luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ue

308 articole
Eveniment

Criză profundă în educație în UE

Criză profundă în educație în UE. Potrivit ministrului Educației, Ligia Deca, sistemul preuniversitar din România începe să se confrunte cu un deficit de cadre didactice. Criză profundă în educație în UE Tinerii sunt din ce în ce mai demotivați să intre în învățământ: salarii mici, prestigiu zero. Care este situația în alte părți din Europa? Cum își tratează celelalte țări profesorii și cât îi plătesc? Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit cifrelor publicate la sfârșitul anului 2022 de Comisia Europeană, la începutul carierei, un profesor de liceu în Bulgaria câștiga de aproape 15 ori mai puțin decât unul din Luxemburg: 7.731 de euro pe an față de 78.286 de euro. Luxemburg, de altfel, este și țara din Europa unde profesorii sunt cel mai bine plătiți, urmată de Germania, Suedia și Austria. Printre țările cu cele mai mici salarii ale profesorilor sunt România (8.818 de euro) și Polonia (7.908 de euro). Salariul în Germania, de la 4.200 de euro În medie, în Germania, salariul lunar de pornire pentru un profesor e în jur de 4.200 de euro, ajungând, după aproximativ 20 de ani de muncă, la 5.400 de euro. Având statut de funcționari publici, aceștia sunt scutiți de plata taxelor, însă nici acest statut, nici salariile, nici bonusurile nu mai tentează tinerii să intre în învățământ - Germania confruntându-se în prezent cu un mare deficit de cadre didactice. Într-o conferință din luna martie a miniștrilor Educației din cele 16 landuri germane, s-a estimat că, dacă în prezent se înregistrează 12.000 de posturi neocupate, până în anul 2025 școlile din Germania se vor confrunta cu un deficit de aproximativ 25.000 de profesori. Însă datele oficiale sunt contrazise de Asociația profesorilor din Germania. Potrivit președintelui acesteia, Heinz-Peter Meidinger, miniștrii nu doar că subestimează deficitul viitor, însă falsifică și realitatea din prezent: deficitul de profesori ar fi de 40.000. Lipsa profesorilor, corectată "din pix" Cosmetizarea realități a fost posibilă prin faptul că în multe state federale, la începutul anului, au fost suprimate mai multe materii, acoperindu-se astfel deficitul pe hârtie. În plus, în unele state, părinții sunt folosiți pe post de "îndrumători școlari" și luați în considerare în statistici drept "profesori". Printre cauzele interne ale deficitului de profesori se numără natalitatea crescută din ultimii zece ani, dar și faptul că din ce în ce mai mulți profesori nu se mai simt apreciați iar condițiile de muncă nu le mai oferă nici o satisfacție: în comparație cu alte țări din Europa de vest, profesorii germani au un număr mai mare de ore, iar pe lângă activitatea didactică, mai au de îndeplinit diferite sarcini administrative. În plus, șansele de avansare sunt extrem de reduse. Însă există și factori externi: în timpul mișcării refugiaților din 2015 și 2016, multe familii cu copii mici au venit în Germania, iar în prezent sosesc refugiați din Ucraina. Potrivit Conferinței Miniștrilor Educației, la sfârșitul lunii august a anului trecut, în Germania se aflau 163.253 de școlari refugiați din Ucraina. Potrivit lui Meidinger, nu există nici o soluție pe termen scurt, doar măsuri de urgență: să fie recrutați și recalificați cei care și-au schimbat cariera, sau readuși la catedră profesorii pensionari. Franța: salarii mici, climat școlar agresiv Potrivit datelor Ministerului Educației Naționale din Franța, un profesor de școala gimnazială sau liceu câștigă, în primul an de catedră, 1.928 de euro pe lună net, bonusuri incluse. După zece ani de carieră, salariul ajunge la 2.032 de euro, fiind de 2.472 euro după 20 de ani și 3.007 euro după 30 de ani. Salariul mic, pe care mulți îl compară cu cel al unui gardian public, este una dintre cauzele pentru care Franța se confruntă în prezent cu o mare lipsă de profesori - la începutul anului școlar 2023, sindicatul din învățământ a anunțat că mai mult de jumătate din școli aveau un deficit de profesori. În ultimii ani, profesia de profesor a suferit o adevărată criză, potrivit unui raport al Curții de Conturi din Franța, publicat în luna februarie. Potrivit raportului, numărul persoanelor care se înscrie la concursurile de angajare în învățământ este în continuă scădere de câțiva ani. Pentru a stabili cauzele, Curtea de Conturi a cerut un sondaj institutului Ipsos, realizat cu 2.000 de studenți (licență, master și doctorat), privind atractivitatea profesiei de cadru didactic. Concluzia: doar 12% dintre ei luau în calcul posibilitatea de a deveni profesori. Motivele invocate: salarii mici în raport cu volumul mare de muncă, stresul implicat de meserie, dar și deteriorarea imaginii profesiei. La toate acestea se adaugă și violența la care sunt supuși profesorii în școlile din Franța – un fenomen devenit din ce în ce mai extins. Potrivit unui sondaj, 50% dintre profesori francezi au fost expuși, cel puțin o dată, unui act de agresiune. În Italia, aceeași situație ca în Franța În Italia, salariul mediu lunar al unui profesor de școală generală debutant este în jur de 1.500 de euro, ajungând, după 35 de ani de catedră, la puțin peste 2.000 de euro. La începutul anului școlar 2022, existau 200 de mii de posturi neocupate. La nivelul gimnazial, era prevăzută repartizarea a 26.871 de posturi de profesor: au fost ocupate doar 13.743. La concursul special pentru discipline științifice au fost acoperite doar 582 de catedre din cele 1.685 anunțate. La concursul pentru posturi în școlile primare și grădinițe au fost ocupate doar 7.252 de locuri din cele 12.863 prevăzute. Printre motivele fugii de catedră sunt salariile mici, volumul mare de lucru, dar și scăderea prestigiului social – o dezbatere aprinsă în presa din Italia: "Profesorii sunt demotivați, au toată greutatea sarcinii pe umerii lor și zero recunoaștere.". Pe de o parte, profesorii simt că interesul pentru școală a scăzut, atât pentru elevii care sunt mai atrași de succesul rapid propovăduit de rețelele sociale, cât și pentru părinții acestora, pentru care școala a devenit mai degrabă un loc "de parcare pentru copii". Vorbind despre atitudinea părinților, profesorii italieni denunță și lipsa de respect din partea acestora – una dintre dezbaterile recurente din spațiul public fiind legată de intruziunea și aroganța părinților care, pentru că nu vor să aibă probleme acasă cu copiii, acuză deseori profesorii că nu-și fac meseria cum trebuie, ajungând deseori la agresivitate verbală și chiar la violență fizică. Danemarca: salariu ca în Germania, dar fără satisfacții În ciuda faptului că în Danemarca salariul unui profesor debutant depășește 4.000 de euro pe lună, și sistemul danez de educație a început să resimtă deficitul de profesori. Potrivit unei analize a universităților daneze de științe aplicate, țara ar putea avea o lipsă de aproape 13.000 de profesori până în 2030. Dintre studenții care ies din facultate cu diplomă de profesor, mai mult de 50% aleg alte locuri de muncă, iar 43% dintre profesorii tineri, sub 30 de ani, își doresc să părăsească catedra, motivând, cel mai adesea, condițiile de muncă, dar și faptul că predarea nu le mai aduce nici o satisfacție. "Din ce în ce mai mulți profesori se află într-o situație paradoxală: deși își doresc să predea, nu se mai regăsesc în ceea ce înseamnă azi meseria de profesor", a declarat recent președintele Asociației Profesorilor, Gordon Ørskov Madsen. Pentru a combate deficitul de cadre didactice, guvernul vrea să îmbunătățească aceste condiții, investind mai mult, însă nu în direcțiile în care ne-am gândi. În urma sesizărilor repetate ale Asociației profesorilor danezi, potrivit cărora digitalizarea a standardizat predarea (ceea ce a dus la scăderea interesului pentru educație, atât din partea elevilor, cât și a profesorilor), noul ministru danez al Educației, Mattias Tesfaye, a declarat că aceste investiții nu vor viza dotarea școlilor și personalului cu iPad-uri sau table inteligente, ci, din contră, o reîntoarcere la predarea analogică. Profesorii dispar din școli în Marea Britanie Pentru a impulsiona economia, premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, vrea să introducă obligativitatea lecțiilor de matematică până la vârsta de 18 ani. Există însă o problemă: sistemul școlar se confruntă cu o acută lipsa de profesori. Locurile de profesori vacante din Anglia au crescut cu 93% mai mult decât înainte de pandemie, arată un studiu al Fundației Naționale pentru Cercetare Educațională din Marea Britanie. În plus, potrivit raportului, fluctuația personalului didactic e în continuare în creștere iar locurile vacante în școlile din Anglia a crescut anul acesta cu 37% față de anul școlar anterior. "Acest lucru indică, probabil, faptul că profesorii care au amânat decizia de a părăsi catedra în timpul pandemiei pleacă acum, când piața muncii se redresează", se arată în raport. Cauza principală este legată de salariile mici, care au scăzut în medie cu 11% între 2010 și 2022. În prezent, un profesor câștigă între 28.000 și 38.810 de lire sterline (echivalentul a 32.000 și 44.100 de euro) pe an. În luna martie, guvernul a propus sindicatelor profesorilor britanici o creștere salarială de aproximativ 4,3%, și un bonus unic de 1.000 de lire sterline (aproximativ 1.140 euro), însă sindicatele au respins oferta. Nu prea vin profesori tineri Și nu doar că profesorii părăsesc catedra, însă nici alți doritori nu se arată la orizont. Pentru a suplini lipsa profesorilor, școlile au început să angajeze profesori necalificați, ceea ce, potrivit Fundației Naționale pentru Cercetare Educațională, ar putea avea un impact negativ asupra elevilor. Tinerii nu mai sunt motivați din cauza schimbărilor permanente de politici educaționale, reforme, presiuni sociale și volumul de muncă, nejustificat de salariu. Potrivit unei cercetări efectuate de Ofsted în 2019, profesorii au raportat cele mai scăzute niveluri de satisfacție, în comparație cu alte categorii profesionale. Lucrurile nu s-au schimbat nici trei ani mai târziu: raportul 2022 Health and Safety Executive plasează educația în primele trei profesii cu cea mai mare rată de stres, depresie sau anxietate. Polonia, salarii ca în România Potrivit unui sondaj recent, 93% din toți profesorii din Polonia doresc să se poată pensiona anticipat. Acest lucru e cauzat, în principal, de volumul mare de muncă, stres și salariul foarte mic. Un profesor de școală primară câștigă în medie, 4.432 zloți, echivalentul a mai puțin de o mie de euro pe lună brut. În plus, profesorii se plâng și de prestigiul din ce în ce mai scăzut al profesiei, dar și de părinții și elevi, din ce în ce mai pretențioși. Citește și: Greva profesorilor pe rețelele sociale: de la „Țara te vrea prost” și „Tăiați pensiile speciale!” la „Sistem învechit” și „Creșteri salariale doar pe baza performanțelor” Karolina, 26 de ani, profesoară de istorie la o școală primară, a declarat, după doi ani de catedră: "Tinerii nu mai intră în învățământ, pentru că salariile sunt atât de mici încât nu se pot întreține dintr-un salariu. Știam toate astea, când am devenit profesor, dar m-am încăpățânat, căci asta îmi doream să fiu de mic copil. Însă ceea ce mă descurajează acum, în afară de salariu, este tot mai puținul respect pentru această meserie.". Potrivit datelor oficiale, aproape jumătate dintre directori de școli au raportat în ultimii ani dificultăți în angajarea cadrelor didactice cu calificări adecvate. Deficitul se înregistrează mai ales în ceea ce privește profesorii de fizică (33%), matematică (32%), chimie (24%), limba engleză (20%) și IT (18%). Pentru a acoperi deficitul, mai mult de o treime din școlile din Polonia au angajat cadre didactice pensionate și profesori necalificați.

Criză profundă în educație în UE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Rezoluție care cere modificarea Constituției și condamnă Rusia În imagine: Maia Sandu și Roberta Metsola Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Rezoluție cere modificarea Constituției condamnă Rusia

Miting impresionant la Chișinău pentru aderarea la UE: peste 75.000 de participanți, conform poliției. La miting s-a adoptat o rezoluție în șapte puncte care, printre altele, cere modificarea Constituției, astfel încât să fie posibilă aderarea la UE, și condamnă Rusia pentru războiul ilegal. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Foto: Facebook Maia Sandu În afară de Rusia și Ucraina, menționate în contextul agresiunii declanșate de Moscova, România este singura țară menționată în document, la punctul la care se propune: „Să asigure o transpunere rapidă a legislației europene prin implicarea specialiștilor din țările care au parcurs recent aceeași etapă de aderare, în special, din România”. Citește și: Influent jurnalist american, specializat în tenis, explică acuzațiile aduse lui Halep: „Sunt cele mai grave acuzații de dopaj cu care s-a confruntat vreun jucător de tenis de pe locul unu” Foto: Inquam/ Elena Covalenco Rezoluție care cere modificarea Constituției și condamnă Rusia Iată rezoluția adoptată, azi, la Chișinău: „Noi, cetățenii Republicii Moldova, ne-am adunat la 21 mai 2023 în Piața Marii Adunări Naționale, într-un moment hotărâtor pentru soarta țării, pentru a afirma aspirația Republicii Moldova de a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, la dezvoltarea căreia dorim să ne aducem contribuția, în virtutea faptului că suntem europeni, atât istoric, geografic, cultural, cât și prin valorile de temelie. Dreptul incontestabil de a garanta un viitor european, democratic, liber și prosper pentru Republica Moldova îi aparține poporului Republicii Moldova. Aderarea la Uniunea Europeană este calea unică ce poate aduce pentru țara noastră stabilitate în fața provocărilor și unica șansă de dezvoltare a Republicii Moldova care va permite generațiilor următoare să-și realizeze potențialul, să acumuleze bunăstare, să modernizeze țara și să ducă o viață împlinită. În acest sens, adoptăm următoarea Rezoluție: Noi, cetățenii Republicii Moldova, cerem clasei politice, tuturor partidelor și oamenilor politici de acum și tuturor celor care vor decide soarta țării în viitor: Să modifice Constituția Republicii Moldova pentru a stabili definitiv și ireversibil aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Această aspirație comună a cetățenilor trebuie îndeplinită de toți actorii politici din Republica Moldova. Să asigure cât mai rapid deschiderea negocierilor de aderare și să întărească instituțiile statului pentru a garanta aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Să asigure o transpunere rapidă a legislației europene prin implicarea specialiștilor din țările care au parcurs recent aceeași etapă de aderare, în special, din România. Să pregătească funcționarii publici, primarii, mediul academic, oamenii de afaceri pentru procesul de aderare la UE cu obiectivul de a crește capacitatea de absorbție a fondurilor europene și de a utiliza pe deplin beneficiile procesului de aderare în vederea modernizării țării. Să extindă contextul internațional al negocierilor pentru rezolvarea pașnică, definitivă a conflictului transnistrean și să folosească procesul de aderare la UE drept catalizator pentru creșterea bunăstării și nivelului de trai al cetățenilor moldoveni din regiunea transnistreană reintegrată. Să-și unească eforturile pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor și a ridica nivelul de trai la standardele europene și pentru modernizarea localităților, așa încât toți cetățenii să aibă acces la servicii și utilități de calitate, la nivel european. Să asigure interconectarea tuturor sistemelor de infrastructură la piața europeană - electric, de transport de gaze, rutier, feroviar, de comunicații - pentru a exclude orice tip de șantaj și a asigura independența Republicii Moldova de a se dezvolta liber și fără constrângeri. Să condamne cu fermitate războiul ilegal și inuman început de Rusia în Ucraina care subminează stabilitatea și afectează grav întreaga regiune, inclusiv Republica Moldova, și să ia o poziție clară împotriva persoanelor care au declanșat războiul, a celor declarate criminali de război de instituțiile internaționale și a celor care susțin războiul și participă la destabilizarea situației din regiune și din țara noastră. Având în vedere dezideratul cetățenilor Republicii Moldova de a transforma țara pe calea europeană, facem apel la instituțiile Uniunii Europene să continue sprijinul acordat țării noastre și să accepte Republica Moldova în familia europeană după îndeplinirea condițiilor de aderare. Aderarea la Uniunea Europeană este drumul ales cu fermitate de Republica Moldova”.

România vrea derogare pentru vânarea urșilor (sursa: Facebook/Greenpeace Romania)
Mediu

România vrea derogare pentru vânarea urșilor

România vrea derogare pentru vânarea urșilor. Autorităţile trebuie să implementeze soluţii pe termen lung care să prioritizeze conservarea biodiversităţii, în loc să satisfacă solicitările vânătorilor, care pretind "cote preventive" de împuşcare a urşilor de trei ori mai mari şi derogări de la Directiva Europeană pentru Habitate, susţin activiştii organizaţiei de mediu Greenpeace, într-un comunicat de presă transmis marţi. România vrea derogare pentru vânarea urșilor "În conformitate cu Directiva Europeană privind Habitatele şi alte patru Convenţii Internaţionale, urşii sunt incluşi în Anexa II ca specie strict protejată. Asta înseamnă că statele-membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a menţine sau restabili populaţiile de urşi în arealul lor natural. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În loc să protejeze urşii, eforturile de lobby ale industriei vânătorii încearcă să impună pentru a reintroduce practicile comerciale ale vânătorii la trofeu şi ale turismului de tip safari, înlocuind gestionarea durabilă a interacţiunilor dintre om şi urs cu o strategie crudă şi ineficientă: uciderea aleatorie a urşilor. Ministerul Mediului din România încă nu a realizat un recensământ oficial al populaţiei de urşi din ţară şi nu face mare lucru pentru a preveni tăierile ilegale şi nesustenabile de păduri care distrug habitatele vieţii sălbatice. Urşii sunt, astfel, împinşi mai aproape de comunităţile umane, unde găsesc adesea hrană uşor accesibilă la puncte de hrănire amplasate în scopuri turistice şi, în multe alte cazuri, din pricina gestionării deficitare a deşeurilor. În loc să implementeze ca o măsură ineficientă, barbară şi dăunătoare, autorităţile ar trebui să se concentreze pe soluţii dovedite, cum ar fi gardurile electrice şi o mai bună gestionare a deşeurilor şi, mult mai important, să abordeze cauzele principală: defrişările, distrugerea habitatelor, supra-exploatarea pădurilor", precizează sursa citată. Expediție în cinci țări În acest context, reprezentanţii Greenpeace solicită parlamentarilor europeni să acţioneze pentru protejarea biodiversităţii, "nu în beneficiul industriei vânătorii". "Greenpeace cere autorităţilor să efectueze o analiză cuprinzătoare a situaţiei şi să implementeze soluţii pe termen lung care să prioritizeze conservarea, în loc să satisfacă cererile vânătorilor, care pretind de împuşcare a urşilor de trei ori mai mari şi derogări de la Directiva Europeană pentru Habitate. Citește și: Activiștii de mediu ar putea fi primiți chiar pe covorul roșu de la Cannes anul acesta Membrii Comisiei pentru Petiţii a Parlamentului European vin în România pentru a evalua cota triplă de ucidere a urşilor propusă de Ministerul Mediului din România, autorităţile locale şi asociaţiile de vânători", se menţionează în comunicat. Activişti Greenpeace, experţi şi iubitori ai naturii pornesc într-o expediţie de 40 de zile prin cinci ţări carpatice: România, Ucraina, Ungaria, Slovacia şi Polonia. Caravana acestora, denumită "Mobile Rescue Station", are ca obiectiv crearea unei alianţe a celor care apără Carpaţii şi de a atrage atenţia asupra lipsei de protecţie strictă a ultimelor păduri virgine şi seculare ale Europei.

România nu poate produce pentru Ucraina (sursa: Facebook/Florin Spataru)
Economie

România nu poate produce pentru Ucraina

România nu poate produce pentru Ucraina. Uniunea Europeană se pregătește să cheltuiască două miliarde de euro pentru a cumpăra un milion de obuze de calibru 152 și 155 mm pentru Ucraina. Florin Spătaru (foto), ministrul Economiei din România, a declarat pentru Defapt.ro că va aloca fonduri pentru începerea producției pentru aceste tipuri de muniții pentru Ucraina doar dacă vor exista comenzi certe de la Bruxelles. Până atunci, însă, România trebuie să facă rost de pulberi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministrul Florin Spătaru susține, pe de altă parte, că România nu a produs vreodată muniție de artilerie de calibru 155 mm. Dar este contrazis de Viorel Popa, directorul Uzinei Mecanice Plopeni, care susține că s-a produs până în 1986 și că ar putea relua producția de muniție în maxim șase luni, dacă ar avea bani pentru investiții. Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, este mult mai sceptic cu privire la declarațiile ministrului Spătaru, despre care spune că a promis mult la nivel declarativ, dar nu a realizat nimic pentru industria de apărare românească. Miza: un milion de obuze Uniunea Europeană a aprobat alocarea a două miliarde de euro pentru achiziția și livrarea de muniție către Ucraina. Josep Borell, șeful diplomației europene, a anunțat la finalul lunii martie că statele membre au convenit să ofere Ucrainei un milion de obuze de artilerie calibru 155 mm în următoarele 12 luni. Planul lui Borell prevede ca muniția de un miliard de euro să fie livrată inițial din stocurile proprii ale statelor membre cărora li se va rambursa în jur de 60% din valoarea muniției prin fondul Facilitatea Europeană pentru Pace. Ulterior, din același fond, va fi alocat încă un miliard de euro pentru achiziția comună de obuze pentru Ucraina. De această achiziție se va ocupa Agenția Europeană pentru Apărare sau o asociere de cel puțin trei state. "Nu se justifică economic", dar "o facem" Întrebat ce tipuri de muniție va vinde România prin acest program european pentru Ucraina, ministrul Florin Spătaru nu a știut să răspundă clar. Dar s-a ascuns în spatele întâlnirii pe care a avut-o în România cu Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, și a unor oferte făcute cătorva state UE. "Când a venit comisarul Breton aici l-am dus la Dragomirești și la Plopeni. Și i-am arătat: uite, putem să producem asta, putem să producem asta. Bineînțeles, în funcție de tipurile de muniții care se doresc a fi achiziționate, vom veni cu acele oferte. Pot să vă spun un singur lucru. România nu a produs niciodată muniție de 155, ca să ne înțelegem! Niciodată! E muniție pe care nu avem la ce să o folosim. Ca să ne uităm la ea în curtea școlii? Nu cred că se justifică economic", a declarat Florin Spătaru. Deși pare că se contrazice, ministrul Spătaru a spus că a cerut Centrului de Cercetare al Romarm un proiect cu costurile totale pentru o linie completă de producție a muniției de 155 mm. "Proiectul este pe masă. Acum vrem să vedem cum facem această investiție. De făcut o facem!", a spus hotărât ministrul. România nu poate produce pentru Ucraina Industria de apărare românească, din subordinea Ministerului Economiei, ar putea să producă în schimb muniția de calibru 152 mm, de tip sovietic, pentru Ucraina. În acest caz ministrul Spătaru ar fi cerut o evaluare a echipamentelor să vadă dacă mai pot fi puse în funcțiune. "Ce ne-ar mai trebui ca să facem lucrul ăsta? Câtă muniție putem să producem? Ca să putem să le spunem când se va face acest apel de achiziție comun ca să putem participa și noi. Aici vorbim de muniție non-NATO și vă pot spune că este vorba de muniția de 152. A fost produsă în România, nu a mai fost achiziționată. Avem aceste echipamente, mai trebuie să facem niște mici modernizări și-am putea să producem", a mai spus ministrul Spătaru. Ulterior a mai menționat că mecanismul de achiziție al Uniunii Europene nu este încă clar. Însă, în ultima comunicare primită de la Bruxelles s-ar menționa că se vor cumpărare și obuze de 152 mm. În acest context, spune el, le-a cerut oficialilor Romarm și celor din industria de apărare să vină și să îi spună de câți bani au nevoie pentru instalațiile de producției a muniției pentru a-i aloca pe loc. Dar nu înainte de a primi o comandă fermă de la Uniunea Europeană. "Eu mă apuc să fac achiziții dacă n-am un contract, dacă n-am o comandă? Dacă n-am comandă, de ce m-aș apuca să achiziționez? Putem să producem 152, 122 și alte tipuri de muniție. Deocamdată nu avem pulberea necesară, trebuie cumpărată. Nu din Serbia, în nici un caz din Serbia", a declarat ministrul. Ministrul, contrazis: România a produs calibrul 155 Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA), a fost primul care l-a contrazis pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că România a produs muniție de calibru 155 înainte de anii '90. "După 1990 am început să vindem la fier vechi prese și alte instalații folosite la fabricația acestui obuzier cu lovitură la distanță mare și cu cheltuieli mici. Noi am produs 155 la Plopeni. Tohani a colaborat pe muniția mare, participa cu anumite componente la Plopeni. Sunt loviturile cele mai ieftine și cele mai eficiente", a declarat sindicalistul Bucuroiu. E nevoie de investiții mari Președintele ASIAA atrage atenția că industria de apărare românească nu este pregătită pentru a participa la programul "arme pentru Ucraina" al Uniunii Europene. Dar pentru a participa la acest program este nevoie de investiții majore și rapide din partea Ministerului Economiei. "În momentul de față, dacă nu găsim o firmă specializată pe asemenea linii de fabricație, nu avem cum să facem 155. Ne trebuie un partener din afară, investițiile se fac destul de greu pentru că aprobările se obțin foarte greu. Eu nu văd cum să intrăm pe acest program. Am zis că nu vom intra nici pe programul de cercetare de 13 miliarde de euro pentru că nu avem cu ce să intrăm. Trebuie gândit foarte bine ce vrea să facă România. Și de acolo să se plece cu programele de investiții. Dacă se merge doar pe declarații, nu se va face niciodată", a spus Bucuroiu. Spătaru, contrazis din nou: Am făcut 155 până în 1986 Viorel Popa, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni, îl contrazice și el pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că ultima producție de muniție de 155 mm a fost în anul 1986. "Nu era făcută complet la noi. Tohani vene cu componente, tuburile se făceau la Metrom. Ultima asamblarea a fost în 1986. Da, putem să producem muniție calibru 155. Avem nevoie de omologare din nou și, bineînțeles, de documentație", a declarat Viorel Popa. El a explicat că în cazul în care producția de 155 mm s-ar face pentru Armata Română, ar fi nevoie de omologare. Motiv pentru care producția ar începe într-un an. Dar dacă s-ar face pentru piața externă, fără omologare, producția ar putea să înceapă în patru – șase luni. "Noi nu am prins nici un contract cu Ucraina. N-am produs și n-am vândut nici măcar un obuz pentru Ucraina", a spus mâhnit Viorel Popa. Secrete comerciale, date concurenței Directorul de la Plopeni a rămas cu un gust amar în urma vizitei făcută de delegația condusă de comisarul Thierry Breton la Uzina Mecanică Plopeni. "Să fim clar pentru ce au venit ei: dacă câștigă contractul de blindate (pentru MApN - n.r.), vor să facă muniția la noi ca să nu o mai aducă tocmai de prin Franța. Ei pentru asta au venit, nu au venit pentru Ucraina", a declarat directorul Popa. Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului Tot el a mai spus că în urma întâlnirii a fost nevoit să le pună "pe tavă" oficialilor francezi toate documentele strategice de la Plopeni. "Din punctul meu de vedere a fost o mare prostie. Pentru că nici o altă unitate de producție de armament nu a acceptat un audit din partea unui concurent (compania franceză Nexter – n.r.). Ei erau concurenți cu noi, indiferent care era treaba. Ei au cerut chestionare întregi. Ne-am trimis chestionare pe care noi le-am completat cu costuri de producție, capacitate, furnizori, toate nebuniile. Aceste informații nu se dau. Eu dacă mă duc la Nexter sau în Bulgaria nu îmi dau astfel de informații. Le-am dat firmelor respective conform înțelegerilor bilaterale pe care le-am avut. La Nexter, la ăștia din Bulgaria, cei din Anglia. Nexter este din Franța", a spus supărat directorul Viorel Popa.

Boloș nu are vești despre PNRR (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Economie

Boloș nu are vești despre PNRR

Boloș nu are vești despre PNRR. Cadrul pentru continuarea proiectelor în programele cu finanţare din fonduri europene 2021-2027 a fost agreat cu Comisia Europeană, iar în scurt timp va ajunge în Guvernul României o ordonanţă de urgenţă în acest sens, a anunţat, luni seara, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş. Boloș nu are vești despre PNRR "Dragilor, zilele acestea sunt într-o vizită de lucru la Bruxelles pentru discuţii despre investiţiile strategice care se desfăşoară în acest moment în România. Peste tot pe unde am fost prin ţară am primit de la primari întrebarea . Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ei bine, am agreat astăzi cu Comisia Europeană cadrul pentru continuarea proiectelor în programele cu finanţare din fonduri europene 2021-2027, iar în scurt timp va ajunge în Guvernul României un OUG în acest sens. Practic, ne asigurăm că nu se vor bloca proiectele de infrastructură de transport (cum ar fi Sibiu-Piteşti), intrastructura de apă-canalizare, infrastructura locală şi judeţeană de transport, proiectele de investiţii în domeniul mobilităţii urbane, dar şi proiectele din domeniul investiţiilor în sănătate şi infrastructura educaţională", a notat Boloş, pe pagina sa de Facebook. Citește și: USL 2.0 închide România. Ipocrizia maximă: PNL dă PSD mandatul de premier în numele fondurilor PNRR, dar Planul este pus în pericol de pensiile speciale susținute de ambele partide Potrivit acestuia, beneficiarii publici vor avea asigurat cadrul de programare necesar, lucru care va fi operaţionalizat printr-o serie de modificări ale programelor 2021-2027. "Deci, nu vom întrerupe fluxurile financiare şi decontările aferente proiectelor acestora pe parcursul tranziţiei de la o perioadă de programare la alta", a dat Boloş asigurări.

Dependența de gazele rusești este istorie Foto: Gazprom
Eveniment

Dependența de gazele rusești este istorie

Dependența de gazele rusești este istorie: în Europa, depozitele de gaze sunt pline în proporție de 62% și, potrivit unor analiști din domeniu, problema este, acum, că oferta este prea mare. În România, depozitele sunt pline în proporție de 50%, scrie Profit, care amintește că, în 2022, acest nivel a fost atins abia la 16 iulie. La 18 aprilie, Gazprom prevestea că țărilor din UE la va fi foarte greu să-și umple depozitele de gaz. FT: UE și G7 vor să interzică redeschiderea conductelor pe care Moscova a tăiat gazele Grupul celor șapte puteri industriale (G7) și Uniunea Europeană vor interzice importurile de gaze rusești pe conductele pe care Moscova a tăiat livrările, a relatat, azi, Financial Times, citând oficiali implicați în negocieri. Decizia, care urmează să fie finalizată de liderii G7 la summitul de la Hiroshima care începe vineri, va împiedica reluarea exporturilor de gaze rusești prin conducte pe rutele către țări precum Polonia și Germania, unde Moscova a întrerupt livrările anul trecut, a precizat ziarul. Dacă decizia va fi aprobată, aceste restricții vor fi primele impuse exporturilor prin conductele Moscovei, de la începutul războiului din Ucraina UE lucrează în prezent la cel de-al 11-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Natural gas purchases needed to refill Europe’s storage sites are slower than usual for this time of year despite a recent price drop with some buyers betting on a further slump https://t.co/Xpt4Shnci9— Bloomberg Markets (@markets) May 8, 2023 Dependența de gazele rusești este istorie „Europa a parcurs un drum lung de la acumularea frenetică de stocuri care a dus la creșterea prețurilor la gazele naturale în urmă cu un an. La 9 mai 2023, depozitele de gaze naturale din Europa erau pline în proporție de 62% (...) Iar acest lucru duce la scăderea prețurilor la gaze. În august 2022, contractele futures pe gaze TFF olandeze, contractul european de referință, au atins 243,72 euro (265,94 dolari) pe megawatt-oră (MWh) (…) În noiembrie, câteva zeci de petroliere cu gaze lichefiate stăteau în largul coastelor Spaniei, așteptând o nouă creștere a prețurilor înainte de a-și vinde încărcătura. Dar iarna grea nu s-a materializat, cererea a rămas scăzută, iar Europa a încheiat iarna cu un nivel record al stocurilor de gaze naturale pentru luna martie, potrivit datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe. Prețurile au scăzut pe parcursul lunii ianuarie și în primăvară, ajungând la 34,78 euro (37,95 dolari) la 12 mai, o scădere de 150% față de august 2022”, scrie Quartz.com. Însă Goldman Sachs apreciază că prețul va crește din nou la iarnă, ajungând la 90 de euro/Mwh sau chiar peste 100 de euro, dacă iarna este grea. Scăderea prețului la gaze nu garantează că, în lunile următoare, consumatorii europeni vor scăpa de facturile ridicate la energie, atrage atenția publicația. Având în vedere că se transportă foarte puțin gaz din Rusia, mai mulți factori ar putea provoca o fluctuație a prețurilor: o iarnă friguroasă, o concurență sporită pentru gaze lichefiate din Asia sau o utilizare sporită a gazului de către europeni ar putea pune la încercare chiar și rezervele de gaz complet aprovizionate, ceea ce ar putea duce la o nouă creștere a prețurilor. În România, depozitele de gaze sunt pline în procent de 50%, arată Profit. Anul trecut, la 13 mai, erau la doar 25,9%.

UE, subvenții masive pentru investiții "verzi" (sursa: Facebook/Northvolt)
Mediu

UE, subvenții masive pentru investiții "verzi"

UE, subvenții masive pentru investiții "verzi". Grupul suedez Northvolt va investi câteva miliarde de euro pentru construirea unei fabrici de celule de baterii - gigafactory - în Germania, care va putea aproviziona anual aproximativ un milion de vehicule electrice, se arată într-o declaraţie comună a Guvernului german şi a producătorului de baterii litiu-ion. UE, subvenții masive pentru investiții "verzi" Executivul de la Berlin şi landul Schleswig-Holstein vor acorda subvenţii pentru acest proiect din Heide, nordul Germaniei, care va fi supus spre aprobare Comisiei Europene. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În martie, Comisia Europeană a anunţat că a relaxat prevederile referitoare la ajutoarele de stat, pentru a permite statelor membre UE să acorde ajutoare de stat companiilor, pentru a le încuraja să rămână pe continent în loc să se mute în America de Nord, profitând de subvenţiile acordate de SUA (IRA). Programul american de investiţii (Inflation Reduction Act, IRA), un pachet de 369 de miliarde de dolari, prevede distribuirea de subvenţii pentru industriile verzi, precum fabricarea de baterii pentru vehiculele electrice sau producţia de panouri solare. Și Tesla produce baterii în Germania Investiţia Northvolt va crea 3.000 locuri de muncă directe în Heide şi mii de locuri de muncă indirecte în industria auto şi sectorul serviciilor din regiune. Construcţia ar putea demara în 2023 iar livrările de de celule de baterii ar putea începe în 2026, a informat compania. Citește și: EXCLUSIV Primarul Minea de la Chiajna a ascuns 14 case și terenuri: a declarat doar opt, dar DNA i-a pus sechestru pe 22. Edilul a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia cu 45 de milioane de lei de la buget Şi Tesla anunţa în februarie că a început asamblarea bateriilor în Germania, folosite la vehiculele produse la Brandenburg. Joi, ProLogium din Taiwan a anunţat că a ales Franţa ca sediu pentru prima sa uzină de baterii pentru vehiculele electrice de peste hotare.

Maia Sandu publică în The Economist Foto: Facebook
Eveniment

Maia Sandu publică în The Economist

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, publică un eseu în The Economist, în care scrie: „Războiul nemilos și lipsit de sens al Rusiei împotriva Ucrainei ar trebui să ne facă pe noi și pe alte țări să cedăm sub presiune. Nu o vom face”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Eseul este intitulat „Eforturile Rusiei de a destabiliza Moldova vor eșua, afirmă președintele acesteia. Maia Sandu consideră că țara sa este destinată să adere la UE”. Maia Sandu publică în The Economist „Războiul nemilos și lipsit de sens al Rusiei împotriva Ucrainei ar trebui să ne facă pe noi și pe alte țări să cedăm sub presiune. Nu o vom face. În calitate de președinte, sunt încurajat să văd rezistența și perseverența poporului nostru în fața crizelor întrepătrunse: războiul de la ușa noastră, șantajul energetic al Rusiei și inflația în creștere, recesiunea economică și protestele înscenate care au rezultat. Cetățenii noștri au rămas fermi, iar parteneriatele noastre cu prietenii și aliații ne-au ajutat să trecem peste furtună. Moldova devine mai puternică. Aceasta este o criză care cred că va consolida, nu va rupe, țara noastră și va stabili direcția în care vom călători în următoarele decenii”, scrie președintele Republicii Moldova. Ea descrie, în eseul publicat de The Economist, războiul hibrid dus de Rusia împotriva țării pe care o conduce și modul în care România și UE au ajutat-o. „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este o invazie militară. Asaltul ei asupra Moldovei este hibrid și este conceput pentru a ne destabiliza și a ne forța, pe noi, ca și pe Ucraina, să ne întoarcem pe orbita Moscovei. Strategia nu a reușit în Ucraina și nu va reuși nici în Moldova. Am menținut linia de rezistență mai bine de un an și vom continua să facem acest lucru. Luptăm împotriva acestei ofensive hibride prin consolidarea rezistenței noastre, prin reformarea instituțiilor noastre și prin apropierea de UE. Interconexiunile energetice cu România și cu alte țări europene ne-au ajutat să rezistăm șantajului cu gazele, să accesăm noi surse de energie și să menținem lumina aprinsă și casele încălzite în timpul unei ierni dificile. Ne-am reorientat exporturile către noi piețe și am menținut economia în funcțiune. Două treimi din schimburile noastre comerciale sunt cu UE”, arată Maia Sandu. Moldova vrea ca, în 2024, să înceapă negocierile de aderare la UE Ea roagă însă Uniunea Europeană să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova în 2024: „Acest pas ne va da impulsul de care avem nevoie pentru a susține reformele și pentru a consolida poziția Moldovei ca viitor membru”. „Lumea s-a schimbat dramatic din februarie anul trecut, dar nu în modul în care s-ar fi așteptat cei care au comandat războiul. Ei au sperat să ne forțeze, împreună cu Ucraina, să privim înapoi, dar au reușit doar să ne întărească hotărârea de a rămâne parte a lumii libere. Au sperat să slăbească securitatea colectivă a Europei, dar, în schimb, noi am consolidat-o. Au vrut ca fragilitatea să înlocuiască agilitatea, dar a fost încă o eroare de calcul. Noi nu facem decât să devenim și mai agili pe măsură ce ne continuăm traiectoria europeană. Republica Moldova, un viitor membru al UE, este fermă, puternică și încrezătoare”, își încheie Maia Sandu eseul. Citește și: Penurie șocantă de medicamente la un spital de provincie: o fiolă de calmant împărțită între doi pacienți ieșiți din operație! Medicii operează fără analize preliminare, fiindcă nu sunt bani

Academia Română, proiect european de mediu (sursa: Facebook/Institutul de Economie Mondiala)
Mediu

Academia Română, proiect european de mediu

Academia Română, proiect european de mediu. Institutul de Economie Mondială (IEM) al Academiei Române anunţă finalizarea unui proiect ce vizează stimularea cercetării şi inovării în domeniul mediului şi schimbărilor climatice şi încurajarea participării directe a cercetării româneşti la competiţii deschise la nivel european. Academia Română, proiect european de mediu Potrivit unui comunicat transmis marţi, scopul proiectului a fost crearea şi dezvoltarea unui Centru suport în cadrul Institutului de Economie Mondială al Academiei Române, care să sprijine cercetătorii în scrierea şi depunerea mai multor proiecte de cercetare în programul-cadru al Uniunii Europene Orizont 2020. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Proiectul dezvoltat de Institutul de Economie Mondială a beneficiat de o finanţare nerambursabilă în valoare de 1.985.537,55 lei, fiind cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014 - 2020. La finalizarea proiectului, după trei ani de activitate (aprilie 2020 - aprilie 2023), Institutul raportează o serie de rezultate concrete, între care, cele mai importante sunt: crearea şi funcţionalizarea Centrului suport pentru aplicaţii în Orizont 2020 sau alte programe UE şi internaţionale, realizarea a opt parteneriate de cercetare împreună cu organizaţii europene în domeniul mediu şi schimbărilor climatice, perfectarea a 17 parteneriate bilaterale cu instituţii din România şi din Uniunea Europeană. Proiecte pentru competiţii deschise în Orizont 2020 Pe parcursul desfăşurării proiectului, Institutul de Economie Mondială a organizat cu cercetătorii interesaţi 12 seminare de informare privind oportunităţi de finanţare, apeluri deschise în domeniile ştiinţifice vizate de proiect şi posibili parteneri, precum şi zece ateliere de lucru pentru pregătirea unor propuneri de proiecte la competiţii deschise în Orizont 2020 sau alte programe de cercetare din cadrul UE. Citește și: Norvegia, furnizor major de energie pentru Europa, îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor sale submarine strategice Centrul suport din cadrul Institutului de Economie Mondială al Academiei Române va continua să asigure îndrumare cercetătorilor interesaţi să scrie şi să depună proiecte de finanţare în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, punându-le la dispoziţie atât ghidurile, cât şi bazele de date realizate, precizează sursa citată.

UE, muniție pentru Ucraina, un miliard (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

UE, muniție pentru Ucraina, un miliard

UE, muniție pentru Ucraina, un miliard. Statele membre ale Uniunii Europene au finalizat miercuri o schemă pentru achiziţionarea în comun de muniţii pentru Ucraina, după săptămâni de divergenţe legate de acordarea contractelor, spre iritarea liderilor de la Kiev. UE, muniție pentru Ucraina, un miliard Ambasadorii celor 27 de stat membre au aprobat acordul în cadrul reuniunii COREPER (Comitetul reprezentanţilor permanenţi pe lângă UE). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Suedia, care asigură preşedinţia semestrială prin rotaţie a Consiliului UE, a declarat că ambasadorii statelor membre au aprobat decizia "de a sprijini forţele armate ucrainene cu 1 miliard de euro pentru achiziţionarea comună de muniţii şi rachete". Schema de achiziţii comune face parte dintr-un efort mai amplu al UE de a obţine un milion de obuze pe an cu scopul refacerii stocurilor naţionale, dar şi pentru a ajuta Ucraina. Franța, o eternă cârcoteală Ţările membre conveniseră deja să limiteze schema la companii din Uniunea Europeană şi din Norvegia, ţară ce are legături economice strânse cu blocul comunitar. Dar mai mulţi diplomaţi au afirmat că Franţa, care susţine consolidarea sectorului apărării european, a insistat ca însăşi producerea muniţiilor să aibă loc în Europa. Această poziţie a provocat nemulţumirea altor ţări din UE, printre care statele est-europene, ţările baltice, Germania şi Olanda, care s-au declarat sceptice. Ele susţin că industria europeană nu are capacitatea de a produce suficiente obuze rapid, fără a utiliza componente din afara Uniunii Europene. Citește și: Spionii ruși au reușit să importe din Uniunea Europeană tehnologii avansate, în pofida sancțiunilor (Financial Times) Luna trecută, ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, şi-a exprimat frustrarea faţă de faptul că acordul nu a fost încă pus în practică, avertizând că respectivul "cost al inacţiunii este măsurat în vieţi umane".

Pensiile speciale, răspândite în toată Europa (sursa: Facebook/European Commission)
Economie

Pensiile speciale, răspândite în toată Europa

Pensiile speciale, răspândite în toată Europa. Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au scheme de beneficii, destinate unor anumite categorii profesionale, care prevăd un prag mai mic de vârstă pentru pensionare și avantaje financiare. Pensiile speciale, răspândite în toată Europa Extra-beneficiile sunt acordate fie sub forma unor pensii mai mari decât cele obișnuite, fie prin adaosuri, prin subvenții lunare, acordate pe viață. În unele cazuri, aceste pensii speciale pot fi și moștenite. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit celor mai recente date europene, Portugalia și România sunt pe primele locuri în Uniunea Europeană, având cele mai multe categorii profesionale care beneficiază de aceste scheme. La polul opus se situează Suedia, țară care nu oferă nici o formă de pensie "de lux", bazată pe statutul profesional. Cum majoritatea acestor tratamente preferențiale au fost introduse cu mult timp în urmă, din motive care azi sunt din ce în ce mai greu de justificat, tendința reformelor naționale din țările Uniunii Europene este de le a elimina. Pensie specială acordată doar 20 de ani Recent, presa din Portugalia a dezvăluit că în propunerea pentru bugetul statului din 2023 sunt incluse, pe lângă pensiile speciale, și subvențiile pe viață acordate foștilor politicieni și magistrați, care vor costa statul portughez 8,63 milioane de euro. Ce sunt aceste subvenții? Între 1985 și 2005, funcționarii guvernamentali și deputații (precum și judecătorii Curții Constituționale) aveau dreptul la o subvenție pe viață din momentul în care împlineau opt sau 12 ani în funcție (consecutivi sau interpolați), indiferent de vârstă. Subvenția lunară pe viață se calculează în cotă de 4% din salariul de bază, pe an de serviciu, corespunzătoare datei încetării funcției, în limita a 80% și poate fi acumulată cu alte pensii și venituri. Se plătește prin CGA (Caixa Geral de Aposentação, Fondul de pensii al funcționarului public) și, de la vârsta de 60 de ani a beneficiarului, suma se dublează. În 2005, la inițiativa Guvernului condus de José Sócrates, dreptul la subvenția pe viață a fost revocat, însă fără efecte retroactive. Prin urmare cei care o primeau deja o primesc în continuare. Și oricine avea la acel moment dreptul la subvenția pe viață (adică împlinise deja opt sau 12 ani în funcție) mai avea dreptul să o solicite – fapt ce a provocat în 2005 o goană după aceste subvenții, numărul beneficiarilor crescând substanțial. 35 de grupuri profesionale cu extra-pensii Potrivit unor date ale CGA din 2022, în Portugalia există 35 de grupuri de regimuri speciale de pensionare, printre care judecătorii, militarii sau instituțiile publice – precum Banco de Portugal. Însă nu toate detaliile privind meseriile incluse în aceste regimuri sunt cunoscute publicului, CGA invocând "confidențialitatea datelor". O pensie specială poate reflecta, în mare măsură, un salariu foarte mare, însă regulile diferă, fie în numărarea anilor de vechime în muncă (care în cazul magistraților se dublează), fie în formula de calcul. Astfel, beneficiarii unor pensii speciale nu sunt doar cei care și plătesc taxe mari. "Un militar poate poate intra în rezervă la vârsta de 50 de ani, poate primi și pensie, dar și salariul pentru cei cinci ani anteriori pensionării, iar asta reprezenta un avantaj de multe mii de euro, chiar dacă pensia în sine nu e mare", comentează Jorge Bravo, specialist în asigurări sociale și profesor la Nova IMS. În Portugalia, judecătorii și procurorii sunt categoriile profesionale care beneficiază de cele mai mari pensii – peste 6.290 de euro. Cei care optează pentru pensionare, cale preferată de mulți, pot avea o pensie echivalentă cu ultimul lor salariu, pensia actualizându-se pe măsură ce crește numărul personalului activ. Pensie mai mare decât salariul, în Portugalia Până în 2020, existau și mai multe avantaje, pentru judecătorii care se pensionau și care aveau de câștigat la pensie mai mult decât dacă ar fi lucrat, deoarece calculul pensiei excludea taxele (azi 11%), pensia devenind astfel mai mare decât salariul. Azi, regulile pentru o pensie specială sunt apropiate de cele ale regimului general în ceea ce privește vechimea în muncă, însă nu și a beneficiilor financiare. Iar pentru unele funcții, cum ar fi Președintele Curții Supreme Administrative, fiecare an de vechime se dublează. "Judecătorii Curții Constituționale beneficiază de cea mai favorabilă schemă de pensii aplicabilă funcționarilor publici", se arată în legea organică a TC (Tribunal de Contas, Biroul de audit), căci oferă avantaje atât în accesarea pensiei, cât și în calculul acesteia. Legea stabilește că, în cele șase luni de la încetarea funcției, judecătorii "pot solicita pensionarea voluntară din acea funcție". Iar condițiile pentru a putea face acest lucru, unice printre regimurile pensiilor speciale în vigoare, prevăd că judecătorii au nevoie doar de zece ani de serviciu, consecutivi sau interpolați, și să îndeplinească mandatele până la final. Militari și polițiști Pensia este egală cu remunerația unui judecător consilier în serviciu activ, dedusă din contribuția la CGA. Regulile mai prevăd că pensia crește în aceeași proporție cu salariul judecătorilor în funcție. Astfel, cu doar un deceniu de muncă, aceștia pot primi o pensie egală cu ultimul salariu, care va urmări evoluția salariului actual. În prezent, în Portugalia, printre beneficiarii regimurile care generează pensii avantajoase (peste 5.000 de euro) se mai numără militarii sau polițiștii, dar și directorii de școli private care, în anii 1980 și 1990, au încheiat contracte cu statul și și-au văzut pensiile echivalate, printr-o lege din 1987, cu cele ale funcției publice de atunci (pensia lor fiind egală cu ultimul salariu). Trei sisteme de pensii, plus cele speciale, în Franța În prezent, în Franța, statul cheltuiește aproape șase miliarde de euro pe an pentru schemele de pensii speciale acordate angajaților EDF (Électricité de France), Engie, SNCF (La Société nationale des chemins de fer français) și RATP (Régie autonome des transports parisiens) În Franța, există trei sisteme majore de securitate socială. În primul rând, schema generală, care privește aproximativ 80% dintre lucrători, în principal salariați din sectorul privat. Apoi, sistemul agricol de care depind angajații agricoli și fermierii. Și, în sfârșit, schema pentru lucrători independenți și neagricoli. Însă, pe lângă aceste trei scheme principale de asigurări sociale, există și un alt pilon major - cel al schemelor speciale. Acestea datează din 1946 și vizează profesii sau companii foarte specifice, funcționând în baza unor reguli diferite de cele ale celorlalte sisteme majore de securitate socială. De la lucrători în gaze până la Operă În Franța schemele pentru pensiile speciale pot fi clasificate în trei categorii principale: serviciul public, companii și organisme publice și categorii diverse (precum angajații Operei Naționale din Paris). În detaliu acestea sunt destinate funcționarilor publici, Banque de France, RATP, SNCF, minelor, personalului Operei Naționale din Paris și al Comédie Française, angajaților porturilor din Paris și Bordeaux, marinarilor din Instituția Națională a Invalizilor Navali, Cultelor, Grefierilor și Notarilor, Senatului parlamentar, angajaților Adunării Naționale, EDF și GDF (pentru Industriile Electrice și Gaze), lucrătorilor din unitățile industriale de stat și agenților autorităților locale. Angajații din aceste domenii au posibilitatea de a se pensiona înainte de vârsta legală de 62 de ani. Astfel, în timp ce în 2017, vârsta medie de pensionare era de 63 de ani în regimul general, aceasta a fost de 57,7 ani pentru angajații din domeniul industriilor Electrice și Gaze, 56,9 ani pentru cei din SNCF și 55,7 ani pentru angajații RATP. Pentru profesiile care implică un grad ridicat de risc, vârsta de pensionare scade și mai mult - polițiștii, controlorii de trafic aerian, gardienii, șoferii RATP sau SNCF, lucrătorii de la canalizare pot pleca de la vârsta de 52 de ani. Gunoierii, asistenții medicali sau chiar vameșii au posibilitatea de a ieși la pensie la vârsta de 57 de ani. Și financiar, schemele speciale prevăd condiții mai avantajoase, deoarece calculul pensiei nu se realizează în funcție de cele mai bune 25 de salarii, precum prevede schema generală, ci în mod diferit, în funcție de profesie. De exemplu, pentru grefieri sau notari, se iau în calcul cele mai bune salarii din zece ani de muncă, pentru marinari, ultimii trei ani, iar pentru funcționarii publici sau feroviari, ultimele șase luni. În plus, pensiile speciale pot fi moștenite - moștenitorii beneficiarului unei pensii speciale având dreptul să primească, pe toată perioada vieții, jumătate din valoarea acesteia. Macron a reformat doar 7% din pensiile speciale În 2022, președintele Macron susținea eliminarea pensiilor speciale invocând faptul că acestea țin de trecut, iar motivele care au stat la baza înființării acestora "nu se mai potrivesc realității țării". Anul acesta, în plin tumult al reformei pensiilor, Senatul a votat eliminarea mai multor scheme speciale. În fapt, s-a decis doar eliminarea beneficiilor angajaților din domeniul electricității și gazelor, ai RATP-ului și câteva micro-scheme, precum cea aplicată angajaților Banque de France sau a Consiliul Economic, Social și de Mediu (Cese) – care reprezintă doar 7% din membrii tuturor schemelor speciale. În vizor nu au intrat marile schemele speciale destinate funcționarii publici, care prind cea mai mare parte a pensiilor speciale. În plus, reforma nu se va aplica actualilor beneficiari ai acestor scheme, protejați de celebra "clauză a bunicului" (expresie folosită pentru a descrie implementarea în viitor a unei reforme, fără ca aceasta să aibă impact în prezent), ceea ce înseamnă că primele "roade" se vor vedea după aproximativ patruzeci de ani și chiar mai mult, luând în calcul și moștenitorii acestor pensii speciale. În Germania, funcționarii publici sunt regi Nici în Germania nu există un sistem unificat de pensii, funcționarii publici federali beneficiind de o schemă de pensii diferită de sistemul general. Chiar dacă, din 2005, toate beneficiile legate de vârsta de pensionare au dispărut, spre deosebire de alți angajați care trebuie să plătească contribuții de asigurări sociale de aproximativ 20%, funcționarii publici sunt scutiți de orice contribuție. În plus, pensia funcționarilor publici reprezintă aproximativ 72% din salariul lor brut de muncă, ceea ce este peste media din sectorul privat, iar dacă un funcționar public activează în serviciu doar cinci ani, acesta are dreptul la o pensie minimă, în valoare de 1.897 de euro. Potrivit noilor cifre guvernamentale, în Germania pensiile generoase ale funcționarilor publici sunt aproape imposibil de obținut pentru angajații obișnuiți, care cotizează toată viața la fondul de pensii, pensia unui funcționar public putând ajunge la 5.018 euro. Belgia vrea eliminarea pensiilor speciale Chiar dacă până azi pensiile speciale au fost subiect tabu în Belgia (după cum le numește premierul Alexander De Croo), acestea trebuie luate în discuție în cadrul reformei pensiilor, pe care guvernul belgian își propune să o definitiveze până în vară. Potrivit lui De Croo, vârsta pivot de pensie a militarilor sau a angajaților SNCB (Société Nationale des Chemins de fer Belges), de 55 sau 58 de ani, "nu are sens și trebuie să trecem la un sistem corect". Citește și: Averea totală a oligarhilor ruși a crescut în 2022 cu 152 de miliarde de dolari (Forbes) Însă, în Belgia, nu doar militarii sau șoferii SNCB beneficiază de pensii speciale, ci și funcționarii publici, minerii, personalul de zbor din aviația militară, angajați ai RATP sau chiar jurnaliștii, și nu este vorba doar despre vârsta de pensionare, ci și de beneficii financiare. În cazul angajaților funcționarilor publici și ai angajaților RATP, cuantumul pensiei se calculează luând în considerare ultimele șase luni de salariu, față de cei mai buni 25 de ani din sectorul privat. CRP, fondul de pensii pentru agenții RATP, este în mare parte deficitar. În 2023, statul îi va plăti o subvenție de 810 milioane euro pentru a-l menține în echilibru, după ce în 2022 l-a subvenționat cu 753 milioane euro. Modelul suedez are regrete Deși Suedia, o țară care nu oferă pensii de lux bazate pe statutul profesional este dată de multe ori ca exemplu în ceea ce privește reforma sistemului de pensii, Karl Gustaf-Scherman, inițiatorul acestei reforme a declarat recent că "modelul suedez nu trebuie copiat", căci va sărăci populația în vârstă. Realizată în urmă cu 20 de ani, reforma a împins vârsta pivot de pensionare la 65 de ani, însă potrivit lui Scherman, suedezii nu pot munci până la acea vârstă, pentru a primi o pensie completă. Drept urmare se pensionează anticipat, primind o pensie redusă, confruntându-se în prezent cu pericolul sărăciei. Potrivit unui studiu din 2019 al fondului suedez de pensii, 72% dintre bărbații pensionari și 92% dintre femeile pensionare se confruntă cu lipsuri, din cauza unei pensii reduse, puterea de cumpărare, după reforma sistemului, fiind în plină cădere.

Ucraina este pregătită să reia exporturile către UE și Republica Moldova Foto: Twitter UN Development
Eveniment

Ucraina pregătită reia exporturile UE Republica Moldova

După luni de bombardamente brutale, Ucraina a reușit să-și repare rețeaua de transport de energie și este pregătită să reia exporturile către UE și Republica Moldova. Ministrul ucrainean al Energiei, Gherman Galușcenko a semnat, pe 7 aprilie, un decret care permite reluarea exporturilor de energie electrică în condițiile în care se înregistrează un surplus de capacitate de producție. Începând din septembrie 2022, Rusia a bombardat sistematic rețeaua ucraineană de producție și distribuție de energie, ceea ce a cauzat întreruperi constante ale curentului în întreaga țară, dar și în Republica Moldova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ucraina este pregătită să reia exporturile către UE și Republica Moldova „Sistemul energetic ucrainean funcționează fără restricții de consum de aproape două luni, cu capacități excedentare. Am obținut acest rezultat datorită muncii titanice a inginerilor energeticieni, a partenerilor noștri internaționali care au ajutat la restabilirea sistemului. Cea mai dificilă iarnă s-a încheiat. Următorul pas este deschiderea exporturilor de energie electrică, ceea ce va face posibilă atragerea de resurse financiare suplimentare pentru refacerea necesară a infrastructurii energetice distruse și deteriorate”, a declarat Galușcenko, relatează epravda.ua. #Ukraine plans to resume electricity exports to Western countriesThe energy infrastructure of Ukraine has been successfully restored and operates without interruption. This was stated by Minister of Energy Galushchenko. pic.twitter.com/zYVmQJg9bT— NEXTA (@nexta_tv) April 8, 2023 Ministrul a precizat că rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport ENTSO-E este autorizată să exporte o capacitate de 400 MW. Cu toate acestea, volumele efective de export pot fluctua în funcție de momentul zilei și de condițiile de piață, a explicat ministerul. Citește și: „Dacă vreți să înțelegeți viața de zi cu zi din Ucraina, gândiți-vă la lifturi” – Center for European Policy Analysis (CEPA) „Furnizarea de energie electrică consumatorilor noștri este o prioritate absolută. Prin urmare, exporturile de energie electrică vor funcționa cu condiția ca consumatorii ucraineni să fie alimentați cu energie electrică și pot fi întrerupte în cazul în care situația se schimbă”, a adăugat el, citat de newsmaker.md. Citește și: Nicușor Dan închide o regie care nu mai avea activitate de 23 de ani. Regia de Apă București, uitată cu un singur angajat și plină de datorii Potrivit lui Galușcenko, creșterea producției și deschiderea exporturilor este un răspuns al inginerilor ucraineni de energie electrică la bombardamentele rusești și la încercările de a distruge sistemul energetic. Massive blackout in northeastern #Ukraine after strikes on the power plant/plants in #Kharkiv. pic.twitter.com/b1NE6jvYT0— Military Advisor (@miladvisor) September 11, 2022 Exporturile au fost oprite din 11 octombrie, urmare a bombardamentelor rusești care au țintit infrastructura energetică a Ucrainei.

Albinele, în pericol: decimate de pesticide (sursa: pexels.com/Alexas Fotos)
Mediu

Albinele, în pericol: decimate de pesticide

Albinele, în pericol: decimate de pesticide. Comisia Europeană a salutat miercuri iniţiativa cetăţenească europeană "Salvaţi albinele şi fermierii! Către o agricultură propice albinelor pentru un mediu sănătos" şi recunoaşte importanţa sa, în special deoarece crizele interconectate legate de schimbările climatice, poluare şi pierderea biodiversităţii reprezintă provocări din ce în ce mai mari pentru agricultura şi securitatea alimentară a Europei. Albinele, în pericol: decimate de pesticide Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, succesul iniţiativei cetăţeneşti este un semn clar al sprijinului public larg pentru acţiuni în favoarea polenizatorilor, a biodiversităţii şi a agriculturii durabile. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În acest context, Comisia solicită Parlamentului European şi Consiliului să ajungă la acorduri rapide şi ambiţioase cu privire la propunerile legislative deja prezentate, care vor contribui la protejarea şi refacerea polenizatorilor în Europa şi la transpunerea în legislaţie a ambiţiilor cetăţenilor. "Această iniţiativă subliniază că trebuie să îi sprijinim, mai mult ca niciodată, pe fermierii europeni pentru a asigura aprovizionarea cu alimente şi protejarea naturii. Acesta este motivul pentru care politica agricolă comună îi ajută pe fermieri să consolideze protecţia polenizatorilor, de exemplu prin sprijinirea conservării habitatelor, a agriculturii ecologice, a agroecologiei şi a programelor apicole durabile. Multă birocrație, puțină eficiență Cu cât lucrăm mai mult cu fermierii în vederea protejării polenizatorilor, cu atât vom înregistra mai multe progrese pentru asigurarea securităţii alimentare durabile", a declarat comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici Printre acţiunile Comisiei din cadrul Pactului verde european menite să asigure sustenabilitatea sistemelor alimentare se numără, în special: Strategia UE "De la fermă la consumator" şi Strategia privind biodiversitatea, Regulamentul privind refacerea naturii, Regulamentul privind utilizarea durabilă a pesticidelor, Iniţiativa revizuită a UE privind polenizatorii, Noul pact pentru polenizatori, precum şi noua politică agricolă comună a UE pentru perioada 2023-2027. Împreună, aceste propuneri şi iniţiative ale Comisiei reprezintă un răspuns cuprinzător la solicitările formulate în ICE.

Bucureștiul decide ce bani iau județele (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Bucureștiul decide ce bani iau județele

Bucureștiul decide ce bani iau județele. Programele naționale aferente Politicii de Coeziune 2021-2027 au fost prezentate la Iași de miniștrii Investițiilor și Proiectelor Europene și al Muncii. Bucureștiul decide ce bani iau județele Alături de comisarii europeni pentru coeziune și reforme, respectiv pentru locuri de muncă și drepturi sociale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Aceștia din urmă, Elisa Ferreira și Nicolas Schmit, vizitează, zilele acestea județele Iași și Vaslui pentru a vedea rezultatele unor proiecte finanțate din fonduri europene în Regiunea Nord-Est. Citește și: România, cel mai tăcut susținător al Ucrainei: în timp ce Polonia tocmai a anunțat că a trimis deja avioane MiG-29 Ucrainei, Aurescu susține în continuarea muțenia Bucureștiului Evenimentul de lansare a celor opt programe naționale menite să aducă investiții pentru ocuparea forței de muncă, infrastructură, educație, locuințe, sănătate și servicii sociale s-a desfășurat la Palatul Culturii, în fața unei audiențe numeroase. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Judecătorii români, plătiți peste nivelul UE (sursa: TVR)
Eveniment

Judecătorii români, plătiți peste nivelul UE

Judecătorii români, plătiți peste nivelul UE. La începutul carierei, un judecător român primeşte un salariu anual net echivalent cu 25.285 euro. Suma reprezintă de 3,2 ori salariu mediu net din România. Judecătorii români, plătiți peste nivelul UE Şi în restul Europei salariul magistraţilor depăşeşte de regulă semnificativ salariul mediu net pe economie, dar în medie, de doar două ori. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Salariul mediu net al unui judecător începător din România este cu doar 20% mai mic decât media europeană a magistraţilor aflaţi în acelaşi punct al carierei. În schimb, salariul mediu net pe economie în România este de două ori mai mic decât cel mediu european. Citește și: Trump, sfidător la adresa procurorului care-l cercetează în cazul plății către o fostă divă porno, anunță că va face o declarație de acasă după primul termen Nivelul maxim de salarizare a unui judecător român depăşeşte de 6,5 ori salariul mediu net. Media europeană este de doar patru ori salariul obişnuit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră