duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

169 articole
Politică

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie așa de mult, să aducă deficitul bugetar la 3% și să nu mai îndatoreze țara. Comisia Europeană a pregătit draftul unei recomandări pe care Consiliul European o va face României în legătură cu deficitul bugetar imens, dar care critică și întârzierile în absorbția fondurilor europene. Citește și: Nicușor Dan anunță că vrea ca în 2024 să modernizeze 70 de kilometri de conductă de termoficare, față de 50 km în 2023 Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie În documentul prezentat de Antena 3 se cere României să înceapă din 2024 reducerea deficitului bugetar la doar 3%, printr-o politică fiscală strânsă. Însă, în legătură cu anul 2025, Comisia Europeană scrie clar că Guvernul trebuie să reducă cheltuielile, nu să majoreze taxele. „In 2025, in line with the requirements of the reformed Stability and Growth Pact, limit the growth in net expenditure to a rate consistent with reducing the general government deficit towards the 3% Treaty reference value and keeping the general government debt at a prudent level over the medium term/ În 2025, în conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere reformat, să limiteze creșterea cheltuielilor nete la un ritm care să permită reducerea deficitului public general către valoarea de referință de 3 % din tratat și menținerea datoriei publice generale la un nivel prudent pe termen mediu”, se arată în document. În document se mai cere guvernului Ciolacu să accelereze implementarea programelor de coeziune și a PNRR, inclusiv capitolul RePowerEU, „asigurând finalizarea reformelor și investițiilor în august 2026, prin garantarea unei guvernări efective și întărirea capacității administrative”. Dezastrul absorbției fondurilor UE, inclusiv PNRR În primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din PNRR din cât își programase la capitolul „Venituri”, arată un document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată în document.

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie Foto: Inquam/Octav Ganea
Ciolacu și Ponta, obligați să declare întâlnirile și să refuze cadouri Foto: Inquam/George Calin
Politică

Ciolacu și Ponta, obligați să declare întâlnirile și să refuze cadouri

Premierul Marcel Ciolacu și subordonații săi din Guvern, inclusiv consilierii onorifici, precum Victor Ponta, vor fi obligați să declare public întâlnirile oficiale și să refuze cadouri de la părți interesate care, de exemplu, doresc emiterea unui act administrativ. Citește și: Lasconi spune că există riscul să fie sabotată de propriul partid și cere majoritate în Biroul Național: „Dacă nu, îmi voi da demisia” Însă sancțiunile pentru nerespectarea prevederilor proiectului sunt neclare și slabe, iar registrul în care urmează să fie declarate întâlnirile va fi operaționalizat abia în doi ani - probabil - de la adoptarea proiectului. Ciolacu și Ponta, obligați să declare întâlnirile și să refuze cadouri Secretariatul General al Guvernului a inițiat un proiect de lege care reglementează cadourile primite de membrii Executivului, dar și de personalul angajat la cabinete și de consilierii onorifici. Proiectul este o cerință a PNRR, „Reforma 7 - Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate”. Noua legislație privind cadourile se va aplica membrilor Guvernului, secretarilor de stat și subsecretarilor, consilierilor de stat, consilierilor onorifioci și celor angajați la cabinele acestora. Aceștia vor fi obligați să refuze cadouri de la persoane fizice, juridice sau a organizații care: a) se află în raporturi juridice contractuale cu instituția sau autoritatea administrației publice centrale din care fac parte; b) are în curs de soluționare una sau mai multe cereri de emitere de avize, autorizații, permise, licențe, acreditări precum și altele asemenea; c) are un interes pentru promovarea unui proiect de act administrativ cu caracter individual ce intră în competența de reglementare a instituției sau autorității administrației publice centrale din care fac parte; d) participă, în calitate de ofertant, subcontractant sau potențial beneficiar la o procedură de atribuire a unui contract de achiziție publică, respectiv a unei finanțări organizate sau acordate de instituția sau autoritatea administrației publice centrale din care fac parte. O altă noutate este ca toate persoanele la care se referă acest proiect de lege să-și anunțe, în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) www.ruti.gov.ro, întâlnirile oficiale. Există câteva excepții de la această obligație, precum discutarea chestiunilor de politică externă. Sancțiuni aproape inexistente, registrul de interese - poate peste doi ani Însă proiectul nu prevede sancțiuni clare, majorate, pentru nerespectarea acestor măsuri. Proiectul prevede doar că: „Neîndeplinirea de către persoanele prevăzute la art. 472 a dispozițiilor din prezentul capitol atrage răspunderea administrativă potrivit prevederilor din Partea a VII-a a prezentului Cod, dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor specifice prevăzute în Codul penal”. Citește și: Cel mai mare tun al lui Ciolacu: pășune cumpărată cu 260 de euro, schimbată cu o pădure a statului de 440.000 de euro În plus, platforma RUTI ar urma să fie operaționalizată abia în doi ani. Legea nu prevede nici o sancțiune dacă această platformă nu va fi operaționalizată în doi ani.

România a atras zero euro din fondurile de coeziune (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

România a atras zero euro din fondurile de coeziune

Catastrofă: România a atras, până la 30 aprilie, zero euro din fondurile de coeziune din bugetul 2021-2027, arată datele ministerului de Finanțe. Potrivit acestor informații, din fondurile „structurale și de coeziune” alocate în exercițiul bugetar 2021-2027, s-a atras tot avansul, de 1,4 miliarde de euro, dar, ulterior, nu s-a mai cheltuit nimic. Citește și: Piedone, cu bacalaureatul la 35 de ani, s-a dus la Târgul de Carte, la lansarea cărții lui Sebastian Burduja. „Succes. Amândoi pentru Bucureşti”, i-a urat el candidatului liberal România a atras zero euro din fondurile de coeziune Datele ministerului de Finanțe arată că Guvernul își planificase să atragă „rambursări” de 2,7 miliarde de euro în 2024, dar în primele luni n-a reușit să primească aboslut nici o rambursare. Nici în 2021 și 2022 nu s-a primit vreun euro sub formă de rambursare din fondurile structurale și de coeziune. Această catastrofă se adauă eșecului PNRR. DeFapt.ro a arătat că, în primul trimestru din 2024, Guvernul a atras doar 9,3% din cât își programase la capitolul „Venituri” - potrivit unui document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. Citește și: Poliția română se laudă că duplicatul permisului de conducere va fi disponibil online, dar este nevoie de „cont de utilizator”, care se obține la ghișeu! Ministerul lui Adrian Câciu, al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), trebuia să cheltuie, în primul trimestru, 81 de milioane de lei din fonduri nerambursabile din acest program, dar a absorbit zero lei. Informația apare într-un fișier privind execuția bugetară la finalul lunii martie, postat pe site-ul ministerului.

Vom duce gunoiul numai cu cartela (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Vom duce gunoiul numai cu cartela

Vom duce gunoiul numai cu cartela: în lunile octombrie-decembrie, în municipiul Iași va trebui să fie amplasate primele insule ecologice digitalizate finanțate prin PNRR. Vom duce gunoiul numai cu cartela Până la finalul anului 2025, orașul ar urma să aibă deja 338 de grupuri de câte cinci containere fiecare, la care cetățenii vor avea acces cu cartelă pentru a putea depozita deșeurile. Citește și: Primarul pesedist care-l adula pe Ceaușescu a comis un accident și a fugit de la fața locului Una dintre insulele moderne, cu cartelă, va fi amplasată la blocul "fantomă" din Podul de Piatră. Într-o administrație ideală, cu respectarea tuturor termenelor planificate, un sfert din populația municipiului Iași ar trebui la finalul anului viitor să meargă la gunoi cu cartela care îi va permite să deschidă unul dintre cele cinci containere care vor face parte din insulele ecologice digitalizate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Imaginea dezastrului PNRR: Câciu trebuia să cheltuie 81 de milioane de lei, a absorbit zero
Eveniment

Imaginea dezastrului PNRR

Imaginea dezastrului PNRR: ministerul lui Adrian Câciu, al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), trebuia să cheltuie, în primul trimestru, 81 de milioane de lei din fonduri nerambursabile din acest program, dar a absorbit zero lei. Informația apare într-un fișier privind execuția bugetară la finalul lunii martie, postat pe site-ul ministerului. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Mâine, salariații ministerului vor protesta cerând salarii mai mari, deși ei au deja venituri consistente și beneficiază de multiple sporuri, inclusiv cel care le recompensează eșecul în atragerea fondurilor europene. Imaginea dezastrului PNRR Potrivit datelor de pe site-ul MIPE, programul din primul trimestru al anului 2024 prevedea cheltuieli de 81,9 milioane de lei din fonduri PNRR neramburasbile, însă execuția consatată că nu s-a cheltuit nimic. Nici alte proiecte europene nu stau mai bine. În primul trimestru era planificată absorbția a 1,51 miliarde lei din „proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare”. S-a reușit atragerea a doar 1,02 miliarde de lei, până la 31 martie. Acum, Blocul Național Sindical (BNS) solicită nu doar salarii mai mari pentru angajații MIPE, dar sugerează și ca aceștia să beneficieze de pensii speciale: „Reglementarea privind acordarea unui statut special personalului de specialitate care gestionează fonduri europene nerambursabile și desfășoară activități cu caracter complex și special în cadrul MIPE”, este una din solicitările BNS. La nivel național s-a absorbit doar 9,3% din cât se estimase, prin PNRR „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată într-un document al ministerului de Finanțe privind execuția bugetară din primul trimestru. Citește și: VIDEO Momentul șocant al împușcării premierului slovac Fico: acesta este proiectat pe spate de la forța împușcăturilor, în timp ce garda sa este concentrată pe atacator

Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR

Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR: în primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din cât își programase la capitolul „Venituri”, arată un document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. Citește și: Cu cine ar fi dorit PSD să câștige primăriile: un condamnat pentru pornografie, un contrabandist, un incompatibil și un ins judecat pentru fraudă electorală Absorbția altor sume de la UE stă un pic mai bine decât PNRR, dar și acolo există un declaja imens între sumele planificate și cele atrase. Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată în document. Nici cheltuielile cu fonduri europene nu s-au realizat conform așteptărilor Guvernului. „Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR) au reprezentat 0,8% din PIB și s-au efectuat în proporție de 44,6% din plățile programate pentru perioada analizată (...) Deși au performat comparativ cu aceeași perioada a anului anterior cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile nu au atins nivelul programat pentru perioada analizată discrepanțe majore fiind înregistrate în cazul celor aferente proiectelor cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR”, precizează ministerul de Finanțe. În schimb, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au avansat substanțial. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,1% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal au crescut cu 19,6% comparativ cu trimestrul I 2023, pe fondul creșterilor salariale din sectorul bugetar acordate începând cu al doilea semestru al anului 2023, cât și în perioada analizată precum și plata unor drepturi salariale acordate în urma unor hotărâri judecătorești”, se arată în document.

Bolojan, atac surprinzător la Guvern Foto: Facebook
Politică

Bolojan, atac surprinzător la Guvern

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a lansat, azi, atac surprinzător la Guvern: „Dacă faci ceva reforme şi încerci să gestionezi cu eficienţă, pari un neadaptat, eşti un lup singuratic în administraţie şi oamenii nu te înţeleg de ce faci asta, pentru că nu ai nimic de câştigat, întrucât dacă administrezi eficient bugetele, când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist: dacă ai făcut economie, nicio problemă, îţi dăm bani mai puţini. Stai mai prost, primeşti mai mult, că trebuie să îţi asigure funcţionalitatea”. El a vorbit la „Evenimentul special organizat de Profit.ro”. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Bolojan a desființat și așa-zisele investiții ale statului. Bolojan, atac surprinzător la Guvern „Problema, de exemplu, la PNRR este că sumele au fost alocate în mod egal pentru anumită categorie de UAT-uri, pentru comune, fără să se ţină cont că avem comune de 1.000 de locuitori sau de 10.000 de locuitori şi, deşi la vremea respectivă am atras atenţia că ar trebui gândită o ponderare cu numărul de locuitori, pentru că serviciile au fost puse diferit în funcţie de numărul de locuitori, nu s-a ţinut cont de această chestiune şi de aceea avem o supraalocare în comunele foarte mici şi o subalocare în UAT-uri mari”, a arătat Bolojan, citat de news.ro. Acesta a oferit şi exemple de investiţii ineficiente. Canalizare în sate depopulate ”Avem, în zona de rural, investiţii în zona de canalizare, foarte bine. Problema este că la data scrierii proiectului, aveau 1.000 de locuinţe într-o comună. Între timp, de la data scrierii, pe fondul depopulării, mai sunt 600 locuite şi când se termină proiectul se racordează 200 de locuinţe cu 1-2 consumatori. Gândiţi-vă că eficienţa este foarte scăzută (...) Aceste probleme nu au fost analizate niciodată”, a mai spus preşedintele CJ Bihor. El adăugat că, dacă se va face vreodată o analiză a investiţiilor în canalizare în zona de rural se va vedea că sunt probleme foarte mari. Blocuri ANL goale „Gândiţi-vă că sunt făcute blocuri de ANL în unităţi administrative unde nu s-a mai construit de ani de zile nici o locuinţă nouă, unde avem o rată a natalităţii foarte scăzută şi blocurile ANL sunt goale de câţiva ani de zile. Am reabilitat şcoli prin PNRR şi se reabilitează în continuare, vor fi impecabile din punct de vedere al eficienţei energetice, vor fi dotate cu tabla electronică, va fi totul în bună regulă, problema este că în acele comunităţi nu mai sunt copii care să frecventeze acele şcoli. Deci gradul de folosire va fi foarte scăzut”, a mai exemplificat Ilie Bolojan. El a afirmat şi că politicile publice centrale faţă de administraţia locală sunt greşite. Guvernul se teme să deranjeze primăriile falite ”De 20 de ani, în general, sunt greşite de la nivel guvernamental sau Ministerul de Finanţe în ceea ce priveşte performanţa autorităţilor locale. Avem o prevedere în lege care spune că banii de echilibrare bugetară banii care se transferă de la Guvern la primării, de exemplu, se dau direct proporţional cu gradul de încasare al impozitelor, ceea ce este o măsură foarte logică. Înseamnă că dacă ai făcut eforturi să-ţi încasezi impozitele, poţi să vii şi să soliciţi sprijin guvernamental. Această măsură este prorogată în fiecare an pentru a nu deranja primari. Are o singură logică. Sigur, în primul an de după alegeri, poate nu trebuie aplicată pentru că nu e vinovat noul primar ales de ineficienţa vechii administraţii, dar asta se întâmplă de ani de zile de când se face prorogarea, pentru că nu se doreşte a fi deranjat sistemul administrativ local. În felul acesta gradele de încasare a impozitelor în multe UAT-uri lasă foarte mult de dorit”, a afirmat Ilie Bolojan. El a adăugat că existenţa hotărârilor de guvern ciclice, care vin cu echilibrări bugetare, îi fac pe foarte mulţi primari să creeze nişte deficite artificiale la final de an, fără a mai aloca banii de salarii, ca să poată justifica solicitările de sume suplimentare de la Guvern. „Un lup singuratic” ”Avem un nivel de impozitare care, din toate analizele, impozitele pe proprietate sunt cele mai mici din Europa, din toate punctele de vedere, al puterii de plată ş.a.m.d., şi de foarte mulţi ani există un joc între autorităţile locale şi Guvern. Guvernul creează spaţii ca autorităţile locale să le majoreze, bineînţeles că nu există nici o tendinţă de a le majora, dar în acelaşi timp nu impune nicio constrângere legată de stabilirea stabilirea grilei de salarizare, nivelul salariilor dintr-o primărie sau numărul de angajaţi, organigramă, pentru că dacă ar impune anumite corelaţie, cu siguranţă administraţia locală şi-ar mai ajusta cheltuielile, ori şi-ar creşte impozitele pe proprietate, ori ar umbla la cheltuieli. Dar, neexistând niciun fel de corelaţie, dacă faci ceva reforme şi încerci să gestionezi cu eficienţă, pari un neadaptat, eşti un lup singuratic în administraţie şi oamenii nu te înţeleg de ce faci asta, pentru că nu ai nimic de câştigat, întrucât dacă administrezi eficient bugetele, când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist: dacă ai făcut economie, nicio problemă, îţi dăm bani mai puţini. Stai mai prost, primeşti mai mult, că trebuie să îţi asigure funcţionalitatea”, a declarat Ilie Bolojan.

Atac al ministrului Câciu către Burduja: proiecte din Energie cu finanțare PNRR sunt întârziate Foto: Facebook
Politică

Atac al ministrului Câciu către Burduja

Atac neobișnuit al ministrului PSD Câciu către colegul liberal de la Energie, Burduja: „Sunt multe investiţii în energie întârziate”, a afirmat demnitarul care coordonează Fondurile Europene. Câciu a vorbit la Energy Forum Ediţia a XI-a: „Tranziţia către o Românie verde, provocările momentului". Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA Atac al ministrului Câciu către Burduja „Până în august 2026, toate proiectele din PNRR trebuie să fie încheiate. Sunt multe investiţii în energie întârziate. Sumele sunt exorbitante dacă discutăm de valoarea pe care o avem la dispoziţie, dar sunt doar nişte sume pe hârtie de care România beneficiază sau ar putea beneficia dacă ele nu se transformă în proiecte care şi-au atins obiectivul. Toţi actorii din acest angajament trebuie să stea la masă şi să găsească soluţiile mai pragmatice, pentru că avem investiţii într-adevăr frumoase, benefice pentru România, dacă s-ar realiza, dar întârziate. Şi trebuie să fim foarte sinceri cu chestiunea asta. Dacă nu suntem sinceri, ne vom păcăli şi în 2026 vom constata că nu am realizat ce ne-am propus. Vom mai pierde sume puse la dispoziţie gratuit. Nu avem timp să stăm şi să spunem că e totul perfect", a subliniat Adrian Câciu. Sumele uriașe de care dispune România „Avem o alocare de aproape 5 miliarde de euro din PNRR, avem Fondurile din politica de coeziune 2021-2027, încă 3 miliarde de euro, avem Fondul de modernizare, 16 miliarde de euro. Banii din perspectiva surselor de finanţare există. Mai mult decât atât, din 2026 va mai veni o alocare de 5 miliarde de euro pe Fondul social pentru climă, care începe să fie implementat din 2026 până în 2030 de către România, iar alocarea pentru România este de 5 miliarde euro - 6 miliarde de euro, în funcţie de priorităţile pe care le definim în acea programare”, a mai arătat demnitarul PSD.

România a atras până acum zero euro din fondurile structurale Foto: Facebook
Politică

România a atras până acum zero euro din fondurile structurale

România a atras până acum zero euro din fondurile structurale și de coeziune pentru perioada 2021-2027, arată datele publicate de ministerul de Finanțe, care contabilizează informațiile de până la 29 februarie 2024. Citește și: Comisia Europeană arată dezastrul guvernării și ne imploră să facem ceva: deficitul va ajunge la 7%, investițiile PNRR sunt întârziate sau chiar abandonate Ministerul de Finanțe și-a planificat să cheltuie 2,7 miliarde euro în 2024, dar nu este clar cum va reuși, mai ales dacă se are în vedere faptul că și PNRR este puternic întârziat, iar Comisia Europeană a criticat neobișnuit de dur România. România a atras până acum zero euro din fondurile structurale Uniunea Europeană a alocat României 30,9 miliarde de euro, strict „Fonduri structurale și de coeziune”. Din această sumă imensă, în 2023 s-au primit avansuri de 768,5 milioane de euro. Nici alte proiecte cu finanțare eruopeană în bugetul 2021-2027 nu merg mai bine: în 2024, s-au absorbit fix zero euro din fondurile pentru dezvoltare rurala si pescuit, din 5,2 miliarde de euro. Finanțele speră să aducă la buget, în acest an, din această finanțare, ceva peste 561 milioane de euro. Din granturile PNRR, în acest an a fost primită doar suma de 288 de milioane de euro, din estimarea de 3,65 miliarde de euro. Evoluția cheltuielilor PNRR „Am ajuns la cererea de plata nr 3. E bine, dar de fapt este întârziată, comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm și e esențial să folosim 2024 pentru a accelera această implementare”, a spus, miercuri, Celine Gauer, director general SG RECOVER – Task Force pentru Redresare şi Rezilienţă din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene.

Comisia Europeană arată dezastrul guvernării (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Comisia Europeană arată dezastrul guvernării

Comisia Europeană arată dezastrul guvernării și ne imploră să facem ceva: deficitul va ajunge la 7% în 2024, iar investițiile finanțate prin PNRR sunt întârziate sau chiar abandonate. Citește și: Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă. El are salariu uriaș, dar a dat statul în judecată pentru mai mult “Mesajul meu este unul de urgență și de apel la sprijin”, a spus, azi, Celine Gauer, “Head of Task Force“ în cadrul “Recovery and Resilience Task Force“. Comisia Europeană arată dezastrul guvernării “Am ajuns la cererea de plata nr 3. E bine, dar de fapt este întârziată, comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm și e esențial să folosim 2024 pentru a accelera această implementare. De ce? Fiindcă, așa cum a menționat și domnul ministru, mai avem doar 29 de luni - un timp foarte scurt dacă trebuie să implementezi 400 de jaloane și ținte. 2026 nu se îndepărtează, se apropie. Orice cerere de plată care nu va fi trimisă până în august 2026, deci 29 luni, orice jalon și țintă care nu va fi realizată până în august 2026 se vor transpune în pierdere pentru România și poate chiar returnare a anumitor fonduri“, a spus, azi Celine Gauer, considerată a fi “șefa PNRR“. Multe investiții prevăzute în PNRR-ul României sunt întârziate, iar unele nu sunt nici măcar demarate, a mai spus Gauer. „Suntem foarte îngrijorați de situația fiscală din România. Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne așteptam la un deficit de peste 6% și se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendința merge în direcția greșită. Execuția deficitului în prima parte a anului este slabă. În momentul de față, mă aștept ca deficitul să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an. Deficitul fiscal combinat cu deficitul de cont curent este îngrijorător și reprezintă o amenințare pentru România în continuare. România are nevoie de un plan fiscal credibil pe termen mediu, cu o reformă fiscală. Este nevoie de reducerea pragului pentru microîntreprinderi”, a spus Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice și financiare DG ECFIN.

Ministerul de Finanțe a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate Foto: Facebook
Economie

Ministerul Finanțe a absorbit jumătate din fondurile PNRR estimate

Ministerul de Finanțe recunoaște că, în 2023, a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate. Potrivit unui document denumit „Evoluția fluxurilor financiare dintre România și Uniunea Europeană la 31.12.2024”, Guvernul estimase că, în 2023, va primi 3,65 de miliarde de euro de la UE, strict în cadrul proiectelor PNRR. Citește și: Averea uriașă a familiei de bugetari Piedone Popescu, care acum vrea să ocupe și primăria Capitalei, și pe cea a Sectorului 5. Soția juniorului, economistă la „Kebap Shop” Însă, la final de an absorbise doar 1,86 miliarde de euro. Din 2007 până la finalul anului 2023, România a primit de la UE 92,1 miliarde de euro și a contribuit la bugetul Uniunii cu sub 22,6 miliarde de euro. Ministerul de Finanțe a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate Dar execuția bugetară la final de an arată că, din banii din PNRR, s-au cheltuit efectiv doar 700 de milioane de euro (3,49 miliarde de lei) în 2023. Anul trecut, România a trimis doar cererea de plată numărul 3 - deși avea dreptul să trimitădouă cereri de plată pe an - în valoare de 2,7 miliarde de euro, iar aceasta este încă la stadiul de analiză la Comisia Europeană. Cererea de plată numărul 4 ar urma să fie trimisă abia în trimestrul III din 2024. În ceea ce privește toate fluxurile de finanțări de la UE, estimarea era de 13,2 miliarde de euro, dar s-au atras numai 10,8 miliarde de euro. Citește și: Smiley, cel mai bogat artist român: încasează lunar peste un milion de lei. Numai partea sa de profit, aproape 130.000 de euro Totuși, din 2007 până acum România a beneficiat de un flux net de bani de la UE (sume primite din care s-a scăzut contribuția țării noastre la bugetul Uniunii) de 62,5 miliarde de euro.

Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8% Foto: Facebook
Eveniment

Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8

Execuția bugetară pentru primele nouă luni ale anului demontează minciuna tăierilor de cheltuieli: salariile bugetarilor - „cheltuielile salariale” - au crescut cu 10,8%, comparativ cu primele nouă luni ale anului trecut. În plus, documentul publicat azi de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile din componenta nerambursabilă a PNRR sunt de doar 984 de milioane de lei, adică circa 200 de milioane de euro - suma alocată fiind de 14,24 miliarde euro. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns, la final de septembrie, la astronomica sumă de 25 de miliarde de lei, o majorare de 12,5% față de primele nouă luni din anul trecut. Această cheltuială reprezintă 1,5% din PIB. Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site „Reducerea cheltuielilor statului este principiul de bază de la care am plecat. Nu poți să ceri doar sectorului privat să facă eforturi, trebuie ca și statul să dea un exemplu. Astfel, reducem masiv funcțiile de conducere din aparatul bugetar. Tăiem posturi vacante, comasăm și descentralizăm instituții ca să reducem birocrația și limităm cheltuielile statului inclusiv prin plafonarea sporurilor”, spunea, la 20 septembrie, premierul Marcel Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Performanța lui Adrian Câciu: este ministrul de Finanțe care s-a împrumutat cel mai mult pe banii statului, de la guvernarea Tăriceanu până azi Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8% În termeni nominali, cheltuielile salariale sunt, după primele nouă luni ale anului, de 96 de miliarde de lei, cu 9,3 miliarde de lei în plus față de perioada similară din 2022. Nota de fundamentare nu oferă nici o explicație a acestei majorări substanțiale. Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Potrivit datelor ministerului de Finanțe, au crescut cu 9,4% și cheltuielile cu bunuri și servicii, deși guvernul se lăuda încă din primăvară că le va reduce. „Am adoptat o serie de măsuri în vederea unei chibzuiri a banului public. Pe scurt, stabilirea de limite lunare de cheltuieli de către Guvern și derogarea de la aceste limite doar prin Memorandum aprobat tot de către Guvern, reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii, cu excepția cheltuielilor din domeniul sănătății și educației, interzicerea achiziționării, preluării în leasing sau a închirierii de autoturisme, mobilier și aparatură, birotică, de către autoritățile și instituțiile publice”, declara, în mai, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.

Haos lăsat de fugarul Ionel Arsene la spitalul județean Neamț Foto: PSD
Eveniment

Haos lăsat de Arsene la spitalul județean Neamț

Haos și dezastru lăsat în urmă de Ionel Arsene, fostul președinte PSD al Consiliului Județean, la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț: nenumărate proiecte abandonate, pacienții internați în condiții dezastruoase. Acesta este spitalul unde, în noiembrie 2022, s-a produs o explozie și un incendiu care a ucis 15 oameni, arși de vii. Dar, până acum, procuratura nu a trimis pe nimeni în judecată. Citește și: O pesedistă calificată ca reporter la Antene conduce compania de servicii medicale a Complexului Energetic Oltenia. CA-ul companiei, bidon de sinecuri pentru PSD Spitalul este subordonat Consiliului Județean Neamț și, de facto, a fost controlat de baronul PSD Ionel Arsene, care la 10 martie 2023 a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Brașov la 6 ani și 8 luni de închisoare, dar a reușit să fugă în Italia. Managerul spitalului, Alexandru Filimon, a fost numit în ianuarie 2021, de către Ionel Arsene. Haos lăsat de Arsene la spitalul județean Neamț Haosul și dezastrul de la SJU Neamț au devenit publice după o scrisoare deschisă a managerului spitalului și amenda aplicată azi, de 60.000 de lei, pentru mizeria uriașă și supraaglomerare. Managerul spitalului, Alexandru Filimon, i-a scris, luni, prefectului, arătând dezastrul de la secția de oncologie: În iunie 2022, secția de oncologie a fost mutată într-un paviolon vechi, fără lift, pentru a putea începe lucrările la o nouă secție „La maximum șase săptămâni de la începerea lucrărilor și descoperirea clădirii, constructorul, care nici măcar nu era cel care a câștigat licitația, și-a retras echipa și a oprit lucru. Practic, clădirea rămas în aceeași stare de atunci. După nenumărate demersuri făcute, am fost înștiințați că Compania Națională de investiții a reziliat în iunie 2023 contractul cu cei care au câștigat licitația. În acest moment este evident că trebuie un nou proiect tehnic, conform standardelor actuale și refăcută licitația pentru finalizarea proiectului”, a scris managerul. Nenumărate proiecte abandonate Acesta a făcut o lungă listă de proiecte începute și abandonate: Blocul operator unic – clădire Nefromed – nefinalizat din 2013 Secția Pediatrie – reabilitare – nefinalizată din 2015 Secția Oncologie – reabilitare – blocat în 2022 Ambulatoriu Integrat de Specialitate – reabilitare corp C – proiect început în 2022 și blocat în 2023 fără șanse de a fi restartat Reabilitare tehnică – secțiile Psihiatrie, SML, Boli infecțioase – trei clădiri în care s-a reziliat contractul de finanțare Proiecte extindere UPU – s-a reziliat contractul de finanțare ONG-ul „Dăruiește Viața” a salvat spitalul În vara lui 2021, ONG-ul „Dăruiește Viața” a construit, din donații, un spital modular ATI în cadrul SJU Neamț, în valoare de 2,7 milioane de euro. Managerul explică acum că acest spital modular este „critic”. „Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț funcționează după incendiul din noiembrie 2021, cu secția ATI în două locații. Din fericire, deși puțini înțeleg cat de critică este, secția ATI modulară construită de «Dăruiește Viață» este folosită în permanență împreună cu patru paturi situate pe secția OG”, mai arată Filimon. Secția ATI de la Piatra Neamț, construită de Dăruiește Viața Acesta explică și ce dezastru a fost planificarea noului spital, care trebuia finanțat prin PNRR. „Proiectului spitalului nou finanțat din fonduri PNRR (...) are o structura a secțiilor non-conformă și este proiectat numai pentru 432 de paturi, aproximativ jumătate din capacitatea actuală”, spune managerul. Bolnavii de cancer, îngrămădiți într-o secție fără aviz sanitar Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ a fost amendat cu 60.000 de lei nereguli constatate de inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică în urma celui mai recent control. „Întrucât Pavilionul Oncologie şi Ambulatoriul Integrat - tronsonul C sunt în reabilitare, în Pavilionul Medicină Internă, cu risc seismic ridicat (RSII), funcţionează 4 secţii, 6 compartimente, Ambulatoriul integrat al Secţiei de Oncologie, sectorul internări zi al Secţiei Oncologie, Dispensarul TBC, birou de internări, magazie efecte pacienţi, birou administrativ. Spaţiile sunt supraaglomerate, nu pot fi respectate normele de amplasare a paturilor şi suprafaţa alocată fiecărui pat, nu este asigurat un microclimat corespunzător, nu se respectă normele legale privind numărul grupurilor sanitare şi dotarea saloanelor, nu se asigură spaţii conforme pentru vestiare personal, depozitare lenjerie curată, materiale sanitare, biocide, spaţii de igienizare şi păstrare a ustensilelor de curăţenie, altele decât în grupurile sanitare”, arată DSP. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Secția de oncologie funcționează fără aviz sanitar.

Castelul Corvinilor, restaurat cu banii PNRR (sursa: Facebook/Muzeul Castelul Corvinilor)
Investigații

Castelul Corvinilor, restaurat cu banii PNRR

Castelul Corvinilor, restaurat cu banii PNRR. Milionarul Constantin Cornel Georgescu, patronul firmei Coral, a câștigat un contract de 5,1 milioane de euro finanțat prin PNRR pentru restaurarea Ansamblului Arhitectural Castelul Corvinilor. În 2019, Georgescu a mai câștigat un contract de 3,3 milioane de euro pentru a începe lucrările de restaurare la Castelul Corvinilor. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Afaceristul a fost trimis în judecată într-un dosar de corupție în vara anului 2015 pentru că ar fi dat șpagă un apartament fostului primar al municipiului Tulcea Constantin Hogea. Cu un an înainte ca milionarul Constantin Georgescu să aibă probleme cu legea, fiul acestuia, Victor Georgescu, apărea pe afișele electorale pentru alegerile europarlamentare alături de Monica Macovei și Teodor Stolojan. Castelul Corvinilor, restaurat cu banii PNRR Dan Bobouțanu, primarul municipiului Hunedoara și șeful filialei locale a PSD, a organizat o licitație în valoare de 25,27 milioane lei, echivalentul a 5,1 milioane euro, pentru achiziția de „proiectare, asistență tehnică din partea proiectantului și execuția lucrării pentru Ansamblul Arhitectural Castelul Corvinilor”. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Banii au fost alocați prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), componenta Turism, Cultură. Licitația a fost câștigată de firma Coral SRL, din localitatea tulceană Babadag. Subcontractorii Abral Art Construct și Remon Proiect vor primi fiecare câte 1% din valoarea totală a contractului pentru servicii de proiectare tehnică pe durata de execuție a lucrărilor. Conform anunțului de licitație publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, lucrările la Castelul Corvinilor, monument istoric clasa A, constau în restaurarea și refacerea a 27 de obiective. Printre acestea se află restaurarea frescelor interioare și exterioare, înlocuirea pardoselii din Sala Cavalerilor, refacerea podurilor, refacerea etajului Aripa Zolyomi. Tot pentru restaurarea Castelului Corvinilor, firma Coral a mai câștigat un contract de 16,2 milioane lei, echivalentul a 3,3 milioane de euro, în anul 2019. 2007-2015: 106 milioane de euro Firma Coral, abonată la contractele cu statul, este patronată și administrată de Constantin Cornel Georgescu, unul dintre cei mai bogați afaceriști din Tulcea. În perioada 2007-2015, aceasta a câștigat licitații de peste 106 de milioane de euro. De exemplu, în toamna anului 2014, a câștigat o licitație de peste 11 milioane de euro de la Compania de Apă Buzău, bani cu care urma să facă „stația de tratare apă potabilă în localitățile Buzău și Sapoca”. Citește și: Pe cine a trimis Buzatu în Parlament: necuvântătoarea Stativă, zisă „Gogoșică”, cu o biografie secretă, avere consistentă, de bugetar, și cu soția judecătoare la o instanță locală Un alt contract, de peste zece milioane de euro, a fost câștigat de la Aquaserv SA pentru stația nouă de epurare din Tulcea. Primăria Tulcea, în mandatul primarului Constantin Hogea, i-a atribuit în anul 2014 un contract de 10,7 milioane de euro pentru „reconstrucția ecologică în polderul Zaghen din Rezervația Biosferei”. 2015-2023: 150 de milioane de euro Din 2015 până în prezent, firma lui Georgescu a mai câștigat singură sau în asociere cu alte societăți contracte de peste 150 de milioane de euro. De exemplu, compania RAJA i-a atribuit două contracte în 2021, respectiv 2022. Valoarea cumulată a acestora a fost 14,5 milioane euro pentru lucrări în incinta stației de epurare Medgidia, respectiv reabilitarea complexului de înmagazinare Palas. Citește și: VIDEO Buzatu a luat personal geanta cu bani și a pus-o în portbagaj. La instanță, pesedistul a spus că este vorba de „banii familiei” Societatea Coral în asociere cu Erbașu Construcții a câștigat un contract de peste 183 milioane lei, echivalentul a peste 37 de milioane de euro, de la Apă - Canal Ilfov. Datele financiare ale firmei arată că, în anul 2020, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste 62 de milioane lei. În anul 2021, cifra de afaceri a crescut la peste 66 milioane lei, iar în utimul an fiscal, a depășit 105 milioane lei. Tot în anul fiscal 2022, firma a avut un profit net de peste 8,5 milioane lei cu un număr mediu de 203 angajați. Reținut de DNA în 2015 Pe lângă contractele publice, milionarul Constantin Cornel Georgescu a avut probleme și cu Direcția Națională Anticorupție. La data de 29 mai 2015, procurorii anticorupție l-au reținut pentru 24 de ore într-un dosar de corupție în care erau implicați primarul municipiului Tulcea Constantin Hogea, arhitectul primăriei Valer Constantin Pop și secretara primăriei Maria Brudiu. Ancheta a vizat-o și pe Valeria Hogea, soția edilului Constantin Hogea. Procurorii anticorupție l-au acuzat atunci pe afaceristul Constantin Cornel Georgescu de dare de mită pentru că, la data de 26 octombrie 2007, a primit o autorizație de construcție a unui bloc de locuințe în imediata apropiere a unor obiective cu regim special, fără să fi obținut în prealabil avizele de la Ministerul Justiției și Ministerul Apărării Naționale. Dosar clasat în 2018 „Urmare a înțelegerii avută cu inculpatul Georgescu Constantin Cornel dar și în scopul protejării intereselor financiare ale acestuia din urmă, a cărui societate avea încheiate mai multe contracte de prestări servicii și execuție lucrări cu Primăria municipiului Tulcea, la finalizarea lucrărilor, respectiv la data de 21 ianuarie 2009, inculpatul Hogea Constantin a primit, cu titlu de mită, un apartament cu trei camere situat în acel imobil, ocupat în prezent de fiica acestuia din urmă”, potrivit comunicatului emis de DNA. Anchetatorii susțineau atunci că „pentru a disimula primirea apartamentului respectiv și pentru a crea aparența că respectivul imobil intră în mod legal în proprietatea inculpatului Hogea Constantin, la aceeași dată, fiica și soția sa, au încheiat cu omul de afaceri un contract de vânzare cumpărare, în care au atestat în mod mincinos faptul că contravaloarea locuinței fusese achitată anterior”. Trei luni mai târziu, la data de 24 august 2015, DNA anunța că toți cei implicați în afacerea de corupție au fost trimiși în judecată. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la afaceristul Constantin Cornel Georgescu contactând firma acestuia. Fără succes. Potrivit DNA, dosarul a fost clasat în 2018 întrucât "nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor reținute inițial în sarcina inculpaților".

Câciu recunoaște că România este cu un an în urmă Foto: Facebook
Eveniment

Câciu recunoaște că România este cu un an în urmă

Ministrul Inverstițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu recunoaște că, după doi ani de la aprobarea PNRR, România este cu un an în urmă. Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României la 27 septembrie. Însă demnitarul PSD nu vrea să spună cine este vinovat de această situație. Citește și: EXCLUSIV MApN pune la bătaie aproape un miliard de euro pentru 1.059 de blindate 4×4. Favoriții, americanii de la Oshkosh, nu au primit acceptul Congresului SUA să transfere tehnologie în România și nu vor participa Adrian Câciu mai anunță că două jaloane de care depindea a doua cerere de plată nu au fost îndeplinite nici acum. Comisia Europeană a anunțat, la 27 iunie, într-un comunicat oficial, că aprobă plata parțială a fondurilor aferente Cererii 2 de plată din PNRR. Plata va fi făcută pentru 49 de jaloane și ținte, două jaloane fiind considerate neîndeplinite, ceea ce însemnă suspendarea a circa 53 de milioane de euro. Atât funcționarii din ministere, cât și cei din administrația locală, primesc sporuri de până în 50% pentru că pregătesc programe europene. „Promovăm hărnicia pentru cei care se ocupă de infrastructură”, a spus Marcel Boloș, pe atunci ministrul fondurilor europene. Câciu recunoaște că România este cu un an în urmă „Avem o întârziere cam de un an de zile (în îndeplinirea PNRR, n.r.) și asta se datorează unor chestiuni care vin din îndeplinirea jaloanelor și țintelor din cererile de plată”, a declarat ministrul fondurilor europene”, a afirmat Câciu, într-o emisiune la postul B1 TV. Întrebat dacă este exclusiv vina României, oficialul a confirmat: „Da, dar nu e guvernamentală sau parlamentară. Este o situație, hai să spunem că nu e vina cuiva anume, dar este o situație reală. Nu o lăsăm așa, dar întârzie. Fiecare lună pierdută înseamnă o lună întârziere, dacă vreți, a depunerii unei cereri de plată”. „Și modul în care te obișnuiești ca țară, că acest mecanism de redresare și reziliență are alt tipic decât fondurile de coeziune, să faci lucrurile în timp, să livrezi la timp, cum a fost cererea de plată 2, au fost două jaloane de la Energie la care noi puteam să spunem că suspendăm acele jaloane și puteam să luăm banii puțin mai repede la cererea de plată 2, dar tot am crezut că le facem, nu s-au făcut. La un moment dat, când a venit guvernul Ciolacu, am luat decizia că nu mai stăm, vorbim cu Comisia Europeană, îi cerem să facă evaluarea și acele două jaloane să le dea deoparte și o să luăm plată parțială”, a explicat Adrian Câciu. Citește și: Salarii uriașe, plus chirii imense pentru „locuințele de serviciu” ale angajaților, la ministerul înființat pentru Firea, pe care Ciolacu nu vrea să-l desființeze „A fost și teama aceasta, care va fi reacția populară că o să avem plată parțială. Păi, bine, luăm 2,7 miliarde și suspendăm 53 de milioane – totuși, pragmatic vorbind, 2,7 miliarde intră în România. Evident, asta nu înseamnă că cele două jaloane nu trebuie făcute”, a mai spus ministrul Adrian Câciu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră