luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ue

308 articole
Economie

România, locul I în UE la producția de floarea soarelui

În anul 2022, România a fost pe locul I în UE la producția de floarea soarelui, locul II la porumb și locul IV la grâu, arată datele Institutului Național de Statistică publicate azi. La producția de cartofi, România a fost pe locul IX. România s-a clasat anul trecut pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui atât din punct de vedere al producţiei obţinute, cât şi al suprafeţei cultivate, cu o recoltă totală de 2,079 milioane de tone de pe un 1,082 milioane hectare. Producția a fost mai mică în 2022 cu aproape 27% faţă de 2021, respectiv cu 765.000 de tone, suprafaţa cultivată înregistrând o diminuare cu 42.000 de hectare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online România, locul I în UE la producția de floarea soarelui Cum arată situația din agricultură, prin comparație cu alte state, potrivit INS: La porumb boabe, România s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul doi la producția realizată, după Franța; La grâu, România s-a situat pe locul cinci la suprafața cultivată după Franța, Germania, Polonia și Spania și pe locul patru la producția realizată după Franța, Germania și Polonia; La cartofi, România s-a situat pe locul șase la suprafața cultivată după Germania, Polonia, Franța, Olanda, Belgia și pe locul nouă la producția realizată după Germania, Olanda, Franța, Polonia, Belgia, Danemarca, Spania și Italia. În general, în anul 2022 s-a înregistrat o scădere a suprafețelor și a randamentelor la principalele culturi, arată INS. Citește și: Suspectați de „blat” la stabilirea prețurilor la ulei de floarea soarelui, primii patru producători din România au o cifră de afaceri de șase miliarde de lei și profituri de 250 de milioane de lei În noiembrie 2020, George Simion, liderul AUR, distribuia pe Facebook o filmare intitulată „Agricultura românească pe moarte!”, în care ssuținea că „din grânarul Europei am ajuns groapa de gunoi a Europei”. Fimarea a avut peste 810.000 de vizualizări.

România, locul I în UE la producția de floarea soarelui Foto: Facebook
UE a convenit să accelereze procesul de renunţare la carburanţii fosili Foto: News.ro
Mediu

UE accelereze procesul renunţare carburanţii fosili

UE a convenit joi să accelereze procesul de renunţare la carburanţii fosili, fiind gata să-şi intensifice obiectivele de adoptare a energiei regenerabile pentru 2030. Negociatorii Consiliului European şi ai Parlamentului au ajuns joi la un acord provizoriu pentru a furniza 42,5% din energia blocului celor 27 de naţiuni din tehnologii regenerabile, cum ar fi energia eoliană şi solară, până la sfârşitul deceniului, a declarat parlamentarul UE Markus Pieper, pe Twitter, citat de news.ro. Pieper a descris acordul drept ”o zi bună pentru tranziţia energetică a Europei”. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari UE a convenit să accelereze procesul de renunţare la carburanţii fosili Acordul va include o încărcare indicativă” suplimentară de 2,5 de puncte procentuale, pentru a permite blocului să ajungă la o cotă de 45%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acesta urmează să înlocuiască obiectivul actual al directivei UE privind energiile regenerabile, privind o cotă de 32% de energie regenerabilă până în 2030, care este în vigoare din decembrie 2018. Propunerea trebuie acum aprobată de reprezentanţii statelor membre UE în Consiliu şi apoi în Parlament. Astfel de acorduri sunt de obicei adoptate cu modificări minime. UE a spus că doreşte să fie neutră în carbon până în 2050. Pe termen mediu, doreşte ca emisiile nete de gaze cu efect de seră să fie reduse cu cel puţin 55% până în 2030, ceea ce UE numeşte planul său ”Fit for 55”. Pachetul ”Fit for 55” a fost prezentat pentru prima dată în iulie 2021 şi urmăreşte să alinieze cadrul legislativ al UE în materie de climă şi energie cu obiectivul său de neutralitate climatică pentru 2050. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, din februarie 2022, şi criza energetică care a urmat au schimbat fundamental peisajul energetic al regiunii în ultimele luni. Legislatorii blocului au fost supuşi presiuni pentru a aduce obiectivele regiunii în conformitate cu această nouă realitate. UE riscă să ”omoare impulsul” tranziţiei sale energetice UE s-a angajat să renunţe la combustibilii fosili ruşi până în 2027, ca răspuns la ostilităţile preşedintelui Vladimir Putin din Ucraina. Cercetările publicate la sfârşitul lunii februarie de grupul independent de energie Ember au arătat că rata de instalare proiectată de UE a aşa-numitelor tehnologii de energie curată era pe cale să depăşească aşteptările pachetului său ”Fit for 55”. Analiştii de la Ember au avertizat că UE riscă să ”omoare impulsul” tranziţiei sale energetice, păstrând un obiectiv scăzut. Arderea combustibililor fosili precum cărbunele, petrolul şi gazul este principalul motor al crizei climatice.

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi Foto: News.ro
Mediu

România riscă sancţiuni din cauza gropilor de gunoi

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, arată datele unui raport al Curţii de Conturi care a făcut, în anul 2022, un audit pe această temă. Raportul, publicat vineri și citat de news.ro, mai relevă că România nu a accesat programul european pentru închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi a suportat toate costurile din bugetul naţional. De asemenea, pentru că nu colectează selectiv şi nu reciclează suficient plastic, România plăteşte anual o taxă consistentă. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi Curtea de Conturi anunţă că a desfăşurat, în perioada 10.01.2022 – 30.05.2022, o misiune de audit de conformitate cu tema "Evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile oraşe", pentru perioada 2015-2021, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu, Administraţia Fondului pentru Mediu, şapte unităţi administrativ-teritoriale judeţene şi locale (Argeş, Bihor, Braşov, Constanţa, Iaşi, Neamţ şi Municipiul Bucureşti) şi Agenţii judeţene pentru protecţia mediului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ”Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declanşare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deşeuri din marile oraşe şi identificarea factorilor care amplifică condiţiile de producere a acestui risc. Potrivit raportului, autorităţile administraţiei centrale şi locale au acţionat insuficient şi au monitorizat deficitar activitatea de management al deşeurilor, astfel că România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării şi netratării corespunzătoare a deşeurile municipale”, a transmis Curtea de Conturi. Autoritățile locale au ignorat resursele UE Sursa citată a precizat că, deşi în decursul timpului au existat posibilităţi de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), ”autorităţile locale nu au reuşit construirea unui astfel de sistem în toate judeţele”. ”Uniunea Europeană a finanţat, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activităţi de închidere a depozitelor neconforme, însă Administraţia Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanţare respectiv şi, astfel, s-a ajuns la situaţia în care acestea au fost închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului”, mai arată Curtea de Conturi. Potrivit instituţiei, în prezent, administratorii depozitelor de deşeuri au obligaţia de constituire a fondului pentru închidere şi urmărire postînchidere, însă legislaţia nu stabileşte un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligaţii, sancţiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile. ”Sistemele integrate de management al deşeurilor sunt funcţionale în mai puţin de o treime (29%) din unităţile administrativ-teritoriale evaluate (judeţele Argeş, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deşeurilor (Braşov, Municipiul Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Neamţ). Mai mult, structurile de tratare şi sortare a deşeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantităţi semnificative de deşeuri care nu au fost supuse operaţiunilor prealabile impuse de lege”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi. Instituţia precizează că ţintele prevăzute în planul de gestionare a deşeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu s-a implementat colectarea separată. ”Colectarea din poartă în poartă nu este încă implementată integral, iar în oraşe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deşeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează. Autoritatea centrală nu a adoptat cadrul legal În ceea ce priveşte modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel naţional, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecţiei mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plăţii cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deşeurile de ambalaje din plastic nereciclate”, se mai arată în Raport. Potrivit acestuia, deşi Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligaţia de gestionare a întregii cantităţi de plastic pusă în piaţă, România şi-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deşeuri din plastic pusă pe piaţă. ”Statul român a impus operatorilor economici obligaţia de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenţei de 77,5% din cantitatea de deşeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuţii de 0,8 euro/kg de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecinţa este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel”, se mai arată în documentul citat.

UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total (sursa: Twitter/Markus Pieper)
Mediu

UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total

UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total. Negociatorii UE au ajuns la un acord joi privind ţinte mai ambiţioase pentru extinderea folosirii energiei regenerabile până în 2030, un element cheie al planurilor blocului comunitar de a lupta contra schimbărilor climatice şi a renunţa la combustibilii fosili din Rusia. UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total Statele membre UE şi Parlamentul European (PE) au convenit ca până în 2030 blocul comunitar să obţină 42,5% din energie din surse regenerabile, cum sunt cea eoliană şi cea solară, a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter europarlamentarul Markus Pieper (foto). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acordul politic trebuie acum aprobat de Parlamentul European şi statele membre UE, înainte de a deveni lege. De obicei aceste voturi sunt o formalitate, fiind aprobate fără modificări. Noua lege va înlocui actualul obiectiv al UE de a avea o pondere a surselor regenerabile în mixul de energie de 32% până în 2030. Conform datelor actuale, în 2021, ponderea surselor regenerabile (eoliană, fotovoltaică şi biomasă) în mixul de energie al UE a fost de 22%. Această pondere variază foarte mult în rândul statelor membre, de la 63% în Suedia până la sub 13% în Luxemburg, Malta, Ţările de Jos şi Irlanda. Investiţii suplimentare de 113 miliarde de euro O trecere rapidă la energia regenerabilă este crucială dacă UE vrea să-şi îndeplinească obiectivele climatice. Blocul comunitar vrea să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, faţă de nivelul din 1990, şi să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Ţintele mai ambiţioase pentru extinderea folosirii energiei regenerabile şi-au sporit importanţa de la invadarea Ucrainei de către Rusia, UE făcând eforturi pentru a-şi reduce dependenţa de combustibilii fosili din Rusia şi de a avea energie produsă în mare parte local, cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Atingerea obiectivelor va necesita investiţii masive în capacităţile de producţie pentru energia eoliană şi solară şi în reţelele care să integreze energia din surse regenerabile. Conform Comisiei Europene, investiţii suplimentare de 113 miliarde de euro în energie regenerabilă şi infrastructură pentru hidrogen vor fi necesare până în 2030, pentru stoparea dependenţei statelor membre UE de combustibilii fosili din Rusia.

Boloș arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale Foto: Facebook MIPE
Eveniment

Boloș arată România problema pensiilor speciale

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL), arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale: „Pierdem tot”. România va pierde între 700 de milioane și 3,2 miliarde de euro, din PNRR, dacă abandonează jalonul privind pensiile speciale, a arătat europarlamentarul PNL Cristian Bușoi într-un interviu pentru PSNews, la 24 martie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Boloș arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale „Dacă ajungem la un blocaj în ceea ce privește reforma și nu putem să validăm jalonul nu spun eu, ci regulamentul Comisiei Europene spune că se suspendă parțial sumele la plată și banii, dacă după șase luni de zile nu am dus la bun sfârșit ceea ce am stabilit, pierdem tot”, a declarat Boloș la Antena 3. El nu a precizat dacă se referă la o tranșă din PNRR sau la toate sumele de care ar urma să mai beneficieze România. Demnitarul a explicat care este stadiul discuțiilor cu Comisia Europeană. „Am spus și subliniez că discuțiile privind baza de calcul și rata de înlocuire a veniturilor încă sunt deschise în relația cu Comisia. Va urma să avem în perioada următoare această întâlnire cu reprezentanții comisiei pentru a stabili principalele chei de reformă sistemică a pensiilor speciale”, a spus el, fără să ofere alte detalii. Citește și: Ministrul Câciu minte când afirmă că „PNRR-ul spune că trebuie să reducem ponderea cheltuielilor în PIB cu aceste pensii de serviciu”. Ce scrie în PNRR despre „pensiile speciale” „Aici este problema noastră de fond pe care este foarte greu să o explicăm și să o justificăm la Comisie, discrepanța între sistemul de pensii general și sistemul de pensii special. Aici este cheia discuțiilor cu comisia și am spus care sunt componentele de reformă importante care au rămas încă în discuție cu privire la baza de calcul și rata de înlocuire a veniturilor, pentru că esența reformei înseamnă să avem rate de înlocuire justificate și compatibile cu sistemul de pensii general și o bază de calcul pentru stabilirea pensiei care este reportată la principiul contributivității”, a mai spus Marcel Boloș.

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035 Foto: News.ro
Mediu

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035, adoptat definitiv: statele membre UE au validat prevederea care obligă automobilele noi să nu mai emită absolut deloc disoxid de carbon (CO2) începând de la jumătatea viitorului deceniu şi care interzice de facto orice vehicule pe benzină, motorină şi hibride, în favoarea maşinilor electrice. Numai Polonia a votat ”împotrivă”. Italia, România şi Bulgaria s-au abţinut la acest vot al Miniştrilor Energiei din UE, reuniţi la Bruxelles, arată news.ro. Ambasadorii Celor 27 s-au pus de acord luni să procedeze la această adoptare oficială marţi - ultima etapă a unui îndelungat proces legislativ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035 Acest text se înscrie în obiectivul european al neutralităţii carbonului în 2050. Germania şi-a stupefiat partenerii, la începutul lui martie, când a blocat regulamentul, după ce acesta a fost aprobat la jumătatea lui februarie de către Parlamentul European (PE), în sesiune plenară, în urma unei unde verzi a statelor membre UE, inclusiv a Berlinului. Pentru a-şi justificat această răzgândire extrem de rară în acest stadiu al procedurii, Berlinul a cerut Comisiei Europene (CE) să prezinte o propunere care să deschidă calea vehicuelor care funcţionează cu carburanţi de sinteză. Această tehnologie, controversată şi încă nedezvoltată, constă în producerea de carburant pe bază de CO2 provenind din activităţi industriale. Apărată de constructori de lux din Germania şi Italia, această tehnologie permite prelungirea folosirii motoarelor termice după 2035. CE şi Germania au anunţat sâmbătă că au ajuns la un acord în vederea deblocării textului, care rămâne neschimbat. Bruxellesul s-a angajat doar să deschidă mai clar calea carburanţilor de sinteză, în cadrul unei propuneri separate, care urmează să fie validată până în toamna lui 2024. Vehiculele echipate cu un motor cu combustie vor putea să fie înmatriculate după 2035, dacă folosesc exclusiv carburanţi neutri în emiterea de CO2, şi-a exprimat satisfacţia ministrul german al Transporturilor Volker Wissing. Însă, numeroşi experţi consideră că tehnologia carburanţilor de sinteză are puţine şanse să se impună pe piaţă şi va privi în cel mai bun caz doar o minoritate de maşini de lux. Această tehnologie este contestată de ONG-uri de mediu, care o denunţă drept costisitoare, energivoră şi poluantă.

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe (sursa: Facebook/IGSU)
Economie

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe. Zece milioane de euro va plăti Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea secretarului de stat Raed Arafat, pentru achiziția a trei șalupe multirol. Licitația cu un singur ofertant a fost câștigată de o companie din Turcia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Banii pentru această achiziție provin din proiectul european "Viziune 2020", finanțat cu aproape 682 milioane de euro din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare. În cadrul aceluiași proiect au mai fost cumpărate două nave multirol pentru stingerea incendiilor și salvarea de vieți omenești de la compania olandeză Damen. Contractul în valoare de 45 de milioane euro a fost semnat cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte. Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), condus de generalul Dan Paul Iamandi, subordonatul secretarului de stat Raed Arafat, a anunțat că a finalizat achiziția pentru trei șalupe multirol printr-o licitație deschisă accelerată. Contractul în valoare de 48,79 milioane lei, echivalentul a zece milioane de euro, a fost atribuit în urma licitației cu un singur ofertant companiei turcești Ada Denizcilik ve Tersane Isletmeciligi AS. Șalupele multirol vor fi folosite pentru stingerea incendiilor pe mare și salvarea de vieți omenești. Autoritatea contractantă a justificat alegerea acestui tip de procedură prin faptul că "finanțarea produselor încetează la data de 31.12.2023 (termen ce include și efectuarea recepțiilor și a plăților), termenul maxim de implementare a proiectului Vizune 2020 prin intermediul căruia sunt finanțate cele 3 (trei) șalupe multirol". Ceea ce înseamnă că recepția și plata celor trei șalupe trebuie să se facă până la sfârșitul anului pentru a nu se pierde finanțarea europeană. 45 milioane de euro pentru Damen În flota maritimă a IGSU urmează să intre alte două nave multirol contractate în octombrie 2022. Contractul a fost atribuit companiei olandeze Damen și a fost semnat cu o zi înainte de vizita la București a premierului olandez Mark Rutte. În acea perioadă, Olanda se opunea aderării României la spațiul Schengen. Citește și: Lavrov, amenințare nu foarte subtilă la adresa Moldovei: pomenește trupele ruse transnistrene care „păzesc uriaşul depozit de muniţii din Kobasna”. Noi acuzații la adresa Maiei Sandu Raed Arafat, secretar de stat în MAI și șeful DSU, a menționat atunci că valoarea navelor de căutare salvare, ajutor medical și stingere este de 20.866.651 de euro și, respectiv, 24.831.315 euro. "Amândouă sunt nave de cautare salvare și recuperare oameni. Una dintre ele este clasificată ca navă intervenție de pompieri", a spus Raed Arafat. Cele două nave vor fi construite la șantierul naval Damen Galați în termen de 14 luni de la semnarea contractului. Adică vor intra în dotarea IGSU la finalul anului 2023, la fel ca cele trei șalupe multirol.

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă Foto: News.ro
Mediu

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă acordul pentru obiectivele în domeniul energiei regenerabilă, scrie Reuters. Negociatorii din ţările UE şi din Parlamentul European au miercuri ultima rundă de negocieri programată, pentru a stabili obiective mai ambiţioase ale UE în vederea extinderii energiei regenerabile în acest deceniu. Citește și: Șpagă ca la Rutieră la examenele de rezidențiat, la specialitatea stomatologie: iepuri, fazani, salam uscat și țuică Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă Aceste obiective sunt esenţiale pentru eforturile Europei de a reduce emisiile de dioxid de carbon până în 2030 şi de a renunţa la combustibilii fosili din Rusia. Negocierile s-au împotmolit însă într-o dispută legată de faptul dacă acei combustibili produşi cu ajutorul energiei nucleare ar trebui să fie luaţi în considerare pentru atingerea obiectivelor în materie de energie regenerabilă. Franţa conduce o campanie pentru ca "hidrogenul cu emisii reduse de carbon" - termen folosit pentru a descrie hidrogenul produs din energie nucleară - să fie pus pe picior de egalitate cu hidrogenul produs din energie electrică regenerabilă. Franţa este susţinută de ţări precum România, Polonia, Ungaria şi Republica Cehă, care doresc o mai mare recunoaştere a contribuţiei energiei nucleare fără CO2 la obiectivele climatice. Germania, Spania, Danemarca, Portugalia şi Luxemburg se numără printre ţările care se opun. Acestea spun că includerea energiei nucleare în obiectivele privind energiile regenerabile ar distrage atenţia de la necesitatea ca Europa să extindă masiv energia eoliană şi solară, scrie news.ro. La o reuniune a ambasadorilor ţărilor UE, care a avut loc vineri, ţările şi-au întărit şi mai mult poziţiile, au declarat oficialii UE, ceea ce îi face pe unii să se îndoiască că negocierile de miercuri vor reuşi să finalizeze legea. România, alături de Franța, susțin energia nucleară Ambasadorii ţărilor UE urmau să se reunească pentru a încerca să deblocheze negocierile. De asemenea, ţările sunt în dezacord şi cu privire la alte părţi ale legislaţiei, inclusiv partea care se referă la tipurile de combustibil lemnos care pot fi considerate energie regenerabilă. Franţa, una dintre ţările cu cea mai mare putere nucleară din lume, are un interes deosebit în ceea ce priveşte creditarea energiei nucleare în cadrul obiectivelor, având în vedere planurile sale de a construi noi reactoare şi de a-şi moderniza flota existentă. Ministrul francez al energiei, Agnès Pannier-Runacher, va convoca marţi o reuniune a miniştrilor din ţările pro-energie nucleară pentru a discuta despre această problemă, a declarat o sursă din ministerul francez. Parisul a fost dezamăgit de alte iniţiative recente ale UE de a acorda prioritate tehnologiilor regenerabile în detrimentul celor nucleare. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat săptămâna trecută că proiectele "nucleare de ultimă oră" vor avea acces doar la unele dintre stimulentele UE de sprijinire a industriilor ecologice, în timp ce tehnologiile "strategice", precum panourile solare, vor beneficia de toate avantajele.

Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE (sursa: pexels.com/Julius Sever)
Mediu

Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE

Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE. Statele membre UE au ajuns joi la un acord preliminar pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul transportului maritim prin creşterea utilizării de combustibili regenerabili de către nave. Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE Acordul provizoriu pune transportul maritim pe o traiectorie spre îndeplinirea obiectivelor climatice ale UE pentru 2030 şi 2050, prin îmbunătăţirea obiectivelor de reducere a emisiilor din energia utilizată de nave şi introducerea de măsuri care să încurajeze utilizarea aşa-numiţilor carburanţi regenerabili de origine non-biologică. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Acordul va asigura că furnizorii de carburanţi, navele şi operatorii maritimi vor avea suficient timp pentru a se adapta la noile condiţii astfel încât sectorul maritim va atinge obiectivele climatice", a declarat ministrul suedez al Infrastructurii, Andreas Carlson. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Acordul convenit între reprezentanţii statelor membre şi Parlamentul UE va trebui să fie adoptat în mod formal de miniştrii UE.

Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană

Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană. Judecătorii din Răducăneni au avut de soluţionat un dosar în care a fost implicat un mare oligarh rus, Aleksei Mordashov. Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană Acesta are o avere de aproape 20 miliarde de dolari, mai mare de peste șase ori decât cea a celui mai bogat român. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online O firmă de transport cu sediul în satul Scopoşeni din comuna Gorban, județul Iași, a fost acuzată că ar fi încălcat Regulamentul Consiliului European prin care a fost stabilită lista oligarhilor ruşi supuşi sancţionilor din cauza războiului din Ucraina. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public Prin acţiunile sale, firma ieşeană ar fi contribuit la umplerea buzunarelor lui Aleksei Mordashov, preşedintele celei mai mari companii siderurgice şi miniere din Rusia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

UE, reguli noi de eficiență energetică (sursa: Pexels/Burak The Weekender)
Mediu

UE, reguli noi de eficiență energetică

UE, reguli noi de eficiență energetică. Comisia Europeană a anunţat că salută acordul provizoriu la care s-a ajuns vineri dimineaţă cu Parlamentul European şi cu Consiliul cu privire la reformarea şi consolidarea Directivei UE privind eficienţa energetică, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. UE, reguli noi de eficiență energetică Acest acord marchează un nou pas către finalizarea pachetului "Pregătiţi pentru 55" care vizează concretizarea Pactului verde european şi a planului REPowerEU. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El demonstrează încă o dată hotărârea UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Pentru prima dată, principiul "eficienţa energetică înainte de toate" este dotat cu forţă juridică, însoţit de o cerinţă clară ca ţările UE să ia în considerare eficienţa energetică în deciziile lor de politică, de planificare şi de investiţii majore în sectorul energetic şi în afara acestuia. Acordul stabileşte un obiectiv de eficienţă energetică al UE de 11,7% pentru 2030, depăşind propunerea iniţială a Comisiei din pachetul "Pregătiţi pentru 55". Acordul impune statelor membre ale UE să asigure în mod colectiv o reducere suplimentară a consumului final de energie şi a consumului de energie primară, în comparaţie cu previziunile din 2020 privind consumul de energie. Noi economii de energie În temeiul acordului provizoriu, obligaţia privind economiile anuale de energie aproape se dublează pentru a asigura progrese continue. În perioada 2024-2030, ţările UE vor trebui să realizeze în fiecare an, în medie, noi economii de 1,49% din consumul final de energie, în creştere faţă de nivelul actual de 0,8%. Economiile respective vor trebui să ajungă treptat la 1,9% până la sfârşitul anului 2030. Acordul este un instrument important de stimulare a economiilor de energie în sectoarele de utilizare finală, cum ar fi construcţiile, industria şi transporturile. Normele revizuite acordă, de asemenea, o mai mare responsabilitate sectorului public în ceea ce priveşte creşterea eficienţei energetice. Organismele publice vor trebui să ţină seama în mod sistematic de cerinţele în materie de eficienţă energetică în cadrul achiziţiilor publice de produse, de servicii, de clădiri şi de lucrări. Se introduce un nou obiectiv anual de reducere cu 1,9% a consumului de energie pentru sectorul public. Obligaţia ţărilor UE de a renova anual cel puţin 3% din suprafaţa totală a clădirilor deţinute de administraţia publică se aplică de acum înainte şi la nivelul regional şi local. Obligații de gestionare mai eficientă Întreprinderile vor fi încurajate să fie mai eficiente din punct de vedere energetic în temeiul directivei revizuite. În primul rând, sistemele de gestionare a energiei vor deveni o obligaţie implicită pentru marii consumatori de energie. Toate întreprinderile, inclusiv IMM-urile care depăşesc 85 TJ din consumul anual de energie, vor trebui să pună în aplicare un sistem de gestionare a energiei. În caz contrar, acestea vor face obiectul unui audit energetic (dacă consumul lor anual depăşeşte 10 TJ). Pentru prima dată, se introduce, de asemenea, un sistem de raportare privind performanţa energetică a marilor centre de date. În conformitate cu normele convenite, ţările UE vor trebui, de asemenea, să promoveze planurile locale în materie de încălzire şi răcire în localităţile mari cu populaţii de peste 45.000 de locuitori. De asemenea, o dată cu definiţia revizuită a unui sistem de termoficare şi răcire centralizat, cerinţele minime vor fi modificate treptat pentru a asigura, până în 2050, o alimentare complet decarbonizată a sistemului de termoficare şi răcire centralizat. Sprijinul acordat noilor unităţi de cogenerare cu randament ridicat care utilizează gaze naturale şi care sunt racordate la un sistem de termoficare centralizat în cadrul unor sisteme de termoficare şi răcire centralizate eficiente va fi posibil numai până în 2030, în timp ce orice altă utilizare a altor combustibili fosili va fi interzisă pentru noile capacităţi de generare a căldurii în astfel de sisteme. Investiții și creditare "verzi" Acordul consolidează şi mai mult dispoziţiile privind finanţarea eficienţei energetice pentru a facilita mobilizarea investiţiilor. În conformitate cu noile dispoziţii, ţările UE vor trebui să promoveze scheme de finanţare inovatoare şi produse de creditare verzi în favoarea eficienţei energetice, asigurându-se că instituţiile financiare le oferă aceste dispozitive de manieră amplă şi nediscriminatorie. Ţările UE vor trebui să raporteze cu privire la volumul investiţiilor în eficienţa energetică. Acordul conţine, pentru prima dată în istorie, o definiţie UE a sărăciei energetice. Statele membre vor trebui de acum înainte să pună în aplicare măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, cu prioritate în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienţilor vulnerabili, al gospodăriilor cu venituri mici şi, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuinţe sociale. Citește și: EXCLUSIV Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol după atacul cibernetic asupra unor servere ale companiei. Autoritatea Aeronautică Civilă nu mai primește date de la TAROM Normele revizuite au pus un accent mai puternic pe atenuarea sărăciei energetice şi pe capacitarea consumatorilor, inclusiv pe crearea de ghişee unice pentru asistenţă tehnică şi financiară şi de mecanisme extrajudiciare de soluţionare a litigiilor.

Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile

Un sondaj efectuat în Republica Moldova de către CBS-Research pentru WatchDog arată că Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile. Cercetarea sociologică arată însă că opiniile favorabile Rusiei sunt în ușoară creștere. Sondajul a avut un eșantion de 1000 de persoane cu vârsta de 18 ani și mai mult și a fost realizat prin interviu telefonic moderat de intervievator. Perioada de culegere a datelor a fost 24 februarie – 3 martie 2023, iar marja de eroare de 3,1%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, 46,5% dintre cei deciși să meargă la vot ar alege PAS, pe locul II fiind blocul comuniștilor, BECS, cu 31,7% din voturi, iar pe locul III s-ar situa partidul lui Ilan Șor, cu 10,4%. Alte formațiuni nu ar trecede pragul electoral, deci PAS ar putea păstra majoritatea parlamentară. Intenția de vot pentru PAS a crescut cu 5%, față de ianuarie. În ceea ce privește votul pentru funcția de președinte, Maia Sandu este preferată de 41,7% dintre cei deciși să se prezinte la urne, Igor Dodon - 25,1%, iar Ion Ceban - 6,7%. Citește și: Joe Biden cere, de la Varșovia, aplauze pentru Maia Sandu și Republica Moldova: „Doamnă preşedinte Sandu, suntem mândri astăzi să stăm alături de dvs” Moldovenii vor în UE, nu în NATO Însă cetățenii Republicii Moldova nu vor în NATO - circa 56% sunt împotriva aderării la alianța militară - iar circa 45% nu cred nici că Rusia ar fi atacat Moldova dacă ocupa Ucraina și nici că Moscova ar organiza diversiuni în această țară. Cei chestionați au fost întrebați: „Cum credeți, cine poartă cea mai mare vină pentru provocarea războiului din Ucraina?”. Dintre aceștia, 21% au spus că „Putin personal”, 19,5% au menționat că Federația Rusă, 19,2% – SUA, 11,7% – conducerea Ucrainei, 9,9% – NATO. Totodată, 4,5% din respondenții sondajului au spus că de vină sunt ambele țări, pe când 1,6% au indicat UE, iar 12,2% nu au avut un răspuns. Față de ianuarie 2023, a scăzut ponderea celor care dau vina pe Vladimir Putin – cu 4,1%. A crescut însă răspunderea Federației Ruse (+1,5%) și a SUA (+2,5%). Aproape 52% consideră că „Rusia a fost ameninţată de faptul că Ucraina dorea să devină membră NATO și să aibă astfel baze militare” și „Rusia de fapt luptă cu NATO în Ucraina”. Circa 26% dintre cei chestionați cred că Rusia apără republicile „populare” din Donbas - procent în ușoară creștere - iar 13% spun că Rusia desfășoară o acțiune de eliberare a Ucrainei de nazism. Peste 63% din cei chestionați cred că Maia Sandu ar trebui să meargă în Rusia pentru a negocia prețurile la gaz, însă procentul este în scădere față de ianuarie. Aproape 12% spun că Moldova ar trebui să susțină Rusia „în schimbul gazului ieftin”. Sondajul arată că 51,9% dintre cetățenii moldoveni ar vota pentru aderarea la UE și doar 21,6% pentru aderarea la Uniunea Economică Euroasiatică.

Uniunea Europeană trece, oficial, la „economia de război” Foto: Twitter
Eveniment

Uniunea Europeană trece la „economia de război”

Uniunea Europeană trece, oficial, la „economia de război”: Comisia Europeană începe achiziția centralizată de proiectile pentru Ucraina. Însă foarte multe detalii, precum bugetul achizițiilor și din ce țări va fi cumpărată muniția, trebuie lămurite în scurt timp. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Uniunea Europeană trece, oficial, la „economia de război” „Planurile de «achiziție comună de muniție» pentru Ucraina și statele membre ale UE au fost discutate de miniștrii apărării din blocul comunitar la un dineu informal organizat luni seara la Stockholm. Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, va prezenta planurile de achiziții comune pe fondul îngrijorărilor că el va crea diviziuni în cadrul NATO prin excluderea livrărilor de muniție din Marea Britanie, Statele Unite și alți furnizori din afara UE”, scrie The Times. În speranța de a rezolva aceste probleme, miniștrii apărării din Uniunea Europeană se vor reuni miercuri la Stockholm pentru a analiza propunerile de a utiliza bugetul UE pentru a comanda și achiziționa până la un milion de obuze pentru Ucraina, la un cost estimat de patru miliarde de euro. Propunerea privind bugetul de patru miliarde de euro vine de la Kaja Kallas, premierul Estoniei. Josep Borrell, șeful diplomației europene ar dori un buget limitat la un miliard de euro. Pal Jonson, ministrul suedez al apărării, care găzduiește discuțiile, a declarat: "Obiectivul principal este de a achiziționa de la baza industrială europeană, dar dacă există și alte livrări de la alte state, nu ar trebui să excludem această posibilitate. Accentul ar trebui să fie pus pe ajutorarea Ucrainei". Potrivit unui document confidențial consultat de The Times, Comisia Europeană a elaborat un plan în trei puncte, începând cu o propunere de „transfer imediat de muniție, în special de 155 mm, din stocurile existente sau din comenzile în curs" către Ucraina. The European Union is looking at how to boost ammunition supplies to Ukraine in both the short and long term at a meeting in Stockholm. A top EU official has called for "a war economy." https://t.co/bivWxNZYo0— DW News (@dwnews) March 8, 2023 Germania și Polonia vor să cumpere de oriunde, dar de cea mai bună calitate În timp ce Germania și Polonia susțin achiziționarea celor mai bune muniții disponibile, indiferent dacă acestea sunt fabricate în America, Marea Britanie, Norvegia, Canada sau Coreea de Sud, alte țări doresc să canalizeze banii pentru a-și susține industriile naționale. Franța, Italia și Spania susțin utilizarea planului de achiziții pentru a favoriza industriile din țările lor și din UE, în special pentru investiții și construirea de fabrici. Ucraina susține o cerere estoniană de finanțare din partea UE în valoare de 4 miliarde de euro pentru obuze de 155 mm și 150 mm - propunerea Bruxelles-ului este de 1 miliard de euro. Hanno Pevkur, ministrul estonian al apărării, a declarat că achizițiile UE nu ar trebui să se limiteze la furnizorii din UE. "Nu vreau să ne vedem săpând în birocrație și să nu găsim muniția", a spus el. UE ar mai putea schimba statutul Băncii Europene de Investiții, astfel încât această bancă să poată finanța achiziția de armament. Thierry Breton: EU had to shift to a wartime footing.https://t.co/WAhy6mIehLInflation will worsen. Competition for raw materials, production of military assets supersedes the production of goods, rationing, etc. BTW, what's the cost of funding a war economy?— pcwong (@wpooichee) March 6, 2023 Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, le-a spus omologilor din UE, într-o scrisoare recentă obținută de Financial Times, că Kievul are nevoie de cel puțin 250.000 de proiectile de artilerie pe lună. El a mai spus că forțele sale trag doar aproximativ 120.000 pe lună, o cincime din proiectilele pe care le-ar folosi în mod normal. Citește și: Bakhmut, cimitirul mercenarilor Wagner: N. Y. Times scrie că Prigojin nu mai are resurse umane, Moscow Times anunță că face recrutări din spitale de psihiatrie

Deșeuri UE, via România, în Ucraina (sursa: Facebook/Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu)
Mediu

Deșeuri UE, via România, în Ucraina

Deșeuri UE, via România, în Ucraina. Cantitatea de peste 55 de tone de deşeuri metalice, din Bulgaria pentru Ucraina, a fost oprită la vama Giurgiu, pentru că documentele de transport nu îndeplineau condiţiile de transfer transfrontalier. Deșeuri UE, via România, în Ucraina "În Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu, pe sensul de intrare în ţară, s-au prezentat trei cetăţeni ucraineni cu vârste de 46, 55, respectiv 69 de ani, care conduceau trei ansambluri rutiere, formate din cap tractor şi semiremorcă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Şoferii transportau deşeuri metalice, încărcate din Bulgaria şi care erau destinate unei societăţi comerciale din Ucraina. Existând suspiciuni cu privire la legalitatea acestui transport, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat comisarilor Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Giurgiu. Astfel, în cadrul verificărilor, a fost stabilit faptul că, în mijlocul de transport se află cantitatea totală de 55.840 kilograme deşeuri metalice", se arată într-un comunicat de presă, emis joi de ITPF Giurgiu. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen abia gângăvește în engleză, are studii de topografie, se laudă cu o participare la ziua prevenirii tuberculozei și cu „experiența de reprezentant de vânzări” În urma verificării documentelor de transfer transfrontalier, autorităţile de frontieră au constatat faptul că acestea nu îndeplinesc condiţiile de intrare în ţară, motiv pentru care autorităţile competente nu au permis accesul mijlocului de transport pe teritoriul României, deşeurile fiind returnate societăţii expeditoare.

UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei (sursa: Facebook/EC)
Eveniment

UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei

UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei. Noul pachet de sancţiuni impus Rusiei de UE la un an de la începutul războiul în Ucraina vizează 121 de persoane şi entităţi, inclusiv producători iranieni de drone, în timp ce Statele Unite au adoptat la rândul lor un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei, acesta incluzând şi intermediari europeni. UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei Adoptat vineri, al zecelea pachet de sancţiuni al UE după începerea războiului în Ucraina cuprinde "sancţiunile de cea mai mare anvergură adoptate vreodată", a indicat sâmbătă într-un comunicat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Sunt astfel vizate 96 de entităţi ruseşti suplimentare (companii sau agenţii de stat), inclusiv trei bănci ruseşti. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sunt de asemenea vizate şapte entităţi iraniene, toate reprezentând producători de drone folosite de Rusia pentru a lovi ţinte în Ucraina. De asemenea, interdicţia exportului de produse industriale europene către Rusia a fost extinsă către noi bunuri cu dublă întrebuinţare (civilă şi militară), precum componentele electronice, vehiculele specializate, piesele mecanice, piesele de schimb pentru motoarele de avion, antenele, macaralele, materiile prime constituite din pământuri rare, circuitele electronice şi camerele cu termoviziune. Importurile anuale ale Rusiei de astfel de produse însumează circa 11 miliarde de euro. Active înghețate, dar nevalorificate O prevedere a acestor noi sancţiuni obligă statele UE să îmbunătăţească raportarea activelor ruseşti îngheţate în urma pachetelor anterioare de sancţiuni. În urma acestor sancţiuni impuse Rusiei, active în valoare de aproape 19 miliarde de euro ale oligarhilor ruşi au fost îngheţate în UE, iar statele occidentale şi partenerii lor din G7 (UE, SUA, Regatul Unit, Canada şi Japonia) au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un "furt". Bruxelles-ul caută acum o bază legală pentru confiscarea activelor ruseşti îngheţate şi folosirea acestor fonduri pentru reconstrucţia Ucrainei. În noul pachet de sancţiuni europene au fost luate noi măsuri şi împotriva unor entităţi ale mass-media ruse. Astfel, au fost suspendate licenţele birourilor în limba arabă ale posturilor Russia Today şi Sputnik, posturi deja interzise în UE. SUA au sancționat și companii europene Washingtonul a anunţat la rândul său vineri un nou set de sancţiuni contra Rusiei, ce vizează responsabili politici, companii de semiconductori, dar şi intermediari europeni acuzaţi că au contribuit la ocolirea sancţiunilor precedente impuse Moscovei după declanşarea războiului. Aceasta este "una dintre cele mai importante acţiuni în materie de sancţiuni" de la începutul războiului, notează, tot într-un comunicat, Departamentul american al Trezoreriei. Noul pachet de sancţiuni impus de SUA vizează, printre alte entităţi, companii şi persoane ce activează în sectoare economice precum metalurgia, mineritul, producţia de echipamente militare sau de semiconductori. Pe lista de sancţiuni a SUA au fost adăugate şi aproximativ 30 de persoane şi companii europene, din Elveţia, Italia, Germania, Malta şi Bulgaria, acuzate că au contribuit la eludarea sancţiunilor prin livrarea de echipamente militare Rusiei. Activele deţinute în SUA de aceste persoane şi companii vor fi îngheţate. PIB-ul rusesc își revine, spune FMI Mai mult, după ce a inclus deja marile bănci ruseşti pe lista cu sancţiuni, Trezoreria SUA a completat acum lista cu încă vreo zece instituţii financiare ruseşti. Citește și: Rusia nu simte sancțiunile Occidentului: unele țări vecine și aliați ca India, China și Turcia sunt intermediari pentru mărfuri interzise. Ca efect, economia rusă va crește în 2023, arată FMI Sancţiunile europene şi americane urmăresc să lovească economia Rusiei ca represalii pentru războiul pornit contra Ucrainei, să-i diminueze capacitatea de a-şi finanţa armata şi de a produce echipamente militare. Potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), sub efectul sancţiunilor internaţionale PIB-ul Rusiei a scăzut anul trecut cu 2,2%, dar şi-ar putea reveni anul acesta.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră