vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

253 articole
Economie

Hidroelectrica n-a găsit director, se pierde din PNRR. „N-a ieșit cine trebuie” - presă

Hidroelectrica n-a găsit director până la termenul limită, așa că se va pierde o sumă uriașă din PNRR. „N-a ieșit cine trebuie”, scrie, pe site-ul Hotnews, o jurnalistă specializată în Energie, după ce Consiliul de Supraveghere a anunțat că „a constatat ca niciun candidat nu se aliniază pe deplin cerințelor asociate funcției de CEO în acest moment”. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Termenul limită pentru desemnarea corectă, potrivit standardelor convenite cu Uniunea Europeană, a unui director la Hidroelectrica era 28 noiembrie. Dar fostul director, un apropiat al PSD și al UDMR, Karoly Borbely a fost convins să demisioneze abia la 19 septembrie.  Hidroelectrica n-a găsit director, se pierde o sumă uriașă din PNRR În septembrie, o notă a ministerului Energiei arăta că numirea incorectă a managementului Hidroelectrica a dus la suspendarea plăților din PNRR: „Prin Decizia Comisei C(2025) 3490 din 28.05.2025 s-a constatat îndeplinirea jalonului 121 în procent de 65,5% și s-a dispus suspendarea parțială a plății celei de-a treia tranșe din sprijinul nerambursabil și a celei de-a treia tranșe din sprijinul sub formă de împrumut pentru România în valoare de 227.936.161 euro (...) Comisia a stabilit, printre altele, că CEO și CFO ai S.P.E.E.H Hidroelectrica S.A nu au fost selectați și numiți în baza unei proceduri transparente și competitive, așa cum prevedea Jalonul 121 și că această suspendare va fi ridicată doar când România va lua măsurile necesare să asigure implementarea în totalitate a dispozițiilor jalonului, într-o perioadă de 6 luni de la suspendare”. Suma suspendată - la pachet cu sancțiunea pentru numirile incorecte, cu încălcarea celor convenite cu UE, la Complexul Energetic Oltenia - era de 25 milioane de euro.  Miercuri seara, Hidroelectrica a anunțat: „Hidroelectrica informează acționarii și investitorii asupra faptului ca procedura de selecție transparenta si competitiva pentru poziția de Director General (CEO), efectuata de expertul independent selectat conform OUG nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a întreprinderilor publice, s-a încheiat fără propunere de numire a candidaților selectați de acesta pe lista scurta”. Însă o jurnalistă specializată în Energie scrie, pe site-ul Hotnews, că, de fapt: „Nu a ieșit cine trebuie. Nu știu de unde să-l apuce pe cel care a ieșit”. Pe locul I ar fi ieșit Mihai Aniței, care a fost mai mulți ani director general al combinatului Azomureș și Country Manager al grupului elvețian Ameropa. Pe locul II, Radu-Ioan Constantin, inginer și economist, care lucrează din 2008 în Hidroelectrica, dar acesta „nu este agreat tocmai pentru că, de-a lungul timpului, s-a opus unor solicitări”. Favoritul Consiliului de Supraveghere ar fi fost Dragoș Tănase, fost CEO Gabriel Resources și director Roșia Montana Gold Corporation.  În ceea ce privește concursul de director financiar al Hidroelectrica, CFO, pur ș simplu nu ar fi existat candidați calificați. Potrivit Hotnews, unul dintre concurenți ar fi propus să se dea bani la ONG-uri, ca să nu mai critice compania.  „În conformitate cu OUG nr. 109/2011 și cu principiile de transparență, competitivitate și integritate, Consiliul de Supraveghere a decis reluarea imediată a procesului de selecție”, a mai anunțat, miercuri seara, Hidroelectrica. 

Hidroelectrica n-a găsit director, se pierde o sumă uriașă din PNRR Foto: Hidroelectrica
Suma uriașă pe care România ar putea să o piardă din cererea 3 de plată din PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Suma uriașă pe care România ar putea să o piardă din cererea 3 de plată din PNRR, peste așteptări

Suma uriașă pe care România ar putea să o piardă din cererea 3 de plată din PNRR, peste așteptările de până acum: circa 360 de milioane de euro. Până acum se discuta doar de ratarea a circa 230 de milioane de euro, urmare a neîndeplinirii jalonului privind pensiile speciale, dar se pare că România a ratat și alte ținte. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Până pe 28 noiembrie, autoritățile trebuie să finalizeze trei jaloane esențiale din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): reforma pensiilor speciale ale magistraților (231 milioane euro), operaționalizarea AMEPIP (330 milioane euro) și reforma guvernanței companiilor din energie (227 milioane euro). Suma uriașă pe care România ar putea să o piardă din cererea 3 de plată din PNRR Informația a fost făcută publică de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. „Cererea de plată 3 este o cerere cu suspendările de care știm cu toții. Așteptarea mea este ca măcar 500 de milioane de euro să intre din această cerere de 860 (milioane euro) care este suspendată. Evident, încercăm acum să maximizăm la maxim și pe jalonul cu pensiile vom încerca să venim cu argumentare, să vedem dacă putem să găsim o cale să sugerăm că, dacă proiectul pe care îl vom repune după avizul CSM de joi nu va fi atins, înseamnă că voința României a fost exprimată, deci dacă nu mai există nicio modificare ulterioară, să considerăm cumva că exprimarea voinței a fost în deadline. Dar, după cum vedeți, este un artificiu, deci probabil că acolo există un risc însemnat”, a spus Pîslaru. 

Pesedistul lui Ciolacu, Ștefăniță Munteanu, de la Transelectrica, pe cale să rateze granturi uriașe din PNRR Foto: Facebook Transelectrica
Eveniment

Pesedistul lui Ciolacu, de la Transelectrica, pe cale să rateze granturi uriașe din PNRR

Pesedistul lui Ciolacu, Ștefăniță Munteanu, numit în 2024 director la Transelectrica, este pe cale să rateze granturi uriașe din PNRR: potrivit unui tablou de bord publicat de ministerul Inverstițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), un proiect de 29,56 milioane de euro are grad de progres tehnic zero.  Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Este vorba de un proiect pentru „eficientizarea, modernizarea și digitalizarea rețelei naționale de transport a energiei electrice - NAȚIONAL”.  Totuși, proiectul are grad de progres financiar de 39,72%. Pesedistul lui Ciolacu, de la Transelectrica, pe cale să rateze granturi uriașe din PNRR Transelectrica mai are, în actuala formă a PNRR, două granturi, tot pentru „eficientizarea, modernizarea și digitalizarea rețelei naționale de transport a energiei electrice - NAȚIONAL”. Unul este de 13,8 milioane euro, altul de 8,45 milioane de euro, și au grad de progres tehnic de 75%, dar zero progres financiar.  Această companie este condusă de Ștefăniță Munteanu, membru PSD, fost consilier județean în Buzău, fieful fostului premier Ciolacu. Indemnizația sa brută este de 55.050 de lei, arată datele AMEPIP din august.  Însă contractul de mandat acordă, fără prea multe detalii, nenumărate alte drepturi: „cheltuieli de cazare, diurnă, transport, taxe de participare cursuri, seminarii și orice alte tipuri de cheltuieli legate de executarea mandatului și indiferent dacă au fost ocazionate cu deplasarea în țară sau în străinătate” „pachet de compensații și beneficii, inclusiv servicii medicale și/sau asigurare medicală” decontare chirie până la 780 de euro  2.000 de lei pe lună pentru transport la domiciliu „birou echipat corespunzător, sală conferință, telefon mobil de serviciu, laptop/tableta, autoturism și altele” Munteanu a fost numit în funcție în octombrie 2024 și are mandat până în 2028. El are studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. Presa a scris că el ar fi finul lui Marcel Ciolacu.  „În anii 2019 și 2020, potrivit portalului Sicap, compania a beneficiat de 21 de contracte publice în valoare totală de 1.466.498 lei, ceea ce înseamnă circa 60% din veniturile firmei în cei doi ani (...) Din anul 2018, timp de doi ani este membru în Consiliul de Administrație al CFR Marfă, și tot începând cu anul 2018 până în prezent este administrator și în CA al companiei Rofersped, companie deținută de CFR Marfă”, scria Fanatik. Cum i-a ajutat Transelectrica pe clienții lui Ciolacu Duminică,  Mihai Răzvan Moraru, candidat la președinția CJ Buzău, amintea viteza cu care Transelectrica a ajutat firmele clientelei lui Ciolacu. „Ai, de pildă, o firmă cu venituri de 13 lei și pierderi de 365.000 lei, unde acționar este un patron de presă din Buzău. Mai ai și a doua firmă, cu venituri de 10 lei și pierderi de 337.000 lei, de data asta cu nepotul lui Marcel Ciolacu ca acționar. Firme înființate în aprilie 2022, care în luna iunie 2022 depuneau în aceeași zi cereri de finanțare. Aprobate - normal, în timp ce alte firme cu vechime și cu cifra de afaceri nu au primit fonduri. Cele două firme primesc însă contracte de 50 de MILIOANE de euro! Dar nu te oprești aici. Având majoritate în consiliile locale din anumite comune – unde ai și primarii – te asiguri că terenurile sunt trecute rapid în intravilan și scoase din circuitul agricol ( ceea ce nu se face ușor sau rapid ). Apoi vine și Transelectrica și îți aprobă avizul tehnic de racordare în timp record: doar 3 luni. Perfect!”, a scris Moraru. 

Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare Foto: Adevarul
Eveniment

Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare

Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate este pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare: progresul tehnic al proiectului „Redimensionare, standarzidare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate”, gestionat de Casa Națională de Asigurare de Sănătate (CNAS), este zero. Valoarea proiectului este de 98,78 milioane de euro. Și progresul financiar este tot zero.  Citește și: Cine conduce agenția criticată de Bolojan pentru sporuri nemeritate: „Regina păcănelelor din Tecuci” Datele apar pe platforma care monitorizează proiectele PNRR, lansată vineri de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).  Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare Conform unui comunicat din octombrie al CNAS, valoarea totală a proiectului  este de 587.741.000 lei cu TVA, iar durata de desfășurare este până la data de 30 iunie 2026. „Obiectivul general al proiectului îl reprezintă redimensionarea, standardizarea și optimizarea Platformei Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS) pe bază de soluții tehnologice moderne care să permită atingerea unor noi standarde de stocare, procesare, securitate și protecție privind prelucrarea datelor, în conformitate cu necesitățile actuale și estimările CNAS pe termen mediu și lung”, mai susținea CNAS.  În octombrie 2025, CNAS anunța: „Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) îi asigură pe pacienți și pe furnizorii de servicii medicale că platforma PIAS rămâne funcțională până la înlocuirea, în anul 2026, cu un sistem modern, sigur și accesibil”.  Nu este clar de ce progresul tehnic este zero, la ora aceasta.  Dar nici alte proiecte de digitalizare din Sănătate nu sunt prea evoluate: „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, proiect de 22,48 milioane de euro prin PNRR - zero progres tehnic.  „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, 20 milioane euro prin PNRR, zero progres.  „DIGITALIZAREA ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ” - grant de 5,96 milioane de euro, progres tehnic - 2%.  „Digitalizarea Sistemului Național de Transfuzii Sanguine” - proiect gestionat de INSTITUTUL NATIONAL DE TRANSFUZIE SANGUINA Prof.Dr.C.T.Nicolau, grant de 4,83 milioane euro, progres tehnic de 5%.  DeFapt.ro a scris de vineri că spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero. De exemplu: digitalizarea și guvernanța datelor la Spitalul Universitar de Urgență București are o alocare 990.000 de euro, progres tehnic - zero, progres financiar - 0,98%. La spitalul Elias, aceeași alocare, același progres tehnic - zero și tot zero pe partea de progres financiar. În aceeași situație sunt spitalele Gomoiu - de copii și panait Sârbu - ginecologie. La fel la spitalele „Clinic de Urgență”, Sf Pantelimon sau Bagdasar Arseni. 

Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Foto: Facebook SUUB
Eveniment

Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero

Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero, arată datele publicate azi de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Acest minister a lansat joi tabloul de bord care arată stadiul proiectelor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acest tablou arată ce alocare are fiecare proiect, ce avans are și cât s-a plătit, așa-numitul „progres financiar”. Citește și: PSD a furat primarul PNL și candidează cu el, după ce, mai întâi, a anulat alegerile din Sopot, Dolj. Alegerile anulate fuseseră câștigate de actualul candidat PSD Tabloul arată că sunt 549 de proiecte care menționează cuvântul „spital”, cu o alocare de 1,1 miliarde de euro. Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Însă tabloul mai arată și faptul că sunt 226 de proiecte care înregistrează 0% progres tehnic, imensa majoritate fiind cele de digitalizare a spitalelor, care au alocate în acest scop sume relativ mici, sub un milion de euro.  De exemplu: digitalizarea și guvernanța datelor la Spitalul Universitar de Urgență București are o alocare 990.000 de euro, progres tehnic - zero, progres financiar - 0,98%. La spitalul Elias, aceeași alocare, același progres tehnic - zero și tot zero pe partea de progres financiar. În aceeași situație sunt spitalele Gomoiu - de copii și panait Sârbu - ginecologie. La fel la spitalele „Clinic de Urgență”, Sf Pantelimon sau Bagdasar Arseni.  Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri, „singurul spital de specialitate care oferă tratamentul complex pentru arsuri de orice gravitate pentru pacienții adulți din România și din toată țara”, potrivit ministerului Sănătății, are o evoluție zero a proiectului „reducerea riscului de infecții nosocomiale”, finanțat prin PNRR cu 650.000 de lei, deși aceste infecții sunt una din cele mai grave probleme în cazul pacienților cu arsuri.  Administrația Spitalelor București, ASSMB, are la dispoziție un grant de 4,66 milioane de lei pentru „REALIZARE CORP C5 CU REGIM DE INALTIME S-TEHNIC +P+2E+E TEHNIC CU FUNCTIUNEA DE TERAPIE INTENSIVA NEONATOLOGIE IN CADRUL SPITALULUI CLINIC DE OBSTETRICA SI GINECOLOGIE FILANTROPIA - București”. Grad de realizare: 0,40%.  Însă sunt și 153 de proiecte cu grad de realizare 100%, unul dintre cel mai scumpe fiind „RENOVAREA ENERGETICĂ SPITALULUI JUDEȚEAN DE URGENȚĂ SF. IOAN CEL NOU SUCEAVA - MUNICIPIUL SUCEAVA”. 

Guvernul pregătește o nouă cerere PNRR (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

Guvernul pregătește o nouă cerere de plată din PNRR, în valoare de 2,5 miliarde de euro

Premierul Ilie Bolojan, președintele PNL, a anunțat că a avut luni o ședință de lucru cu reprezentanți ai mai multor ministere pentru a pregăti o nouă cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de peste 2,5 miliarde de euro. Cererea urmează să fie depusă până la finalul lunii noiembrie. Ilie Bolojan: „Avem 60 de jaloane de îndeplinit” Premierul a precizat că pentru această tranșă trebuie îndeplinite 60 de jaloane din cadrul PNRR, dintre care majoritatea au fost deja finalizate. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie „Am avut azi o ședință cu colegii din mai multe ministere pentru a pregăti o nouă cerere de plată de peste 2,5 miliarde de euro granturi din PNRR. Ne propunem să o depunem până la finalul lunii, obiectiv pentru care trebuie să avem îndeplinite 60 de condiții (jaloane). Cele mai multe sunt deja îndeplinite”, a declarat Ilie Bolojan. Domeniile vizate: Sănătate, Mediu, Energie și Transporturi Premierul a subliniat că ultimele jaloane aflate în curs de finalizare privesc sectoare-cheie precum Sănătatea, Mediul, Energia, Transporturile și guvernanța companiilor de stat. „În următoarele două săptămâni și aceste condiții vor fi definitivate în ședințele de guvern”, a precizat Bolojan. Fondurile vor finanța proiecte majore de infrastructură Potrivit șefului Guvernului, fondurile obținute din această cerere vor fi destinate lucrărilor de infrastructură mare, spitalelor și școlilor aflate în proces de reabilitare. Prin accesarea acestei tranșe, România continuă implementarea proiectelor asumate prin PNRR, un program esențial pentru modernizarea serviciilor publice și a infrastructurii strategice.

Pensiile speciale blochează proiecte PNRR (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Eveniment

Ce proiecte PNRR pierde România din cauza pensiilor speciale

România riscă să piardă finanțări importante prin PNRR, iar printre cauze se numără și menținerea pensiilor speciale. Pensiile speciale blochează proiecte PNRR Ministerul Investițiilor și Finanțelor Publice urmează să publice lista actualizată a proiectelor eligibile, după pierderea celor 7,5 miliarde de euro din fondurile europene acordate în 2020. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR În județul Iași, din cele peste 860 de proiecte aprobate prin PNRR, doar 30 au fost finalizate, restul aflându-se încă în implementare. Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, termenul-limită pentru finalizarea tuturor jaloanelor este 31 august 2026, iar plățile finale trebuie efectuate până la 31 decembrie 2026. Continuarea, în Ziarul de Iași

Bolojan, atacuri în serie la modul în care Grindeanu a gestionat Transporturile Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan, atacuri la Grindeanu: PNRR, supracontractat, șefi de aeroporturi cu indemnizații uriașe

Premierul PNL Ilie Bolojan a lansat, duminică seara, atacuri în serie la modul în care Sorin Grindeanu a gestionat portofoliul Transporturilor: PNRR a fost supracontractat de aproape patru ori, iar indemnizațiile unor șefi de aeroporturi sau de la Romatsa au „explodat”. Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori Bolojan nu a pomenit numele lui Grindeanu, dar toate faptele prezentate de el s-au petrecut în mandatul actualului președinte PSD. Bolojan, atacuri în serie la modul în care Grindeanu a gestionat Transporturile „Am stabilit creşterile de venituri, trebuie să scădem cheltuielile şi să ne eşalonăm investiţiile pentru că am supracontractat investiţiile. La transporturi, am avut 5,5 miliarde de euro bani europeni și am semnat contracte pe PNRR de 19,5 miliarde”, a arătat premierul.  Pe de altă parte, el a arătat că „au explodat indemnizaţiile conducerii” la o serie de structuri din subordinea ministerului Transporturilor. „M-am uitat chiar astăzi şi ieri la indemnizaţiile unor directori de companii, pentru că ce-am făcut? După ce a apărut această lege, care se referă, e adevărat, la viitor, din acest pachet, am mai avut o pârghie să-i intreb de sănătate pe directori, trebuie să le aprobăm bugetele. Şi m-am uitat la trei companii, de exemplu, din zona de transporturi, la Aeroportul Kogălniceanu, la Aeroportul Otopeni şi cred că la Romasta. Au explodat indemnizaţiile conducerii. Sunt nişte sume destul de robuste şi le-au crescut cu 40-50%. Dar nu e o problemă că aceste date vor fi făcute publice. Credeţi că şi le-au redus? Nu, preferă să stea la limită până nu le mai poţi bloca bugetele, nu-i interesează asta, în loc să revină la nişte valori de indemnizaţii decente”, a spus Bolojan. Ce indemnizații sunt la companiile criticate de Bolojan Ce indemnizații au șefii celor două companii care gestionează aeroporturi, plus regia Romatsa, care controlează traficul aerian: Aeroportul Kogălniceanu: doi directori au peste 69.000 de lei, brut, lunar, membrii CA/CS - 23.280 de lei. Aeroportul este pe locul IV de la coada clasamentului traficului aerian pe aeroporturile românești. În august a avut doar 12.782 de pasageri, adică puțin peste 400 pe zi. Directorul aeroportului, Artagea Bogdan, ar fi absolvit o obscura Academie de Management, la circa 26 de ani. El este și licențiat în Teologie la Universitatea Ovidius din Constanța. Constanța Financiară scria, în ianuarie 2025: „Indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație (CA) au fost triplate printr-o procedură rapidă, desfășurată în doar câteva zile, chiar în perioada sărbătorilor de iarnă. Astfel, remunerațiile administratorilor au crescut de la 7.498 lei la 23.280 lei brut pe lună”.  La compania Aeroporturi București, care administrează Otopeni și Băneasa, toți membrii conducerii - directori, membri CA/CS - au o indemnizație brută lunară de peste 69.700 de lei. Între ei se află și legendara sinecuristă Georgeta Bumbac, susținută de PSD Constanța. Aceste indemnizații au fost majorate de cinci ori în mai 2025, când Grindeanu era încă ministru.  Romatsa: potrivit datelor AMEPIP, indemnizațiile membrilor CA-ului sunt ușor peste 70.000 de lei, brut, lunar, unul din directori încasează „63.900+63.900” lei, brut, lunar, iar altul „71.000+71.000”. Ambii au și o indemnizație variabilă anuală de 62.560 de lei.  „Şi dacă legea nu-i mai poate forţa, poate bunul simţ i-ar putea forţa sau ministerul să pună o presiune pe ei, pentru că efectiv îi sfidează pe oameni”, a afirmat Bolojan, fără să mai precizeze că este vorba de ministerul Transporturilor.

PNRR, risipit cât 23 de catedrale (sursa: Facebook/Agenția de știri Basilica)
Economie

Fost secretar de stat: România pierde doar din PNRR cât 23 de catedrale ale mântuirii

Într-o postare devenită rapid virală, fostul secretar de stat Marius Vasiliu ironizează comparațiile frecvente dintre banii investiți în Catedrala Mântuirii Neamului și lipsa investițiilor în infrastructură sau sănătate. Vasiliu explică – cu cifre concrete – că România a pierdut, doar în ultimii patru ani, fonduri din PNRR echivalente cu costul a 23 de astfel de catedrale. PNRR, risipit cât 23 de catedrale Mesajul său pune în perspectivă modul în care se irosesc oportunitățile de dezvoltare, arătând că problemele nu țin de construcția unui lăcaș de cult, ci de incapacitatea administrativă și politică de a valorifica resursele europene. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple „Care mă cunoașteți știți că nu-s un tip religios. Da, am o relație specială cu The Beardman (pentru care Îi mulțumesc și pe această cale), dar asta e între noi doi, nu e treaba voastră, ca s-o explic. Băi, da' nu mai pot cu voi ăștia care tot echivalați banii dați pe Catedrala Mântuirii/Națională cu jdespitale, jdekilometri de autostradă, jdeșcoligrădinițecreșe, jdedeetc. Mno, o spuneți de parcă cu banii dați se rezolva toată infrastructura Ro; sau mai rău, de parcă nu s-ar fi dat bani pentru problemele istorice ale Ro și în schimb s-au dus aici, la Catedrală și de aia nu avem ale jde ce vreți voi." Catedrala: 300 de milioane de euro "Hai cu banu' jos, pe hîrtie: Catedrala, 300 mil euro. Și punem și banii pierduți de Ro, doar în ultimii 4 ani, gratis unii alții aproape. Din PNRR -ul ăla mult hulit, dar și iubit, funcție de interese de propagandă: - Sănătate - de cinci ori mai mult - 1,5 miliarde de euro; doar spitale, policlinici, cabinete medicale. Știți că trebuia să avem 26 de spitale noi. Acum planul e de 8. - Transporturi - la fel, de 5 ori mai mult - 1,5 miliarde de euro, căi ferate și trenuri noi Fără Metroul de la Cluj - 300 de milioane de euro. N-a putut face Boc metroul din cauza la Catedrală? Mai vreți? - Uite, pierdem 230 de milioane de euro pentru că nu reușim o reformă de bun simț - magistrații să nu mai iasă la pensie la 45-48 de ani, cu pensii mai mari decât salariile. - O să mai pierdem alte vreo două catedrale (700 de milioane de euro) pentru că nu putem scăpa de blestemul de a numi niște conduceri profi la AMEPIP și la cîteva companii de stat decît prin șmecherii. Total PNRR 7 miliarde de euro! Cît de vreo 23 de catedrale." „Măcar ăștia au făcut o clădire” "Deci, o lăsăm mai moale cu ce făceam cu banii ăștia? Că parcă sîntem în bancul cu ăla care și-ar fi putut lua Ferrari dacă se lăsa de fumat. Băi, măcar ăștia au făcut ceva cu banii ăștia. O clădire; că smerenie (și nici aici nu mai înacape nimeni de cîtă critică se revarsă pe subiect), că nesmerenie, nu știu, măcar o să fie un pic de turism - da, știu, voi ăștia toți v-ați dus fierți de evlavie sau pe artă la Sagrada, la Nôtre Dame, la Domkirche St. Stephan ori la Vatican sau la Dom la Milano. Nu știu cum să vă zic, dar la cum s-au mișcat lucrurile în țara asta pînă acum w nevoie de mult "Doamne ajută!"."

Bolojan a desființat unul din proiectele lui Burduja Foto: Inquam/George Calin
Politică

Bolojan a desființat unul din proiectele lui Burduja: inutila extindere a electrocentralei Craiova

Premierul Ilie Bolojan a desființat unul din proiectele lui Burduja: inutila extindere a electrocentralei Craiova, unde trebuia construită o capacitate nouă de producție de energie electrică și termică pe gaze naturale în cogenerare de înaltă eficiență, cu putere instalată de 295 MW.  Citește și: Sondaj PNL/INSCOP pe București: Băluță, Ciucu, Anca Alexandrescu și Drulă în top 4 intenție de vot Joi seara, într-un interiu la Antena 3, Bolojan a oferit acest proiect drept exemplu al proastelor politici în energie, chiar dacă nu i-a menționat numele lui Sebastian Burduja, ministru PNL al Energiei din iunie 2023 în iunie 2025. Bolojan a desființat unul din proiectele lui Burduja „Am făcut proiecte eronate: am proiectat la Craiova o centrală de peste 200 megawați deși nu e nevoie de o asemenea centrală. La licitație nu s-a prezentat nimeni. Finanțăm pierderile. La Gorj, la fel. Nefăcând ce trebuie nu avem producție în bandă”, a spus Bolojan, potrivit transcrierii de pe site-ul Antenei 3. La ce s-a referit premierul: în august 2025, Profit anunța că Electrocentrale Craiova și Ministerul Energiei, care este acționar majoritar, abandonează un grant de peste 162 de milioane de euro din PNRR. „Încetarea contractului de finanțare nerambursabilă, încheiat pe 29 iunie 2023, vine după ce, la licitațiile organizate de Electrocentrale Craiova pentru contractarea lucrărilor de construire a noii centrale, nu a fost depusă nicio ofertă admisibilă, astfel că procedurile de achiziție au fost anulate”, scria Profit.  În iunie 2023, ministrul PNL al Energiei, Sebastian Burduja, se lăuda, potrivit unei declarații consemnate pe site-ul ministerului Energiei: „Așa cum am promis, am reușit închiderea acestui jalon important din PNRR în timp record și la termenul asumat. Mulțumesc tuturor celor care au depus eforturi, pe parcursul timpului, pentru atingerea acestui obiectiv important. Investiția de la Craiova este proiectată pentru a beneficia de cele mai noi tehnologii în domeniu, fiind o garanție pentru toți craiovenii pentru acces sigur la energie electrică și termică, cu emisii scăzute de CO2, ceea ce înseamnă un aer mai curat și o calitate a vieții mai bună pentru întreaga comunitate”.  În plus, așa cum spunea premierul Bolojan, Electrocentrale Craiova are datorii uriașe: ele au ajuns la peste 969 milioane de lei în 2024, pierderile de anul trecut fiind de 433 milioane de lei.  DeFapt.ro a scris că directoarea Electrocentrale Craiova, Voica Lorena, era o absolventă de drept de la Spiru Haret, cu o carieră de consilier juridic. Ea și-a secretizat salariul pe care urmează să-l primească de la această companie. Olguța Vasilescu îl atacă pe Bolojan pentru că nu dă bani Tot joi, cu câteva ore înainte de declarația lui Bolojan, primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, acuza Guvernul pentru dezastrul de la Electrocentrale Craiova: „Situația financiară a societății care, insist asupra acestui lucru, nu aparține de Primăria Craiova, ci de guvern, este fără ieșire și insolvența trebuie declanșată cât mai repede. A fost născută moartă, ca să salveze CEO de la faliment. Cerința ministrului Ivan de a primi de la guvern bani pentru a face o majorare de capital să o salveze, a rămas fără ecou de la premier, care a trimis totuși ceva la Electrocentrale Craiova: corpul de control. Ca să găsească probabil motive să își justifice inacțiunea. La discuțiile mele cu premierul, a început să îmi dea exemplu Oradea. L-am întrerupt fiindcă nu e aceeași situație. Acolo totul ține de primărie, nu de guvern, iar banii pentru reabilitare la Oradea au fost luați, ani la rând, de la Guvernul României, când au fost niște premieri mai darnici, dar și aceia doar cu el, nu și cu restul...”. 

Legea pensiilor magistraților, prioritate pentru Guvern (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Politică

Legea pensiilor magistraților, prioritate pentru Guvern: miza, 231 de milioane de euro din PNRR

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat miercuri că Guvernul lucrează la un plan pentru ca, până la 28 noiembrie, legea privind pensiile magistraților să fie aprobată „în forma dorită”, astfel încât România să nu piardă 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termen-limită: 28 noiembrie pentru deblocarea fondurilor europene „Termenul pe care îl știți foarte bine este 28 noiembrie – data-limită pentru a rezolva acest jalon care este legat de suma de 231 de milioane de euro”, a declarat ministrul Dragoș Pîslaru în cadrul unei conferințe de presă. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” El a precizat că voința politică a coaliției de guvernare rămâne aceea de a adopta rapid o lege care să corecteze problemele de procedură semnalate de Curtea Constituțională (CCR), după ce actul normativ a fost declarat parțial neconstituțional. „Sunt convins că premierul Ilie Bolojan va anunța planul pentru acest subiect. Vom împinge reforma din nou, de data aceasta cu rezolvarea ei, astfel încât să evităm penalizarea de 231 de milioane de euro”, a subliniat Pîslaru. Comisia Europeană consideră jalonul îndeplinit în forma actuală Potrivit ministrului, Comisia Europeană consideră deja îndeplinit jalonul privind pensiile magistraților, în forma propusă de Guvernul Bolojan, iar România ar putea primi banii imediat după adoptarea legii. „Comisia Europeană, în condițiile proiectului propus de Guvern, consideră jalonul îndeplinit. Dacă noi facem această reformă, primim 231 de milioane de euro. E foarte clar”, a spus Pîslaru. El a explicat că termenul de șase luni pentru evaluarea reformei este fix, conform regulamentelor europene, și că nu mai poate fi extins. Astfel, pe 28 noiembrie, Comisia va analiza stadiul legii și va decide dacă reforma este considerată finalizată. Guvernul caută soluții rapide pentru a evita pierderea banilor Ministrul a menționat că revizuirea profundă a legii ar putea întârzia adoptarea și ar periclita termenul impus. Prin urmare, Executivul va merge pe o soluție tehnică și procedurală, care să răspundă observațiilor CCR, fără a relua procesul legislativ de la zero. „Timpul este crucial. O revizuire pe fond ar afecta șansele de a te încadra până pe 28 noiembrie. Avem nevoie de o soluție rapidă, dar corectă juridic”, a subliniat Pîslaru. Ministrul a precizat că Guvernul preferă să încaseze banii din PNRR, pe baza reformei actuale, decât să riște blocarea fondurilor europene pentru proiecte de infrastructură, educație și sănătate: „Am prefera să avem acești 231 de milioane de euro pentru școli, spitale, autostrăzi și proiecte în energie.” CCR a declarat legea neconstituțională pe motive de procedură Curtea Constituțională a României a admis luni sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a reclamat lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și nesocotirea termenului legal de 30 de zile pentru obținerea acestuia. CCR a constatat că aceste omisiuni încalcă mai multe articole din Constituție, obligând Guvernul să refacă parțial procesul legislativ. Totuși, observațiile Curții sunt de formă, nu de fond, a explicat Pîslaru. „Curtea a avut doar observații de formă. Aș vrea să discut cu Comisia Europeană dacă putem avea o aprobare condiționată, ținând cont că sunt chestiuni tehnice rezolvabile pe ultima sută de metri”, a declarat ministrul. Miza politică și financiară: între Bruxelles și București Guvernul Bolojan mizează pe adoptarea rapidă a legii pentru a bifa reformele din PNRR și a menține relația de încredere cu Bruxelles-ul. Pierderea tranșei de 231 de milioane de euro ar afecta direct finanțarea unor proiecte cheie în educație, sănătate și infrastructură. „Dacă legea trece în forma actuală, România va primi acei bani. Este un efort de echipă între Guvern, MIPE și Comisia Europeană”, a subliniat Pîslaru, insistând că nu există divergențe între el și liderii coaliției.

Universitățile din Iași, proiecte PNRR ratate (sursa: Facebook/Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iași)
Eveniment

Universitățile din Iași pierd 35 de milioane de euro din PNRR: proiecte majore anulate

Universitățile din Iași au pierdut 35,2 milioane de euro din finanțarea nerambursabilă prin PNRR, destinată modernizării infrastructurii academice. Universitățile din Iași, proiecte PNRR ratate Jumătate dintre proiectele aprobate inițial, inclusiv construirea unei cantine studențești, modernizarea unui cămin și renovarea fostei clădiri Romtelecom, au fost anulate. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Iași este cea mai afectată, pierzând două dintre cele mai mari proiecte planificate. În total, investițiile ratate însumează 176,5 milioane de lei, alocări prevăzute în componenta „Asigurarea infrastructurii universitare” din PNRR. Continuarea, în Ziarul de Iași

CNAS anunță înlocuirea platformei PIAS (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Coșmarul platformei online a CNAS se va încheia, în 2026 va fi gata noua aplicație (PNRR)

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunțat că actuala Platformă Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) va rămâne funcțională până la lansarea unui nou sistem modern, programată pentru anul 2026. Noua platformă va fi mai sigură, mai accesibilă și adaptată nevoilor actuale ale pacienților și furnizorilor de servicii medicale. O platformă conectată la alte sisteme din sănătate Potrivit CNAS, noul sistem informatic va avea o arhitectură modernă și va permite interoperabilitatea cu alte platforme din domeniul sănătății. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Proiectul, finanțat prin fonduri europene, este implementat în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește digitalizarea documentelor medicale pentru a eficientiza actul medical. PIAS, un sistem care și-a atins limitele Reprezentanții CNAS au explicat că actuala platformă PIAS a fost un proiect de pionierat în informatizarea sistemului de sănătate, gestionând peste 18 milioane de beneficiari. Totuși, vechimea sistemului, creșterea numărului de utilizatori și volumul mare de date au dus la atingerea limitelor sale tehnice. „Lucrăm la o platformă mai prietenoasă și mai eficientă, care să permită economisirea timpului dedicat pacienților”, a declarat președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan. CNAS a precizat că decizia de înlocuire a platformei PIAS a fost validată de concluziile unui audit de performanță efectuat de Curtea de Conturi pentru perioada 2000–2024.

Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM: Dragoș Pîslaru susține că CSM minte Foto: Facebook
Politică

Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM: face afirmații nefondate și periculoase

Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM: această instituție face afirmații nefondate și periculoase, care afectează credibilitatea României în fața Comisiei Europene, a scris pe Facebook ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru (PNL). Citește și: Grindeanu se opune ca România să ajute R.Moldova dacă este atacată și îl contrazice pe șeful Armatei Pîslaru a respins declarația CSM care susține că jalonul privind pensiile speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023. „Contrar afirmațiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215”, a susținut CSM la 10 octombrie. Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM „Declarația recentă a Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit căreia jalonul privind pensiile speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023, este gravă și falsă. Este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică și să contrazică, în mod direct, realitatea confirmată de Comisia Europeană.   Din perspectiva Comisiei, jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit, motiv pentru care fondurile europene aferente — 231 de milioane de euro — au fost suspendate până la clarificarea situației.   Am discutat personal cu doamna Céline Gauer, coordonatoarea implementării PNRR la nivel european, și am primit confirmarea că, în momentul în care guvernul finalizează modificările asumate, jalonul va fi considerat îndeplinit.   Prin urmare, afirmațiile CSM sunt nu doar nefondate, ci și periculoase — ele afectează credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană și alimentează o percepție falsă că statul român nu respectă angajamentele asumate.   Nu este vorba despre o «vânătoare de magistrați». Este vorba despre un sistem de pensii nesustenabil, care trebuie reformat pentru ca România să-și poată ține promisiunile față de propriii cetățeni și față de partenerii europeni.   Guvernul condus de Ilie Bolojan lucrează într-un cadru de echilibru, responsabilitate și respect pentru principiul separației puterilor în stat, astfel încât, la termenul limită din 28 noiembrie, România să poată debloca cele 231 de milioane de euro suspendate în prezent.   Reforma nu înseamnă atac la o categorie profesională. Înseamnă corectitudine, echitate și sustenabilitate — valori pe care orice stat european modern trebuie să le apere”, a scris ministrul Pîslaru. 

Piedone face prima achiziție răsunătoare, de la PSD, în noul său partid, PNRR Foto: Inquam/George Calin
Politică

Piedone face prima achiziție răsunătoare, de la PSD, în noul său partid, PNRR

Piedone face prima achiziție răsunătoare, de la PSD, în noul său partid, PNRR: o doamnă cu care Grindeanu era în relații strânse. Fosta deputată Laura Vicol, care a fost arestată pentru afacerea Nordis, va fi vicepreședinte al Partidului Naționalist Reformarea României.  Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Piedone a declarat pentru site-ul stiripesurse că Vicol se va ocupa de chestiuni juridice. Grindeanu a avut parte de câteva deplasări în străinătate, alături de Vicol și Marcel Ciolacu, cu avionul charter plătit de Nordis.  Piedone face prima achiziție răsunătoare, de la PSD, în noul său partid, PNRR „În plan intern, echipa juridică a PNRR ar urma să fie coordonată de Vicol, cu obiectivul de a standardiza procedurile de înființare a organizațiilor locale și de a gestiona contestațiile ce pot apărea în procesul de extindere”, arată stiripesurse.   Partidul lui Piedone a fost lansat la 29 septembrie și are deja un imn: „Străzile vorbesc de el acum/Împotriva vântului ce poartă fum Cu fiecare pas se schimbă-n drum/Cartierele dau tribut în susur. Dușmani, nu vă bucurați de fel/Piedone nu moare, se transformă. Cu inima de fier și spirit rebel/Piedone-n oraș e un far etern. Prin piețe și parcuri e umbra sa/Reflectă mândria în fața ta Strălucirea lui în fiecare stea/Sub lumină nouă el va sta.” Firma Nordis a cheltuit 850.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu, arată referatul DIICOT în care cere arestarea fostei deputate PSD și a soțului ei, Vladimir Ciorbă. În ianuarie 2024, G4Media a scris despre petrecerile Grindeanu-Vicol la Nuba. „În 2022 și 2023, mai mulți lideri ai formațiunii de stânga PSD au petrecut minivacanțele de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, în Dubai și Poiana Brașov, la clubul Nuba Chalet. Șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol, a călătorit la Brașov, alături de familie, cu un tren închiriat special de către organizatorii petrecerii de la Poiana Brașov, în colaborare cu o firmă de IT și una de pariuri. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost prezent și el la Nuba, documentele puse de acesta la dispoziția G4Media.ro indicând că, în decurs de 24 de ore, a cheltuit cel puțin 4.100 de lei pentru cazare și consumație în club”, a scris G4Media.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră