marți 13 mai
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sebastian burduja

19 articole
Politică

Firea, încă un atac la aliații liberali

Senatoarea PSD Gabriela Firea, care ar dori să fie candidatul comun PSD-PNL la primăria Capitalei, a lansat încă un atac la aliații liberali: „Bucureștenii știu că orice candidat din partea PNL București este parte a politicii administrative dezastruoase”. Este a doua postare în decurs de câteva zile în care ea critică PNL. Citește și: Băsescu: „O să-l votez pe Nicușor Dan. A avut curaj”. Firea va câștiga doar dacă actualul primar nu candidează Organizația PNL din București este condusă de Sebastian Burduja. Firea, încă un atac la aliații liberali „Sunt convinsă că bucureștenii știu că orice candidat din partea PNL București este parte a politicii administrative dezastruoase din București. Oamenii nu pot fi mințiți: USR București împreună cu PNL București l-au făcut primar general pe Nicușor Dan și i-au asigurat majoritatea aproape 4 ani. Și acum, liberalii au directori și oameni în primărie. Echipa social-democrată este pregătită să lupte pentru bucureșteni, pentru București! Am demonstrat că putem și avem această mare responsabilitate față de cetățeni", a scris Firea pe Facebook. Senatoarea PSD mai afirmă că „în sondaje bucureștenii spun în proporție de 70% că sunt nemulțumiți de actualul primar general”. Dar un recent sondaj CURS - institut controlat de soțul unei deputate PSD -a arată că intenția de vot pentru Nicușor Dan este de 36%, iar Firea ar obâine doar 33% din voturi. „Nu uităm că până acum, în pragul alegerilor, PNL București a fost aliatul USR București și l-a susținut necontenit pe Nicușor Dan. Nu uităm nici că oamenii liberalilor au primit funcții calde pe care nu le-au părăsit după anunțul tardiv de retragere a sprijinului”, afirmase ea și la 8 martie.

Firea, încă un atac la aliații liberali Foto: Instagram
Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg. Aici, Valentin Ștefan și protectorul său, Sebastian Burduja (dreapta) (sursa: Facebook/Valentin Ștefan)
Investigații

Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg

Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg. Poșta Română, compania de stat deținută de Ministerul Digitalizării, a devenit refugiu al sinecurilor politice. Liberalul Valentin Ștefan, directorul general provizoriu cu studii în Rusia, vrea să fie selectat pentru o perioadă de patru ani la conducerea companiei. CA-ul lui Burduja, numit în ultima zi Directorul provizoriu a demarat procedurile pentru selectarea companiei care va alege directorul general. Sursele Defapt.ro arată că Valentin Ștefan este un candidat pentru permanentizarea poziției pe care o deține acum. Procedura de selecție a fost lansată după ce ministrul Sebastian Burduja, în ultima zi de mandat la Digitalizare, a numit ilegal Consiliul de Administrație pe o perioadă de patru ani la Poșta Română. De ce ilegal? Pentru că nu a respectat termenul limită de finalizare a selecției membrilor pentru Consiliul de Administrație. Printre cei care și-au găsit un loc călduț la Poșta Română, dar și în noul CA, se află și Alexandru Butiseacă, fostul consilier al premierului Florin Cîțu, care făcea lobby pentru a obține articole favorabile pentru șeful său. Calendarul nerespectat pentru Consiliu Ministerul Digitalizării, condus de Sebastian Burduja, în calitate de acționar principal al companiei Poșta Română, a cerut demararea procedurii de selecție a membrilor Consiliului de Administrație în baza Ordonanței 109. Care prevede selectarea unor specialiști pe o perioadă de patru ani. Conform planului de selecție publicat pe site-ul ministerului Dezvoltării, în primele 30 de zile de la data publicării anunțului trebuia să se depună candidaturile. Un expert independent trebuia să întocmească lista cu toți candidații la data de 26 iunie 2023. Apoi, patru zile mai târziu, urma să fie aprobată lista scurtă. Tot de către un expert independent. Selecția finală pe bază de interviu urma să aibă loc la data de 21 iulie 2023. Ulterior, cei selectați urma să fie numiți în funcție la data de 28 iulie. Ministrul Sebastian Burduja nu a mai ținut cont de planul de selecție și a decis numirea membrilor, chipurile selectați, pe o perioadă de patru ani în Consiliul de Administrație. Astfel, au ajuns în Consiliul de Administrație: Mihai Călin Precup, Alexandru Butiseacă, Ioan Dragoș Moraru, Alina Prahoveanu, Daniel Cațeliu, Mădălin Mihai Bondalici și Florin Zaharia. Toată tărășenia s-a petrecut la data de 14 iunie, cu șase săptămâni în avans față de cum prevedea planul de selecție. Tot atunci s-a decis ca fiecare membru de CA să primească o indemnizație de 9.604 lei brut. Adică în jur de 1.500 de euro net pe lună. Oamenii lui Ponta și Cîțu, selectați pe Ordonanța 109 Mihai Cătălin Precup a devenit cunoscut în anul 2020, atunci când a candidat la Senat din partea Partidului Pro România, condus de Victor Ponta. Fără viitor politic la Pro România, Mihai Cătălin Precup a ajuns la Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor, organizație controlată de ministrul Sebastian Burduja. În primăvara anului trecut, premierul Nicolae Ciucă l-a numit secretar de stat la Finanțe. Pe site-ul său de prezentare se laudă că "pentru 5 ani, am fost cadru didactic la Universitatea Sorbona, în Paris, unde am predat un curs de Politici Monetare şi un curs de private equity" și consilier al vicepreședintelui Băncii Europene de Investiții. Nu înainte de a declara "patriot" și "creștin ortodox". Tot de la PACT provine și Daniel Cațeliu, un alt membru selectat în CA. Citește și: Salt spectaculos al Bucureștiului în Topul 100 al celor mai bune orașe de locuit: capitala României a avansat 21 de poziții și a ajuns pe locul 99 Liberalii au venit în CA cu Alexandru Butiseacă, fostul consilier al premierului Florin Cîțu. El a devenit cunoscut opiniei publice după ce a făcut lobby pentru a obține opinii favorabile de la experți internaționali pentru șeful său, pe care partidul l-a tras pe linie moartă. De exemplu, profesorul universitar Deirdre McCloskey a declarat pentru Libertatea că Alexandru Butiseacă s-a prezentat drept ziarist la Digi24. Dar acesta a negat. Ca orice liberal care se respectă, după ce a plecat de la Guvern a ajuns consilier la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar de acolo partidul l-a plasat pe funcția de director economic interimar la Poșta Română. Un alt membru liberal plasat în Consiliul de Administrație este ialomițeanul Ioan Dragoș Moraru, fost candidat PNL la consiliul local Fetești. Pe lista membrilor CA și-a făcut loc și Alina Prahoveanu, pusă la SALROM în anul 2021 de ministrul Economiei de atunci, Claudiu Năsui. Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg Liberalul Valentin Ștefan a fost uns pe funcția de director general provizoriu al Poștei Române. Din CV-ul său aflăm că și-a luat licența în istorie la Universitatea București în anul 2008, apoi a plecat în Rusia. Tocmai la Universitatea din Sankt Petersburg, pentru a desprinde tainele limbii ruse. După ce s-a școlit aproape un an în Rusia a revenit în România, unde s-a angajat la HP ca specialist în achiziții. Apoi a ajuns stagiar la Națiunile Unite, acolo unde ar fi făcut parte dintr-o echipă de monitorizare a organizațiilor teroriste: Al Qaida și Talibani. El susține ca din poziția de stagiar era responsabil cu pregătirea rapoartelor pentru misiunile echipei de monitorizare. Însă specialiștii în domeniu nu menționează astfel de informații în CV pentru a nu se pune în pericol și a nu vulnerabiliza echipa. Investigator financiar cu studii de istorie Tot în anul 2011, a început un masterat în "Studii Ruse" la Universitatea Carolinei de Nord din Chapel Hill. Apoi, dintr-o dată a ajuns investigator la Kroll Compliance, în Washington. Se întâmpla în 2013, la scurt timp după finalizarea masteratului. Fără experiență în domeniu, spune el, a desfășurat investigații internaționale de prevenire a spălării banilor, ba chiar a investigat frauda de un miliard de dolari din sistemul bancar din Moldova. Dar nu spune cine a contractat firma pentru aceste investigații. În anul 2015, menționează Valentin Ștefan, a devenit manager la Exiger Dilligence, o altă companie care se ocupa de investigații internaționale. Acolo pregătea investigatori juniori. Începând cu anul 2017 a devenit partener la Rise Consortium, unde avea ca misiune identificarea de posibili investitori în România și sprijinirea companiilor românești în SUA. După alți doi ani a ajuns la Morgan Stanley, unde a fost angajat pe anti-fraudă. Valentin Ștefan a precizat în CV că a fost responsabil de formarea și coagularea echipei de prevenire a fraudei digitale și crearea și implementarea procedurilor de lucru. A rezistat până în octombrie 2019, apoi a revenit în România. Din iunie 2021, conduce Poșta Română.

Burduja sugerează: Nicușor Dan în PNL (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Politică

Burduja sugerează: Nicușor Dan în PNL

Burduja sugerează: Nicușor Dan în PNL. Preşedintele PNL Sector 1, Sebastian Burduja, afirmă că este "sceptic" în ceea ce priveşte susţinerea, de către liberali, a actualului edil al Capitalei, Nicuşor Dan, pentru un nou mandat şi susţine că acesta "nu a livrat pentru Bucureşti", deşi are "bune intenţii". Burduja sugerează: Nicușor Dan în PNL "Eu sunt sceptic, cu tot respectul pentru domnul Nicuşor Dan. Îl ştiu de mulţi ani de zile, cred că are bune intenţii, dar, până acum, nu cred că a livrat pentru Bucureşti, cel puţin la nivelul aşteptărilor bucureştenilor. Vom vedea ce va fi peste patru, cinci luni, vom face o analiză atentă şi cred că şi Partidul Naţional liberal este dator electoratului său să vină cu o viziune proprie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În măsura în care ea va fi adoptată şi de domnul Nicuşor Dan, eu m-aş bucura să facă acest lucru. Dar şi noi avem datoria să ne testăm proprii candidaţi, să vedem ce strategie avem şi să luăm cea mai bună decizie", a spus, sâmbătă, Burduja, la Digi24. Întrebat dacă există varianta ca PNL să candideze împreună cu PSD la primăria Capitalei, în care social-democraţii să o susţină pe fostul primar Gabriela Firea, iar liberalii să ia trei primării de sector, Burduja a arătat că nu a auzit o asemenea variantă şi a reiterat că, personal susţine varianta ca PNL să aibă candidaţi proprii "peste tot în Bucureşti". Regret pentru susținerea lui Clotilde Armand "N-am auzit o asemenea variantă. Eu aş susţine, cu mare plăcere o variantă în care Partidul Naţional Liberal are candidaţi peste tot în Bucureşti. Şi vă vorbesc din experienţă proprie. Noi, la Sectorul 1, în 2020, am susţinut candidatul unui alt partid, USR, un candidat care, pe mine personal m-a dezamăgit. Şi a dezamăgit foarte mulţi cetăţeni din Sectorul 1. Eu acum trebuie să vin iarăşi în faţa acestor cetăţeni şi să îmi crape obrazul că promisiunile pe care noi le făceam în campania electorală, în parteneriat cu doamna Armand, nu pot fi îndeplinite, pentru că dânsa nu înţelege să facă un parteneriat. (...) Cred că PNL are suficient de mulţi lideri la nivel local care pot să garanteze performanţa în administraţia locală", a declarat Sebastian Burduja. Citește și: Condamnat la 15 ani și opt luni de pușcărie, Mario Iorgulescu sfidează statul român din Italia: „Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie” Acesta nu a exclus intrarea în cursa electorală, afirmând că nu s-a temut niciodată de provocări. "Nu m-am temut niciodată de provocări. Nu m-am temut niciodată de votul românilor. (...) Nu mă tem de un test direct în faţa electoratului şi cred că orice om politic trebuie să fie dispus să şi-l asume", a afirmat preşedintele PNL Sector 1.

Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski (sursa: moneypoint.ro)
Investigații

Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski

Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski. Marinel Burduja, tatăl ministrului Digitalizării, Sebastian Burduja, și fost vicepreședinte al Băncii Române de Comerț Exterior, face parte din Consiliul de Administrație al companiei ALRO, controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Deși nu a fost inclus pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene și SUA, Vitali Machitski este „prieten pe viață” cu fostul agent KGB și general de rang înalt Serghei Viktorovich Chemezov, directorul general al corporației Rostec, un conglomerat din industria de apărare rusească format din 700 de întreprinderi. Sindicaliștii de la ALRO au protestat de câteva ori în ultimele luni de teamă că se va închide fabrica de aluminiu. Ei l-au acuzat pe ministrul Energiei Virgil Popescu, colegul de partid al lui Burduja jr, că reprezintă „mafia din energie”. Cum a preluat Machitski controlul ALRO Industria feroasă și neferoasă din România a fost preluată de afaceriștii ruși după căderea regimului comunist. Unul dintre cei care au profitat de vremurile tulburi din România a fost Vitali Machitski, care a pus ochii într-o primă fază pe producătorul de aluminiu ALRO Slatina. Vitali Machitski, împreună cu asociatul său Alexander Krasner, fost angajat al spionului Marc Rich, au cumpărat repetat pachete mici de acțiuni prin intermediul companiei americane Marco International Corp. Așa au ajuns să dețină în jur de 40% din ALRO. Ulterior, au preluat un pachet de 10% din acțiuni de la statul român și au devenit acționari majoritari. De privatizare ALRO Slatina s-a ocupat Gheorghe Dobra, actualul director general al companiei. El se laudă că a reușit privatizarea cu succes a companiei în perioada 2000-2002. Câțiva ani mai târziu, după ce Traian Băsescu a ajuns președintele României, ALRO Slatina a fost implicată în scandalul legat de energie ieftină de la Hidroelectrica. Rostec, Gazprom, Blue Stream Vitali Machitski a combinat afacerile și jocurile de culise cu interesele Moscovei pentru a deveni unul dintre cei mai influenti ruși la nivel internațional. El a copilărit în orașul rusesc Cheremkhovo alături de Serghei Chemezov. Primul avea să ajungă un influent afacerist la nivel internațional. Celălalt s-a înrolat în serviciul de spionaj KGB. La începutul anilor ’80, agentul Chemezov a fost trimis la misiune în Germania de Est. Acolo a lucrat împreună cu Vladimir Putin, actualul președinte al Rusiei, și Nicolai Tokarev, actual președinte al companiei Transneft. Toți trei erau subordonați lui Lazar Matveev, ofițer de legătură al KGB la Stasi, serviciul de securitate al Germaniei de Est. Citește și: Dimensiunea crizei energetice europene este uriașă: numai pentru iarna care vine, Comisia Europeană a pus la bătaie 40 de miliarde de euro, ajutor pentru gospodării și companii După ce a renunțat la munca de teren, Serghei Chemezov a fost preluat de Vladimir Putin, care l-a angajat inițial la Kremlin. Apoi l-a numit la conducerea mai multor companii de stat. În 2007, l-a numit în funcția de director general al Rostec, un conglomerat de 700 de firme din industria de apărare rusească, organizate în 14 holdinguri. Chemezov nu a uitat de prietenul său din copilărie Vitali Machitski, pe care l-a implicat în mai multe afaceri ale Rostec. La începutul anilor 2000, oficialii Gazprom i-au cerut lui Vitali Machitski să facă parte dintr-o echipă care urma să negocieze cu Turcia deblocarea construcției gazoductului Blue Stream. Pentru efortul său, Vitali Machitski a primit dreptul de a vinde României o cantitate de 60 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc până în 2030. Începând cu anul 2020, rusul livrează gazele Gazprom prin intermediul Imex Oil Limited. Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski Vitali Machitski deține controlul asupra ALRO prin intermediul firmei Vimetco. Printre acționari se mai află Paval Holding – deținut de frații Dragoș și Adrian Pavăl, dar și Fondul Proprietatea. Pentru ALRO a ajuns să lucreze și Marinel Burduja (tatăl ministrului Digitalizării, Sebastian Burduja), pe care îl regăsim în prezent în Consiliul de Administrație. În aprilie 2019, Burduja sr a fost desemnat membru independent non-executiv al Consiliului de Administrație. Patru luni mai târziu, avea să fie numit și membru în Comitetul de Remunerații și Nominalizări. Apoi, în martie 2020, a fost desemnat și ca membru al Comitetului de Risc și Sustenabilitate. În martie 2022, la două săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina, fiul lui Vitali Machitski, Pavel, și-a dat demisia din Consiliul de Administrație al ALRO. Tot atunci au părăsit grupul Aleksandr Barabanov și Pavel Primakov. Primul era șeful departamentului de contabilitate și raportare corporativă, iar celălalt se ocupa de afaceri juridice internaționale. În locul lor au fost numiți Genoveva Năstase, Igor Higer și Dragoș Adrian Voncu. Burduja sr: Eu nu lucrez pentru Machitski Sebastian Burduja, ministrul liberal al Digitalizării, a spus pentru Defapt.ro că nu s-a preocupat ce face tatăl său: „Nu sunt adeptul . Fiecare om răspunde pentru faptele sale. Sunt întrebări care se adresează tatălui meu”. Contactat de către Defapt.ro, Marinel Burduja a spus că e membru independent în Consiliul de Administrație. „M-am prezentat la un concurs și am fost selecționat. Eu nu lucrez pentru el (Vitali Machitski - n.r.). Eu lucrez pentru o companie românească care se numește ALRO SA. Vă rog să vă interesați. Acest domn Machitski pe care îl menționați nu figurează în acționariatul acestei companii”. Atunci când i s-a spus că firma lui Machitski este acționarul majoritar al ALRO, Marinel Burduja a menționat că nu are acces la astfel de date. Deși sunt publice. Pe fiul oligarhului îl cunoaște „Tot ceea ce vă spun, vă spun din informații publice. Eu vă spun că nu l-am văzut vreodată la față pe acest domn. Din punctul meu de vedere, nu are nici o legătură cu această societate. Nu este compania dânsului. Nu este acționar majoritar. Eu niciodată nu am avut contact cu un acționar Machitski la ALRO. ALRO este deținută de o cetățeancă din Israel, de frații Pavăl și Fondul Proprietatea”. Întrebat dacă știe că din Consiliul de Administrație a făcut parte și Pavel Machitski, fiul rusului, Marinel Burduja a spus că asta s-a întâmplat în urmă cu câțiva ani de zile. Când i s-a spus că Pavel Machitski și-a dat demisia din CA la scurt timp după începerea războiului din Ucraina, Marinel Burduja adăugat: „Probabil aveți informații la fel de bune cum este și realitatea. Eu pot să vă spun că a fost în CA, dar nu cu titlul de reprezentant al acționariatului majoritar”. „Eu vă spun clar că nu deține el ALRO. Nu am lucrat niciodată pentru el. Și nu aș lucra vreodată pentru el”, a încheiat Burduja senior. De la Bancorex, la compania ministrului PSD al Sănătății Marinel Burduja are o carieră romanțată pentru publicul larg. A absolvit Facultatea de Relații Economice Internaționale în anul 1976, apoi Facultatea de Drept în 1983. Nu se știe unde a lucrat până în 1990, atunci când a ajuns primar al Municipiului Piatra Neamț și deputat. Unele publicații susțin că a lucrat până atunci ca economist pentru Confex, întreprindere aflată sub controlul Securității. Cert este că și-a dat demisia din parlament în anul 1991 și s-a dus la Piatra Neamț, acolo unde a înființat o filială a Băncii Române de Comerț Exterior (BRCE). În 1993 a revenit la București, pe funcția de director general al Christian Dior România, iar după un an îl regăsim în funcția de vicepreședinte al Băncii Române de Comerț Exterior - Bancorex, considerată „regina” băncilor din România. A rezistat pe funcție până în anul 1996. Însă, în perioada 1994-1996, banca la care era vicepreședinte Burduja a fost implicată în mai multe afaceri scandaloase. De exemplu, a decontat peste 30 de milioane de dolari pentru bunuri și servicii fictive antamate de Guvernul Văcăroiu. Costurile au fost suportate din taxele și impozitele românilor. Marinel Burduja a lăsat în 1996 Bancorex pentru funcția de vicepreședinte al Creditanstalt România. De acolo, a ajuns la ABN Amro, iar ulterior, la Raiffesein Bank. În anul 2012, a ajuns președinte al Băncii Române de Credite și Investiții. După alți trei ani, a ajuns președintele Consiliului de Administrație al Forza Rossa IFN, companie controlată de Ion Bazac, fostul ministru PSD al Sănătății. Neagă orice legătură cu serviciile secrete Victor Ponta, fostul premier al României și șef al PSD, a spus că Marinel Burduja a fost ofițer de Securitate. Dar fostul vicepreședinte al Bancorex neagă orice legătură cu Securitatea, SRI și SIE. „Sunt dispus să declar oricând sub jurământ că nu am lucrat niciodată pentru niciun serviciu secret, român sau străin. Singurul grad pe care l-am obținut este cel de sublocotenent al Armatei Române, în urma stagiului militar obligatoriu efectuat după facultate”, declara Burduja senior într-un interviu pentru Capital. Totodată, a ținut să precizeze că nici fiul său, actualul ministru liberal al Digitalizării, nu are vreo legătură cu serviciile secrete.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră