joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

257 articole
Politică

Șeful Hidroelectrica, politruc UDMR, nu pleacă, deși România va pierde 16 milioane euro din PNRR

Șeful Hidroelectrica, politruc UDMR, nu pleacă, deși România va pierde 16 milioane euro din PNRR: consiliul de supraveghere al companiei refuză să-l demită și cere un raport de evaluare al unei companii de audit din Big 4 (Deloitte, Ernst & Young, KPMG, și PricewaterhouseCoopers). Nu este clar cât ar costa un astfel de raport și în cât timp ar fi gata.  Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat Șeful Hidroelectrica, politruc UDMR, nu pleacă, deși România va pierde din PNRR Comisia Europeană a explicat cum au fost păcălite regulile în cazul numirii lui Karoly Borbely în funcția de director general al Hidroelectrica: „În ceea ce privește selecția directorilor executivi, unul dintre membrii Consiliului de Supraveghere (CS) și ai Comitetului de Nominalizare și Remunerare a demisionat din Consiliul de Supraveghere după începerea procedurii de selecție, doar pentru a fi numit din nou în Directorat,  în calitate de director general, la recomandarea Comitetului de Nominalizare și Remunerare din care făcea parte”.  În caz că acesta nu va fi schimbat, România va pierde 16 milioane de euro din PNRR, arată un document consultat de site-ul Economica. Însă Consiliul de Supraveghere (CS) al companiei, cel care ar trebui să-l schimbe, refuză. Consiliul este sigur că un audit al unei companii din Big 4 va confirma „că funcționarea guvernanței respectă milestone-ul 121 și nu generează riscuri de integritate sau conflicte de interese”.  CS a transmis această propunere ministerului Energiei, care nu a răspuns. DeFapt.ro a scris că șeful Hidroelectrica este un politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău.  Șeful Hidro, studii la o facultate privată, dar bine căsătorit Potrivit unui CV postat pe site-ul Hidroelectrica, Karoly Borbely a făcut o facultate la Universitatea Dimitrie Cantemir, pe care a absolvit-o în 1999. În CV el scrie că a urmat cursuri de „management”, dar, potrivit unor informații din presă, ar fi vorba de Facultatea de Management Turistic și Comercial. Însă acesta a avut o carieră constantă în UDMR, pornind de la funcția de șef al organizației de tineret din Hunedoara. În 2005, UDMR l-a plasat la conducerea Agenției Naționale pentru Tineret, iar în 2007 a devenit ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale. În 2010 a ajuns secretar de stat la ministerul economiei. În 2012 a ajuns președinte al consiliului de administrație la falimentara Oltchim, poziție pe care a ocupat-o doar câteva luni. Acesta a fost începutul plasării lui Karoly Borbely în diferite consilii de administrație ale unor companii de stat cu a căror activitate nu avea nici o legătură profesională: Electrica și Hidroelectrica. În 2017, a început să primească slujbe foarte bine plătite la companii de telecomunicații: Telekom și Orange. Peste tot a avut aceeași funcție: director de relații publice. Tata-socru, întâlnire de taină cu Ciolacu În 2011, Karoly Borbely s-a căsătorit cu fiica unui afacerist din Buzău - fieful lui Marcel Ciolacu - abonat la contracte cu statul. Soția sa, Ana Maria Gagu, a absolvit dreptul tot la o universitate privată, Româno-Americană, în 2003, iar în 2008 a ajuns secretar economic la ambasada României la Washington, unde a stat trei ani, până în 2011. În mai 2023, presa locală, din Buzău, scria că Marcel Ciolacu ar fi luat masa cu Ionel Gagu, socrul noului șef al Hidroelectrica. „Persoane din anturajul lui Ionel Gagu ne-au declarat că acesta are neînțelegeri doar cu primarul Constantin Toma, însă cu Marcel Ciolacu ar avea o legătură extrem de strânsă în privința afacerilor”, scria Știri din Surse Buzau. Cei doi au o avere uriașă: circa 120.000 de euro în conturi, două case și trei apartamente și aproape cinci hectare în intravilanul muncipiului Buzău. Socrul Ionel Gagu l-a împrumutat cu circa 140.000 de euro. În anul fiscal 2022, soția sa a încasat dividende de 2,2 milioane de lei de la companiile la care este acționară.  

Șeful Hidroelectrica, politruc UDMR, nu pleacă, deși România va pierde din PNRR Foto: Inquam/George Calin
Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat Foto: Facebook
Politică

Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat

Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat, Marius Vasiliu: „Licitația a încălcat legea. Atât de grav încât Comisia să nu mai dea niciun euro din miliardele prevăzute pentru contractele în cauză”, a scris acesta pe site-ul Comunitatea Liberală.  Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Vasiliu, care a fost secretar de stat chiar în ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a explicat detaliat cum s-a ajuns aici, contrazicând informațiile ministerului Transporturilor. Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei „Procedurile de achiziție se publică în  – Sistemul Informatic Centralizat de Achiziții Publice – SICAP. Când ai o licitație care trece de pragul valoric (peste 5 milioane de euro la lucrări) procedura se publică automat și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE, să vadă toate firmele din Europa și nu numai. Dacă faci o modificare substanțială la procedura care s-a publicat inițial, aceasta trebuie pusă într-un anumit formular în aplicația electronică care se numește anunț de tip erată; care se duce tot automat în JOUE. Și atunci ce s-a întâmplat? A fost vorba de o eroare a softului? Nici vorbă. Deși ministrul transporturilor cam asta vrea să dea de înțeles. Și de ce nu s-a trimis automat? Pentru că asta se întâmplă doar dacă încarci informația acolo unde trebuie. Dacă nu o încarci acolo, atunci informația nu mai ajunge la toți ofertanții interesați sau ajunge prea târziu”, a explicat Vasiliu. El a arătat și de ce au fost manevrate licitațiile. „Adică ăia de la CNAIR au încărcat  în SICAP informația în formularul greșit – ca o simplă clarificare, nu ca un anunț de tip erată – astfel că nu avea cum să fie trimisă și în JOUE. Iar cei de la CE zic că nu putea fi doar o greșeală neintenționată, ci din contră, a fost cu intenție. În felul acesta, s-au asigurat că modificarea asta ajunge la cât mai puțină lume, iar șansele ca doar anume ofertant să liciteze au fost securizate într-o mare măsură”, scrie fostul demnitar. „Potrivit Regulamentului european al PNRR, Comisia taie banii doar în patru situații considerate foarte grave – este vorba despre fapte cu intenție (adică fraudă, corupție, conflict de interese sau dublă finanțare) și nu despre simple nereguli. Altfel, dacă era doar o «necorelare» cum zic Transporturile, atunci ar fi cerut  autorităților naționale să aplice regulile stabilite potrivit legislației naționale – o amendă între minimum 5000 de lei și maxim 30.000 lei”, a mai afirmat Marius Vasiliu. El a arătat că Parchetul European nu se putea sesiza, fiindcă banii n-au fost încă tranferați în conturile României, dar DNA ar putea cerceta această situație.   

Ca să acopere dezastrul Grindeanu-PNRR, PSD îl atacă brutal pe ministrul Pîslaru Foto: Facebook
Politică

Ca să acopere dezastrul Grindeanu-PNRR, PSD îl atacă brutal pe ministrul Pîslaru

Ca să acopere dezastrul Grindeanu-PNRR, lideri din eșalonul doi al PSD îl atacă brutal pe ministrul Pîslaru: un deputat social-democrat sugerează că, de fapt, demnitarul susținut de PNL a scos autostrăzile din finanțarea PNRR. Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Ca să acopere dezastrul Grindeanu-PNRR, PSD îl atacă brutal pe ministrul Pîslaru „Ieri, același ministru anunța că pierdem miliarde de euro, din cauza întârzierilor și a nerespectării procedurilor. Deci, ce să mai credem? În același timp, el vorbește despre reducerea fondurilor pentru autostrăzi, scoase din PNRR, și mutarea lor pe alte programe europene, de parcă autostrăzile nu ar fi o prioritate pentru noi. În loc să lupte pentru interesul țării, el pare mai interesat să justifice eșecurile și să arunce vina pe birocrație, în timp ce proiectele rămân în impas”, a scris, pe Facebook, Bogdan Cojocaru.    „Este clar: acest ministru nu reprezintă interesele românilor, ci doar pe ale unor grupuri de interese”, a concluzionat Cojocaru.    La atacul împotriva lui Pîslaru s-a alăturat și fostul ministru Marius Budăi, dat afară după scandalul azilelor groazei: „Domnul ministru Pîslaru a vorbit ca în bancurile cu Radio Erevan. În realitate nu se pierde nimic, ci câștigăm în plus”.    Ieri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europeen, Dragoș Pîslaru a spus că mai multe autostrăzi deja finalizate pierd finanțarea prin PNRR pentru că „anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”. „Sunt segmente de autostradă (care au fost scose din PNRR, n.r.), nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR”, a declarat demnitarul. 

Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu Foto: gov.ro
Eveniment

Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu

Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printre ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de firmele Umbrărescu. Citește și: Autostrăzile din Moldova pierd finanțarea PNRR fiindcă oamenii lui Grindeanu au manevrat licitațiile, arată ministrul Pîslaru Informațiile apar într-un comunicat al ministerului Transporturilor, care minimalizează impactul deciziei Comisiei Europene și nu precizează ce firme au câștiga licitațiile dubioase, care au generat scoaterea din PNRR a acestor proiecte.  Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu Comunicatul încearcă să îl absolve de greșeli pe fostul ministru, Sorin Grindeanu, și susține că „modificările privind finanțarea prin PNRR nu sunt cauzate de erori administrative sau de slaba gestionare a proiectelor. Schimbările sunt cauzate de anumite necorelări tehnice între sistemul european de achiziții (JOUE) și cel național (SICAP), în special privind vizibilitatea publicării unor erate”.  Azi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europeen, Dragoș Pîslaru a spus că mai multe autostrăzi deja finalizate pierd finanțarea prin PNRR pentru că „anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”. „Sunt segmente de autostradă (care au fost scose din PNRR, n.r.), nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR”, a declarat demnitarul.  În comunicat, Transporturile arată ce proiecte au fost scoase din PNRR: • Autostrada Buzău – Focșani (A7) – finalizată și deschisă circulației. Lotul costa circa 4,2 miliarde de lei (840 milioane euro) și aproape era integral construit de firmele lui Umbrărescu. • Lotul 1 al Autostrăzii Ploiești – Buzău (A7) – finalizat și dat în circulație. Acesta a fost construit de Asocierea Impressa Pizzarotti & C SPA - Pizzarotti SA - Retter Project Management SRL. Pret: 1.468.550.055,22 lei fara TVA, durata de executie 20 de luni• Secțiunile Leghin – Moșca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (A8) - aceste loturi costau tot circa 800 de milioane de euro• Secțiunile Nădășelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania) - circa 700 milioane de euro, trei tronsoane construite de firmele lui Umbrărescu• Loturile 1, 3 și 4 din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș. Ministerul Transporturilor susține că se va găsi finanțare europeană „prin Programul Transport 2021–2027 sau din alte surse europene, convenite împreună cu Comisia Europeană”. Însă Programul Transport 2021-2027 este deja suprasubscris cu alte proiecte.  În plus, ministerul susține că „România nu pierde niciun euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinat sectorului transporturilor”: „În urma discuțiilor tehnice purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a stabilit că proiectele care rămân în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene, fără a mai necesita cofinanțare din bugetul de stat”. 

Autostrăzile din Moldova pierd finanțarea PNRR fiindcă oamenii lui Grindeanu au manevrat licitațiile Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Autostrăzile din Moldova pierd finanțarea PNRR fiindcă oamenii lui Grindeanu au manevrat licitațiile

Autostrăzile din Moldova pierd finanțarea PNRR fiindcă oamenii lui Sorin Grindeanu au manevrat, în perioada în care acesta era ministru al Transporturilor, licitațiile, arată ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Acesta nu a precizat clar ce segmente de autostradă pierd această finanțare, ci s-a referit doar la autostrăzile A7, a Moldovei, și A8, a Unirii.  Citește și: O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL Autostrada A7 era finanțată integral prin PNRR. Autostrăzile pierd finanțarea PNRR fiindcă oamenii lui Grindeanu au manevrat licitațiile „Sunt segmente de autostradă (care au fost scose din PNRR, n.r.), nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR”, a declarat demnitarul.  El a  explicat și șmecheria făcută de autoritățile române care a determinat UE să taie finanțarea: „Anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”.  Și metroul din Cluj a pierdut finanțarea europeană datorită faptului că nu a publicat toate informațiile în Jurnalul Oficial al UE. Comisia Europeană a reclamat faptul că valoarea actualizată a investiției - aprobată de Guvern în octombrie 2022 și care a făcut posibilă relansarea licitației organizate de Primăria Cluj-Napoca - nu a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE. Pîslaru a arătat că aceste fapte, legate de pierderea finanțării pentru segmente din A7 și A8, au fost menținute în secret. „În anumite cazuri au fost depuse chiar contestații. În momentul în care am preluat mandatul, nici măcar la nivel tehnic nu mai exista punere în discuție a acestor situații, se discută din august 2024, ele au fost mai mult sau mai puțin recunoscute public, rolul meu este doar să constat că au existat aceste comunicări din partea română pentru a convinge că lucrurile poate totuși au altă interpretare, dar concluziile din partea Comisiei și fără argumente adiționale din partea autorităților române pe care le-am găsit la preluarea mandatului sunt că aceste proiecte nu pot fi considerate că îndeplinesc toate condițiile regulamentelor europene”, a declarat Pîslaru.  Încă din octombrie 2024, un comunicat al Comisiei Europene arăta clar că jumătate din eșecurile care au blocat plata tranșei III din PNRR, în răspunderea directă a ministrului Grindeanu. Pintre altele, ministerul condus atunci de Grindeanu a ratat numirea transparentă a unor conduceri profesioniste la C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex și C.F.R. Călători.

Spital regional, sub ancheta procurorilor DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Arheologia bate PNRR: viitorul spital regional Iași, reclamat la DNA pentru costurile săpăturilor

Spital regional, sub ancheta procurorilor DNA. DNA a deschis o anchetă privind posibile nereguli în achizițiile făcute pe șantierul Spitalului Regional de Urgență (SRU) Iași, după o plângere penală depusă de beneficiarul lucrării. Spital regional, sub ancheta procurorilor DNA Noua conducere a ANDIS a sesizat procurorii, invocând un articol din „Ziarul de Iași” care semnala suspiciuni legate de costurile pentru excavator, arheolog și muncitori. Citește și: Președintele CJ Cluj anunță că nu mai este „parte” a PNL: „A fost sufocat de trădători de serviciu” Investigația internă a fost urmată de transmiterea cazului către DNA, din cauza gravității acuzațiilor. Printre suspiciuni se numără folosirea de declarații false pentru obținerea de fonduri europene. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dimensiunile dezastrului pentru care primarii și funcționarii sunt recompensați cu spor de 50% Foto: Facebook
Politică

Dimensiunile dezastrului pentru care primarii și funcționarii sunt recompensați cu spor de 50%

Dimensiunile dezastrului pentru care primarii și funcționarii sunt recompensați cu spor de 50%: Consiliul Fiscal scrie despre eșecul absorbției fondurilor UE, arătând că rata este “la un nivel extrem de scăzut“.  Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg “Ministerul fondurilor europene, care are peste 2.000 de angajați, deci o armată de oameni, care au reușit până în acești ani să își optimizeze câștigurile. Cum? Și-au impus în salariu un stimulent de fonduri europene, 50%. Peste acest stimulent și-au mai dat un spor de fonduri europene, 45%. Peste acest spor și peste stimulent și-au mai dat un spor de condiții vătămătoare, 15%, și au ajuns să aibă salariile cu 110% mai mari decât în sistemul public“, spunea premierul Ilie Bolojan la 8 iulie.  Dimensiunile dezastrului pentru care primarii și funcționarii sunt recompensați cu spor de 50% O analiză a Consiliului Fiscal, focalizată pe ministerul despre care vorbea Bolojan, arată că statul român a recompensat, prin aceste sporuri, un dezastru: “La finele lunii mai 2025, potrivit datelor MF (...) rata de absorbție efectivă a Fondurilor Structurale și de Coeziune din CFM 2021-2027 (exclusiv avansuri) era de numai 5,2%, nivel extrem de scăzut pentru jumătatea exercițiului financiar, făcând dificilă recuperarea întârzierilor“ “Examinarea calendarului plăților aferente PNRR, efectuate de CE către România în perioada 2021- iunie 2025, pune în evidență faptul că din septembrie 2023 până în iunie 2025, timp de aproape doi ani, cu excepția unei prefinanțări de 288 mil. euro aferentă REPowerEU, România nu a reușit să absoarbă nici un euro din fondurile PNRR“ “Ratele de absorbție efective (exclusiv prefinanțări) ale fondurilor aferente PNRR sunt extrem de scăzute în raport cu timpul rămas până la încheierea acestui program, respectiv august 2026. Pe ansamblul PNRR, la jumătatea anului 2025, rata de absorbție efectivă era de 23,3%, pe componenta granturi fiind de 31,6%, iar pe componenta împrumuturi de 15,8%“ “Cele 6 jaloane restante se referă la guvernanța întreprinderilor de stat (în special operaționalizarea AMEPIP și desemnareaadministratorilor în companiile de energie), contractele de investiții în transporturi și regimul fiscal special pentru microîntreprinderi, care nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România va trebui, de asemenea, să respecte cerințele jalonului privind pensiile speciale, care rămâne neîndeplinit“. Guvernul Bolojan a tăiat sporul acordat celor care lucrau cu fonduri europene de la 50% la 40%.   

Trei nuci împiedică construirea unui spital (sursa: Facebook/Ministerul Sănătăţii - România)
Eveniment

Cum justifică PSD eșecul construirii de spitale prin PNRR: trei nuci au blocat un proiect

Trei nuci împiedică construirea unui spital. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat, într-o declarație pentru Digi24, că întârzierile în construirea spitalelor finanțate prin PNRR sunt cauzate, în mare parte, de obstacole birocratice. Un exemplu elocvent: un proiect de spital a fost blocat timp de 16 luni din lipsa unui aviz de mediu pentru tăierea a trei nuci. Trei nuci împiedică construirea unui spital Ministrul a relatat că legislația specifică privind arborii de nuc a dus la tergiversarea unei investiții importante: Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar „Aveam pe teren trei nuci. Nucul are o legislație specială, nu poate fi tăiat în orice condiții. Era o investiție de peste 200 de milioane de euro. Acum se construiește, nucii s-au relocat.” „Și autoritățile locale trebuie întrebate” Ministrul a subliniat că nu doar administrația centrală poartă responsabilitatea întârzierilor, ci și autoritățile locale, în unele cazuri: „Oamenii să întrebe și autoritatea locală la Bistrița sau la Vaslui de ce spitalul se construiește, iar în alte părți, nu.” Primele spitale din PNRR, inaugurate până la finalul lui 2025 Potrivit lui Rogobete, primele două spitale construite prin PNRR vor fi inaugurate la sfârșitul anului 2025. Este voba despre Spitalul de Boli Cerebrovasculare din Cluj și Spitalul Județean de Urgență din Bistrița-Năsăud În primul trimestru din 2026 urmează să fie date în folosință alte două unități, iar restul celor 10 proiecte aflate în construcție vor fi finalizate în perioada august – octombrie 2026. Constructorii propun accelerarea lucrărilor Pentru a preveni pierderea fondurilor PNRR, constructorii implicați au venit cu soluții. Printre acestea, creșterea numărului de muncitori și prelungirea programului de lucru. Rogobete a afirmat că nu există riscul pierderii banilor europeni, fiind deja semnate 24 de contracte, deși în planul inițial erau prevăzute minimum 19 spitale: „Am semnat 24 de contracte tocmai în ideea că unele obiective de investiții se vor bloca, din motive birocratice sau din cauza Legii achizițiilor publice, care este greoaie și stufoasă.” Finalizarea spitalelor nu e garantată Întrebat dacă garantează finalizarea celor 14 spitale în termen, ministrul a refuzat să dea garanții scrise: „Nu pot să dau în scris pentru că nu garantez ce se întâmplă cu constructorii – pot apărea cazuri de insolvență. Sunt cazuri de forță majoră pe care nu le poate controla nimeni. Am însă încrederea că 14 unități sanitare vor fi date în utilizare anul viitor.”

Autostrada A8 riscă pierderea fondurilor PNRR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Două loturi din Autostrada A8, în pericol să piardă banii PNRR: lucrările sunt în mare întârziere

Autostrada A8 riscă pierderea fondurilor PNRR. Două loturi ale Autostrăzii A8 riscă să piardă finanțarea prin PNRR din cauza întârzierilor majore în execuție. Autostrada A8 riscă pierderea fondurilor PNRR Pe segmentul Moțca–Tg. Neamț, lucrările au ajuns abia la 10%, iar săptămâna trecută nu s-a lucrat deloc, deși termenul-limită este anul viitor. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie Asociația „Moldova Vrea Autostradă” avertizează public asupra pericolului pierderii fondurilor europene, invocând un „cod roșu de incompetență sau de rea-voință”. Și tronsonul Tg. Mureș–Miercurea Nirajului, aflat în aceeași situație, este finanțat tot prin PNRR, iar întârzierile pun sub semnul întrebării finalizarea sa în termen. Continuarea, în Ziarul de Iași

Viitorul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, responsabil de ratarea PNRR în Sănătate Foto: Facebook
Politică

Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe jumătate din spitalele planificate

Viitorul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, este direct responsabil de ratarea PNRR în Sănătate și autorul atacurilor la adresa lui Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie pe care urma să-l construiască Sanador.  Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan El este un apropiat al lui Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, a făcut inițial facultatea de chimie și, ulterior, timp de șapte ani, a studiat medicina, între 2012 și 2019. În acest timp el a luat și un masterat în chimie.  Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR în Sănătate Rogobete a fost secretar de stat la ministerul Sănătății, fiind direct responsabil de PNRR. În 2024, el se lăuda: “Contracte de finanţare concrete au fost semnate şi toate sunt în desfăşurare. În momentul de faţă, Ministerul Sănătăţii gestionează peste 3.200 de contracte de finanţare PNRR, pe toate palierele. Pot da exemple concrete de lucruri care s-au realizat“. Ministrul fondurilor europene, Marcel Boloş, a arătat însă, la 5 aprilie 2025, că, din 24 de spitale planificate, doar 13 ar mai putea primi finanţarea prin PNRR. “Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026”, a explicat Marcel Boloş.  În campania electorală din această primăvară, deputatul PSD Rogobete a lansat acuzația că Nicușor Dan a blocat, în calitate de primar al Capitalei, construcția unui spital de oncologie.  “Nu există nicio scuză pentru tine, Nicușor — nici măcar lupta ta, oricât de nobilă ai crede-o, cu mafia imobiliară. E prea mult, Nicușor. Prea mult să sacrifici oameni simpli, familii, copii, pentru o fixatie care, sincer, nu mai are nicio logică.   Ți-ai dat singur cu stângul în dreptul și cu dreptul în stângul, încercând să ne îneci în explicații fără noimă, care s-au dovedit, una câte una, simple minciuni. Nu doar că nu respecți oamenii, dar sfidezi și hotărârile instanțelor. Nici legea, nici bunul simț nu par să te oprească?“, scria Rogobete la 3 mai. 

Stenograme distribuite de un site pro-PSD: Ghinea cere să nu se respecte PNRR Foto: Facebook
Politică

Site pro-PSD publică o stenogramă a negocierilor de la Cotroceni: Ghinea cere să nu se respecte PNRR

Un site pro-PSD, stiripesurse.ro, publică o stenogramă parțială a negocierilor de la Cotroceni, în care senatorul Cristian Ghinea (USR) cere să nu se respecte PNRR. Citește și: Negocierile pentru viitorul guvern au ajuns la certuri deschise: PSD atacă UDMR, Ghinea pe Rafila Stiripesurse.ro este controlat de Iosif Bubble, sotul deputatei PSD Diana Tușa. Bubble deține și institutul de sondaje CURS și a avut în ultimii ani nenumărate contracte cu PSD și PNL. Ghinea cere să nu se respecte PNRR Potrivit stenogramei, Ghinea cere ca România să nu mai respecte prevederile din PNRR privind reforma fiscală, iar aceasta să fie renegociată. Până și ministrul UDMR Tanczos Barna a respins propunerea. „Cristian Ghinea (USR): Noi nu vrem să mai respectăm jalonul din PNRR referitor la reforma fiscală. Adrian Câciu (PSD): Păi tu l-ai pus acolo. Trebuie să îți asumi acest lucru acum. Cristian Ghinea (USR):  Vom renegocia acest lucru cu Comisia Europeană. Tanczos Barna (UDMR): Asta este o prostie. Pe 20 iunie, Comisia Europeană ne așteaptă cu planul fiscal, respectiv 1.1% din PIB pe partea de venituri. Dacă tu crezi că poți renegocia, te rog să te duci tu la Bruxelles pe 20 iunie, că eu nu am de ce să mă mai duc. Cristian Ghinea (USR): Noi nu respectăm acest angajament. USR nu vrea neapărat la guvernare. Tanczos Barna: Atunci ce mai faceți aici?!”, arată stenograma publicată de acest site.  PIB-ul este estimat la circa 1.900 de miliarde de lei, deci 1,1% - cât ar trebui să se obțină la buget prin creșterea de venituri - ar fi peste 20 de miliarde de lei. 

Nicușor Dan, implicare în problema PNRR (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan se implică în discuțiile cu Comisia Europeană referitoare la PNRR

Nicușor Dan, implicare în problema PNRR. Președintele Nicușor Dan a anunțat că marți dimineață va avea o convorbire telefonică cu Céline Gauer, directorul general al SG RECOVER – Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul Comisiei Europene. Discuția vizează Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și progresele făcute de România în implementarea acestuia. Nicușor Dan, implicare în problema PNRR Nicușor Dan a declarat că România se află în grupul statelor europene cu deficit bugetar excesiv, menționând că țara noastră are cel mai mare deficit din această categorie. Citește și: Bolojan le spune contabililor de comune că ar trebui să gestioneze mai multe localități, ca să-și justifice salariul În acest context, el a precizat că miercuri are loc o întâlnire a miniștrilor de Finanțe din UE, unde se va analiza progresul fiecărei țări. „La noi o să spună că n-au făcut nimic, dar nu mai mult”, a adăugat el. Deficit și PNRR Președintele a explicat că există două direcții distincte în discuțiile cu oficialii europeni. Una dintre discuții va fi cu vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, axată pe deficitul bugetar, și alta cu Céline Gauer, concentrată pe reformele asumate prin PNRR. România promite, dar nu livrează Nicușor Dan a recunoscut că România a promis multe în cadrul PNRR, dar nu a realizat suficiente progrese. Discuțiile cu Comisia vor viza atât transferul unor proiecte realizabile în locul celor nerealizabile, cât și reformele care întârzie să fie implementate, în ciuda angajamentelor asumate.

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR Foto: Facebook
Politică

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane EUR pe PNRR (motive: pensii speciale, politizare)

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR. Motive: pensiile speciale și politizarea companiilor de stat, în primul rând a celor din energie, controlate de ministrul PNL Sebastian Burduja.  Citește și: Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: două pensii speciale și un salariu imens Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR Ce a explicat, azi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș: „Primul jalon suspendat este cel legat de operaţionalizarea şi funcţionalizarea Autorităţii de Monitorizare a Indicatorilor de Performanţă a Întreprinderilor Publice, cum este cunoscută instituţia cu denumirea prescurtată AMEPIP, pentru care în prezent sunt suspendaţi 330 de milioane de euro, urmând ca până la data de 28 noiembrie 2025 să soluţionăm acest jalon cu numărul 440, respectiv să fie selectată şi numită conducerea AMEPIP după criteriile, respectiv standardele pe care le impune Comisia Europeană. Procedura se găseşte în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului” „Cel de-al doilea jalon care a fost suspendat este cel în legătură cu administratorii de companii de la Ministerul Energiei. Aceştia sunt 43 de administratori care în prezent sunt revocaţi. Suma suspendată este de 227 de milioane de euro şi suntem în următoarea situaţie: proceduri reluate pentru desemnarea administratorilor la opt companii - Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, CE Oltenia, Midia Green Energy şi CNCIR. Cele nereluate sunt la Societatea de Administrare a Participaţiilor în Domeniul Energiei - SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele şi Institutul nostru de Resurse Minerale în domeniul energiei. Termenul pentru ca noii administratori să fie numiţi este 28 noiembrie 2025” „Pentru componenta de pensii speciale - Jalonul 215, sunt suspendaţi 231 de milioane de euro. În prezent, proiectul de act normativ care priveşte componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistraţi este trecut de dezbaterile în comisii în Senatul României şi are două prevederi importante, respectiv creşterea vârstei de pensionare progresiv, până la 65 de ani, respectiv până în anul 2045. De asemenea, baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puţin deocamdată, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile în plen în Senatul României, la 85% din veniturile nete” Comisia Europeană a aprobat însă plata, în cadrul PNRR, a sumei de 1,279 miliarde de euro, din care componenta de grant este de 622 de milioane de euro, iar cea de împrumut de 657 de milioane de euro. 

Fost președinte al ANI, Horia Georgescu, arată cum a distrus CCR procedura de verificare a averilor Foto: Facebook
Politică

Fost președinte al ANI arată cum a distrus CCR procedura de verificare a averilor

Un fost președinte al ANI, Horia Georgescu, arată cum a distrus CCR procedura de verificare a averilor și a periclitat PNRR și aderarea la OECD. „Mecanismul central utilizat până acum — analiza comparativă între venituri și cheltuieli — devine, în fapt, inutilizabil”, arată el.  Citește și: Deputatul USR Năsui indică 13 cheltuieli care se pot tăia „din prima secundă”. Dar USR a preferat să-i trimită la negocieri pe Ghinea și Voiculescu Georgescu apreciază că decizia CCR de secretizare a declarațiilor de avere nu îl favorizează pe președintele Dan, ci, dimpotrivă, vulnerabilizează mandatul său, întrucât acesta are un mesaj bazat pe lupta anticorupție.  Fost președinte al ANI arată cum a distrus CCR procedura de verificare a averilor „Două aspecte esențiale trebuie subliniate în legătură cu decizia pronunțată ieri de Curtea Constituțională a României (CCR): 1. Deși aplicabilitatea deciziei este, formal, limitată la viitor, efectele sale practice sunt imediate și profunde. Dosarele în curs, inclusiv cele aflate pe rolul instanțelor cu obiectul verificării averii, vor fi grav afectate. Mecanismul central utilizat până acum — analiza comparativă între venituri și cheltuieli — devine, în fapt, inutilizabil. Eliminarea obligației de declarare exhaustivă a patrimoniului deținut împreună cu familia și excluderea din evaluare a membrilor de familie (soț/soție, copii aflați în întreținere) golesc procedura de conținut și eficiență.   2. În consecință, Agenția Națională de Integritate nu va mai putea solicita documente și informații despre aceste persoane, ceea ce reduce drastic capacitatea instituțională de investigație. Dacă și până acum procedura de control al averii prezenta deficiențe structurale, în urma acestei decizii devine, practic, inoperabilă. Se deschide astfel o breșă majoră în arhitectura națională de protejare a integrității funcției publice.   Este relevant de amintit că ANI a mai traversat o criză similară în 2010. Însă atunci existau alternative juridice viabile și un sprijin politic solid pentru remediere. Astăzi, acest suport lipsește. Iar principiul transparenței — fundamentul legal și funcțional al Agenției Naționale de Integritate — este grav compromis.   Contextul general este, de asemenea, profund diferit. În urmă cu 15 ani, susținerea luptei împotriva corupției era o prioritate națională, iar mecanismele europene de monitorizare — MCV și aderarea la Schengen — funcționau ca garanții externe ale reformei. Între timp, România a eliminat aceste repere de conformitate și, la scurt timp, regresează la paradigma legislativă a anilor ’90, când Legea nr. 115/1996 impunea o declarație de avere formală, opacă, inaccesibilă publicului și lipsită de control. Este o involuție regretabilă. Și, mai mult decât atât, profund îngrijorătoare.   Gravitatea situației depășește planul juridic. Este vorba despre credibilitatea internațională a României într-un moment marcat de incertitudine geopolitică și fragilitate politică internă. După sincopele majore înregistrate în relația cu partenerul strategic, România riscă să-și piardă încrederea și în fața Uniunii Europene, exact în etapa în care părea să-și consolideze statutul de stat membru matur și predictibil.   Aderarea la OCDE, unde ANI a fost prezentată ca model instituțional, este serios vulnerabilizată. Totodată, negocierea și implementarea PNRR — condiționată de angajamente clare privind buna guvernanță și integritatea publică — este afectată. Impactul strategic este major, iar consecințele, greu de cuantificat în acest moment.   P.S.: Pentru cei tentați să speculeze “conspiraționist” pe marginea acestei decizii, trebuie spus limpede: hotărârea CCR nu îl favorizează pe președintele Dan, ci, dimpotrivă, vulnerabilizează mandatul său. Mesajul central de reformă și relansare legitimă a luptei anticorupție — fără abuzurile trecutului, dar cu instrumente funcționale — este afectat direct. În mod subiectiv și politic, această decizie contravine direcției pe care a asumat-o în fața electoratului”, a scris Georgescu, pe Facebook. 

Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern: datoria publică și deficitul au explodat, PNRR - blocat

Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern: datoria publică și deficitul au explodat, PNRR este blocat din decembrie 2023, iar absorbția fondurilor de coeziune este jalnică, unele programe, precum cel pentru Sănătate, având rată de absorbție zero.  Citește și: Catastrofă: datoria publică a României a crescut cu 26,9 miliarde de lei în primele două luni din 2025, ajungând la 56,3% din PIB Azi, președintele ales, Nicușor Dan, se va întâlni cu miniștrii de finanțe și ai fondurilor europene. „Cumva noi suntem în recesiune în momentul acesta și în 2024 de asemenea”, a spus el, azi, precizând că „este nevoie să facem niște corecții, eu îmi doresc să le facem din cheltuieli”.  Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern Ce va moșteni viitorul guvern, cel mai probabil condus de Ilie Bolojan, care miercuri a primit susținerea PNL pentru a fi premier: Datoria publică la final de februarie (ultimele date publicate de Finanțe) ajunsese la 56,3% din PIB, o creștere de 1,5% din PIB în doar două luni. Doar în primele trei luni din 2025, plata dobânzilor a consumat 0,7% din PIB, deci ar putea ajunge la 2,8% din PIB. PNRR este blocat de 16 luni, tentativa de renegociere - care a avut loc acum câteva zile - a eșuat. Blocajul se datorează faptului că legea pensiilor speciale a fost modificată, după ce se ajunsese la un acord cu Comisia Europeană, și politizării companiilor de stat din subordinea lui Grindeanu (Transporturi) și Burduja (Energie). Potrivit unor estimări, s-ar putea pierde zece miliarde de euro din PNRR.  Rata de absorbție a fondurilor de coeziune 2021-2027 era, la final de aprilie, la doar 4,4%. Sănătatea și alte două programe cu alocări de 10,5 miliarde de euro aveau absorbție zero, nici măcar nu au depus cereri de plată. Digitalizarea (alocare de 2,1 miliarde euro) avea o absorbție de 0,77%. Pentru comparație, Transporturile au ajuns la 10,7%. România are cea mai mare inflație din UE - 4,9% Deficitul bugetar ar fi ajuns la 2,94% la final de aprilie, potrivit unor prime informații neoficiale În patru luni, guvernul Ciolacu nu a făcut nici o reformă, nu a oprit creșterea salariilor din sectorul bugetar și a continuat să politizeze conducerile companiilor de stat.  „Nu se poate concepe o intrare a României în insolvență, având în vedere că este stat membru UE”, spunea președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, în aprilie.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră