vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ue

402 articole
Eveniment

Normele UE anti-poluare afectează industria auto

Normele UE anti-poluare afectează industria auto. Industria auto din Europa s-ar putea confrunta cu amenzi de 15 miliarde de euro pentru emisiile de carbon, în urma încetinirii cererii pentru vehiculele electrice (EV), a avertizat directorul general al Renault, Luca de Meo. Normele UE anti-poluare afectează industria auto În 2025, producătorii auto se vor confrunta în UE cu obiective mai dure privind emisiile de CO2 deoarece plafonul pentru emisiile medii rezultate în urma vânzărilor de vehicule noi scade la 94 grame/km, de la 116 grame/km în 2024, a declarat şeful grupului auto francez la postul de radio France Inter. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor "Ritmul majorării cererii pentru vehiculele electrice este la jumătate faţă de ceea ce avem nevoie pentru îndeplinirea obiectivelor care să ne permită să nu plătim amenzi în sectorul auto", a afirmat Luca de Meo, care este şi preşedintele Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Depăşirea limitelor de CO2 ar putea duce la amenzi în valoare de 95 de euro pentru fiecare CO2 gram/km în plus înmulţit cu numărul de vehicule vândute. În aceste condiţii, marii producători auto s-ar putea confrunta cu amenzi de sute de milioane de euro. "Toţi vorbesc despre 2035, în zece ani, dar ar trebui să discutăm despre 2025, deoarece ne confruntăm deja cu dificultăţi. Trebuie să ni se acorde puţină flexibilitate. Este extrem de periculos să stabilim termene limită şi amenzi fără a putea să le facem mai flexibile", a explicat şeful Renault. Şi în iulie Luca De Meo şi-a exprimat unele îndoieli cu privire la intervalul de timp pentru tranziţia la vehiculele electrice în Europa, adăugând că producătorul auto trebuie să diminueze costurile dacă vrea să îşi atingă obiectivele în domeniul EV. Tranziția la vehicule electrice Tranziţia la vehiculele electrice joacă un rol crucial în reducerea emisiilor globale de carbon, iar ritmul în care va avea loc această tranziţie va restructura industria auto. Cu prilejul recentelor alegeri europene, care au avut loc într-un moment de cerere slabă pentru vehiculele electrice, au fost lansate din ce în ce mai multe apeluri pentru a renunţa la decizia UE de a interzice vânzările de automobile cu motoare pe combustie din 2035, decizie care urmează să fie revizuită în 2026. "Avem nevoie de puţin mai multă flexibilitate cu privire la calendar. Cu toate acestea, ar fi o eroare strategică să abandonăm pur şi simplu obiectivul din cauza actualei încetiniri a pieţei", declara în iulie Luca de Meo. Întrebat despre ambiţia Renault de a trece 100% din producţia sa europeană la automobile la vehicule electrice, în contextul pieţei interne slabe, oficialul a spus: "Adevărul este că nu suntem încă pe traiectoria adecvată pentru a ajunge la 100% automobile electrice în 2035. Acesta este adevărul. Dacă clienţii nu ne urmează, suntem cu toţii responsabili. Trebuie să reducem costurile". Sectorul auto s-a confruntat cu diferite provocări, precum incertitudinea cadrului de reglementare şi concurenţa venită din China, care se adaugă crizei costului vieţii pe pieţele interne, ceea ce a avut un impact în tranziţia la vehiculele electrice.

Normele UE anti-poluare afectează industria auto (sursa: autotrade.ie)
Putin ar fi putut fi arestat (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin ar fi putut fi arestat

Putin ar fi putut fi arestat. Uniunea Europeană a deplâns marţi că Mongolia nu l-a arestat pe preşedintele rus Vladimir Putin în timpul vizitei sale oficiale la Ulaanbaatar, în conformitate cu obligaţiile sale internaţionale. Putin ar fi putut fi arestat "UE regretă că Mongolia", în calitate de stat membru al Curţii Penale Internaţionale (CPI), "nu şi-a respectat obligaţiile prin executarea mandatului de arestare" emis de CPI împotriva preşedintelui rus, a precizat un purtător de cuvânt al UE într-un comunicat. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit marţi, la Ulaanbaatar, cu omologul său mongol Ukhnaa Khurelsukh, în prima vizita oficială a liderului de la Kremlin într-o ţară membră a CPI după emiterea unui mandat de arestare pe numele său. La sosirea luni seara în capitala Mongolei, liderul rus a fost întâmpinat de garda de onoare, fără a fi arestat la coborârea din avion. Aceasta este prima călătorie a lui Putin în Mongolia în cinci ani. Sfidarea șefului de la Kremlin Vizita sa pare a fi un act de sfidare la adresa CPI, a Ucrainei aflată în război, precum şi a numeroase ţări occidentale şi organizaţii pentru drepturile omului care au cerut arestarea lui. Curtea Penală Internaţională şi autorităţile ucrainene au îndemnat Mongolia să-l aresteze pe Vladimir Putin, vizat de acest mandat emis de CPI în martie 2023 pentru suspiciune de deportare ilegală a unor copii ucraineni în Rusia. Atunci când o ţară membră nu îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de CPI, aceasta din urmă poate sesiza Adunarea statelor părţi care se reuneşte o dată pe an, dar ale căror eventuale sancţiuni se limitează strict la un avertisment verbal.

Suveranitatea spațială europeană: lansarea rachetei Vega (sursa: esa.int)
Eveniment

Suveranitatea spațială europeană: lansarea rachetei Vega

Suveranitatea spațială europeană: lansarea rachetei Vega. La două luni după zborul inaugural al rachetei Ariane 6, Uniunea Europeană ar trebui să îşi recapete suveranitatea spaţială odată cu lansarea pe 3 septembrie a micii sale rachete Vega, care va trimite în spaţiu un satelit din cadrul programului european Copernicus. Suveranitatea spațială europeană lansarea rachetei Vega Lansarea este programată să aibă loc de la Centrul Spaţial Kourou din Guyana Franceză pe 3 septembrie, la ora locală 22:50 (01:50 GMT, 4 septembrie): aceasta va fi ultima misiune a lansatorului italian Vega, dezvoltat de compania Avio şi aflat în serviciu din 2012, înainte de a fi înlocuit de Vega C, o versiune îmbunătăţită şi mai puternică, dar menţinută la sol din 2022 în urma unui accident. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Acest zbor "este a doua parte din restaurarea autonomiei spaţiale şi a autonomiei strategice europene", a declarat Philippe Baptiste, preşedintele Centrului Naţional de Studii Spaţiale (CNES) din Franţa. Misiunea, denumită VV24, vizează plasarea satelitului Sentinel-2C din programul european Copernicus pe o orbită heliosincronă la o altitudine de aproximativ 780 de kilometri. Plasarea pe orbită urmează să aibă loc la 57 de minute după lansare. Făcând parte din programul spaţial de monitorizare a Pământului, domeniul în care Uniunea Europeană excelează, satelitul Sentinel-2C va susţine o gamă largă de aplicaţii operaţionale, inclusiv în agricultură, supravegherea calităţii apei, gestionarea catastrofelor naturale - precum incendii de pădure, seisme şi inundaţii - precum şi detectarea emisiilor de metan. Un acces "independet" la spațiu Misiunea va onora "angajamentul grupului Arianespace de a garanta Europei un acces independent la spaţiu", a subliniat într-un comunicat acest grup francez care gestionează lansarea. După ultimul zbor al rachetei Ariane 5, care a avut loc în iulie 2023, europenii nu mai dispuneau de posibilitatea de a-şi lansa singuri sateliţii pe orbită. Succesul înregistrat la începutul lunii iulie 2024 de primul zbor al rachetei Ariane 6, a cărei dezvoltare a acumulat o întârziere de patru ani, le-a dat însă aripi europenilor din acest punct de vedere, marcând sfârşitul "anului negru" pe durata căruia "Bătrânul Continent" a fost privat de accesul la spaţiu. Reluarea zborurilor lansatoarelor din UE este cu atât mai strategică pentru europeni cu cât aceştia se luptă să concureze cu gigantul american SpaceX, care îşi lansează rachetele reutilizabile Falcon 9 de aproximativ două ori pe săptămână. Vega C, supusă unor mari presiuni Un optimism prudent se impune în ceea ce priveşte racheta Vega C, al cărei prim zbor comercial din decembrie 2022 s-a încheiat cu un eşec, provocând distrugerea a doi sateliţi Airbus, în timp ce Europa era deja privată de lansatoarele Soyuz după invazia rusă din Ucraina şi de întârzierile acumulate în dezvoltarea rachetei Ariane 6. "Sunt însă încrezător. Vom putea fi pregătiţi la sfârşitul lunii noiembrie să lansăm Vega C", a declarat Toni Tolker-Nielsen, directorul departamentului de transport spaţial din cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), adăugând că designul motorului acestei rachete, aflat la originea mai multor anomalii, a fost "complet revizuit" şi că ultimele teste au fost concludente. "Vega C este supusă unei mari presiuni, dar nu există niciun motiv pentru care să nu funcţioneze bine", a spus el. Conform declaraţiilor sale, ESA pregăteşte de acum cel de-al doilea zbor al rachetei Ariane 6 în luna decembrie, precum şi şase lansări pentru Ariane 6 şi patru lansări pentru Vega C în anul 2025. "Am ieşit dintr-o criză tehnică şi politică a lansatorului", a declarat Pierre Lionnet, director de cercetare în cadrul Eurospace, asociaţia industriaşilor europeni din sectorul spaţial. "În schimb, marele semn de întrebare este acela de şti cine va cumpăra suficiente lansări pentru ca operatorul şi companiile industriale să poată furniza servicii la un tarif acceptabil pentru clienţi şi care ar permite întregului lanţ industrial să facă profit", a adăugat el. Dintre toate puterile spaţiale, UE este "cel mai mic client în ceea ce priveşte nevoile de lansări" şi trebuie să îşi găsească locul pe o piaţă "care s-a modificat radical", a concluzionat Pierre Lionnet. Toni Tolker-Nielsen de la ESA consideră că UE va avea nevoie de cel puţin "zece ani" pentru a deveni competitivă în acest domeniu în raport cu Statele Unite

UE instruiește mai mulți soldați ucraineni (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

UE instruiește mai mulți soldați ucraineni

UE instruiește mai mulți soldați ucraineni. Uniunea Europeană a respins cererea Kievului ca UE să instruiască soldaţi ucraineni în interiorul ţării devastate de război, dar îi va instrui cât mai aproape de teritoriul ucrainean, a declarat vineri şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell. UE instruiește mai mulți soldați ucraineni Josep Borrell a anunţat că UE va forma în jur de 75.000 de soldaţi ucraineni până la finele anului, cu 15.000 în plus faţă de obiectivul precedent, însă în afara teritoriului ucrainean. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” „Miniştrii s-au pus de acord să ridice la 75.000 (de soldaţi) obiectivul” de formare de trupe ucrainene, a declarat Borrell, după o reuniune informală la Bruxelles a miniştrilor de externe din UE. „Unele state membre erau pregătite, alte reticente. În cele din urmă, am decis că instruirea va fi făcută cât mai aproape posibil de Ucraina, dar nu pe teritoriul ucrainean”, a spus el în faţa presei, deşi personal s-a declarat deschis ideii Kievului. Această formare „trebuie să fie mai scurtă şi adaptată nevoilor Ucrainei”, scop în care o „mică” celulă de coordonare ar putea fi înfiinţată la Kiev, a adăugat el. Nu există încă un acord formal deocamdată asupra acestui punct, mai multe state membre fiind reticente faţă de orice prezenţă militară a UE în Ucraina, chiar dacă este vorba de simpli instructori, a subliniat o sursă diplomatică. Kievul ceruse UE să ia în considerare ca o parte din instrucţie să aibă loc în interiorul Ucrainei, argumentând că ar fi mai rapid, mai eficient din punctul de vedere al costurilor şi mai facil logistic decât pe teritoriul UE. Însă mai multe ţări UE sunt reticente să desfăşoare trupe în interiorul Ucrainei, exprimând îngrijorări privind securitatea acestora şi întrebând dacă o astfel de mişcare nu ar deturna forţa ucrainene de la misiunea lor principală pentru a-i proteja pe instructori. Decizia de vineri nu ar împiedica membri individuali ai UE sau un grup dintre ei să antreneze soldaţi în interiorul Ucrainei. Franţa a cochetat cu o astfel de posibilitate în acest an, dar diplomaţi spun că nu există niciun semn că aceasta ar deveni o realitate în curând. Borrell, apel la ridicarea restricțiilor Borrell a lansat un nou apel la ridicarea restricţiilor impuse de occidentali cu privire la utilizarea armelor pe care le furnizează Kievului. Cu puţin înainte de debutul reuniunii, el a considerat „ridicole” temerile de escaladare formulate de ţările care refuză să ridice aceste restricţii, înainte de a le califica, după reuniune, drept „legitime”. „Cred că este ridicol să spunem că, permiţând vizarea unor ţinte în interiorul teritoriului rus, aceasta înseamnă a fi în război cu Moscova. Nu suntem în război cu Moscova”, a afirmat Borrell vineri dimineaţa. Aceste comentarii i-au atras criticile Berlinului. „Spre finalul mandatului său, declaraţiile dlui Borrell sunt din ce în ce mai stranii. Un lucru este clar: el vorbeşte din ce în ce mai puţin în favoarea Uniunii Europene, şi din ce în ce mai mult pentru el însuşi”, a indicat o sursă apropiată guvernului german. Mandatul lui Josep Borrell se va încheia în noiembrie sau decembrie, odată cu intrarea în funcţie a noii Comisii Europene. Borrell a pledat din nou pentru o accelerare a livrărilor de arme spre Ucraina de către ţările UE, după un apel făcut joi de ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba. În ce priveşte muniţiile, printre care obuzele de artilerie cerute cu insistenţă de Ucraina, Borrell a dat asigurări că UE a îndeplinit la sfârşitul lui august 65% din obiectivul său de a livra Kievului un milion de obuze înainte de sfârşitul anului. „Accelerăm tot mai mult, producând mai rapid. Industria îşi creşte capacitatea. Sper că până la finalul anului vom atinge ţinta”, a adăugat el.

Ciolacu, obligat să renunțe la Negrescu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu, obligat să renunțe la Negrescu

Ciolacu, obligat să renunțe la Negrescu. Înaintea datei limită de vineri, 30 august, mai mult de jumătate dintre guvernele din Uniunea Europeană au propus câte un singur candidat, bărbat, pentru a face parte din viitoarea formulă a Comisiei Europene, deşi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitase câte un candidat şi o candidată din partea fiecăruia, pentru a se ajunge la paritatea de gen. Doi din trei comisari, bărbați Dacă nominalizările vor rămâne neschimbate, preşedinta Comisiei riscă să fie dezamăgită: bărbaţii ar putea forma o majoritate de circa două treimi în viitorul colegiu al comisarilor, din care ar putea face parte doar opt femei - inclusiv preşedinta von der Leyen şi estona Kaja Kallas, viitoarea şefă a diplomaţiei UE. Citește și: ANALIZĂ Eșecul Ciolacu-Negrescu la Bruxelles, explicat: von der Leyen a acceptat 21 de propuneri ale statelor UE, dar a respins-o pe a României După ce a fost votată de Parlamentul European pentru un nou mandat în iulie, von der Leyen le-a cerut statelor membre să nominalizeze atât un bărbat, cât şi o femeie pentru constituirea unei comisii paritare. Singura excepţie de la această cerere le-a fost oferită guvernelor care au nominalizat un comisar aflat deja în funcţie, aşa cum este cazul cu Franţa, Ungaria şi Letonia. Doar Bulgaria a ţinut cont de dorinţa lui von der Leyen şi a propus public atât un candidat, cât şi o candidată, anunţând vineri că îi nominalizează pe fostul ministru de Externe Ekaterina Zaharieva şi pe Iulian Popov, ex-ministru al Mediului. Echipa finală, anunțată la mijlocul lui septembrie După propunerile anunţate vineri de Italia şi Bulgaria, mai lipseşte doar candidatul Belgiei pentru a avea lista completă. În Belgia, situaţia a fost complicată de lipsa unui guvern cu puteri depline după alegerile din 9 iunie. Joi seară, Georges-Louis Bouchez, liderul Mişcării Reformatoare (MR), partidul liberal francofon, a promis că "numele" va fi comunicat în termenul prevăzut, adică până vineri seara, fără a face alte precizări. După reunirea propunerilor de la toate statele membre, von der Leyen ar urma să-şi anunţe echipa până la mijlocul lui septembrie, împreună cu portofoliul atribuit fiecărui comisar. Paritatea de gen nu este obligatorie legal Fiecare din cele 27 de state UE are dreptul să desemneze un reprezentant în Comisie. În cazul Germanei, acesta este în mod automat preşedinta Ursula von der Leyen. În prezent, 12 din cei 27 de comisari europeni sunt femei. Comisia, puternicul braţ executiv al UE, propune noi legi şi monitorizează respectarea tratatelor UE, având în jur de 32.000 de angajaţi. În ciuda iritării probabile a lui von der Leyen, statele UE nu au obligaţia legală de a se conforma solicitării acesteia de a nominaliza atât un bărbat, cât şi o femeie. Tratatele UE nu menţionează în mod explicit paritatea de gen, ci doar faptul că executivul UE reflectă ca pe ansamblu demografia şi geografia statelor membre. Ciolacu, obligat să renunțe la Negrescu Premierul Ciolacu declara că va oficializa candidatura lui Negrescu luni, 26 august, dar acest lucru nu s-a petrecut. "Am mers cu un nume. El este actualul vicepreședinte al Parlamentului European, domnul Victor Negrescu. Eu sper ca cel târziu luni să înaintăm propunerea din partea Guvernului României", a declarat Ciolacu la 22 august. În 2019, Rovana Plumb, propunerea României de comisar european, a fost respinsă de comisia juridică a Parlamentului European, "cu o largă majoritate". Ea era propusă pentru postul de comisar pentru Transporturi. Ulterior, postul a fost ocupat de Adina Vălean. Această situație arată că, chiar dacă Negrescu primea acceptul lui von der Leyen, el ar fi putut fi respins de Parlamentul European. Potrivit G4 Media, Ciolacu ar nominaliza-o pe Roxana Mînzatu, europarlamentar PSD, în locul lui negrescu.

Ciolacu, iritat de eșecul "comisarului" Negrescu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu, iritat de eșecul "comisarului" Negrescu

Ciolacu, iritat de eșecul "comisarului" Negrescu. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, joi, că nominalizarea pentru postul de comisar european din partea României se va face după ce se vor încheia negocierile privind împărţirea portofoliilor din cadrul noului Executiv comunitar. "E un proces de negociere" "E un proces de negociere. Eu nu negociez cu preşedinta Comisiei probleme de deficit în conjunctura nominalizării comisarului european. În acest moment, normal, vorbesc şi cu ceilalţi lideri politici, încercăm să negociem cel mai bun portofoliu şi cel mai reprezentativ pentru România. Sunt mai multe propuneri. Citește și: Lovitură dură pentru Ciolacu: candidatura lui Negrescu la funcția de comisar european, respinsă de von der Leyen. Negrescu a cotizat 1,2 milioane de lei la PSD pentru post Preşedinta Comisiei nu face acest lucru numai cu România, face cu toţi prim-miniştrii din Uniunea Europeană şi e un demers mai lung, pe care o să-l finalizăm la un moment dat", a explicat Ciolacu, întrebat de jurnalişti când va face România nominalizarea pentru postul de comisar european şi care va fi propunerea venită din partea ţării noastre. Potrivit prim-ministrului, România va face nominalizarea pentru postul de comisar european atunci când va fi mulţumită cu portofoliul pe care îl va ocupa. "Contează foarte mult domeniul" Marcel Ciolacu nu a exclus varianta nominalizării unei femei: "Este posibil acest lucru, preşedinta Comisiei a cerut de la început, vom avea negocieri. Dacă pentru un anumit portofoliu cea mai potrivită persoană este o femeie, atunci vom nominaliza o femeie, dacă pentru un anumit portofoliu este cel mai potrivit un bărbat, vom nominaliza un bărbat. Asta încerc să explic, contează foarte mult domeniul pe care o să-l reprezentăm prin comisarul României în cadrul Comisiei Europene". Liderul social-democraţilor s-a arătat deranjat de remarcile unui jurnalist, potrivit cărora, în contextul anunţului privind candidatura sa la prezidenţiale, nefinalizarea negocierilor pentru postul de comisar european ar arăta că "nu se poate impune pe plan extern". Ciolacu, iritat de eșecul "comisarului" Negrescu "Vorbiţi serios? Vă întreb şi eu, vorbiţi serios? Cum adică nu mă pot impune? Eu încerc să ies din logica tâmpită în care s-a jucat zeci de ani de zile, la fel ca şi Sorin Grindeanu în zona de Transporturi, şi dumneavoastră mă judecaţi că e o slăbiciune că eu negociez şi vreau să găsesc cea mai bună persoană care să reprezinte România. Iertaţi-mă, cred că datoria mea faţă de români este să obţin cel mai bun portofoliu pentru România, persoanele, întotdeauna, sunt un lucru secundar. Avem soluţii pentru toate cele 27 (portofolii), până acum", a transmis Ciolacu. El a menţionat că a avut şi joi dimineaţă o discuţie cu preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, privind negocierile referitoare la portofoliul României în cadrul Comisiei Europene. "Cu domnul Nicolae Ciucă, astăzi de dimineaţă am discutat în ceea ce priveşte negocierea pentru portofoliu. Nu este singurul lider politic cu care am discuţii în această perioadă. Aceste discuţii, inclusiv cu preşedinta Comisiei, nu sunt secrete, sunt doar discrete, cum e normal. Aceste discuţii cu liderii politici din România nu sunt secrete, sunt doar discrete în această perioadă de negociere", a subliniat premierul.

Budapesta, noi acuze la adresa UE (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Budapesta, noi acuze la adresa UE

Budapesta, noi acuze la adresa UE. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat sâmbătă că decizia Comisiei Europene de a nu media în disputa privind blocarea livrărilor de petrol din Rusia către ţara sa prin Ucraina sugerează că Bruxelles-ul se află în spatele blocajului. Budapesta, noi acuze la adresa UE Ungaria şi vecina sa Slovacia protestează de când Ucraina a pus producătorul rus de petrol Lukoil pe o listă de sancţiuni în iunie, împiedicând petrolul acestei companii să treacă prin teritoriul ucrainean către rafinăriile slovace şi maghiare. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Acuzaţia ministrului ungar, făcută fără a furniza dovezi, a venit la o zi după ce Comisia Europeană a respins o cerere din partea Ungariei şi Slovaciei de a media între acestea şi Ucraina cu privire la sancţiuni. "Faptul că Comisia Europeană a declarat că nu este dispusă să ajute la asigurarea aprovizionării cu energie a Ungariei şi Slovaciei indică faptul că ordinul a fost trimis de la Bruxelles Kievului pentru a crea probleme şi dificultăţi în aprovizionarea cu energie a Ungariei şi Slovaciei", a declarat Szijjarto la un eveniment politic. UE nu comentează Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze afirmaţiile lui Szijjarto. Guvernul Ucrainei nu a răspuns imediat solicitării de a comenta declaraţia ungară de sâmbătă, potrivit Reuters. Comisia, care a sprijinit Ucraina de la invazia Rusiei din 2022, a îndemnat în mod repetat ţările UE să pună capăt dependenţei lor de aprovizionarea cu energie de la Moscova. UE a impus sancţiuni asupra majorităţii importurilor de petrol rusesc. Vineri, un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că nu există nicio dovadă că sancţiunile impuse de Ucraina au pus în pericol aprovizionarea cu energie a Europei, deoarece petrolul rusesc continuă să circule prin conducta separată Drujba, care, de asemenea, leagă Rusia de Slovacia şi Ungaria prin Ucraina. Ungaria și Slovacia sunt amândouă ţări UE care s-au opus ajutorului militar acordat de aliaţii occidentali Ucrainei în lupta împotriva invaziei lansate de Rusia în februarie 2022. Ramura sudică a conductei traversează Ucraina şi ajunge în Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria, fiind de ani de zile principala sursă de aprovizionare a rafinăriilor acestora. Luna trecută, Szijjarto a făcut comentarii similare atunci când a acuzat Comisia Europeană de şantaj în disputa privind petrolul şi a spus că poate "Bruxelles-ul, nu Kievul, a inventat totul". Un funcţionar al guvernului ungar a declarat joi că societatea petrolieră ungară MOL se află în stadiul final al discuţiilor pentru stabilirea unui sistem de asigurare a fluxurilor de ţiţei din Rusia.

Noi reguli dure pentru transportul lichidelor (sursa: Facebook/TAROM)
Internațional

Noi reguli dure pentru transportul lichidelor

Noi reguli dure pentru transportul lichidelor. Regulile pentru transportul lichidelor în bagajele de mână se vor înăspri din nou pe toate aeroporturile din Uniunea Europeană începând de la 1 septembrie. Noi reguli dure pentru transportul lichidelor De la această dată, pasagerii curselor aeriene vor putea transporta lichide în bagajele de mână doar în recipiente cu volum maxim de 100 mililitri. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Pasagerilor li se va cere, de asemenea, să împacheteze toate recipientele într-o singură pungă de plastic transparentă, cu volumul maxim de 1 litru. Regulile privind transportul lichidelor, introduse în 2006, fuseseră relaxate pe unele aeroporturi germane dacă bagajul putea fi controlat cu scanere de tomografie computerizată (TC), care utilizează o tehnologie dezvoltată în scop medical şi pot desena rapid o imagine tridimensională a conţinutului unui bagaj. Însă oficiali UE au formulat îndoieli cu privire la fiabilitatea noilor scanere TC pentru bagaje. Medicamentele şi hrana lichidă pentru bebeluşi sunt exceptate de la regulile privind lichidele. Noile reguli UE permit ca recipientele cu lichide să rămână în interiorul bagajelor la punctele de control echipate cu scanere noi. Totuşi, lichidele şi dispozitivele electronice vor trebui în continuare să fie scoase din bagaje şi prezentate separat la punctele de control dotate cu scanere convenţionale, care sunt comune încă pe multe aeroporturi din UE.

Orban acordă vize Schengen fără explicații (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orban acordă vize Schengen fără explicații

Orban acordă vize Schengen fără explicații. Comisia Europeană încă aşteaptă clarificări din partea Ungariei cu privire la flexibilizarea condiţiilor de acordare a vizelor şi de şedere a lucrătorilor cetăţeni ruşi şi belaruşi, a anunţat marţi executivul comunitar, care i-a dat guvernului condus de Viktor Orban termen până pe 19 august să răspundă preocupărilor Bruxellesului pe acest subiect. Orban acordă vize Schengen fără explicații Ungaria a extins la opt ţări, inclusiv Rusia şi Belarus, regimul special de vize adoptat mai demult pentru lucrători străini din Ucraina şi Serbia prin Programul Cardului Naţional al Ungariei. Citește și: Statul păgubește peste un milion de pensionari: aceștia nu pot obține adeverințe de vechime de la Arhivele Naționale, documentele sunt prea scumpe Conform acestor reglementări, lucrătorii străini pot sta în Ungaria doi ani şi ulterior pot prelungi perioada de şedere cu trei ani, de câte ori doresc. De asemenea, lucrătorii străini pot practica orice profesie. Ei trebuie însă să demonstreze că au un loc de muncă, cazare şi asigurare de sănătate în Ungaria. Guvernul ungar a explicat în diverse declaraţii necesitatea revizuirii acestui regim de vize pentru a le permite specialiştilor ruşi să lucreze la centrala nucleară de la Paks, pe care Ungaria o dezvoltă printr-un acord de cooperare cu Rusia, şi a asigurat că includerea cetăţenilor ruşi şi belaruşi în Programul Cardului Naţional al Ungariei nu implică niciun risc de securitate pentru spaţiul Schengen, întrucât beneficiarii acestui program sunt supuşi unor verificări de securitate aprofundate înainte de a li se permite intrarea sau şederea în Ungaria. Comisia Europeană, nemulțumită Însă această decizie nemulţumeşte Comisia Europeană, în timp ce un grup de europarlamentari au cerut excluderea Ungariei din spaţiul Schengen, iar mai multe ţări nordice membre ale UE, inclusiv statele baltice, i-au transmis comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, o scrisoare în care consideră flexibilizarea condiţiilor de acordare a vizelor de către Ungaria pentru cetăţenii ruşi şi belaruşi drept un "risc grav pentru securitatea europeană". La rândul ei, Ylva Johansson a trimis guvernului condus de premierul conservator Viktor Orban o scrisoare în care avertizează asupra "potenţialei ameninţări de securitate pentru spaţiul Schengen în urma acestor măsuri unilaterale" şi i-a cerut acestuia să răspundă preocupărilor Bruxellesului până pe 19 august. "Nu am primit răspuns, înţelegem că un răspuns este în curs de pregătire, suntem în contact cu autorităţile" ungare, a declarat marţi o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, care a amintit că "Ungaria este supusă permanent normelor Schengen", ceea ce înseamnă că trebuie să efectueze "controale de securitate exhaustive".

România are iar cea mai mare inflație din UE Foto: Facebook
Economie

România, cea mai mare inflație din UE

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, dublul mediei UE, arată datele publicate azi de Eurostat. Citește și: Încă o petradă aruncată de Rafila: cheamă niște ONG-uri din străinătate să facă „audit” la spitalul Pantelimon România, cea mai mare inflație din UE „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,6% în iulie 2024, în creștere de la 2,5% în iunie. Cu un an înainte, rata a fost de 5,3%. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,8% în iulie 2024, în creștere de la 2,6% în iunie. Cu un an înainte, rata era de 6,1% (...) Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Finlanda (0,5%), Letonia (0,8%) și Danemarca (1,0%). Cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (5,8%), Belgia (5,4%) și Ungaria (4,1%). Comparativ cu iunie 2024, inflația anuală a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în patru și a crescut în paisprezece. În iulie 2024, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,82 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,45 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,19 pp) și energie (+0,12 pp)”, arată Eurostat. Citește și: Pensionarii vor plăti mii de lei pentru ca o instituție a statului, Arhivele, să ofere altei instituții date pentru recalcularea pensiei La 11 iulie, premierul Marcel Ciolacu declara: „Încep prin a spune că scăderea pentru a patra lună consecutiv a inflaţiei, care a ajuns în iunie la 4,9%, este confirmarea că acest guvern este pe traseul corect pentru a-i proteja pe români de scumpiri. Sunt convins că preţurile vor scădea în continuare”. „Sunt convins că măsurile de plafonare a preţurilor la energie şi gaze, respectiv la adaosurile comerciale la alimentele de bază vor continua să producă efectele dorite. Şi anunţ public nu renunţăm nici la plafonarea adaosurilor pentru toate produsele româneşti”, a mai afirmat premierul Ciolacu.

Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE (sursă: Facebook/Aleksandr Lukaşenko)
Internațional

Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE

Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE. Belarus nu intenţionează să-i împiedice pe migranţii din regiuni lovite de criză să-i tranziteze teritoriul în drum spre ţări europene, a declarat preşedintele acestui stat, Aleksandr Lukaşenko, într-un interviu acordat luni televiziunii ruse. Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE "Îmi pui un ştreang în jurul gâtului sub forma sancţiunilor şi apoi ceri ca eu să protejez UE de acest flux de migranţi? Asta nu se va întâmpla", a spus Lukaşenko. Autorităţile din UE şi Polonia în special i-au acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin şi pe Aleksandr Lukaşenko, aliatul său, că alimentează migraţia ilegală în UE din 2021, asigurându-le acestor oameni vize şi transport. Principala rută trece prin Belarus şi ajunge la frontiera poloneză. "Scopul este de a le arăta tuturor că frontierele externe ale UE nu sunt controlate şi de a cauza un efect politic: creşterea extremei drepte care promite să colapseze Europa din interior", a declarat ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski în luna iunie. Polonia şi-a fortificat mare parte din frontieră cu un gard de 5,5 metri înălţime şi sisteme de supraveghere electronice. Cu toate acestea, migranţii încearcă să trează frontiera ilegal zilnic, 201 de astfel de tentative înregistrându-se în ultimele trei zile, potrivit poliţiei de frontieră. Poliţia federală germană, care răspunde şi de frontierele ţării, a înregistrat 3.117 intrări ilegale pe ruta din Belarus în prima jumătate a anului. Anul trecut, 11.932 de persoane au ajuns în Germania pe această rută.

Birocrația românească distruge proiecte finanțate european (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Birocrația românească distruge proiecte finanțate european

Birocrația românească distruge proiecte finanțate european. O firmă care intenționa să înființeze o livadă de caiși a ratat proiectul și a pierdut finanțarea europeană abia câștigată. Birocrația românească distruge proiecte finanțate european Își cere acum banii în instanță, inclusiv profitul estimat al plantației neînființate, motivând că a fost ținută în loc și purtată de la Ana la Caiafa de primărie. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Miza procesului depășește un milion de euro. Proiectul SC Caise Naturale SRL viza înființarea unei plantații de caiși în regim de cultură bio în Bălțați, în locul unei livezi mai vechi. Întinsă pe 5,12 ha, livada urma să fie completată cu un depozit frigorific și o instalație de procesare a fructelor și de producție a sucurilor de fructe. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu

Ministerul lui Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu: cheltuielile cu investițiile finanțate din fonduri externe nerambursabile au scăzut în primele șase luni. Informația apare într-un grafic din nota privind execuția bugetului general consolidat. Nota nu explică această situație. Citează și: Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu Potrivit datelor ministerului de Finanțe, în total, cheltuielile cu investițiile - care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe - “au fost în valoare de 46,27 mld lei, în creștere cu 41,07% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 32,80 mld lei“. Însă cheltuielile cu investițiile finanțate din fonduri UE au scăzut de la 19,3 miliarde de lei la 16,88 miliarde de lei. Scăderea este de 13%. În consecinţă, şi cofinanţarea de la bugetul naţional scade. Investiţiile din fonduri europene nu afectează cheltuielile bugetului de stat, însă cheltuielile din fonduri naţionale cu cofinanţarea intră în contul deficitului bugetar. “Creșterea economică a României se bazează pe investiții“, susținea Marcel Ciolacu la o întâlnire cu FMI. “Cred că până acum vreo 2,65 din 3 și 6 parcă suntem cu deficitul sunt băgați direct vreo 58 de miliarde de lei, respectiv peste 11 miliarde de euro, numai direct prin investiții“, afirma el și acum patru zile. În realitate, toate cheltuielile cu incvestițiile - inclusiv cele din fonduri UE - sunt la 46 de miliarde de lei, mult sub ceea ce spunea Ciolacu. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 mld lei, respectiv 3,60% din PIB față de deficitul de 37,21 mld lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 23% în aceste șase luni.

Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus un adevăr cumplit Foto: ZF.ro
Eveniment

Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus un adevăr cumplit

Premierul Marcel Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus, fără să vrea, un adevăr cumplit: deficitul va fi, în 2024, de 8,18%. Informația a fost oferită de demnitarul PSD în momentul în care a anunțat că România va ajunge la un acord cu Uniunea Europeană pentru ca ținta de deficit de 3% să fie atinsă în șapte ani. Citește și: Cel mai inutil minister din România, pe care PSD l-a înființat pentru Firea, a reușit să bage în faliment singura societate pe care o administra Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus un adevăr cumplit Iată ce le-a spus Ciolacu jurnaliștilor: “Am ajuns cu Comisia la un dialog şi, normal, cu următoarea Comisie o să parafăm acordul să avem pe şapte ani intrarea în deficitul asumat de la Maastricht de 3%, cu 0,74% scădere anual“. Dacă deficitul se va reduce, începând cu 2025, cu 0,74% anual, timp de șapte ani, înseamnă o reducere totală de 5,18%. Dacă ținta este de 3%, înseamnă că în 2024 România ar încheia cu un deficit de 8,18%. În 2023, România a avut un deficit bugetar de 5,68% din PIB. Pentru anul 2024, guvernul a transmis că își propune un deficit bugetar de 5%. Deficitul bugetar a crescut la 3,4% din PIB în primele cinci luni, faţă de 2,30% anul trecut. Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,40% din PIB faţă de deficitul de 36,91 miliarde lei, respectiv 2,30% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2023, a anunţat Ministerul de Finanţe la 28 iunie.

Eurostat pune sare pe rană: România, cea mai dură cădere a producției industriale Foto: Facebook
Economie

Eurostat pune sare pe rană

Eurostat pune sare pe rană: România a avut cea mai dură prăbușire a producției industriale din întreaga Uniune Europeană. Producția industrială a României a scăzut cu 6,9% în mai 2024, comparativ cu mai 2023. În schimb, producția industrială a Danemarcei a crescut cu 9,6%. Citește și: Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023. Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni, mai mare cu 11% Doar în ultima săptămână, statisticile oficiale au consemnat: prăbușirea producției industriale și a exporturilor, o creștere masivă a datoriei externe și un nivel de 52,1% din PIB al datoriei publice, față de 48,8% la final de an 2023. Eurostat pune sare pe rană “Cele mai mari scăderi lunare au fost înregistrate în Slovenia (-7,3%), România (-6,2%) și Danemarca (-4,9%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Irlanda (+6,7%), Luxemburg (+3,9%) și Estonia (+3,8%). Cele mai mari scăderi anuale au fost înregistrate în România (-6,9%), Germania (-6,6%) și Bulgaria (-6,3%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Danemarca (+9,6%), Irlanda (+8,7%) și Grecia (+6,8%)“, a arătat, azi, Eurostat, în buletinul lunar privind producția industrială. În paralel, datoria guvernamentală a ajuns la pragul critic de 52,1% din produsul intern brut, arată cele mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria publică a României, în lei şi valută, a crescut la finalul lunii aprilie 2024 la 852, 8 miliarde de lei, în creştere cu 69,3 miliarde de lei, faţă de finalul lui 2023. Și datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv: majorare de 3,8 miliarde de euro în doar o lună, arată datele Băncii Naționale a României (BNR), publicate azi. Astfel, în aprilie 2024, această datorie era de 81,8 miliarde de euro, iar în mai 2024 ajunsese la 85,59 miliarde de euro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră