duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

169 articole
Economie

Ne paşte junk rating

Ne paşte junk rating dacă nu rezolvăm problemele legate de deficitul bugetar şi absorbţia fondurilor din PNRR, avertizează Eugen Rădulescu, director în BNR. Ne paşte junk rating „Reprezentantul BNR, care a vorbit în nume propriu și nu în numele băncii centrale, a arătat că este neapărată nevoie de o restabilire a echilibrului bugetar, în condiţiile în care vom avea o creştere economică şi în acest an, moderată faţă de ceilalţi ani (3% sau poate mai puţin), dar totuşi cea mai mare din Uniunea Europeană (...) Astfel, Rădulescu a concluzionat că reechilibrarea cheltuielilor bugetare şi o bună absorbţie a fondurilor din PNRR, care sunt în parte deja venite în conturile BNR, şi care dau şi un sentiment de încredere investitorilor ar fi principalele condiţii pentru ca România să nu fie retrogradată de agenţiile de rating în categoria junk”, arată economica.net. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro „Deficitul bugetar şi deficitul de cont curent sunt extrem de mari şi extrem de greu de corectat. Când am avut scedere a deficitului bugetar am avut şi scădere a deficitului extern. Ele sunt legate 1 la 1. Calea de rezolvare a deficitului extern este prin reducerea deficitului public, iar aici nu stăm deloc bine. Noi avem un deficit public structural, înainte de criza pandemică România era singura ţară UE în procedură de deficit excesiv, care s-a oprit pentru că a fost pandemia, dar trebuie sa ne apropiem de ceea ce este stabilit de regulile UE”, a mai explicat Rădulescu, potrivit Ziarului Financiar.

Ne paşte junk rating, spune Eugen Rădulescu Foto: ZF
România a cheltuit doar 1,3% din PNRR
Eveniment

România a cheltuit doar 1,3% din PNRR

Eșec al PNRR: România a cheltuit doar 1,3% din cele 27 miliarde de euro, adică 340 milioane de euro, arată datele centralizate de Ziarul Financiar. „La ritmul actual de absorbţie, România ar avea nevoie de 78 de ani să cheltuiască cele 27 miliarde de euro”, scrie această publicație. Mai sunt trei ani până la finalul perioadei în care pot fi luaţi bani din PNRR, explică ZF. PNRR-ul României a fost aprobat în octombrie 2021, iar primii bani au fost primiți în decembrie 2021. Grafic: Ziarul Financiar România a cheltuit doar 1,3% din PNRR Însă datele ministerului de Finanțe arată chiar mai rău. La final de aprilie 2023, potrivit excecuției bugetare, în acest an se cheltuiseră 477 milioane lei - adică sub 100 de milioane de euro - din fondurile PNRR nerambursabile (deci fără partea de granturi). În 2022, la 31 decembrie, sumele cheltuite erau de 235 milioane lei. În total: circa 712 milioane lei cheltuiți din PNRR, partea de granturi. În plus, așa numita „Evoluție a fluxurilor financiare dintre România și Uniunea Europeană la 31.05.2023” arată că, în 2023, s-au încasat zero euro din „Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) - granturi” și, până la final de an, se așteaptă 3,6 miliarde euro. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară Cererea de plată numărul 2 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va fi aprobată parțial pe data de 26 iunie, pentru că două dintre jaloanele de la Ministerul Energiei sunt neîndeplinite și mai urmează discuții pentru închiderea acestora, au afirmat surse guvernamentale pentru Economedia. Totodată, Guvernul pregătește depunerea în luna iulie a cererii de plată numărul 3, cu o valoare de 3,2 miliarde de euro, în paralel cu discuțiile cu Comisia Europeană pe modificarea PNRR.

Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari Foto: Digi 24
Eveniment

Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari

Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari, nu vor să li se taie pensia specială și nici să muncească mai mult. Ei solicită actualizarea, în cel mai scurt timp posibil sau, cel târziu, la prima rectificare bugetară, a sporurilor, indemnizaţiilor şi a compensaţiei pentru chirie, precum şi prezentarea proiectului noii Legi a salarizării unitare pentru a formula puncte de vedere pertinente pe marginea actului normativ, potrivit unui comunicat al organizaţiei sindicale. Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari Conform sindicatelor, compensaţia pentru chirie este raportată la o valoare de referinţă din 2009, iar sindicaliştii solicită să fie actualizată în funcţie de cuantumul actual al salariilor în Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională (SAOPSN). De asemenea, pe lista de revendicări se mai află majorarea normei de hrană şi a normei de echipare, prin raportare la valoarea actuală a indicilor preţurilor/utilităţilor şi la datele statistice furnizate oficial de către INS, privind costul "coşului zilnic". Sindicaliştii au făcut referire şi la majorarea, la procentul maxim prevăzut în Legea-cadru 153/2017, a sporului de suprasolicitare neuropsihică acordat în prezent beneficiarilor din MAI, prin raportare la volumul, complexitatea şi riscurile profesionale ale muncii de poliţie şi la incompatibilităţile sau la interdicţiile poliţiştilor judiciarişti, care sunt asimilaţi din acest punct de vedere cu magistraţii. Pe lista de revendicări se mai află un nou Statut al poliţistului, dată fiind perimarea actualei legi, în vigoare - în cea mai mare parte - de peste 20 de ani, răstimp în care am devenit stat membru UE şi NATO. Polițiștii vor pensii ca-n NATO Totodată, s-a solicitat reglementarea Ghidului carierei poliţistului, pentru a asigura predictibilitate în profesie, accederea corectă în funcţii, stabilitate pe post, obţinerea gradelor profesionale la termene rezonabile şi în condiţii obiective etc. Pe de altă parte, sindicaliştii au solicitat scoaterea pensiilor militare din PNRR, "unde au fost asimilate, fără temei, de către guvernarea din 2020-2021, cu cele 6 sisteme de pensii de serviciu gestionate de Casa Naţională de Pensii Publice". Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” „Sperăm că Guvernul actual nu va ignora o realitate evidentă: pensiile militarilor şi poliţiştilor din statele NATO/UE datează de foarte mulţi ani şi sunt fundamentate pe riscurile profesionale, complexitatea şi importanţa socială a misiunilor derulate în interes naţional, european şi internaţional, pe speranţa de viaţă mai redusă faţă de alte domenii de activitate, pe incompatibilităţile si interdicţiile impuse prin lege etc", se precizează în comunicatul Federaţiei Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual (FSNPPC).

Dezastrul de după grevă Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Dezastrul de după grevă

Dezastrul de după grevă: viitorul premier, Marcel Ciolacu, s-a dovedit un laș, AUR este în ascensiune, fiind principalul beneficiar politic al acestui protest, deficitul bugetar va exploda și va ucide PNRR, iar opoziția de dreapta a fost inexistentă, lăsând formațiunile extremiste să câștige. Dezastrul de după grevă Iată ce s-a putut constata pe perioada grevei și care vor fi consecințele: Viitorul premier, Marcel Ciolacu, a fugit de răspunderea funcției de șef al Guvernului, lăsând un guvern slab, care mai avea câteva zile până la demitere, să negocieze și să-și asume cheltuieli bugetare pentru viitor. Ciolacu nu a oferit nici o soluție la grevă și a făcut declarații complet paralele, precum cea despre „patriotismul economic” pe care-l va promova viitorul Executiv. AUR a manipulat greva cu ajutorul rețelelor sociale, unde și-a difuzat mesajele și a instigat la continuarea protestului. De altfel, chiar unul din liderii sindicali, Marius Nistor, s-a plâns la Antena 3 că rețelele sociale sunt infiltrate de persoane care sunt în afara sistemului de Educație și care seamănă neîncrederea. Probabil că AUR va câștiga masiv în intenția de vot și va depăși 25%. Deficitul va exploda: pentru anul acesta, angajamentele salariale față de cadrele didactice vor însemna cheltuieli suplimentare de 2,75 miliarde de lei, dar anul viitor se vor adăuga 15 miliarde de lei în plus la aceste salarii. Cum Guvernul nu pare să aibă voința politică de a tăia din cheltuieli, iar ANAF încasează oricum mai puțin decât era planificat, aceste cheltuieli probabil vor crește deficitul. Menținerea sub control a deficitului era o condiție esențială a PNRR. „Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă și trecerea aceasta de la un deficit de la un 4,4% la un deficit de 3% din PIB nu se poate realiza dintr-o dată”, explica ministrul Marcel Boloș în aprilie 2023. România trebuia, conform PNRR, să adopte o lege unică de salarizare. În loc să rezolve problema salarizării profesorilor prin acea lege, Guvernul a emis trei ordonanțe de urgență doar pentru salarizarea cadrelor didactice. Opoziția care se autodefinește de dreapta nu a reușit să-și impună mesajele în perioada grevei profesorilor. Este posibil ca, pe viitor, încurajate de succesul cadrelor didactice, și alte categorii de bugetari care pot genera blocaje majore să încerce să obțină în acest fel majorări salariale. Deșiu aflat la guvernare, vicepremierul UDMR Kelemen Hunor a dispărut între 26 mai și 11 iunie, când a reapărut la negocierea viitorul guvern. De altfel, el își planificase., din 8 iunie, un turneu în Bali, pe linie parlamentară, dar se pare că a renunțat la el. Spre deosebire de greva profesorilor din 2005, când ministrul Educației, Mircea Miclea a demisionat - în semn de protest pentru faptul că Educația nu beneficiază de o alocare bugetară corespunzătoare - actualul deținător al acestui portofoliu va fi prezent, probabil, și în viitorul guvern Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Cea mai dură înfrângere a Puterii, din noiembrie 2021: seria de gafe care a făcut ca sindicatele din Educație să obțină aproape tot ce au dorit

Un sindicat al polițiștilor amenință că va „bloca sistemul” Foto; Facebook sindicatul Europol
Eveniment

Un sindicat al polițiștilor amenință că va „bloca sistemul”

Un sindicat al polițiștilor, SNPCC, amenință că va „bloca sistemul” dacă li se taie din pensie și vor fi obligați să muncească până la 65 de ani. Ei cer ca legea 223/2015 - privind pensiile pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare - să fie scoasă din PNRR. Dacă revendicările lor nu vor fi soluționate, ei vor protesta în stradă, putând să meargă până la „blocarea sistemului” - fără a explica însă ce înseamnă această amenințare. Un sindicat al polițiștilor amenință că va „bloca sistemul” „SNPCC va declanșa într-o primă etapă proteste în stradă, urmând ca, în funcție de evoluția situației să adopte noi măsuri de reacție și protest în vederea îndeplinirii următoarelor obiective care își pun amprenta inclusiv pe deficitul de personal nemaiîntâlnit până în prezent în M.A.I, când, pentru prima dată, în școlile de agenți de poliție, după etapa verificării cunoștințelor, au rămas 0,57 candidați/loc, pe 30.05.2023 urmând să debuteze examinările medicale care, cu siguranță vor reduce și mai mult numărul de candidați rămași în cursă. Astfel, în urma consultării celor 74 de organizații SNPPC din țară (poliție, poliție de frontieră și poliție imigrări), SNPPC a luat decizia organizării de mișcări sindicale având 2 revendicări principale: Aplicarea în integralitate a Legii 153/2017 pentru întreaga familie ocupațională Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională începând cu 01.07.2023. Scoaterea Legii 223/2015 din PNRR. Nu suntem de acord cu modificările propuse la Legea 223/2015 în Senat și nici cu noile amendamente propuse la Camera Deputaților Într-o primă etapă SNPPC va organiza și desfășura proteste la sediile MAI - Ministerul Afacerilor Interne și Ministerului Muncii, în zilele de 6, 7 și 8 iunie 2023, între orele 11.00-14.00 urmând să le extindem la Guvern, Comisia Europeană (sediul din București) și Camera Deputaților.După aceste prime proteste, în funcție de evoluția situației le vom intensifica, putând ajunge chiar la blocarea sistemului”, se arată în comunicatul acestui sindicat. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Potrivit datelor furnizate Parlamentului de ministerul de Interne, în iunie 2022, Internele plătesc pensiile pentru 99.391 de persoane și, lunar, în medie achită, din bugetul de stat, circa 465 de milioane de lei. Datele au fost furnizate la finalul lunii mai 2022.

România a cheltuit 0,6% din PNRR Foto: Facebook Guvernul României
Economie

România a cheltuit 0,6% din PNRR

România a cheltuit în primele patru luni din acest an circa 0,6% din sumele alocate prin PNRR, arată execuția bugetară publicată azi de ministerul de Finanțe. De altfel, în nota care însoțește raportul nici măcar nu apare termenul PNRR. România a cheltuit 0,6% din PNRR Potrivit execuției bugetare, la partea de venituri la buget s-au încasat „sume aferente asistentei financiare nerambursabile alocate pentru PNRR” în valoare de 477 milioane de lei, adică spre 0% din PIB (datele din documentul Finanțelor), respectiv 0,3% din totalul veniturilor la buget. S-au cheltuit 551 milioane lei din sumele nerambursabile și 300 de milioane de lei din componenta de împrumut a PNRR. În total, s-au cheltuit circa 175 de milioane de euro. În martie, se cheltuiseră circa 140 de milioane de euro. Valoarea PNRR este de 29,8 miliarde de euro. Cererea de plată numărul II din PNRR a fost depusă la 15 decembrie, dar ea nu a fost aprobată nici acum. A doua tranșă din PNRR e de 2,81 miliarde euro. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 27,35 miliarde lei în primele patru luni ale anului. Ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul a ajuns la 1,72%, în creștere atât față de primele trei luni ale anului când se situa la 1,42% din PIB, dar și față de primele patru luni din 2022, când se situa la 1,23% din PIB.

Tentativă de a păcăli Comisia Europeană, spune Raluca Turcan despre actuala formulă de reducere a pensiilor speciale Foto: Facebook
Eveniment

Tentativă de a păcăli Comisia Europeană

Deputatul PNL Raluca Turcan, fost ministru al Muncii, despre proiectul de reducere a pensiilor speciale: modificare superficială, e de faţadă, e un fel de tentativă de păcăli Comisia Europeană. Tentativă de a păcăli Comisia Europeană „Încă nu pot să spun că există o reformă asumată de Ministerul Muncii, pentru că varianta transmisă Parlamentului nu răspunde cerinţelor din PNRR pentru a obţine finanţarea pe care o aşteaptă toată România. (...) Dacă într-un final nu se respectă cerinţele din PNRR, nu se respectă angajamentul României, riscăm să pierdem bani, per ansamblu. (...) Revenind la partea de reformă, nu există încă ceva asumat foarte clar şi asta pentru că prin obligaţia de a corecta de fapt o problemă pe care o resimt toţi românii – că eşti angajat, că eşti pensionar, că lucrezi la stat sau la privat, când priveşti spre inechitatea crasă dintre sistemul public de pensii şi sistemul de pensii speciale simţi o revoltă şi te întrebi de ce clasa politică, în decursul timpului, nu a reuşit să găsească o rezolvare, să-şi asume rezolvarea acestei probleme. Este adevărat că şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale a creat, oarecum, o legislaţie ambiguă şi atunci politicienii, în funcţie de presiunile, lobby-ul pe care l-au avut de la diferite categorii socio-profesionale, au perpetuat această problemă, în loc să caute rezolvare”, a afirmat Raluca Turcan sâmbătă, la Prima Tv, în emisiunea Insider Politic. Pensionar special cu 50.000 lei/lună ar pierde 7.000 lei Aceasta a arătat că, în condiţiile în care modificările legislative ar trebui să aducă nivelul pensiilor de serviciu cât mai aproape de contributivitate, proiectul aflat în prezent în Parlament pentru dezbateri, proiect adoptat de Senat, aduce doar „o modificare de faţadă”, prin faptul că aduce o impozitare de 15% pentru partea de necontributivitate a pensiilor se serviciu. „Cred că cel mai bine se înţelege lucrul acesta din exemple, de ce, până la urmă, modificarea este superficială, e de faţadă, e un fel de tentativă de a păcăli Comisia Europeană. Pentru că cele mai mari pensii, de exemplu speciale, sunt undeva în jur de 50.000 venit net în momentul de faţă. Or formula din Parlament aduce o reducere a acestor pensii cu maxim 7000 de lei”, a exemplificat fostul ministru. Citește și: CSM, presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale: 1.500 de magistrați se vor pensiona dacă le crește „intempestiv” vârsta de pensionare. La ICCJ ar pleca 82 din 104 judecători Puterea de cumpărare a pensiilor se va înjumătăți Ea adaugă că proiectul aflat în Parlament nu răspunde nici la cerinţa privind crearea unui sistem sustenabil pe termen lung pentru întregul sistem de pensii, în condiţiile în care de ani de zile există deficit la bugetul de pensii, iar acesta este în creştere. „Noi, dacă nu face ceva astfel încât să asigurăm o sustenabilitate a întregului sistem de pensii, riscăm ca acest deficit să se adâncească. Nu vreau să se sperie lumea şi să creadă că nu or să mai fie bani de plată a pensiilor, pentru că întotdeauna se vor transfera aceşti bani, dar transferând aceşti bani de la bugetul de stat, înseamnă că tu, de fapt, periclitezi bugetul statului şi scade puterea de cumpărare a pensiilor şi există studii care arată că dacă nu se întâmplă nimic în materie de pensii în sistemul public din România, atunci puterea de cumpărare a pensiilor din România va fi destul de redusă, aproape jumătate din cât avem noi astăzi”, a adăugat Raluca Turcan.

Bucureștiul a atras fonduri nerambursabile prin PNRR, spune Nicușor Dan Foto: Facebook
Eveniment

Bucureștiul a atras fonduri nerambursabile prin PNRR

Bucureștiul a atras fonduri nerambursabile prin PNRR în valoare de 521,4 milioane lei pentru investiții în transporturi, urbanism, sănătate și consolidarea clădirilor cu risc seismic, a scris Nicușor Dan, primarul Capitalei, pe Facebook. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a arătat că alte 4 proiecte depuse sunt în evaluare pentru aprobarea finanțării în valoare totală de 795,8 milioane lei. Bucureștiul a atras fonduri nerambursabile prin PNRR „Bucureștiul a atras fonduri nerambursabile prin Programul Național de Redresare și Reziliență în valoare de 521,4 milioane lei pentru investiții în transporturi, urbanism, sănătate și consolidarea clădirilor cu risc seismic.? Primăria Capitalei a obținut, până în prezent, finanțare pentru 7 dintre cele 12 proiecte depuse prin PNRR, cu o valoare totală de 186.371.803 lei cu TVA inclus:☑️22 troleibuze din gama de 12 m lungime, cu emisii zero sau baterii, cu autonomie de minim 20 km - 65.752.680 lei☑️7 microbuze electrice - 10.251.522, 75 lei☑️2 proiecte pentru extinderea și modernizarea sistemului de semaforizare inteligentă (BTMS) - 34.458.900 lei☑️înființarea unui Hub de mobilitate și management urban – 5.858.013 lei☑️consolidare seismică și renovare energetică moderată a corpurilor A și B ale Maternității Bucur - 42.072.659,43 lei☑️realizarea sistemului integrat de informare a călătorilor din stațiile de transport public în comun ITS Integrat Smart & Green Mobility pentru regiunea București - Ilfov - 27.978.027,61 lei? Alte 4 proiecte depuse sunt în evaluare pentru aprobarea finanțării în valoare totală de 795,8 milioane lei:☑️46 de tramvaie cu lungimea de 27 m - valoare totală de 452,8 milioane de lei☑️2 proiecte pentru achiziția a 135 de autobuze electrice de 10 m, respectiv 70 pentru trasee de noapte și 65 pentru trasee de zi - valoare totală de 323 milioane de lei.☑️8 troleibuze din gama de 12 m lungime, cu emisii zero sau baterii, cu autonomie de minim 20 km - valoare totală de 20 milioane lei.? Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București a obținut aproximativ 100 de milioane de lei pentru 10 proiecte, dintre care 6 vizează dezvoltarea infrastructurii medicale ambulatorii în cadrul spitalelor Cantacuzino, Obregia, Filantropia, Gomoiu, Sf. Maria și Babeș, 3 proiecte urmăresc reducerea riscului de infecții nosocomiale în cadrul spitalelor Cantacuzino, Gomoiu și Panait Sîrbu, iar un proiect de infrastructură spitalicească nouă vizează construirea unui Centru de Psihiatrie Pediatrică în incinta Spitalului de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia.? Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a obținut fonduri PNRR în valoare de peste 235 milioane de lei pentru consolidarea seismică și renovarea energetică a 17 clădiri, toate monument istoric sau aflate în zone protejate din București”, a arătat edilul-șef al Capitalei. Primăria Capitalei a atras în ultimii doi ani fonduri europene și finanțări din programe naționale în valoare totală de 1,6 miliarde de euro, arăta Nicușor Dan la 23 martie. Citește și: EXCLUSIV Cea care o hărțuiește pe Halep cu amânări în cazul de dopaj, în centrul unui scandal uriaș în Anglia cu suspiciuni de corupție în rugby. Karen Moorhouse, CEO al ITIA, și-a favorizat foști șefi

Tramvaie noi prin PNRR, la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Tramvaie noi prin PNRR, la Iași

Tramvaie noi prin PNRR, la Iași. Fondurile europene aduc la Iaşi încă 18 tramvaie noi. Tramvaie noi prin PNRR, la Iași Primăria Iaşi a lansat prima licitaţie majoră cu finanţare prin intermediul PNRR: achiziţia celor 18 vehicule costă aproape 200 milioane lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Furnizorii interesaţi trebuie să depună oferte până pe 30 iunie. O dată ce va fi semnat un contract, tramvaiele trebuie livrate în 30 luni, dar nu mai târziu de finalul anului 2026. Citește și: Criză profundă în educație în toată Europa, zeci de mii de posturi sunt neocupate în fiecare țară a UE. Principalele motive: salariile mici, lipsa de respect, agresivitatea elevilor și părinților Faţă de cele 32 de tramvaie achiziţionate în ultimii ani, noile vehicule vor avea o lungime mai mică (22 m faţă de 30 m). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul are un portofoliu de 347 de companii, dar doar o treime fac profit
Economie

Guvernul are un portofoliu de 347 de companii

Guvernul are în prezent, prin diferite ministere sau alte structuri, un portofoliu de 347 de companii, arată datele analizate de site-ul Profit. Din acestea, 216 companii sunt operative, nouă se află în reorganizare, 12 în insolvență și 110 în faliment. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Guvernul are un portofoliu de 347 de companii Dar nici situația celor 216 companii operative nu este mai bună: doar 101 au raportat profit la finalul trimestrului III din 2022, în timp ce 44 sunt pe zero, iar 71 au raportat pierderi. Datele publicate de ministerul de Finanțe la 30 septembrie 2022 arată că în companiile de stat subordonate administrației centrale lucrează 166.812 persoane, iar cheltuielile salariale la finalul trimestrului III din 2022 au fost de 11,5 miliarde de lei. Administrația locală are în subordine 957 operatori economic, cu peste 96.000 de angajați, care, însumat, înregistrau pierderi de 257 milioane de lei. Cheltuielile de natură salarială erau de 4,4 miliarde de lei, la finalul trimestrului III din 2022. PNRR are un capitol referitor la „Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat”. Citește și: GALERIE FOTO Miting impresionant la Chișinău pentru aderarea la UE. Peste 75.000 de participanți, rezoluție care cere modificarea Constituției și condamnă Rusia Guvernul urmează să treacă operatorii economici din subordinea administrației centrale în subordinea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Ea va fi în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Un amendament aprobat de Camera Deputaților arată că agenția se va finanța din amenzi și va avea un buget de până la 0,1% din veniturile tuturor companiilor de stat din România.

Budai nu indeplineste doua jaloane PNRR, pretext pentru ca Ciolacu sa fuga de postul de premier Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Eveniment

Ciolacu fuge de postul de premier fiindcă Budăi nu a rezolvat două jaloane PNRR: pensiile speciale și legea salarizării unitare

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a blogat negocierile pentru formarea viitorului Executiv și fuge de postul de premier fiindcă Budăi nu a rezolvat două jaloane PNRR: pensiile speciale și legea salarizării unitare. Budăi nu a rezolvat două jaloane PNRR „De când am intrat la guvernare prioritatea noastră a fost stabilitatea țării și buna guvernare, astfel încât românii și economia româneasca să treacă mai ușor peste multiplele crize cu care ne confruntăm. E clar că în acest moment agenda românilor nu mai coincide cu agenda politică, iar eu am promis că niciodată nu am să pun interesele politice mai presus de intereselor românilor”, a scris, sâmbătă, Ciolacu pe Facebook. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Cred că, în acest moment, prioritatea tuturor decidenților politici trebuie să fie rezolvarea solicitărilor sindicatelor, dar și restanța majoră privind reforma pensiilor speciale. Până la rezolvarea acestor două priorități, orice negociere privind viitorul Cabinet trebuie suspendată”, a mai arătat liderul PSD. Însă ambele probleme trebuiau rezolvate de ministrul Muncii, Marius Budăi. Reforma pensiilor speciale este prevazută în deja celebrul jalon 215 din PNRR, care avea termen decembrie 2022, termen deja depășit. În prezent, discuțiile pe acest subiect sunt blocate, iar Banca Mondială a criticat modificările aduse de Senat, arătând că acestea au un impact nesemnificativ. Legea salarizării unice avea termen trimestrul II din 2023, dar în prezent nu există nici măcar un proiect al acestei legi. “Aceasta presupune că trebuie să venim cu soluții de sustenabilitate pe termen lung în ceea ce privește salariile. Noi avem jalon pe trimestrul doi al acestui an, acest jalon, legea salarizării unitare este parte din cererea de plată numărul patru și termenul este luna decembrie”, explica ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la 10 aprilie. Citește și: EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV De altfel, chiar ministrul Muncii a recunoscut că este nevoie de legea salarizării unice: “Avem cumva făcută o deschidere o deschidere şi un plan pentru dumnealor, dar nu putem face legea salarizării unitare pe bucăţi. Acum pentru profesori, săptămâna viitoare pentru altă categorie salarială. Trebuie să o facem toată odată”.

România, închisă de ipocrizia PNL-PSD (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

România, închisă de ipocrizia PNL-PSD

România, închisă de ipocrizia PNL-PSD. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat luni că rotaţia guvernamentală se va produce fără "scandaluri sau crize politice" pentru că România nu îşi mai permite nici măcar o zi pierdută cu conflicte politice". România, închisă de ipocrizia PNL-PSD "Suntem într-un moment nemaiîntâlnit în politică şi administraţie în România, înaintea unei rotaţii guvernamentale stabilite de PSD şi PNL acum un an şi jumătate. Este ceva cu totul nou în politica românească, un moment care părea atât de complicat, dar care, în ciuda tuturor scepticilor de serviciu, se va produce firesc, fără scandaluri sau crize politice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Atât eu, cât şi preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, ne-am propus să abordăm cu maximă responsabilitate acest moment pentru România nu îşi mai permite nici măcar o zi pierdută cu conflicte politice. Suntem într-o cursă contra cronometru pentru a atrage cât mai multe fonduri europene din exerciţiul financiar 2016-2020, din care mai avem şase luni în care trebuie să funcţionăm la viteză maximă. Suntem contra cronometru cu PNRR, având un termen de implementare până în anul 2026", a afirmat (VIDEO) Ciolacu la evenimentul dedicat aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România. El a adăugat că deja inflaţia a intrat "într-o pantă descendentă", de aceea este momentul cel mai potrivit pentru a le spune preşedinţilor de consilii judeţene prezenţi la eveniment la ce să se aştepte de la noua formulă guvernamentală care va funcţiona de la începutul lunii iunie, după rotaţia premierilor. Ciolacu promite "mâini întinse" "Aşteptaţi-vă ca Guvernul României, în continuare, cum a făcut-o şi până acum, să vă ajute din toate puterile şi cu toate resursele, dar să aibă în acelaşi timp pretenţii şi rigori mai mari ca oricând şi să vă ceară în schimb să livraţi la timp şi la calitatea necesară proiectele care trebuie să schimbe în bine viaţa oamenilor. Aşteptaţi-vă ca la Palatul Victoria să găsiţi uşi deschise şi mâini întinse, exact ca şi până acum, dar exact atunci când veţi avea cea mai mare nevoie, dar obişnuiţi-vă şi cu gândul că trebuie să facem, în schimb, o eficienţă în cheltuiala banului public şi inteligenţă în accesarea banilor europeni. Şi mai aşteptaţi-vă ca Guvernul României să fie mult mai îndrăzneţ în a susţine proiecte la fel de îndrăzneţe care vin de la dumneavoastră, care îndeplinesc condiţii esenţiale să fie închegate economic, să aibă logică financiară şi efecte clar cuantificabile în dezvoltarea regiunii pe care o reprezentaţi. Citește și: Boloș și Budăi se duc la Bruxelles să renegocieze PNRR și să discute despre pensiile speciale Pentru asta e nevoie, şi dumneavoastră şi noi, să ne înconjurăm cu cei mai valoroşi parteneri care să ne poată ajuta să construim aceste proiecte", a afirmat liderul PSD. Ciolacu a mai spus că a venit momentul ca România "să îşi ridice fruntea din pământ şi să îşi asume pentru viitorul său mize mari şi mize adevărate". "Guvernul va face eforturi uriaşe să pună rapid la punct mecanisme noi care să asigure cofinanţări pentru toate proiectele majore şi mature şi să vă ajute pentru a debloca şi finaliza orice obiectiv în derulare pe fonduri europene", a conchis preşedintele social-democrat.

Boloș și Budăi se duc la Bruxelles Foto: Facebook
Eveniment

Boloș și Budăi se duc la Bruxelles

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL), și cel al Muncii, Marius Budăi (PSD), se duc, săptămâna viitoare, la Bruxelles ca să renegocieze PNRR și să discute despre pensiile speciale. Anunțul a fost făcut de Marcel Boloș, la Antena 3. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Boloș s-a alăturat declarațiilor lui Budăi și a criticat plafonul de 9,4% pentru cheltuielile cu pensiile, plafon prevăzut în PNRR. Boloș și Budăi se duc la Bruxelles „Suntem o echipă guvernamentală și trebuie să mergem împreună și participăm împreună, vă confirm acest lucru. Marți avem întâlnirea cu Comisia Europeană pentru a relua practic discuțiile pe tema pensiilor speciale și a vedea care sunt solicitările suplimentare pe care Comisia le are, mai ales pentru ceea ce înseamnă cererea de plată numărul 3 - unde avem reforma pensiilor speciale, reforma guvernanței corporațiilor de stat. Avem de pus în aplicare jalonul cu ceea ce înseamnă decarbonizarea. Deci toate acestea sunt piese grele pentru ceea ce înseamnă încasarea banilor pentru cererea de plată numărul 3 și care necesită un efort comun guvernamental", a spus Boloş la Antena 3 CNN. Citește și: Cel mai mare scandal din Polonia: rachetă rusească, care putea transporta focoase nucleare, a căzut la 15 km de o bază NATO. Armata n-a raportat incidentul, racheta, găsită de un civil „Ne-am pregătit pentru acest moment și trebuie să avem argumentele care țin de rata inflației și de eliminarea inechităților din sistemul de pensii general care vor aduce o creștere a cheltuielilor din sistemul general de pensii destul de semnificativă încât să fie necesară o nouă reașezare a acestui indicator de disciplină financiară pentru că el este pe o perioadă lungă de timp. 50 de ani este totuși o perioadă lungă în care nu știm cum vor evolua condițiile macroeconomice", a încheiat el.

România poate obține lejer renegocierea PNRR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

România poate obține lejer renegocierea PNRR

România poate obține lejer renegocierea PNRR. Creat în iulie 2020, fondul UE de redresare europeană post pandemie, în valoare de 723,8 miliarde de euro, este cel mai mare "pot" pe care Uniunea Europeană l-a creat vreodată. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Scopul a fost de a (re)construi o Europă mai puternică, de la economie, la ecologie și de a sprijini statele membre pentru realizarea unor reforme ambițioase care să consolideze Uniunea. Sfânta treime a culiselor politice Însă culisele acestor reforme arată altă realitate. În primul rând, a existat o mare lipsă de transparență asupra proiectelor înaintate, pentru evaluare, Comisiei Europene. În al doilea rând, mai multe state membre au recurs la "trucuri". Fie au propus în PNRR-uri ținte care, de fapt, transpuneau directivele UE în legislația națională, directive care trebuia oricum să fie implementate, în caz contrar, existând riscul unor amenzi (Bulgaria, Croația, Cipru, Italia, Lituania, România, Slovacia și Spania), fie au menționat ținte care fuseseră deja bifate (cazul Germaniei). În al treilea rând, Regulamentul Parlamentului European pentru accesarea Fondului pentru redresare și reziliență (emis în 21 februarie, 2021) este, în același timp, și ferm și maleabil - celebrul Articol 21 (invocat azi de politicienii români), este cheia pentru o posibilă renegociere a PNRR-urilor, astfel încât banii, chiar nefolosiți, să nu se piardă. O uniune a tăcerilor Potrivit unei investigații jurnalistice, statele membre ale UE și Comisia Europeană au negociat cu ușile închise cum să cheltuiască cei 723,8 miliarde de euro ai fondului de recuperare și reziliență, refuzând să dezvăluie presei sute de documente. În iulie 2021, Hans-Martin Tillack, jurnalist de investigație al WELT, a cerut acces la toate documentele privind evaluarea planului german. După o tergiversare de câteva săptămâni, Comisia a spus că nu-i poate furniza documentele solicitate, fără "consultarea statelor membre relevante". În același an, în luna august, jurnalistul Attila Biro a solicitat Comisiei europene documente referitoare la evaluarea planului românesc. Pe 19 noiembrie, a primit un răspuns negativ, Comisia argumentând că dezvăluirea acelor documente ar amenința "climatul de încredere reciprocă" cu autoritățile române și ar "încorda relațiile de lucru" dintre Bruxelles și București. Potrivit oficialilor UE, autoritățile române s-au opus dezvăluirii a 168 de documente. Comisia a transmis totuși câteva documente (anonimizate) care conțineau, în mare, doar mailuri care descriau procedurile birocratice. Pentru Danemarca, Comisia a respins divulgarea a 35 de documente în baza aceluiași argument: "Ar încorda relațiile de lucru dintre Comisia Europeană și autoritățile naționale daneze". Spania, unul dintre cei mai mari benefiari ai granturilor (aproximativ 70 de miliarde de euro), a trimis la Bruxelles peste 2.200 de dosare – întrebați fiind dacă cele 25.000 de pagini au fost citite, ca parte a evaluării planului spaniol, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a răspuns evaziv: "Putem confirma că a fost dedicată o perioadă semnificativă de timp acestui exercițiu, timp de câteva săptămâni, implicând mai mulți membri ai personalului.". În Finlanda, guvernul a făcut publice peste 1.000 de documente, în mare parte prezentări și e-mailuri, însă abundența documentelor a ascuns de fapt ce era mai important: agenda grupului de coordonare al planului finlandez, lipsind atât procesele verbale ale întâlnirilor (pregătirea planului, calendarul, liniile directoare), cât și înregistrările videoconferințelor sau apelurilor dintre Helsinki și Bruxelles. În Ungaria, cererea jurnaliștilor de a accesa documentele nu a primit nici măcar confirmare de primire, cu atât mai puțin accesul la documentele solicitate. Iar în Franța, unde Ministerul Economiei a publicat în mod proactiv detalii despre planul francez într-un stadiu incipient, cererea de a avea acces direct la documente s-a lovit de tăcere. România poate obține lejer renegocierea PNRR Țările care au dorit să acceseze fondurile Uniunii Europene au elaborat planuri naționale specifice, în care s-au angajat pe drumul unor reforme ambițioase, detaliate în calendare concrete de realizare. Însă, practica a demonstrat că nu toate au ținut pasul cu promisiunile făcute inițial. Totuși, pierderea banilor nu este atât de ușoară, căci Regulamentul Parlamentului European pentru accesarea Fondului pentru redresare și reziliență (emis în 21 februarie, 2021) vine la pachet cu un colac de salvare. Este vorba despre Articolul 21, potrivit căruia statele membre, care din motive obiective nu și-au putut îndeplini promisiunile inițiale, pot propune un plan de redresare și reziliență modificat sau chiar unul nou. Modificarea planului de redresare și reziliență, inclusiv etapele și obiectivele relevante, se poate face în cazul în care acesta nu mai poate fi atins "din cauza unor circumstanțe obiective". Metodologia operandi În cazul în care Comisia consideră că motivele invocate de statul membru în cauză justifică o modificare a planului relevant de redresare și reziliență, Comisia evaluează planul de redresare și reziliență, modificat sau nou, și face o propunere pentru o nouă decizie de punere în aplicare, în termen de două luni de la depunerea oficială a cererii. Cu alte cuvinte, nu există o grilă standard pentru implementarea strictă a PNRR-urilor, ci Comisia Europeană discută, de la caz la caz, cu statele membre. Într-un raport publicat în septembrie 2022, Curtea de Conturi Europeană a criticat această situație, pledând pentru o metodologie clară de calculare a penalităților, în cazul neîndeplinirii țintelor, astfel încât fiecare stat să fie tratat în mod egal. Italia, o mică problemă de 19 miliarde de euro Italia este cel mai mare beneficiar al Fondului UE de redresare post-COVID, însă dificultățile de a gestiona resursele Fondului de Recuperare au devenit incontestabile pe 27 martie a.c., când Comisia Europeană a decis să amâne cu o lună plata celei de-a treia tranșe a planului, în valoare de 19 miliarde de euro, solicitând clarificări cu privire la eforturile Romei de a îndeplini "țintele și jaloanele" necesare pentru a debloca bani. Italia și Comisia Europeană "au convenit să prelungească faza de evaluare cu o lună pentru a permite serviciilor Comisiei să își finalizeze activitățile tehnice de verificare", după cum a declarat biroul premierului italian, Giorgia Meloni. Tranșa de 19 miliarde de euro are legătură cu 55 de obiective și etape propuse în PNRR-ul Italiei. Pentru a obține o oarecare flexibilitate, ministrul Afacerilor UE, Raffaele Fitto, a declarat că guvernul este în discuții cu Bruxelles-ul pentru a modifica unele proiecte din planul său inițial de redresare, pe care acum își dă seama că nu le poate finaliza până în 2026. Acestea ar fi înlocuite cu programe mai puțin ambițioase, dar care pot fi finalizate la timp, în timp ce proiectele propuse inițial ar putea fi finanțate din fonduri separate ale Uniunii Europene, care pot fi cheltuite până în 2029. Germania a refuzat reforma pensiilor Potrivit unui document european emis la începutul anului 2023, Germania va beneficia de o renegociere a PNRR-ului. Guvernul federal a dorit, de fapt, să solicite o plată inițială de 4,1 miliarde de euro încă de la jumătatea anului 2022 - ca parte a sumei totale de 25,6 miliarde de euro, dar pentru că Germania nu a atins obiectivele convenite, Comisia UE ar fi trebui să reducă suma transferului. Pentru a evita acest lucru, Berlinul a solicitat Bruxelles-ului, în data de 9 decembrie, o modificare oficială a planului de cheltuieli german, invocând Articolul 21 din Regulamentul UE, considerând că planul inițial nu mai e parțial realizabil din cauza unor "circumstanțe obiective". Unul dintre obiectivele din planul inițial care nu a fost atins a fost legat de producția de vaccin împotriva Covid-19. Guvernul federal s-a angajat să plătească "cel puțin" 712,5 milioane de euro producătorilor de vaccinuri - doi dintre ei ar fi trebui să ajungă cel puțin în stadiul testului de aprobare. Dar, în timp ce Biontech (Mainz) a primit aprobarea pentru vaccinul său la sfârșitul anului 2020, al doilea candidat german, compania din Tübingen, Curevac, și-a retras cererea de aprobare în toamna anului 2021. Astfel, în loc de peste 712 milioane, Germania a plătit companiilor farmaceutice un total de doar 591 milioane euro. Totuși, potrivit modificărilor solicitate, Germania nu va pierde bani, ci doar îi va reloca. Berlinul s-a angajat să facă reforme deja făcute În ceea ce privește celelalte angajamente făcute în PNRR, guvernul federal, sub egida comună a cancelarului de atunci, Angela Merkel, și a ministrului de Finanțe Olaf Scholz, a inclus obiective care fuseseră deja atinse - cum ar fi "intrarea în vigoare a liniilor directoare de finanțare pentru mașini electrice", bifată la sfârșitul anului 2020. Mai mult de jumătate din condițiile - 23 din 37 - pentru prima tranșă de plată pentru Germania fuseseră deja îndeplinite când Consiliul de Miniștri al UE a aprobat programul de la Berlin, în iulie 2021. Potrivit documentelor obținute de WELT negocierile preliminare asupra planului german de reconstrucţie au fost făcute "ca la piață": Bruxelles-ul a încurajat Berlinul să facă promisiuni mai ambițioase, în special în domeniul dezvoltării vaccinurilor - tocmai acele promisiuni care mai târziu nu au fost respectate. În ceea ce privește sugestia de a introduce în planul de redresare și reforma pensiilor, aceasta a fost refuzată de oficialii germani – motivând că anul 2021 era an electoral. Ungaria, strânsă cu ușa statului de drept După ce la finalul anului trecut Comisia Europeană a recomandat înghețarea a 13 miliarde de euro din fondurile UE pentru Ungaria, deoarece Budapesta nu își îndeplinise angajamentele de a respecta statul de drept european, în aprilie 2023, ministrul ungar al Justiţiei, Judit Varga, a anunţat că s-a ajuns la un "acord tehnic" cu Comisia Europeană, spunând că speră într-o deblocare a fondurilor europene în lunile următoare. Potrivit Politico, acest acord tehnic s-a referit la reforma judiciară. Dacă va fi adoptată, Budapesta ar putea primi aproximativ 13,2 miliarde de euro de la Bruxelles. În discuție este independența justiției, despre care oficialii UE susțin că a fost împiedicată de guvernul prim-ministrului Viktor Orbán. "Dacă problema independenței sistemului judiciar este soluționată, se deblochează marea majoritate a programelor de coeziune", a declarat săptămâna trecută comisarul UE pentru buget, Johannes Hahn. Trei oficiali UE au declarat pentru Politico, sub condiția anonimatului, că, de fapt, Comisia a dat undă verde preliminară reformelor propuse săptămâna trecută. Veto, asul din mâneca lui Orbán Însă dacă lupta dintre Budapesta și Bruxelles-ul se duce pe frontul problemelor statului, Orbán ar putea să pună presiune pe Bruxelles prin exercitarea dreptului de veto asupra unor decizii cheie, o tactică de obstrucție pe care a aplicat-o cu succes în trecut. Puterea de veto a Budapestei frânează deja candidatura Suediei de a adera la alianța NATO, care necesită un vot unanim. Alte decizii viitoare, care necesită unanimitate, includ noi sancțiuni împotriva Rusiei. Hahn a fost marți la Budapesta pentru a discuta despre revizuirea bugetului cu guvernul lui Orbán. Dacă reforma este adoptată, aceasta ar fi considerată o victorie pentru guvernul lui Orbán. "Acordul tehnic dintre Comisie și guvernul maghiar cu privire la reformele judiciare conține măsuri pozitive pentru a consolida o justiție independentă, dar procesul în care acestea sunt supuse la vot în parlamentul maghiar încalcă regulile legislative și reperele cheie ale UE în materie de transparență și legiferare", a declarat Márta Pardavi, copreședintele Comitetului Helsinki din Ungaria, pentru publicația citată. România nu vrea bani, nu vrea valută, vrea pensii 100% Recent, Victor Negrescu a declarat despre renegocierea PNRR: "Actualul regulament european, modificat ca urmare a unui demers pe care l-am făcut chiar eu, în calitate de eurodeputat, permite aceste modificări ale Planurilor de Redresare și Reziliență. Sunt mai multe state europene care fac acest lucru, adică își modifică Planurile de Redresare și Reziliență, ca urmare a schimbării contextului, vorbim aici de creșterea inflației, de impactul generat de războiul din Ucraina și în consecință evident și România intenționează să facă astfel de modificări, pentru că vorbim de noi provocări și de o nouă situație.". Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo Renegocierea PNRR vizează în special eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii și înlocuirea proiectului magistralei de metrou Gara de Nord - Filaret cu magistrala de metrou spre aeroportul Otopeni. Modificările implică o tăiere de 2,1 miliarde euro față de suma alocată inițial de Bruxelles României, dintre care un miliard ar fi fost destinat reformelor din domeniul sănătății. Pierderea e însă negată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: "Întrucât a reușit redresarea economiei și creștere în 2021 față de 2020, Guvernul este în situația de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro. Nu se pierde din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiții.". România mai bagă o fisă: REPowerEU De fapt, tentația majoră a guvernului român este de a accesa noul proiect al Uniunii Europene, REPowerEU, un plan de măsuri menit să crească independența de combustibilii fosili din Rusia și care ar aduce României o finanțare nouă de 1.440.391.220 euro, cu o prefinanțare de 20%. "Imediat ce va fi aprobat planul, fiecare stat va primi o prefinanţare de 20%. Pentru România, vestea bună constă în faptul că în următoarele luni vom avea această prefinanţare de 20%, aproximativ 280 de milioane de euro, care va fi un sprijin important când încă ne aflăm în această situaţie dificilă, cu inflaţie crescută, cheltuieli mari pentru oameni şi pentru întreprinderi", a explicat europarlamentarul Siegfried Mureşan. Atât pagina MIPE, cât și discursurile politicienilor despre motivele renegocierii PNRR-ului, citează în special din prezentarea acestui proiect, un instrument văzut de țările membre, mai degrabă ca un ajutor de modificare a planurile inițiale. Franța a depus pe 21 aprilie o cerere de modificare a planului său de redresare și reziliență, motivând că dorește să adauge capitolul REPowerEU. Astfel, Franța a inclus trei noi reforme și două noi investiții care vizează atingerea obiectivelor REPowerEU, precum și două măsuri existente, care au fost consolidate. Însă modificarea propusă în acest sens prevede, de asemenea, ștergerea a șase investiții din planul inițial și modificarea a 57 de măsuri planificate. O dată cu alocarea subvențiilor din Franța în cadrul REPowerEU (2,3 miliarde de euro), aceste fonduri aduc valoarea planului modificat la peste 40 de miliarde de euro.

Ciucă îi pune în brațe lui Ciolacu problema pensiilor speciale Foto: Guvernul României
Eveniment

Ciucă pune brațe lui Ciolacu problema pensiilor speciale

Premierul PNL, Nicolae Ciucă, îi pune în brațe lui Marcel Ciolacu, președinte al PSD și, probabil, viitor prim-ministru, problema pensiilor speciale. Ciucă a recunoscut, azi, la Piatra Neamț, că acest jalon din PNRR n-a fost rezolvat, dar a spus că este timp să fie îndeplinit, după „rocada la guvernare”. Toot azi, actualul șef al Executivului a apreciat că acordul cu PSD va fi respectat, iar social-democrații vor prelua conducerea Guvernului până la finalul acestei luni. În acord, data schimbării premierilor este 25 mai. Citește și: Ciolacu devine premier la sfârșitul lunii mai, a anunțat Ciucă, premierul în funcție Actualul prim-ministru a mai susținut, la Piatra Neamț că nu dorește să piardă bani din PNRR, deci se va „merge” cu îndeplinirea tuturor jaloanelor. Ciucă îi pune în brațe lui Ciolacu problema pensiilor speciale Iată dialogul dintre premier și presă, la Piatra Neamț, conform transcrierii de pe site-ul Guvernului: „Reporter: Se va merge mai departe cu reforma pensiilor speciale, care ar trebui să fie deja în vigoare, conform PNRR? Şi dacă, în acest context, România riscă să piardă bani? Nicolae-Ionel Ciucă: România nu poate să-și permită să riște pierderea acestor bani, motiv pentru care se va merge cu derularea și îndeplinirea tuturor jaloanelor și țintelor din PNRR. Am discutat și în ședința de guvern de ieri unde ne aflăm. Sunt 72 sau 74 de jaloane care trebuie îndeplinite pentru cererea de plată nr.3, avem deja 53 dintre ele, dacă rețin bine, îndeplinite. Am aprobat ieri ministrului investițiilor și proiectelor europene să le încarce în platformă, astfel încât să nu mai pierdem timpul, și mai sunt cele care nu au fost încă soluționate. Odată ce ne așezăm cu toate problemele acestea care țin de rocada la guvernare, reluăm și le soluționăm. Avem încă o perioadă de timp în care putem să le îndeplinim pe toate. Vă mulțumesc!” Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Avem o ciumă a pensiilor speciale care este o inechitate şi care încet-încet duce către o criză socială. Un lucru care trebuie să îl rezolvăm punctual. Eu nu o să accept ca România să piardă vreun euro din PNRR pentru că nu a făcut vreun jalon, mai ales jalonul în ceea ce priveşte pensiile speciale”, a afirmat, luni seară, Marcel Ciolacu, la Antena 3.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră