duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

169 articole
Politică

Raport Finanțelor arată dezastrul absorbția fondurilor UE

Un raport oficial al Finanțelor, denumit „Raport privind execuţia bugetară - trimestrul I 2023”, arată dezastrul la absorbția fondurilor UE: în primul trimestru din 2023 s-a atras sub jumătate din suma programată. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De altfel, și cheltuielile cu fonduri europene nerambrusabile (FEN) s-au realizat în procent de sub 50%. Raport al Finanțelor arată dezastrul la absorbția fondurilor UE „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2023, au fost în sumă de 9,35 miliarde lei (0,6% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 46,2% a programului trimestrial. Comparativ cu primul trimestrul al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o creștere cu 11,3% (+0,95 miliarde lei)”, arată datele ministerului de Finanțe. „Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR) au reprezentat 0,7% din PIB și s-au efectuat în proporție de 47,4% din plățile programate pentru perioada analizată. Comparativ cu trimestrul I 2022 plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 15,7%, iar ca procent în PIB s-au menținut la același nivel de 0,7% din PIB”, se explică în același document. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR Un alt document de la ministerul de Finanțe, prezentat acum o săptămână, arăta că zero fonduri din PNRR au fost încasate la bugetul de stat în primele trei luni ale anului 2022. Estimările Finanțelor pentru 2023: 1,915 miliarde euro încasări din PNRR. Această estimare este mult sub ceea ce era planificat să primească România prin tranșa II, de 3,2 miliarde de euro! Dacă estimarea va fi confirmată, înseamnă că România pierde 1,3 miliarde de euro, probabil datorită neîndeplinirii mai multor jaloane.

Raport al Finanțelor arată dezastrul la absorbția fondurilor UE Foto: Facebook
Ciucă, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Ciucă, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor

Premierul Nicolae Ciucă, a lansat, pe Facebook, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor: „Putem administra mai eficient banii publici folosiți pentru bunuri, servicii, autovehicule, mobilier și alte cheltuieli care pot fi mai bine gestionate, dar nu ne vom atinge de veniturile oamenilor”. Însă, acum trei zile, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, declara, pentru Libertatea, că, dacă nu se taie salarii, „scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari”. Ciucă, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor Afirmațiile lui Boloș sunt în contradicție atât cu angajamentele președintelui Iohannis, cât și cu declarațiile premierului Ciucă. „Alături de partenerii de guvernare am căutat cele mai bune soluții pentru a aduce mai mulți bani la bugetul de stat. Trebuie să dăm dovadă de mai multă chibzuință în cheltuirea banului public. Putem administra mai eficient banii publici folosiți pentru bunuri, servicii, autovehicule, mobilier și alte cheltuieli care pot fi mai bine gestionate, dar nu ne vom atinge de veniturile oamenilor”, a scris Ciucă, pe Facebook. Citește și: Boloș strică vacanța bugetarilor: „Scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari”. Iohannis, la 13 aprilie: „Nu vor fi daţi afară, nu se taie salarii. Oricine afirmă altceva greşeşte” „Eu nu îmi doresc ca, prin dezvoltarea ţării şi prin atragerea de fonduri europene, românii să o ducă mai rău. Este o absurditate. Eu vreau ca românii să o ducă mai bine şi oricine în spaţiul public spune altceva este în eroare. Nu vor există tăieri de salarii, nu există un astfel de concept la nivelul meu, nici la nivelul coaliţiei. Vreau să fie înţelese aceste lucruri, mai ales acum în pragul sărbătorilor. Ultimul lucru pe care mi-l doresc acum, în prag de sărbătoare, este să îşi facă românii griji că li se taie salariile sau că vor fi daţi afară. Nu vor fi daţi afară şi nu se taie salariile. Oricine afirmă altceva greşeşte”, spunea Iohannis, la 13 aprilie, înainte de Paștele ortodox. Banii din PNRR vor fi pierduți dacă nu se reduc cheltuielile salariale Însă ministrul Boloș a spus, în repetate rânduri, că, dacă nu se reduc cheltuielile, România va pierde bani din PNRR, iar efectul se va resimți în 2024, când nu vor fi bani pentru șantierele deschise acum. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari. Acest scenariu trebuie asumat politic, este o decizie de Coaliție. Va trebui să fie o reducere semnificativă a indicatorului legat de cheltuielile cu salariile. Nu vreau să bulversez pe cei din sectorul public, dar e o realitate reforma, e scrisă negru pe alb în PNRR”, a declarat Marcel Boloș pentru Libertatea.

Guvernul renegociază PNRR Foto: Facebook
Politică

Guvernul renegociază PNRR

Guvernul renegociază PNRR: eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii ar putea salva pensiile speciale. Cheltuielile cu pensiile speciale sunt curpinse în acest procent de 9,4% din PIB. Anul acesta, de la buget se vor plăti 12,5 miliarde de lei, adică aproape 0,9% din PIB pentru pensiile speciale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit unui lung comunicat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), „se propune înlocuirea descrierii din CID prin eliminarea procentului de 9,4% din PIB și înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB”. CID este prescurtarea folosită de MIPE pentru „Decizia de Implementare a PNRR al României”. Guvernul renegociază PNRR Comunicatul MIPE nu explică efectele eliminării procentului de 9,4% din PIB, o veche cerință a PSD și a ministrului Muncii, Marius Budăi, însă, foarte posibil, ar putea salva pensiile speciale sau ar putea face ca ele să fie reduse cu un procent mult mai mic decât cere acum Comisia Europeană. „Draftul informal pentru modificarea PNRR va fi trimis până pe data de 30 aprilie Comisiei Europene. Este mandatul pe care l-am primit din partea guvernului României”, a explicat Boloș decizia de renegociere a PNRR. El a explicat de ce este necesară negocierea procentului din PIB alocat pensiilor. „Este indicatorul care, valabil fiind pe 50 de ani, va crea dificultăți pentru guvern atunci când se va pune problema unor măsuri de majorare a pensiilor pentru că e foarte greu să menți pe o perioadă de 50 de ani acest plafon, în condițiile în care numai rata inflației în 2022 a fost de 15%. Ce se întâmplă dacă 50 de ani avem acest plafon și avem aceste rate ale inflației, e greu de spus”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Marcel Boloș a mai declarat că în privința pensiilor speciale va exista o nouă discuție cu Comisia Europeană luna viitoare. Citește și: Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene, spune Zelenski, care crede că peninsula poate fi eliberată. Kievul susține că va contraataca și fără promisele avioane F-16 Salvarea sporurilor bugetarilor, altă preocupare a Guvernului „Legea pensiilor speciale este în momentul de față parte din cererea de plată numărul trei, termenul de plată este luna iunie și avem în perioada 15-19 mai delegație la Bruxelles pentru a relua discuțiile cu Comisia Europeană și a vedea care sunt cerințele pe care le are Comisia în privința legii pensiilor speciale”, a mai declarat acesta. Pe lista de renegocieri intră și legea salarizării cu modificări importante la sporurile acordate bugetarilor. Deși Guvernul și asumat în PNRR că sporurile nu vor mai depăși 20% din salariul fiecărui angajat, intenția guvernului este de a renegocia acest procent care să fie unul aplicat la nivelul instituției, nu la nivelul angajatului, arată Digi 24.

Boloș strică vacanța bugetarilor Foto: Facebook
Politică

Boloș strică vacanța bugetarilor

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, le strică vacanța bugetarilor: „Scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari”, a spus el, pentru Libertatea. Scenariul unu, la care se referea Boloș, era o tăiere a salariilor bugetarilor, dar acesta este respins de coaliția majoritară. Boloș a mai afirmat și anterior că, fără legătură cu încasările la buget, PNRR prevede cheltuieli sustenabile și, în acest scop, România va trebui să reducă cheltuielile de personal, fie prin reducerea salariilor, fie prin concedieri. Însă președintele Iohannis și premierul Ciucă l-au contrazis. Iohannis: „Nu vor fi daţi afară şi nu se taie salariile” „Eu nu îmi doresc ca, prin dezvoltarea ţării şi prin atragerea de fonduri europene, românii să o ducă mai rău. Este o absurditate. Eu vreau ca românii să o ducă mai bine şi oricine în spaţiul public spune altceva este în eroare. Nu vor există tăieri de salarii, nu există un astfel de concept la nivelul meu, nici la nivelul coaliţiei. Vreau să fie înţelese aceste lucruri, mai ales acum în pragul sărbătorilor. Ultimul lucru pe care mi-l doresc acum, în prag de sărbătoare, este să îşi facă românii griji că li se taie salariile sau că vor fi daţi afară. Nu vor fi daţi afară şi nu se taie salariile. Oricine afirmă altceva greşeşte", spunea Iohannis, la 13 aprilie, înainte de Paștele ortodox. Boloș strică vacanța bugetarilor Însă ministrul Boloș revine și spune că, dacă nu se reduc cheltuielile, România va pierde bani din PNRR, iar efectul se va resimți în 2024, când nu vor fi bani pentru șantierele deschise acum. „Scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari. Acest scenariu trebuie asumat politic, este o decizie de Coaliție. Va trebui să fie o reducere semnificativă a indicatorului legat de cheltuielile cu salariile. Nu vreau să bulversez pe cei din sectorul public, dar e o realitate reforma, e scrisă negru pe alb în PNRR”, a declarat Marcel Boloș pentru Libertatea. „Nu încape discuție, trebuie să facem toate reformele să încasăm banii. Avem angajamentele în contractele de lucrări și de finanțare pe care le-am încheiat. Orice deviație de la această cursivitate a cererilor de plată sau neîncasări ale banilor din PNRR creează dificultăți pentru implementarea proiectelor de investiții și a angajamentelor pe care le-am luat”, a mai spus demnitarul liberal. El a criticat și propunerea PSD de supraimpozitare a salariilor: „Nu ne putem ascunde, nu este o poziție lăudabilă. Nu știu dacă supraimpozitarea se poate aplica doar bugetarilor, este o chestie de drept constituțional. Ca specialist în finanțe, o regulă fiscală trebuie să fie unitară”. Citește și: Simona Halep: „Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?”

Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului

Zero fonduri din PNRR au fost încasate la bugetul de stat în primele trei luni ale anului 2022, arată datele ministerului de Finanțe. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acest minister publică, periodic, pe site-ul său așa numita raportare privind „Evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană (Balanța financiară netă)”. Ultima raportare este din 31 martie. Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului Potrivit datelor de la Finanțe, în 2022, din granturile prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, la buget s-au încasat 3,62 miliarde de euro din suma totală de 14,238 miliarde de euro. Execuția la 31 martie 2023: zero. Estimări pentru 2023: 1,915 miliarde euro. Această estimare este mult sub ceea ce era planificat să primească România prin tranșa II, de 3,2 miliarde de euro! Dacă estimarea va fi confirmată, înseamnă că România pierde 1,3 miliarde de euro, probabil datorită neîndeplinirii mai multor jaloane. În plus, estimarea Finanțelor sugerează că nu sunt șanse ca România să încaseze în acest an tranșa III din PNRR. Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo „Dacă nu validăm jaloanele, punem în dificultate contractele de finanțare” De altfel, ministrul Investițiilor și Proiectelor, Marcel Boloș (PNL), a avertizat că România va pierde sume importante din PNRR dacă nu va face reformele convenite cu Comisia Europeană. „Prima și cea mai importantă este Legea decarbonizării, este un pilon fundamental pentru PNRR. A doua este Legea avertizorilor de integritate. Dau un exemplu, în premieră, dacă cele două reforme nu le facem, ne costă 1,4 miliarde de euro. Plus se mai scade prefinanțarea. Dar nu se va întâmpla acest lucru, pentru că eu cred că Guvernul României, interesat fiind de accesarea integrală a banilor, va aproba deciziile necesare”, a declarat Marcel Boloș, într-un interviu acordat StartupCafe.ro. „Dacă nu facem și nu validăm jaloanele, banii nu vin și atunci punem în dificultate contractele de finanțare pe care le avem, altele urmează să fie încheiate și va fi foarte greu de asigurat finanțarea și de continuat. În România este foarte important ca investițiile prevăzute să se și implementeze, pentru că așa am fi și cu rețea de autostrăzi cât de cât normală și apropiată de nevoile pe care le are România, infrastructura de sănătate și de educație, marile servicii publice sunt dependente 100% de fondurile pe care le avem prin PNRR și politica de coeziune”, a mai explicat Boloș.

Grindeanu mai înființează un cuib de sinecuri Foto: Facebook
Eveniment

Grindeanu mai înființează un cuib de sinecuri

În plină discuție despre economiile statului, Grindeanu mai înființează un cuib de sinecuri pentru PSD: Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), unde, recent, ministrul PSD al Transporturilor l-a numit director interimar pe consilierul său Cătălin Urtoi. Deocamdată, nu se știe câți oameni vor lucra la noua companie și ce salarii vor avea. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Grindeanu mai înființează un cuib de sinecuri Înființarea CNIR este însă jalon în PNRR. „Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. (C.N.A.I.R.) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A. (C.N.I.R.)” avea termen în trimestrul II din 2021. Teoretic, CNIR se va ocupa de „management de proiect pentru investiții rutiere”. Pe lângă Urtoi, Grindeanu i-a plasat în consiliul de administrație pe: Bogdan Pașcu, fost parlamentar din partea fostului Partid Conservator condus de Dan Voiculescu și a ocupat în 2006 și funcția de vicepremier în cabinetul condus de Călin Popescu – Tăriceanu. Bogdan Pascu a lucrat și la Antena 1 și Grivco, firme controlate de Dan Voiculescu. În 2019, el a fost numit de premierul Viorica Dăncilă drept șef al Departamentului pentru dezvoltare, promovare şi monitorizarea proiectelor de investiţii în infrastructură, înființat de premierul de la acel moment cu rolul unui adevărat minister ”paralel” al Transporturilor. Marius Bota, fost secretar de stat și deputat PSD Șeful CNIR, Cătălin Urtoi, a fost vicepreședinte al Asociației „Împreună pentru A8”, dar a fost exclus, fiind acuzat că face propagandă pentru PSD. Citește și: Lucian Heiuș, șeful ANAF: media de vârstă în instituție este 56 de ani. „Facem analiză de risc cu programe de acum 15 ani”

Plata a 143 de milioane euro din PNRR va fi amânată, arată ministerul condus de Boloș, MIPE
Eveniment

Plata a 143 de milioane euro din PNRR va fi amânată

Un ministru PNL, Marcel Boloș, care deține portofoliul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), arată că, urmare a neîndeplinirii obligațiilor asumate de alt ministru PNL, Virgil Popescu (Energie), plata a 143 de milioane euro din PNRR va fi amânată. Un comunicat al MIPE arată că această sumă va fi plătită abia după „finalizarea procedurii de clarificare a termenilor de îndeplinire a condițiilor specifice jaloanelor 129 și 133”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online România are șase luni la dispoziție să „clarifice” îndeplinirea acestor jaloane. Plata a 143 de milioane euro din PNRR va fi amânată „România a finalizat o nouă etapă a dialogului cu Comisia Europeană privind plata celei de-a doua tranșe de plată din PNRR, în valoare totală netă de 2,81 miliarde euro. Cererea de plată vizează 51 de jaloane și ținte. În acest fel, alături de prefinanțare și prima tranșă din PNRR, țara noastră va beneficia cumulat de plăți de aproape zece miliarde de euro din cadrul acestei importante resurse de finanțare europeană. De la debutul implementării planului, au fost deja semnate peste 8.500 de contracte cu beneficiarii PNRR, în valoare de 11 miliarde de euro. Dialogul pentru clarificarea condițiilor necesare pentru considerarea ca fiind îndeplinite în întregime jaloanele 129 și 133, în raport cu constatările Autorități de Audit, vizează valoarea de 143 de milioane de euro, aferentă celor două jaloane. În conformitate cu prevederile Regulamentului european 241/2021, plata aferentă celei de-a doua tranșe poate fi efectuată pentru valoarea de 2,67 miliarde euro, urmând ca diferența de 143 de milioane euro să fie efectuată după finalizarea procedurii de clarificare a termenilor de îndeplinire a condițiilor specifice jaloanelor 129 și 133, într-un interval de maxim 6 luni”, se arată în comunicatul MIPE, intitulat „Precizări privind cererea de plată II din PNRR”. Citește și: Directivă confidențială a premierului: toate ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. „Fără afectarea investiţiilor”, spune dispoziția, care însă nu interzice tăierea salariilor Comunicatul arată că răspunderea revine ministerului Energiei și arată ce trebuie făcut pe viitor: Ce trebuie făcut „În acest sens, România a elaborat deja un plan de acțiuni, care include următoarele etape: • Pentru Jalonul 129, Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW – Responsabil Ministerul Energiei 1 – Obținerea scrisorilor de confort angajante din partea tuturor beneficiarilor cu care s-au semnat contracte de finanțare;2 – Realocarea din PNRR sau alocarea de la bugetul de stat a bugetului necesar încheierii contractelor de finanțare cu cei 2 potențiali beneficiari care nu s-au mai încadrat în bugetul apelului de producție de hidrogen verde;3 – Încheierea contractelor de finanțare (cu existența scrisorilor de confort angajante) și cu cei 2 potențiali beneficiari care nu s-au mai încadrat în bugetul apelului de producție de hidrogen verde;4- Derularea auditului de follow up din partea Autorității de audit și rezolvarea oricăror constatări noi sau restante de către Ministerul Energiei;5 – Transmiterea de către MIPE la Comisia Europeană a informațiilor și datelor referitoare la îndeplinirea observațiilor COM. • Pentru Jalonul 133, Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată – Responsabil Ministerul Energiei 1 – Obținerea scrisorilor de confort angajante din partea tuturor beneficiarilor cu care s-au semnat contracte de finanțare,2 – Confirmarea existenței unui teren lipsit de sarcini pentru realizarea proiectului CHP din contractul de finanțare încheiat între Ministerul Energiei și Primăria Constanța;3 – Încheierea contractului de finanțare (cu respectarea întocmai a prevederilor Ghidului solicitantului) cu Primăria Municipiului Craiova;4- Derularea auditului de follow up din partea Autorității de audit și rezolvarea oricăror constatări noi sau restante de către Ministerul Energiei;5 – Transmiterea de către MIPE la Comisia Europeană a informațiilor și datelor referitoare la îndeplinirea observațiilor COM”.

Prioritățile viitorului premier Ciolacu Foto: Facebook Ministerul Agriculturii
Eveniment

Prioritățile viitorului premier Ciolacu

Prioritățile viitorului premier Ciolacu: se luptă cu făina de insecte și vrea amenzi dure pentru cei care vând produse românești, dar nu le indică prin tricolor. În acest timp, PNRR-ul este blocat, întrucât demnitarii PSD nu vor să rezolve problema pensiilor speciale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Prioritățile viitorului premier Ciolacu Joi, Ciolacu a anunțat pe Facebook că a depus un proiect de lege prin care se interzice utilizarea făinii de insecte în prepararea produselor prevăzute în Registrul Național al Produselor Tradiționale. Întrucât proiectul nu a fost publicat, deocamdată, nu este clar câtă făină de insecte se consumă în România. „Așa cum au făcut și alte țări europene, la fel trebuie să facem și noi! În plus, toate produsele alimentare care vin din import și conțin ingrediente obținute din insecte trebuie să fie expuse separat pe rafturile magazinelor. Oamenii trebuie să știe ce cumpără, iar eticheta să fie clară și să conțină informații complete cu privire la aceste produse. Patriotismul economic înseamnă protejarea producătorilor locali și a produselor și mâncării tradiționale românești”, a scris viitorul premier PSD pe Facebook. Profit scrie însă că PSD dorește și să-i amendeze pe comercianții care vând produse realizate din materii prime românești, dar nu le indică prin tricolor. Amenzile vor fi până în 100.000 de lei. „Operatorii economici care desfășoară activități de comercializare a produselor, indiferent dacă această activitate se desfășoară în cadrul magazinelor fizice sau în mediul on-line, sunt obligați să se asigure că produsele provenite din materii prime românești sunt semnalizate prin aplicarea unui însemn reprezentat de drapelul național al României, imediat lângă produs, în câmpul vizual al consumatorului și ușor de identificat de către acesta”, prevede proiectul inițiat de liderii PSD și citat de Profit. Citește și: Dezmăț de Paște în instituțiile publice: ASF își premiază eșecul Euroins cu vinuri franțuzești, ciocolată, foie gras. BNR cumpără pește proaspăt și icre negre de 850.000 euro pentru angajați Amenzile pentru nerespectarea acestei prevederi sunt de la 1.000 la 100.000 de lei, în funcție de cifra de afaceri.

Budăi: reducerea salariilor bugetarilor este exclusă
Politică

Budăi: reducerea salariilor bugetarilor este exclusă

Ministrul Muncii, Marius Budăi, face o promisiune fermă către electorat: „Reducerea salariilor bugetarilor este exclusă din punctul de vedere al PSD, sub nicio formă”. Reacţia lui Budăi vine după ce Marcel Boloş, ministrul PNL al Investițiilor și Proiectelor Europene, a spus ca există două variante, pentru a îndeplini condițiile din PNRR: reducerea salariilor bugetarilor şi reducerea numărului de angajaţi la stat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Budăi: reducerea salariilor bugetarilor este exclusă „După ce am sesizat din presă interviul domnului Boloş am căutat şi am văzut şi eu interviul şi domnul Boloş a plecat practic de la sursa răului, aşa cum îi spun eu, şi anume a plecat de la scrierea din PNRR, însă, eu repet, ca să fim foarte clari – da, trebuie să fim atenţi cu cheltuirea fondurilor publice, dar nu cu reducerea salariilor şi nu într-o perioadă în care puterea de cumpărare a tuturor românilor este ameninţată. S-au trecut în PNRR multe lucruri şi în principal la televizor atunci eram doar câţiva sau doi colegi din PSD, dar atunci îi făceaţi nebuni sau îi făceaţi doar politicieni, era Marcel Ciolacu şi Marius Budăi care spuneam că vor fi trecute lucruri în PNRR, lucruri care vor fi unele din ele imposibil de îndeplinit şi altele împotriva oamenilor”, a mai afirmat ministrul PSD al Muncii, la Antena 3, citat de news.ro. Boloș: fie revizuire a salariilor, fie reducerea bugetarilor Referitor la reducerea numărului de posturi în Ministerul Muncii, Budăi a spus că este exclus acest lucru. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor „Exclus. Eu mai am nevoie de oameni”, a conchis ministrul Muncii. „Noi avem acum în momentul de față o cheltuială cu salariile în sistemul bugetar de în jur de 110 miliarde lei. Condiția pe care noi o avem, impusă în Planul Național de Redresare și Reziliență este cea referitoare la sustenabilitate, având în toate experiența și să zicem, procedura aceasta de negociere cu reforma privind pensiile speciale și modul în care pune problema Comisia Europeană pentru sustenabilitate pe aceste variante am spus posibile că ne îndreptăm fie o revizuire a salariilor în sistemul bugetar, fie o potențială reducere a numărului de bugetari, dar acest lucru îl va hotărî coaliția la momentul potrivit”, a explica ministrul Boloș, vineri.

Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat Foto: Inalta Curte de Casatie și Justiție
Eveniment

Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat

Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare de 53 de pagini în care resping orice modificare adusă privilegiilor lor. Potrivit listei publicate de Știri pe Surse, sunt nu mai puțin de 1.104 magistrați pensionați care semnează protestul, în condițiile în care numărul pensiilor aflate în plată pentru această categorie specială era, în decembrie 2022, de circa 4.862. Pensia medie încasată în decembrie de cei aproape 5.000 de magistrați a fost de 21.333 lei, aportul statului fiind de 19.997 lei, în timp ce pensia medie a românilor de rând a fost de 1.739 de lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat Magistrații refuză atât scăderea pensiei, inclusiv pe viitor, cât și creșterea vârstei de pensionare. „Orice majorare a vârstei de pensionare ulterior numirii pe funcție pune în discuție ruperea echilibrului de încredere între magistrat și Stat și denotă scopul disimulat de modificare a structurii sistemului judiciar, prin forțarea părăsirii sistemului judiciar de către magistrații cu experiență, anterior modificărilor legislative”, se arată în scrisoare. „Pensiile de serviciu ale magistraților nu sunt pensii «speciale» pentru că sunt calculate după un anumit algoritm și într-un cuantum care să fie în acord cu statutul de judecător european; ele sunt pensii ”pentru serviciul public prestat”, serviciu grevat de incompatibilități și interdicții, riscuri profesionale deosebite, pensii stabilite prin legi separate tocmai din acest motiv”, mai susțin semnatarii protestului. Ei resping reducerea cuantumului pensiilor pe motiv că „încalcă principiul securității juridice, care se opune unei atingeri aduse drepturilor dobândite precum și principiul încrederii legitime care nu permite diminuarea și/sau transformarea pensiilor”. Citește și: Cât ar pierde România dacă Guvernul nu taie din pensiile speciale: 1,5 miliarde euro – Marcel Boloș. Demnitarul liberal vorbește despre „dezmăţul în pensiile speciale” „Reforma pensiilor speciale, ori se face, ori nu se face. Dacă nu se face, sigur, ce aţi spun dvs, cu faptul că pierdem banii, până la un miliard patru sute. Deci, după ultima discuţie cu Comisia Europeană, există o modalitate de determinare a plăţilor parţiale care presupune că se înmulţeşte valoarea jalonului cu reforma – în cazul nostru sunt 47 de milioane de euro – cu un coeficient consolidat. Acest coeficient poate să ajungă până la 30 valoarea jalonului privind reforma, deci înmulţim 50 aproximativ cu 30 şi putem ajunge la un miliard şi jumătate de euro”, a afirmat Marcel Boloş joi seară, la TVR Info, citat de news.ro.

Budăi, atac la PNRR Foto: Facebook
Politică

Budăi, atac la PNRR

Ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi, a lansat un atac neobișnuit de dur la adresa prevderilor PNRR: „Dacă am da puțin timpul înapoi, în 2020-2021 erau doi oameni la televizor, Marcel Ciolacu și Marius Budăi care strigau că acest PNRR scris la secret și nedezbătut nici cu sindicatele, nici cu societatea civilă va aduce lucruri rele pentru România. Din păcate avem dreptate”, a spus el, la postul B1 TV. Declarațiile sale contrazic flagrant afirmațiile ministrului PNL al Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care a spus că Guvernul ia în calcul tăieri de salarii sau concedieri în rândul bugetarilor. Budăi a atacat atât prevederile legate de pensii, cât și pe cele privind reducerea cheltuielilor de personal. Citește și: Guvernul ia în calcul tăieri masive de salarii sau concedieri în rândul bugetarilor, anunță ministrul Boloș. Cheltuielile de personal trebuie reduse cu 20% din 100 de miliarde de lei Budăi, atac la PNRR „Nu se poate ca un plan de reziliență și de relansare în România să vină cu astfel de măsuri, acea plafonare de 9,4% a cheltuielilor cu pensiile, la aceste lucruri care se discută acum despre veniturile salariale. Nu poți să faci reziliență cu salarii și venituri mici. Trebuie decizii clare în coaliție, nu s-a discut până acum despre reducerile cu cheltuielile salariale sau de reducerile mai ales cu prestațiile sociale, însă trebuie să conștientizăm originea răului, acei oameni care atunci erau la guvernare care au scris acest PNRR parcă împotriva cetățenilor români”, a afirmat demnitarul. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Întrebat fiind de faptul că România este „fruntașă” la cheltuielile salariale cu bugetarii, Budăi a spus că trebuie să se lupte pentru creșterea puterii de cumpărare. „Nu aș zice că este fruntașă. Nu se poate face o comparație serioasă între salariile din România și din restul UE. Încă trebuie să luptăm pentru a mări puterea de cumpărare a românilor, fie că sunt la privat, fie că sunt în sistemul bugetar, fie că sunt seniori ai României, fie copii. Vorbim de cheltuieli bugetare pentru utilități, pentru materiale dacă sunt locuri de scăzut pentru cheltuieli bugetare, asta înseamnă eficiență bugetară. Niciodată cât PSD a fost la guvernare nu a îmbrățișat o astfel de idee de înghețare măcar de venituri, dar nici de cum de tăieri”, a afirmat el. Potrivit lui Budăi, în coaliție nu s-a discutat de reduceri ale cheltuielilor de personal: „Nu s-a discutat acest aspect de disponibilizare până acum. Tot ceea ce înseamnă eficientizare trebuie să fie grija decidentului. Nu am avut astfel de discuții și nu vreau să le promovez”. Boloș: fie se taie salariile, fie se reduce numărul de bugetari Însă Marcel Boloș pare să-l contrazică pe Budăi. „Noi avem acum în momentul de față o cheltuială cu salariile în sistemul bugetar de în jur de 110 miliarde lei. Condiția pe care noi o avem, impusă în Planul Național de Redresare și Reziliență este cea referitoare la sustenabilitate, având în toate experiența și să zicem, procedura aceasta de negociere cu reforma privind pensiile speciale și modul în care pune problema Comisia Europeană pentru sustenabilitate pe aceste variante am spus posibile că ne îndreptăm fie o revizuire a salariilor în sistemul bugetar, fie o potențială reducere a numărului de bugetari, dar acest lucru îl va hotărî coaliția la momentul potrivit”,a afirmat, vineri, Marcel Boloș.

Tăieri masive de salarii sau concedieri în rândul bugetarilor, anunță ministrul Boloș Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Tăieri masive salarii sau concedieri în rândul bugetarilor

Guvernul ia în calcul tăieri masive de salarii sau concedieri în rândul bugetarilor, anunță ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL). Într-o intervenție la Antena 3, el a arătat că România trebuie să reducă cu 20% cheltuielile în valoare de 100 de miliarde de lei cu salariile bugetarilor. În realitate, anul trecut, cheltuielile de personal au fost de 117 miliarde de lei. România are circa 1,276 milioane de bugetari. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Tăieri masive de salarii sau concedieri în rândul bugetarilor „Fie o revizuire a salariilor bugetarilor, fie o reducere a numărului bugetarilor. Spre aceste variante ne îndreptăm”, a afirmat demnitarul, la Antena 3, citat de Știri pe Surse. Demnitarul a explicat că România trebuie să asigure „sustenabilitatea” cheltuielilor și că având în vedere „experiența” oficialilor români din discuțiile prealabile cu Comisia Europeană și modalitatea în care CE „pune problema” în legătură cu cheltuielile bugetare, există două variante prin care statul român poate atinge ținta din PNRR: tăierea salariilor sau reduceri ale personalului bugetar. Coaliția va decide cum se vor reduce cheltuielile de personal, a precizat Boloș. Citește și: Avocatul lui Dan Diaconescu: Fetele cu care a fost pozat nu erau prostituate minore, ci refugiate din Ucraina, cu care nu a avut relații sexuale „Comisia Europeană ne zice pe bună dreptate 'Nu aveți bani, deci implementați reformele'”, a subliniat Boloș.

Rafila vrea să modifice, pe șest, mai multe prevederi din PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Rafila vrea modifice, pe șest, prevederi din PNRR

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, vrea să modifice, pe șest, mai multe prevederi din PNRR referitoare la investiții și digitalizare în Sănătate, reiese dintr-un document al Federației Naționale a Angajatorilor din Medicina de Familie (FNPMF). Această federație i-a scris președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerându-i să nu accepte modificările propuse de Guvernul României - dar toate prevederile care ar urma să fie schimbate țin de ministerul Sănătății. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Din scrisoare nu reiese clar ce modificări vrea Guvernul să facă. Rafila vrea să modifice, pe șest, mai multe prevederi din PNRR „Vă scriem pentru a ne exprima îngrijorarea sporită cu privire la propunerea transmisă CE de către Guvernul României de modificare a componentelor legate de reformele și investițiile în sectorul sănătății din Planul de redresare și reziliență al României: Componenta 12 (Asistență medicală) – Reforma 1, Reforma 2 , Reforma 3 și Investițiile 1; Componenta 7 (Transformare digitală) – Investiție 3. Reformele și investițiile care urmează să fie modificate includ măsuri privind digitalizarea administrației publice și a serviciilor publice și îmbunătățirea sectoarelor de sănătate și educație, dezvoltarea unui sistem integrat de sănătate electronică, conectarea a peste 25.000 de furnizori de servicii medicale și dezvoltarea sistemelor de telemedicină, precum și consolidarea capacităților pentru managementul fondurilor de sănătate publică, dezvoltarea capacității de investiții în infrastructura sanitară, consolidarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și resurse umane în managementul sănătății. Investiția care ne preocupă cel mai mult este Investiția 1 din Componenta C12, dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești, care cuprinde peste 3000 de centre de îngrijire primară, 200 de centre de îngrijire comunitară, centre de planificare familială, servicii de prevenire a sănătății (pentru cancer de col uterin, cancer de sân). ), acces sporit pentru romi și pacienții vulnerabili. Toate aceste investiții sunt deja în urmă față de alte investiții în spitale, deși termenul convenit pentru centrele de asistență primară este iunie 2023”, se arată în acest document. Mihăilă: digitalizarea sistemului de sănătate Fostul ministru al Sănătăţii Ioana Mihăilă (REPER) a afirmat, acum o săptămână, că Ministerul Sănătăţii ”pune cruce unor investiţii vitale din PNRR” pentru sistemul de sănătate, după aprobarea unui ”memorandum confidenţial” prin care se renunţă la bani din PNRR. ”Pe scurt, Rafila renunţă la digitalizarea sistemului şi la programele de prevenţie prevăzute în PNRR, în timp ce Ministerul Sănătăţii şi guvernul nu fac altceva decât să îngroape reformele legate de profesioniştii din sănătate”, a susţinut ea, potrivit news.ro. Citește și: Cei care conduc Avioane Craiova și Romaero: un agent de vânzări, un silvicultor, un lăcătuș mecanic, un fin al Gabrielei Firea, un șef de la Piețe și niște pensionari speciali din MApN, SRI Mihăilă a explicat că Rafila vrea să renunțe proiectele de digitalizare a sistemului, precum și la asistenţa medicală prespitalicească pentru, inclusiv 3000 de cabinete de familie dotate cu aparatura nouă.

Marcel Boloș explică din nou cât pierde România dacă nu taie pensiile speciale Foto: Facebook MIPE
Politică

Cât pierde România dacă nu taie pensiile speciale

Cât ar pierde România dacă Guvernul nu taie din pensiile speciale: 1,4 miliarde euro, a explicat la TVR Info ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL). El a arătat că oficialii europeni au transmis Bucureștiului că este riscul României dacă instituțiile se depopulează urmare a tăierii acestor pensii, dar cheltuielile trebuie reduse. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cât pierde România dacă nu taie pensiile speciale „Reforma pensiilor speciale, ori se face, ori nu se face. Dacă nu se face, sigur, ce aţi spun dvs, cu faptul că pierdem banii, până la un miliard patru sute. Deci, după ultima discuţie cu Comisia Europeană, există o modalitate de determinare a plăţilor parţiale care presupune că se înmulţeşte valoarea jalonului cu reforma – în cazul nostru sunt 47 de milioane de euro – cu un coeficient consolidat. Acest coeficient poate să ajungă până la 30 valoarea jalonului privind reforma, deci înmulţim 50 aproximativ cu 30 şi putem ajunge la un miliard şi jumătate de euro”, a afirmat Marcel Boloş joi seară, la TVR Info, citat de news.ro. În ceea ce priveşte riscul de depopulare a unor instituţii publice în cazul unei reforme drastice, Boloş a dezvăluit că oficialii europeni ”au spus că aceste riscuri sunt ale statului membru” şi trebuie ca România trebuie să ia măsuri pentru a reduce cheltuielile cu pensiile speciale, pensii şi salariile bugetarilor, oficialii europeni atrăgând atenţia că dacă România nu face acum această ”reformă este chestiune de timp” până când va ajunge ”în stare de dificultate”. Demnitarul liberal a criticat și legea pensiilor promovat de PSD, arătând că „s-a dovedit că nu o putem susţine şi că nu am avut bani pentru a implementa-o”. Citește și: Avocatul lui Dan Diaconescu: Fetele cu care a fost pozat nu erau prostituate minore, ci refugiate din Ucraina, cu care nu a avut relații sexuale Dezmățul în pensiile speciale „Acum, sigur că s-ar putea să generez o serie de discuţii în spaţiul public, dar noi venim din spate cu recomandări specifice de ţară care ne-au atenţionat că aveţi grijă că luaţi decizii ad-hoc pentru majorarea pensiilor. Să nu uităm că a fost în spate o lege a pensiilor care s-a dovedit că nu o putem susţine şi că nu am avut bani pentru a implementa-o, dar a fost o decizie ad-hoc de majorare a pensiilor cu 40%, ceea ce a deschis în faţa Comisiei discuţiile pentru ceea ce înseamnă şubrezirea sustenabilităţii finanţelor publice. Apoi am avut dezmăţul în pensiile speciale”, a arătat Boloș. Ministrul a mai explicat că, dacă un angajat care are o pensie pe bază de contributivitate va avea ca rată de înlocuire a venitului la pensionare, adică va avea drept bază de calcul pentru pensie 43,5% din venitul său din perioada de activitate, un pensionar din sistemul special ajunge să aibă ca bază de calcul pentru pensie între 60% şi 85% din cât câştiga când era în activitate. În acest context, Boloş spune că România este ”aproape lipsită de argumente” care să explice această discrepanţă.

Kelemen Hunor: „Pericolul este să pierdem banii şi să ne lovească şi furia poporului”
Politică

Pericolul este pierdem banii şi lovească şi furia poporului

Președintele UDMR, Kelemen Hunor,a vorbit, la Euronews România, despre pensiile speciale: „Dacă nu se găseşte o soluţie, pericolul este să pierdem banii din PNRR şi să ne lovească şi furia poporului”, a spus el. Întrebat, marţi, la Euronews România, dacă ar fi oportun ca România să ceară Comisiei Eeuropene (CE) o prelungire pentru reforma pensiilor speciale, Kelemen Hunor a răspuns negativ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Pericolul este să pierdem banii şi să ne lovească şi furia poporului” ”Nu. Asta înseamnă că nu vom lua 700 de milioane de euro, plus că problema rămâne tot în braţele noastre şi trebuie să o rezolvăm. Dacă am băgat în PNRR, dacă acesta este deadline-ul, trebuie să găsim o soluţie până expiră acest termen. Este o situaţie extrem de complicată şi nedreaptă, dar aici ne-au adus demagogia şi populismul de 12 ani. 80% din populaţie nu vrea corecţia pensiilor speciale, vrea anularea lor”, a spus liderul UDMR, citat de news.ro. El a explicat că se înregistrează un impas fiindcă magistraţii nu acceptă propunerea CE de 45%, iar militarii poate ar acepta pentru viitor dacă ştiu care sunt paşii. „Nu se poate în acest moment să găsim un numitor comun. Pericolul cel mai mare este să pierdem şi banii şi, din punct de vedere politic, există şi furia oamenilor că nu am rezolvat ceea ce cu toţii au promis 10-12 ani de fiecare dată când erau în opoziţie, folosindu-se de acest subiect sensibil şi extrem de popular. Şi atunci pierzi banii şi te loveşte şi furia poporului. Aici este dilema. Din punctul meu de vedere, trebuie discutat, negociat de dimineaţă până seara cu toţi cei interesaţi şi trebuie să se găsească o soluţie şi fiecare trebuie să lase de la el ceva, altfel nu o să meargă, nu se poate rezolva”, a mai spus Kelemen. Acesta a precizat că în coaliţia de guvernare s-a discutat respectarea jaloanelor şi termenelor din PNRR, fără a se analiza varianta de a nu face reformă. Citește și: Primul președinte al SUA arestat n-a fost Trump: în 1872, Ulysses S. Grant a fost reținut fiindcă gonea cu teleguța prin Washington DC „Temele au fost asumate de România. Cei de la Comisia Europeană spun că noi ne-am angajat”, a declarat liderul UDMR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră