joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

257 articole
Eveniment

În lipsa banilor PNRR, România se cârpește cu mai puțini bani din Programul "Anghel Saligny"

România, cârpită cu programul „Anghel Saligny”. În lipsa fondurilor din PNRR, județul Iași beneficiază de investiții prin Programul Național „Anghel Saligny”, cu 124 de contracte semnate pentru drumuri, rețele de apă, canalizare și gaze. România, cârpită cu programul „Anghel Saligny” Valoarea totală a proiectelor aprobate se ridică la 1,49 miliarde de lei, dintre care mai sunt de achitat aproximativ 739 milioane. Citește și: Rusia nu recunoaște scrutinul prezidențial din România. "V-aș ruga să nu le numiți alegeri", spune Zaharova (MAE rus) La capitolul rețele de gaz, în județ au fost semnate 11 contracte în valoare de 286,7 milioane de lei, cu plăți restante de 222,4 milioane. Banii vin în contextul întârzierilor din PNRR și reprezintă o soluție de compromis pentru modernizarea infrastructurii locale. Continuarea, în Ziarul de Iași  

România, cârpită cu programul „Anghel Saligny” (sursa: Pexels/Alex Ugolkov)
Comisia Europeană refuză renegocierea PNRR, România riscă să piardă zece miliarde de euro Foto: Facebook
Politică

Comisia Europeană refuză renegocierea PNRR, România riscă să piardă zece miliarde de euro

Comisia Europeană refuză renegocierea PNRR, iar România riscă să piardă zece miliarde de euro, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la Europa FM. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Comisia Europeană refuză renegocierea PNRR, România riscă să piardă miliarde de euro „Nu stiu dacă e un eșec. Poate mai degrabă un dezacord cu recomandările Comisiei Europene, dezacord care ar însemna minim 10 miliarde euro pierdere pentru țară”, a spus Boloș, citat de acest post de radio.  Europa FM susține însă că negocierile ar putea fi reluate de viitorul Guvern.  Potrivit Europa FM, discuțiile au fost despre proiectele de investiții deja finantațe, dar care nu au fost implementate, până în prezent, decât în proporție de 50%, sub nivelul cerut, și pentru care nici nu există timpul necesar pentru a fi finalizate. Proiectele a căror implementare este sunt rețele de apă, canal, gaze, dar și drumuri județene și comunale. Dacă aceste proiecte nu sunt finalizate la 31 august 2026, când se finalizează PNRR, România riscă să dea banii înapoi și să plătească penalități de ordinul miliardelor de euro. „Obiectivul nostru este depunerea Cererii de Plată nr. 4 în luna iulie, dar pentru aceasta este esenţial ca procesul de renegociere să se încheie până la finalul lunii mai. Succesul negocierilor şi al implementării PNRR depinde, în mod esenţial, de colaborarea interinstituţională strânsă, de coerenţa poziţiilor tehnice şi de capacitatea de reacţie operativă în raport cu partenerii europeni. Renegocierea PNRR este deja într-o etapă avansată, în urma discuţiilor intense care au fost deja purtate cu Comisia Europeană. În această săptămână, la Bruxelles, vom avea discuţiile cu care ar trebui să închidem”, afirma, acum câteva zile, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

România a primit de la UE, de la aderare până în martie 2025, peste 102 miliarde de euro Foto: Facebook Comisia Europeană în România
Eveniment

România a primit de la UE, de la aderare până în martie 2025, peste 102 miliarde de euro

România a primit de la UE, de la aderare până în martie 2025, peste 102 miliarde de euro, arată ultimele date ale ministerului de Finanțe. Balanța netă este de 68,5 miliarde euro, pentru că România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 33,4 miliarde de euro. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu România a primit de la UE peste 102 miliarde de euro Dacă guvernul României și-ar îndeplini obligațiile, doar în acest an ar trebui să mai atragem peste 3,6 miliarde de euro din PNRR (estimarea ministerului de Finanțe), dar până acum s-au absorbit zero euro, în acest an. Din fondurile de coeziune ar trebui absorbită, în acest an, suma de 4,73 miliarde de euro, dar s-au atras doar 743 de milioane de euro în primele trei luni.  Fondul European de Garantare Agricolă ar urma să aducă fermierilor români două miliarde de euro, doar în 2025, și s-au consumat deja 1,4 miliarde de euro. În exercițiul financiar 2021-2027,  Fondul European pentru Garantare Agricola (FEGA) pune la dispoziția României uriașa sumă de 13,99 miliarde de euro.  Fonduri pentru dezvoltare rurala si pescuit sunt în valoare de aproape 5,2 miliarde de euro, în perioada 2021-2027, dar s-au consumat până în martie 2025 doar 551 de milioane de euro. 

Consiliul Fiscal desființează guvernarea Ciolacu Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Consiliul Fiscal desființează guvernarea Ciolacu: „s-au scăpat hățurile”, pierdem miliarde din PNRR

Consiliul Fiscal desființează guvernarea Ciolacu: „s-au scăpat hățurile”, pierdem miliarde din PNRR, iar situația bugetului este „un handicap enorm”, se arată într-o analiză semnată de președintele acestui consiliu, Daniel Dăianu, fost ministru PNL de Finanțe. Dăianu avertizează că va fi nevoie de o creștere a veniturilor la buget - o formulă eufemistică pentru majorarea impozitelor. Citește și: Informații controversate despre posibila oprire a lucrărilor la autostrăzile din portofoliul UMB, pentru că Guvernul nu plătește. Transporturile: „Pauză programată” Consiliul Fiscal desființează guvernarea Ciolacu Ce arată Dăianu despre guvernarea Ciolacu, deși nu o nominalizează: „Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE, față de 34-35% la țările din regiune), este un handicap enorm (...)  Dar nu avem cale de întors, după greșelile din anii trecuți” „Realitatea este că s-au scăpat hățurile din mână, și nu numai pentru că au fost ani electorali. Au lipsit un simț al priorităților și urgențelor, o programare bugetară clarvăzătoare. Este de repetat: succesiunea de crize nu poate justifica creșterea puternică a deficitelor bugetare în anii ultimi” „Suntem în situația de a pierde multe miliarde de euro din PNRR” „Dacă nu vom diminua deficitul bugetar în mod considerabil, s-ar putea pierde încrederea în leu, am putea asista la ieșiri de capitaluri din țară, s-ar produce mari presiuni către deprecierea monedei naționale” „Privind reforma pensiilor, care a pus presiune pe bugetul public în 2024 și cu efect deplin în 2025, cu atât mai mult ar fi fost nevoie ca programarea bugetară să o considere. Consiliul Fiscal a pledat, de altfel, pentru o gradualizare a implementarii acestei reforme” „Deficitul de 9,28% din 2024 este rezultatul unor imprudențe în construcția bugetelor și derapaje considerabile, subestimarea necesității de consolidare fiscală” Dăianu susține însă că „nu se poate concepe o intrare a României în insolvență, având în vedere că este stat membru UE. Dar aceasta nu implică evitarea unei corecții bugetare severe”.   

Informații controversate despre posibila oprire a lucrărilor la autostrăzile din portofoliul UMB Foto: Facebook
Eveniment

Informații controversate despre posibila oprire a lucrărilor la autostrăzile din portofoliul UMB

Informații controversate despre posibila oprire a lucrărilor la autostrăzile din portofoliul UMB: pagina de Facebook Drum Expres Focșani-Brăila- Constanța a scris că compania controlată de Dorinel Umbrărescu opreșește lucrările pe A3 (autostrada Transilvania) și A8 (Ungheni-Târgu Mureș). Citește și: Biserica Ortodoxă Română își declară neutralitatea în alegerile prezidențiale. Bisericile maghiare au cerut contracararea extremismului Informații controversate despre posibila oprire a lucrărilor la autostrăzile din portofoliul UMB În plus, „ca element de noutate, a scăzut ritmul și pe A7 lotul 3 Ploiești-Buzău, al turcilor de la Nurol-Makyol”. Ulterior, pagina de Facebook a scris că „Guvernul României a reușit totuși să se împrumute, doar că la niște costuri destul de mari. Deci, există totuși posibilitatea (foarte mică, de altfel), ca șantierele mai sus menționate, să nu se oprească”.  CNAIR a dezmințit informațiile susținând că ar fi vorba de o „pauză programată de o săptămână” pentru muncitorii de la UMB. Pe de altă parte, CNAIR scrie, fără să ofere detalii, că „este normal că toți constructorii să fie preocupați de asigurarea fluxurilor financiare care le permit continuarea activității în viitor, iar aceste fluxuri sunt asigurate atât din fonduri europene cât și din bugetul de stat”.  „Drum Expres Focșani-Brăila-Constanța” susține că „nu s-au plătit facturile pe lucrările executate și  predate către #CNAIR” și „nu s-au plătit diurnele  către șoferi”. Această pagină de Facebook prezintă discuțiile de pe un grup al celor care lucrează pentru UMB. În unul din aceste grupuri se arată că restanțele la plată sunt, în unele cazuri, din toamna anului 2024. Însă CNAIR intensifică controalele și ridică obiecții la lucrările efectuate pentru a justifica amânarea plăților, iar constructorii să nu ceară penalități.

150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în privat Foto: Facebook
Economie

150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în privat, susține decanul FABIZ, Tănase Stamule

Statul român ar trebui digitalizat și 150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în sectorul privat, susține decanul FABIZ, Tănase Stamule. El avertizează, într-o postare pe Facebook, asupra „schimbărilor” economice care vor veni în jurul anului 2030: generațiile născute în anii 60 vor ieși la pensie, iar costurile cu pensiile vor exploda, iar România va primi mult mai puține fonduri de la UE. Citește și: Important susținător al lui Crin Antonescu, despre "pozele" lansate de Lasconi: Fake grosolane care folosesc Rusiei „Avem următorii patru ani ca să ne pregătim pentru 2030 iar pentru asta avem în primul rând nevoie de o guvernare responsabilă, cu un premier alfabetizat economic. România are câteva șanse pe care dacă le folosește poate evita un colaps în 2030”, scrie Stamule. 150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în privat Ce soluții propune rectorul FABIZ: „Reorganizarea teritorială și administrativă și scăderea implicită a costurilor de funcționare a statului” „Digitalizarea statului și trimiterea a 150k din angajații de la stat în privat” „Atragerea unei părți a diasporei înapoi în țară datorită creșterilor salariale din România şi acoperirea implicită a deficitului de forță de muncă” „Creșterea producției de energie cu ajutorul fondului de modernizare pentru a genera un mix energetic cât mai stabil” „Dezvoltarea industriilor petrochimice și siderurgice bazate pe gazul de la Marea Neagră”.  Stamule arată că, în absența fondurilor de la UE, investițiile vor trebui făcute din bugetul de stat, ceea ce va pune o presiune pe deficit. În plus, după finalizarea fondului de modernizare, investițiile în energie vor trebui făcute de companii, deci statul va trebui să ia mai puține dividende - o altă problemă pentru deficit. 

Rafila recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR Foto: Facebook
Politică

Rafila recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR, tăierea nu va fi „substanțială”. El nu și-a asumat nici o răspundere și a arătat cu degetul spre ministerul Apărării și spitalele care ar fi schimbat indicatorii tehnici.  Citește și: Dezbaterea organizată de Digi, demolată bucată cu bucată de un fotograf profesionist: „Sunt curios care din regia de emisie avea fetișuri cu Olguța” El a arătat că au fost semnate contracte pentru 24 de spitale eligibile pentru a accesa fonduri din PNRR. Luni a fost făcută publică o notă a ministrului Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care arăta că Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR. Inițial, PNRR prevedea construcția, din aceste fonduri, a 24 de spitale, dar acum guvernul Ciolacu II își asumă finalizarea, cu fonduri PNRR, a doar 13 spitale.  Rafila recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR „Noi am semnat, din cele 27 de spitale eligibile, 24 de contracte. Asta a fost ceea ce a semnat Ministerul Sănătăţii cu diverşi beneficiari. Ele se găsesc în diverse stadii. Unele sunt foarte avansate, vă dau trei exemple, Agrippa Ionescu, Cluj şi Bistriţa. Altele se găsesc în stadii intermediare, dar sunt şi spitale care au semnat şi ele, la rândul lor, contractele de execuţie, dar ulterior au schimbat anumiţi indicatori tehnico-financiari şi au renunţat să le facă şi nu reuşesc să le facă în termen. Dau un exemplu, sunt patru centre de politraumă ale Ministerului Apărării Naţionale, două dintre ele sunt avansate sau chiar foarte avansate, mă refer la cel de la Sibiu şi cel de la Craiova", a afirmat Alexandru Rafila, marţi, la o conferinţă de presă.El a anunţat că la două dintre ele s-a renunţat, cele de la Piteşti şi Braşov, pentru că au schimbat indicatorii tehnico-financiari, valorile sunt mult mai mari şi complexitatea lucrării nu permite finalizarea la timp a acestor unităţi spitaliceşti.Alexandru Rafila a punctat că nu se va înregistra „o diminuare substanţială a fondurilor".„În ceea ce priveşte diminuarea, ea nu va fi substanţială sau nu va fi, pentru că costurile execuţiei acestor spitale s-au schimbat faţă de momentul contractării iniţiale, iar acesta este un argument de care ţine cont Comisia Europeană în alocarea fondurilor şi o să finalizăm, după ce o să aibă discuţie cei de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene cu reprezentanţii Comisiei Europene, să avem o proiecţie bugetară clară. Facem plăţi în fiecare lună, facem circa 300 de milioane de lei în fiecare lună plăţi către beneficiari, nu sunt (...) numai spitalele", a afirmat Alexandru Rafila.

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR Foto: Facebook
Politică

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR - presă

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR, arată o notă de informare transmisă de ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) către ministere, notă citată de Digi 24. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare Inițial, PNRR prevedea construcția, din aceste fonduri, a 24 de spitale, dar acum guvernul Ciolacu II își asumă finalizarea, cu fonduri PNRR, a doar 13 spitale.  Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR „Reducerea obiectivului privind construcția de unități spitalicești noi, la 13, ar trebui să conducă și la o reducere proporțională a bugetului alocat. Ar trebui să fie furnizate și explicații suplimentare cu privire la justificarea circumstanțelor obiective (probleme juridice neprevăzute, creșteri ale costurilor din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare etc). În plus, pe logica revizuirii anterioare a PNRR, ar fi trebuit păstrat un număr de 15 unități spitalicești, pentru a menține valoarea alocării”, arată documentul citat de Digi 24.  Postul arată că ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, nu a răspuns unei solicitări de a comenta situația.  În loc să folosească granturile PNRR, România se va împrumuta „Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026 (...) Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorţii, înţelegând importanţa pe care o au. 13 sunt în discuţie cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Diferenţa de şase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI”, spunea ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la 1 aprilie. 

Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă de pe ordinea de zi a Senatului

Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților a fost retrasă subit de pe ordinea de zi a Senatului. Senatoarea Oana Țoiu (USR) susține că ea era neconstituțională. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare Potrivit lui Țoiu, decizia scoaterii de pe ordinea de zi a Senatului a fost luată la solicitarea grupului SOS România, deși PSD, PNL și UDMR aveau o majoritate care le permitea să refuze cererea opoziției. Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă „Legea pensiilor speciale ale magistraților tocmai a fost amânată pentru după alegeri. Amânarea a fost la cererea SOS!! susținută de președintele de comisie PSD. I-am prins că vor să facă doar un truc electoral neconstituțional și au dat înapoi: două săptămâni amânare la comisia pentru muncă din Senat.   Nu vor de fapt să facă nimic, o puteau repara şi debloca cele 230.000.000 de euro blocate din PNRR, dar ei caută lozinci nu soluții. Proiectul “special, urgent, semnat de liderii coaliției, proiectul esențial pentru țara ACUM”, cel cu pensiile speciale ale magistraților, a dispărut oricum de vineri de pe ordinea de zi a plenului Senatului pentru săptămâna asta.   Vi se pare incredibil acest haos ? Puteți verifica ușor pe site-ul Senatului.   De bine ce miercuri ne-au convocat de urgență în paralel cu plenul și au lăsat doar 20-30 de minute între publicarea raportului final și introducerea proiectului pentru vot în plen, astăzi urgența a dispărut miraculos.   Chiar și domnul Crin Antonescu, fost parlamentar, a spus că deși este ideea lui o nouă lege a pensiilor speciale totuși azi își dă seama că nu au scris chiar bine alții proiectul (Alții fiind Ciolacu, că el era inițiator principal)   V-am spus de atunci că este doar un fluturaș electoral, unul neconstituțional, doar că tactica asta este o joacă neserioasă cu sistemul de justiție și cu relația cu Comisia Europeană (fiind jalon PNRR).   Tactica asta de păcăleli și amânări năruie treptat și încrederea oamenilor în legislativ, atât cât mai e, fragilă și în scădere.   Bun, și acum întrebarea de 100 de puncte este ce a fost în capul lor? Chiar au crezut că le merge iar și iar aceeași păcăleală ?   Atât de prost e proiectul de lege încât comisiile juridice nici măcar nu au vrut să primească la raport legea, deși în celelalte legi care priveau pensiile magistraților comisiile juridice erau decidente pe raportul pe fond”, a scris Țoiu pe Facebook.    „Am solicitat cu fermitate astăzi coaliției de guvernare, la această reuniune, să terminăm odată cu pensiile speciale din magistratură, cu vârstele de pensionare diferite, pentru că trebuie să existe un principiu de echitate pentru toți cetățenii acestei țări”, a anunțat Crin Antonescu, la 7 aprilie. În scurt timp, la 8 aprilie, Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu și Kelemen Hunor au depus un proiect de lege în acest sens. Acesta este proiectul scos acum de pe ordinea de zi. 

Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA Foto: grupaj Euronews/TikTok
Economie

ANALIZĂ Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA, România nu se mai poate împrumuta

Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA arată surse guvernamentale, întrucât deficitul pe primele trei luni este mai mare ca în 2024, România nu se mai poate împrumuta din exterior, iar PNRR-ul este înghețat. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat, pentru Bloomberg, că România a renunțat să se mai împrumute pe piețele externe până după alegeri, când vor urma „măsuri suplimentare”.  Citește și: Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA Cu toate acestea, salariile în sectorul de stat, de la falimentarul Metrorex la regia SRI, Rasirom, continuă să crească. Cheltuielile cu salariile bugetarilor s-au majorat cu peste 16% în primele două luni din 2025 față de perioada similară din 2024, arată ultimele date oficiale ale Finanțelor. În plus, numărul bugetarilor a crescut în primele luni din 2025, iar Guvernul a anunțat noi angajări.  Ce semnale sunt că, după alegeri, va urma un tsunami pentru economia României: Economica.net a scris, la 23 aprilie, că TVA-ul va fi majorat la 21%, iar măsura ar trebui luată urgent, poate chiar înainte de turul II al alegerilor prezidențiale.  Bloomberg a scris că deficitul bugetar la trei luni a ajuns la 2,3%, față de doar 2,04% în primele trei luni din 2024. Eurostat a arătat că deficitul bugetar în 2024 a fost de 9,3%, nu 8,65%, cât a declarat ministerul de Finanțe. Cheltuielile salariale ale bugetarilor au crescut, în primele două luni din 2025, cu peste 16%, față de perioada similară din 2024. Companiile de stat continuă să crească salariile, chiar dacă au pierderi. PNRR este înghețat, nici un ban nu a mai venit de circa un an. Absorbția fondurilor de coeziune merge prost, sunt programe, precum cel pentru Sănătate, cu absorbție zero. Investițiile străine au căzut, arată datele BNR În aceste condiții, România s-a angajat ca, până la final de an, să reducă deficitul bugetar de la 9,3% la 7%. 

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită Foto: Captură video
Politică

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită: zero activități la Guvern timp de șase zile

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită: el a avut zero activități la Guvern timp de șase zile - potrivit informațiilor de pe site-ul Executivului - deși criza economică se adâncește, iar PNRR este blocat.  DeFapt.ro a arătat că și la început de an, între 17 și 24 ianuarie, premierul pare să fi chiulit de la serviciu.  Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” În anii în care era, de facto, în campanie electorală, președintele PSD posta pe Facebook imagini de la vizitele sale la biserică, în zilele de Paște, dar în 2025 nici măcar acest lucru nu l-a făcut.  În campania electorală, presa a scris că Sorina Docuz, cu care Ciolacu ar avea o relație, a fost trimisă în Dubai, pentru a fi protejată de presă. Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită Ultima apariție publică a lui Ciolacu, în calitate de premier, a avut loc la 16 aprilie, miercuri, când, printre altele a condus ședința de guvern. Joi, vineri și marți, 22 aprilie, pe site-ul Guvernului este consemnat: „Nu există evenimente publice programate în această zi”.  Nici pentru 23 aprilie nu au fost anunțate activități.  După ce a pierdut alegerile prezidențiale, Marcel Ciolacu a mai avut, aparent, minivacanțe de vineri până luni, în care nu consemna nici o activitate publică în calitate de șef al Executivului.  În acest timp, PNRR-ul este înghețat urmare a modificărilor aduse la legea pensiilor speciale, iar deficitul la primele două luni a ajuns la 1,58% din PIB. Guvernul a promis că va îngheța cheltuielile cu salariile bugetarilor, dar acestea au crescut cu 16,2% în primele două luni din 2025, față de perioada similară din 2024.  Singurul spațiu în care liderul PSD este activ în mod constant este TikTok. Luni, după Paște, el a postat un videoclip cu Crin Antonescu. 

Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Investigații

EXCLUSIV Burduja dă afară numiții politic în CA Nuclearelectrica, îi înlocuiește cu membri PNL, PSD

Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) pentru a convinge Comisia Europeană că a depolitizat compania de stat. Ministrul Energiei apelează la acest truc pentru a debloca plata a 300 de milioane de euro din PNRR, bani indisponibilizați de Comisia Europeană. Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) Practic, pretextul lui Burduja este că, prin aceste schimbări în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica, se va bifa jalonul 121 din PNRR, acum neatins de România. Printre cei propuși în CA al Nuclearelectrica de ministrul Sebastian Burduja se află: pesedistul Pavel Casian Nițulescu, un fost lăcătuș mecanic și actual secretar de stat la ministerul Energiei; fostul deputat PNL Laurențiu Cazan; pesedistul Petre Nicolescu, coordonatorul departamentului Energie al PSD; liberalul Oleg Burlacu, vicepreședinte PNL Sector 5; academicianul Ionuț Purica, ex-consilier al lui Sebastian Burduja la Ministerul Cercetării. Jalonul 121 din PNRR costă România 300 de milioane de euro Comsia Europeană a trimis o scrisoare Guvernului României, respectiv premierului Marcel Ciolacu, prin care informa că s-a decis blocarea a 300 de milioane de euro destinați României, bani aferenți jalonului 121 din PNRR. Citește și: Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 de euro în 2024. Toți șefii și membrii CA, bonusuri uriașe Motivul: oficialii de la Bruxelles au constatat existența unei serii de conflicte de interese și influențe politice în numirea membrilor în consiliile de administrație ale companiilor de stat. Printre aceste companii se află și Nuclearelectrica, una dintre cele mai importante companii din industria energetică, acolo unde trei din cei șapte membri ai Consiliului de Administrație au fost numiți direct, fără a fi supuși unei proceduri de selecție competitive și transparente, conform economedia.ro. Culmea schimbărilor în CA: susținuții politic, înlocuiți cu membri de partid Între timp, unul din membrii Consiliului de Administrație a decis să părăsească forul de conducere. Ministrul Sebastian Burduja a decis să mai revoce alți patru membri CA, unii - din cauze neimputabile, alții - din motive imputabile.   În cazul celor care vor fi revocați din cauze neimputabile, ministrul Sebastian Burduja a invocat respectarea "jalonului nr. 121 din Planul Național de Redresare și Reziliență al României". Practic, Burduja a decis să-i înlocuiască pe membrii CA aflați în conflict de interese sau sprijiniți politic cu foști și actuali politicieni de la PSD și PNL.  Oleg Burlacu (PNL), aproape 800.000 de lei de la Transelectrica Liberalul Oleg Burlacu, vicepreședintele PNL Sector 5, este una din cele cinci propuneri ale ministrului Sebastian Burduja pentru Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. Avocat de profesie, Oleg Burlacu a făcut parte din Consiliul Local al Sectorului 5 în perioada 2012-2016. Ulterior, în 2019, a ajuns, pe filieră de partid, membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica. În anul 2021 a fost dat afară de la Transelectrica în urma unei decizii a premierului Florin Cîțu, care voia să scape de oamenii numiți de premierul Ludovic Orban. Războiul dintre Florin Cîțu și Ludovic Orban a fost decontat din taxele și impozitele plătite de români: Oleg Burlacu a dat în judecată Transelectrica la Curtea de Arbitraj de la Viena, reclamând că a fost revocat ilegal din funcție. În urma acestui demers, a primit compensații de 792.132 de la Transelectrica, adică în jur de 159.000 de euro. Laurențiu Nicolae Cazan, fost deputat PNL Un alt liberal propus de ministrul Sebastian Burduja, șeful PNL București, în CA al Nuclearelectrica este fostul deputat Laurențiu Nicolae Cazan. În perioada 2013-2017, Cazan a fost președinte TNL Râmnicu Vâlcea, apoi a ajuns în Biroul Politic Județean Vâlcea. Din iunie 2024, este președinte interimar la PNL Vâlcea. Cazan a profesat ca avocat, dar a trecut și  prin Consiliul de Administrație al CET Govora. Anul 2020 i-a adus un mandat de deputat PNL. Nu a fost ales pentru un nou mandat în 2024. Soția sa, Iulia Elena Cazan, lucrează la Consiliul Concurenței, filiala Râmnicu Vâlcea. Nițulescu (PSD), fost lăcătuș mecanic Pesedistul Pavel Casian Nițulescu este o altă propunere a ministrului Sebastian Burduja pentru conducerea Nuclearelectrica. Nițulescu și-a început cariera în 1991, ca lăcătuș mecanic la Uzina de Preparare a Cărbunelui Petrila, apoi a ajuns inginer și a lucrat în domeniul minier. Penultima funcție deținută a fost cea de director la Sucursala Presterv Petroșani a Complexului Energetic Hunedoara. În ianuarie 2022, Nițulescu a fost numit secretar de stat la Energie, iar în paralel, începând cu august 2023, a fost și membru în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Pavel Casian Nițulescu a menționat în CV-ul său că este licențiat în drept la Univesitatea "Titu Maiorescu", la care a fost înscris în perioada 2001 – 2005, timp în care figura angajat ca inginer adjunct – șef stație CFU, respectiv șef sector Transport  CFU la exploatarea de preparare a cărbunelui Valea Jiului. După ce a ajuns ajuns la București, pesedistul Pavel Casian Nițulescu a făcut un curs de Securitate și Bună Guvernare la Universitatea Națională de Apărare Carol I. Fostul șef de cabinet al lui Bădălău, promovat de Burduja la Nuclearelectrica Petre Iulian Nicolescu, un alt pesedist propus pentru CA al Nuclearelectrica, este coordonatorul Departamentul Energie din cadrul Consiliului Național al PSD. Acesta și-a început activitatea în 1999 ca agent comercial la o firmă din Pitești. Ulterior, a ajuns consilier juridic la Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Argeș. În perioada decembrie 2003 – ianuarie 2014, Nicolescu a fost funcționar public cu statut special, apoi a fost plasat ca șef serviciu la Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie. Tot pe filieră de partid, a ajuns șeful Departamentului pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului din Ministerul Economiei. În iulie 2016 a ajuns la Primăria Sector 4, iar în februarie 2017 a fost numit secretar de stat la Turism. De la Turism, a trecut la Economie, apoi iar la Privatizare. Din noiembrie 2018 până în noiembrie 2019, Nicolescu a fost șeful de cabinet al ministrului Niculae Bădălău. Apoi, a primit sinecuri la Depogaz Ploiești și la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). Academicianul Ionuț Purica, fostul consilier al lui Burduja Academicianul Ionuț Purica este ultimul din cei cinci nominalizați de ministrul Sebastian Burduja pentru șefia Nuclearelectrica. În ultimii 20 de ani, a fost cercetător senior la Academia Română, director executiv la FCCEA, consultant extern la Banca Mondială, președinte CNCAN și consilier al ministrului Sebastian Burduja la Ministerul Cercetării. În anul 2009, Ionuț Purica a fost și consilierul ministrului Economiei Adriean Videanu, nașul ministrului Sebastian Burduja. Totodată, Ionuț Purica face parte din Consiliul Științific al Fundației Universitare a Mării Negre "Mircea Malița", condusă de profesorul cu vederi rusofile Dan Dungaciu. DeFapt.ro a insistat să obțină un punct de vedere de la ministrul Sebastian Burduja în legătură cu propunerile pentru CA al Nuclearelectrica, dar ministrul a refuzat orice dialog.     

Pensiile speciale dispar, minte Marcel Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Pensiile speciale vor dispărea, minte Ciolacu, vorbind de un proiect de lege cu țintă electorală

Pensiile speciale dispar, minte Marcel Ciolacu. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, marți, că împreună cu liderii coaliției de guvernare a depus în Parlament un proiect de modificare a Legii pensiilor speciale. Miza: evitarea pierderii a 230 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ce nu spune Ciolacu este că această lege, dacă va fi votată, se va aplica doar în cazul celor care devin magistrați după intrarea în vigoare a legii. Practic, această lege va putea fi aplicată la aproximativ 40 de ani de la intrarea în vigoare. Pensiile speciale dispar, minte Marcel Ciolacu Inițiativa a fost lansată, potrivit lui Ciolacu, la propunerea liderului informal al Coaliției, Crin Antonescu, și semnată de Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR Premierul a explicat că este o măsură necesară pentru a respecta angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene. Ciolacu a precizat că modificările urmăresc corectarea diferențelor dintre pensionari, atât în ceea ce privește contributivitatea, cât și vârsta de pensionare, care ar trebui să fie de 65 de ani pentru toți, inclusiv pentru beneficiarii de pensii speciale. „România are nevoie de un președinte mediator, un om al dialogului”, a declarat premierul, exprimându-și încrederea că Crin Antonescu va promulga legea. Proiectul, dezbătut în regim de urgență în Parlament Biroul permanent al Camerei Deputaților a decis ca proiectul legislativ să fie analizat în procedură de urgență. Termenul-limită pentru depunerea amendamentelor este 15 aprilie, iar raportul comisiilor de specialitate trebuie emis până la 23 aprilie. Ce prevede proiectul Potrivit propunerii legislative, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, magistrații de la Curtea Constituțională și personalul juridic de specialitate vor putea beneficia de pensii de serviciu doar dacă: au cel puțin 25 de ani vechime exclusiv în aceste funcții; au vârsta minimă de 48 de ani la data pensionării. Vârsta de pensionare pentru magistrați urmează să crească treptat, urmând să ajungă la 65 de ani până în 2045.

CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Politică

CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro

CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR dacă nu îndeplinește corect jalonul 215. Acest jalon prevede „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”. Inițial, jalonul a fost considerat îndeplinit, dar CCR a decis că este neconsituțională impozitarea progresivă a acestor pensii. Urmare a deciziei CCR, care modifica ceea ce fusese deja convenit cu Bruxelles-ul, Comisia Europeană a suspendat complet plata celei de-a treia tranșe din PNRR.  Citește și: Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu și ministerul de Finanțe România va pierde 230 de milioane de euro dacă nu elimină sau modifică sistemul de pensii speciale, a spus ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, acum patru zile. Cu toate acestea CSM a anunțat a că refuză orice modificare a pensiilor speciale și amenință cu un „blocaj” - o posibilă sugestie la o nouă grevă ilegală a judecătorilor.  Potrivit luju.ro, acest comunicat a fost adoptat și de procurorii, și de judecătorii din CSM, un extrem de rar moment de unitate.  CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale „Orice reluare a dezbaterilor publice referitoare la pensia de serviciu readuce în actualitate riscul revenirii la situația extrem de dificilă cu care sistemul judiciar s-a confruntat în anii anteriori pe fondul acelorași incertitudini ale magistraților în privința statutului lor, fapt care ar conduce la un un real blocaj la nivelul instituțiilor autorității judecătorești”, se arată în comunicatul CSM. „Consiliul atrage atenția că orice modificare a legislației privind drepturile magistraților se poate face numai cu respectarea standardelor constituționale în materie și, în orice caz, în urma unui dialog autentic și onest cu reprezentanții sistemului judiciar. Pe de altă parte, nu poate fi ignorat faptul că reglementarea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost amendată de dată recentă, în anul 2023 fiind adoptată Legea nr. 282/2023 prin care s-a stabilit soluția normativă potrivită sub aspectul pensiilor magistraților, cu asigurarea garanțiilor adecvate din perspectiva acestei componente financiare a independenței justiției, situație care a avut efectul stabilizator în privința resurselor umane din sistemul judiciar”, mai atrage atenția consiliul - fără a preciza că această lege a fost schimbată prin decizia CCR.  Furia CSM pare să fi fost declanșată de intenția ca liderii PSD, PNL și UDMR să-și asume un nou proiect de modificare a sistemului de pensii speciale, proiect care să marcheze îndeplinirea jalonului 215 din PNRR.   

Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș Foto: Facebook
Politică

Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu

Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu și ministerul de Finanțe. Un document al ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) arată punctual ce măsuri au ratat ministerele Transporturilor, Energiei, Muncii și Finanțelor, ceea ce a dus la neîndeplinirea a șase jaloane din cererea trei de plată - chiar dacă numele demnitarilor care conduc aceste structuri nu sunt menționate.  Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Însă principala problemă este, de fapt, legată de faptul că CCR a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale, „un principiu care a fost esențial pentru abordarea generală a reformei” - explică MIPE.  Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR Ce nu a făcut ministerul Transporturilor:  nu a respectat legislația privind achizițiile publice la semnarea unor contracte privind reabilitarea căii ferate. Mai exact, n-a mai publicat în Jurnalul Oficial al UE (echivalentul Monitorului Oficial) „erate” care schimbau condiții importante, precum eliminarea unor cerințe privind experiența tehnică și profesională. politizarea numirilor la conducerile Metrorex, CNAIR, CFR, CNIR și CFR  Marfă Ministerul Energiei: politizarea numirilor, plus selecție netransparentă și posibile conflicte de interese, la 17 companii din energie Ministerul de Finanțe: plafonul pentru microîntreprinderi trebuia redus până la pragul de eligibilitate de înregistrare în scopuri de TVA. Ministerul Muncii: este considerat responsabil de schimbarea, pe șest, a legislației privind pensiile speciale. Faptul că CCR a declarat neconsituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale a dus la suspendarea „integral” a cererii trei de plată, arată MIPE.  În sfârșit, vinovat de eșecul PNRR este și Secretariatul General al Guvernului, care, la selecția conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), nu a respectat principiile guvernanței corporative. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră