duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

466 articole
Politică

„Uniunea Europeană este destinul României”: apel a zeci de organizații civice și personalități

„Uniunea Europeană este destinul României”, se arată într-un apel a zeci de organizații civice și personalități. „Să ne folosim vocile, profesiile, voturile astfel încât să ne asigurăm că rămâne așa”, cer semnatarii apelului. Citește și: Piedone se laudă cu gestul de eroism făcut în fața protestatarilor pro-Georgescu care devastau Centrul Vechi: comisarii s-au ascuns în restaurante Printre semnatari se află Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, care a construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer, fostul ministru de Externe Teodor Baconschi sau scriitorii Radu Vancu și Claudiu Komartin. „Uniunea Europeană este destinul României” „Iar Uniunea Europeană este destinul României. O demonstrează faptul că România europeană este, din 2007 încoace, cea mai prosperă, demnă și liberă perioadă din întreaga istorie a României. S-a murit în războaie și în revoluții pentru ca România să devină europeană. Pentru ca noi să ne putem bucura de avantajul de a fi simultan români și europeni. La rândul nostru, trebuie să facem tot ce ne stă în puteri astfel încât copiii și nepoții și strănepoții noștri să poată fi, la rândul lor, simultan români și europeni. Să se poată bucura, ca și noi, de tot ce înseamnă Uniunea Europeană: democrație, stat de drept, drepturile omului, drepturile minorităților, libertate de expresie, liberă circulație. Trăim o clipă istorică teribilă, în care putem pierde această Europă care ne-a fost destin. Dintr-o prezență firească, Europa poate deveni pentru noi o amintire. Pe care le-o vom putea povesti copiilor și nepoților noștri – dar ne va fi imposibil să le explicăm de ce n-am făcut-o posibilă și pentru ei. De ce n-am făcut în 2025 tot ce ne stătea în puteri, și chiar mai mult decât atât, pentru ca și ei să se poată bucura de România europeană. Care să fie și pentru ei o prezență reală – nu o amintire tot mai îndepărtată. Trebuie să ținem România în destinul ei european. Pentru noi – și pentru copiii noștri – și pentru copiii copiilor noștri. România pe care le-o lăsăm trebuie să fie cel puțin la fel de bună ca România pe care am primit-o. Nu o dictatură, nu o autocrație, nu un regim iliberal. Ci o democrație: imperfectă, dar perfectibilă; inegală, dar învățând să-și distribuie tot mai echitabil prosperitatea; traumatizată de trecuturi totalitare, dar iubind tocmai de aceea cu atât mai mult libertatea”, se arată în documentul intitulat „Manifest pentru Europa”.  „Europa e unicul destin acceptabil pentru România”, se afirmă la finalul mesajului. 

„Uniunea Europeană este destinul României”: avertisment al mai multor organizații civice Foto: Administrația Prezidențială
Șoșoacă, scut în fața lui Trump Foto: inquam/Vali Marin
Politică

Șoșoacă, scut în fața lui Trump: UE vrea să-l dea jos pe președintele SUA

Diana Șoșoacă, scut în fața lui Donald Trump: UE vrea să-l dea jos pe președintele SUA, iar Bolojan să bage România în război cu SUA, a avertizat ea, într-o conferință de presă. Ea a mai anunțat că „Uniunea Europeană va intra în război, nu numai cu Federaţia Rusă, ci şi cu SUA”. Citește și: Șoșoacă spune că Simion a fost „crescut și format” de Alina Mungiu Pippidi. Aceasta l-a lăudat pe liderul AUR Șoșoacă, scut în fața lui Trump „Vizita lui Zelenski la Casa Albă a denotat, în primul rând, o lipsă totală de caracter. (...) Dacă n-ar fi fost ajutorul american, n-ar fi rezistat nici măcar o zi. (...)  În acest moment România este pusă, prin intermediul preşedintelui Bolojan, să înceapă un război împotriva Federaţiei Ruse, împotriva SUA şi, bineînţeles, împotriva Chinei. Gândiţi-vă că avem cele trei mari puteri ale lumii coalizate împotriva cui? Unei Europe care este învinsă, unei Europe în faliment, unei Europe care nu mai are nici măcar firmele din Germania care să susţină economic, o Europă în care oamenii au salarii din ce în ce mai mici, iar banii nu le mai ajung, o inflaţie imensă, nu mai există producţie. (...) În acest context, cred că ar trebui să iniţiem o mişcare prin care să oprim această putere de la Bucureşti, un inconştient şi un laş precum Ilie Bolojan, preşedintele interimar al României. Nu ştiu cine l-a pus acolo, dar l-a pus prost. Pentru că interesul României nu este să intrăm în război cu cineva, în condiţiile în care noi nu avem nici măcar armată", a declarat președintele SOS România.  Ea a mai susţinut că "Uniunea Europeană se bazează pe un plan prin care să-l dea jos pe Trump prin orice mijloace" ș a arătat că UE va intra în război cu SUA fiindcă „preşedintele SUA, Donald Trump, a menţionat foarte clar că va lupta împotriva tuturor celor care vor dori să continue războiul ruso-ucrainean, în condiţiile în care s-a ajuns la o înţelegere cu Federaţia Rusă”. 

Europa trebuie să se reînarmeze urgent (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Internațional

UE trebuie să se înarmeze și să se pregătească "pentru ce e mai rău", susține șefa Comisiei Europene

Europa trebuie să se reînarmeze urgent. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să se reînarmeze rapid și să primească spațiu fiscal pentru a majora cheltuielile destinate Apărării. Declarația a fost făcută duminică de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul summitului informal desfășurat la Londra, dedicat securității europene și sprijinului pentru Ucraina în războiul cu Rusia. Europa trebuie să se reînarmeze urgent „Trebuie să reînarmăm urgent Europa”, a transmis Ursula von der Leyen în cadrul conferinței de presă care a urmat summitului. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Oficialul european a anunțat că va prezenta un plan amplu pentru reînarmarea Uniunii Europene în cadrul summitului extraordinar programat pentru 6 martie. Von der Leyen a subliniat necesitatea creșterii cheltuielilor militare europene pe termen lung, pentru a consolida securitatea continentului într-un context geopolitic tot mai fragil. Garanții de securitate pentru Ucraina Discuțiile s-au concentrat pe poziția Ucrainei în eventuale negocieri de pace cu Rusia, în contextul în care președinții Vladimir Putin și Donald Trump au inițiat deja dialoguri fără implicarea Kievului și a liderilor europeni. În cadrul summitului, liderii europeni au discutat despre oferirea unor „garanții cuprinzătoare de securitate” pentru Ucraina, care să includă sprijin economic și reziliență militară. Von der Leyen a subliniat că prioritatea rămâne creșterea investițiilor în Apărare și pregătirea pentru scenarii nefavorabile: „Este în interesul nostru comun să împiedicăm războaie viitoare.” În același mesaj, adresat indirect Statelor Unite, șefa Comisiei Europene a reafirmat angajamentul european față de apărarea democrației și a ordinii internaționale: „Suntem pregătiți, alături de dumneavoastră, să apărăm principiile statului de drept și integritatea granițelor.” Cele trei obiective principale Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a precizat că reuniunea a avut trei obiective principale: Primul obiectiv, consolidarea sprijinului pentru Ucraina, "unde toată Europa va trebui să dea mai mult". Apoi, stabilirea unui acord de pace durabil. Al treilea obiectiv: creșterea cheltuielilor de Apărare pentru menținerea forței NATO. Marea Britanie și Franța, plan pentru oprirea luptelor Cu câteva ore înainte de summit, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că lucrează împreună cu Franța la un plan care să oprească luptele din Ucraina. Starmer a precizat că acest proiect ar putea implica și alte state europene și ar urma să fie discutat ulterior cu SUA. Deocamdată nu este clar dacă planul vizează un acord de pace sau doar un armistițiu temporar. Totodată, Marea Britanie și Franța caută să formeze o „coaliție de voluntari” care să ofere garanții de securitate Ucrainei într-un eventual acord de pace, cu sprijinul SUA. De partea sa, administrația Trump susține că această responsabilitate trebuie să revină în special europenilor. Cine a participat la summit Printre participanții reuniunii informale de duminică s-au numărat lideri din state-cheie ale Uniunii Europene, din Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Republica Cehă, România, Spania şi Suedia. Din afara UE, au fost prezenți oficiali din Ucraina, Norvegia, Turcia și Canada. La eveniment au participat, de asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost și el prezent. Tensiuni între SUA și Ucraina În timp ce liderii europeni își reafirmau sprijinul pentru Kiev, declarații venite din partea oficialilor americani indicau presiuni asupra președintelui Zelenski. Potrivit consilierului pentru securitate națională Mike Waltz, există îndoieli cu privire la disponibilitatea liderului ucrainean de a pune capăt conflictului. Donald Trump și vicepreședintele său, JD Vance, i-au cerut vineri lui Zelenski să accepte un acord de pace cu Rusia, avertizând că, fără un compromis, Ucraina nu va mai putea conta pe sprijinul SUA. Trump a atras atenția asupra slăbirii armatei ucrainene și a riscului escaladării spre un posibil al Treilea Război Mondial.

Franța cere UE o autonomie militară (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Franța cere ca UE să ajungă la "autonomie totală" din punct de vedere militar

Franța cere UE o autonomie militară. Guvernul francez solicită Uniunii Europene să obțină „autonomie deplină” în domeniul apărării, înaintea summitului dedicat Ucrainei și securității europene, programat joi la Bruxelles. Franța vizează atragerea mai multor investiții private pentru dezvoltarea acestui sector strategic. Franța cere autonomie totală în apărare „Obiectivul trebuie să fie autonomia strategică europeană în interiorul NATO, al cărei rol nu a fost pus în discuție de președintele Trump”, a declarat Eric Lombard, ministrul francez al Economiei, într-un interviu pentru Le Parisien. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Oficialii francezi insistă că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze capacitățile proprii de apărare, reducând dependența de Statele Unite în domeniul armamentului. „Astăzi, Statele Unite păstrează controlul asupra armelor, de unde și nevoia de a câștiga o autonomie totală”, a explicat Eric Lombard, descriind tensiunile recente dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski drept „un punct de cotitură istoric”. Întrebat dacă Europa se află într-o „economie de război”, Lombard a precizat: „Nu suntem încă acolo, dar trebuie să fim”. Finanțare comună de sute de miliarde de euro  Președintele francez Emmanuel Macron susține că țările UE trebuie să avanseze rapid către o finanțare comună masivă, estimată la „sute de miliarde de euro”, pentru crearea unei apărări europene solide. În cadrul unor discuții online cu cetățenii, Macron a sugerat și „lansarea unor produse de economisire” dedicate susținerii programelor de apărare și a cerut majorarea bugetului militar al Franței peste actualul prag de 2% din PIB. Relaxarea regulilor bugetare în favoarea apărării Premierul francez François Bayrou a solicitat ca cheltuielile militare să fie excluse din calculul deficitului public, limitat la 3% din PIB conform regulilor europene. Totodată, ministrul Economiei a admis că această idee este „posibilă tehnic”, dar a avertizat că Franța trebuie să-și gestioneze cu prudență datoria publică, având unul dintre cele mai mari deficite din zona euro. Germania susține flexibilizarea bugetelor În aceeași direcție, șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a subliniat necesitatea relaxării rapide a regulilor bugetare europene. Scopul ar fi acela de a elibera resurse suplimentare atât pentru consolidarea apărării UE, cât și pentru sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii ruse.  

Orban amenință UE cu blocarea summit-ului (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Viktor Orbán amenință cu sabotarea summit-ului pentru Ucraina dacă UE nu inițiază discuții cu Rusia

Orban amenință UE cu blocarea summit-ului. Premierul ungar Viktor Orban a cerut Uniunii Europene să inițieze negocieri directe cu Rusia pentru încetarea focului în Ucraina. Acesta a amenințat că ar putea bloca summit-ul pentru Ucraina. Orban amenință UE cu blocarea summit-ului Într-o scrisoare adresată sâmbătă președintelui Consiliului European, Antonio Costa, Orban a avertizat că ar putea bloca viitorul summit european dacă această solicitare nu este luată în considerare, potrivit Politico. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan „Sunt convins că Uniunea Europeană, urmând exemplul SUA, ar trebui să înceapă discuții directe cu Rusia cu privire la încetarea focului și o pace durabilă în Ucraina”, a scris Orban în documentul a cărui autenticitate a fost confirmată de diplomați europeni. Summitul european, marcat de tensiuni Liderii celor 27 de state membre ale UE urmează să se reunească joi la Bruxelles pentru a discuta despre consolidarea apărării europene și despre un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat la summit pentru a negocia garanții de securitate, în contextul recentelor tensiuni cu fostul președinte american Donald Trump. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a propus ca UE să se angajeze să furnizeze mai multe arme Ucrainei, inclusiv rachete, sisteme de apărare antiaeriană și obuze de artilerie. Ungaria, obstacol major pentru Ucraina Discuțiile din cadrul summitului se anunță tensionate din cauza opoziției ferme a Ungariei față de orice nou sprijin militar pentru Kiev. Orban, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Moscova, a solicitat evitarea adoptării unor concluzii scrise privind Ucraina, pentru a nu expune „diviziunile” din cadrul UE. „Propun să nu încercăm să adoptăm concluzii scrise asupra Ucrainei în cursul Consiliului European special”, a transmis Orban în scrisoarea sa, dezvăluită inițial de Financial Times și jurnalistul ungar de investigație Szabolcs Panyi. Ajutorul UE pentru Ucraina: 134 de miliarde de euro Până în prezent, Uniunea Europeană a oferit Ucrainei un sprijin total de 134 de miliarde de euro, dintre care aproape 50 de miliarde au fost destinate ajutorului militar. În contextul în care SUA și Rusia au început discuții pe tema conflictului, opoziția Ungariei față de implicarea militară europeană ridică semne de întrebare asupra unității UE în sprijinirea Kievului. Summitul de la Bruxelles ar putea deveni astfel un moment crucial pentru viitorul sprijinului european acordat Ucrainei, dar și pentru poziționarea Uniunii în negocierile internaționale privind războiul.

România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional Foto: presidency.ro
Politică

ANALIZĂ România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional din 1938

România este complet nepregătită în cel mai prost moment internațional din 1938, începând de la faptul că este condusă de un președinte interimar fără experiență internațională și terminând cu lipsa de resurse financiare și corupția din Armată.  Citește și: Dacă Ucraina cade, rușii vor fi la Sulina într-o zi iar Trump va negocia cu Putin la fel ca pentru Ucraina Mai grav este faptul că, politic, nu se poate anticipa o schimbare de direcție, respectiv o guvernare care să pregătească țara de război. În sfârșit, nu este clar dacă România are vreun plan pentru varianta în care Republica Moldova este preluată, într-o formă sau alta, de Rusia.  România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional În ce situație se află România, pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Uniunea Europeană/Ucraina: România a cheltuit, în 2024, circa 2,2% din PIB pentru Apărare, dar ar fi aproape imposibil să ajungă la o țintă de 3% pe fondul deficitului bugetar uriaș - aprecierea Consiliului Fiscal Ultimele date disponibile, în raportul pe 2023 al secretarului general NATO, arătau că România cheltuie 59,7% din bugetul Apărării cu personalul. Doar Italia și Muntenegru alocă un procent mai mare. Pe de altă parte, doar 21,9% din acest buget se ducea către achiziții majore de armament. Premierul PSD, Marcel Ciolacu, nu vorbește limba engleză și nu este clar ce limbă străină știe Președintele interimar, Ilie Bolojan, nu are experiență internațională La alegerile din mai, candidatul pro-Rusia Călin Georgescu este cotat cu prima șansă - dacă Biroul Electoral Central îi va valida candidatura Încep să apară tot mai multe informații despre corupția la vârf din Armată, după ce șeful  Logisticii Armatei, generalul Cătălin Zisu, a fost acuzat de corupție Un fost secretar de stat din ministerul Externe a apreciat că doar 25% din personalul acestui minister este dedicat și inteligent.  În plus, PSD - principalul partid parlamentar, care domină Guvernul - este tot mai tentat de o politică „suveranistă”, după catastrofa de la alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024. Electoratul său, în mod evident, ar prefera să voteze cu un candidat suveranist, în locul unuia perceput ca fiind de dreapta.  În sfârșit, pe fondul unui DNA tot mai ineficient, se poate presupune că corupția afectează toate achizițiile statului român, inclusiv cele militare. 

Propaganda Moscovei cheamă românii la revoluție împotriva UE Foto: Bloknote.ru
Politică

Propaganda Moscovei cheamă românii la revoluție împotriva UE

Propaganda Moscovei cheamă românii la revoluție împotriva UE, pentru a-l elibera pe Călin Georgescu: „Sângele lor este un amestec exploziv de traci, otomani, slavi și țigani”, scrie site-ul Blocknot.ru. În articol se susține - în mod fals - că Georgescu ar fi arestat la ordinul Ursulei von der Leyen, președintele Comisiei Europene.  Potrivit site-ului rusesc, șeful guvernului, Marcel Ciolacu, s-a distanțat de acțiunile procuraturii întrucât consideră că nu izbucnește doar un scandal, ci o adevărată revoluție. „Ceea ce se întâmplă amintește foarte mult de revoluția din 1989, când oameni pașnici au început să distrugă totul în calea lor: România a devenit singura țară din lagărul socialist în care comuniștii au fost răsturnați nu de o «revoluție de catifea» ci de o revoltă armată. Și chiar prin executarea liderului țării, Ceaușescu, și a soției sale”, arată Bloknot calea de urmat.  Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat Propaganda Moscovei cheamă românii la revoluție  „Sunt românii capabili să se răzbune pe UE și nu doar să-și elibereze candidatul, ci să-l facă președinte? Judecând după istoria lor, da. Sângele lor este un amestec exploziv de popoare precum tracii, otomanii, slavii și țiganii (aceștia din urmă, conform datelor neoficiale, reprezintă aproximativ 11% din populația țării). Timp de aproape două secole, teritoriul lor a făcut parte din Imperiul Roman, de la care românii și-au moștenit limba, care este o latină puternic modificată. (Apropo, aceasta conține și împrumuturi slave, dar acestea reprezintă aproximativ 10% din vocabular)”, explică propaganda Moscovei.  Articolul face o scurtă istorie a regimului Ceaușescu și a evenimentelor din decembrie 1989, după care ajunge să-l compare pe Călin Georgescu cu pastorul Laslo Tokes.  „Iar acum, după ce a înșelat așteptările românilor, UE a decis să se amestece în politica lor internă. Situația actuală amintește în mod direct de starea de spirit care se instalase în România anului 1989: scăderea veniturilor cetățenilor pe fondul unui dictat politic fără precedent - numai că acum nu Ceaușescu se află în spate, ci Uniunea Europeană, care i-a ademenit pe români cu o imagine a „vieții dulci”, dar a dus la sărăcie și anarhie în propria lor țară. Există, de asemenea, un motiv similar pentru a începe o revoluție împotriva UE - arestarea lui Călin Georgescu, care are toate șansele să devină același declanșator de evenimente ca detenția pastorului Laszlo Tőkes”, apreciază Bloknot.ru. 

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă - Consiliul Fiscal

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă și a ratat și absorbția fondurilor UE, arată președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. El spune că o soluție ar fi majorarea sumelor destinate Apărării „printr-o contribuție a cetățenilor, a mediului de afaceri” - dar nu explică exact ce ar trebui făcut.  Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă „Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE), este un handicap enorm. Această situație este rezultatul unei miopii și al unor erori de politică economică. Iar să faci a corecție de mare amplitudine când mediul internațional este mai mult decât nefavorabil, când ești obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune, ai zice, fără ieșire”, a scris Dăianu.  „Modul în care a fost tratată absorbția fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, este de neînțeles; vorbe multe și fapte puține. Să fim în situația de a pierde multe miliarde de euro din PNRR este mai mult decat regretabil. Când se sție că PNRR se termină în 2026, absorbția de fonduri europene trebuia să fie obsesia guvernelor; nu a existat un simț al urgenței!”, mai scrie președintele Consiliului Fiscal.  El arată că nici un stat din UE nu se apropie de ținta de cheltuieli militare cerută de președintele SUA, Donald Trump. „Noua Administrație Trump cere europenilor să aloce considerabil mai mult pentru apărare, ca pondere în PIB ținta fiind 5%. Numai Polonia se apropie de această cifră acum, în timp ce celelalte țări din UE care fac parte din NATO au ponderi ce merg de la puțin peste 1% din PIB (Spania, Belgia) până la între 3 și 4% din PIB (Țările Baltice, Grecia) (...)  Media în UE a cheltuielilor pentru apărare este în jur de 2% din PIB. Să ajungi la 5% din PIB, dacă admitem exigența maximalistă a SUA, semnifică mai mult decât o dublare ca medie a acestor cheltuieli pentru țările din UE; este un veritabil șoc pentru bugetele publice, chiar dacă se poate argumenta că pentru apărare, securitate, nu trebuie să eziți”, a mai spus președintele Consiliului Fiscal. România a alocat pentru apărare anul trecut puțin peste 2% din PIB, la un deficit bugetar de 8,64% din PIB.   

Convocarea unui summit european pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

UE ar putea anunța luni decizii militare importante pentru Ucraina. Pe 6 martie, summit european

Convocarea unui summit european pentru Ucraina. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat pe X, duminică, convocarea unui summit european special dedicat Ucrainei, programat pentru 6 martie, Convocarea unui summit european pentru Ucraina Costa a subliniat importanța momentului, declarând: Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania "Trăim un moment decisiv pentru Ucraina și securitatea europeană". În urma consultărilor cu liderii europeni, el a constatat o dorință comună de a aborda provocările la nivelul UE. Răspunsul european la negocierile americani-ruși În contextul negocierilor dintre americani și ruși privind Ucraina, europenii își asumă efortul de a elabora un răspuns coordonat. Se remarcă teama ca, fără implicarea directă a UE, un acord ar putea fi încheiat în detrimentul Kievului, fără ca europenii să aibă un cuvânt de spus. Colaborarea la nivelul UE: Costa și Ursula von der Leyen Antonio Costa s-a angajat să colaboreze îndeaproape cu președinta Comisiei Europene. Alături de Ursula von der Leyen, și de toate statele membre, se vor lua decizii esențiale în cadrul summit-ului din 6 martie. Speranțele Ucrainei Într-o conferință de presă de la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat speranța că reuniunea de luni, ce va reuni liderii statelor aliate – în special europeni – va reprezenta un "viraj" semnificativ. Zelenski a remarcat importanța întâlnirii, menționând participarea miniștrilor apărării din 13 țări europene, care vor defini un răspuns coordonat la negocierile americano-rușe și vor contribui la consolidarea securității Europei. Inițiativa Estoniei și Franței La trei ani de la începutul războiului, reuniunea miniștrilor apărării, inițiată de Estonia și Franța, îi va reuni pe reprezentanți din Lituania, Letonia, Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie. Scopul principal este elaborarea unui răspuns comun care să influențeze negocierile în desfășurare și să întărească securitatea întregii Europe

Rata populației active, scăzută în România (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Eveniment

Rata populației active, scăzută în România

Rata populației active, scăzută în România. România se află printre țările cu cea mai scăzută rată a populației active din Uniunea Europeană, având doar 66% dintre persoanele cu vârste între 15 și 64 de ani încadrate în această categorie, față de media europeană de 74%. Aceste date sunt prezentate în Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert România. Rata populației active, scăzută în România Potrivit raportului, această situație este determinată de mai mulți factori. Citește și: Șoșoacă a luat cu asalt CCR, dar principalul atac a fost asupra casetelor cu mâncare: „Ciorbică de perișoare…Ce mai avem pe aici? Brânzică, prăjituri” Printre aceștia se numără emigrarea masivă a forței de muncă, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană, numărul ridicat al persoanelor inactive din motive medicale, scăderea natalității în ultimele decenii și procesul de îmbătrânire a populației. Conform Eurostat, dintre cei 12,2 milioane de rezidenți români cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, aproximativ 8,06 milioane sunt considerați populație activă pe piața muncii. Această proporție este semnificativ mai mică decât media Uniunii Europene, care se situează la 74%. Spre comparație, Suedia înregistrează o rată a populației active de 84%, iar în Polonia și Bulgaria acest indicator depășește pragul de 70%. Rata de ocupare a forței de muncă Populația activă, conform definiției Eurostat, include atât persoanele angajate în mod oficial, cât și pe cele care se află în căutarea unui loc de muncă. În România, dintre cele 8,06 milioane de persoane active în 2023, doar 6,5 milioane aveau un loc de muncă oficial, restul fiind fie persoane cu activități neremunerate, fie lucrători pe cont propriu. Astfel, rata de ocupare a populației cu vârste între 15 și 64 de ani a fost de 54%, sub media europeană de 60%. Cele mai ridicate rate de ocupare se înregistrează în Suedia și Germania, unde peste 70% dintre persoanele din această categorie au un loc de muncă oficial, în timp ce Bulgaria, Polonia și Spania au o rată de aproximativ 60%. Lucrătorii neremunerați și economia informală Diferența dintre populația activă și cea angajată oficial este dată de persoanele ocupate, dar neangajate în sistemul formal. Printre acestea se numără lucrătorii casnici neremunerați, care în România depășesc 200.000 de persoane, ceea ce reprezintă aproape o cincime din totalul acestor lucrători la nivel european. De asemenea, populația ocupată include aproximativ 840.000 de lucrători pe cont propriu, categorie dominată de agricultorii de subzistență, dintre care aproape 70% se află în risc de sărăcie. Evoluția pieței muncii Evoluția pieței muncii din România indică un trend pozitiv, dar încă persistă vulnerabilități importante. În 2014, numărul lucrătorilor casnici neremunerați era de 891.000, iar în 2023 acesta s-a redus la 209.000. În același interval, numărul angajaților oficiali a crescut de la 5,8 milioane la 6,5 milioane. Această dinamică reflectă o îmbunătățire a situației, însă persistă probleme semnificative, România având una dintre cele mai ridicate rate ale populației inactive din Uniunea Europeană. Cine face parte din populația inactivă? Populația inactivă este formată din persoanele care nu sunt disponibile pentru muncă din diverse motive. Aceasta include tineri aflați în sistemul de educație sau în programe de formare profesională fără remunerație, pensionari anticipați, persoane cu dizabilități sau afecțiuni medicale grave și indivizi care îngrijesc membri ai familiei fără a fi plătiți. Soluții pentru creșterea ratei de ocupare în România Pentru a îmbunătăți această situație, sunt necesare măsuri eficiente de stimulare a angajării, integrarea lucrătorilor pe cont propriu în economia formală și sprijinirea categoriilor vulnerabile pentru a avea acces mai facil la locuri de muncă. România trebuie să găsească soluții concrete pentru a se apropia de standardele europene și pentru a reduce decalajele existente pe piața muncii.

Chestionar SUA pentru UE privind Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Chestionar SUA pentru UE privind Ucraina

Chestionar SUA pentru UE privind Ucraina. Statele Unite au transmis guvernelor europene un set de întrebări esențiale despre măsurile necesare pentru a furniza Ucrainei garanții de securitate eficiente, relatează Reuters. Washingtonul a subliniat că așteaptă ca Europa să preia conducerea în stabilirea unui cadru de securitate durabil și așteaptă propunerile aliaților săi. Chestionar SUA pentru UE privind Ucraina Potrivit documentului consultat de Reuters, întrebările adresate de SUA guvernelor europene sunt următoarele: Citește și: VIDEO & FOTO Ciolacu, cu hanorac Loro Piana de 4.000 de euro ca să dea pisica jos de pe gardul vilei de protocol în care stă în Dorobanți 1) Ce consideraţi că este o garanţie de securitate sau o asigurare (ce pot fi) susţinute de Europa care ar servi drept un factor de descurajare suficient pentru Rusia, asigurând în acelaşi timp că acest conflict se încheie cu un acord de pace durabil? 2) Ce ţări europene şi/sau terţe credeţi că ar putea sau vor participa la un astfel de acord? Există ţări care credeţi că ar fi indispensabile? Ar fi ţara dumneavoastră dispusă să îşi desfăşoare trupe în Ucraina ca parte a unui acord de pace? 3) Dacă forţe militare ale unor ţări terţe ar fi desfăşurate în Ucraina ca parte a unui acord de pace, care aţi considera că este dimensiunea necesară a unei astfel de forţe conduse de Europa? Cum şi unde vor fi desfăşurate aceste forţe şi pentru cât timp? 4) Ce acţiuni trebuie să fie pregătiţi să întreprindă SUA, aliaţii şi partenerii dacă Rusia atacă aceste forţe? 5) Ce cerinţe de sprijin, dacă este cazul, din partea SUA ar considera guvernul dumneavoastră necesare pentru participarea sa la aceste aranjamente de securitate? Mai precis, ce resurse pe termen scurt şi lung credeţi că vor fi necesare din partea SUA? 6) Ce capabilităţi suplimentare, opţiuni de echipamente, mentenanţă şi întreţinere este pregătit guvernul dumneavoastră să ofere Ucrainei pentru a-i îmbunătăţi poziţia de negociere şi a creşte presiunea asupra Rusiei? Ce mai este pregătit să facă guvernul dumneavoastră pentru a-şi creşte sancţiunile împotriva Rusiei, inclusiv prin o aplicare mai strictă a sancţiunilor şi o mai bună vizare a ţărilor terţe care îi permit Rusiei să activeze la nivel global.

O Europă mai activă în NATO (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

O Europă mai activă în NATO

O Europă mai activă în NATO. Premierul britanic Keir Starmer a subliniat sâmbătă necesitatea ca Europa să își asume un rol mai activ în cadrul NATO și să colaboreze strâns cu Statele Unite pentru a asigura securitatea Ucrainei. Declarațiile sale vin într-un moment tensionat al geopoliticii internaționale și al relațiilor transatlantice. Miza unității transatlantice Într-un mesaj ferm, Starmer a afirmat că Marea Britanie va acționa pentru a menține unitatea dintre SUA și Europa în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) „Nu vom permite nicio divizare care ar putea deturna atenția de la inamicii externi cu care ne confruntăm”, a declarat premierul britanic, evidențiind riscurile unei Alianțe fragmentate. O Europă mai activă în NATO Premierul britanic a subliniat că Europa trebuie să-și asume mai multe responsabilități în cadrul NATO, mai ales în contextul actualelor amenințări din partea Rusiei. „Acesta este un moment esențial pentru securitatea noastră națională. Trebuie să colaborăm cu SUA pentru a securiza viitorul Ucrainei și pentru a neutraliza pericolul pe care îl reprezintă Rusia”, a declarat Starmer, citat de BBC. Negocieri fără Europa? Declarațiile lui Keir Starmer vin în contextul în care un reprezentant al fostului președinte american Donald Trump a afirmat, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, că Europa nu va fi inclusă la masa negocierilor pentru pace în Ucraina. Potrivit unor oficiali ai administrației Trump, în zilele următoare ar urma să înceapă în Arabia Saudită discuții de pace între SUA, Rusia și Ucraina – fără participarea directă a Uniunii Europene. Summit european despre Ucraina În paralel, liderii europeni se pregătesc să dezbată situația din Ucraina luni, în cadrul unui summit informal organizat în Franța. Această reuniune va fi crucială pentru a defini poziția Europei în fața noilor evoluții geopolitice și pentru a stabili pașii următori în sprijinul Ucrainei.

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării. Uniunea Europeană trebuie să accelereze măsurile împotriva dezinformării pentru a proteja democrația, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, într-un interviu acordat European Newsroom, citat de Agerpres. Oficialul a subliniat că anularea alegerilor prezidențiale din România din cauza dezinformării este un semnal de alarmă pentru întregul continent. UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării Kaja Kallas a afirmat că România nu este un caz izolat și că Europa se confruntă cu o creștere alarmantă a dezinformării în spațiul digital. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Alegerile prezidențiale din România au fost anulate din cauza dezinformării și este o problemă tot mai mare modul în care platformele sunt utilizate pentru a manipula alegerile”, a declarat aceasta. În acest context, Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri mai ferme pentru a combate campaniile de manipulare online care influențează procesul democratic. UE monitorizează și expune campaniile de dezinformare Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate a explicat că Serviciul European de Acțiune Externă este deja implicat activ în monitorizarea și expunerea campaniilor de dezinformare. De asemenea, UE promovează alfabetizarea digitală, oferind cetățenilor instrumente pentru a recunoaște știrile false. „Un aspect interesant este că problema nu este cu tinerii, ci mai degrabă cu persoanele în vârstă, care încă au tendința de a crede orice informație văzută la televizor sau pe internet”, a explicat Kallas. Reglementarea platformelor online prin Digital Services Act Pentru a contracara răspândirea dezinformării, UE a adoptat Actul pentru servicii digitale (Digital Services Act - DSA), care obligă platformele online să ia măsuri împotriva conținutului ilegal și al manipulării informațiilor. „Actul pentru servicii digitale există și trebuie utilizat eficient. Procedurile împotriva platformelor online sunt deja în desfășurare, dar trebuie să ne mișcăm mai repede pentru a proteja democrația, care este tot mai atacată”, a declarat Kallas.

Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE

Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE. Uniunea Europeană riscă să își agraveze problemele economice prin majorarea cheltuielilor pentru apărare, a avertizat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit Tass, oficialul rus a transmis că această strategie va avea un impact negativ asupra economiei comunitare, care se află deja în pragul unei crize. Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE "Actuala creștere a cheltuielilor militare pune deja economia europeană într-o zonă de grave probleme economice, aproape de o criză", a afirmat Peskov. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft "Este clar că o nouă creștere a cheltuielilor va avea un impact foarte negativ și va duce la o deteriorare suplimentară a economiei europene", a adăugat acesta. UE își intensifică strategia de apărare Declarațiile oficialului rus vin după reuniunea informală de luni a liderilor statelor membre UE la Bruxelles, unde s-a discutat despre consolidarea capacităților de apărare. Printre temele abordate s-au numărat identificarea celor mai urgente necesități militare ale UE și modalități de finanțare și dezvoltare comună a industriei de apărare. De asemenea, a fost abordată tema întăririi alianțelor internaționale în contextul amenințărilor de securitate, în special din partea Rusiei Liderii europeni au cerut Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, să prezinte o strategie de consolidare a apărării europene. Aceasta ar putea include o creștere a cheltuielilor militare peste pragul de 2% din PIB în statele membre. Rusia acuză lipsa de dialog cu UE Peskov a criticat abordarea liderilor europeni, considerând că accentul pus pe cheltuielile militare și pe alianțele strategice este o strategie eronată. "În loc să se gândească dacă nu ar merita să ia în considerare preocupările Rusiei referitoare la securitatea sa și să înceapă un dialog cu Moscova, Uniunea Europeană alege o abordare extrem de miopă și dezastruoasă, care va afecta toți contribuabilii europeni", a concluzionat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Burduja critică politicile europene de „înverzire”(sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Eveniment

Burduja critică politicile europene de „înverzire”

Burduja critică politicile europene de „înverzire”. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a criticat politicile de „înverzire” ale Europei, descriindu-le drept o ideologie impusă fără planificare și considerând că acestea au afectat grav economia europeană. Într-o postare recentă pe Facebook, el a evidențiat multiple probleme generate de aceste politici și a propus o schimbare de direcție pentru viitorul Uniunii Europene. Burduja critică politicile europene de „înverzire” Sebastian Burduja susține că politicile de „înverzire” ale Europei nu au fost bazate pe politici publice bine gândite, ci pe o ideologie aplicată rapid, sub forma unei „terapii șoc”. Citește și: Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie” Potrivit acestuia, consecințele acestor politici sunt grave. Provoacă efecte economice negative, prin distrugerea industriilor tradiționale, precum industria grea și extractivă. Au costuri sociale ridicate, cauzând pierderea locurilor de muncă pentru mii de europeni. Burduja a criticat și strategiile ineficiente, prin finanțarea ONG-urilor și campaniilor de lobby în detrimentul propriilor economii. Europa, dependentă de importuri și resurse externe Ministrul subliniază că Uniunea Europeană a ajuns să depindă de importuri din state externe pentru tehnologii „verzi”, cum ar fi panourile fotovoltaice și turbinele eoliene, produse la mii de kilometri distanță. În același timp, propriile resurse, precum gazul sau industria locală, au fost etichetate drept „poluante”. Un exemplu elocvent oferit de Burduja este utilizarea gazului rusesc pentru producția de îngrășăminte chimice în afara Europei, care ulterior au fost importate în UE. Industria europeană, „pusă pe butuci” Politicile actuale au făcut industria europeană necompetitivă, afirmă Burduja. Principalele probleme identificate de ministru sunt costurile ridicate ale energiei în Europa, de până la trei ori mai mari decât în alte regiuni. De asemenea, costurile asociate certificatelor de CO2 și dificultatea repornirii industriilor, care ar necesita investiții de miliarde de euro. Ministrul atrage atenția că produsele europene nu mai pot concura cu cele venite de pe piețele externe, unde costurile de producție sunt considerabil mai mici. Apel la resetarea politicilor europene Burduja consideră că „terapia șoc verde” trebuie să înceteze, iar cei care au folosit banii contribuabililor pentru a o promova ar trebui să dea explicații. În schimb, propune o reconstrucție a economiei europene pe baze solide, competitive și inovatoare. „Uniunea Europeană trebuie să redevină o forță globală, așa cum au visat părinții fondatori. Este timpul să renunțăm la utopii și să ne concentrăm pe realitate: să reconstruim industria și să investim în energie curată, fără să compromitem energia sigură și accesibilă”, afirmă ministrul. România, exemplu de tranziție energetică pragmatică Burduja a evidențiat faptul că, după 17 ani, România a adoptat o nouă strategie energetică națională bazată pe o abordare concretă și pragmatică. Scopul este să devină independentă energetic și să contribuie la un nou început pentru Europa. Europa, responsabilitatea pentru emisiile globale de CO2 Ministrul subliniază că Uniunea Europeană contribuie cu mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2 (conform datelor din 2023). Acest fapt, alături de impactul negativ al politicilor actuale, evidențiază necesitatea unei resetări a strategiilor europene. „Suntem pregătiți să susținem această schimbare de paradigmă”, a concluzionat Sebastian Burduja, invitând la o reconstrucție a economiei europene bazată pe realitate și pe sustenabilitate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră