duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

466 articole
Internațional

Trump a prăbușit iar bursele după ce a amenințat UE cu tarife de 50% de la 1 iunie

Donald Trump amenință UE cu tarife. Președintele american Donald Trump a stârnit îngrijorare globală după ce a anunțat, pe rețeaua Truth Social, intenția de a impune tarife vamale de 50% la importurile din Uniunea Europeană, începând cu 1 iunie. Donald Trump amenință UE cu tarife Anunțul, făcut cu doar câteva ore înaintea unei întâlniri între negociatorii americani și europeni, a provocat turbulențe pe piețele bursiere de pe ambele maluri ale Atlanticului. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Tîlvăr pregătește ultimul mare "tun": un contract de 2,2 miliarde de euro pentru un sistem de apărare antiaeriană cu probleme Trump a acuzat Uniunea Europeană că este „foarte dificil de negociat” și că discuțiile „nu duc nicăieri”. Oficialii europeni speră la negocieri În replică, liderii europeni au transmis mesaje de reținere și determinare, subliniind nevoia de dialog și stabilitate în negocieri. Premierul olandez Dick Schoof a declarat că „toate astea fac parte din procesul de negociere” și că UE va răspunde „robust și ferm”. Vicepremierul irlandez Simon Harris a pledat pentru un „dialog calm și comprehensiv” cu SUA, în timp ce ministrul francez al Comerțului, Laurent Saint-Martin, a reafirmat linia europeană de „de-escaladare”, dar a subliniat că blocul este pregătit să răspundă. UE pregătește contramăsuri comerciale Uniunea Europeană a pregătit deja o serie de măsuri tarifare ca răspuns la potențialele decizii ale administrației Trump. Printre acestea se numără tarife la bunuri americane în valoare de 21 de miliarde de euro, suspendate temporar până la mijlocul lunii iulie. În plus, blocul comunitar elaborează o listă suplimentară de tarife în valoare de 95 de miliarde de euro, care ar putea viza produse industriale precum avioanele Boeing, autoturismele fabricate în SUA și bourbonul. Analiști: o tactică de negociere riscantă Simone Tagliapietra, expert la think-tank-ul Bruegel, a calificat anunțul lui Trump drept „un duș rece” pentru Bruxelles, dar a sugerat că ar putea fi o tactică de negociere. Brad Setser, fost oficial al Trezoreriei americane, a avertizat că următoarea mișcare a UE va depinde de acțiunile concrete ale Washingtonului. În eventualitatea escaladării, Europa este pregătită să reacționeze rapid pentru a-și proteja interesele economice.

Donald Trump amenință UE cu tarife (sursa: Facebook/The White House)
Comisia Europeană, presată să sancționeze Ungaria (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Blocarea completă a fondurilor UE pentru Ungaria, cer zeci de europarlamentari

Comisia Europeană, presată să sancționeze Ungaria. Mai mulți eurodeputați din diferite familii politice au cerut miercuri Comisiei Europene să înghețe complet fondurile europene destinate Ungariei, acuzându-l pe premierul Viktor Orban de încălcări repetate ale valorilor europene. Comisia Europeană, presată să sancționeze Ungaria Printre motivele invocate se numără interzicerea marșurilor LGBT și un proiect de lege vizând sancționarea ONG-urilor finanțate din străinătate, ambele considerate de semnatari drept atacuri directe la statul de drept și libertățile fundamentale. Citește și: EXCLUSIV Generalii MApN Constantin Luca (Corp Control) și Gheorghe Mocanu (Prevenirea Corupției), protectorii generalului Zisu, acuzat de DNA de corupție Într-o scrisoare semnată de circa 20 de eurodeputați, reprezentând majoritatea grupurilor politice din Parlamentul European (cu excepția conservatorilor), se cere Comisiei Europene să suspende urgent orice formă de finanțare pentru Ungaria, prin toate instrumentele legale disponibile. „Ar fi inacceptabil să continuăm să finanţăm un regim corupt care subminează deschis valorile europene”, avertizează semnatarii. În luna aprilie, Parlamentul Ungariei a adoptat un amendament constituțional propus de Viktor Orban care interzice marșurile LGBT, stabilește că protejarea copiilor prevalează asupra altor drepturi și recunoaște doar două genuri biologice – masculin și feminin. Proiect de lege pentru controlul ONG-urilor și presei Guvernul Orban a promovat recent un proiect de lege denumit „Legea transparenței vieții publice”, care oferă prerogative extinse Oficiului pentru Apărarea Suveranității Naționale (SZVH). Acesta poate investiga orice organizație suspectată că influențează negativ opinia publică în domenii precum: statul de drept, identitatea națională, familia și valorile creștine, migrația sau politica de gen. ONG-urile critice vor fi trecute pe listă neagră Organizațiile vizate de această lege vor putea primi fonduri din străinătate numai cu aprobarea Fiscului. Vor fi supuse legislației anti-spălare de bani. Vor trebui să declare fiecare transfer bancar extern și vor risca amenzi de până la 25 de ori valoarea fondurilor primite, precum și posibila scoatere în afara legii. Orban, în conflict deschis cu Bruxelles-ul Premierul ungar Viktor Orban este într-un conflict prelungit cu Comisia Europeană, care îl acuză de: limitarea drepturilor comunității LGBT și control asupra justiției și presei. De asemenea, Orban este criticat pentru respingerea migranților și contestarea supremației Curții de Justiție a UE (CJUE). Fonduri europene suspendate deja parțial În decembrie 2022, Bruxelles-ul a activat mecanismul de condiționalitate, suspendând circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale Ungariei. Până la finalul lui 2023, doar aproximativ o treime din aceste fonduri au fost deblocate, în contextul negocierilor privind ajutorul UE pentru Ucraina. PNRR-ul Ungariei, blocat integral Pe lângă fondurile structurale, Planul Național de Redresare și Reziliență al Ungariei (PNRR) rămâne blocat, deși prevede granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro. Comisia Europeană refuză aprobarea sa din cauza încălcării statului de drept și a lipsei reformelor angajate.

România a primit de la UE, de la aderare până în martie 2025, peste 102 miliarde de euro Foto: Facebook Comisia Europeană în România
Eveniment

România a primit de la UE, de la aderare până în martie 2025, peste 102 miliarde de euro

România a primit de la UE, de la aderare până în martie 2025, peste 102 miliarde de euro, arată ultimele date ale ministerului de Finanțe. Balanța netă este de 68,5 miliarde euro, pentru că România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 33,4 miliarde de euro. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu România a primit de la UE peste 102 miliarde de euro Dacă guvernul României și-ar îndeplini obligațiile, doar în acest an ar trebui să mai atragem peste 3,6 miliarde de euro din PNRR (estimarea ministerului de Finanțe), dar până acum s-au absorbit zero euro, în acest an. Din fondurile de coeziune ar trebui absorbită, în acest an, suma de 4,73 miliarde de euro, dar s-au atras doar 743 de milioane de euro în primele trei luni.  Fondul European de Garantare Agricolă ar urma să aducă fermierilor români două miliarde de euro, doar în 2025, și s-au consumat deja 1,4 miliarde de euro. În exercițiul financiar 2021-2027,  Fondul European pentru Garantare Agricola (FEGA) pune la dispoziția României uriașa sumă de 13,99 miliarde de euro.  Fonduri pentru dezvoltare rurala si pescuit sunt în valoare de aproape 5,2 miliarde de euro, în perioada 2021-2027, dar s-au consumat până în martie 2025 doar 551 de milioane de euro. 

Umbrela nucleară franceză, extinsă în UE (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, gata să desfășoare avioane franceze cu bombe nucleare în alte țări europene

Umbrela nucleară franceză, extinsă în UE. Președintele Emmanuel Macron a declarat, marți, într-un interviu acordat postului TF1, că Franța este „pregătită să deschidă” o discuție privind desfășurarea de avioane franceze echipate cu arme nucleare în alte țări europene. Umbrela nucleară franceză, extinsă în UE Această posibilitate ar urma să fie similară cu practica Statelor Unite, care își extind protecția nucleară către aliații europeni prin așa-numita „umbrelă atomică”. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu Liderul de la Élysée a precizat că un cadru oficial pentru această reflecție va fi stabilit „în săptămânile și lunile următoare”. Trei condiții esențiale impuse de Franța Emmanuel Macron a stabilit clar trei condiții pentru ca Franța să accepte o astfel de extindere a capacităților sale nucleare. În primul rând, Franța nu va plăti pentru securitatea altora. Nu se va compromite propria capacitate de apărare. Decizia finală va rămâne exclusiv în mâinile președintelui Republicii, în calitate de comandant al forțelor armate.

Grindeanu, relaxat în privința lui Simion (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu e relaxat în legătură cu Simion: E greu să ieşi din UE chiar cu un preşedinte izolaţionist

Grindeanu, relaxat în privința lui Simion. Prim-vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că apartenența României la Uniunea Europeană nu este pusă în pericol de rezultatul alegerilor prezidențiale. Grindeanu, relaxat în privința lui Simion Indiferent care dintre cei doi candidați va ajunge la Cotroceni, România va rămâne parte a blocului european, a subliniat acesta. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam Întrebat de jurnaliști, la Palatul Parlamentului, despre scrisoarea deschisă semnată de șapte foști ambasadori americani în România – în care se afirmă că alegerea de duminică este între „Vladimir Putin și America” – Grindeanu a respins ferm această abordare. „Nu așa se pune problema. Înțeleg aceste tactici, dar nu ar trebui să agresăm un electorat care nu gustă acest gen de dihotomie alb-negru”, a spus liderul PSD. „Românii nu vor să părăsească UE” Sorin Grindeanu a subliniat că ieșirea din Uniunea Europeană este imposibilă fără voința populară, care este, în opinia sa, profund pro-europeană. El a explicat că un astfel de demers ar presupune nu doar inițiativa președintelui, ci și un referendum și alte proceduri complexe. „E foarte greu să ieși din Uniunea Europeană, chiar dacă ai un președinte cu tendințe izolaționiste, pentru că poporul român nu dorește acest lucru”, a punctat el. Risc de izolare în interiorul Uniunii Totuși, Grindeanu a avertizat că un președinte cu o viziune izolaționistă ar putea duce la o diminuare a influenței României în UE. „Se poate ajunge la o politică de izolare în interiorul Uniunii Europene”, a precizat acesta, fără a numi explicit candidatul vizat. „Afirmațiile privind ieșirea din UE sfidează inteligența” În final, liderul social-democrat a respins categoric ideea că un președinte ar putea scoate singur România din Uniunea Europeană. „Restul chiar sfidează inteligența. Nu poți să ieși din UE nici dacă vrea președintele”, a conchis Grindeanu.

Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul dă cu tifla amenințărilor cu sancțiuni din partea UE și SUA: Suntem obișnuiți

Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA. Rusia a respins apelurile internaționale pentru un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, calificând drept „presiuni” și „amenințări” solicitările venite din partea liderilor occidentali. Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat la televiziunea de stat că Moscova nu se lasă intimidată și că este deja obișnuită cu sancțiunile. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan „Ne gândim deja la ce vom face după impunerea acestor sancțiuni, cum vom minimiza consecințele. Încercarea de a ne speria este zadarnică”, a transmis Peskov. Trump și liderii europeni avertizează cu noi sancțiuni Președintele american Donald Trump, alături de mai mulți lideri europeni, a amenințat cu o nouă rundă de sancțiuni în cazul refuzului Rusiei de a accepta armistițiul propus. Printre cei mai vocali s-a numărat noul cancelar german Friedrich Merz, care a transmis un mesaj ferm Kremlinului. „În lipsa unei reacții pozitive, va urma o înăsprire masivă a sancțiunilor, iar sprijinul pentru Ucraina va continua – politic, financiar și militar”, a declarat Merz într-un interviu pentru Bild. Propunere de armistițiu complet, lansată de la Kiev Cancelarul Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și omologul polonez Donald Tusk, s-au aflat sâmbătă la Kiev, unde au înaintat Moscovei o propunere de armistițiu complet și necondiționat pentru o perioadă de 30 de zile, începând de luni. Cu toate acestea, Rusia a formulat anterior condiții pentru orice pauză în ostilități, printre care se numără oprirea livrărilor de arme occidentale către Ucraina. Sancțiuni în serie, dar economia rusă rămâne rezistentă Uniunea Europeană și Statele Unite au impus deja mai multe serii de sancțiuni economice Rusiei, cu scopul de a-i limita capacitatea de a susține războiul. Aceste măsuri includ restricții privind accesul la tehnologie și piețele financiare occidentale. Totuși, analiștii remarcă o reziliență economică neașteptată. Rusia, ca exportator major de materii prime, continuă să încaseze miliarde de dolari din vânzările de petrol și gaze, venituri care îi permit să-și alimenteze în continuare economia de război.

SUA, UE, front comun contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Front comun UE-SUA împotriva lui Putin: armistițiu necondiționat de 30 de zile sau sancțiuni dure

SUA, UE, front comun contra Rusiei. Noul cancelar federal al Germaniei, Friedrich Merz, a transmis un mesaj ferm Kremlinului: dacă Rusia refuză armistițiul de 30 de zile propus de europeni și de SUA în războiul din Ucraina, va urma o „înăsprire masivă a sancțiunilor”. SUA, UE, front comun contra Rusiei Într-un interviu acordat cotidianului Bild, Merz a precizat că, în lipsa unui răspuns din partea Moscovei, sprijinul acordat Ucrainei va continua, inclusiv pe plan politic, financiar și militar. Citește și: Ponta: „M-am gândit cum va fi președinte Simion și nu vreau să fie cu mâna mea” Sâmbătă, Friedrich Merz se află în capitala Ucrainei, Kiev, alături de liderii Franței, Marii Britanii și Poloniei. Vizita este menită să întărească sprijinul internațional pentru Ucraina și să exercite presiune diplomatică asupra Rusiei. Merz: „Mingea e în terenul lui Putin” Cancelarul a declarat că Berlinul este aliniat cu guvernul american și cu președintele Donald Trump, în cererea unui armistițiu de 30 de zile. Acest armistițiu ar crea cadrul necesar pentru pregătirea negocierilor de pace. „Mingea este acum în terenul lui Putin. Putin trebuie să răspundă la această ofertă”, a subliniat Merz. Washingtonul își pierde răbdarea cu Moscova Friedrich Merz a adăugat că președintele american „își pierde în mod clar răbdarea cu Putin”, sugerând că presiunea internațională asupra Kremlinului este în creștere. Întrebat dacă ar accepta o discuție directă cu Vladimir Putin, cancelarul german nu a exclus această posibilitate. „Dacă se va dovedi necesar și dacă poate contribui la încheierea războiului, sunt deschis pentru multe lucruri”, a declarat Merz. Totuși, a precizat că prioritatea imediată este obținerea unui armistițiu în urma acestui weekend.

UE, gaz rusesc încă trei ani (sursa: X/Gazprom)
Internațional

UE, încă trei ani cu gaze rusești. O interdicție totală, propusă pentru finalul lui 2027

UE, gaz rusesc încă trei ani. Uniunea Europeană intenționează să propună, marți, un plan pentru interzicerea importurilor de gaze naturale din Rusia până la sfârșitul anului 2027. Măsura face parte din eforturile blocului comunitar de a reduce dependența energetică de Moscova, potrivit informațiilor publicate de Bloomberg. Gazele lichefiate rusești, problemă majoră pentru Europa Deși livrările de gaze prin conducte din Rusia au scăzut semnificativ după invazia Ucrainei, importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) au crescut la un nivel record, complicând strategia de eliminare completă a energiei rusești. Citește și: BREAKING Surse: Ciolacu a demisionat din funcția de premier, alegerile vor fi gestionate de guvern interimar O mare parte din aceste importuri se desfășoară în baza contractelor pe termen lung, care conțin clauze de tip „take-or-pay”, greu de reziliat fără consecințe juridice și financiare. Conform surselor citate, Comisia Europeană urmează să anunțe oficial în luna iunie o propunere legislativă care va viza interzicerea tuturor importurilor de gaze rusești – atât prin conducte, cât și sub formă de GNL – în cadrul contractelor pe termen lung. Interdicția ar urma să intre în vigoare până la finele lui 2027. UE, gaz rusesc încă trei ani Chiar și în contextul sancțiunilor și al diversificării surselor de aprovizionare, UE a achiziționat gaze din Rusia în valoare de 23 de miliarde de euro în 2024 – o sumă mai mare decât sprijinul acordat Ucrainei în același an. Importurile rusești au reprezentat 19% din totalul achizițiilor de gaze ale UE în 2024, semn că dependența energetică de Moscova este încă puternică, în special prin creșterea volumului de GNL. Sursele alternative Implementarea acestei interdicții va depinde în mare măsură de capacitatea Uniunii Europene de a asigura surse alternative de gaze, în special din SUA, Qatar, Canada și Africa. Discuțiile pentru creșterea importurilor americane de GNL sunt deja în desfășurare, fiind incluse în negocierile comerciale cu administrația Trump, menționează surse apropiate dosarului. Impact limitat asupra prețurilor și securității energetice Analiștii susțin că impactul asupra prețurilor gazelor și asupra securității energetice va fi limitat, întrucât se preconizează o ofertă globală crescută de gaze lichefiate în următorii ani. Totodată, sursele avertizează că planul ar putea suferi modificări înainte de anunțul oficial, programat pentru marți, în cadrul reuniunii de la Strasbourg.

România, în topul mortalității accidentelor rutiere (sursa: Pexels/Ulrick Trappschuh)
Eveniment

România, într-un top tragic: suntem campioni la accidente mortale în UE

România, în topul mortalității accidentelor rutiere. În 2023, numărul persoanelor decedate în accidente rutiere în Uniunea Europeană (UE) a scăzut cu 1,3% comparativ cu anul anterior, potrivit datelor publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat). România și Bulgaria se află însă pe primul loc, în topul țărilor cu cele mai multe decese provocate de accidentele rutiere. România, în topul mortalității accidentelor rutiere România și Bulgaria au înregistrat cea mai ridicată rată a deceselor rutiere din UE în 2023, cu 81 de victime la un milion de locuitori fiecare. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Pe locul următor se află Letonia, cu 75 de decese la un milion de locuitori. 20.380 de decese înregistrate în UE anul trecut Anul trecut, în UE s-au înregistrat 20.380 de decese cauzate de accidente rutiere, în creștere față de 18.830 în 2020, când restricțiile de circulație impuse de pandemie au contribuit la reducerea numărului de victime. Deși numărul deceselor a crescut în 2021 și 2022, acesta nu a revenit la nivelurile anterioare pandemiei. Suedia, Danemarca și Malta, cele mai sigure drumuri Cele mai scăzute rate ale mortalității rutiere au fost raportate în Suedia (22 decese la un milion de locuitori), Danemarca (27) și Malta (30), confirmând tendința acestor țări de a avea cele mai sigure drumuri din Europa. În ansamblu, în 2023, media în UE a fost de 46 de victime ale traficului rutier la un milion de locuitori, reflectând o ușoară îmbunătățire față de anii precedenți, dar evidențiind în continuare diferențe mari între statele membre.

Orban vrea în UE pentru comerț (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Viktor Orban nu vrea să scoată Ungaria din UE, deși Trump i-a sugerat asta

Orban vrea în UE pentru comerț. Premierul ungar Viktor Orban a declarat vineri că nu intenționează să scoată Ungaria din Uniunea Europeană, ci dorește să contribuie, alături de alți conservatori, la transformarea UE pentru a redeveni „ceea ce a fost odinioară”. Orban vrea în UE pentru comerț Această declarație vine după ce premierul polonez Donald Tusk a sugerat că Orban ar plănui un „Hungexit”, mai ales în urma discuțiilor sale cu Donald Trump. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea Într-un mesaj publicat pe platforma X, Viktor Orban i-a transmis lui Donald Tusk că Ungaria nu va părăsi UE, dar va încerca să o reformeze prin noul grup „Patrioți pentru Europa”. Orban a reafirmat că aderarea Ungariei și Poloniei la UE, în 2004, a avut loc într-un alt context, când „birocrații de la Bruxelles serveau poporul și nu propriile interese”. Discuțiile lui Orban cu Donald Trump despre viitorul Ungariei Orban a povestit că Donald Trump l-a întrebat în repetate rânduri dacă Ungaria va ieși din UE, însă premierul ungar a răspuns că nu va lua o astfel de decizie decât dacă va exista o ofertă mai avantajoasă. Orban a subliniat că 85% din exporturile Ungariei depind de piața europeană. Tensiuni permanente între Budapesta și Bruxelles Viktor Orban se află într-un conflict prelungit cu Comisia Europeană, acuzată de încălcări ale statului de drept, limitarea drepturilor comunității LGBT, control asupra presei și justiției și relații apropiate cu Rusia. Aceste conflicte au dus la suspendarea fondurilor europene pentru Ungaria, inclusiv Planul Național de Redresare și circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune. „Lupta” pentru fondurile europene Premierul ungar a anunțat că Ungaria a reușit deblocarea a circa 13 miliarde de euro, după intense negocieri cu Bruxelles-ul, și a promis că va continua să lupte pentru a recupera diferența rămasă. Orban a respins condițiile impuse de UE, precum deschiderea față de migranți și schimbarea politicii externe față de Ucraina, afirmând că preferă să continue „lupta” decât să facă concesii.

Trăim cea mai prosperă perioadă din istoria noastră, susține Lasconi Foto: captură video
Politică

Lasconi: Trăim cea mai prosperă perioadă din istoria noastră

„Trăim cea mai prosperă perioadă din istoria noastră, putem face şi mai mult, şi mai bine, dar important este să ne menţinem drumul drept spre Vest”, a scris, pe Facebook, Elena Lasconi, președintele USR. La 25 aprilie se împlinesc 20 de ani de la semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată „Trăim cea mai prosperă perioadă din istoria noastră” „Acum 20 de ani, România a ales un drum. Să-l păstrăm! Este drumul spre Vest, spre prosperitate. Azi se împlinesc 20 de ani de când a fost semnat Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană. De atunci, România s-a dezvoltat semnificativ. Eu ştiu foarte precis că la Câmpulung nu am fi putut moderniza canalizarea, policlinica, spitalul, şcolile fără bani europeni. Am accesat fonduri europene cât taxele cetăţenilor pe 40 de ani. Aşa este în toată România", a scris Elena Lasconi, pe Facebook.Ea a menţionat că România a primit 100 de miliarde de euro de la bugetul UE, fonduri nerambursabile. "Aşa am construit sute de kilometri de autostradă, peste 3 milioane de români au fost conectaţi la reţeaua de canalizare, salariul minim a crescut de peste 20 de ori ca valoare, peste 70% din schimburile comerciale ale ţării se realizează cu state membre ale UE, aproape 40 de miliarde de euro fonduri europene a primit agricultura românească de la aderare. Şi astea sunt doar câteva cifre, câteva exemple", a adăugat Lasconi.Potrivit acesteia, "datorită celui mai ambiţios PNRR din Europa", făcut de colegii ei din USR, România ar putut recupera şi mai mult din decalajele faţă de Occident, însă această şansă majoră "a cam fost risipită" de cei aflaţi la putere.

Finanțarea trenului metropolitan de la Iași (sursa: Facebook/CFR Călători)
Eveniment

O nouă finanțare europeană, deraiată de statul român: trenul metropolitan de la Iași

Finanțarea trenului metropolitan de la Iași. Proiectul trenului metropolitan din Iași a fost relansat, dar cu o abordare mai realistă, adaptată constrângerilor birocratice și financiare. Finanțarea trenului metropolitan de la Iași Primăria Iași a inițiat o nouă licitație, în valoare de 8 milioane lei, pentru realizarea studiului de fezabilitate, care va acoperi doar liniile feroviare existente, excluzând conexiunea către Aeroport. Citește și: Accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cum îl recunoaștem, cum îl putem preveni și de ce fiecare minut contează Termenul-limită pentru depunerea cererilor de finanțare a fost extins până în decembrie 2025, iar implementarea proiectului va continua în 2026, cu licitația pentru execuție și achiziția trenurilor. Primele curse ar putea circula în 2027, sub gestionarea Asociației Metropolitane de Transport Public Iași, care va utiliza rame proprii până la livrarea trenurilor noi. Continuarea, în Ziarul de Iași

România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE Foto: Facebook
Economie

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB. Guvernul Ciolacu a raportat deficit de doar 8,65% din PIB, însă acesta este calculat „cash”, nu ESA (European System of National and Regional Accounts), cum calculează Eurostat. Citește și: Momentul în care Crin Antonescu a mințit grosolan în legătură cu relația sa cu Securitatea România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE „În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au înregistrat deficite egale sau mai mari de 3% din PIB”, arată Eurostat.  Problema acestui deficit uriaș, mai mare decât cel raportat de guvernul Ciolacu, este că România trebuie ca, în acest an, să ajungă la 7%, deci reducerea va fi mult mai abruptă.  Gradul de îndatorare publică, calculat ca pondere în PIB, s-a situat la cel mai redus nivel în Estonia (23,6%), urmată de Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%), a arătat, tot azi, Eurostat.   România are un grad de îndatorare de 54,8%. Cele mai ridicate datorii publice din UE sunt în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).    

Trei ambasade din UE cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor să se poată deplasa Foto: Facebook Centrul de Instruire Cincu
Politică

Ambasade din UE cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor să se poată deplasa

Trei ambasade din UE, Franța, Belgia și Luxembrug, cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor, aflate în România, să se poată deplasa corespunzător, arată o interpelare a lui George Simion către ministerul Dezvoltării. Drumurile ar fi necesare pentru desfășurarea în condiții adecvate a exercițiului militar Dacia Spring, care trebuia să se desfășoare în mai, dar a fost amânat. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Cele trei țări au trupe staționate la baza de la Cincu.  Ambasade din UE cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor să se poată deplasa Și ministerul Apărării ar solicita aceste reparații, întrucât „drumurile solicitate pentru reparație vor fi utilizate pentru îndeplinirea misiunilor NATO, conform obligațiilor asumate de România prin memorandumuri şi prin Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, ele asigurând fluxul de afluire și defluire a structurilor, în contextul planurilor militare de contingență”.  „Domnule ministru, având în vedere că lipsa infrastructurii afectează apărarea României, vă rog să îmi comunicați următoarele: 1. Care este, în prezent, stadiul reabilitării/consolidării următoarelor obiective și data exactă a finalizării lucrărilor: • drumul de pământ care face legătura între drumul județean (DJ)104J şi accesul la o locație din Făgăraş;  • drumul de exploatare/vecinătate de interes local care face legătura între DJ 104A şi o locație din Comuna Şinca (județul Braşov), pe care se află trei podețe, dintre care două trebuie reparate; • drumul de exploatare care face legătura între DJ 7C şi o locație din Cârţişoara (județul Sibiu), aflat pe o tarla; • extinderea străzii 13 Decembrie din Municipiul Braşov. • podul care va asigura o legătură rutieră între gara Voila şi tabăra Grupului de Luptă „General Berthelot” de la Cincu 2. Întrucât exercițiul militar Dacian Spring 25 urma să aibă loc în perioada 5-26 mai 2025 și a fost anulat, cine sunt vinovați pentru întârzierea extrem de mare în ceea ce privește rezolvarea solicitărilor strategice ale Ministerului Apărării Naționale? 3. Care este costul total al lucrărilor solicitate de MapN (enunțate la punctul 1)?”, se arată în interpelarea lui Simion. 

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE Foto: Facebook
Economie

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE - Eurostat

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE, arată datele prezentate azi de Eurostat. Potrivit datelor pe martie a Eurostat, inflația anuală a fost de 5,1% în România.  Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,2% în martie 2025, în scădere de la 2,3% în februarie. Cu un an înainte, rata a fost de 2,4%. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,5% în martie 2025, în scădere de la 2,7% în februarie. Cu un an înainte, rata era de 2,6% (...)  Cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Franța (0,9%), Danemarca (1,4%) și Luxemburg (1,5%). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (5,1%), Ungaria (4,8%) și Polonia (4,4%). Comparativ cu februarie 2025, inflația anuală a scăzut în șaisprezece state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în zece. În martie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,56 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,57 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,16 pp) și energie (-0,10 pp)”, arată Eurostat.  Pentru comparație, în octombrie 2024 inflația anuală era, în România de doar 5%. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră