vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ue

402 articole
Internațional

UE cere investigarea neregulilor alegerilor georgiene

UE cere investigarea neregulilor alegerilor georgiene. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut autorităților electorale din Georgia să investigheze „neregularitățile” din alegerile legislative câștigate de partidul pro-rus de guvernământ. Rezultatele au fost contestate de opoziția pro-europeană, iar Michel a subliniat necesitatea unei analize transparente și independente a acuzațiilor. UE cere investigarea neregulilor alegerilor georgiene Charles Michel a solicitat Comisiei Electorale Centrale și altor autorități să își asume responsabilitatea de a investiga prompt și corect toate neregulile raportate. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău El a evidențiat importanța unei abordări serioase în privința acestor acuzații, bazându-se pe evaluările preliminare ale observatorilor internaționali. Situația Georgiei în cadrul reuniunii UE Liderii Uniunii Europene vor discuta despre evoluția relațiilor cu Georgia în cadrul întâlnirii de la Budapesta, programată pentru începutul lunii viitoare. Charles Michel a subliniat că UE dorește angajamentul ferm al Georgiei pe calea integrării europene, un obiectiv pe care țara și l-a asumat în Constituție. Viitorul Georgiei în UE Uniunea Europeană a avertizat că șansele Georgiei de a adera vor depinde de corectitudinea alegerilor recente. Opoziția din Georgia susține că victoria partidului Visul Georgian apropie țara de Moscova și îndepărtează Georgia de parcursul său european, un drum pe care mulți cetățeni îl consideră crucial. Opoziția pro-europeană din Georgia refuză mandatele Primii 20 de candidați ai blocului de opoziție Coaliția pentru Schimbări au renunțat la mandate în Parlamentul Georgiei, protestând împotriva rezultatelor alegerilor recente. Opoziția acuză că acest partid este apropiat de Kremlin, contestând corectitudinea procesului electoral. Contestarea rezultatelor Lidera Coaliției pentru Schimbări, Nana Malashjia, a afirmat că rezultatele alegerilor au fost falsificate și că opoziția nu dorește să legitimeze un proces pe care îl consideră compromis. Cu 11,3% din voturi și 18 locuri obținute, Coaliția decide să renunțe la mandate ca semn de protest. Boicotul Mișcării Naționale Unite și blocul Unitate Partidul Mișcarea Națională Unită, parte a blocului de opoziție Unitate și fondat de fostul președinte Mihail Saakașvili, a anunțat, de asemenea, boicotarea Parlamentului. Lidera partidului, Tinatin Bokuceava, a subliniat că, în absența unei recunoașteri a rezultatelor, opoziția nu va participa la sesiunile parlamentare. Boicoturi și proteste precum în alegerile din 2020 Situația amintește de boicotul și protestele masive din 2020, când opoziția a refuzat să recunoască rezultatele și a organizat manifestații intense în fața Parlamentului, unele devenind violente. Opoziția continuă să conteste legitimitatea rezultatelor și acum. Reacția Visului Georgian și propunerea de excludere a opoziției Secretarul executiv al Visului Georgian, Mamuka Midnaradze, a sugerat că opoziția ar trebui să își retragă listele de la Comisia Electorală Centrală, pentru a permite un Parlament funcțional, fără „sabotaje”. După finalizarea numărării voturilor și anularea rezultatelor unei secții de votare din Marneuli din cauza neregulilor, Visul Georgian își menține majoritatea cu 53,92% din voturi. Restul blocurilor de opoziție au obținut împreună 37,78%, consolidând tensiunile în spațiul politic georgian.

UE cere investigarea neregulilor alegerilor georgiene (sursa: Facebook/Nana Malashkhia)
Viktor Orban, nou atac împotriva Bruxellesului (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Viktor Orban, nou atac împotriva Bruxellesului

Viktor Orban, nou atac împotriva Bruxellesului. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a lansat un nou atac la adresa Uniunii Europene, miercuri, în timpul comemorării Revoluției Ungare din 1956. Orban a făcut un apel la unguri să opună rezistență Bruxellesului, comparând situația actuală cu cea din 1956, când țara s-a ridicat împotriva ocupației sovietice. Viktor Orban, nou atac împotriva Bruxellesului În fața unei mulțimi adunate într-un parc din Budapesta, Viktor Orban a declarat că Ungaria trebuie să aleagă între a se supune "voinței unei puteri străine", referindu-se la Bruxelles, sau a rezista. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro "Eu propun ca răspunsul nostru să fie la fel de clar și fără echivoc ca cel din 1956", a spus premierul, evocând spiritul eroilor care s-au ridicat împotriva Uniunii Sovietice. Tensiuni între Ungaria și Uniunea Europeană De la revenirea sa la conducerea Ungariei în 2010, Viktor Orban a extins controlul asupra instituțiilor statului, lucru criticat de Comisia Europeană pentru derapaje autoritare și care a dus la diverse sancțiuni juridice. Relațiile dintre Ungaria și Bruxelles s-au deteriorat și mai mult în ultimele luni, în contextul unei "misiuni de pace" în Rusia pe care Orban a decis-o fără consultarea celorlalte state membre ale UE, în ciuda faptului că Ungaria deține în prezent președinția prin rotație a Uniunii Europene. Orban denunță "planuri de vasalizare" Viktor Orban a acuzat Uniunea Europeană că încearcă să transforme Ungaria într-un "stat-marionetă" și a promis că, deși revoluționarii din 1956 au fost înfrânți de Uniunea Sovietică, "noi vom câștiga" în fața Bruxellesului. El a criticat presiunea pe care o resimte din partea UE, susținând că Bruxellesul ar dori să impună implicarea Ungariei în război, să accepte migranți și să promoveze ideologii de gen. Relațiile tensionate cu Ucraina și sprijinul pentru Rusia Viktor Orban este singurul lider din Uniunea Europeană care menține legături apropiate cu Kremlinul și critică în mod constant sprijinul oferit de Occident Ucrainei. În cadrul discursului său, Orban a avertizat despre posibilitatea unei ofensive ucrainene pe teritoriul Ungariei. Criticând "planul pentru victorie" anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Orban a declarat că există riscul ca "ungurii să se trezească într-o dimineață cu soldați slavi în estul teritoriului nostru". Sfidarea normelor europene Această nouă ieșire publică a premierului ungar reflectă tensiunile persistente dintre Ungaria și Uniunea Europeană. În ciuda presiunilor și sancțiunilor, Viktor Orban continuă să sfideze normele europene, adoptând o retorică naționalistă și suveranistă. Totodată, criticile sale la adresa sprijinului pentru Ucraina și relațiile cu Rusia rămân puncte de divergență semnificative în cadrul Uniunii Europene.

Turul doi în Moldova, tensiune maximă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Turul doi în Moldova, tensiune maximă

Turul doi în Moldova, tensiune maximă. Consultantul politic Radu Popescu a subliniat că riscul asumat de Maia Sandu în această competiție electorală a dat roade, deși rezultatul final rămâne incert. Turul doi în Moldova, tensiune maximă El a menționat că, în acest moment, Maia Sandu este considerată favorită, însă există posibilitatea ca Stoianoglo, principalul său contracandidat, să o depășească în turul doi, având în vedere că poate atrage voturile altor candidați din turul întâi. Această rundă finală va fi dificilă și va lăsa urme în ambele tabere. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Analistul politic Lucian Dîrdală a evidențiat că, deși Maia Sandu are un avans, competiția este mai strânsă decât se aștepta. Stoianoglo a obținut un scor peste așteptări, ceea ce deschide posibilitatea ca votanții altor candidați să îl sprijine în turul secund. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Planul Rusiei din Moldova este planul Rusiei pregătit pentru România Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Politică

Planul Rusiei din Moldova este planul pregătit pentru România

„Planul Rusiei din Moldova este de fapt planul Rusiei pregătit pentru România la alegerile de peste câteva săptămâni: intrarea lui Simion în turul 2 este pregătirea pentru referendum de scoatere a României din UE. Complicitatea PSD devine acum o acțiune anti națională!”, a scris deputatul Alexandru Muraru pe Facebook. Citește și: „Suveraniștii” jubilează, după ce referendumul pro-UE din Moldova era să eșueze: „Maia Sandu, final de drum”, anunță Cozmin Gușă Planul Rusiei din Moldova este planul Rusiei pregătit pentru România „Planul Rusiei din Moldova este de fapt planul Rusiei pregătit pentru România la alegerile de peste câteva săptămâni: intrarea lui Simion în turul 2 este pregătirea pentru referendum de scoatere a României din UE. Complicitatea PSD devine acum o acțiune anti națională! Rezultatul referendumului din Republica Moldova ne arată cum partide precum AUR și alte grupări care alimentează ura, manipularea, clivajele și falsele narațiuni ne pot îndepărta de Europa. Numitorul comun al acestor formațiuni este ura față de Occident. Iar ura față de Occident este cea mai anti-patriotică ideea posibilă. Aceste forțe, sprijinite din umbră de propaganda rusă, ne pot duce pe un drum periculos. Dacă AUR ajunge în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, să nu ne facem iluzii: în doar doi ani, ar putea forța un referendum pentru scoaterea României din Uniunea Europeană. Complicitatea dintre PSD și AUR este o amenințare directă la adresa stabilității țării noastre și a viitorului nostru european. Ciolacu și Simion lucrează împreună pentru a slăbi democrația și pentru a pune în pericol viitorul copiilor noștri. Dacă permitem acestor minciuni să prindă rădăcini și în România, ne vom trezi curând în fața unei alegeri imposibile: Europa sau un regim autoritar. România trebuie să rămână fermă pe drumul său european și democratic. Nu putem lăsa partida pro-rusă să ne fure viitorul!”, a scris deputatul PNL.

Voturile DA depășesc clar voturile NU (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Voturile DA depășesc clar voturile NU

Voturile DA depășesc clar voturile NU la referendumul pentru integrare europeană din Republica Moldova. Voturile DA depășesc clar voturile NU La ora 10.00, cu aproape 99% din buletine numărate, voturile DA erau cu 4.711 mai multe decât cele NU. Citește și: George Simion a torpilat-o constant pe Maia Sandu: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu guvernul de la Chişinău” Până la ora 10.00, din 98.56% de procese-verbale procesate, votul DA la referendum este majoritar, cu 50.16% (735.834).

George Simion a torpilat-o constant pe Maia Sandu Foto: Informația Brașovului
Politică

George Simion a torpilat-o constant pe Maia Sandu

Președintele AUR, George Simion, a torpilat-o constant pe Maia Sandu: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu guvernul de la Chişinău”, spunea el, în 2022. Citește și: „Suveraniștii” jubilează, după ce referendumul pro-UE din Moldova era să eșueze: „Maia Sandu, final de drum”, anunță Cozmin Gușă George Simion a torpilat-o constant pe Maia Sandu „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu guvernul de la Chişinău. Mi-e drag de unii miniştri de peste Prut, dar mai drag îmi este adevărul. Nu facem decât să finanţăm separatism antiromânesc finanţând acea guvernare (...) Niciun leu pentru guvernul de la Chişinău, după cum tot un adevăr pe care trebuie să îl spunem este că s-au alocat prea multe fonduri pentru refugiaţii care au venit din Ucraina”, spunea George Simion, în 2022. În 2023 susținea că Maia Sandu este un „președinte anti-român”: „Astăzi trebuia să fiu în Republica Moldova, pentru sărbătorirea a 105 ani de la unirea Basarabiei cu țara. Fac parte din delegația care trebuia să meargă acolo. Dar am interdicție, doamna Maia Sandu nu a mișcat niciun deget în sensul interdicției puse de antiromânul Igor Dodon. De asta mă gândesc că și Maia Sandu e un președinte antiromân, dar în fine”. În plus, Simion a acționat împotriva regimului pro-european de la Chișinău prin intermediul AUR Moldova. „Noi vedem în ultima perioadă aliații AUR-ului, cei care sunt aici (n.red. în Republica Moldova), chiar și de curând care au aderat lui Simion la București, sunt cei mai mari apărători ai lui Șor (...) Ei îi apără pe cei care sunt parte a investigațiilor făcute de noi, anume cei din organizațiile criminale ale lui Șor”, spunea, la Antena 3, șeful poliției din Republica Moldova, Viorel Cernăuțeanu. El s-a referit la Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”. Costiuc și Simion au semnat un protocol de colaborare, la București, la finalul lunii septembrie. „Este o capcană politică pusă de PAS”, spunea Costiuc despre referendum.

„Maia Sandu, final de drum”, jubilează Cozmin Gușă Foto: Facebook
Politică

„Maia Sandu, final de drum”

„Suveraniștii” jubilează, după ce referendumul pro-UE din Moldova era să eșueze: „Maia Sandu, final de drum”, anunță Cozmin Gușă. Acesta o susține acum pe Diana Șoșoacă, iar fiul său, Andrei, candidează pentru SOS România. Până acum câteva luni, Cozmin Gușă era un susținător puternic al lui George Simion. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Însă, spre dezamăgirea acestora, voturile DA la referendumul pro-UE depășeau NU cu cel puțin 2.285 de buletine la ora 09.00. „Maia Sandu, final de drum” „Maia Sandu, final de drum. «Dead-End», cum se zice la Soros! Referendumul nu trece, Maia Sandu intră-n turul doi, finală cu Stoianoglo, pe care a avut grijă să-l aresteze în mandatul ei. Cu referendumul picat și fără aliați compatibili în turul doi, soarta Maiei Sandu e limpede. Și meritată! «Cristal clear», cum zic tot tovarășii ei din rețeaua Soros”, a scris Gușă, pe Facebook. Maia Sandu a acuzat o fraudă „fără precedent” la alegerile din Republica Moldova: „Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost de a introduce frică și panică în societate”, a spus ea, într-o declarație de presă ținută la ora unu noaptea. „Moldova s-a confruntat azi și în ultimele luni cu un atac fără precedent asupra democrației. Grupări criminale, împreună cu forțe străine, ostile intereselor noastre, au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă, cu cele mai mizerabile mijloace, pentru a ne duce într-o zonă de incertitudine și instabilitate. Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost de a introduce frică și panică în societate. Așteptăm rezultatele finale”, a spus Maia Sandu.

Voturile DA la referendum depășesc NU (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Voturile DA la referendum depășesc NU

Voturile DA la referendum depășesc NU cu cel puțin 2.285 de buletine la ora 09.00. Voturile DA la referendum depășesc NU Referendumul pentru integrare al Republicii Moldova nu doar că a fost validat ca prezență. Citește și: Crește diferența în favoarea DA la referendumul european al Republicii Moldova: 744 de voturi DA mai multe decât cele NU la 08.30 Dar opțiunea finală pare că va fi, totuși, DA. În ultima oră de numărat buletine, DA a trecut pe primul loc și crește. Astfel, la ora 09.00, erau cu 2.285 de voturi DA în plus față de cele NU. Astfel, votul pro-UE a ajuns a 50,08% (732.967 voturi în favoarea schimbării Constituției). 730.682 de moldoveni au votat împotriva modificării legii supreme. Numărătoarea voturilor a ajuns la 98,42%.

Mai multe voturi DA la referendum (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Mai multe voturi DA la referendum

Mai multe voturi DA la referendum: în Republica Moldova, crește diferența buletinelor de vot în favoarea integrării europene. Mai multe voturi DA la referendum La ora 08.30, cu puține mii de numărat înainte de final, erau 744 de voturi în plus pentru opțiunea DA. Citește și: Maia Sandu a luat peste 41% din voturi, va intra în turul al doilea cu candidatul socialist Alexandr Stoianoglo (26%) Pentru votul pro-UE, procentul a ajuns la 50,07% de voturi DA. 49,93% din buletinele de vot erau la 08.30 împotriva modificării Constituției pentru a putea fi posibilă integrarea în UE. S-au numărat, până la 08.30, 98,38% din voturi.

Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România Foto: Facebook
Politică

Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România

Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România: Maia Sandu este pe locul I, dar o majoritate clară a respins aderarea la UE. Astfel, după numărarea voturilor din toate secțiile din acest raion, 56,75% din locuitorii acestui raion au votat „Nu” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Doar 43,25% au spus „Da” la această întrebare. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România În schimb, Maia Sandu este pe locul I, cu 34,16% din voturi. Socialistul Alexandr Stoianoglo este pe locul II, cu 29,81%, iar Renato Usatîi pe trei - 19,64%. La Dubăsari, în Est, peste 35% din alegătorii l-au ales pe Alexandr Stoianoglu și doar 32% - pe Maia Sandu. Aproape 60% din locuitorii raionului au respins aderarea la UE. Citește și: Urmează o noapte lungă în Moldova: după numărarea a peste 66% din voturi, referendumul de aderare la UE, respins „Candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, a câștigat 35,4% din voturi la secțiile de vot deschise pentru locuitorii din stânga Nistrului, iar candidata PAS, Maia Sandu - 25,2%. Sunt datele preliminare ale Comisiei Electorale Centrale, după numărarea tuturor voturilor exprimate la alegerile prezidențiale din 20 octombrie curent”, scrie agora.md. La ora redactării acestei știri se contabilizaseră voturile din aproape 90% din secțiile de votare. O majoritate de 54,2% s-a pronunțat împotriva aderării la UE, doar 45,80% au fost pentru.

Urmează o noapte lungă în Moldova Foto: Facebook
Politică

Urmează o noapte lungă în Moldova

Urmează o noapte lungă în Republica Moldova: după numărarea a peste 66% din voturi, referendumul de aderare la UE a fost respins de o majoritate covârșitoare. Totuși, situația are șanse să se schimbe radical odată cu contabilizarea voturilor Diasporei. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Urmează o noapte lungă în Moldova La ora redactării acestei știri se procesaseră doar 10 din cele 231 de secții de votare din Diaspora, iar peste 73% din cei deja contabilizați erau pentru aderarea la UE. Întrebarea pusă alegătorilor din Republica Moldova: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” La ore redactării acestei știri, se contabilizaseră circa 1,04 milioane de voturi din circa 1,55 milioane, respectiv din 1.783 de secții dintr-un total de 2.219. Dintre aceștia, 55,14% au spus „Nu”, iar 44,91% - „Da”. La alegerile prezidențiale, Maia Sandu obținuse aproape 37% din voturi, fiind urmată de Alexandr Stoianoglo, canddiatul socialiștilor, care a atras 29,18%. Renato Usatîi a fost votat de 13,88% dintre alegători, iar Irina Vlah (fosta bașcana a Găgăuziei, o apropiată a Moscovei) de 6,04%. Acesta este turul I al prezidențialelor, iar dacă Maia Sandu nu va obține, la finalul numărăriii voturilor 50%, va urma un tur II.

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia. Pe 20 octombrie 2024, odată cu alegerile prezidențiale, în Republica Moldova va avea loc și referendumul republican constituțional. Prezența la vot poate fi urmărită în timp real AICI. Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia Cetățenii vor fi invitați să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Referendumul reprezintă un pas important pentru stabilirea direcției strategice a țării. Modificările propuse ale Constituției Proiectul de modificare a Constituției Republicii Moldova, adoptat de Parlament pe 16 mai 2024, prevede introducerea a două alineate noi care reafirmă identitatea europeană a țării și caracterul ireversibil al integrării europene. Aceste modificări propun și includerea unui nou titlu în Constituție, „Integrarea în Uniunea Europeană”, care va stabili obiectivul strategic al Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană. Astfel, se prevede că aderarea la tratatele Uniunii Europene și la actele de revizuire ale acestora va fi realizată prin legi organice adoptate de Parlament. De asemenea, prevederile tratatelor și actele juridice obligatorii ale Uniunii Europene vor avea prioritate față de legislația internă, în conformitate cu actul de aderare. Inițiativa organizării referendumului Referendumul constituțional este inițiat la propunerea președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Inițiativa de revizuire a Constituției a fost susținută de 46 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și a primit avizul Curții Constituționale pe 16 aprilie 2024. Această propunere a fost făcută publică de președinta Maia Sandu în decembrie 2023, fiind un pas important în procesul de integrare europeană al țării, după decizia Consiliului European din decembrie 2023 de a începe negocierile de aderare. Participanți și poziții în cadrul referendumului La referendumul pentru modificarea Constituției s-au înregistrat 15 participanți: 14 partide politice și un bloc electoral format din trei partide. Dintre aceștia, două partide se opun modificării (Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul „Renaștere”). Totodată, un partid a fost exclus din cursa electorală pentru încălcarea normelor de finanțare, în timp ce două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală. Două formațiuni politice, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), au anunțat că vor boicota referendumul, îndemnând cetățenii să nu participe. Susținătorii integrării europene Opțiunea „DA” pentru modificarea Constituției este susținută de mai multe partide și mișcări politice, printre care Partidul Verde Ecologist, Mișcarea „Respect Moldova”, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Blocul electoral „Împreună”, Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea Alternativa Națională, Partidul „Democrația Acasă”, Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul „NOI”, Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”, Partidul Social Democrat European și Partidul „Voința Poporului”. Condițiile de validare a referendumului Pentru ca referendumul să fie valid, este necesară participarea a cel puțin o treime din alegătorii înscriși pe listele electorale (2,7 milioane de alegători). Acest scrutin va reprezenta un moment esențial pentru viitorul parcurs european al Republicii Moldova, oferind cetățenilor posibilitatea de a decide direcția de dezvoltare a țării.

Moldovenii vor în UE, spun sondajele (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moldovenii vor în UE, spun sondajele

Moldovenii vor în UE, spun sondajele. Pe 20 octombrie 2024, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, în Republica Moldova va avea loc referendumul republican constituțional. Cetățenii sunt chemați să răspundă la întrebarea: "Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?". Miza este numărul de votanți. Proiectul de modificare a Constituției Parlamentul Republicii Moldova a aprobat pe 16 mai 2024 proiectul privind organizarea referendumului. Acest proiect prevede completarea Constituției cu două alineate noi care reconfirmă identitatea europeană a poporului și caracterul ireversibil al parcursului european. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR De asemenea, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană devine un obiectiv strategic al țării. Documentul introduce un nou titlu în Constituție, "Integrarea în Uniunea Europeană", și stabilește că aderarea la tratatele UE se va realiza prin lege organică, având prioritate față de legile interne. Inițiativa și susținerea politică Referendumul a fost organizat la inițiativa președintei Maia Sandu, fiind susținut de 46 de deputați ai Partidului "Acțiune și Solidaritate" (PAS). Proiectul de revizuire a Constituției a fost avizat de Curtea Constituțională pe 16 aprilie 2024, iar inițiativa a fost anunțată pentru prima dată de președintele Maia Sandu în decembrie 2023. Negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană au fost demarate de Consiliul European la 14-15 decembrie 2023. Participanți și pozițiile lor La referendum s-au înscris 15 participanți, dintre care 14 partide politice și un bloc electoral format din trei partide. Dintre aceștia, doar două partide susțin opțiunea "NU" - Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul "Renaștere". Un partid a fost exclus din cursă pentru nereguli legate de finanțare, în timp ce două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală. Alte două formațiuni politice, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), au anunțat că vor boicota referendumul. Susținătorii opțiunii "DA" Opțiunea "DA" este susținută de mai multe formațiuni politice. Printre acestea se numără Partidul Verde Ecologist, Mișcarea "Respect Moldova", Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Blocul electoral "Împreună", Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea Alternativa Națională, Partidul "Democrația Acasă", Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul "NOI", Partidul Reîntregirii Naționale "Acasă", Partidul Social Democrat European și Partidul "Voința Poporului". Moldovenii vor în UE, spun sondajele Pentru ca referendumul să fie considerat valabil, este necesar ca la vot să participe cel puțin o treime din alegătorii înscriși pe listele electorale. "Întrebarea nu e dacă la referendum moldovenii votează pentru UE, asta e destul de clar din sondaje: 2 din 3 vor în UE. Întrebarea crucială e dacă se face pragul de participare la referendum pentru a fi validat. Acesta e 33%, dar dintr-o ciudăţenie a legii se calculează pe o listă de 2.7 milioane votanţi, din care cel puţin vreun milion nu sunt prezenţi în ţară. Cu alte cuvinte, pentru pragul teoretic de 33% trebuie să voteze vreo 55% din cei real prezenţi", arată Sorin Ioniță, membru al think tank-ului Expert Forum.

Ciolacu va reuși cea mai mare suspendare de fonduri PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Ciolacu va reuși cea mai mare suspendare de fonduri PNRR

Siegfried Mureșan arată cum face Ciolacu performanță: Guvernul României va reuși cea mai mare suspendare de fonduri din PNRR din toată Uniunea Europeană. Italia a avut parte de o suspendare de fonduri de 500 de milioane de euro, dar este sub jumătate din sancțiunea care va fi aplicată României, probabil de 1,1 miliarde de euro. Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, arată din cele 50 de plăți efectuate de către UE către diferite state, în cadrul PNRR-urilor, doar șase au fost parțiale. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri Ciolacu va reuși cea mai mare suspendare de fonduri PNRR „Prim-ministrul Ciolacu riscă cea mai mare suspendare a plăților PNRR din toată Uniunea Europeană Propunerea Comisiei Europene de a suspenda aproximativ 1,1 miliarde de euro din cele 2,7 miliarde de euro pe care România trebuie să-i primească în cadrul celei de-a treia plăți reprezintă cea mai mare suspendare de acest fel până în prezent la nivelul Uniunii Europene. Comisia Europeană a efectuat deja peste 50 de plăți în cadrul mecanismului european care finanțează Planului Național de Redresare și Reziliență. Dintre acestea, 6 au fost plăți parțiale, cu sume de bani suspendate. Niciuna dintre aceste plăți parțiale, însă, nu se apropie de suma record de 1,1 miliarde de euro pe care o riscă România din cauza prim-ministrului Marcel Ciolacu. Italia a avut, până acum, cea mai mare sumă suspendată aferentă unei singure plăți. Este vorba de 500 de milioane de euro, dar care a reprezentat doar 2,6% din valoarea totală a cererii de plată, de 19 miliarde de euro. Prin comparație, cele 1,1 miliarde de euro din cazul României reprezintă 40% din suma totală a cererii de plată. Asigurarea prim-ministrului Ciolacu cum că România va primi toți banii suspendați este doar o declarație politicianistă și nu se bazează pe date concrete. Regulamentul Uniunii Europene oferă țărilor membre șase luni la dispoziție să convingă Comisia Europeană că au îndeplinit țintele și jaloanele care fac obiectul plăților suspendate. Or știm că România încă mai are aproximativ 50 de milioane de euro suspendate din cadrul celei de-a doua plăți. Țara noastră avea la dispoziție șase luni să îndeplinească cerințele pentru restul plății. Cum diferența de plată nu a fost achitată nici până acum, după un an, șansele de a obține acești bani se reduce pe zi ce trece. Aceste fapte demonstrează clar că suspendarea de 1,1 miliarde de euro pe care o riscă prim-ministrul Ciolacu este îngrijorătoare și poate duce la pierderea totală a acestor bani. Prim-ministrul României trebuie să înceapă să trateze serios absorbția banilor din PNRR. Guvernul nu are nicio scuză dacă pierde aceste fonduri alocate de Uniunea Europeană în beneficiul oamenilor din România”, a scris, pe Facebook, Mureșan.

UE poate trăi fără gaze ruseşti (sursa: Facebook/Kadri Simson)
Internațional

UE poate trăi fără gaze ruseşti

UE poate trăi fără gaze ruseşti. Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a declarat marți că Uniunea Europeană este pregătită să înlocuiască fluxul de gaze rusești care tranzitează Ucraina, după expirarea contractului de tranzit dintre Rusia și Naftogaz, la sfârșitul acestui an. "Nu există scuze", a declarat comisarul european, invocând cazurile Austriei și Slovaciei. UE poate trăi fără gaze ruseşti În cadrul unei conferințe de presă organizate după întâlnirea miniștrilor Energiei din UE, Kadri Simson a asigurat că blocul comunitar are la dispoziție soluții pentru a înlocui cele 14 miliarde de metri cubi de gaze rusești care continuă să fie livrate prin Ucraina. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Comisarul a subliniat că statele membre sunt pregătite pentru sfârșitul contractului, menționând că UE are resurse suficiente pentru a acoperi această pierdere. Simson a reiterat faptul că Uniunea Europeană poate funcționa fără gazele rusești și că această dependență nu este necesară, ci o decizie politică. De asemenea, ea a avertizat că menținerea fluxurilor de gaze rusești reprezintă o decizie periculoasă, subliniind că blocul comunitar trebuie să-și consolideze independența energetică. Austria și Slovacia, acuzate de jocuri politice În prezent, depozitele de gaze din Uniunea Europeană sunt aproape pline, iar gazele rusești livrate prin Ucraina reprezintă mai puțin de 5% din consumul total al continentului. Cu toate acestea, pentru țări precum Slovacia și Austria, înlocuirea acestor livrări cu alte surse de gaze ar putea duce la creșterea prețurilor, o provocare pe care liderii politici doresc să o evite. Uniunea Europeană este pregătită să înlocuiască fluxurile de gaze rusești livrate prin Ucraina, consolidându-și astfel securitatea energetică. Deși tranziția către noi furnizori poate implica costuri mai mari pentru anumite state membre, UE rămâne hotărâtă să își reducă dependența de gazele rusești.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră