sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

169 articole
Economie

Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile scot Fondul de rezervă

Pentru că banii din PNRR nu mai vin, Transporturile scot un miliard de lei din Fondul de rezervă, pentru plata constructorilor care lucrează la autostrăzi. De altfel, încă din 2022, fostul ministru al Proiectelor Europene, Marcel Boloș, avertizase că există acest risc: dacă PNRR se blochează, firmele care lucrează la proiecte ce ar trebui finanțate din acest program vor trebui plătite din buget. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Guvernul Ciolacu a depus a treia cerere de plată prin PNRR la 18 decembrie, dar ea nu a fost aprobată nici acum. Mai mult, oficialii Executivului au estimat că va fi aprobată plata unei sume mult mai mici decât cea solicitată, de circa două miliarde de euro. Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile scot din Fondul de rezervă „Menționam că alocarea aferentă titlului 61 «Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR» Componenta 4 Transport sustenabil a fost consumată până la această dată în proporție de 93% existând în același timp și facturi neplătite aferente unor lucrări deja executate în valoare de 1.050.000 mii lei”, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern prin care ministerul Transporturilor cere 1,5 miliarde de lei din Fondul de rezervă, pentru mai multe companii din subordine, inclusiv CNAIR. Și CFR se află într-o situație asemănătoare cu compania de drumuri: a înregistrat facturi „fără alocație bugetară” în valoare totală de 101.907 mii lei pentru plata unor proiecte finanțate din fonduri europene. Aceste facturi, pentru lucrările la proiectul „Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov – Simeria”, sunt scadente în octombrie. Și acești bani ar trebui scoși din Fondul de rezervă al Guvernului. Mai rău, CFR SA are nevoie de 100 de milioane de lei pentru plata salariilor sau a curentului electric. Nu este clar de ce ministerul Transporturilor nu a cerut acești bani la rectificarea bugetară, care a fost efectuată acum zece zile prin ordonanță de urgență.

Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile cer din Fondul de rezervă Foto: Realitatea.net
Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu Foto: Facebook
Eveniment

Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu

Un document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu: zero absorbție din fondurile de coeziune oferite de bugetul UE 2021-2027 la 31 august, sunt planficați să fie atrași 2,5 miliarde euro în 2024. Documentul arată ce fonduri europene a atras România de la primirea în UE, pe diferite categorii de programe. Citește și: Nicușor Dan taie avântul lui Băluță: „Planșeul Unirii nu este pericol public”. Surse: edilul PSD vrea avansul la lucrări, în campanie „Guvenul Ciolacu a deblocat absorbtia de fonduri europene 2021-2027 și a demarat, cu o viteza de peste 10 ori mai mare decât în trecut contractarea și implementarea proiectelor din fonduri structurale și de coeziune din exercițiul financiar 2021-2027”, susținea ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, ieri, într-o postare pe Facebook. Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu Astfel, din așa numitele „Fonduri structurale si de coeziune (FSC)”, oferite în „Cadrul Financiar Multianual CFM) 2021-2027”, Finanțele au consemnat zero rambursări și=n perioada 2021-2023, și în 2024, pnă la 31 august. Din aceste programe au fost încasate doar avansurile de 1,4 miliarde d eeuro, din totalul de 30,9 miliarde de lei. Un alt eșec major este la Fondurile pentru Dezvoltare Rurală și pescuit unde, din nou, s-au încasat doar avansuri, dar rambursările sunt zero. Finanțele speră că în acest an vor încasa 510 milioande euro, din totalul de 5,2 miliarde de euro. Documentul Finanțelor confirmă că Guvernul estima că va primi, în 2024, 3,65 de miliarde de euro din PNRR, dar a încasat numai 288 de milioane de euro - un rest de plată din tranșa II. Câciu se lăuda, ieri, cu „de la zero plăți făcute la peste 1,4 miliarde euro deja plătite doar pe programele din Coeziune”, dar se poate onserva că acesta este avansul, primit automat de statele care beneficiază de aceste programe.

Rareș Bogdan spune că România ar putea să nu-și revină zece ani Foto: Facebook
Eveniment

Rareș Bogdan spune că România ar putea să nu-și revină zece ani

Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan spune că România ar putea să nu-și revină zece ani după „cacealmaua electorală” realizată de guvernarea Ciolacu, nici cu ajutorul banilor europeni. El se întreabă, retoric, „la ce-i folosește lui Ciolacu o țară în vrie, la frontiera estică a NATO și UE, la o aruncătură de băț de un război?”. Liderul PNL mai arată că România ar putea pierde 1,5 miliarde de euro datorită întârzierilor din PNRR. Citește și: Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009 Rareș Bogdan spune că România ar putea să nu-și revină zece ani „Pentru a ascunde cifrele dezastrului economic păstorit de actualul premier și liderii socialiști, cifre pe care le prezint mai jos. România riscă să fie penalizată cu 1,5 miliarde de euro din cauza întârzierii cu care Guvernul Ciolacu și-a îndeplinit obligațiile privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Și asta deoarece cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023 este încă în curs de evaluare, după cum afirmă Daniel Dăianu în raportul Consiliului Fiscal. Adaug eu câteva cifre: după 4 ani de la lansarea PNRR au intrat în România 9,1 miliarde de euro, iar asta se întâmpla în timpul Guvernului Ciucă. Adică prefinanțarea în valoare de 3,79 miliarde, cererea de plată nr. 1 cu o valoare de 2,56 miliarde de euro și cererea de plată nr. 2, cu o valoare de 2,75 miliarde euro. Totalul disponibil pentru România este de 28,5 miliarde de euro (14,9 mld împrumuturi, restul granturi), iar concret, înseamnă 66 de reforme și 111 investiții. Adică locuri de muncă, salarii, infrastructură critică. Alte «realizări» ale Guvernului Ciolacu: România a ratat calendarul de depunere pentru cererea 4 (3,15 mld euro), cererea 5 (3,2 mld euro), cerearea 6 (3,7 mld euro). Cererile 3, 4, 5 ar fi trebuit să fie deja plătite, adică 9,05 mld euro, iar cererea 6, cu termen de depunere în trimestrul 3 a acestui an este în curs de evaluare. Acesta ar fi fost stadiul normal al implementarii PNRR. Să mai punem un eșec: investițiile. În timp ce Guvernul Ciucă se poate mândri cu cele mai mari investiții post-1989, și anume 12% din PIB - și vorbim doar de 6 luni din 2023 în care tragem linie sub 38,3 miliarde de euro, Guvernul Ciolacu stă așa: investiții străine directe mai mici cu 3,5 miliarde de euro (date BNR), creșterea economică s-a redus cu două procente, iar datoria externă a crescut cu 25 miliarde de euro. Pe românește, Ciolacu a pus frână economiei. Adică locuri de muncă mai puține și mai prost plătite, șomaj, disperare. Scăderea investițiilor și încasările proaste au avut efect și în sănătate, unde serviciile s-au scumpit, unde statul pur și simplu este incapabil să asigure analize, investigații, infrastructură civilizată”, a scris prim-vicepreședintele PNL. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical România, slăbită în plină agresiune rusească spre Est El se întreabă ce va urma în 2025: „De unde vor tăia PSD și Ciolacu pentru a acoperi dezastrul economic pe care-l fac acum? Din salarii? Din pensii? Vor crește TVA la 24/25% ? Sau nu-i mai interesează decât să câștige alegerile? PSD și Ciolacu pun economia țării în cel mai mare pericol de după criza din 2009 și riscă totul exclusiv din rațiuni electorale”. Potrivit lui Rareș Bogdan, „asistăm la o cacealma electorală care poate arunca România într-o prăpastie din care nici banii europeni nu o vor scoate mai devreme de 10 ani”. „Și cine va plăti? Nu Ciolacu, căci el își permite să-și taie salariul cu 25%. Ci toți românii. Și mă întreb la ce-i folosește lui Ciolacu o țară în vrie, la frontiera estică a NATO și UE, la o aruncătură de băț de un război?”, a mai arătat liderul liberal.

Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile Inquam Photos / George Călin
Economie

Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile

La rectificarea bugetară, Guvernul a tăiat peste 16 miliarde lei din cheltuielile cu fonduri PNRR nerambursabile și a crescut cu aproape 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor, arată datele Consiliului Fiscal. Citește și: Un bugetar de la Garda de Mediu, cu salariu ridicol de mic, prins de ANI cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați „Cheltuieli de personal: +18 mld. lei (...) CF a semnalat în opinia asupra bugetului faptul că majorările discreționare de salarii din 2023 implică riscuri sporite în sensul unor presiuni suplimentare din partea altor sectoare publice în anul 2024. Execuția la șapte luni indică o creștere cu 23,9% a cheltuielilor de personal, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, în condițiile în care ținta proiectată în bugetul inițial era de numai 10,2%”, arată Consiliul Fiscal. Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile „În comparație cu bugetul inițial, principalele modificări se regăsesc la nivelul indicatorului privind proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă și împrumut aferentă PNRR (-14,7 mld. lei, reprezentând o scădere de 35,5% față de nivelul avut în vedere în proiectul de buget). Această scădere este acomodată parțial de creșterea cu 11,7 mld. lei a sumelor destinate investițiilor din fonduri proprii și împrumutate (acestea sunt compuse din cheltuielile de capital adresate investițiilor, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă și din alte transferuri de natura investițiilor) și de majorarea cu 2,4 mld. lei a fondurilor pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă postaderare”, se mai explică în așa-numita „Opinie a Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, fost ministru PNL al Finanțelor, arată că absorbția fondurilor de coeziune oferite României în exercițiul bugetar 2021-2027 era zero, până la final de august. „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, arată Consiliul Fiscal.

Ciolacu i-a repus în funcție pe controversații șefi ai Agenţiei pentru Evaluarea Întreprinderilor Foto: Facebook
Economie

Ciolacu repus funcție șefi Agenţiei pentru Evaluarea Întreprinderilor

Ciolacu i-a repus în funcție pe controversații șefi ai Agenţiei pentru Evaluarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP), la trei luni după ce i-a demis. În iulie, premierul Ciolacu i-a demis de la AMEPIP pe vicepreşedinţii Ciprian Hojda şi Victor Moraru. Ciolacu i-a repus în funcție pe controversații șefi ai Agenţiei pentru Evaluarea Întreprinderilor Oficial, aceștia au demisionat „pentru a menţine relaţia de cre­dibilitate între Guvernul României şi instituţiile europene, cât şi pentru a nu exista vreun risc cu privire la aprobarea cererii de plată numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către Comisia Europeană”. Anterior, pre­mierul Marcel Ciolacu a declarat că va cere demisia conducerii din subor­dinea sa, pentru că exe­cutivul european a con­statat că există „anumite incom­pati­bilităţi“. Acum, fără explicații, Ciprian Hojda a fost numit președinte interimar al AMEPIP, iar Victor Moraru, vicepreședinte. Deciziile au fost publicate joi în Monitorul Oficial. Ciprian Cătălin Hodja a studiat economie la o universitate din Arad, a fost contabil la o bancă din Vișeul de Sus și a fost consilier de stat în Cancelaria fostului premier Nicolae Ciucă. Invocând faptul că procesul de selecție pentru o nouă conducere implică mai multe etape și poate dura câteva luni, Guvernul a aprobat luni, 9 septembrie, o ordonanță de urgență pentru asigurarea conducerii interimare la această agenție. Astfel, premierul Marcel Ciolacu poate numi președintele și vicepreședinții interimari, până la data numirii conducerii rezultate din procesul de selecție, dar nu mai mult de 6 luni. Citește și: După Crin Antonescu, și soția sa, Adina Vălean, îl atacă pe Ciucă și îl laudă pe Geoană. Familia Anonescu, legături subterane cu Geoană AMEPIP moni­torizează 216 companii de stat la nivel central şi 1.200 de companii locale, care fac 7-8% din PIB-ul României, în funcţie de evoluţia din anul respectiv.

Dezastrul economic de care fug candidații Puterii Foto: Captură video
Politică

Dezastrul de care fug candidații Puterii

Dezastrul economic de care fug candidații Puterii: producția industrială s-a prăbușit, eșecul PNRR - unde România așteaptă din decembrie 2023 plata tranșei numărul trei, cea mai mare inflație și cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Citește și: Cine trebuia să-i oprească pe Pieleanu și Bulai: un inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD – Iliescu, care acum conduce comisia de etică a SNSPA În plus măsurile economice haotice ale Guvernului au provocat revoltă în mediul de afaceri. „În mai puțin de un an, Guvernul României a trecut de la măsuri excesive de sancționare, la măsuri excesive de clemență. Pe de o parte se introduc amenzi severe pentru erori administrative (în cazul RO e-Factura și RO e-Transport) chiar dacă nu au existat pierderi de venituri bugetare dar, pe de altă parte, se anulează accesorii pentru contribuabilii care nu au declarat și/sau nu au plătit la timp”, arăta, acum câteva zile, Consiliul Investitorilor Străini (FIC). Dezastrul de care fug candidații Puterii A) Azi, Institutul Național de Statistică a anunțat că „în perioada 1.I – 31.VII.2024, comparativ cu perioada 1.I – 31.VII.2023, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-1,8%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-1,4%)”. B) Cu o inflație de 5,1% în august, România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE, potrivit datelor Eurostat (deși nu toate țările Uniunii au publicat informațiile pe august). C) Șomajul a crescut, de la 5,1% la începutul anului, la 5,4% în iulie. D) Creșterea economică a înregistrat o creștere slabă, de 0,1%, acest procent plasând România pe locul opt de la coada clasamentului statelor UE. E) Datele ministerului de Finanțe arată un deficit, la final de iulie, de 4,2%, dar liderii PSD declară că acesta ar putea ajunge la un procent record de 10%. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 23,9% față de primele șapte luni de anul trecut. F) Tot datele Finanțelor mai arată că din fondurile PNRR au sosit în acest an doar 388 de milioane de euro - planificarea fiind de 3,65 miliarde de euro. Din fondurile de coeziune pentru bugetul 2021-2027, România a atras zero euro. DeFapt.ro a arătat că CNAS are probleme cu plata salariilor, iar ministerul Transporturilor cere bani din Fondul de rezervă pentru a plăti firmele care construiesc autostrăzi, fiindcă banii din PNRR sunt blocați.

Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul, fără bani plata companiilor construiesc autostrăzi PNRR

Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi finanțate prin PNRR. În consecință, Ministerul Transporturilor apelează la Fondul de rezervă al Guvernului pentru a plăti facturile restante către constructori. Citește și: CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu România a depus a treia cerere de plată pentru fonduri PNRR în decembrie 2023, dar până acum Comisia Europeană nu a aprobat-o. Informația apare în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern prin care ministerul Transporturilor cere din fondul de rezervă 573 de milioane de lei, adică aproape 115 milioane de euro. Guvernul, fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR „Antreprenorii, cu care beneficiarii Planului National de Redresare si Rezilienta au încheiat contractele de executie au realizat lucrările, au facturat lucrările respective însă fonduri disponibile pentru plata lor in bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii nu mai există în acest moment. Menționăm că este absolut necesară plata facturilor respective atât pentru a stinge datoriile către antreprenori, cât și pentru ca banii plătiți să poată fi solicitați către Comisia Europeană (...) În vederea finalizării si închiderii unor secțiuni din rețeaua rutier este necesara asigurarea resurselor financiare necesare plaților curente pentru urmatoarele proiecte: Autostrada Buzau- Focșani, Autostrada Ploiesti Buzau, Autostrada Focsani Bacau, Autostrada Buzau Pascani, oarecum si Autostrada Transilvania Sectiune Nadaselu Poarta Salajului De asemenea mai sunt si alte proiecte pentru care se solicita finantare suplimentara avand in vedere ca au un grad mediu de executie si au deja facturi si certficate intermediare de plata emise: Autostrada A8 Targu Mures Targu Neamt, Autostrada Lugoj Deva Sectiunea Marginea Holdea, Sporirea sigurentei rutiere pe timp de noapte prin semnalizarea sectoarelor de drum periculoase cu surse de lumine ce utilizeaza energie verde, Proiectare si amenajere intersectie cu sens giratoriu in zona drumului national DN 39 precum si Elaborarea SF si PAC pentru realizare obiectiv de investitii amenajare pasaj pietonal subteran DN 2 in localitatea Nicolae Balcescu judetul Bacau”, se arată în nota de fundamentare a ministerului Transporturilor. Citește și: Cotele candidaților la președinție la casele de pariuri: pariorii cred că PSD câștigă în orice variantă

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical este cea destinată spitalul Gerota al ministerului de Interne. Însă PNRR va finanța și noul spital, din Balotești, al SRI. Citește și: Cea mai scumpă campanie electorală din istoria României: subvenția de la buget pentru pensii se dublează, ajungând la 21,5 miliarde de lei, optimist. Pesimist, suma ajunge la 28,5 miliarde În plus, Compania Națională de Investiții derulează reparații de 125 de milioane de lei la Spitalul Militar Central. Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie Doar aceste trei investiții ajung la circa 2,4 miliarde de lei, deci aproximativ 480 milioane de euro. Pe de altă parte, Guvernul a tăiat 740 de milioane de euro din PNRR pentru spitale noi, deși unele aveau licitații în derulare. Ce spitale pentru structurile militarizate construiește sau urmează să construiască, prin PNRR, guvernul Ciolacu: ​Un nou sediu pentru Spitalul de Urgenţă al MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, care va fi construit în nordul Bucureștiului. Valoarea investiției: 1,4 miliarde de lei. „Sunt 400 de paturi, toate digitalizate, vreo 50 de paturi pentru ATI, 10 săli de operaţie, 40 de paturi pentru internări de zi. Cu adevărat, unul dintre cele mai ambiţioase proiecte şi mă bucur mult că acest lucru va porni din februarie. Termenul în PNRR este unul scurt. Sperăm că şi constructorii să facă faţă acestei provocări”, a declarat premierul Marcel Ciolacu în decembrie 2023. Finanțări vor veni prin PNRR, dar și de la Banca Europeană de Investiții. Inițial, acest spital urma să fie scos din PNRR. Spitalul SRI de la Balotești: în februarie, Guvernul a actualizat valoarea proiectului la 879 de milioane de lei, de la 400 de milioane de lei, cât se estimase inițial. PNRR va finanța proiectul cu 670 de milioane de lei, iar ministerul Sănătății cu 200 de milioane de lei. Spitalul va avea 460 de paturi. Compania Națională de Investiții repară și dezvoltă mai multe corpuri din Spitalul Militar Central, costurile fiind de peste 120 de milioane de lei. Spitalul Militar de Urgenta Sibiu va beneficia de o finantare de 81 de milioane de lei prin PNRR pentru construirea unui nou bloc chirurgical, potrivit ministrului Sanatatii, Alexandru Rafila. “Unele spitale care au fost scoase de la finanțare din PNRR funcționează în clădiri de la începutul secolului al XX-lea, altele în foste băi comunale sau vile turistice“, arăta site-ul Context.ro în septembrie 2023.

PSD plătește articole în care miniștrii PNL sunt acuzați de eșecul PNRR Foto: Facebook
Eveniment

PSD plătește articole miniștrii PNL sunt acuzați eșecul PNRR

PSD plătește articole în care miniștrii PNL Sebarian Burduja (Energie), Marcel Boloș (Finanțe) și Mircea Abrudean (Secretariatul General al Guvernului) sunt acuzați de eșecul PNRR. Citește și: Uriașa pensie specială a unui fost „tablagiu”, pensionat la 42 de ani și pe care PSD l-a pus secretar de stat la Interne. El are masterat la SNSPA „Miniștrii PNL întârzie nepermis reformele din PNRR” este titlul unui astfel de articol, redactat și promovat de PSD, în care se afirmă „cele mai mari întârzieri în privința implementării PNRR le au miniștri PNL, precum Marcel Boloș sau Sebastian Burduja”. În iulie, Ciolacu l-a jignit brutal pe Burduja, dar acesta a susținut că premierul nu s-a referit la el. „Avem cel mai bun mix energetic din Europa, când a fost nevoie să avem o viziune clară de dezvoltare, nu ne-a dus capul. Eu am mai spus: cel mai rău în administrație, cel mai mult mi-e frică de hărnicia prostului”, a declarat premierul. PSD plătește articole în care miniștrii PNL sunt acuzați de eșecul PNRR În articol, este menționat președintele PNL, Nicolae Ciucă, căruia i se reproșează că „acaparat de negocierile politice menite să îi mai aducă niște voturi la alegerile din această iarnă, uită că este și liderul liberal in actuala coaliție de guvernare”. Există trei jaloane sau reforme care nu sunt încă implementate, iar toate trei sunt în responsabilitatea liderilor PNL, susține PSD Ce acuză PSD: Ministerul Energiei, condus de Sebastian Burduja: „sunt probleme la desemnarea conducerii pentru mai multe companii din zona de energie” Ministerul de Finanțe, condus de Marcel Boloș: „nu a implementat încă o reformă a regimului microinterprinderilor”. SGG, condus de Mircea Abrudean: „probleme cu guvernanța corporativă”, dar nu oferă alte detalii. „Din cauza acestor întârzieri, România riscă să piardă bani din PNRR. Important de menționat este că, chiar dacă sunt realizate și restul reformelor aferente altor cereri de plată, Guvernul nu poate trimite aceste noi solicitări până când Comisia Europeană nu aprobă cererea de plată 3”, afirmă articolul sponsorizat de PSD. Cea de-a treia cerere de plată, în valoare de 2,67 miliarde euro (1,86 miliarde euro nerambursabili și 811 milioane euro împrumut), a fost înaintată Comisiei Europene ia 15 decembrie 2023. Plata este condiționată de îndeplinirea a 74 de jaloane/ținte. „În urma discuţiilor avute cu reprezentanţii CE, ne aşteptăm ca evaluarea cererii de plată nr. 3 să fie efectuată până în luna iunie 2024”, afirma ministrul Adrian Câciu, în mai 2024. Aceste termen este depășit.

Ministerul de Finanțe recunoaște într-un document oficial că nu și-a realizat încasările la buget urmare a eșecului digitalizării și a PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Nu și-a realizat încasările urmare a eșecului digitalizării și a PNRR

Ministerul de Finanțe recunoaște într-un document oficial că nu și-a realizat încasările la buget urmare a eșecului digitalizării și a PNRR. Informația apare în așa-numitul „Raport privind execuţia bugetară - trimestrul II 2024”, publicat recent de acest minister. Citește și: Rareș Bogdan despre cartea lui Ciucă: „După mult timp, de la «Cățeluș cu părul creț» și «Capra cu 3 iezi», unii vor ține mâna pe carte” Pe de altă parte, documentul arată că cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat în trimestrul II din 2024, fiind cu 26% mai mari decât în trimestrul II din 2023. Nu și-a realizat încasările urmare a eșecului digitalizării și a PNRR „În perioada analizată veniturile bugetului general consolidat nu au reușit să atingă nivelul programat ca urmare a performanței slabe înregistrate în cazul veniturilor suplimentare încasate din digitalizare și a sumelor aferente fondurilor externe nerambursabile inclusiv PNRR. Veniturile prevăzute a fi încasate din fonduri externe nerambursabile în perioada analizată au fost inferioare nivelului programat discrepanțe majore între nivelul sumelor încasate și cele programate înregistrându-se în special în cazul sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR”, se arată în concluzia raportului. Finanțele arată că în trimestrul II din 2024 la buget au venit doar 53,3% din sumele care erau planificate să vină de la UE. Din sumele planificate să fie absorbite la buget strict din PNRR s-a realizat doar 24,7%, iar din alocările pentru 2021-2027 a sosit doar 71,7% din suma planificată. „Comparativ cu trimestrul al doilea al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o scădere cu 55,3% (+5,52 miliarde lei) pe fondul reducerii sumelor atrase din cadru financiar 2014-2020”, arată raportul. În consecință, „plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR)au reprezentat 0,6% din PIB și s-au efectuat în proporție de 65,8% din plățile programate pentru perioada analizată”. Pe de altă parte, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au fost mai mari decât estimările Guvernului. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,3% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal au crescut cu 26,3% comparativ cu trimestrul II 2023, pe fondul creșterilor salariale din sectorul bugetar acordate începând cu al doilea semestru al anului 2023 cât și în perioada analizată”, explică Finanțele.

Italia a primit a cincea tranșă din PNRR, anunță premierul Meloni - aici alături de președintele Argentinei Javier Milei Foto: Twitter
Eveniment

Italia a primit a cincea tranșă din PNRR

Italia a primit, luni, a cincea tranșă din PNRR, în timp ce România este la a doua tranșă. Guvernul condus de Giorgia Meloni a absorbit de 20 de ori mai multe fonduri din PNRR decât cabinetul Ciolacu. Citește și: VIDEO Cele 22 secunde în care gimnasta Ana Maria Bărbosu a aflat că a rămas fără medalia de bronz Italia a primit a cincea tranșă din PNRR „Comisia Europeană a plătit astăzi Italiei a cincea tranșă din PNRR, în valoare de 11 miliarde de euro. Odată cu încasarea celei de-a cincea tranșe, Italia confirmă că este statul membru al UE care a primit cea mai mare sumă de finanțare, egală cu 113,5 miliarde de euro, ceea ce corespunde cu 58,4% din resursele totale ale planului. Italia este pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de obiective realizate și suma totală primită. Am fost primii care au solicitat plata celei de-a cincea tranșe și suntem primii care vor solicita plata celei de-a șasea tranșe a planului”, a scris Meloni pe Twitter. „Scopurile și obiectivele atinse odată cu plata celei de-a cincea tranșe se referă la paisprezece reforme și douăzeci și două de investiții în sectoare strategice pentru modernizarea națiunii, inclusiv concurența, achizițiile publice, justiția, gestionarea deșeurilor și a resurselor de apă, învățământul secundar și terțiar, infrastructura, sănătatea, cultura, universitatea și administrația publică, cu punerea în aplicare a intervențiilor pentru tranziția digitală”, a mai arătat premierul Italiei. În același timp, România așteaptă de aproape opt luni plata celei de a treia tranșe din PNRR. Cererea a fost depusă la 15 decembrie. Datele ministerului de Finanțe arată că România a primit, din PNRR 5,7 miliarde de euro, din alocarea de 13,5 miliarde de euro prin granturi. În 2024, guvernul Ciolacu planificase absorbția a 3,65 miliarde de euro, dar, după șase luni, primise doar 288 de milioane de euro. Guvernul Ciolacu a îndeplinit doar 14% obiectivele PNRR, arată datele de pe site-ul Uniunii Europene.

Boloș, șantajat cu demiterea dacă va propune măsuri de austeritate Inquam Photos / George Călin
Politică

Boloș, șantajat cu demiterea dacă propune măsuri de austeritate

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, ar fi fost șantajat cu demiterea dacă, în vederea reducerii deficitului bugetar, va propune măsuri de austeritate care să afecteze electoral PSD și PNL: “Altfel va vorbi despre acele măsuri din amvon“, afirmă surse citate de Hotnews. Citește și: Falsuri prin omisiune în serie în CV-ul depus de Mihai Tudose la Parlamentul European. Premierul Ciolacu îl susține să fie comisar european pe buget-finanțe După doar cinci luni, deficitul a ajuns la 3,4%, față de 2,3% în perioada similară din 2023. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 20,9%. Boloș, șantajat cu demiterea dacă va propune măsuri de austeritate “Discuția de fond este că nu se pot lua măsuri dure înaintea alegerilor. Aceasta e realitatea. Ministrul Boloș a primit misiunea ca până în luna septembrie să vină cu un plan de măsuri pentru reducerea deficitului. Nicio măsură nu va putea să pună în pericol campania electorală, altfel va vorbi despre acele măsuri din amvon (o trimitere la faptul că Boloș este și preot misionar, n.red.), nu de la guvern. Va vorbi pe persoană fizică, nu în numele Guvernului“, a afirmat o sursă a Hotnews. Potrivit acestor surse, liderii coaliției au impus ca: măsurile economice nu trebuie să conțină cuvinte precum „restructurare sau tăiere” reformele majore din PNRR vor fi amânate, “ca să nu sperie electoratul“ noi alocări către primari prin programul Anghel Saligny. “Primarii trebuie să fie sătui așa se câștigă alegerile. Nu trebuie să le fie foame. Dacă sunt îndestulați, vor trage în campanie. Mulți sunt la început de mandat, vor să demonstreze. Știu că depind de noi”, ar fi afirmat un lider PNL. PSD și PNL au, după alegerile din 9 iunie, 2.899 din cei 3.180 de primari.

Funcționari, chirie 300 lei pe or (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Funcționari, chirie 300 lei pe oră

Funcționari, chirie 300 lei pe oră. Instituțiile care își desfășoară activitatea în Palatul Administrativ ieșean au intrat în febra relocării. Funcționari, chirie 300 lei pe oră Clădirea din centrul Iașiului va intra în reabilitare în luna septembrie, în cadrul unui proiect cu o valoare de până la zece milioane euro, investiție PNRR. Citește și: Falsuri prin omisiune în serie în CV-ul depus de Mihai Tudose la Parlamentul European. Premierul Ciolacu îl susține să fie comisar european pe buget-finanțe Consiliul Județean (CJ) Iași va achita circa 70.000 lei/lună pentru a-și desfășura activitatea în clădirea "Centro" din Tudor Vladimirescu. Adică aproximativ 2.400 de lei pe zi, echivalentul a 300 de lei pe ora de program. În acest sens, administrația județeană a organizat o licitație la care s-au prezentat doi ofertanți. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul a îndeplinit 14% obiectivele PNRR Foto: Facebook
Politică

Guvernul a îndeplinit 14% obiectivele PNRR

Reformarea Românieia fost abandonată: guvernul a îndeplinit doar 14% obiectivele PNRR, arată datele de pe site-ul Uniunii Europene. Citește și: VIDEO Lasconi face spectacol la oficierea unei căsătorii: strigă mirilor „Pup-o!” și-l felicită pe soț pentru că a spus „Da” hotărât Mai precis, 448 de obiective („targets and milestones”) nu au fost atinse, doar 70 fiind îndeplinite, se arată pe site-ul UE „Resilience and Recovery Scoreboard”. În ceea ce privește reformele din pilonul „Sănătate, reziliență economică, socială și instituțională”, s-au îndeplinit doar 15% din obiective, adică 30 din 164. Din obiectivele pentru transformarea digitală, atinse sunt doar 27, adică 12%, cu alte 201 neîndeplinite. La „coeziune socială și teritorială”, am atins 9% din ceea ce chiar România și-a propus: 18 obiective îndeplinite, 187 - nu. Raportul dintre obiectivele PNRR îndeplinite și neîndeplinite de România Guvernul a îndeplinit 14% obiectivele PNRR PNRR a fost aprobat de guvernul României la finalul anului 2021 și trebuie finalizat până în 2026, dată după care nu se vor mai face plăți. România are alocate granturi de 13,5 miliarde de euro. Din aceste sume, la ministerul de Finanțe au intrat până acum 5,77 miliarde de euro. Însă, în 2024, din suma estimată, de 3,64 miliarde de euro, Finanțele au atras doar 288 de milioane de euro. Chestionat în legătură cu faptul că România nu a primit banii din a treia cerere de plată din PNRR, premierul Marcel Ciolacu a reacționat nervos: „Unde e problema, unde e catastrofa?”. „Sunt nişte reguli la Comisie, România are bani suficienţi, în acest moment, intraţi în România, ca să facem plăţile pentru investiţiile pe care le avem în PNRR. Ăsta e primul lucru. Am avut vreo 74 de jaloane, suntem în discuţie cu trei jaloane. (...) dânşii întreabă, noi răspundem, spunem de ce s-au întâmplat aceste lucruri, pe urmă dânşii îşi iau o perioadă în care ne dau răspunsul final. Normal că avem, după răspunsul final, discuţie şi pe urmă avem şase luni de zile de remediat ce nu am închis. Vă repet: am închis 71 de jaloane din cererea de plată trei, din 74. Unde e problema, unde e catastrofa?”, a declarat Ciolacu. De altfel, discursul despre PNRR a dispărut aproape complet, la Guvern. Premierul Ciolacu menționează doar proiectele de infrastructură finanțate din acest program, dar nu a mai spus nimic despre reformele mult întârziate, precum o nouă lege a salarizării.

Chinurile PNRR în România - birocrație extremă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Chinurile PNRR în România - birocrație extremă

Chinurile PNRR în România - birocrație extremă. Licitația pentru reabilitarea Colegiului Național "Mihai Eminescu" din Iași a intrat în prelungiri. Chinurile PNRR în România - birocrație extremă Primăria a stabilit un câștigător al contractului de lucrări, dar celălalt participant la procedură a contestat raportul și solicită reevaluarea ofertelor. Citește și: EXCLUSIV Miracolul Geoană: după ce a fost numit la NATO, prietenul său Dima Șamata a dat lovitura – contract de 89 de milioane de lei cu Armata. Anterior, Șamata nu avusese contracte cu MApN Valoarea estimată a contractului se ridică la 17,7 milioane lei, fără TVA. Lucrările vizează, în principal, reabilitarea termică a corpului principal al liceului, a internatului, sălii de sport și clădirii laborator. Fondurile sunt asigurate prin intermediul PNRR. Licitația a fost câștigată de firma Katar Conneg SRL, din Vaslui, o societate care are un istoric controversat în derularea altor contracte de lucrări cu Primăria Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră