vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

253 articole
Eveniment

Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR

Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane d euro din PNRR, a explicat Marcel Boloș într-un interviu pentru Agerpres. Însă Boloș a folosit un limbaj încâlcit și a părut chiar să apere decizia de a numi conduceri ale acestor mari companii de stat fără să se respecte regulile convenite cu Comisia Europeană. Citește și: Antisemitism brutal al „președintelui ales” Georgescu: „Dumnezeu l-a făcut pe Adam și Eva, nu pe Adan și Ițik” Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR „Am avut şi avem în continuare suspendate 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea o vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului. Dacă această încheiere de contracte a avut la bază un viciu care se dovedeşte a fi unul ce rezultă din scrisoarea Comisiei de suspendare a fondurilor, atunci eu consider că sunt argumente suficiente astfel încât aceste contracte să fie reziliate. Evident, dacă e prevăzută plata salariilor compensatorii, să fie făcută această plată. Dar este total nefiresc să avem un cost usturător pentru un astfel de jalon - discutăm de 300 de milioane de euro - pentru un motiv extrem de pueril: n-am respectat o procedură de selectare a administratorilor şi în felul acesta pierdem o grămadă de bani. Să nu uităm că vin reformele şi mai dure în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi atunci, dacă ne poticnim la proceduri administrative care ţin de normalitatea implementării lor, atunci ce o să facem când jaloanele privind reformele sunt mult mai complexe şi mult mai costisitoare din punct de vedere al bugetului?”, a explicat Boloș.

Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR pentru că marile companii din Energie sunt sub control politic Foto: Ministerul Energiei
Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR) (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR)

Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR). Mai multe acumulări de apă din România vor fi reabilitate printr-un proiect finanțat din Planul de Redresare și Reziliență. Barajele lacurilor de acumulare, reabilitate (PNRR) Administrația Națională Apele Române a obținut fonduri și a lansat o licitație cu o valoare estimată la 673 de milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Din cele 13 acumulări vizate, trei se află sub administrarea Administrației Bazinale de Apă Iași-Bârlad: două în județul Vaslui și una în județul Iași. Acumularea din Iași este situată în comuna Lețcani, pe râul Voinești, în apropierea localității Cucuteni, iar pentru reabilitarea acesteia au fost alocate 33,27 milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR

România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat, azi, într-un interviu pentru Agerpres, ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Guvernul taie un miliard din banii Capitalei. „Cer scuze bucureştenilor că le-am transmis că partidele la guvernare vor înţelege ceva” – Nicușor Dan România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR Mai întâi, demnitarul PNL a arătat, folosind același limbaj întortocheat, că legea pensiilor speciale a fost modificată după ce se primise acceptul Comisiei Europene. „Concluzia a fost că legea privind pensiile speciale a fost validată de către Comisia Europeană. Dar (există) toată această reactivare pe care noi o avem prin diversele decizii, fie ale Parlamentului, poate uneori chiar și ale Guvernului României, care nu țin cont de ireversibilitate, pentru că aici avem o regulă fundamentală care ține de implementarea PNRR-ului, și anume cea care privește ireversibilitatea jaloanelor. Dacă vom activa de fiecare dată jaloane închise, vom avea parte de același tratament, respectiv costul usturător al reformelor se va regăsi în pierderile pe care ni le asumăm. Dar este un cost mult prea mare față de oportunitatea pe care o avem, pentru că acești bani din PNRR stau la baza celor 113 obiective de investiții pe care le derulează România, cu o valoare de 28 de miliarde de euro”. Ulterior, el a arătat cât costă „reversibilitatea” acestui jalon: „Jalonul cu pensiile speciale, 660 de milioane de euro”. În același interviu pentru Agerpres, Marcel Boloș a arătat că menținerea unor conduceri politizate în companiile de stat costă 1,1 miliarde de euro.

Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul

Noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Într-adevăr, avem pentru cererea de plată numărul trei o serie de jaloane față de care Comisia nu a validat încă faptul că au fost îndeplinite. Unul dintre cele mai importante jaloane este cel legat de pensiile speciale”. Citește și: Ponta, „paradit” de fostul procuror Negulescu, zis „Portocală”: trebuie să plătească daune morale de 25.000 de lei pentru că l-a făcut „interlop” Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul Comisia validase ca fiind îndeplinit jalonul privind reforma pensiilor speciale, dar ulterior legislația a fost modificată, iar Curtea Constituțională a declarat ca fiind neconstituționale prevederile privind supraimpozitarea unor pensii speciale. Acum, Boloș anunță că Uniunea Europeană va relua evaluarea acestui obiectiv. „Așteptăm decizia Curții Constituționale, pe data de 4 februarie, în ceea ce privește pensiile militarilor și pe de altă parte, avem pronunțarea pe care deja Curtea Constituțională a avut-o pentru ceea ce înseamnă impozitarea cu 20% a pensiilor speciale și, desigur, de aici neconstituționalitatea acestei decizii. Așteptăm aceste decizii să fie publicate în Monitorul Oficial și așteptăm și vizita Comisiei Europene anunțată pentru perioada 10-14 februarie”,a declarat ministrul la Antena 3. Un alt jalon neîndeplinit se datorează, potrivit lui Boloș, numirilor făcute în companiile din Energie, companii subordonate ministerului condus de colegul său de partid, Sebastian Burduja. „Dar acest jalon este unul dintre cele mai importante pe care le avem pentru cererea de plată numărul trei, alături de ceea ce spuneați și dumneavoastră în ceea ce privește numirea în consiliile de administrație, mai ales jaloanele care privesc numirile la Ministerul Energiei, pentru că acolo, din ce avem ca și numiri în consiliile de administrație pentru trei companii, astăzi Comisia Europeană a reținut și a suspendat 400 de milioane de euro pentru neîndeplinirea acestui jalon. Și de aceea, în această perioadă discutăm inclusiv la nivel de Guvern, pentru a găsi o soluție încât aceste numiri să fie deblocate și cumva să reușim să facem dovada că aceste jaloane sunt îndeplinite”, a susținut Boloș. El a mai arătat că procedura pentru numirea președinților și vicepreședinților AMEPIP - afgenția care ar monitoriza performanța întreprinderilor publice - costă România alte 400 de milioane de euro

Bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene Foto: Inquam/Malina Norocea
Politică

Bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene

Un document oficial al ministerului de Finanțe prezintă un bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene în 2024: guvernul Ciolacu I a atras 7,5% din cât își planificase din PNRR și circa 30% din fondurile de coeziune. Citește și: Simion, poză ridicolă în palton și cu fular, lângă președintele Camerei Reprezentanților SUA, care este la costum: „I just had a great conversation” În total, guvernul Ciolacu a ratat absorbția a cel puțin cinci miliarde de euro. Bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene Din PNRR, guvernul Ciolacu a primit doar 288 de milioane de euro, față de 3,65 miliarde de euro, cât singur „estimase”. Este vorba de un rest de plată din tranșa doi. Cererea de plată pentru tranșa trei a fost depusă în decembrie 2023 și nu a fost aprobată nici acum. Dintre țările care au depus cereri de plată în decembrie 2023, România este singura care nu și-a primit banii, nici măcar parțial. Fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea a susținut, azi, că: „Banii nu au fost încă virați, iar Comisia analizează posibilitatea de a suspenda o nouă sumă de bani după ce România a făcut modificări la jalonul privind pensiile speciale. Una dintre regulile PNRR este ca jaloanele considerate îndeplinite să nu fie modificate”. Catastrofală este și situația absorbției fondurilor de coeziune alocate în exercițiul financiar 2021-2027: guvernul estimase rambursări de 2,1 miliarde de euro și a primit doar 618 milioane de euro. De altfel, datele ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arată că, până al 20 decembrie, programe precum cele pentru Sănătate, Tranziție Justă sau Incluziune și Demnitate Socială nici măcar nu depuseseră vreo cerere de plată din fondurile de coeziune.

România a primit niște mărunțiș din PNRR Foto: Facebook
Eveniment

România a primit niște mărunțiș

Comisia Europeană a făcut, azi, plăți de zeci de miliarde prin intermediul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă către cinci state din UE: Cehia, Germania, Italia, Portugalia şi România. Însă România a primit niște mărunțiș, 37,05 milioane de euro, ca parte a celei de-a doua cereri de plată. Citește și: Crin Antonescu, susținător vehement al lui Dan Voiculescu: „Dan Voiculescu, cu partidul lui, cu trustul lui media, acţionează, în opinia mea, corect” România a primit niște mărunțiș Această cerere a fost depusă în decembrie 2022, în timp ce cererea trei de plată depusă de România în decembrie 2023 nu a fost aprobată nici acum. Germania a primit, azi, suma cea mai mare, de 13,5 miliarde de euro - a doua cerere de plată, depusă în septembrie 2024. Până în prezent, Germania a primit un total de 19,75 miliarde de euro, din cele 30,3 miliarde de euro alocate planului german de redresare şi rezilienţă. Italia vine pe locul II cu o rambursase de 8,7 miliarde de euro. Aceasta este a șasea cerere de plată, depusă în iunie 2024. Până în prezent, Italia a primit un total de 122,2 miliarde EUR, din cele 194,4 miliarde de euro alocate planului italian de redresare şi rezilienţă. Cehia a primit a treia plată, de 1,7 miliarde de euro. Până în prezent, Cehia a primit un total de 4,39 miliarde EUR, din cele 9,2 miliarde EUR alocate planului de redresare şi rezilienţă. Portugalia a primit a cincea plată, de 2,9 miliarde de euro. Până în prezent, Portugalia a primit un total de 11,39 miliarde de euro, din cele 22,2 miliarde de euro alocate planului portughez de redresare şi rezilienţă. În total, sumele rambursate azi de Comisia Europeană au fost de 26,8 miliarde de euro

Tramvaie turcești prin PNRR în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Tramvaie turcești prin PNRR în România

Tramvaie turcești prin PNRR în România. Primul tramvai modern achiziționat cu fonduri PNRR va ajunge la Iași în primăvara anului 2025, parte a unui lot de 18 vehicule produse de compania turcă Bozankaya. Tramvaie turcești prin PNRR în România Conform contractului semnat la începutul anului 2024, cu o valoare de peste 140 milioane de lei, toate tramvaiele vor fi livrate până în vara anului 2026, respectând termenele impuse de PNRR. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță Anterior, Bozankaya a furnizat Iașului alte 16 tramvaie, mai lungi (30 de metri), printr-un contract finanțat cu fonduri europene nerambursabile. Această nouă achiziție va contribui la modernizarea transportului public din municipiu, asigurând vehicule eficiente și prietenoase cu mediul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR Foto: Facebook
Politică

Un an ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR

La 15 decembrie se împlinește un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, cerere care n-a fost aprobată nici azi. Această cerere este în valoare de 2,67 miliarde de euro. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023 de alte 12 state au fost aprobate. La 15 octombrie 2024, Comisia Europeană a aprobat „o evaluare preliminară pozitivă” a celor șase ținte și a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR „Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse șase jaloane. Este vorba despre reforme ale guvernanței întreprinderilor de stat (...), precum și de investiții din domeniul transporturilor (...) și de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor (...). Prin urmare, Comisia propune suspendarea parțială a plății în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau țintele restante, ele primind totodată o plată parțială legată de jaloanele și țintele care au fost atinse în mod satisfăcător”, a comunicat Comisia Europeană. De atunci, nu s-a mai anunțat nimic, oficial, în legătură cu tranșa trei de plată. Nu este clar când va fi depusă cererea IV de plată. 12 state care au trecut pe lângă România Însă, datele publicate pe site-ul UE care monitorizează PNRR arată că în decembrie 2023 au fost mai multe țări care au depus cereri de plată, care au fost aprobate: La 6 decembrie, Cehia a depus o cerere de plată de 702 milioane de euro. Ea a fost aprobată la 2 aprilie 2024. La 15 decembrie, în afară de România, au mai depus cereri de plată Slovacia (799 milioane de euro), Cipru (152 de milioane de euro) și Polonia (6,3 miliarde de euro). Cerera Poloniei a fost aprobată în aprilie 2024, a Slovaciei, la 31 octombrie. Cipru a primit doar 115 milioane de euro, în noiembrie 2024. În decembrie 2023, au mai depus cereri de plată în cadrul PNRR-urilor naționale: Lituania, Estonia, Spania, Malta, Danemarca, Croația, Letonia și Italia. Lituania și-a primit banii în martie 2024, Estonia, la 19 aprilie, dar cu o mică reducere, de 300.000 de euro, Spania - care cerea la plată 10 miliarde de euro - a primit 9,9 milkiarde de euro în iulie 2024, Malta și-a primit banii la 16 mai 2024, Danemarca - aprilie 2024, Croatia - aprilie 2024, Letonia - mai 2024, iar Italia, care ceruse peste zece miliarde de euro și era deja la a cincea cerere de plată, a obținut confirmarea decontului în august 2024. România este deci singura țară cu o cerere de plată depusă în decembrie 2023 și neaprobată nici acum. „UE anulează PNRR-ul Bulgariei pe motiv de întârzieri mari pe partea de reforme. Îi urmăm noi, foarte curând”, a scris, acum zece zile, pe Facebook, profesorul Cristian Păun.

Performața lui Ciolacu la fonduri europene: zero, arată Siegfried Mureșan Foto: Facebook
Politică

Performața lui Ciolacu la fonduri europene

Performața lui Marcel Ciolacu la absorbția de fonduri europene: zero din PNRR și doar 0,92% din fondurile strucuturale alocate pentru perioada 2021-2027. „????̂??? ???? ?? ????? ?? ??? ?? ?? ?̦?̆?? ?? ?? ???a ????????̆ ?? ???????̦?? ??? ????????? ??????????? ?̦? ?? ????????”, scrie, pe Facebook, europarlamentarul Siegfried Mureșan. Citește și: EXCLUSIV Ce arată sondajele realizate zilnic de AtlasIntel în mediul urban: bătălie la sânge pe locul II, Ciucă și Georgescu – pe trend de creștere Performața lui Ciolacu la fonduri europene: zero „Ca o comparație, Cehia a absorbit deja, fără pre-finanțare, 7% din fonduri (de 24 de ori mai mult decât Ciolacu), iar Bulgaria, 3% (de 10 ori mai mult decât Ciolacu) (...) Printre puținele țări care au absorbit mai puțin decât România se numără Finlanda și Olanda, state care au mult mai puțină nevoie de fonduri de coeziune decât țara noastră și, deci, cărora le-au fost alocate mult mai puține fonduri”, arată Mureșan. În ceea ce privește PNRR, el arată: „În 17 luni de când este prim-ministru, Marcel Ciolacu nu are încă nicio plată din Planul Național de Redresare și Reziliență care să fi fost depusă de guvernul pe care îl conduce, să fi fost aprobată de Comisia Europeană și să fi fost decontată de Comisie. O singură cerere de plată este parțial aprobată, dar și în cazul acesteia banii nu au fost încă debursați și, oricum, vom pierde o parte importantă din ei din cauza Guvernului Ciolacu. Pentru a pune în context, de când este prim-ministru Marcel Ciolacu, Comisia Europeană a aprobat 47 de cereri de plată din 22 de țări”. „Marcel Ciolacu este și prim-ministrul care: Are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană a opta lună la rând; Are cel mai mare deficit din UE, ajustat sezonier, în primul semestru din 2024. Cifrele de mai sus arată clar: Marcel Ciolacu este total nepregătit să fie prim-ministru. Cu atât mai puțin pregătit este să fie președinte”, mai scrie europarlamentarul PNL.

Arheologii dispută vestigiile șantierului finanțat PNRR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Arheologii dispută vestigiile șantierului finanțat PNRR

Arheologii dispută vestigiile șantierului finanțat PNRR. O dispută din mediul academic ar putea escalada în plan juridic. Arheologii dispută vestigiile șantierului finanțat PNRR Disputa are în centru un incident recent de pe șantierul Spitalului Regional de Urgență Iași. Citește și: GALERIE FOTO Cine este sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în deplasările din Franța sponsorizate de Nordis pentru familia Ciolacu și Sorina Docuz Conflictul aduce în prim-plan tensiuni mai vechi din rândul arheologilor. Un cercetător cunoscut afirmă că este victima unei „acțiuni de kompromat”. Totodată, acesta pune sub semnul întrebării transparența atribuirii unor contracte legate de SRU. Continuarea, în Ziarul de Iași

Guvernul a încasat zero euro din fondurile de coeziune, în nouă luni Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul a încasat zero în nouă luni

Guvernul trebuie să încaseze, în 2024, 2,5 miliarde euro din fondurile structurale și de coeziune (FSC) din exercițiul bugetar 2021-2027, dar încasat zero în nouă luni, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe. Ținta de absorbție de 2,5 miliarde de euro este stabilită chiar de Executivul condus de Marcel Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Guvernul a încasat zero în nouă luni România are alocate fonduri de coeziune de 30,9 miliarde de euro, în exercițiul bugetar 2021-2027. Dar, până acum, a primit doar avansul - care se acordă automat - în valoare de 1,4 miliarde de euro. Datele Finanțelor arată că și în 2023 tot zero a fost absorbția FSC. Din fondurile PNRR s-au încasat în acest an 288 de milioane de euro, deși „estimarea” Guvernului era de 3,65 miliarde de euro. La 15 decembrie 2023, România a trimis către Comisia Europeană o cerere de plată, din PNRR, în valoare de două miliarde de euro. Nici până acum plata nu a fost aprobată. Dezastrul PNRR a fost prezentat într-un raport oficial al Comisiei Europene: România, „întârziată semnificativ”, a îndeplinit doar 13,5% din obiective, se arată în documentul publicat la 10 octombrie 2024. Din 518 jaloane și ținte, România a îndeplinit 70, adică 13,5%. „Cu două cereri de plată finalizate, punerea în aplicare de către România a RRP este semnificativ întârziată”, se arată în Anexa 1 a raportului. „România mai dispune de 19 miliarde EUR în granturi și împrumuturi din PNRR. Această sumă va fi plătită după evaluarea îndeplinirii viitoare a celor 448 de etape și obiective rămase, înainte de termenul limită de 2026 stabilit pentru RRF”, arată oficialii de la Bruxelles.

Guvernul își recunoaște eșecul: a ratat banii europeni Foto: facebook Adrian Caciu
Eveniment

Guvernul își recunoaște eșecul: a ratat banii europeni

Guvernul își recunoaște eșecul: în trimestrul III a ratat o treime din banii europeni pe care spera să-i aducă la buget: ministerul de Finanțe raportează un „grad de realizare de 67,9% a programului trimestrial” în ceea ce privește sumele primite de la Uniunea Europeană. În termeni nominali, cabinetul Ciolacu a ratat absorbția a peste 500 de milioane de euro, comparativ cu obiectivele pe care singurul și le asumase. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Comparativ cu trimestrul al treilea al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o scădere cu 50,7%, mai arată acest minister într-un document oficial. Guvernul își recunoaște eșecul: a ratat banii europeni Cel mai mare eșec este nu în absorbția PNRR, ci a fondurilor alocate pentru exercițiul bugetar 2021-2027. „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în trimestrul al treilea al anului 2024, au fost în sumă de 5,37 miliarde lei (0,3% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 67,9% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (53,6%) și a sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (73,0%)”, explică un raport al ministerului de Finanțe. În ceea ce privește cheltuielile cu fonduri europene, ele au fost realizate, în trimestrul III din 2024, în procent de doar 72,9%. „Comparativ cu trimestrul III 2023 plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile s-au redus cu 41,1%, iar ca procent în PIB s-au redus cu 0,3 puncte procentuale de la 0,8% din PIB în al treilea trimestru al anului 2023 la 0,5% din PIB în perioada analizată”, arată Finanțele.

Evaluarea proiectelor PNRR, falsificată, acuză PNL (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Evaluarea proiectelor PNRR, falsificată, acuză PNL

Evaluarea proiectelor PNRR, falsificată, acuză PNL. "Proiectele de amploare din județul Iași au nevoie de sprijin politic", a declarat Alexandru Muraru, președintele PNL Iași, în deschiderea unei conferințe de presă. Evaluarea proiectelor PNRR, falsificată, acuză PNL Muraru a subliniat legătura PNL cu proiecte strategice precum autostrada A8, dezvoltarea Aeroportului Iași și Amenajarea Hidroenergetică Pașcani. Citește și: Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă” De asemenea, a adus în discuție și Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară (IRMC), a cărui excludere din finanțarea prin PNRR este atribuită PSD. "Într-un abuz fără precedent, proiectul IRMC a fost scos de pe lista finanțărilor în domeniul sănătății prin PNRR", a declarat Muraru, acuzându-l pe ministrul Sănătății că "a falsificat evaluarea" care a dus la plasarea institutului pe lista proiectelor de rezervă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu va trebui să aprobe vânzarea, de către nepotul său, a viitorului parc fotovoltaic Foto: Facebook
Politică

Ciolacu va trebui să aprobe vânzarea, de către nepotul său

Premierul Marcel Ciolacu va trebui să aprobe vânzarea, de către nepotul său, Mihai Cristian Ciolacu, a viitorului parc fotovoltaic finanțat de PNRR, deși încă nu există. Citește și: Ana Birchall investește în aur: cât valorează lingourile candidatei la președinție De ce? Fiindcă nepotul său își vinde firmele unei companii străine, Premier Energy, și, potrivit unei ordonanțe din 2023, toate investițiile străine directe (ISD) în sectoare de interes național sunt verificate de o comisie guvernamentală. Mihai Ciolacu și-a scos proiectele la vânzare, semnând acorduri prealabile cu Premier Energy Group, companie deținută de omul de afaceri ceh Jiří Šmejc, cunoscut pentru legăturile sale istorice cu China și Rusia, arată Hotnews. Ciolacu va trebui să aprobe vânzarea, de către nepotul său, a viitorului parc fotovoltaic OUG 108/2023 prevede că toate investițiile din UE, indiferent dacă fac sau nu obiectul procedurilor de control al concentrărilor economice, fac obiectul procedurilor ISD, cu condiția ca (i) investiția să depășească 2 milioane EUR; și (ii) investiția să se încadreze în lista sectoarelor sensibile stabilite prin Hotărârea CSAT nr. 73/2012, care include securitatea cetățenilor și a comunităților; securitatea frontierelor; energie. Pentru verificarea ISD s-a înființat Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe, formată din reprezentanții prevăzuți în decizia prim-ministrului. Comisia este în subordinea premierului, fiind condusă de șeful Cancelariei, Mihai Ghigiu - un apropiat al lui Marcel Ciolacu. Experții guvernamentali consultați de DeFapt.ro apreciază că este posibil ca premierul Ciolacu să fie cel care semnează aprobarea tranzacției nepotului său. Pe de altă parte, acești experți ridică o serie de întrebări: Cum s-au dat fonduri PNRR de 20 de milioane de euro la firmele fără capital înființate de nepotul lui Ciolacu? Cum i-a oferit CEC creditare? Cum a dat Transelectrica aviz, deși alte zeci de firme mari erau în competiție cu aceste companii înființate în 2022 de nepotul lui Ciolacu? DeFapt.ro a arătat că șeful Transelectrica este prieten cu nepotul lui Marcel Ciolacu și fin al premierului.

Ciolacu a finanțat afacerile nepotului "deștept" (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu, Economedia)
Investigații

Ciolacu a finanțat afacerile nepotului "deștept"

Ciolacu a finanțat afacerile nepotului "deștept". Premierul României are un nepot, Mihai Cristian Ciolacu, care a făcut cu statul afaceri de zeci de milioane de euro. Două parcuri fotovoltaice pe banii statului Solar Energy Production SRL și Development Power Solar Energy SRL, companii fondate de Mihai Cristian Ciolacu, nepotul premierului Marcel Ciolacu, au obținut finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru construirea a două parcuri fotovoltaice în decembrie 2023. Citește și: Ciolacu, ultimul pas înainte de divorț: a făcut „partaj voluntar” al bunurilor din Buzău. Motivația sa: „apropierea campaniei” Mihai Ciolacu a scos aceste proiecte la vânzare, semnând acorduri prealabile cu Premier Energy Group, companie deținută de omul de afaceri ceh Jiří Šmejc, cunoscut pentru legăturile sale istorice cu China și Rusia, arată Hotnews. Premier Energy Group a confirmat că se află în proces de achiziție a două parcuri fotovoltaice în Buzău, fără a preciza identitatea vânzătorului. Potrivit Ministerului Energiei, proprietarul proiectelor scoase la vânzare este nepotul lui Marcel Ciolacu, prin intermediul vânzării acțiunilor din cele două firme. Ciolacu a finanțat afacerile nepotului "deștept" Și Marcel Ciolacu a investit în afacerile nepotului său. Citește și: EXCLUSIV Cum a „albit” Ciolacu 490.000 de lei: mai întâi i-ar fi scos din chioșcul din Buzău, ca dividende, deși chioșcul avea profit anual de 20 de ori mai mic, apoi i-a împrumutat unui nepot Printr-un împrumut de 490.000 de lei acordat în 2022, exact în perioada în care firmele nepotului obțineau avize de la Transelectrica pentru a înființa parcuri fotovoltaice. Avize obținute de Mihai Cristian Ciolacu pe repede înainte, în doar patru luni, în timp ce alte companii așteaptă și câte un an. Suma dată cu împrumut de Marcel Ciolacu provenea din dividende "umflate" primite de la chioșcu din piața din Buzău în care actualul premier era acționar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră