vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ue

402 articole
Internațional

UE vrea încurajarea expulzării migranţilor ilegali

UE vrea încurajarea expulzării migranţilor ilegali. Bruxellesul propune o nouă legislație pentru expulzarea migranților ilegali UE vrea încurajarea expulzării migranţilor ilegali Comisia Europeană va prezenta o nouă propunere legislativă pentru a accelera expulzarea migranților ilegali, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Citește și: O fostă sportivă olimpică a refuzat să promoveze Nordis: „Am fost primită cu șampanie bună și copleșită de atenția negociatorilor” Într-o scrisoare adresată statelor membre ale UE, aceasta a subliniat necesitatea unui cadru legislativ mai clar și eficient pentru gestionarea migrației ilegale. Noua legislație va include „obligații clare de cooperare” pentru gestionarea migranților care primesc decizii de expulzare. Obiectivul este de a „raționaliza eficient procesul de returnare” și de a preveni exploatarea lacunelor din sistemul actual de către migranții care încearcă să evite repatrierea. Necesitatea unei legi consolidate Ursula von der Leyen a explicat că mai puțin de 20% din deciziile de expulzare a migranților ilegali sunt duse la îndeplinire. Pentru a îmbunătăți acest procent, se propune intensificarea cooperării cu țările terțe și înăsprirea acordării vizelor pentru statele care refuză colaborarea în procesul de repatriere. Președinta Comisiei a subliniat importanța dezvoltării de relații strategice cu țările de origine și de transfer ale migranților, menționând exemplele Libiei și Tunisiei, cu care UE a semnat acorduri pentru a limita plecările migranților către Europa. Aceste acorduri au contribuit la reducerea cu aproximativ 66% a intrărilor ilegale prin centrul Mării Mediterane. Intensificarea returnărilor Von der Leyen a evidențiat că returnările din Africa de Nord către țările de origine au crescut în 2024, atingând 17.700 de repatrieri. În același timp, a recunoscut că sosirile de migranți prin vestul Mediteranei și Atlanticul spre Spania au crescut cu 56% în septembrie, față de anul precedent. În acest context, a recomandat consolidarea parteneriatului UE cu țări precum Mauritania. Dezbateri pe tema politicii de migrație Miniștrii de interne ai UE au discutat recent la Luxemburg despre înăsprirea politicii de migrație, inclusiv o revizuire a „directivei privind returnarea” din 2008. Franța și Germania susțin revizuirea acestei directive pentru a facilita și accelera returnările, alăturându-se solicitărilor venite din partea Olandei și Austriei. O primă încercare de revizuire a directivei în 2018 nu a avut succes, dar presiunile pentru reformă continuă în contextul provocărilor actuale legate de migrație.

UE vrea încurajarea expulzării migranţilor ilegali (sursa: Facebook/European Commission)
UE, îngrijorată de alegerile din Georgia (sursa: Facebook/Salome Zourabichvili)
Internațional

UE, îngrijorată de alegerile din Georgia

UE, îngrijorată de alegerile din Georgia. Liderii statelor membre ale Uniunii Europene urmează să emită un avertisment oficial către Georgia, subliniind că acțiunile guvernului georgian pun în pericol drumul țării către aderarea la UE. Avertismentul vine înaintea alegerilor legislative din 26 octombrie, în care partidul de guvernământ, Visul Georgian, se va confrunta cu o opoziție pro-occidentală divizată. UE, îngrijorată de alegerile din Georgia Guvernul condus de premierul Irakli Kobajidze este criticat atât de opoziția internă, cât și de statele occidentale, pentru orientarea tot mai pronunțată către Rusia. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Aceasta devine tot mai îngrijorătoare în contextul războiului din Ucraina, care a sporit importanța strategică a Georgiei în regiune. Legea „agenților străini” și deteriorarea relațiilor cu Occidentul Relațiile dintre Georgia și Occident s-au deteriorat grav după adoptarea unei legi controversate în mai, cunoscută drept „legea agenților străini”. Aceasta obligă mass-media și ONG-urile care primesc finanțare din străinătate să își dezvăluie sursele externe de fonduri, fiind catalogată de critici drept o replică a legislației rusești. Președinta pro-europeană Salome Zurabișvili a refuzat să promulge legea, dar Parlamentul a anulat ulterior veto-ul prezidențial. Legislație controversată și sancțiuni americane În septembrie, Parlamentul georgian a adoptat o nouă lege privind „valorile familiale și protecția minorilor”, criticată de Uniunea Europeană și de activiști pentru drepturile omului, care susțin că aceasta limitează drepturile comunității LGBT. Această lege, inspirată tot din legislația rusă, a fost întâmpinată cu proteste. În aceeași lună, Departamentul de Stat al SUA a impus sancțiuni care vizează 60 de oficiali georgieni, ca răspuns la reprimarea protestelor împotriva legii „agenților străini”. Procesul de aderare la UE blocat de Comisia Europeană Deși Georgia a primit în decembrie 2023 statutul de țară candidată la UE, negocierile pentru aderare nu au început încă. Comisia Europeană blochează, de facto, acest proces, solicitând o schimbare de guvern la Tbilisi pentru a avansa în direcția aderării. Visul Georgian, favoritul alegerilor, acuză Occidentul de interferență În ciuda tensiunilor, partidul de guvernământ Visul Georgian continuă să fie popular, iar sondajele indică șanse mari de victorie la alegerile din 26 octombrie. Premierul Kobajidze a acuzat Washingtonul și Bruxellesul de implicare în favoarea opoziției în politica internă a Georgiei, tensionând și mai mult relațiile externe. Avertismentul Consiliului European Proiectul de concluzii al Consiliului European, pregătit pentru summitul din 17-18 august, reafirmă sprijinul UE pentru aspirațiile europene ale poporului georgian, dar exprimă o „preocupare serioasă” cu privire la direcția politică a autorităților de la Tbilisi. Documentul subliniază că acțiunile guvernului georgian pun în pericol aderarea la UE și solicită organizarea de alegeri parlamentare libere și corecte.

UE împrumută Ucraina, 35 miliarde euro (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE împrumută Ucraina, 35 miliarde euro

UE împrumută Ucraina, 35 miliarde euro. Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au aprobat miercuri o contribuție de 35 de miliarde de euro pentru un împrumut destinat Ucrainei. Această decizie face parte dintr-un plan mai amplu convenit de statele G7 pentru susținerea Kievului în fața invaziei ruse, conform unor surse diplomatice. Planul de susținere al G7 Grupul G7, format din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și SUA, a decis în iunie să acorde Ucrainei un credit garantat de veniturile generate de activele rusești înghețate, evaluate la aproximativ 300 de miliarde de dolari, în urma sancțiunilor impuse Rusiei. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche Planul include utilizarea acestor venituri pentru sprijinirea Ucrainei. UE împrumută Ucraina, 35 miliarde euro Împrumutul oferit de UE Ucrainei va include sume preluate din veniturile generate de activele rusești înghețate. Statele membre ale UE au stabilit în luna mai că 90% din aceste venituri vor fi alocate ajutorului militar pentru Kiev, iar restul de 10% vor fi destinate altor forme de asistență pentru Ucraina. Până în septembrie 2024, Uniunea Europeană și statele sale membre au oferit Ucrainei, din februarie 2022 când a început invazia rusă, aproximativ 118 miliarde de euro sub formă de ajutor militar și economic. Această sumă nu include noul împrumut de 35 de miliarde de euro, conform comisarului european Valdis Dombrovskis.

Ungaria cere UE derogare privind migrația (sursa: Facebook/Bóka János)
Internațional

Ungaria cere UE derogare privind migrația

Ungaria cere UE derogare privind migrația. Ungaria a notificat Bruxellesul la începutul săptămânii cu privire la intenția sa de a obține o derogare de la regulile Uniunii Europene în materie de azil, urmând exemplul Olandei, însă șansele de reușită ale acestei proceduri sunt reduse. Ungaria cere UE derogare privind migrația Anunțul a fost făcut înaintea unei conferințe de presă susținute la Strasbourg de premierul Viktor Orban, a cărui țară deține în prezent președinția Consiliului UE. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol "Guvernul ungar este hotărât să ia măsuri ferme pentru a proteja frontierele țării și pentru a combate migrația ilegală, care amenință securitatea națională", a declarat ministrul afacerilor europene, Janos Boka, într-o postare pe Facebook. Luni, Budapesta a trimis Comisiei Europene o scrisoare prin care solicită "o exceptare de la regulile europene privind azilul și migrația, în cazul unei viitoare modificări a tratatelor". Derogări, doar cu acordul unanimității statelor Tratatele UE, fiind acorduri obligatorii pentru toate statele membre, permit derogări doar cu acordul unanimității celor 27 de state. Bruxelles-ul a clarificat la jumătatea lunii septembrie, după o solicitare similară din partea Olandei, că nu sunt planificate "schimbări imediate". Ungaria, condamnată în justiția europeană Opoziția Ungariei față de primirea solicitanților de azil, în numele apărării unei Europe "creștine", a dus la condamnări repetate din partea justiției europene pentru nerespectarea legislației UE. În plus, Viktor Orban se opune Pactului european pentru migrație și azil, o reformă adoptată în mai, care introduce un mecanism obligatoriu de solidaritate între statele membre afectate de presiunea migrației. În afara situației Ungariei, mai multe state europene au implementat recent măsuri pentru reducerea imigrației ilegale și restrângerea dreptului de azil.

Uniunea Europeană nu mai vrea migranți (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Uniunea Europeană nu mai vrea migranți

Uniunea Europeană nu mai vrea migranți. Un număr de 17 state europene au cerut vineri Comisiei Europene reguli care să înlesnească returnarea migranţilor ilegali către ţările lor de origine, potrivit unei scrisori consultate de Reuters şi elaborate înaintea summitului european din 17-18 octombrie, pe agenda căruia ar urma să se regăsească şi problema migraţiei. Uniunea Europeană nu mai vrea migranți Scrisoarea adresată Comisiei Europene este semnată de 14 din cele 27 de state membre ale UE, inclusiv Franţa, Germania şi Italia, şi de trei state nemembre care fac parte din spaţiul Schengen, respectiv Elveţia, Norvegia şi Liechtenstein. Citește și: VIDEO Reacție nervoasă a lui Răzvan Exarhu când era filmat parcând pe trotuar: „Puteți să vă băgați telefonul ăla în c*r?” Iniţiativa survine după un şir de alegeri în statele UE dominate de chestiunea migraţiei ilegale şi care au relevat creşterea popularităţii partidelor care cer un control mai strict asupra acestui fenomen. "Mesajul principal cu care suntem toţi de acord este un semnal clar pentru Comisie că avem nevoie de un sistem european de returnări mai strict, cu obligaţii mai clare pentru cei returnaţi şi cu mai puţină interpretare din partea Curţii de Justiţie a UE", a explicat un diplomat al uneia dintre ţările semnatare. Reglementările actuale, loc de interpretări Acestea din urmă consideră că reglementările actuale lasă prea mult loc de interpretări ale judecătorilor europeni în locul guvernelor alese ale statelor membre, adaugă acelaşi diplomat, care a vorbit cu condiţia anonimatului. Comisia Europeană încă nu a comentat asupra scrisorii, dar migraţia este aşteptată să fie o temă principală de dezbateri în campania electorală pentru alegerile legislative ce vor avea loc în Germania în septembrie 2025 şi să domine agenda viitoarei Comisii Europene.

Femeile afgane, statut de refugiat UE (sursa: X/Afghan Women foundation)
Internațional

Femeile afgane, statut de refugiat UE

Femeile afgane, statut de refugiat UE. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis vineri că toate femeile afgane pot cere statutul de refugiate, din cauza măsurilor discriminatorii împotriva lor impuse de regimul talibanilor; ele pot obţine azil în statele membre ale UE pur şi simplu pe baza cetăţeniei şi a sexului lor. Femeile afgane, statut de refugiat UE "Autorităţile competente din statele membre pot considera că nu este necesar să stabilească dacă solicitanta este efectiv şi specific în pericol de a face obiectul unor acte de persecuţie în caz de revenire în ţara ei de origine. Citește și: VIDEO Reacție nervoasă a lui Răzvan Exarhu când era filmat parcând pe trotuar: „Puteți să vă băgați telefonul ăla în c*r?” Simpla luare în considerare a cetăţeniei şi a sexului ei este suficientă", arată o decizie a instanţei din Luxemburg pronunţată într-un dosar legat de Austria. Instanţa fusese sesizată de Curtea Administrativă austriacă, după ce autorităţile de la Viena nu au recunoscut statutul de refugiate pentru două femei din Afganistan, care au cerut azil în 2015, respectiv în 2020. Ele au contestat refuzurile la Curtea Administrativă, care la rândul său a solicitat o decizie a CJUE, cea mai înaltă instanţă a Uniunii Europene. Una din femei, născută în 2007, nu a locuit niciodată în Afganistan, ci a trăit alături de familie în Iran, fără permis de şedere, adică fără dreptul de a munci şi de a studia. Ea a fugit din Iran înainte de a cere azil în Austria. CJUE a reţinut un document în care petenta arăta că dacă ar merge în Afganistan ar fi în pericol de a fi răpită, nu ar putea merge la şcoală şi nu ar fi în stare să se întreţină fără familie. Cealaltă a fugit mai întâi din Afganistan în Iran, împreună cu mama şi surorile ei, la vârsta de 13-14 ani, când tatăl ei - dependent de droguri - a încercat să o vândă pentru a face rost de bani, arată un document depus în instanţă. Căsătoria forțată, o formă de sclavie CJUE consideră că sunt acte de persecuţie atât căsătoria forţată, care este asimilabilă cu o formă de sclavie, cât şi "lipsa protecţiei împotriva violenţelor pe bază de sex şi a violenţelor domestice". În sens mai larg, "efectul cumulat şi aplicarea intenţionată şi sistematică a măsurilor discriminatorii ajung să nu recunoască în mod flagrant drepturile fundamentale legate de demnitatea umană". Ministerul de Interne de la Viena nu a răspuns imediat unei solicitări de a comenta pentru agenţia Reuters. Statele membre ale UE îşi menţin suveranitatea privind acordarea sau nu a azilului, însă deciziile Curţii creează jurisprudenţă şi trebuie luate în considerare de instanţele naţionale. În cadrul Uniunii, statutul de refugiate al afganelor este deja acordat în Suedia, Finlanda şi Danemarca. În Franţa, Curtea Naţională pentru Dreptul la Azil (CNDA) a apreciat în iulie că "toate femeile afgane", ca "grup social", pot obţine azil. Legea islamică a talibanilor Talibanii, reveniţi la putere în Afganistan în august 2021, aplică extrem de riguros legea islamică şi - conform aprecierilor ONU - impun un "apartheid de gen". În prezent, afganele nu mai au dreptul la învăţământ după şcoala primară, nu pot merge în parcuri, săli de sport sau saloane cosmetice şi practic nu pot ieşi din casă fără însoţitor. O lege recentă le interzice şi să vorbească în public. În august, regimul de la Kabul a formulat un set cuprinzător de reguli privind moralitatea conform legii islamice (sharia), care sunt impuse de Ministerul Moralităţii; instituţia respectivă afirmă că a arestat mii de oameni pentru nerespectarea normelor.

Șpagă istorică plătită de Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE Foto: Kremlin.ru
Politică

Șpagă istorică plătită Putin opri integrarea Republicii Moldova UE

Șpagă istorică plătită de regimul Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE: 15 milioane de dolari urmau să fie împărțiți la 130.000 de alegători pentru a vota împotriva aderării la Uniune. Referendumul pentru aderarea la UE urmează să se desfășoare la 20 octombrie, concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Șpagă istorică plătită de Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE „Stabilim un fenomen fără precedent pentru Republica Moldova, dar și pentru statele vecine și europene. Este vorba despre un amplu proces de finanțare și corupere, menit să perturbeze procesul electoral pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Viorel Cernăuțeanu, șeful poliției din Moldova. Organizația avea 130 de lideri regionali care coordonau activitatea și erau plătiți cu 45.000 de lei moldovenești. Pe scara ierarhică urmau 1.927 de președinți de sector, plătiți cu doar 4.600 de lei. În sfârșit, urmau 50.000 de activiști care strângeau datele de identitate ale simpatizanților, cu o remunerație similară președinților de sector, și peste 70.000 de simpatizanți care sunt recompensați cu sume între 5.000 și 10.000 ruble (aproximativ 900 - 1.800 lei) pentru a vota conform instrucțiunilor primite. Toate persoanele implicate sunt cercetate în stare de libertate, iar autoritățile de la Chișinău le-au recomandă cetățenilor care dețin carduri bancare legate de această schemă să le predea benevol. Dacă nu o fac, riscă să devină complici și să ajungă la închisoare. Până acum, zeci de persoane au colaborat cu oamenii legii oferind informații despre actele de corupție electorală, scrie agora.md. Banii veneau prin conturile Sberbank - bancă din Rusia care este pe lista sancțiunilor internaționale, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova.

Burduja reclamă prețul mare al energiei (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Economie

Burduja reclamă prețul mare al energiei

Burduja reclamă prețul mare al energiei. Nu este normal ca Europa de Est să plătească pentru energie preţuri mult mai mari decât Europa de Vest, aşa cum s-a întâmplat în ultimele luni, şi de aceea am solicitat Comisiei Europene (CE) un tratament corect şi o uniunea energetică funcţională, a scris, miercuri, pe Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Burduja reclamă prețul mare al energiei "Aşa cum am promis pe 12 septembrie, am cerut oficial Comisiei Europene, alături de omologii din Grecia şi Bulgaria, un tratament corect şi o uniune energetică funcţională", a precizat Burduja. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE "Nu este nici drept, nici normal ca Europa de Est să plătească pentru energie preţuri mult mai mari decât Europa de Vest, aşa cum s-a întâmplat recurent în ultimele luni. Sunt două cauze: lipsa interconexiunilor din centrul Europei (mai ales Austria şi Slovacia), ceea ce face ca energia ieftină produsă în Vest să se oprească, practic, în Austria şi Slovacia; şi cererea suplimentară de energie din Republica Moldova şi Ucraina, care pune o presiune adiţională pe preţurile din regiunea noastră. Am spus-o şi ieri la Varşovia, clar şi răspicat: respectăm obligaţiile europene comune ale pieţei unice, dar cerem drepturi egale. Fără energie sigură şi accesibilă nu poate exista dezvoltare. De preţul energiei depind bunăstarea cetăţenilor noştri şi competitivitatea economiei, salariile şi locurile de muncă. De aceea ne-am străduit în ultimii ani să menţinem preţurile plafonate pentru consumatori, cu toate eforturile, dar nici nu putem tolera inechităţile de pe piaţa europeană a energiei", a adăugat Burduja. Potrivit oficialului, la solicitarea României, Greciei şi Bulgariei, care a fost deja acceptată de Comisia Europeană, "vom prezenta situaţia şi vom cere măsuri la următoarea reuniune a miniştrilor Energiei, care va avea loc la Luxemburg, pe 15 octombrie", pentru că "adevărul trebuie spus, iar România nu va tăcea în faţa nedreptăţilor".

Volvo cere interzicerea motoarelor pe combustie (sursa: volvogroup.com)
Eveniment

Volvo cere interzicerea motoarelor pe combustie

Volvo cere interzicerea motoarelor pe combustie. Volvo Car AB şi alte firme importante au cerut Bruxelles-ului să respecte planul de interzicere a vânzărilor de maşini noi cu motoare pe combustie, din 2035, în timp ce marile companii auto europene păstrează tăcerea, transmite Bloomberg. Volvo cere interzicerea motoarelor pe combustie 50 de companii au cerut Uniunii Europene să menţină această politică, conform unui comunicat trimis către Bloomberg. Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu. Aceasta se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii Ele argumentează că sectorul auto are nevoie de certitudini pentru a investi şi a sprijini obiectivele de mediu ale blocului comunitar, şi nu reveniri asupra deciziilor. "Electrificarea este singura cea mai importantă acţiune pe care o poate adopta sectorul auto pentru a-şi reduce amprenta de carbon. Obiectivul din 2035 este crucial pentru alinierea tuturor la această călătorie şi pentru asigurarea competitivităţii Europei", a afirmat Jim Rowan, directorul general al Volvo. Companiile care susțin Volvo Printre companiile care au cerut Bruxelles-ului să continue strategia în domeniul auto se află Rivian Automotive, Uber Technologies, IKEA şi Iberdrola. Sectorul transporturilor este singurul care a înregistrat o creştere a emisiilor în Europa în ultimii 30 de ani, o tendinţă care trebuie rapid schimbată pentru îndeplinirea obiectivului UE de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030. Cei care susţin interzicerea vânzărilor de maşini noi cu motoare pe combustie, din 2035, spun că UE este în urma Chinei în domeniul vehiculelor electrice (EV), în special pentru producţia de masă, şi trebuie să recupereze decalajul. Cei mai mari producători auto europeni, cum ar fi Volkswagen, BMW AG şi Stellantis NV, nu au semnat comunicatul. Între timp, Italia sporeşte presiunile asupra Bruxelles-ului pentru revizuirea obiectivelor de electrificare.

Rusia, război cu NATO și UE (sursa: Facebook/Andrius Kubilius)
Internațional

Rusia, război cu NATO și UE

Rusia, război cu NATO și UE. Uniunea Europeană trebuie să-şi întărească rapid apărarea, deoarece Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare în şase până la opt ani, a declarat Andrius Kubilius, desemnat pentru a deveni primul comisar al UE pentru apărare, într-un interviu acordat agenţiei Reuters. Rusia, război cu NATO și UE Nou creatul post de comisar reflectă faptul că securitatea a ajuns în fruntea agendei politice a UE după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, menţionează Reuters. Citește și: VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit Kubilius, fost prim-ministru al Lituaniei, vecină cu Rusia, a fost numit cu obiectivul de a stimula industria armamentului de pe continent, determinând ţările UE să cheltuiască mai mult pe arme europene şi să facă achiziţii în comun, precum şi încurajând companiile să coopereze mai mult peste graniţe. Estimările NATO "Miniştrii apărării şi generalii NATO sunt de acord că Vladimir Putin ar putea fi pregătit pentru confruntarea cu NATO şi UE în 6-8 ani", a declarat miercuri Kubilius, un critic aprig al Rusiei şi un susţinător al Ucrainei. "Dacă luăm în serios aceste estimări, atunci este timpul să ne pregătim corespunzător, şi este un timp scurt. Asta înseamnă că trebuie să luăm decizii rapide şi decizii ambiţioase", a subliniat el. Kubilius a mai spus că prima sa misiune în calitate de comisar va fi să exploreze, împreună cu comisarul desemnat pentru afaceri externe, Kaja Kallas, de ce resurse are nevoie Uniunea Europeană pentru a fi pregătită pentru o provocare militară. El îşi propune să finalizeze un studiu exploratoriu în primele 100 de zile.

Exploziile din Liban îngrijorează Uniunea Europeană (sursa: X/Josep Borrell Fontelles)
Internațional

Exploziile din Liban îngrijorează Uniunea Europeană

Exploziile din Liban îngrijorează Uniunea Europeană. Şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a condamnat miercuri exploziile simultane a mii de pagere în Liban, soldate cu cel puţin 12 morţi şi aproximativ 2.750 de răniţi. Exploziile din Liban îngrijorează Uniunea Europeană Pagerele au fost detonate marţi în lanţ în mai multe locuri, în principal în sudul ţării şi în suburbiile sudice ale capitalei Beirut. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene ''Chiar dacă aceste atacuri par să fi fost ţintite, ele au avut pagube colaterale grele, aleatorii în rândul civililor, printre victime fiind şi copii. Consider extrem de îngrijorătoare această situaţie. Pot doar să condamn aceste atacuri care pun în pericol securitatea şi stabilitatea Libanului şi cresc riscul de escaladare în regiune'', a afirmat Borrell. Hezbollah acuză Israelul ''Uniunea Europeană le cere tuturor părţilor interesate să evite un război total, care ar avea consecinţe grele pentru întreaga regiune şi dincolo de ea'', a adăugat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate. Organizaţia libaneză Hezbollah şi regimul de la Teheran au pus aceste atacuri pe seama Israelului. Publicaţia americană The New York Times a relatat că Israelul a plasat explozibili într-un lot de pagere fabricate în Taiwan şi vândute grupării şiite pro-iraniene. Pacea relativă şi fragilă care a domnit de la încheierea războiului de 34 de zile ce a opus Israelul şi Hezbollah în vara lui 2006 s-a transformat în conflict latent după ce mişcarea şiită libaneză a redeschis frontul pe 8 octombrie anul trecut, în semn de sprijin faţă de mişcarea palestiniană Hamas din Fâşia Gaza. Conflictul militar actual dintre Israel şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas a izbucnit după atacul terorist de o amploare fără precedent efectuat în 7 octombrie 2023 de comandouri ale militanţilor palestinieni în sudul Israelului, când 1.205 de persoane au fost ucise, în cea mai mare parte civili. Alte 251 de persoane au fost răpite de Hamas în acea zi şi duse în Fâşia Gaza. Forţele de apărare israeliene au ripostat cu o campanie de bombardamente, urmată de o operaţiune terestră complexă, împotriva poziţiilor Hamas din Fâşia Gaza. Potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, acţiunile militare israeliene s-au soldat, din 7 octombrie 2023 până miercuri la prânz, cu 41.272 de morţi şi 95.550 de răniţi în rândul palestinienilor.

Investiții UE pentru consolidarea apărării aeriene (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Investiții UE pentru consolidarea apărării aeriene

Investiții UE pentru consolidarea apărării aeriene. Uniunea Europeană ar trebui să se gândească la emiterea de datorii comune pentru a finanţa investiţiile considerabile în apărarea aeriană, în ideea de a-şi proteja mai bine spaţiul aerian de posibilele atacuri ruseşti, potrivit unui nou raport al centrului de reflexie Bruegel, transmite Bloomberg. Investiții UE pentru consolidarea apărării aeriene Subiectul apărării aeriene a devenit unul important în ultimele luni după ce mai multe drone iraniene lansate de Rusia au violat spaţiul aerian al UE, inclusiv una care s-a prăbuşit recent în Letonia. Citește și: EXCLUSIV Aflat în vizorul DNA pentru relația cu generalul Dumitru Dumbravă (ex-SRI), afaceristul Tufan vinde terenuri de 4,8 milioane de euro și sponsorizează un partid cu 750.000 lei În 2022, Germania a lansat ''European Skyshield Initiative'' (ESSI), o iniţiativă care avea drept obiectiv reducerea vulnerabilităţii continentului la atacurile aeriene într-o perioadă de tensiuni geopolitice crescute. Însă finanţarea acestei iniţiative rămâne incertă, în special în contextul în care Berlinul se opune în continuare ideii emiterii de datorii comune la nivelul UE, un punct de vedere pe care Berlinul l-a repetat şi după publicarea recentului raport al lui Mario Draghi cu privire la competitivitatea blocului comunitar. "Acest subiect este o prioritate pentru Germania. Ei vor ca acest dosar să fie lansat", a declarat Guntram Wolff, autorul raportului, într-un interviu pentru Bloomberg. Inițiativa ESSI Potrivit acestuia, un număr de aproximativ 21 de ţări, inclusiv Marea Britanie şi Turcia, au aderat la iniţiativa ESSI, dar "acum urmează partea mai dificilă de a-i convinge să cheltuie bani". Concentrarea pe un subiect concret, precum apărarea aeriană, ar putea ajuta la convingerea unor state membre mai reticente să accepte ideea emiterii de datorii comune la nivelul UE, a adăugat Guntram Wolff. "Apărarea aeriană este foarte importantă pentru că este extrem de vizibil că este vorba de un bun public european: ceea ce furnizezi în orice ţară individuală oferă beneficii vecinilor", a spus Wolff. Proiectele din domeniul apărării aeriene cer investiţii mari de capital în avans. O singură baterie de rachete Patriot costă aproximativ un miliard de dolari iar raportul Bruegel estimează că investiţiile totale ale blocului comunitar ar putea să fie de ordinul "sutelor de miliarde". În ultimele săptămâni, Letonia şi România au raportat incidente în care drone ruseşti au violat spaţiu lor aerian, un semn al ameninţărilor crescute la adresa vecinilor Moscovei.

România, cel mai mare procent al persoanelor suferind de sărăcie severă Foto: Facebook
Economie

România, mai mare procent persoanelor suferind sărăcie severă

România este țara din UE cu cel mai mare procent al persoanelor suferind de sărăcie severă, arată, azi, Eurostat. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat România, cel mai mare procent al persoanelor suferind de sărăcie severă „În 2023, 6,8% din populația UE s-a confruntat cu privațiuni materiale și sociale grave. Ponderea a crescut ușor comparativ cu 2022 (6,7%). În rândul țărilor UE, ratele privațiunilor materiale și sociale grave au variat considerabil. România a înregistrat cea mai mare rată, de 19,8%, urmată de Bulgaria (18,0%), Grecia (13,5%), Ungaria (10,4%) și Spania (9,0%). În schimb, Slovenia (2,0%), Cipru (2,4%), Suedia, Luxemburg și Estonia (toate la 2,5%) au înregistrat cele mai scăzute rate”, scrie Eurostat. Față de 2022, în 2023 rata sărăciei severe a scăzut în România cu numai 0,1 puncte procentuale, arată și INS. În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2023, de 3970 mii persoane, mai puține cu 59 mii persoane față de anul 2022. Privarea materială și socială se referă la incapacitatea de a-și permite un set de bunuri, servicii sau activități sociale specifice care sunt considerate de majoritatea oamenilor esențiale pentru o calitate adecvată a vieții. Persoanele care nu își pot permite 7 sau mai multe dintre acestea se află într-o situație de deprivare materială și socială gravă.

Reglementările de mediu UE provoacă șomaj (sursa: X/ACEA)
Eveniment

Reglementările de mediu UE provoacă șomaj

Reglementările de mediu UE provoacă șomaj. Industria auto europeană a pregătit un document intern în care avertizează că nu este în măsură să respecte înăsprirea reglementărilor de mediu ale UE şi în consecinţă milioane de locuri de muncă ar putea fi pierdute, susţine agenţia de presă DPA care a consultat acest document intern. Reglementările de mediu UE provoacă șomaj În prezent limita de emisii la nivelul întregii flote a UE este de 115,1 grame CO2/km, măsurată pe baza aşa-numitei procedură de testare WLTP, dar urmează să scadă până la 93,6 g CO2/km în 2025 şi la 49,5 g CO2/km în 2030. Producătorii vor trebui să plătească o amendă dacă vor emite prea mult CO2. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse "Nu există un motor cu combustie care să emită mai puţin de 95,6 grame CO2/km", se precizează în documentul menţionat. Chiar şi un automobil hibrid este puţin probabil să respecte limita." În consecinţă, industria UE se va confrunta cu amenzi de ordinul miliardelor. "Cei care vor dori să evite amenzile, nu vor avea altă alegere decât să îşi reducă semnificativ producţia, ceea ce pune în pericol milioane de locuri de muncă din UE", avertizează acest document care circulă la nivelul industriei auto europene. Amenzi de miliarde de euro Amenzi de 13 miliarde euro ar putea fi impuse numai pentru vânzarea de autoturisme. În plus, ar putea fi impuse amenzi de până la trei miliarde euro pentru vehiculele comerciale uşoare. Asta ar reprezenta o nouă povară pentru industria constructoare de autovehicule care trece deja printr-o perioadă dificilă. Documentul susţine că producţia şi comercializarea a până la două milioane de autoturisme cu motoare pe combustie ar putea fi oprite ca o modalitate pentru a evita amenzile. Este vorba de un volum echivalent cu producţia a opt fabrici de automobile, ceea ce ar însemna pierderea mai multor milioane de locuri de muncă. Pentru a evita acest scenariu, documentul menţionat propune utilizarea unei prevederi de urgenţă, care a fost utilizată deja în perioada pandemiei de coronavirus. Aceasta ar permite Comisiei Europene să amâne introducerea unor reglementări mai stricte timp de doi ani. Solicitată pentru comentarii, Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a transmis că este conştientă de existenţa documentului intern dar a subliniat că acesta nu reprezintă punctul de vedere al asociaţiei.

Ungaria sfidează UE: autocare pentru migranți (sursa: newser.com)
Internațional

Ungaria sfidează UE: autocare pentru migranți

Ungaria sfidează UE: autocare pentru migranți. Ungaria a prezentat autocare cu care doreşte să trimită la Bruxelles solicitanţii de azil ce sosesc la graniţa sa cu Serbia, provocând luni o reacţie furioasă din partea guvernului belgian. Ungaria sfidează UE: autocare pentru migranți Ameninţarea, făcută iniţial în august, a căpătat noi proporţii în ultimele zile cu o operaţiune mediatică în timpul căreia a fost dezvăluit un rând de autocare galbene ale companiei publice, special închiriate pentru această misiune, potrivit guvernului ungar. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău "UE vrea să forţeze Ungaria să lase să intre migranţii ilegali pe care îi oprim la graniţa sudică a ţării", a declarat vineri ministrul ungar adjunct de interne Bence Retvari. "Ei bine, după aplicarea procedurilor europene, le vom oferi un bilet dus gratuit către Bruxelles", a avertizat el. "Dacă Bruxellesul îi vrea, îi va avea", a adăugat oficialul ungar. Amendă record pentru Ungaria Ungaria răspunde astfel la o amendă record de 200 de milioane de euro impusă în iunie de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea tratatelor europene privind dreptul de azil, însoţită de o penalitate zilnică de un milion de euro. Guvernul premierului Viktor Orban refuză să plătească, considerând decizia "nedreaptă" şi "scandaloasă". Această ameninţare este "inacceptabilă", a reacţionat secretarul de stat belgian pentru azil şi migraţie, Nicole de Moor, într-un comunicat. "Acest tip de bravadă este dăunător şi contraproductiv" şi "subminează solidaritatea şi cooperarea în cadrul Uniunii", a spus ea, avertizând împotriva "unei încălcări flagrante a acordurilor europene şi internaţionale". Comisia Europeană nu a comentat Întrebată despre această chestiune luna trecută, Comisia Europeană a preferat să nu comenteze, spunând că este obişnuită cu astfel de "declaraţii zgmotoase din partea Ungariei". Fără să rateze nicio ocazie de a denunţa ceea ce el crede că este o înlocuire etnică în desfăşurare în ţările din Europa de Vest, premierul naţionalist maghiar Viktor Orban se opune cu înverşunare sosirii migranţilor extra-europeni în ţara sa. De la criza din 2015, el a baricadat Ungaria ridicând garduri la graniţele sale, spunând că vrea să "apere" o Europă "creştină". Dacă Budapesta nu plăteşte amenda, Comisia Europeană poate recupera sumele datorate prin deducerea lor din fondurile europene pe care nu le-a plătit încă. Bruxellesul încă îngheaţă 19 miliarde de euro pentru Ungaria pentru încălcarea principiilor statului de drept

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră