duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ue

308 articole
Politică

Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană

Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană, pe care o înjură acum: trei sferturi din subvențiile de 40 de miliarde de euro plătite doar de APIA către fermieri, în ultimii 15 ani, au fost de la UE, arată o analiză a Ziarului Financiar. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană „În ultimii 15 ani, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a acordat subvenţii de aproape 40 de miliarde de euro fermierilor români, din care 30 de miliarde de euro au fost de la UE, unul dintre „vinovaţii“ indicaţi de fermieri în situaţia actuală. În 2024, APIA are un buget de 2,2 miliarde de euro pentru subvenţiile celor 850.000 de fermieri locali. Fermierii care fac agricultură convenţională şi cultivă cereale primesc până la 300 de euro/hectar în fiecare an”, arată analiza ZF. Datele sunt confirmate de „Evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană (BALANŢA FINANCIARĂ NETĂ)”, publicată de ministerul de Finanțe. Din banii pentru exercițiul bugetar 2007-2013, execuția la final de 2020 arăta: 7,3 miliarde de euro atrași efectiv din „Fonduri pentru dezvoltare rurala si pescuit (FEADR+FEP)” și 7,65 miliarde euro de la Fondul European pentru Garantare Agricola (FEGA). Alte 22,9 de miliarde de euro au fost atrași din bugetul UE 2014-2020. Însă din sumele alocate pentru exercițiul bugetar 2021-2027 s-au absorbit până acum doar circa 60 de milioane de euro. De altfel, chiar fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, se lăuda cu sumele uriașe primite de la Bruxelles. „În fiecare an în România aducem de la Uniunea Europeană în jur de trei miliarde de euro, iar în primele luni ale anului, până la data de 4 februarie, am adus aproape 1,6 miliarde de euro, bani care au intrat în bugetul ţării şi care pot fi valorificaţi, ştiindu-se că ei au fost atribuiţi pentru agricultură", afirma el, în martie 2023, la Botoșani. Comisia Europeană a aprobat, pe 7 decembrie 2022, Planul Naţional Strategic 2023-2027 al României prin care fermierii români şi agricultura românească vor beneficia de 15,83 miliarde de euro. Cioloș despre subvenții: nu sunt cele mai mici, nu sunt cele mai mari În ceea ce privește ajutorul acordat României, comparat cu altețări, fostul comisar european Dacian Cioloș spunea, duminică, într-un interviu pentru Spotmedia: „Nu sunt cele mai mici, nu sunt nici cele mai mari. Sumele alocate României în politica agricolă comună cresc de la un an la altul, spre deosebire de alte state membre. Când vorbim de sprijin financiar nu ne gândim doar la subvențiile la hectar. Sunt și alte instrumente financiare pe care România le are și pe care alte state membre nu le au. Sunt puține state membre din Europa de Vest unde fermierii să-și poată cumpăra tractoare și utilaje agricole sau să-și construiască ferme de creștere a animalelor cu 40-70% cofinanțare din fonduri publice. Și asta e un ajutor”.

Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană Foto: Facebook ministerul Agriculturii
Germania cere UE arme pentru Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania cere UE arme pentru Ucraina

Germania cere UE arme pentru Ucraina. Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat luni că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene nu livrează suficiente arme Ucrainei pentru a o ajuta în războiul contra Rusiei şi a lansat un apel la sporirea eforturilor UE în această privinţă. Berlinul, sprijin masiv pentru Kiev În contextul blocării în Congres a ajutorului Statelor Unite pentru Kiev, Scholz a insistat pe nevoia ca Europa să-şi intensifice sprijinul pentru Ucraina, precizând că guvernul german va sprijini Kievul atât timp cât va fi necesar. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar Germania a devenit ţinta criticilor în primele luni ale invaziei ruse în Ucraina pentru că nu oferise sprijinul militar pe care Kievul îl aştepta de la una dintre puterile majore din Europa. În prezent, însă, Germania este unul dintre principalii furnizori de ajutor militar şi financiar. La finalul anului trecut, Berlinul a decis să-şi dubleze ajutorul militar pentru Ucraina în 2024, până la 8 miliarde euro. Germania cere UE arme pentru Ucraina "Oricât de semnificativă este contribuţia germană, ea nu va fi suficientă pentru a asigura securitatea Ucrainei pe termen lung. De aceea, le cer aliaţilor din Uniunea Europeană să-şi consolideze eforturile cu privire la Ucraina. Livrările de arme planificate către Ucraina ale majorităţii statelor UE nu sunt suficiente", a spus Scholz într-o conferinţă de presă la Berlin. El a adăugat că Germania i-a cerut UE să verifice cu fiecare stat membru ce livrări intenţionează să facă, întrucât nu toate aceste livrări sunt cunoscute. Olaf Scholz s-a declarat încrezător că la summit-ul extraordinar din 1 februarie liderii statelor UE vor aproba propunerea Comisiei Europene de acordare a unui pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. La summit-ul UE din decembrie nu s-a reuşit adoptarea unei decizii în această privinţă, din cauza opoziţiei Ungariei.

Pachetul de ajutor pentru Ucraina, esențial (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Pachetul de ajutor pentru Ucraina, esențial

Pachetul de ajutor pentru Ucraina, esențial. Belgia, una din cele şase ţări fondatoare ale Uniunii Europene, a preluat la 1 ianuarie de la Spania preşedinţia semestrială a Consiliului UE. "Protecţie, consolidare, pregătire" Printre priorităţile preşedinţiei sale, Belgia a evidenţiat protejarea cetăţenilor, întărirea economiei şi pregătirea pentru un viitor comun. Citește și: Șoșoacă, singurul lider care se opune primirii în spațiul Schengen: „Trafic de droguri, trafic de copii pentru prostituţie, trafic de prostituţie, crimă organizată. Mai vreţi, mă, Schengen?” În următoarele şase luni, Belgia va prezida Consiliul UE pentru a 13-a oară, cu sloganul "Protecţie, consolidare, pregătire". Principalul obiectiv al preşedinţiei semestriale belgiene va fi armonizarea propunerilor legislative între cele două instituţii europene cu putere legislativă - Parlamentul European şi Consiliul UE. De data aceasta, Belgia va avea la dispoziţie doar patru luni pentru negocieri în numele Consiliului UE, deoarece ultima sesiune plenară a actualului Parlament European va avea loc în aprilie, înaintea scrutinului europarlamentar de la începutul lunii iunie. Pachetul de ajutor pentru Ucraina, esențial O sarcină importantă se află pe masa UE încă de la 1 februarie, dată la care a fost programat un summit extraordinar al liderilor Uniunii Europene. La acest summit, liderii europeni trebuie să ajungă la un acord cu privire la revizuirea bugetului multianual al UE, care include totodată un pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro. Douăzeci şi şase de state membre ale UE au ajuns deja la un acord de principiu asupra acestui subiect la summitul UE de la jumătatea lunii decembrie trecut, dar o ţară, Ungaria, s-a opus. De altfel, Ungaria premierului conservator Viktor Orban, care în ultimii ani s-a aflat în conflict constant cu instituţiile europene şi cu majoritatea statelor membre, va deţine preşedinţia Consiliului UE în semestrul al doilea al acestui an.

Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB Foto: Facebook
Economie

Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB

Deficitul bugetar la 11 luni, adică în perioada ianuarie - noiembrie 2023, a explodat la 4,64% din PIB, față de 4,19% în perioada similară din 2022. Execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2023 se încheiase cu un deficit de 62,81 miliarde lei, respectiv 3,97% din PIB. Citește și: Ciolacu se răzbună: miercuri noaptea, l-a dat afară pe secretarul de stat care l-a lăsat fără diploma de revoluționar. În locul său, un ex-prefect PSD din regimul Dragnea Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB „La finalul acestui an, ţinta de deficit asumată de România a fost de 4,4% din PIB (...) Procedura de deficit excesiv era una corectivă – suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ţinta de deficit bugetar (…) În caz contrar, pe înţelesul tuturor, înseamnă suspendarea fondurilor europene”, spunea ministrul de Finanțe Marcel Boloș, în septembrie. Datele publicate azi de ministerul de Finanțe mai arată că Guvernul a cheltuit aproape 2% din PIB pe plata dobânzilor. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,06 miliarde lei (1,9% din PIB), cu 2,88 miliarde de lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 10,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu aproape 11% față de primele 11 luni din 2022, deși rata inflației s-a temperat la doar 6,7% din PIB. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 538,5 mld lei și au crescut în termeni nominali cu 13,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe cele unsprezece luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 33,9% din PIB la 34,0% din PIB. Citește și: Avalanșă de like-uri și de inimioare din Bangladesh, Maroc, Libia sau Tunis la postarea în care Ciolacu anunță că România va intra în Schengen cu frontiera aeriană Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,06 mld lei, cu 2,88 mld lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 10,6%.

Maia Sandu va candida pentru un nou mandat de președinte Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu va candida pentru un nou mandat de președinte

Maia Sandu anunță că, în 2024, va candida pentru un nou mandat de președinte al Republicii Moldova și va organiza un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut de șefa statului moldovean astăzi, 24 decembrie, când se împlinesc trei de la învestirea ei în funcția de președinte. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Ea a publicat pe rețelele de socializare un videoclip în care sunt prezentate evenimentele majore care i-au marcat mandatul: pandemia de Covid, invazia rusă asupra Ucrainei și începerea negocierilor de aderare la UE. Maia Sandu va candida pentru un nou mandat de președinte „Mi-am asumat să fac tot ce ține de mine pentru a duce la capăt misiunea integrării europene. Am obținut sprijinul statelor membre pentru acest parcurs și am nevoie de sprijinul vostru, dragi moldoveni, pentru a reuși. Mai avem pași importanți de făcut și mă angajez să continui, dacă îmi veți oferi încrederea pentru un nou mandat în 2024. Pe acest drum suntem foarte mulți – moldoveni din toate profesiile și din toate colțurile lumii. Indiferent de funcțiile în care suntem, de luptele pe care le purtăm, drumul nostru are aceleași obiective – în țară să domnească pacea, dreptatea și buna înțelegere și toți cetățenii să aibă posibilitatea să trăiască bine acasă”, a declarat Maia Sandu. În același videoclip ea a cerut Parlamentului să demareze procedurile de organizare a unui referendum de aderare la UE. „În aceste zile Uniunea Europeană a spus un «Da» ferm pentru parcursul nostru european. (…) Tocmai de aceia cred că este necesar să spunem clar, toată țara, ce drum alegem pentru Moldova. Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum la toamna viitoare, la care vocea cetățenilor să fie hotărâtoare”, a spus Maia Sandu. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul

România nu mai poate refuza migranți (sursa: Inquam Photos/Costin Dincă)
Internațional

România nu mai poate refuza migranți

România nu mai poate refuza migranți. În UE, s-a înregistrat un record în 2023. Cifrele, asemănătoare celor înregistrate în 2015, în urma crizei siriene: peste un milion de cereri de azil. După ani de tergiversări, Parlamentul European a anunțat, pe 20 decembrie, că țările membre au ajuns la un acord politic: sistemul de azil din UE va fi reformat în mod fundamental. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Pactul european conține, printre altele, înăsprirea controlului sosirilor de migranți în UE, filtrări drastice, bazate pe statistici, înființarea de centrele închise în apropierea granițelor și un mecanism obligatoriu de solidaritate între țările membre, în beneficiul statelor supuse presiunii migratorii. Pactul a fost denunțat de asociațiile privind drepturile omului. România nu mai poate refuza migranți Cererile de azil în UE (plus Norvegia și Elveția) au crescut semnificativ în anul 2023. Pe 14 decembrie, Agenția Europenă pentru Azil (EUAA), a dat publicității ultimele date. Cele mai multe cereri de azil vin din partea sirienilor. De asemenea, au crescut solicitările din partea cetățenilor turci. Germania e în continuare principală destinație pentru solicitanții de azil în UE, primind mai mult de un sfert din toate cererile depuse. La sfârșitul lunii octombrie 2023, în UE erau aproximativ 4,3 milioane de beneficiari de protecție temporară care au fugit din Ucraina în urma invaziei Rusiei. Cehia a găzduit cei mai mulți: 34 la mia de locuitori. Potrivit EUAA, doar în luna octombrie, țările UE au primit aproximativ 123.000 de cereri de azil, marcând, pentru a doua lună consecutiv, cel mai înalt nivel de la criza refugiaților din 2015-2016. În urma analizei tendințelor actuale, EUAA prevede că UE va primi peste un milion de cereri de azil până la sfârșitul anului 2023. Pe 20 decembrie, după ani de discuții și două zile de negocieri finale, europarlamentarii și reprezentanții statelor membre au ajuns la un acord politic privind reforma sistemului european de migrație. Reforma vizează, în special, patru puncte fierbinți. Controlul Înainte de intrarea unui migrant în UE va fi instituit un control obligatoriu, înăsprit, în apropierea frontierelor externe. Aceste verificări de identificare și securitate pot dura până la șapte zile. La sfârșitul acestei perioade maxime, persoana este îndreptată către o procedură de azil clasică sau accelerată, sau va fi returnată în țara de origine sau de tranzit. Țările de sosire sunt responsabile pentru introducerea amprentelor digitale, imaginilor faciale și documentelor de identitate ale solicitanților de azil și ale migranților în baza de date Eurodac. Această procedură se va aplica și copiilor cu vârsta de șase ani. O „procedură de frontieră” Un element central al Pactului: procedura de frontieră. Aceasta se aplică solicitanților de azil care, statistic, au cele mai puține șanse de a obține azil, adică resortisanții țărilor pentru care rata de recunoaștere a statutului de refugiat este sub 20% în UE. Statistic, aceștia provin din Maroc, Tunisia, Bangladesh. Potrivit Pactului, aceștia vor fi reținuți la frontieră. Cererea de azil va fi examinată la fața locului, printr-o procedură accelerată. Oricine nu are nici o perspectivă de azil va fi deportat imediat. Pentru implementarea acestei proceduri, statele membre plănuiesc ca la nivelul UE să fie create centre speciale, cu aproximativ 30.000 de locuri, pentru a primi până la 120.000 de migranți pe an. Familiile cu copii sub vârsta de 12 ani vor fi și ele supuse aceastei proceduri. Solidaritate obligatorie Noul sistem, care înlocuiește Regulamentul Dublin III, menține principiul general în vigoare: prima țară de intrare în UE a unui solicitant de azil este responsabilă de examinarea dosarului acestuia. Însă se mai adaugă un criteriu: respectiva țară europeană va fi responsabilă și de procesarea cererii de azil. Pentru că noua prevedere pune o povară mai mare asupra celor din sudul Europei, este introdus un mecanism de solidaritate obligatoriu. Potrivit acestui mecanism, celelalte țări UE vor trebui să contribuie prin primirea solicitanților de azil ("relocări") sau prin ajutor financiar: 20.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil nerelocat. Consiliul european plănuiește cel puțin 30.000 de relocări pe an ale solicitanților de azil (din țări aflate sub presiunea migrației, în alte țări UE). Situații de criză În cazul unui aflux masiv și excepțional de migranți într-un stat UE, va fi declanșat un mecanism pentru situații de excepție. Se va institui un regim excepțional, mai puțin protector pentru solicitanții de azil decât procedurile obișnuite. Acest mecanism va prelungi perioada posibilă de detenție a unui migrant la frontierele externe ale UE și va permite proceduri rapide și simplificate de examinare a cererilor de azil, astfel încât aceștia să poată fi deportați mai ușor. Acest mecanism se va aplica și situațiilor de "instrumentalizare", adică acelor cazuri în care un stat terț folosește migrația pentru a destabiliza o țară UE. Recent, Finlanda a acuzat Moscova că încearcă să le destabilizeze ţara lăsând migranţii să treacă frontiera. Acțiunea a fost numită de Comisia Europeană drept o "instrumentalizarea rușinoasă" a migranților. Pactul, denunțat de apărătorii drepturilor omului Reforma sistemului de azil a provocat critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului. Aproximativ cincizeci de ONG-uri, printre care Amnesty International, Oxfam, Caritas și Salvați Copiii, au transmis o scrisoare deschisă prin care avertizează asupra riscului ca acest pact de migrație să ducă la "un sistem prost conceput, costisitor și crud". Europarlamentarul Damien Carême a denunțat un pact "care face de rușine cele mai frumoase valori ale Europei". "Vom finanța ziduri, sârmă ghimpată, sisteme de protecție în toată Europa", a declarat acesta pe X (fostul Twitter).

UEFA ignoră sancțiunile UE împotriva Rusiei (sursa: Facebook/UEFA)
Internațional

UEFA ignoră sancțiunile UE împotriva Rusiei

UEFA ignoră sancțiunile UE împotriva Rusiei. De la invazia rusă a Ucrainei în 2022, zeci de cluburi de fotbal din Uniunea Europeană au ignorat sancțiunile impuse Rusiei, continuând afacerile cu cluburi de fotbal deținute de oligarhii ruși. O anchetă jurnalistică internațională, coordonată de site-ul olandez de știri Follow The Money, a dezvăluit că 28 de cluburi de fotbal din Uniunea Europeană ar fi ignorat sancțiunile impuse Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Aeroportul Brașov, o bombă cu ceas în privința securității: SRI, alertă în legătură cu ușurința cu care se poate pătrunde în zonele de securitate. Cum a autorizat AACR funcționarea? Cluburile implicate provin din 14 state membre ale UE. Cele mai importante cluburi implicate în transferuri de jucători din sau către cluburi de fotbal rusești ale căror proprietari sau președinți se află sub sancțiuni UE, SUA, Marea Britanie sunt din Franța, Austria, Belgia, Spania și Olanda. UEFA a găsit însă portițe legale pentru a permite plata de milioane de euro către Rusia. Filiera cecenă Olympique Lyon a făcut afaceri cu clubul cecen de fotbal Akhmat Groznîi. Akhmat Groznîi este deținut de Republica Rusă Cecenia, iar Ramzan Kadîrov este președintele de onoare. Ramzan Kadîrov, cunoscut și drept "câinele lui Vladimir Putin", conduce Cecenia sub controlul Kremlinului și este liderul milițiilor care acționează în Ucraina. Se află pe listele de sancțiuni atât ale Uniunii Europene, cât și ale Statelor Unite, din 2014. După ce fotbalistul brazilian-olandez Camilo Reijers de Oliveira, aflat sub contract cu Olympique Lyon, a fost împrumutat unei echipe belgiene, a ales să plece la FC Akhmat Groznîi. Transferul lui Oliveira, care a avut loc la mai bine de un an după ce Rusia a invadat Ucraina, nu a ridicat semne de întrebare pentru Olympique Lyon. "Jucătorul s-a comportat impecabil în timpul petrecut cu noi", a spus directorul de fotbal al Olympique Lyon, Vincent Ponsot. "Așa că am convenit să-l eliberăm pentru a putea semna cu clubul Groznîi", a completat Ponsot. Acesta a adăugat că alegerea fotbalistului nu a fost agreată de conducerea clubului, mai ales că nu putea percepe o taxă de cumpărare: Olympique Lyon a decis să nu facă tranzacții financiare cu Rusia. Totuși, deși Lyon nu a primit bani din Cecenia, clubul francez a negociat un procent de vânzare de 20% pentru transferul său, care ar intra în vigoare "în ziua când sancțiunile vor fi ridicate". Însă, dacă transferul lui de Oliveira nu aduce în prezent o valoare economică francezilor, nu același lucru se poate spune în cazul rușilor. Normele UE privind sancțiunile interzic vânzarea jucătorilor către cluburi precum Akhmat Groznîi. Potrivit regulilor UE adoptate după invazia Rusiei din februarie 2022, fonduri sau resurse economice nu pot fi puse la dispoziție "sau în beneficiul entităților deținute sau controlate de persoane sancționate". Potrivit olandezei Heleen over de Linden, avocat specializat în sancțiuni, "Un jucător e o astfel de resursă economică. A pune la dispoziție un jucător «gratuit» este, de asemenea, interzis, deoarece un club sancționat poate câștiga bani cu un astfel de jucător". Groznîi îți dă aaaaripi Un caz similar îl reprezintă și echipa austriacă Red Bull Salzburg, care l-a transferat pe jucătorul Darko Todorovic tot la Akhmat Groznîi. Darko Todorovic a părăsit Red Bull Salzburg în vara lui 2022. Transferul său n-ar fi ridicat nici o problemă dacă n-ar fi fost vorba despre clubul prezidat de Ramzan Kadîrov. În 2018, Red Bull Salzburg îl cumpărase pe internaționalul bosniac de la echipa Sloboda Tuzla pentru suma de 450.000 de euro. Dar Todorovic nu a reușit să se impună la Salzburg. A fost transferat de mai multe ori, mai întâi la Kiel, în a doua ligă germană, apoi la Split, în prima ligă croată. Todorovic s-a întors apoi la Salzburg, pe care a părăsit-o, transferat inițial în 2021, apoi definitiv, la câteva luni după invazia Ucrainei, la FC Akhmat Groznîi din Cecenia. Un purtător de cuvânt al clubului Salzburg a declarat că bosniacul a fost lăsat să plece în mod gratuit, din cauza neînțelegerilor dintre jucător și club. Salzburg nu a primit nici un ban pentru împrumut sau vânzare. Transferurile gratuite sunt însă supuse sancțiunilor, deoarece clubul rus beneficiază de două ori: pe de o parte, Todorovic ajută la câștigarea jocurilor, pe de alta, clubul îl poate vinde din nou. Belgienii, legături multe cu Rusia În fotbalul belgian există mai multe cazuri de încălcare a sancțiunilor. Primul se referă la transferul fundașului central Moussa Sissako. În ianuarie 2020, clubul francez Paris Saint-Germain l-a transferat la clubul belgian Royal Standard de Liège, care mai apoi l-a cumpărat. În septembrie 2022, Royal Standard de Liège l-a transferat la clubul rus Soci. Soci aparține oligarhului rus Boris Rotenberg, aflat pe lista sancțiunilor UE, SUA și Marea Britanie din 8 aprilie 2022. Motivele: strânsele legături cu Vladimir Putin, care i-a înlesnit multe contracte guvernamentale. Rotenberg a cumpărat, în iulie 2015, clubul rus de fotbal Dinamo Sankt Petersburg, pe care l-a mutat la Soci în iunie 2018 și l-a redenumit PFC Soci. În 2019, clubul a fost promovat în prima divizie a Rusiei. Într-un scurt comunicat de presă, Royal Standard de Liège a oferit câteva explicații despre progresul transferului la momentul respectiv: Sissako și-ar fi dorit el însuși transferul în Rusia, transfer inițial refuzat. Apoi, jucătorul și-a reziliat unilateral contractul, după care Standard a cerut despăgubiri. O "tranzacție" ar fi fost apoi încheiată "pentru a pune capăt disputei". Nu se știe însă ce a presupus această tranzacție. "Acordurile cu jucătorul în cauză sunt confidențiale. Nu vom face alte comentarii", a declarat purtătorul de cuvânt al clubului de fotbal belgian. Istoricul transferurilor belgiene cu Soci nu s-a oprit aici. În septembrie 2023, Sissako a ajuns de la Soci la alt club belgian: RWDM. Reprezentanții RWDM au confirmat într-un comunicat de presă că au semnat un contract de transfer pentru acest sezon, cu opțiunea de a-l cumpăra Sissako pentru un contract pe patru ani. "Clubul nostru a luat măsuri de precauție pentru a garanta transparența și legalitatea tranzacțiilor", au afirmat reprezentanții RWDM. Care au adăugat: "Nu a existat nici un flux financiar între RWDM și Soci. Și fiecare tranzacție financiară, cum ar fi plata unui preț de închiriere, se face întotdeauna la RWDM în conformitate cu regulile de combatere a spălării banilor. Clubul nostru respectă regulile FIFA.". Alte două transferuri îi privesc pe jucători belgieni Maximiliano Caufriez și Théo Bongonda. După invadarea Ucrainei, cei doi au plecat spre Spartak Moscova, deținută de Lukoil. Lukoil a fost mult timp subiectul sancțiunilor americane și ucrainene, datorită importanței sale strategice pentru Kremlin. Însă Lukoil nu a ajuns pe lista de sancțiuni europene, ceea ce a oferit cluburilor europene fără proprietari și sponsori americani spațiu de manevră pentru a continua să facă acorduri de transfer. Caufriez a părăsit echipa belgiană STVV pentru Spartak Moscova în august 2021, pe care a ajutat-o la câștigarea Cupei Rusiei la fotbal. În august 2022, Spartak Moscova l-a transferat pe belgian la clubul francez Clermont Foot. Între cele două cluburi a urmat o serie de transferuri, până când Clermont Foot a încheiat un contract de cumpărare cu Spartak Moscova în valoare de 3,5 milioane de euro. Théo Bogonda, un congolez cu rădăcini belgiene, a plecat de la KRC Genk, la clubul spaniol Cádiz în august, 2022, pentru trei milioane de euro. Apoi, de la Cádiz la Spartak Moscova, la începutul acestui an, pentru suma de șapte milioane de euro. Cádiz a refuzat comentariile, susținând că "Totul s-a întâmplat conform regulilor FIFA și UEFA". Nu se știe dacă clubul belgian KRC Genk a primit o cotă din milioanele rusești, de vreme ce avea dreptul la 25% din taxa de transfer ulterioară. KRC Genk nu a comentat. Chelsea s-a lovit de sancțiuni. Real Sociedad, nu În august, 2023, jucătorul rus Arsen Zakharyan, activ la Dinamo Moscova, a fost transferat la clubul spaniol Real Sociedad, pentru suma de 13 milioane de euro. Real Sociedad a anunțat că transferul este valabil până în sezonul 2028-2029. Acest lucru s-a întâmplat după ce transferul lui Zakharyan la Chelsea Londra a fost anulat de două ori din cauza regulilor britanice privind sancțiunile asupra Rusiei. Președintele clubului Real Sociedad a declarat că, dacă ar fi fost interzis acest transfer, Real nu ar fi semnat un asemenea contract cu jucătorul rus. În legătură cu tranzacția, reprezentanții Real Sociedad au declarat că banca spaniolă care a executat tranzacția nu s-a opus. "Am verificat acest lucru în detaliu, iar categoria «fotbalist» nu e inclusă în listele de sancțiuni", au declarat aceștia. UEFA ignoră sancțiunile UE împotriva Rusiei În iulie, 2022, clubul olandez PSV Eindhoven l-a cumpărat pe mijlocașul Guus Til de la Spartak Moscova. Au apărut însă contradicții între regulile UEFA și sancțiunile europene. Taxa de transfer plătită de olandezi pentru Spartak Moscova a fost de trei milioane de euro. În vara lui 2022, clubul olandez PSV a transferat prima tranșă într-un cont bancar al Spartak Moscova la Raiffeisenbank din Austria. Însă PSV nu a putut efectua plată ulterioară, deoarece Rabobank, banca PSV, nu a mai dorit să coopereze. PSV a depus atunci banii pentru Til la Asociația Regală Olandeză de Fotbal (KNVB). Potrivit olandezei Heleen over de Linden, avocat specializat în sancțiuni, PSV și KNVB au încalcat sancțiunile impuse de UE: "Este interzisă deținerea a mai mult de 100.000 de euro ca depozit pentru orice sau oricine din Rusia”, a spus aceasta, amintind de această interdicție impusă de UE pe 25 februarie anul trecut. Pe de altă parte, regulile UEFA interzic cluburilor să aibă datorii față de alte cluburi. Pedeapsa este excluderea din competițiile europene. Președintele financiar al PSV, Jaap van Baar, a amintit însă de regulile stabilite de UEFA în aprilie 2022. Potrivit acestora, un club trebuie să fie capabil să demonstreze că a făcut tot posibilul să plătească, iar pentru asta, poate depune o taxă de transfer pe un cont escrow al asociației naționale de fotbal. "Trebuie remarcat că acest proces nu a fost conceput pentru a eluda sancțiunile impuse de autoritățile europene", a argumentat atunci UEFA. "Măsurile au fost menite să ofere o soluție transparentă și practică în limita constrângerilor unui context geopolitic complex și să asigure o abordare corectă și echitabilă a acordării de licențe a cluburilor și a fair-play-ului financiar în ciuda provocărilor externe.", a adăugat organizația.

Geoană ascunde România după Moldova, Ucraina (sursa: Facebook/Mircea Geoană)
Politică

Geoană ascunde România după Moldova, Ucraina

Geoană ascunde România după Moldova, Ucraina. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, susţine că există o cale ca România "să evadeze" definitiv de la "periferia Europei": în următorii ani Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Balcanii de Vest "vor face parte din familia europeană şi din familia euro-atlantică", iar ţara noastră nu va mai fi "frontiera de răsărit a Vestului". Geoană ascunde România după Moldova, Ucraina "Nu va fi un lucru simplu, dar pentru mine este un lucru extrem de evident. Se reîmpart cărţile şi de influenţă politică şi geopolitică şi de influenţă economică şi comercială, şi de reputaţie, şi de centralitate în Europa şi în lume. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Cred că există o cale ca România să evadeze definitiv de la periferia Europei şi să meargă în centrul Europei. Luând din punct de vedere geografic, războiul din Ucraina, care va continua pentru o perioadă de timp, are ca efect indirect, dar foarte direct pentru echilibrul Europei, faptul că (...) în următorii ani Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Balcanii de Vest, toţi vecinii României vor face parte din familia europeană şi din familia euro-atlantică. Va fi greu, dar sunt convins că vom avea toţi vecinii noştri pentru prima dată (în familia europeană - n. r.), iar România nu mai este frontiera de Răsărit a Vestului, România este geografic mult mai în centrul Europei", a explicat Geoană. Campania electorală a adjunctului NATO El a remarcat faptul că nivelul de ambiţie al României poate fi acela "de a nu mai fi periferici, provinciali şi nou-veniţi în Europa", ci "în centrul politic, acolo unde se iau deciziile importante". "Concluzia este că nimeni nu te invită să te aşezi la masa decidenţilor, dacă nu îţi iei fotoliul pe care îl meriţi. Trebuie să începem să ne apărăm interesele, să ne promovăm. În cartea mea vorbesc şi despre un patrulater pe care îl văd în Europa: Franţa - Germania - Polonia - România. Este un patrulater natural. Cele două mari ţări din Vestul Europei şi cele două mari ţări de aici. Până în 2030, aşa cum preşedintele Maia Sandu a propus, Republica Moldova va fi în Uniunea Europeană alături de România. În sine, este un moment extrem de important pentru istoria naţională a României", a adăugat Mircea Geoană. Geoană şi-a lansat sâmbătă, la Timişoara, cartea "Bătălia pentru viitorul României. Gândurile unui român la vârful NATO".

UE, excedent enorm de vaccinuri anti-COVID (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

UE, excedent enorm de vaccinuri anti-COVID

UE, excedent enorm de vaccinuri anti-COVID. Țările bogate, precum SUA, Canada, Marea Britanie și blocul Uniunii Europene, au investit cele mai multe fonduri publice în cercetarea și dezvoltarea vaccinurilor COVID-19. A existat și o condiție: aceste țări urma să fie primele care să primească vaccinurile. S-au semnat, așadar, acorduri de cumpărare anticipată. Aceste acorduri implicau și riscuri: nu se știa care dintre producători va putea livra un vaccin și când. Contractele erau private, iar guvernele au primit diferite intervale de timp, în funcție de investiții. Unii producători au precizat că dozele vor putea fi distribuite la începutul lui 2021, în timp ce alții au fost mai vagi, indicând chiar sfârșitul anului 2022. Buluceala pentru vaccin din 2020 Ceea ce a îngreunat sarcina guvernelor de a stabili niște așteptări realiste. A fost și cazul scandalului iscat în Canada. În 2020, țara semnase un acord cu Moderna, în luna august, pentru 20 de milioane de doze, cu o opțiune pentru alte 36 de milioane. La scurt timp după, Statele Unite au anunțat că au semnat un acord pentru până la 500 de milioane de doze. Marea Britanie și Uniunea Europeană și-au anunțat propriile acorduri în luna noiembrie. În luna decembrie 2020, Moderna a declarat că primele sale 20 de milioane de doze vor merge în Statele Unite iar politicienii canadieni au fost acuzați că și-au lăsat țara să-și piardă locul. Nu era însă cunoscut faptul că, pentru a primi sprijinul financiar din SUA, Moderna le promisese americanilor primele doze. În prezent, la aproape trei ani de la semnarea primelor contracte privind livrările de vaccin anti-COVID, multe din aceste țări, atât din Uniunea Europenă, cât și în afara ei, se confruntă cu stocuri excesive de vaccinuri anti-COVID. Pe de o parte, sunt nevoite să distrugă dozele deja existente, pe de alta, sunt legate în continuare de contractele cu producătorii, care le suplimentează stocurile, deja prea pline. Numai în 2021, surplus de un miliard de doze Acordurile de precomandă semnate chiar înainte ca vaccinurile să fie aprobate au dus la o suprasaturare de achiziții. Guvernele s-au trezit cu o cantitate de doze care depășeau necesarul vaccinării populațiilor. Astfel, dozele pentru care Uniunea Europeană semnase contracte ar fi ajuns pentru vaccinarea completă a rezidenților de două ori. Marea Britanie și Statele Unite ar fi putut face acest lucru de patru ori, iar Canada, de șase ori. Potrivit unui raport, Australia, Canada, Japonia, Regatul Unit, SUA și Uniunea Europeană au achiziționat, în 2021, un surplus de peste un miliard de doze. UE, excedent enorm de vaccinuri anti-COVID În 2020, Comisia Europeană a negociat acorduri de achiziție anticipată cu o serie de producători de vaccinuri pentru a-și asigura dreptul de a cumpăra un anumit număr de doze de vaccin într-un anumit interval de timp, în schimbul finanțării unei părți din costurile inițiale ale producătorilor. Până la sfârșitul lunii noiembrie a anului 2020, Comisia ajunsese la un acord cu șase producători de vaccinuri vizând achiziția unui volum de până la două miliarde de doze. Pentru o populație a blocului comunitar de aproximativ 447,7 million de persoane (inclusiv copii). Grosso modo, chiar dacă ar fi primit câte trei doze (deși printre producători s-a numărat și compania Johnosn&Johnosn, al cărei vaccin necesita doar o doză), chiar dacă ar fi fost vaccinați copiii mici și adolescenții, Uniunea Europeană ar fi avut nevoie de mai puțin de 1,5 miliarde de doze. Zece doze pentru fiecare locuitor Totuși, la vremea semnării acordurilor de precomandă, nu era sigur care furnizor va putea livra un vaccin aprobat și când. În plus, nu se putea cunoaște amploarea pandemiei. În total, din 2020 și până în prezent, Uniunea Europeană a achiziționat 4,6 miliarde de doze pentru cei 447 de milioane de locuitori. Adică aproape zece doze pe locuitor. Costul total al contractelor este estimat la 71 de miliarde de euro. Deși a donat sute de milioane de doze țărilor sărace, stocurile sunt încă pline, iar milioane de doze, pe cale să expire. Până la sfârșitul anului 2023, UE așteaptă să mai primească alte 1,8 miliarde de doze. Multe doze, puțină transparență Datele Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor arată că vaccinările s-au oprit în Europa, pe măsură ce amenințarea coronavirusului a scăzut. În Uniunea Europeană, al treilea rapel a fost administrat doar pentru 1,7% din populația adultă. Dar, din cauza contractelor obligatorii semnate în apogeul pandemiei, guvernele țărilor membre ale Uniunii sunt blocate să cumpere în continuare, în mod regulat, noi doze de vaccin. Doar compania Pfizer a declarat că 450 de milioane de doze sunt programate pentru livrare în acest an. Implicarea personală a președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, în asigurarea celui mai mare contract de vaccin din Europa, pentru până la 1,8 miliarde de doze de vaccin BioNTech/Pfizer, a fost pusă sub semnul întrebării de New York Times, în 2021. Jurnaliștii au publicat un articol în care dezvăluiau că aceasta a schimbat mesaje personale cu șeful executivului Pfizer, Albert Bourla, în perioada premergătoare acordului. În urmă cu aproape un an, Polonia a declarat că va înceta unilateral să mai plătească pentru aceste doze. Ministrul polonez al Sănătății, Adam Niedzielski, a cerut Comisiei Europene să explice cum au fost încheiate contractele care au condiționat până la urmă statele membre să achiziționeze în continuare doze de vaccin. De atunci, s-a format o coaliție de țări din Europa de Est și Centrală pentru a susține un nou acord, argumentând că pandemia a intrat într-o nouă etapă în care este nevoie de mai puține vaccinuri, iar războiul din Ucraina pune deja în dificultate finanțele publice. Germania mai are 120 de milioane de doze. Și va mai primi Germania a comandat un total de 672 de milioane de doze de vaccin corona de la începutul pandemiei. Raportate la numărul populației, au fost comandate opt doze de vaccin pentru fiecare rezident din Germania, de la sugari până la bătrâni. Până în prezent, în Germania s-au aruncat 83 de milioane de doze de vaccinuri împotriva coronavirusului. Costul aproximativ al pierderilor e de 1,6 miliarde de euro. Germania mai are în stoc 120 de milioane de doze neutilizate, și așteaptă să primească o tranșă nouă de doze, deși vaccinarea s-a oprit. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății din țară, Germania a distrus 54 de milioane de doze de vaccin COVID-19 până la sfârșitul anului 2022 și alte 29 de milioane în primul trimestru al anului 2023. Însă ministerul nu a furnizat cifre privind deșeurile pentru al doilea trimestru al acestui an și, de asemenea, a subliniat că statele federale și furnizorii de asistență medicală nu sunt obligați să raporteze deșeurile de vaccinuri. Potrivit unui răspuns solicitat de POLITICO, „Volumul total al dozelor totale de vaccin COVID-19 eliminate achiziționate de Republica Federală Germania nu poate fi cuantificat”. Deși ministerul nu a furnizat o defalcare a tipului de vaccinuri neutilizate, a spus că din cele 29 de milioane de vaccinuri care expiraseră până la sfârșitul primului trimestru al anului 2023, 5 milioane erau Moderna, 18 milioane erau BioNTech/Pfizer, iar alte 6 milioane au fost Novavax. Franța mai are 47 de milioane de doze În Franța, Direcția Generală a Sănătății a susținut că are „un stoc strategic” de aproape 47 de milioane de doze. „Pe măsură ce criza a progresat, Ministerul Sănătății s-a asigurat că își adaptează în mod regulat strategia de aprovizionare cu vaccinuri pentru a limita distrugerea dozelor”, adaugă DGS. Acest lucru a dus în special la „renegocieri ale contractelor cu producătorii de vaccinuri” sau chiar „prelungiri ale expirărilor anumitor vaccinuri”. Dar cu privire la numărul de doze precomandate pentru lunile următoare, DGS a refuzat să răspundă, explicând că numărul dozelor de vaccin pe care Franța le va achiziționa în 2023 depinde de „angajamentele contractuale inițiale și de proiecția volumului de doze necesare pentru următoarele campanii”. Și în ceea ce privește numărul dozelor expirate, numărul este vag. Potrivit DGS, Franța ar fi trebuit să arunce anul trecut 3,6 milioane de doze. Toate țările europene au vaccinuri expirate În întreaga lume, peste 240 de milioane de doze de vaccinuri expirate au fost aruncate, doar anul trecut. În Suedia, presa relatează că aproape 8,5 milioane de doze de vaccin Covid au fost aruncate. Costul estimat este de 1,5 miliarde de coroane suedeze (aproximativ 136 de milioane de euro). În Spania, la sfârșitul anului 2022, aproximativ 14 milioane de doze de vaccinuri anti-Covid a trebuit să fie distruse, din cauza expirării. În Austria, din cele 20,9 milioane de doze de vaccin aflate în stoc, aproximativ o cincime a expirat, iar alte 9,9 milioane de doze de vaccin vor expira în curând. Ministerul a cheltuit până acum 27.385,95 euro pentru eliminarea dozelor expirate. În prezent, alte 6,8 milioane de doze de vaccin au ajuns în stoc. În Belgia, anul acesta aproximativ 3,5 milioane de doze de vaccinuri Covid-19 trebuie distruse, potrivit ministerului federal al sănătății. În afara Uniunii Europene, Elveția a distrus deja 14 milioane de doze de vaccin. În Marea Britanie, Guvernul a raportat că aproape șapte milioane de doze de vaccin COVID-19 au fost înregistrate ca irosite, expirate sau deteriorate, începând cu iulie 2022.

Zece noi blocuri ANL la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Zece noi blocuri ANL la Iași

Zece noi blocuri ANL la Iași. Primăria Iaşi a lansat duminică seară licitaţia pentru achiziţia serviciilor de proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie lucrări în cadrul proiectului „Construirea de locuinţe nZEB plus pentru tineri aflaţi în situaţii de risc”. Zece noi blocuri ANL la Iași Fondurile alocate acestei licitaţii, 67 de milioane de lei, provin din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin componenta C10 – Fondul Locativ, Construirea de locuinţe nZEB plus pentru tineri/ locuinţe de serviciu pentru specialişti din sănătate şi învăţământ. Citește și: Prima de pensionare a magistraților, echivalentă cu șapte salarii, criticată chiar de un judecător: Legal, trebuie respinse cererile de acordare a acestei prime Contractul de finanţare a fost încheiat de Municipalitate cu Ministerul Dezvoltării cu exact 11 luni înaintea lansării licitaţiei. Proiectul presupune construirea a 188 de locuinţe nZEB plus (nearly Zero-Energy Building – clădiri cu performanţă energetică ridicată, respectiv cu un consum de energie redus). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vămile spre Moldova și Ucraina, infernale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Vămile spre Moldova și Ucraina, infernale

Vămile spre Moldova și Ucraina, infernale. Punctele de Trecere a Frontierei sunt acele locuri unde de obicei statul îi arată cetăţeanului cât de puţină încredere are în el. Vămile spre Moldova și Ucraina, infernale Practic, oricine trece graniţa terestră este suspect. Senzaţia este cu atât mai pronunţată pe drumurile care traversează graniţa de est. Citește și: Contracte cu dedicație: profesorii pot folosi prima de carieră didactică la un număr limitat de magazine! Câțiva retaileri mari, excluși Acolo unde punctele vamale - porţi de intrare în Uniunea Europeană - arată mai degrabă ca haltele prin care azi mai trec două-trei trenuri decât ca instituţii unde cetăţeanul să se simtă confortabil în relaţia cu autorităţile. În comparaţie, în cealaltă parte a ţării, tot la o graniţă cu un stat din afara UE, Serbia, verificările se fac mult mai repede, iar cozile aproape că nu există. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Uniunea Europeană oferă România drept exemplu negativ: evaziunea la plata TVA este de peste 33%, un record în spațiul UE Foto: Gov.ro
Economie

Uniunea Europeană oferă România exemplu negativ

Uniunea Europeană oferă România drept exemplu negativ: evaziunea la plata TVA este de peste 33%, un record în spațiul UE. Informația apare în ultimul studiu „VAT gap în the EU”, unde României îi este dedicat un întreg capitol intitulat „România - studiu de caz privind un decalaj ridicat și persistent în ceea ce privește respectarea legislației în materie de TVA”. Citește și: Medicul șpăgar reținut, azi, la Sibiu are trei vile și două Mercedesuri. Lua șpagă 2-500 de lei și mâncare ca să-și facă datoria de psihiatru România are un deficit de încasare de TVA (VAT Gap) de circa 36%, arată cel mai recent raport al Comisiei Europene. Cifra arată că, practic, guvernul nu încasează 9 miliarde de euro (45 miliarde lei) din TVA, din totalul sumelor care pot fi încasate. Uniunea Europeană oferă România drept exemplu negativ În acest capitol se arată că: „Spre deosebire de alte ţări din UE, România a înregistrat un deficit persistent şi ridicat de încasare de TVA în ultimii ani. Din 2000, primul an în care s-a studiat deficitul de încasare de TVA, acest deficit a oscilat deasupra pragului de 30 la sută. În plus, deficitul de conformitate la TVA a fost semnificativ mai mare decât în oricare alt stat membru pe întreaga perioadă cuprinsă între 2000 şi 2021. Între 2013 şi 2021, acesta s-a situat între 33,2 şi 39,7%”. Citește și: DNA a găsit teancuri de bani și lingouri de aur în locuința unui director de la Fonduri Europene. El vămuia o treime din salariul a două angajate, pe care le ajutase să se angajeze „Spre deosebire de Letonia, Ungaria, Polonia și Slovacia, până în 2022, plătitorii de TVA din România nu au fost obligați să își raporteze datele privind tranzacțiile. Acest lucru, la rândul său, a avut probabil un impact negativ asupra eficacității impozitării aplicării legislației fiscale. În plus, auditurile fiscale au fost considerate ineficiente conform standardelor internaționale . Agenția Națională de Administrare Fiscală și-a schimbat recent modul de operare. Începând cu anul 2022, companiile mari sunt acum obligate să transmită informațiile fiscale prin intermediul nou introdusului SAF-T. Sistemul a fost extins în continuare la întreprinderile mijlocii (din 2023), iar din 2025 va fi de asemenea fi introdus și pentru întreprinderile mici. Estimările rapide indică o scădere a decalajului de conformare în materie de TVA în 2022 cu aproximativ 1,5 puncte procentuale. Cu toate acestea, impactul introducerii nu va fi probabil vizibil decât mai târziu dată, când vor fi disponibile estimările privind gradul de conformare pentru anii următori”, se mai arată în document.

România, în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate Foto: Nine o`clock
Economie

România, în topul primelor țări UE la prețul electricitate

Eurostat arată, azi, că România este în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate. În Germania, curentul electric este mai ieftin. În plus, prețul la gaze a explodat în România, creșterea fiind de 134%, doar Letonia înregistrând o majorare mai abruptă. #Gas prices rose in 20 EU countries in the first half of 2023?Largest increases:??Latvia (+139% compared with the first half of 2022)??Romania (+134%)??Austria (+103%)??Estonia, ??Croatia and ??Italy registered decreases between -0.6% and -0.5.? https://t.co/MFF2S3DYz5 pic.twitter.com/YQwODqiW1z— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) October 26, 2023 Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site România, în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate „Exprimate în euro, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2023 erau cele mai mici în Bulgaria (11,4 euro pentru 100 kWh), Ungaria (11,6 euro) și Malta (12,6 euro) și cele mai mari în Olanda (47,5 euro), Belgia (43,5 euro), România (42,0 euro) și Germania (41,3 euro)”, arată Eurostat. Datele arată că prețurile energiei electrice pentru consumatorii casnici au crescut în 22 de țări din UE în prima jumătate a anului 2023, comparativ cu prima jumătate a anului 2022. În monedă națională, cea mai mare creștere (+953%) a fost raportată în Olanda. Creșteri mari, în moneda națională, au fost înregistrate și în Lituania (+88%), România (+77%) și Letonia (+74%). Scăderi mari ale prețurilor la energie, în moneda națională, au fost înregistrate în Spania (-41%), urmată de Danemarca (-16%). Scăderi mai mici au fost raportate în Portugalia (-6%), Malta (-3%) și Luxemburg cu aproape 0 (-0,4%). Explozie-record a prețului la gaze Între prima jumătate a anului 2022 și prima jumătate a anului 2023, prețul gazelor naturale a crescut în 20 din cele 24 de state membre ale UE care raportează prețurile gazelor naturale. „Prețurile gazelor (în monede naționale) au crescut cel mai mult în Letonia (+139%), România (+134%), Austria (+103%), Olanda (+99%) și Irlanda (+73%). La polul opus, s-au situat Estonia, Croația și Italia, care au înregistrat scăderi cuprinse între -0,6% și -0,5%, în timp ce în Lituania prețul a rămas neschimbat”, arată statistica oficială a Comisiei Europene. Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Preţul fără impozitele pe electricitate şi gazele naturale sunt în scădere. Parţial, statele membre UE au retras măsurile de sprijin. Ca rezultat, preţurile cu impozite pentru consumatorul final este uşor mai ridicat decât în primul semestru din 2022, explică Eurostat.

România blochează producerea energiei verzi comunitare (sursa: Facebook/Ministerul Mediului - România)
Mediu

România blochează producerea energiei verzi

Producerea de energie verde prin panouri fotovoltaice montate pe locuințe private nu va fi posibilă fără hotărâre colectivă, fără modernizarea rețelelor de transport și fără legi bune. România blochează producerea energiei verzi comunitare. Un bloc a câștigat un concurs E.On În bătălia împotriva marilor producători de energie, cetățenii sunt ca David în luptă cu Goliat. Timp de patru luni, o jurnalistă din Polonia și un jurnalist din România i-au căutat pe cei care încearcă să schimbe paradigma în producerea de energie. Au verificat datele și au discutat cu zeci de experți despre conceptul comunităților și cooperativelor de energie din Polonia și România. În urmă cu mai bine de doi ani, blocul de locuințe al jurnalistei poloneze care a scris acest text, din cartierul Praga al Varșoviei, a câștigat concursul E.On pentru o instalație fotovoltaică (aproximativ 18.000 EUR). Instalația strălucește acum frumos pe acoperiș, cablurile se întind cu mândrie și blatul este alb și argintiu. Dar cât de mult a reușit această comunitate să-și reducă facturile la electricitate? Doi ani de birocrație Până în prezent, blocul de apartamente nu este conectat la rețea, adică nu produce energie electrică pentru spațiile comune (iluminat pe coridoare, lifturi). A fost nevoie de aproape doi ani pentru a aduna documentația, a obține permisele corespunzătoare și, în cele din urmă, pentru a fi conectat la rețea. Încă nu există contor și conexiune adecvate. Mulți oameni au investit o grămadă de timp pentru acest proiect și întreaga comunitate a cheltuit și câteva mii de zloți. Trebuia să fie începutul unei cooperative energetice. Totuși, în ciuda acestor piedici, interesul pentru așa-numita energie de disipare și oportunitățile pe care le oferă nu a dispărut. După ce a examinat cu atenție chestiunea, jurnalista și-a propus să-și facă un țel din înființarea unei cooperative energetice la nivel de oraș, nu doar de bloc. În ultimul an, în loc să meargă la teatru, a participat la conferințe de energie și a studiat managementul. L-a convins pe colegul jurnalist român că, din moment ce în Polonia ar putea fi construite peste 1,3 milioane instalații fotovoltaice individuale, ceea ce este o bază ideală pentru cooperativele energetice, este posibil ca ceva similar să se întâmple și în România. RED II și RED III, greu de implementat Experții în energie din România subliniază că guvernele românești au avut în trecut tendința de a copia în Polonia în acest domeniu. Ambele țări sunt, deși în măsuri diferite, dependente de combustibilul fosil (70% din energie în Polonia, doar 18% în România – unde domină apa cu 25% din piață, energia nucleară 20% și gazele 17%). Polonia are și un lobby minier puternic Ambele țări au rețele energetice învechite și trebuie să-şi adapteze legile la Reglementările Comisiei Europene RED II și în curând RED III (Directiva Energie Regenerabilă, a cărei formă finală ar trebui să prindă contur în acest an și presupune o utilizare și mai mare a energiei din surse regenerabile) și întregul pachet Energie curată (8 documente diferite). Nici Polonia, nici România nu au reușit să pună în aplicare pe deplin toate reglementările și recomandările. RED II este important pentru energia produsă în comunități, deoarece presupune dezvoltarea energiei de la prosumatori și crearea de comunități energetice. Și este, într-o oarecare măsură, un răspuns la fenomenul sărăciei energetice. Sărăcia energetică face ravagii în România Ce înseamnă, de fapt, sărăcia energetică: unul din zece polonezi nu poate plăti în mod constant facturile la energie; România stă chiar mai rău, cu aproape o treime din cetățeni (28%) care nu pot achita facturile la timp. Sărăcia energetică este definită "ca o situație în care o gospodărie sau o persoană nu este în măsură să obțină servicii energetice de bază (iluminat, încălzire, răcire, mobilitate și electricitate) care să ofere un standard de trai decent, din cauza unei combinații de venituri mici, energie ridicată, cheltuieli și eficiență energetică scăzută a apartamentelor". După ce ONU a recunoscut mediul sănătos ca drept al omului, admiterea oficială a dreptului omului de a produce energie pentru uz propriu este doar o chestiune de timp. Deja activiștii vorbesc despre asta ca despre un fapt. Aproximativ un milion de europeni produc și consumă energie electrică la nivel local. Până în 2050, aceasta ar putea fi de până la 260 de milioane. Cu toate acestea, producerea de energie nu seamănă cu creșterea roșiilor pe pervaz, deși poate dacă s-ar crea comunități energetice în masă, comparația nu ar mai părea atât de exagerată. Tema energiei distribuite, adică energia civică, a intrat permanent în discursul social-politic în toată Europa și, deși nu este nouă (în 2019, Ursula Von der Leyen a comparat energia civică cu zborurile spațiale), trezește emoții mai ales în rândul experților sau activiștilor pentru climă, fără a număra membrii cooperativei înșiși. Comunitățile energetice, fără metodologie legală Directiva europeană privind energia din surse regenerabile a fost transpusă cu mare întârziere în legislația națională din România, însă fără a se emite legislația secundară, care să dea posibilitatea înființării comunităților de energie. Greenpeace România a inițiat în 2022 o campanie de susținere a democrației energetice, adică a creării de comunități energetice, spune Olimpia Nicolae, reprezentant al organizației. De cinci ani, de la introducerea temei în Uniunea Europeană, nu a fost elaborat niciun document, iar instituțiile responsabile (ANRE, Ministerul Energiei) nu au creat un cadru legal, adică legislație secundară care să asigure crearea de comunități de energie. În prezent, în România, dacă cineva ar dori să înființeze o comunitate energetică, ar fi imposibil, pentru că nu există o metodologie sau reguli de implementare a legii, menționează și Andrei Crăciun, de la Greenpeace România. Singurii care au facut ceva pentru comunitățile de energie în România au fost cei de la Greenpeace, care organizează, printre altele, vizite de studiu la cele similare din Europa, pentru actori locali care au în plan să înființeze astfel de comunități în țară. Polonia, ceva mai avansată În Polonia, multe conferințe, întâlniri și ateliere despre energia comunitară vorbesc despre mai multe cooperative energetice Am întrebat unitatea guvernamentală din Polonia responsabilă cu înregistrarea cooperativelor energetice despre cele care produc efectiv energie. „În această listă sunt înscrise 16 cooperative energetice (între timp a mai trecută în listă o altă cooperativă energetică), care au declarat că desfășoară afaceri în domeniul producerii de energie electrică în instalații de surse regenerabile de energie – instalații fotovoltaice.", a fost răspunsul. UE are planuri mari: 50% din energie, în comunități Comunitățile de energie sunt grupuri de oameni care se adună în cadrul cooperativelor, al comunităților, ca prosumatori colectivi și virtuali, dar și în clustere energetice pentru a produce, distribui și consuma în comun energie. Acestea pot fi create de autorități publice, companii sau organizații non-profit. Comunitățile energetice (inclusiv cooperativele, care au fost primele introduse în lege) sunt menite să ajute la tranziția către surse de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară și eoliană. Sunt, de asemenea, menite să contribuie la reducerea prețurilor la energie, oferind o alternativă la furnizorii tradiționali de energie. „Sunt unul dintre elementele cheie în transformarea energetică a țărilor Uniunii Europene: până în 2050, jumătate dintre cetățenii UE sunt de așteptat să producă până la 50% din energie regenerabilă”, arată Comisia Europeană. Limitările din legislația poloneză „Da, avem reglementări privind cooperativele energetice din Polonia, dar sunt destul de prohibitive. În primul rând, există restricții de locație, adică cooperativa poate fi înființată în maximum cinci municipii: rural sau rural-urban. Și asta e o limitare, nu? Iar acest lucru îi exclude complet pe locuitorii orașului, ceea ce este în contradicție cu legislația Uniunii Europene. În opinia noastră, acest lucru este discriminatoriu față de locuitorii orașului. În plus, avem un număr limitat de persoane de sus în jos – până la 1.000 care pot participa la această cooperativă”, a comentat Anna Frączyk, avocat al ClientEarth. România blochează producerea energiei verzi comunitare Situația cooperativelor energetice din România este atât de lipsită de speranță încât încercările ulterioare de a ne interesa despre lucrările de creare și implementare a legii s-au soldat cu un eșec. Instituțiile și autoritățile responsabile nu comunică nici la nivel european, nici la nivel local. Pentru a obține un punct de vedere oficială (interviu cu președintele sau unul dintre vicepreședinții Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE), am trimis șase solicitări scrise, alături de alte solicitări telefonice. Au trecut trei luni de la prima noastră încercare de a obține un punct de vedere, iar ANRE refuză cu încăpățânare să explice de ce nu comunică nici la nivel european, nici la nivel local. Când vine vorba de Administrația Fondului pentru Mediu, am întâlnit aceeași lipsă de transparență instituțională. A trebuit să mergem în instanță pentru a-i forța, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile publice, să ne furnizeze informațiile publice de care avem nevoie pentru a informa publicul. Cei de la Administrația Fondului pentru Mediu ne-au solicitat și au condiționat interviul de furnizarea în avans a întrebărilor, ceea ce nu ne-ar fi permis să obținem informații autentice. Comisia Europeană: România, întârziere mare La rândul său, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene spune clar: „Prin pachetul Energie curată pentru toți europenii adoptat în 2019, UE a introdus în legislația sa conceptul de comunități energetice, în special comunități energetice ale cetățenilor și comunități de energie regenerabilă. În acest sens, Directiva privind regulile comune pentru piața internă în electricitate ( (UE) 2019/944) și Directiva privind energia regenerabilă (UE) 2018/2001 (RED II) sunt deosebit de importante pentru facilitarea participării cetățenilor la tranziția energetică. Comisia sprijină toate statele membre în elaborarea normelor naționale de punere în aplicare a Directivei privind energia din surse regenerabile prin intermediul unor grupuri de lucru precum CA-RES și Registrul comunităților energetice, furnizând documente de orientare și cele mai bune practici. Țările au avut timp să transpună directiva RED II, pe care România l-a depășit cu cel puțin doi ani.”. Articol scris de Marius Daea și Edyta Iwaniak cu sprijinul Journalismfund Europe

UE vrea să reglementeze presa europeană (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE vrea să reglementeze presa europeană

UE vrea să reglementeze presa europeană. În septembrie anul trecut, Comisia Europeană a elaborat un proiect care să asigure libertatea presei în țările membre: European Media Freedom Act (EMFA). EMFA a fost conceput în special pentru mass-media din țările est-europene, precum Ungaria, Polonia, Slovenia și România. Însă, în mod surprinzător, nu țările vizate au fost cele care s-au opus acestui proiect de lege, ci Germania și Franța. UE vrea să reglementeze presa europeană Cele mai importante propuneri legislative ale textului inițial al EMFA vizau libertatea editorială a jurnaliștilor și interzicerea spionării acestora. Potrivit proiectului, interferența politică trebuie să dispară iar publicitatea de stat în mass-media să fie transparentă. Companiile de media private trebuie să-și dezvăluie proprietarii și să protejeze independența deciziilor editoriale. Poliția, serviciile de informații sau autoritățile judiciare nu au dreptul să rețină, să percheziționeze sau să supună jurnaliştii supravegherii pentru a-i forţa să-și dezvăluie sursele. În plus, proiectul prevedea înființarea unui Consiliu european pentru servicii media, pentru monitorizarea și implementarea noilor reguli. Eventualele contestațiile legale cu privire la încălcări ale legii ar urma să fie adresate, prin intermediul acestui consiliu, Curții Europene de Justiție. Editorii germani: "act nedemocratic" Cele mai înflăcărate grupuri de lobby contra proiectului legislativ au fost ENPA (Asociația Editorilor de Ziare Europene) și organizația germană BDZV (Asociația Federală a Editorilor Digitali și a Editorilor de Ziare). Acestea au denunțat EMFA ca fiind un „act nedemocratic”. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Președintele ENPA este francezul Jean-Pierre de Kerraoul, iar vicepreședintele, germanul Valdo Lehari Jr. ENPA a susținut că, potrivit tratatelor UE, reglementările în ceea ce privește presa și politica țin de fiecare stat în parte. Ca urmare, trebuie să existe reguli diferențiate adaptate caracteristicilor fiecărei piețe naționale de media. „Nu vedem nici un motiv sau justificare pentru a armoniza legislația media la nivelul UE sau pentru a pune presa scrisă și digitală sub supravegherea reglementară a unui Consiliu european pentru servicii media, cu implicarea Comisiei Europene”, a arătat ENPA. Potrivit Asociației, privarea editorilor de a impune linia editorială și de a participa la gestionarea zilnică a propriilor publicații este un abuz: „Un lucru deosebit de grav, având în vedere că editorii sunt cei care în cele din urmă poartă responsabilitatea morală, juridică, financiară și politică pentru publicațiile lor”. În ceea ce privește membrii asociației germane BDZV, aceștia au susținut că „EMFA nu promovează libertatea presei, ci o subminează”, invocând dreptul unui editor de a alege politica redacțională a companiei mass media pe care o finanțează. Döpfner (Axel Springer) se opune vehement În Germania, un puternic magnat mass-media s-a opus vehement proiectului european. Este vorba despre Mathias Döpfner, CEO și coproprietar al gigantului media Axel Springer (care deține, printre altele publicațiile Bild și WELT). Până anul trecut, Döpfner a fost președintele BDZV și este un susținător vocal al ENPA. La începutul anului 2023 Döpfner a fost implicat într-un scandal de abuz de putere. Într-o corespondență privată, Döpfer a cerut redactorului-șef al ziarului Bild să-i susțină pe liberali în timpul alegerilor din Germania din 2021. „Aceasta este singura șansă de a evita declinul total al țării”, a menționat acesta, adăugând că și-ar dori reportaje favorabile FDP în Bild. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” În timpul negocierilor privind EMFA, potrivit unor documentele diplomatice confidențiale, delegația germană a folosit aceleași argumente ca editorii de presă germani încurajați de Döpfer. Negociatorii germani au exprimat așadar obiecții „considerabile” față de restrângerea „marjei de decizie pentru editori”. Franța vrea să poată spiona jurnaliști Opoziția majoră a Franței s-a manifestat în legătură cu articolul 4 din proiectul EMFA. Acesta interzicea în mod explicit măsurile coercitive luate împotriva jurnaliștilor de a-și dezvălui sursele, precum și monitorizarea comunicărilor acestora și utilizarea programelor de spionaj pe computerele și telefoanele lor. Negociatorii francezi au invocat „securitatea națională”, cerând revizuirea acestui articol. Franța a susținut că spionarea jurnaliştilor şi utilizarea software-ului de spionaj împotriva lor ar trebui să fie permise, dacă acestea sunt în interesul siguranței naționale. În urmă cu doi ani, o investigație The Guardian, Le Monde și Washington Post a arătat cum actorii de stat din mai multe țări au folosit în mod abuziv programul spion Pegasus împotriva jurnaliștilor din mai multe țări. Cererea Franței de revizuire a articolului care ar fi interzis supravegherea jurnaliștilor a fost susținută în mod explicit de Germania, Țările de Jos, Republica Cehă, Luxemburg și Grecia. Celelalte state nu s-au opus. Textul EMFA, modificat Proiectul EMFA a fost aprobat anul acesta de Comisia de Cultură a Parlamentului European, urmând să fie adoptat la începutul lunii octombrie. Însă, în urma negocierilor impuse de Germania și Franța, textul a suferit modificări drastice. Mai ales în punctele cheie: spionarea jurnaliștilor și independența editorială. Dacă prima versiune a textului prevedea interzicerea supravegherii jurnaliştilor de către statele membre, în cele din urmă a fost adăugată, la presiunea Franţei, o excepţie în cazul problemelor de „securitate naţională”. Acum, textul prevede că statele pot folosi „software de supraveghere intruziv în orice dispozitiv sau mediu folosit de mass-media, de redacție sau de orice colaborator” în cazul în care există „riscuri pentru securitatea națională”. O altă modificare, impusă de lobby-ul editorilor germani, se referă la prevederea care acordă libertate editorială jurnaliştilor. În noul text, aceștia au toată libertatea, dar doar „în cadrul liniei editoriale”, trasată de proprietarii mass-media.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră