În ianuarie 2024, G4Media a scris despre petrecerile Grindeanu-Vicol la Nuba. „În 2022 și 2023, mai mulți lideri ai formațiunii de stânga PSD au petrecut minivacanțele de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, în Dubai și Poiana Brașov, la clubul Nuba Chalet. Șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol, a călătorit la Brașov, alături de familie, cu un tren închiriat special de către organizatorii petrecerii de la Poiana Brașov, în colaborare cu o firmă de IT și una de pariuri. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost prezent și el la Nuba, documentele puse de acesta la dispoziția G4Media.ro indicând că, în decurs de 24 de ore, a cheltuit cel puțin 4.100 de lei pentru cazare și consumație în club”, a scris G4Media.

Piedone face prima achiziție răsunătoare, de la PSD, în noul său partid, PNRR Foto: Inquam/George Calin
Ivan arată dezastrul de după Burduja Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Ivan arată dezastrul de după Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie”

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), arată dezastrul de după mandatul lui Sebastian Burduja la acest minister: s-a plătit și o sumă record pentru energie, de 27.000 lei/megawatt, există un risc de blackout și sunt proiecte pentru noi capacități de producție a energiei bazate pe gaz care au rămas „pe hârtie”.  Citește și: Agenția Națională pentru Sport a plătit ani întregi rentă viageră unor persoane decedate - Curtea de Conturi Ivan a arătat că blackoutul „este unul dintre cele patru scenarii” pe care specialiştii l-au evidenţiat într-un studiu comandat de Transelectrica. „Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a insistat ministrul Energiei. Studiul este „al unei companii autorizate internaţional”.  „O spun cu toată răspunderea de ministru şi pe baza datelor, nu există un risc de blackout în România”, afirma fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, la 6 iunie, la Digi 24.  Noul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a mai spus că cetățenii români plătesc cea mai scumpă energie electrică din Europa, luând în calcul prețul energiei în anumite intervale orare.  Ministrul Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja Ce a arătat Ivan, la Antena 3 sau Digi 24: „România plătește cel mai scump curent electric din Europa pe anumite intervale orare. În medie, în ultima săptămână, pe tranzacțiile de pe bursă, avem 145 de euro în comparație cu media de 61 de euro per megawatt oră din Franța” „Vă dau datele de ieri. România a vândut megawatt-ul în Ungaria, de exemplu, cu 20 de cenți, adică un leu. Iar noi avem intervale de timp între orele 6 și 10 seara, în care România importă megawattul de energie cu 1000, 2000 sau 2500 lei” „Am avut anul trecut o situație o extremă de 27.000 lei pe un megawatt” „Comisia Europeană mi-a spus: «Domnule ministru, România și-a asumat asta, nu noi. Noi v-am dat 2,6 miliarde de euro să faceți noi capacități de producție a energiei bazate pe gaz așa cum le-ați ales voi. Aveți contracte de finanțare semnate în 2022 - 2023» ...Proiectele sunt pe hârtie, licitațiile au fost făcute, nu au venit ofertanții, au fost suplimentate. „Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout” Însă Ivan a dat vina pe foștii miniștri ai Fondurilor Europene pentru faptul că România și-a asumat să închidă rapid centralele pe cărbune: „Pot fi întrebați miniștrii Fondurilor Europene de atunci cum România și-a asumat cea mai agresivă țintă de decarbonizare: să închidă minele și centralele pe cărbune din Valea Jiului și de la Complexul Energetic Oltenia până la 31 decembrie 2025”.  Burduja susținea că blackout-ul este fake news Sebastian Burduja a respins în mod repetat afirmația că România riscă un blackout. „România nu a fost niciodată aproape de blackout. Asta a fost o știre falsă. Și, din păcate, ea dă apă la moară celor care vor să creeze o impresie de fragilitate în partea instituțiilor statului român. Pe baza capacității noastre de interconexiune actuală, avem până la 4.000 MW posibilitate de schimburi import-export, avem totodată producția românească”, afirma el în martie 2025. 

În saloanele de la secția ATI a spitalului de copii din Iași nu sunt chiuvete Foto: Miruna Turbatu
Eveniment

Șocant: în saloanele de la secția ATI a spitalului de copii din Iași nu sunt chiuvete

Șocant: în saloanele de la secția ATI a spitalului de copii din Iași unde au murit șapte copii nu sunt chiuvete, arată jurnalista Carla Tanasie pe Facebook. Ea explică faptul că existența acestor chiuvete este esențială pentru a preveni infecțiile nosocomiale, iar legea impune existența lor. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Spitalul a fost recent renovat cu 130 de milioane de lei din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional - potrivit unei declarații a fostului premier PNL Nicolae Ciucă. În saloanele de la secția ATI a spitalului de copii din Iași nu sunt chiuvete Acum, Tanasie se întreabă cum a avizat Direcția de Sănătate Publică reparații care nu prevedeau existența unor chiuvete cu apă caldă și rece în fiecare salon: „Personalul medical trebuie să își spele frecvent mâinile înainte și după contactul cu fiecare pacient. O chiuvetă amplasată în salon reduce riscul de contaminare”, a scris ea.  „Secția ATI a spitalului de copii din Iași funcționează fără chiuvete în saloane. Adică este încălcată una dintre cele mai importante norme de igienă. În secția ATI a Spitalului de Copii din Iași nu există chiuvete cu apă caldă și rece în saloanele pacienților. Personalul medical este nevoit să iasă din saloane și să parcurgă holul până la sala de tratament pentru a se spăla pe mâini. Acolo se află singura chiuvetă, în a cărei scurgere a fost depistată bacteria Serratia.   Spitalul (implicit secția ATI) a fost renovat în urmă cu doar doi ani, printr-un proiect finanțat cu fonduri europene, avizat de Direcția de Sănătate Publică Iași. Am solicitat oficial clarificări pentru a afla dacă chiuvetele erau prevăzute în proiect și nu au fost montate sau dacă secția a funcționat în tot acest timp cu încălcarea uneia dintre cele mai importante norme de igienă.   Dintre toate măsurile de prevenire a infecțiilor, spălatul corect și frecvent pe mâini cu săpun bactericid este cea mai eficientă.   La Iași, într-un spital recent renovat, personalul medical nu are unde să își spele mâinile, pentru că pur și simplu nu există chiuvete, în ciuda faptului că legislația prevede clar că «pentru spălarea pe mâini a personalului, fiecare încăpere trebuie să aibă o chiuvetă cu apă caldă și rece, care să permită acționarea cu cotul sau cu piciorul».    Ca urmare a acestei neconformități, spitalul a accesat fonduri prin PNRR și a achiziționat dezinfectanți pentru saloane și săpun bactericid, care sunt disponibile doar de aproximativ două luni.   De ce este importantă prezența unei chiuvete în salonul ATI?   1. Controlul infecțiilor nosocomiale Personalul medical trebuie să își spele frecvent mâinile înainte și după contactul cu fiecare pacient. O chiuvetă amplasată în salon reduce riscul de contaminare.   2. Intervenții rapide și fără risc În caz de urgență, accesul imediat la apă și posibilitatea spălării mâinilor în salon sunt extrem de importante. Personalul medical și cel auxiliar nu ar trebui să părăsească salonul pentru a se spăla, deoarece acest lucru consumă timp și crește riscul de infecții”, a explicat jurnalista. 

Noul partid PNRR-Piedone are imn Foto: Facebook
Politică

„Străzile vorbesc de el acum/Împotriva vântului ce poartă fum”: noul partid PNRR-Piedone are imn

„Străzile vorbesc de el acum/Împotriva vântului ce poartă fum”: noul partid PNRR-Piedone are un imn, lansat, ieri, la Sala Mare a Palatului. Citește și: Georgescu îl ia părintește, de sus, pe Simion: „Mai are multe de făcut, mai ales cu el însuși” Formațiunea condusă de fostul primar al sectoarelor 4 și 5 se numește, oficial, Partidul Naționalist Reformarea României. Luni a avut loc congresul de constituire.  Noul partid PNRR-Piedone are imn În primul rând al Sălii Mari a Palatului se aflau, printre alții, Rareș Hopincă, primarul sectorului 2, Vlad Popescu Piedone, primarul sectorului 4 și fiul președintelui noului partid, precum și soția șefului PNRR, Iulia Popescu.  Un prezentator care a moderat lucrările congresului a prezentat imnul noii formațiuni. „Străzile vorbesc de el acum/Împotriva vântului ce poartă fum Cu fiecare pas se schimbă-n drum/Cartierele dau tribut în susur. Dușmani, nu vă bucurați de fel/Piedone nu moare, se transformă. Cu inima de fier și spirit rebel/Piedone-n oraș e un far etern. Prin piețe și parcuri e umbra sa/Reflectă mândria în fața ta Strălucirea lui în fiecare stea/Sub lumină nouă el va sta.” Nu se cunosc autorii acestei creații artistice.  „Să fiu ales președintele Partidului Naționalist Reformarea României mă onorează, dar, în același timp, mă face conștient de responsabilitatea care vine la pachet cu această funcție. Ca de fiecare dată, nu vă promit nimic. Vă spun atât: nu am să vă dezamăgesc!”, a scris Piedone pe Facebook, după congres.   

Modernizarea, cu bani din PNRR, a căii ferate care trece pe lângă satul lui Bolojan, ratată de CFR Foto: Asociația Pro Infrastructură
Eveniment

Modernizarea, cu bani din PNRR, a căii ferate care trece pe lângă satul lui Bolojan, ratată de CFR

Modernizarea, cu bani din PNRR, a căii ferate care trece pe lângă satul lui Bolojan va fi ratată de CFR, scrie Asociația Pro Infrastructura. „Tronsonul Poieni-Vadu Crișului de pe calea ferată Cluj-Napoca-Oradea, care teoretic trebuia să fie gata la anul, nu are nici măcar autorizație de construire. Termenul limită din PNRR, august 2026, este ratat”, arată acest ONG. Citește și: Simion, mitocănie pe Facebook, supărat că presa a relatat chiolhanul său, cu miei la proțap Această linie ferată trece pe lângă localitatea Birtin, unde s-a născut premierul și unde, în iulie 2025, locuiau părinții săi, potrivit Europa Liberă România.  Modernizarea, cu bani din PNRR, a căii ferate care trece pe lângă satul lui Bolojan, ratată de CFR Asociația Pro Infrastructură arată că s-au făcut eforturi pentru a salva finanțarea prin PNR, dar au eșuat din vina CFR. „După îndelungi negocieri, a fost mutat pe împrumuturi și noua țintă pentru a nu pierde complet finanțarea este de 50% din lucrări executate. În politica actuală de struț, CFR Infrastructură va rata cu brio și acest obiectiv, deci alți bani irosiți. Și nu doar asta: un coridor esențial rămâne ciuntit și impracticabil ani buni de acum înainte, chiar dacă restul loturilor se finalizează. Din informațiile noastre, studiul de fezabilitate (SF) a fost fundamental greșit pe celebrul defileu al Crișului Repede. Iar acum CFR nu reușește să se înțeleagă cu proiectantul asupra soluțiilor. Aici avem fir simplu (o singură linie) deja scos din teren, deci circulația trenurilor e imposibilă”, scrie, pe Facebook, organizația.   „De ieri trebuia începută o reformă în CFR SA și trași la răspundere oamenii care tărăgănează și blochează proiectele feroviare. Dacă așa ceva se întâmpla pe autostrăzi, era mare vâlvă printre decidenți”, mai afirmă Pro Infrastructura.    Europa Liberă România a explicat, în iulie 2025, care este problema: „Constructorii au pretins că zona critică a defileului – mai puțin de cinci kilometri – este inundabilă, deci de neutilizat, în timp ce compania de căi ferate și Ministerul Transporturilor au privit cu reticență această variantă și au evitat să o gireze”.  În iulie, lucrările pe această linie ar fi fost la 8% din proiect. 

Contract PNRR blocat, contestații și procese (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Contract PNRR de zeci de milioane de lei, aproape pierdut după doi ani de contestații și procese

Contract PNRR blocat, contestații și procese. O licitație organizată de Primăria Iași pentru dotarea școlilor cu echipamente IT, în valoare de 30 milioane de lei, ridică semne de întrebare legate de corectitudinea procedurii. Contract PNRR blocat, contestații și procese Contractul finanțat prin PNRR vizează achiziția de table interactive, laptopuri, sisteme audio, multifuncționale și alte echipamente pentru peste 70 de unități de învățământ, având ca beneficiari direcți 50.000 de elevi și 3.600 de profesori. Citește și: Simion, mitocănie pe Facebook, supărat că presa a relatat chiolhanul său, cu miei la proțap Procedura a trecut prin multiple contestații și decizii contradictorii, Primăria schimbând de două ori câștigătorul licitației, inclusiv după o hotărâre a instanței. Licitația durează de peste 18 luni, deși contractul ar fi trebuit să fie implementat în doar 9 luni, ceea ce înseamnă că școlile ar fi trebuit deja să beneficieze de noile dotări IT. Continuarea, în Ziarul de Iași

Schimbări la vârful Hidroelectrica, directorul demisionează (sursa: Facebook/Hidroelectrica)
Eveniment

Directorul Hidroelectrica acceptă să demisioneze pentru ca România să nu piardă bani din PNRR

Schimbări la vârful Hidroelectrica, directorul demisionează. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a anunțat încetarea mandatelor lui Karoly Borbely (CEO) și Marian Fetița (CFO), începând cu 19 septembrie 2025. Schimbări la vârful Hidroelectrica, directorul demisionează Decizia a fost luată de comun acord în cadrul ședinței Consiliului de Supraveghere și este legată de obligațiile asumate de România prin PNRR, în special Jalonul 121 din Componenta Energie. Citește și: Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica, Karoly Borbely, nu vrea să plece Conform comunicatului companiei, măsura survine în urma deciziei Comisiei Europene din mai 2025, prin care au fost suspendate parțial plățile din PNRR, cu termen de remediere de șase luni. Ministerul Energiei a solicitat pe 18 septembrie implementarea urgentă a măsurilor necesare pentru corectarea deficiențelor constatate de Bruxelles. Nici o acuzație la adresa conducerii Reprezentanții Hidroelectrica subliniază că lui Karoly Borbely și Marian Fetița nu li se impută nereguli și că legalitatea procedurii de selecție nu a fost pusă sub semnul întrebării. Consensul de încetare a mandatelor a fost motivat de dorința de a evita pierderea fondurilor europene pentru România. Angajament pentru stabilitate și guvernanță corporativă Până la numirea unei noi conduceri, Consiliul de Supraveghere va lua măsurile necesare pentru a asigura continuitatea activității companiei. Hidroelectrica rămâne un actor strategic în energie, cu un portofoliu 100% regenerabil și un rol esențial în echilibrul Sistemului Energetic Național. Performanța financiară afectată de secetă În primul semestru al anului 2025, compania a raportat un profit net de 1,587 miliarde lei, în scădere cu 41% față de anul precedent, pe fondul unei producții reduse de energie (-27%) cauzată de seceta severă. Veniturile au totalizat 4,315 miliarde lei, cu 16% mai mici, în timp ce portofoliul de furnizare a ajuns la 768.836 locuri de consum, în creștere cu 30%.

Ministrul Pîslaru arată cum a blocat guvernul Ciolacu orice negociere pe PNRR Foto: X Ursula von der Leyen
Politică

Ministrul Pîslaru arată cum a blocat guvernul Ciolacu orice negociere pe PNRR

Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, arată cum a blocat guvernul Ciolacu orice negociere pe PNRR: „Negocierile erau din august anul trecut blocate complet, pentru că România nu voia să recunoască niște lucruri evidente”. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Pîslaru nu l-a nominalizat însă nici pe Ciolacu, care era premier, nici pe Adrian Câciu, care era ministru al Proiectelor Europene, sau pe Sorin Grindeanu, care conducea transporturile - toți trei fiind membri PSD. Ministrul Pîslaru arată cum a blocat guvernul Ciolacu orice negociere pe PNRR Pîslaru a arătat ce refuza „România” să recunoască: „n-a respectat niște proceduri de achiziție publică – și vizează direct domeniile de infrastructură” „are întârzieri majore pe anumite proiecte” „nu există o cale să le mai termine până pe 31 august 2026, pentru că din 2021 până în 2025 nu s-au mișcat lucrurile cum trebuie” În plus, demnitarul, susținut de PNL, a arătat că PNRR era supracontractat. „Considerat planul de țară al României din ultimii ani, a avut în spate, din păcate, un model destul de păcătos de a umfla investițiile și a supracontracta, astfel încât acum pe foarte multe zone sunt încă portofolii întregi de investiții care multe dintre ele încă nici n-au început. Această diluare, fracționare și supracontractare a PNRR a creat foarte multe întrebări”, a afirmat el, la postul B1 TV.  „Ceea ce voi face la MIPE – și am vorbit cu Ilie Bolojan – voi publica într-un tablou de bord, transparent, toate proiectele de pe PNRR, inclusiv cele pe transport, așa încât lumea să urmărească toate obiectivele pe care le avem până pe 31 august 2026”, a mai precizat ministrul Dragoș Pîslaru.  

Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica nu vrea să plece Foto: Hidroelectrica
Eveniment

Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica nu vrea să plece

Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica, Karoly Borbely, nu vrea să plece: 25 de milioane de euro, sancțiune care se va aplica la pachet cu cea pentru faptul că și la Complexul Energetic Oltenia conducerea a fost numită încălcând regulile convenite cu UE. Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat Informația apare într-o notă aflată pe ordinea de zi a ședinței de guvern de joi. În notă, ministerul Energiei susține că nu poate schimba conducerea Hidroelectrica, deși este acționar majoritar. Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica nu vrea să plece „Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar a SPEEH Hidroelectrica, respectiv Complexul Energetic Oltenia, nu deține instrumente legale pentru a putea obliga Consiliul de Supraveghere să revoce membrii Directoratului evidențiați în decizia COM. Menționăm că revocarea acestora fără justă cauză ar obliga Hidroelectrica la plata unor daune interese de aprox. 5 milioane lei (în context, calculul preliminar efectuat de experții MIPE indică o penalitate de minimum 25 milioane EUR pentru neîndeplinirea condițiilor aferente selecției Directoratului celor 2 companii – 4 persoane)”, se arată în nota ministrului Energiei, Bogdan Ivan. În notă, membri Consiliului de Supraveghere a Hidroelectrica sunt acuzați de rea credință: „Constatarea faptului că membrii Consiliului de Supraveghere a SPEEH Hidroelectrica nu au dat eficiență Deciziei Comisiei, care impunea  reluarea unei proceduri de selecție transparente și competitive pentru Directorat în termen de 6 luni (până la 28 noiembrie2025). Această conduită poate fi calificată ca opusă bunei-credințe și ca o ignorare nejustificată a exigențelor Jalonului 121”.  Nota arată ce dezastru a găsit actuala guvernare la îndeplinirea  Jalonului 121 - Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sectorul energetic. „Prin Decizia Comisei C(2025) 3490 din 28.05.2025 s-a constatat îndeplinirea jalonului 121 în procent de 65,5% și s-a dispus suspendarea parțială a plății celei de-a treia tranșe din sprijinul nerambursabil și a celei de-a treia tranșe din sprijinul sub formă de împrumut pentru România în valoare de 227.936.161 euro”, arată documentul.  „ Comisia a stabilit, printre altele, că CEO și CFO ai S.P.E.E.H Hidroelectrica S.A nu au fost selectați și numiți în baza unei proceduri transparente și competitive, așa cum prevedea Jalonul 121 și că această suspendare va fi ridicată doar când România va lua măsurile necesare să asigure implementarea în totalitate a dispozițiilor jalonului, într-o perioadă de 6 luni de la suspendare”, mai precizează ministrul Ivan.  Șeful Hidro, studii la o facultate privată, dar bine căsătorit Potrivit unui CV postat pe site-ul Hidroelectrica, Karoly Borbely a făcut o facultate la Universitatea Dimitrie Cantemir, pe care a absolvit-o în 1999. În CV el scrie că a urmat cursuri de „management”, dar, potrivit unor informații din presă, ar fi vorba de Facultatea de Management Turistic și Comercial. Însă acesta a avut o carieră constantă în UDMR, pornind de la funcția de șef al organizației de tineret din Hunedoara. În 2005, UDMR l-a plasat la conducerea Agenției Naționale pentru Tineret, iar în 2007 a devenit ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale. În 2010 a ajuns secretar de stat la ministerul economiei. În 2011, Karoly Borbely s-a căsătorit cu fiica unui afacerist din Buzău - fieful lui Marcel Ciolacu - abonat la contracte cu statul. Soția sa, Ana Maria Gagu, a absolvit dreptul tot la o universitate privată, Româno-Americană, în 2003, iar în 2008 a ajuns secretar economic la ambasada României la Washington, unde a stat trei ani, până în 2011. În mai 2023, presa locală, din Buzău, scria că Marcel Ciolacu ar fi luat masa cu Ionel Gagu, socrul noului șef al Hidroelectrica. „Persoane din anturajul lui Ionel Gagu ne-au declarat că acesta are neînțelegeri doar cu primarul Constantin Toma, însă cu Marcel Ciolacu ar avea o legătură extrem de strânsă în privința afacerilor”, scria Știri din Surse Buzau.

Câte zeci de milioane de euro a pierdut Grindeanu fiindcă a sfidat jalonul „licitații transparente” Foto: Facebook
Politică

Câte zeci de milioane de euro a pierdut Grindeanu fiindcă a sfidat jalonul „licitații transparente”

Câte zeci de milioane de euro a pierdut fostul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, fiindcă a sfidat jalonul „licitații transparente”: potrivit ministrului Proiectelor și Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, sunt 30 de milioane de euro din PNRR, din cererea de plată 3, care este puțin probabil să mai fie absorbiți de România. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR „Nu avem cum să-i convingem că am făcut achiziţiile bune, când ele nu au fost făcute bine”, a spus Pîslaru, într-un interviu pentru Agerpres.  Câte zeci de milioane de euro a pierdut Grindeanu fiindcă a sfidat jalonul „licitații transparente” „Avem în primul rând de rezolvat cererea 3, care are şase jaloane suspendate, din care două sunt legate de achiziţiile de la Ministerul Transporturilor, unde cel mai probabil este o sumă de circa 30 de milioane de euro pe care s-ar putea să o pierdem, pentru că nu avem cum să-i convingem că am făcut achiziţiile bune, când ele nu au fost făcute bine. Este vorba de publicarea eratelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Dacă n-ai publicat, înseamnă că n-ai respectat. Şi ceea ce vă pot spune ca detaliu un pic picant este că jalonul era 'licitaţii transparente şi care respectă prevederile UE'. Deci, cumva, în mod expres am scris în descrierea jalonului că licitaţiile se fac în modul acesta şi, evident, constatarea mea acum este că nu au fost făcute nici transparent şi nici cu respectarea legislaţiei şi, atunci, evident, n-am cum să repar lucrurile care au fost deja stricate iremediabil”, a declarat Pîslaru.  Însă el a susținut că are speranțe să salveze alte 600 de milioane de euro din cererea trei de plată. „În schimb, celelalte jaloane, care ţin de guvernanţa corporativă la transporturi, energie şi AMEPIP şi, respectiv, pensiile speciale unde aşteptăm să vedem Curtea Constituţională ce decizie ia pe acestea, avem mari speranţe că putem să recuperăm până la 600 de milioane de euro din cererea 3”, a afirmat demnitarul. 

Cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Foto: Facebook Sorin Grindeanu
Eveniment

Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR

Cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR: la o alocare de 21,5 miliarde de euro se acordaseră contracte de 47,4 miliarde de euro pentru circa 20.000 de proiecte. Informația a fost oferită de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, susținut de PNL. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” Cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR „Am explicat în spaţiul public acel fenomen al supracontractării, cum din 21,5 miliarde de euro s-a ajuns la 47,4 miliarde de euro. Dar ceea ce cred că e o cifră mai puţin vehiculată este faptul că discutăm de peste 20.000 de proiecte. Deci, vorbim de foarte, foarte multe proiecte, portofoliile mari fiind mai ales la Dezvoltare, la Educaţie, la Mediu, la Energie, inclusiv la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. La noi la minister avem proiectele de pe digitalizare sau RePower sau partea legată de inovare, unde discutăm iarăşi de probabil 6.000 de proiecte”, a spus Pîslaru. „În loc ca pe proiecte de 100 de lei să pun proiecte de 300 de lei şi să dau la fiecare câte puţin şi, de fapt, să nu termin nimic, mă concentrez pe proiectele pentru care am şi bani, am tot ce-mi trebuie, ca să fiu sigur că măcar pe acestea le lăsăm terminate, până la urmă, în mai puţin de un an”, a mai spus el.  Demnitarul a explicat mecanismul, unic în spațiul UE, prin care s-a ajuns la această supracontractare. „Cei care au decis această legislaţie de supracontractare cu 30%, cei care au decis modelul fracţionar, adică să nu bagi proiectele cu finanţare, ştiu eu, 80% fonduri europene cu 20% naţional şi să le bagi cu 30% fonduri europene şi restul naţional pe principiul 'să încapă mai multe', toate aceste decizii au fost nu doar proaste, ci efectiv au arătat că nu există o minimă înţelegere a regulamentului pe care am avut ocazia să-l negociez la nivel european (...) Repet, pentru 100 de euro proiecte trebuie să am proiecte în valoare de 100 de euro, nu pot să am proiecte în valoare de 300 de euro. Şi, până la urmă, românii trebuie să înţeleagă: este ca şi cum ai juca la loto proiectele, să vezi care, poate, intră sau care nu intră şi până la urmă rişti să nu implementezi nimic din portofoliile respective. Dar, a fost foarte interesant o perioadă, în care toată lumea s-a lăudat la nivel de ministere de linie sau la nivel de conducere de ţară sau la nivel local cu: «Uită-te ce contracte fantasmagorice avem!»”, a mai explicat Pîslaru. 

Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier - surse

Facturile astronomice ținute la secret pe care premierul Ilie Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB: circa 45 de miliarde de lei nu erau bugetați pentru 2025, afirmă surse politice. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” De exemplu, deși se știa că plățile la dobânzi vor fi de 52 de miliarde de lei, în 2025, în bugetul oferit Trezoreriei au fost prinși doar 42 de miliarde de lei.  Guvernul s-a temut să vorbească public despre aceste date - care erau cunoscute de un număr extrem de limitat de oameni din Guvern - de teama că imediat România va trece la categoria junk, fără alte discuții. Cu măsurile luate până acum, cabinetul Bolojan speră să reducă deficitul cu 3%, o măsură de o duritate fără precedent. Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier Ce suprizie i-a lăsat guvernul Ciolacu lui Bolojan:  Prima notă de plată de care Bolojan a aflat a fost cea a contractelor ținute „secret” la CNI sau prin diverse contracte din cadrul programului Anghel Saligny, unde erau de plătit suplimentar, față de ceea ce se știa, circa cinci miliarde de lei A doua surpriză a fost a subbugetării plății dobâznilor la datoriile Guvernului, cu 13 miliarde de lei mai puțin decât era necesar.  A treia surpriză: supracontractarea cu 180% a proiectelor finanțate de UE. De obicei, acestea se supracontractează cu 110-120%, în caz că un proiect sau altul eșuează din diferite motive și trebuie înlocuit rapid. Guvernul ar avea de achitat facturi suplimentare de 12 miliarde de lei și acum caută soluții disperate cu ajutorul băncilor de stat.  TVA nereturnat de peste șase luni: alte cinci miliarde de lei.  Zece miliarde de lei, cofinanțări PNRR La un PIB estimat la 1.894 miliarde de lei (estimarea din iulie, sub cea din ianuarie, de 1.912 miliarde de lei) aceste facturi însumau circa 2,5% din PIB. Estimarea guvernului Bolojan, după ce a aflat de ele, a fost că vor duce deficitul la 11%. Datele nu au fost făcute publice imediat pentru că Executivul se temea că va fi imediat retrogradat la junk. Abia în ultimele zile, datele au început să fie comunicate creditorilor României. 

Primarul din Ciugud susține că guvernul i-a tăiat banii din PNRR pentru o școală ultramodernă Foto: Facebook primăria Ciugud
Eveniment

Primarul din Ciugud susține că guvernul i-a tăiat banii din PNRR pentru o școală ultramodernă

Primarul din Ciugud, Gheorghe Damian, susține că guvernul i-a tăiat banii din PNRR pentru o școală ultramodernă. Proiectul ar fi fost întârziat din vina birocrației centrale, acuză Damian, care însă susține că-l poate termina la timp, în august 2026.  Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR Comuna Ciugud mai are o școală celebră pentru dotările ei, dar aceasta este deja supraaglomerată. Acum o lună, într-un interviu pentru news.ro, primarul din Ciugud a criticat proiectele guvernului Bolojan, spunând spre premier că este „hotărât și pripit”. Primarul din Ciugud susține că guvernul i-a tăiat banii din PNRR pentru o școală Potrivit primarului, noua școală este gândită astfel încât elevii cu dizabilități să aibă acces de la intrare până în ultima clasă, iar proiectul prevede dotări speciale: cititoare de ecran pentru elevii nevăzători și ecrane tactile cu sensibilitate ridicată pentru copiii cu distrofie musculară. „Sunt un om rațional și echilibrat, înțeleg situația economică dificilă a României, dar nu voi accepta niciodată ca viitorul comunității noastre să fie decis din pix, de cineva aflat vremelnic într-un minister sau în fruntea guvernului. La Ciugud, am demonstrat mereu că suntem serioși, că ne respectăm angajamentele și, mai ales, că muncim cu seriozitate și cu bună credință. De aceea, solicit public membrilor Guvernului României și domnului premier Ilie Bolojan să dea dovadă de bună credință și față de comunitatea noastră, așa cum au jurat la învestirea în funcție, să respecte autonomia locală și să lase comunitățile să își decidă viitorul. În cazul nostru, Guvernul vrea să ne stopeze cel mai important proiect din istoria comunei: o nouă școală în care ne asigurăm că Ciugudul va avea viitor și copiii noștri vor avea cele mai bune condițiile pentru a crește frumos”, a afirmat Damian, citat de ziarul Unirea. Potrivit Radio România Cluj, edilul a afirmat că procedurile birocratice la nivel central au întârziat semnarea contractelor de finanțare până la finalul lui 2024. „Comuna Ciugud a accesat deja un credit pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile, am angajat cheltuieli din bugetul local pentru studii și proiectare, iar prin anularea acestui proiect Guvernul ne creează și un prejudiciu. Spun din nou că înțeleg situația economică a României, înțeleg necesitatea unor măsuri de austeritate, dar nu pot accepta ca viitorul comunității mele să se decidă într-un birou la București, nu în consiliul local, la Ciugud, așa cum este legal și constituțional”, a mai spus Gheorghe Damian. În afară de fondurile de nouă milioane din PNRR pentru școală (primăria ar mai fi adăugat patru milioane de euro), Ciugud riscă să piardă și alte investiții PNRR, precum pistele de biciclete (1,7 milioane de euro) și un proiect de împădurire de 750.000 de euro.

Investițiile universitare rămân fără banii PNRR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cămine, săli de sport și cantine pe banii PNRR dispar din planurile universităților

Investițiile universitare rămân fără banii PNRR din cauza unei posibile tăieri bugetare de până la 200 de milioane de lei. Investițiile universitare rămân fără banii PNRR Aceste fonduri erau destinate construirii de săli de sport moderne, reabilitării căminelor studențești și ridicării de noi clădiri universitare sau modernizării celor existente. Citește și: Năsui desființează „tăierile” Guvernului: „Se taie doar trei fursecuri și șapte ospătari” Problemele au apărut în urma discuțiilor de la Guvern privind o ordonanță care ar permite continuarea finanțării doar pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat de execuție – mai precis, peste 30%. Doar acestea ar avea șanse reale să fie finalizate până în august 2026, termenul-limită impus de PNRR. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Microbuze PNRR la suprapreț, în Bistrița-Năsăud (sursa: Facebook/Consiliul Județean Bistrița-Năsăud)
Eveniment

Microbuze PNRR la suprapreț și în Bistrița-Năsăud. Oficialitățile nu s-au prezentat la predare

Microbuze PNRR la suprapreț, în Bistrița-Năsăud. Consiliul Judeţean (CJ) Bistriţa-Năsăud a anunţat marţi predarea celor 33 de microbuze şcolare electrice cumpărate cu fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Microbuze PNRR la suprapreț, în Bistrița-Năsăud Administraţia judeţeană a ales să facă acest pas fără ceremonii oficiale și fără prezența presei (vezi AICI date despre scandalul achiziției). Citește și: Cel mai mare eșec din PNRR: se taie două miliarde de euro pentru căi ferate și metrou „33 de microbuze electrice pentru elevii din judeţ! (…) O investiţie importantă pentru siguranţa copiilor şi pentru protejarea mediului înconjurător”, a transmis instituția pe pagina sa de Facebook. Investiție pentru "un viitor mai verde" Conducerea judeţului subliniază că noile mijloace de transport vor facilita accesul elevilor la şcoală, vor reduce costurile de întreţinere și vor contribui la diminuarea emisiilor de carbon. „Un pas înainte pentru educaţie, pentru comunitate şi pentru un viitor mai verde”, se arată în mesajul oficial. Licitațiile pentru microbuze: detalii și costuri Prima licitație, pentru 25 de microbuze electrice, a fost lansată în ianuarie 2024 și adjudecată în iunie 2024 de asocierea QEV Technologies – Amperio Energy, pentru suma de 22,22 milioane lei (fără TVA). Prețul pentru un microbuz a fost de 888.888 lei (fără TVA). A doua licitație, pentru alte opt microbuze, a avut loc în septembrie 2024 și a fost adjudecată în februarie 2025 de compania Madcom DLS Impex SRL, pentru 6,6 milioane lei (fără TVA). Prețul unitar a fost de 825.000 lei (fără TVA). Finanțarea prin PNRR și economiile realizate Județul Bistrița-Năsăud a beneficiat de un grant de peste 30 de milioane lei (fără TVA) prin PNRR. După achizițiile realizate, au rămas necheltuite aproximativ 1,35 milioane lei. Potrivit purtătorului de cuvânt al CJ Bistriţa-Năsăud, Oana Neamţiu, cele 33 de microbuze vor fi distribuite în 31 dintre cele 58 de comune ale județului, iar câte unul va fi repartizat orașelor Năsăud și Sângeorz-Băi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră