vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

253 articole
Politică

Cum va câștiga nepotul Ciolacu milioane de euro parazitând statul

Cum va câștiga nepotul lui Ciolacu milioane de euro parazitând statul condus de unchiul său și cu sprijin de la finul unchiului, care conduce Transelectrica: Mihai Cristian Ciolacu nu a făcut decât să deschidă drum prin birocrația României, să obțină subvenții și aprobări. Este sarcina instituțiilor statului să probeze dacă nepotul lui Ciolacu s-a folosit de numele său pentru a face presiuni asupra birocrației. Însă putem estima că numele său a fost suficient pentru a-l ajuta. Citește și: EXCLUSIV Sediul AUR Caraș Severin, într-o clădire a unor condamnați urmăriți internațional, Adina și Valentin Armașu Cum va câștiga nepotul lui Ciolacu milioane de euro parazitând statul Potrivit datelor Hotnews, pentru faptul că a obținut subvenția PNRR, precum și acordul Transelectrica de racordare a viitoarelor parcuri fotovoltaice la rețea, nepotul premierului va fi răsplătit, alături de asociații săi, cu 15 milioane de euro. Ce a făcut nepotul lui Ciolacu, potrivit datelor furnizate Hotnews: în aprilie 2022 a înființat, alături de un partener, două firme Solar Energy Production SRL și Development Power Solar Energy SRL în iunie 2022, a aplicat la fonduri PNRR. Hotnews arată că în 2022 cele dou firme aveau cifra de afaceri zero în 13 martie 2023, Transelectrica îi dă avizele tehnice de racordare. Transelectrica este condusă de prietenul nepotului lui Ciolacu, Ștefăniță Munteanu, cu studii la o universitate privată. Munteanu este și finul premierului, și consilier județean PSD la Buzău. Mai 2023: firmele nepoțelului apar pe lista, de la ministerul Energiei, a firmelor care cer finanțare PNRR. În decembrie 2023, ministerul Energiei semnează contractele de finanțare, ajutorul de stat fiind de peste 22 de milioane de euro, respectiv peste 25% din valoarea proiectelor, de circa 84 de milioane de euro. Încă nu s-au făcut plăți. Vara anului 2024: nepoțelul scoate firmele la vânzare. „Tranzacția este evaluată la 15 milioane de euro, potrivit specialiștilor în astfel de vânzări. Practic, sunt vândute niște afaceri la cheie, cu toate documentele necesare puse la punct pentru demararea investițiilor (avize tehnice de racordare, contracte de finanțare prin PNRR). Altfel spus, cele 15 milioane euro reprezintă «prețul» evitării statului la rând pentru a obține avizele necesare. Avantajul cumpărătorului este că nu mai stă cu emoții așteptând aprobarea documentației, bașca beneficiază și de ajutorul de stat nerambursabil de 22,5 de milioane de euro”, explică Hotnews.

Cum va câștiga nepotul lui Ciolacu milioane de euro parazitând statul Foto: Facebook
Bătaie de joc cu banii PNRR Foto: captură video Monitorul de Botoșani
Politică

Bătaie de joc cu banii PNRR

Bătaie de joc cu banii PNRR: suma de un milion de lei a fost cheltuită pe o pistă de biciclete într-o comună din Botoșani fără drumuri asfaltate. Este vorba de satul Lupăria, din comuna Prăjeni. Citește și: Ce înseamnă victoria lui Trump pentru România: suntem obligați să consolidăm armata. Ciolacu nu a făcut-o, a dat banii pe pomeni Bătaie de joc cu banii PNRR Dar acesta nu este singurul caz de acest fel, situații asemănătoare fiind la Șelimbăr, în Sibiu, și în două comune din Constanța, Ștefan cel Mare și 1 Mai. La Prăjeni, în Botoșani, localnicii care au mai rămas în satul parțial abandonat folosesc pista de biciclete ca să meargă pe trotuar până la biserică. Pista trebuia să aibă trei kilometri, dar „investiția” a fost abandonată după ce s-a asfaltat pe o distanță de doar 1,5 kilometri. „Nu era în cererea de finanțare că trebuie să faci pe stradă care este asfaltată. Cererea de finanțare puteai să pui… deci am plecat de la biserică, de la Lupăria, am trecut pe la școală și am ajuns la un spațiu de joacă, la un after school. Conform contractului semnat de finanțare și conform contractului… ele vor fi piste de biciclete, dar acum nu avem posibilitatea să avem și trotuar și pistă”, a explicat primarul PSD, Mihăiță Iftodi, pentru Monitorul de Botoșani. În martie 2024, Turnul Sfatului semnala o situație asemănătoare la Șelimbăr. „A stârnit discuții faptul că pe marginea drumului de pământ care leagă DN1 de pădurea Șopa a fost amenajată o pistă de biciclete: una cu asfalt vopsit cu verde, cu stâlpi de demarcație față de zona aferentă circulației auto și cu stâlpi de iluminat”, arăta această publicație. În 2022, Adevărul scria: „Mai multe sate izolate din județul Hunedoara, cu drumuri rudimentare, vor avea piste de biciclete de biciclete moderne. Investițiile sunt finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență”.

AMEPIP, fantoma birocratică a lui Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

AMEPIP, fantoma birocratică a lui Ciolacu

AMEPIP, fantoma birocratică a lui Ciolacu. Acum câteva luni, a fost înființată Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). AMEPIP, fantoma birocratică a lui Ciolacu Aceasta este responsabilă de verificarea procesului de recrutare pentru miile de întreprinderi publice din România. Citește și: Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB. Doar în opt luni de guvernare Ciolacu ea a crescut cu 102,58 miliarde de lei Între timp, conducerea agenției a demisionat în iulie, iar Comisia Europeană a subliniat importanța rolului agenției în implementarea politicilor de guvernanță corporativă. Săptămâna trecută, premierul Marcel Ciolacu a numit-o pe Corina Crețu, fost europarlamentar, la conducerea interimară a AMEPIP, până la finalizarea procesului de selecție pentru noua conducere, o etapă esențială pentru a asigura accesul României la fondurile PNRR. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene Foto: stiripesurse.ro
Eveniment

Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene

Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene: România, „întârziată semnificativ”, a îndeplinit doar 13,5% din obiective, se arată în documentul prezentat la 10 octombrie 2024. Citește și: Eșecul autostrăzilor promise de Grindeanu: „Nimic pe Sibiu-Pitești”, „Doar 10 kilometri pe A7 Ploiești-Mizil, poate”, nimic pe Mizil-Buzău Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene Din 518 jaloane și ținte, România a îndeplinit 70, adică 13,5%. „Cu două cereri de plată finalizate, punerea în aplicare de către România a RRP este semnificativ întârziată”, se arată în Anexa 1 a raportului. „România mai dispune de 19 miliarde EUR în granturi și împrumuturi din PNRR. Această sumă va fi plătită după evaluarea îndeplinirii viitoare a celor 448 de etape și obiective rămase, înainte de termenul limită de 2026 stabilit pentru RRF”, arată oficialii de la Bruxelles. Pe de altă parte, din cauza deficitului excesiv, Comisia Europeană era să adopte măsura dură a suspendării plăților, dar a renunțat la 24 iulie 2024. „De la înființarea programului de redresare și reziliență, a existat un singur caz relevant pentru aplicarea articolului 10 din Regulamentul RRF. La 19 iunie 2024, Comisia a propus o decizie a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (8) din TFUE ca urmare a faptului că România nu a întreprins acțiuni eficiente ca răspuns la o recomandare formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, și anume o recomandare în temeiul procedurii de deficit excesiv din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. Recomandarea în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE a fost adoptată de Consiliu la 18 iunie 2021 și recomanda României să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024. În 2023, se considera că UE se afla încă într-o situație de recesiune economică gravă pentru UE în ansamblu, clauza generală de salvgardare din Pactul de stabilitate și de creștere fiind încă activată. Din acest motiv, Comisia nu a propus suspendarea angajamentelor sau a plăților din fondurile UE către România după ce Consiliul a adoptat decizia în temeiul articolului 126 alineatul (8) din TFUE la 26 iulie 2024”, se arată în raportul Comisiei.

300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela la conducerea companiilor de stat Foto: Facebook
Economie

300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela

Puțin sub 300 milioane euro se pierd din PNRR fiindcă guvernul Ciolacu își menține clientela la conducerea a 17 companii de stat, arată o scrisoare de la Comisia Europeană către autoritățile de la București. Scrisoarea a fost publicată de Economedia. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist În scrisoare, Comisia Europeană descrie în detaliu mecanismele prin care Guvernul a vrut să simuleze îndeplinirea acestui jalon din PNRR, însă, de fapt, și-a plasat clientela în conducerile acestor companii. Comisia consideră că jalonul a fost îndeplinit în proporție de 54,7% și, pe această bază, va suspenda o sumă de 299.290.090 euro. 300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela Printre cele 17 companii menționate în scrisoarea oficialilor de la Bruxelles sunt: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, CNCIR, SAPE, Eurotest, Radioactiv Mineral Magurele, ICSITPML. De exemplu, „în cazul Romgaz, la fel ca în cazul Nuclearelectrica, unul dintre secretarii de stat din cadrul Ministerului Energiei a fost clasat pe primul loc de către comitetul de selecție compus în întregime din funcționari din cadrul Ministerului Energiei și a fost ulterior numit președinte al consiliului de administrație al Romgaz. În plus, trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare (inclusiv secretarul de stat menționat anterior) au fost, de asemenea, candidați în cadrul procedurii de selecție și au fost în cele din urmă numiți din nou în consiliul de administrație”. Comisia mai arată că cei aflați în fruntea acestor companii sunt plătiți fără să fie obligați să atingă o serie de indicatori de performanță.

Ciolacu va reuși cea mai mare suspendare de fonduri PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Ciolacu va reuși cea mai mare suspendare de fonduri PNRR

Siegfried Mureșan arată cum face Ciolacu performanță: Guvernul României va reuși cea mai mare suspendare de fonduri din PNRR din toată Uniunea Europeană. Italia a avut parte de o suspendare de fonduri de 500 de milioane de euro, dar este sub jumătate din sancțiunea care va fi aplicată României, probabil de 1,1 miliarde de euro. Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, arată din cele 50 de plăți efectuate de către UE către diferite state, în cadrul PNRR-urilor, doar șase au fost parțiale. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri Ciolacu va reuși cea mai mare suspendare de fonduri PNRR „Prim-ministrul Ciolacu riscă cea mai mare suspendare a plăților PNRR din toată Uniunea Europeană Propunerea Comisiei Europene de a suspenda aproximativ 1,1 miliarde de euro din cele 2,7 miliarde de euro pe care România trebuie să-i primească în cadrul celei de-a treia plăți reprezintă cea mai mare suspendare de acest fel până în prezent la nivelul Uniunii Europene. Comisia Europeană a efectuat deja peste 50 de plăți în cadrul mecanismului european care finanțează Planului Național de Redresare și Reziliență. Dintre acestea, 6 au fost plăți parțiale, cu sume de bani suspendate. Niciuna dintre aceste plăți parțiale, însă, nu se apropie de suma record de 1,1 miliarde de euro pe care o riscă România din cauza prim-ministrului Marcel Ciolacu. Italia a avut, până acum, cea mai mare sumă suspendată aferentă unei singure plăți. Este vorba de 500 de milioane de euro, dar care a reprezentat doar 2,6% din valoarea totală a cererii de plată, de 19 miliarde de euro. Prin comparație, cele 1,1 miliarde de euro din cazul României reprezintă 40% din suma totală a cererii de plată. Asigurarea prim-ministrului Ciolacu cum că România va primi toți banii suspendați este doar o declarație politicianistă și nu se bazează pe date concrete. Regulamentul Uniunii Europene oferă țărilor membre șase luni la dispoziție să convingă Comisia Europeană că au îndeplinit țintele și jaloanele care fac obiectul plăților suspendate. Or știm că România încă mai are aproximativ 50 de milioane de euro suspendate din cadrul celei de-a doua plăți. Țara noastră avea la dispoziție șase luni să îndeplinească cerințele pentru restul plății. Cum diferența de plată nu a fost achitată nici până acum, după un an, șansele de a obține acești bani se reduce pe zi ce trece. Aceste fapte demonstrează clar că suspendarea de 1,1 miliarde de euro pe care o riscă prim-ministrul Ciolacu este îngrijorătoare și poate duce la pierderea totală a acestor bani. Prim-ministrul României trebuie să înceapă să trateze serios absorbția banilor din PNRR. Guvernul nu are nicio scuză dacă pierde aceste fonduri alocate de Uniunea Europeană în beneficiul oamenilor din România”, a scris, pe Facebook, Mureșan.

Jumătate din eșecurile care au blocat PNRR, răspunderea lui Grindeanu Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Jumătate eșecurile blocat PNRR, răspunderea lui Grindeanu

Jumătate din eșecurile care au blocat plata tranșei III din PNRR sunt în răspunderea directă a lui Grindeanu, favoritul lui Ciolacu, se poate constata analizând comunicatul Comisiei Europene privind cea de-a treia cerere de plată a României. Comunicatul Comisiei Europene înșiră, sec, fără a oferi detalii, șase jaloane care au fost îndeplinite doar parțial sau deloc: „Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse șase jaloane. Este vorba despre reforme ale guvernanței întreprinderilor de stat (C4.R2/M79, C6.R2/M121 și C14.R9/M440), precum și de investiții din domeniul transporturilor (C4.I1/M72 și C4.I4/M86) și de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor (M8.R4/M206)”, arată Comisia. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Codul C4 indică jaloanele și țintele din domeniul Transporturilor, aflat în răspunderea lui Sorin Grindeanu. Un prim obiectiv ratat este numirea transparentă a unor conduceri profesioniste la cele mai importante companii din ministerul Transporturilor. Jumătate din eșecurile care au blocat PNRR, răspunderea lui Grindeanu Ce cere PNRR, la capitolul C4.R2/M79: „Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători. Selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație ale companiilor de stat din sectorul transporturilor (C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători) se vor face: - pe baza unei proceduri transparente și concurențiale, cu o durată a mandatului de 4 ani pentru a asigura implementarea unor planuri de eficientizare pe durată medie și lungă; - cu remunerarea membrilor consiliilor de administrație pe baza indicatorilorcheie de performanță (KPI) legați de sustenabilitatea financiară pe termen lung (KPI relevanți pentru profilul fiecărei companii) și furnizarea de servicii (de exemplu, pe baza unui sondaj de satisfacție a clienților); - cu respectarea principiilor bunei guvernanțe în conformitate cu reforma privind întreprinderile de stat de modificare a Legii nr. 111/2016”. În realitate, DeFapt.ro a scris că „șeful investițiilor de la Metrou, Denis Gabriel Panait, este un fost muncitor necalificat și «meseriaș tunel», dar nepot de lider sindical”. Șefa Metrorex este o doamnă care, timp de zece ani, a reparat semafoarele dintre stații. Tot în răspunderea ministrului PSD al Transporturilor sunt alte două ratări, în zona căilor ferate/metroului. Dezastrul modernizării căii ferate C4.I1/M72 prevede „semnarea contractelor pentru 50 % din lucrările legate de modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare”. Ținta se referă la atribuirea contractelor cu întreprinderile câștigătoare pentru 50 % din lucrările de construcție și supraveghere a căilor ferate, după cum urmează: - Modernizarea, electrificarea liniilor de cale ferată, ERTMS pe tronsonul Arad – Timișoara – Caransebeș; - Modernizarea, electrificarea liniilor de cale ferată, ERTMS pe tronsonul Cluj-Napoca – Episcopia Bihor; - Electrificarea și reînnoirea liniilor de cale ferată: Constanța – Mangalia și Videle – Giurgiu. Investițiile de reînnoire acoperă următoarele linii:  București – Pitești – includere în TEN-T;  Reșița – Voiteni – legătură cu coridorul rețelei centrale TEN-T. Investiția va include, de asemenea, o serie de proiecte de tip „quick wins” pentru eliminarea restricțiilor și a limitărilor de viteză pe mai multe tronsoane, precum: București – Craiova; Arad – Oradea; Sibiu – Copșa Mică; Oradea – Satu Mare – Halmeu; Apahida – Dej – Baia Mare – Satu Mare sau Dej – Beclean – Ilva Mică. Metroul lui Boc, eșec comun Jalonul C4.I4/M86 se referă la deja dezbătuta problemă a metroului din Cluj. Acest jalon prevedea „dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în municipiile Bucuresti și Cluj-Napoca / Semnarea contractelor pentru 50% din lucrări, în urma unor licitații deschise și competitive și obtinerea autorizatților relevante”. Guvernul Ciolacu a dat vina pe Emil Boc pentru acest eșec. „Au fost probleme legate de licitația pentru execuția metroului, mai precis neînscrierea unor indicatori tehnico-economici în registrul european, fapt care ar fi dus la pierderea finanțării prin PNRR”, spunea Sorin Grindeanu.

Metroul din Cluj, scos de la finanțare PNRR Foto: captură video
Economie

Metroul din Cluj, scos de la finanțare

Eșec major al PNRR: metroul din Cluj va fi scos de la finanțare prin acest program și se vor pierde bani pentru că Guvernul nu renunță la politizarea companiilor. Aceste probleme au fost enunțate, în termeni prin care a încercat să acopere acest dezastru, de către ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu (PSD). Citește și: O fostă sportivă olimpică a refuzat să promoveze Nordis: „Am fost primită cu șampanie bună și copleșită de atenția negociatorilor” Câciu a arătat că un alt motiv pentru care se vor tăia bani din PNRR este că Executivul nu a trecut la reducerea pragului la microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 88.500 de euro. Oricum, plata parțială a tranșei trei din PNRR ar putea fi aprobată oficial abia în noiembrie. Metroul din Cluj, scos de la finanțare „Probabil că săptămâna aceasta ar trebui să vină scrisoarea prin care suntem înştiinţaţi că vom avea o plată parţială, în mod oficial. Vom avea timp să răspundem o lună de zile şi decizia finală va fi luată probabil la finalul lunii noiembrie şi plata parţială. Am anunţat că vom avea o plată parţială în această cerere de plată 3. Sunt trei reforme care nu sunt îndeplinite din perspectiva Comisiei. Una are un impact economic major, cea cu microîntreprinderile. Celelalte două sunt reforme pe care România chiar trebuie să le facă şi privesc guvernanţa corporativă. Un jalon care este la companiile din energie: 15 companii din energie care au o problemă din perspectiva numirii pe mandat a celor care construiesc Consiliile de Administraţie, Consiliile de Supraveghere. Un alt jalon, care deja a intrat în reluare, cel referitor la numirile de la AMEPIP (Agenţia de Monitorizare a Companiilor Publice, n.r.). Pentru metroul de la Cluj se va găsi o finanţare. S-a găsit, de fapt, o finanţare în Programul de Transport. Va fi finanţat şi din obligaţiuni verzi emise statul român, în sensul transportului verde. Metroul de la Cluj va fi scos din PNNR ca investiţie, iar contravaloarea celor 300 de milioane de euro va fi mutată pe altă investiţie care este deja în execuţie şi produce cheltuieli", a afirmat Câciu. România a depus în decembrie 2023 cererea de plată pentru tranșa trei din PNRR.

România, depășită de șase state în clasamentul PNRR Foto: Facebook
Politică

România, depășită de șase state în clasamentul PNRR

România a fost depășită de șase state în clasamentul PNRR de când Ciolacu este premier, a scris europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan pe Facebook. Mai multe publicații au scris, joi, că România va pierde temporar 1,1 miliarde de euro din tranșa trei din PNRR, suma solicitată fiind de circa două miliarde de euro. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche România, depășită de șase state în clasamentul PNRR „ România începuse foarte bine absorbția fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În timpul Guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, țara noastră reușise să depună deja două cereri de plată. Astfel, anul trecut, în septembrie 2023, doar România și alte șase țări europene primiseră deja două tranșe de fonduri europene pentru PNRR. O singură țară primise mai multe decât noi, adică trei tranșe. Cu aceste două tranșe și cu prefinanțarea, România încasase, încă de anul trecut, 9,41 de miliarde de euro, adică o treime din suma totală alocată țării noastre pentru PNRR. Acum, după mai bine de un an în care Guvernul a fost condus de prim-ministrul Ciolacu, România se află tot la a doua tranșă. Nu am mai încasat nicio tranșă și nu am mai primit niciun euro în plus. Mai mult, România riscă să piardă o parte semnificativă din a treia tranșă de bani. Între timp, avem 15 țări care au primit cel puțin două tranșe, dintre care 7 țări europene au primit cel puțin trei tranșe, cinci țări au primit cel puțin patru tranșe și două țări au primit cinci tranșe. Campioanele absorbției de fonduri europene sunt Italia, cu 113,4 miliarde de euro, și Spania, cu 48 de miliarde de euro. Marcel Ciolacu trebuie să ne explice de ce, de când este prim-ministru, România a fost ajunsă din urmă de opt țări și a fost depășită de alte șase state în clasamentul atragerii de fonduri din PNRR”, a scris Siegfried Mureșan, pe Fcaebook. „Nu pierdem niciun ban”, a răspuns Ciolacu, joi, vizibil iritat, la întrebările jurnaliștilor pe tema pierderii banilor din tranșa a treia de plată din PNRR.

Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile cer din Fondul de rezervă Foto: Realitatea.net
Economie

Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile scot Fondul de rezervă

Pentru că banii din PNRR nu mai vin, Transporturile scot un miliard de lei din Fondul de rezervă, pentru plata constructorilor care lucrează la autostrăzi. De altfel, încă din 2022, fostul ministru al Proiectelor Europene, Marcel Boloș, avertizase că există acest risc: dacă PNRR se blochează, firmele care lucrează la proiecte ce ar trebui finanțate din acest program vor trebui plătite din buget. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Guvernul Ciolacu a depus a treia cerere de plată prin PNRR la 18 decembrie, dar ea nu a fost aprobată nici acum. Mai mult, oficialii Executivului au estimat că va fi aprobată plata unei sume mult mai mici decât cea solicitată, de circa două miliarde de euro. Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile scot din Fondul de rezervă „Menționam că alocarea aferentă titlului 61 «Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR» Componenta 4 Transport sustenabil a fost consumată până la această dată în proporție de 93% existând în același timp și facturi neplătite aferente unor lucrări deja executate în valoare de 1.050.000 mii lei”, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern prin care ministerul Transporturilor cere 1,5 miliarde de lei din Fondul de rezervă, pentru mai multe companii din subordine, inclusiv CNAIR. Și CFR se află într-o situație asemănătoare cu compania de drumuri: a înregistrat facturi „fără alocație bugetară” în valoare totală de 101.907 mii lei pentru plata unor proiecte finanțate din fonduri europene. Aceste facturi, pentru lucrările la proiectul „Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov – Simeria”, sunt scadente în octombrie. Și acești bani ar trebui scoși din Fondul de rezervă al Guvernului. Mai rău, CFR SA are nevoie de 100 de milioane de lei pentru plata salariilor sau a curentului electric. Nu este clar de ce ministerul Transporturilor nu a cerut acești bani la rectificarea bugetară, care a fost efectuată acum zece zile prin ordonanță de urgență.

Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu Foto: Facebook
Eveniment

Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu

Un document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu: zero absorbție din fondurile de coeziune oferite de bugetul UE 2021-2027 la 31 august, sunt planficați să fie atrași 2,5 miliarde euro în 2024. Documentul arată ce fonduri europene a atras România de la primirea în UE, pe diferite categorii de programe. Citește și: Nicușor Dan taie avântul lui Băluță: „Planșeul Unirii nu este pericol public”. Surse: edilul PSD vrea avansul la lucrări, în campanie „Guvenul Ciolacu a deblocat absorbtia de fonduri europene 2021-2027 și a demarat, cu o viteza de peste 10 ori mai mare decât în trecut contractarea și implementarea proiectelor din fonduri structurale și de coeziune din exercițiul financiar 2021-2027”, susținea ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, ieri, într-o postare pe Facebook. Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu Astfel, din așa numitele „Fonduri structurale si de coeziune (FSC)”, oferite în „Cadrul Financiar Multianual CFM) 2021-2027”, Finanțele au consemnat zero rambursări și=n perioada 2021-2023, și în 2024, pnă la 31 august. Din aceste programe au fost încasate doar avansurile de 1,4 miliarde d eeuro, din totalul de 30,9 miliarde de lei. Un alt eșec major este la Fondurile pentru Dezvoltare Rurală și pescuit unde, din nou, s-au încasat doar avansuri, dar rambursările sunt zero. Finanțele speră că în acest an vor încasa 510 milioande euro, din totalul de 5,2 miliarde de euro. Documentul Finanțelor confirmă că Guvernul estima că va primi, în 2024, 3,65 de miliarde de euro din PNRR, dar a încasat numai 288 de milioane de euro - un rest de plată din tranșa II. Câciu se lăuda, ieri, cu „de la zero plăți făcute la peste 1,4 miliarde euro deja plătite doar pe programele din Coeziune”, dar se poate onserva că acesta este avansul, primit automat de statele care beneficiază de aceste programe.

Rareș Bogdan spune că România ar putea să nu-și revină zece ani Foto: Facebook
Eveniment

Rareș Bogdan spune că România ar putea să nu-și revină zece ani

Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan spune că România ar putea să nu-și revină zece ani după „cacealmaua electorală” realizată de guvernarea Ciolacu, nici cu ajutorul banilor europeni. El se întreabă, retoric, „la ce-i folosește lui Ciolacu o țară în vrie, la frontiera estică a NATO și UE, la o aruncătură de băț de un război?”. Liderul PNL mai arată că România ar putea pierde 1,5 miliarde de euro datorită întârzierilor din PNRR. Citește și: Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009 Rareș Bogdan spune că România ar putea să nu-și revină zece ani „Pentru a ascunde cifrele dezastrului economic păstorit de actualul premier și liderii socialiști, cifre pe care le prezint mai jos. România riscă să fie penalizată cu 1,5 miliarde de euro din cauza întârzierii cu care Guvernul Ciolacu și-a îndeplinit obligațiile privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Și asta deoarece cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023 este încă în curs de evaluare, după cum afirmă Daniel Dăianu în raportul Consiliului Fiscal. Adaug eu câteva cifre: după 4 ani de la lansarea PNRR au intrat în România 9,1 miliarde de euro, iar asta se întâmpla în timpul Guvernului Ciucă. Adică prefinanțarea în valoare de 3,79 miliarde, cererea de plată nr. 1 cu o valoare de 2,56 miliarde de euro și cererea de plată nr. 2, cu o valoare de 2,75 miliarde euro. Totalul disponibil pentru România este de 28,5 miliarde de euro (14,9 mld împrumuturi, restul granturi), iar concret, înseamnă 66 de reforme și 111 investiții. Adică locuri de muncă, salarii, infrastructură critică. Alte «realizări» ale Guvernului Ciolacu: România a ratat calendarul de depunere pentru cererea 4 (3,15 mld euro), cererea 5 (3,2 mld euro), cerearea 6 (3,7 mld euro). Cererile 3, 4, 5 ar fi trebuit să fie deja plătite, adică 9,05 mld euro, iar cererea 6, cu termen de depunere în trimestrul 3 a acestui an este în curs de evaluare. Acesta ar fi fost stadiul normal al implementarii PNRR. Să mai punem un eșec: investițiile. În timp ce Guvernul Ciucă se poate mândri cu cele mai mari investiții post-1989, și anume 12% din PIB - și vorbim doar de 6 luni din 2023 în care tragem linie sub 38,3 miliarde de euro, Guvernul Ciolacu stă așa: investiții străine directe mai mici cu 3,5 miliarde de euro (date BNR), creșterea economică s-a redus cu două procente, iar datoria externă a crescut cu 25 miliarde de euro. Pe românește, Ciolacu a pus frână economiei. Adică locuri de muncă mai puține și mai prost plătite, șomaj, disperare. Scăderea investițiilor și încasările proaste au avut efect și în sănătate, unde serviciile s-au scumpit, unde statul pur și simplu este incapabil să asigure analize, investigații, infrastructură civilizată”, a scris prim-vicepreședintele PNL. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical România, slăbită în plină agresiune rusească spre Est El se întreabă ce va urma în 2025: „De unde vor tăia PSD și Ciolacu pentru a acoperi dezastrul economic pe care-l fac acum? Din salarii? Din pensii? Vor crește TVA la 24/25% ? Sau nu-i mai interesează decât să câștige alegerile? PSD și Ciolacu pun economia țării în cel mai mare pericol de după criza din 2009 și riscă totul exclusiv din rațiuni electorale”. Potrivit lui Rareș Bogdan, „asistăm la o cacealma electorală care poate arunca România într-o prăpastie din care nici banii europeni nu o vor scoate mai devreme de 10 ani”. „Și cine va plăti? Nu Ciolacu, căci el își permite să-și taie salariul cu 25%. Ci toți românii. Și mă întreb la ce-i folosește lui Ciolacu o țară în vrie, la frontiera estică a NATO și UE, la o aruncătură de băț de un război?”, a mai arătat liderul liberal.

Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile Inquam Photos / George Călin
Economie

Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile

La rectificarea bugetară, Guvernul a tăiat peste 16 miliarde lei din cheltuielile cu fonduri PNRR nerambursabile și a crescut cu aproape 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor, arată datele Consiliului Fiscal. Citește și: Un bugetar de la Garda de Mediu, cu salariu ridicol de mic, prins de ANI cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați „Cheltuieli de personal: +18 mld. lei (...) CF a semnalat în opinia asupra bugetului faptul că majorările discreționare de salarii din 2023 implică riscuri sporite în sensul unor presiuni suplimentare din partea altor sectoare publice în anul 2024. Execuția la șapte luni indică o creștere cu 23,9% a cheltuielilor de personal, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, în condițiile în care ținta proiectată în bugetul inițial era de numai 10,2%”, arată Consiliul Fiscal. Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile „În comparație cu bugetul inițial, principalele modificări se regăsesc la nivelul indicatorului privind proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă și împrumut aferentă PNRR (-14,7 mld. lei, reprezentând o scădere de 35,5% față de nivelul avut în vedere în proiectul de buget). Această scădere este acomodată parțial de creșterea cu 11,7 mld. lei a sumelor destinate investițiilor din fonduri proprii și împrumutate (acestea sunt compuse din cheltuielile de capital adresate investițiilor, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă și din alte transferuri de natura investițiilor) și de majorarea cu 2,4 mld. lei a fondurilor pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă postaderare”, se mai explică în așa-numita „Opinie a Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, fost ministru PNL al Finanțelor, arată că absorbția fondurilor de coeziune oferite României în exercițiul bugetar 2021-2027 era zero, până la final de august. „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, arată Consiliul Fiscal.

Ciolacu i-a repus în funcție pe controversații șefi ai Agenţiei pentru Evaluarea Întreprinderilor Foto: Facebook
Economie

Ciolacu repus funcție șefi Agenţiei pentru Evaluarea Întreprinderilor

Ciolacu i-a repus în funcție pe controversații șefi ai Agenţiei pentru Evaluarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP), la trei luni după ce i-a demis. În iulie, premierul Ciolacu i-a demis de la AMEPIP pe vicepreşedinţii Ciprian Hojda şi Victor Moraru. Ciolacu i-a repus în funcție pe controversații șefi ai Agenţiei pentru Evaluarea Întreprinderilor Oficial, aceștia au demisionat „pentru a menţine relaţia de cre­dibilitate între Guvernul României şi instituţiile europene, cât şi pentru a nu exista vreun risc cu privire la aprobarea cererii de plată numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către Comisia Europeană”. Anterior, pre­mierul Marcel Ciolacu a declarat că va cere demisia conducerii din subor­dinea sa, pentru că exe­cutivul european a con­statat că există „anumite incom­pati­bilităţi“. Acum, fără explicații, Ciprian Hojda a fost numit președinte interimar al AMEPIP, iar Victor Moraru, vicepreședinte. Deciziile au fost publicate joi în Monitorul Oficial. Ciprian Cătălin Hodja a studiat economie la o universitate din Arad, a fost contabil la o bancă din Vișeul de Sus și a fost consilier de stat în Cancelaria fostului premier Nicolae Ciucă. Invocând faptul că procesul de selecție pentru o nouă conducere implică mai multe etape și poate dura câteva luni, Guvernul a aprobat luni, 9 septembrie, o ordonanță de urgență pentru asigurarea conducerii interimare la această agenție. Astfel, premierul Marcel Ciolacu poate numi președintele și vicepreședinții interimari, până la data numirii conducerii rezultate din procesul de selecție, dar nu mai mult de 6 luni. Citește și: După Crin Antonescu, și soția sa, Adina Vălean, îl atacă pe Ciucă și îl laudă pe Geoană. Familia Anonescu, legături subterane cu Geoană AMEPIP moni­torizează 216 companii de stat la nivel central şi 1.200 de companii locale, care fac 7-8% din PIB-ul României, în funcţie de evoluţia din anul respectiv.

Dezastrul economic de care fug candidații Puterii Foto: Captură video
Politică

Dezastrul de care fug candidații Puterii

Dezastrul economic de care fug candidații Puterii: producția industrială s-a prăbușit, eșecul PNRR - unde România așteaptă din decembrie 2023 plata tranșei numărul trei, cea mai mare inflație și cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Citește și: Cine trebuia să-i oprească pe Pieleanu și Bulai: un inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD – Iliescu, care acum conduce comisia de etică a SNSPA În plus măsurile economice haotice ale Guvernului au provocat revoltă în mediul de afaceri. „În mai puțin de un an, Guvernul României a trecut de la măsuri excesive de sancționare, la măsuri excesive de clemență. Pe de o parte se introduc amenzi severe pentru erori administrative (în cazul RO e-Factura și RO e-Transport) chiar dacă nu au existat pierderi de venituri bugetare dar, pe de altă parte, se anulează accesorii pentru contribuabilii care nu au declarat și/sau nu au plătit la timp”, arăta, acum câteva zile, Consiliul Investitorilor Străini (FIC). Dezastrul de care fug candidații Puterii A) Azi, Institutul Național de Statistică a anunțat că „în perioada 1.I – 31.VII.2024, comparativ cu perioada 1.I – 31.VII.2023, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-1,8%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-1,4%)”. B) Cu o inflație de 5,1% în august, România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE, potrivit datelor Eurostat (deși nu toate țările Uniunii au publicat informațiile pe august). C) Șomajul a crescut, de la 5,1% la începutul anului, la 5,4% în iulie. D) Creșterea economică a înregistrat o creștere slabă, de 0,1%, acest procent plasând România pe locul opt de la coada clasamentului statelor UE. E) Datele ministerului de Finanțe arată un deficit, la final de iulie, de 4,2%, dar liderii PSD declară că acesta ar putea ajunge la un procent record de 10%. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 23,9% față de primele șapte luni de anul trecut. F) Tot datele Finanțelor mai arată că din fondurile PNRR au sosit în acest an doar 388 de milioane de euro - planificarea fiind de 3,65 miliarde de euro. Din fondurile de coeziune pentru bugetul 2021-2027, România a atras zero euro. DeFapt.ro a arătat că CNAS are probleme cu plata salariilor, iar ministerul Transporturilor cere bani din Fondul de rezervă pentru a plăti firmele care construiesc autostrăzi, fiindcă banii din PNRR sunt blocați.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră